Probleme propuse pentru examenul de

SEMNALE ȘI SISTEME

1. SEMNALE ȘI SISTEME
1. Probleme rezolvate
Problema 1
∞
a. Arătați, că dacă x [ n ] este un semnal discret impar, atunci ∑ x [n] = 0 .
n =−∞

b. Dacă x [ n ] = xi [ n] + x p [ n] , unde xi [ n ] este un semnal impar, și x p [ n] este un semnal par,

determinați xi [ n ] și x p [ n ] în funcţie de x [ n ] .
∞ ∞ ∞
c. Arătați, că ∑ x2 [n] = ∑ xi 2 [ n ] + ∑ x [n] .
p
2

n =−∞ n =−∞ n =−∞

Rezolvare Problema 1
a.
Pentru un semnal impar este valabilă relația: x [ − n ] = − x [ n ]
Pentru n = 0 , avem: x [ 0] = − x [ 0] , 2 x [ 0] = 0 , rezultă că x [ 0] = 0 .
∞ −1 ∞

∑ x [ n ] = ∑ x [ n ] + x [ 0] + ∑ x [ n ]
n =−∞ n =−∞ n =1
(1)
−1 n =− m ∞ ∞

∑ x [n] = ∑ x [ −m ] = − ∑ x [ m ] (2)
n =−∞ m =1 m =1

Din (1) + (2) rezultă, că

∞ ∞ ∞

∑ x [ n ] = − ∑ x [ m] + ∑ x [ n] = 0
n =−∞ m =1 n =1

b.
x [ n ] = xi [ n] + x p [ n]
x [ − n ] = xi [ − n ] + x p [ − n ] = − xi [ n ] + x p [ n ]
Avem, deci:

 x [ n ] = xi [ n ] + x p [ n ]

 x [ − n ] = − xi [ n ] + x p [ n ]

Rezultă:

x [ n] + x [ −n] x [ n] − x [ −n]
x p [ n] = și xi [ n ] =
2 2

1
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
c.
∞ ∞ ∞

∑ x2 [n] = ∑ xi 2 [ n ] + ∑ x [n] p
2

n =−∞ n =−∞ n =−∞

Se știe, că: x [ n ] = xi [ n] + x p [ n]
∞ ∞ ∞ ∞ ∞

∑ x2 [n] = ∑ ( xi [ n] + x p [ n]) = ∑ xi 2 [ n ] + 2 ∑ xi [ n ] x p [ n ] + ∑ x [ n]
2 2
p
n =−∞ n =−∞ n =−∞ n =−∞ n =−∞

∞
Notăm: y [ n ] = xi [ n] x p [ n ] . Trebuie demonstrat, că: ∑ y [n] = 0 .
n =−∞

y [ − n ] = xi [ − n] x p [ − n] = − xi [ n ] x p [ n] = − y [ n ]
Rezultă, deci că y [ −n ] = − y [ n ] este un semnal impar. Conform punctului a.) pentru un semnal
impar este valabilă relația:
∞

∑ y [n] = 0
n =−∞
În final:
∞ ∞ ∞

∑ x2 [n] = ∑ xi 2 [ n ] + ∑ x [n] p
2

n =−∞ n =−∞ n =−∞

Problema 2
Pentru următoarele semnale:
1.) x ( t ) = 4 cos ( 5π t )
2.) x ( t ) = σ ( t ) − 1 2
3.) x [ n ] = 4 cos (π n )
4.) x [ n ] = 2sin ( 3n )
a. Determinați analitic, care dintre ele sunt periodice (în caz afirmativ, determinați perioada
semnalului)
b. Reprezentați-le grafic

Rezolvare Problema 2

1.
În cazul general, avem: xg ( t ) = A cos ( ω0t ) . Iar x ( t ) = 4 cos ( 5π t ) . Prin identificare, se obține:
A = 4 , ω0 = 5π .
2π 2 2
ω0 = = 5π ⇒ T = . Rezultă, că este un semnal periodic, cu perioada: T = . În figura P2.1
T 5 5
este reprezentat grafic semnalul x ( t ) = 4 cos ( 5π t ) .

2
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
4cos(5π*t)
4

A
-1

-2

-3

-4
-0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8
t

Figura P2.1

2. x ( t ) = σ ( t ) − 1 2
1, t ≥ 0
σ (t ) =  . Semnalul nu este periodic.
0, t < 0

Figura P2.2

3.
 2π 
În cazul general, avem: xg [ n ] = A cos  n  . Pentru semnalul x [ n ] = 4 cos (π n )
  
(Semnalul este periodic, dacă n = 1 ) Prin identificare rezultă A=4 și  = 2 . (Rezultă, că:
2π
n = Ω = π ) Deci semnalul considerat este periodic de perioadă 2.

n 0 1 2 3
x [ n ] = 4 cos (π n ) 4 -4 4 -4
4cos(π*n)
5

0
A

-1

-2

-3

-4

-5
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
n

Figura P2.3

3
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
4.
x [ n ] = 2sin ( 3n )
2π
Ω=3≠ pentru  întreg.

Semnalul x [ n ] = 2sin ( 3n ) nu este periodic.
2*sin(3n)
1.5

0.5

0
A

-0.5

-1

-1.5
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
n

Figura P2.4

Problema 3
Fie un sistem, S , cu intrarea x [ n ] și ieșirea y [ n] , obținut prin conectarea în cascadă a două
sisteme liniare și invariante în timp, S1 și S2 . Relațile de legătura intrare-ieșire pentru sistemele
S1 și S2 sunt:
S1 : y1 [ n ] = 2 x1 [ n] + 4 x1 [ n − 1]
1
S 2 : y2 [ n ] = x2 [ n − 2] +x2 [ n − 3]
2
unde x1 [ n ] și x2 [ n ] indică semnalul de intrare.

a. Găsiți relația de intrare-ieșire pentru sistemul S

b. Verificați relația intrare-ieșire a sistemului determinat la punctul a.) dacă se inversează
ordinea sistemelor S1 cu S2 .

Rezolvare Problema 3

a.

Figura P3.1

4
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Se poate observa din figura P3.1, că intrarea sistemului S2 , notată cu x2 [ n ] este egală cu ieșirea
sistemului S1 , y1 [ n ] . Prin urmare:
1 1
y2 [ n ] = x2 [ n − 2 ] + x2 [ n − 3] = y1 [ n − 2 ] + y1 [ n − 3] =
2 2
1
= 2 x1 [ n − 2] + 4 x1 [ n − 3] + ( 2 x1 [ n − 3] + 4 x1 [ n − 4])
2
= 2 x1 [ n − 2] + 5 x1 [ n − 3] + 2 x1 [ n − 4]

În final, pentru sistemul S , avem:

y [ n ] = 2 x [ n − 2] + 5 x [ n − 3] + 2 x [ n − 4]

b.

Figura P3.2
Pentru schema din figura P3.2 se poate scrie:

y1 [ n ] = 2 x1 [ n ] + 4 x1 [ n − 1] = 2 y2 [ n ] + 4 y2 [ n − 1] =
 1   1 
= 2  x2 [ n − 2] + x2 [ n − 3]  + 4  x2 [ n − 3] + x2 [ n − 4] 
 2   2 
= 2 x2 [ n − 2] + 5 x2 [ n − 3] + 2 x2 [ n − 2]

Rezultă în final:
y [ n ] = 2 x [ n − 2] + 5 x [ n − 3] + 2 x [ n − 4]
Deci, nu se schimbă relația intrare-ieșire pentru sistemul S , dacă se inversează ordinea
sistemelor S1 cu S2 .

Problema 4
Se consideră sistemul în timp continuu, descris de ecuația diferențială:
d 2 y (t ) dy ( t ) 2
2
+ 2t + t y (t ) = x (t )
dt dt
având condiții inițiale nule.

a. Să se studieze liniaritatea sistemului

b. Să se studieze invarianța în timp a sistemului

5
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 4

a.
d 2 y (t ) dy ( t ) 2
2
+ 2t + t y (t ) = x (t )
dt dt

Liniaritate=aditivitate+omogenitate

i. aditivitate
Dacă la intrarea x1 ( t ) sistemul răspunde cu y1 ( t ) iar la intrarea x2 ( t ) sistemul răspunde cu
y2 ( t ) , atunci aplicarea sumei celor două semnale la intrare, x1 ( t ) + x2 ( t ) va determina la ieșire
y1 ( t ) + y2 ( t ) .
x1 ( t ) : → y1 ( t )
x2 ( t ) : → y2 ( t )
x1 ( t ) + x2 ( t ) : → y1 ( t ) + y2 ( t )

 d 2 y1 ( t ) dy ( t ) 2
 1( )
x t = + 2t 1 + t y1 ( t )
 dt 2
dt

 x t = d y2 ( t ) + 2t dy2 ( t ) + t 2 y t
2

 2 ( ) 2( )
dt 2 dt

d 2 ( y1 ( t ) + y2 ( t ) ) d ( y1 ( t ) + y2 ( t ) )
x1 ( t ) + x2 ( t ) = 2
+ 2t + t 2 ( y1 ( t ) + y2 ( t ) )
dt dt
Deci, sistemul este aditiv

ii. omogenitate
Aplicarea unui semnal la intrare amplificat cu factorul α va determina la ieșire un semnal
amplificat cu același factor.
α x (t ) → α y (t )

d 2 y (t ) dy ( t )
α 2
+ 2α t + α t 2 y (t ) = α x (t )
dt dt
Deci sistemul este şi omogen. În consecinţă el este liniar.
b.
Invarianța în timp

S { x ( t )} → y ( t )
?
S { x ( t − t0 )} → y ( t − t0 )

6
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

La excitația x ( t − t0 ) , sistemul răspunde cu yt 0 ( t ) care reprezintă soluţia ecuaţiei diferenţiale:

d 2 yt 0 ( t ) dy ( t ) 2
x ( t − t0 ) = 2
+ 2t t 0 + t yt 0 ( t )
dt dt
iar y ( t − t0 ) se obţine înlocuind în ecuaţia din enunţ variabila t cu variabila t-t0.
d 2 y ( t − t0 ) dy ( t − t0 )
x ( t − t0 ) = + 2 ( t − t0 ) + ( t − t0 ) y ( t − t0 )
2
2
dt dt

Întrucât membrii drepţi ai celor două relații intrare-ieșire nu sunt identice, sistemul considerat nu
este invariant în timp.

Problema 5
Se consideră sistemul în timp continuu cu intrarea x ( t ) și ieșirea y ( t ) unde:
y ( t ) = x ( sin ( t ) )
a. Este acest sistem cauzal ?
b. Dar liniar ?

Rezolvare Problema 5

a.
Sistemul nu este cauzal, deoarece ieșirea y ( t ) poate precede intrarea. De exemplu:
y ( −π ) = x ( 0 )

b.
Se consideră intrările:
x1 ( t ) : y1 ( t ) = x1 ( sin ( t ) )
x2 ( t ) : y2 ( t ) = x2 ( sin ( t ) )

Fie
x ( t ) = a1 x1 ( t ) + a2 x2 ( t )
y ( t ) = x ( sin ( t ) )
= a1 x1 ( sin ( t ) ) + a2 x2 ( sin ( t ) )
= a1 y1 ( t ) + a2 y2 ( t )
Deci, sistemul în cauză este liniar.

Problema 6
Să se determine dacă următoarele sisteme sunt liniare și invariante în timp:
a. y [ n ] = x 2 [ n − 2]
b. y [ n ] = x [ n + 1] − x [ n − 1]

7
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 6

a.
Fie
x1 [ n ] → y1 [ n ] = x12 [ n − 2]
x2 [ n ] → y2 [ n ] = x22 [ n − 2]

x [ n ] = a1 x1 [ n] + a2 x2 [ n ]

y [ n] = x 2 [ n − 2] =
= ( a1 x1 [ n − 2] + a2 x2 [ n − 2 ])
2

= a12 x12 [ n − 2] + 2a1a2 x1 [ n − 2] x2 [ n − 2] + a22 x22 [ n − 2] ≠

≠ a1 y1 [ n ] + a2 y2 [ n ]
Sistemul nu este liniar

S { x [ n − n0 ]} = x 2 [ n − 2 − n0 ] = y [ n − n0 ]
unde
y [ n − n0 ] = x 2 [ n − 2 − n0 ]
Deci:
S { x [ n − n0 ]} = y [ n − n0 ]
Sistemul este invariant in timp

b.
Fie
x1 [ n ] → y1 [ n ] = x1 [ n + 1] − x1 [ n − 1]
x2 [ n ] → y2 [ n ] = x2 [ n + 1] − x2 [ n − 1]
x [ n ] = a1 x1 [ n] + a2 x2 [ n ]
y [ n ] = x [ n + 1] − x [ n − 1]
= a1 x1 [ n + 1] − a1 x1 [ n − 1] + a2 x2 [ n + 1] − a2 x2 [ n − 1]
= a1 ( x1 [ n + 1] − x1 [ n − 1]) + a2 ( x2 [ n + 1] − x2 [ n − 1])
= a1 y1 [ n ] + a2 y2 [ n ]
Sistemul este liniar

S { x [ n − n0 ]} = x [ n + 1 − n0 ] − x [ n − 1 − n0 ] = y [ n − n0 ]
y [ n − n0 ] = x [ n + 1 − n0 ] − x [ n − 1 − n0 ]
Sistemul este invariant in timp

8
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

1. Probleme propuse
Problema 1
a. Se consideră semnalul x [ n ] = a nσ [ n ] , cu 0 < a < 1 . Notând cu si [ n ] partea sa impară,
∞
calculaţi: ∑ s [n] = ?
n =−∞
i

∞ ∞ ∞
b. Arătaţi că: ∑ x2 [n] = ∑ xi 2 [ n ] + ∑ x [n] .p
2

n =−∞ n =−∞ n =−∞

c. Reprezentați grafic părţile pară şi impară ale semnalului x [ n ] = n 2σ [ n ] .

Problema 2
Pentru semnalul din figura PP1.2, desenați:
a.) x ( t + 3) ; b.) x ( t / 2 − 2 ) ; c.) x (1 − 2t ) ; d.) 4 x ( t / 4 ) ; e.) x ( t / 2 ) δ ( t + 1) ; f.) x ( 2t − 1) ;
g.) x ( t ) σ ( t + 1) − σ ( t − 1)  ; h.) 0.5x ( t ) + x ( −t )  σ ( t ) .

Figura PP1.2

Problema 3
Se consideră sistemul în timp discret, a cărui relație de intrare-ieșire este dată de ecuația:
n+2
y [n] = ∑ x [k ]
k =n−2
a. Să se studieze liniaritatea și invarianța în timp a sistemului.
b. Să se determine răspunsul la impuls al sistemului și să se reprezinte grafic acest răspuns.
c. Precizați, dacă sistemul este cauzal și justificați răspunsul.
Problema 4
Să se determine, dacă următoarele sisteme sunt:
1. liniare,
2. invariante în timp,
3. cauzale.
a. S { x [ n ]} = g [ n ] ⋅ x [ n ] , cu g [ n ] dat. b. S { x [ n ]} = e x[ n] c. S { x [ n ]} = 3 x [ n ] − 2n ,
n
d. S { x [ n ]} = ∑ x [ k ] , e. S { x [ n]} = x [ n] + 3σ [ n + 1] ,
k = n0

9
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

2. CONVOLUȚIA SEMNALELOR
1. Probleme rezolvate
Problema 1
Calculați și reprezentați grafic y [ n ] = x [ n ] ∗ h [ n ] , unde:
1, 3 ≤ n ≤ 8 1, 4 ≤ n ≤ 15
x [n] =  și h [ n ] = 
0, in rest 0, in rest

Rezolvare Problema 1
∞
y [ n] = x [ n ] ∗ h [ n ] = ∑ x [k ] h [n − k ]
k =−∞

1.5 1.5

1 1
h[n]
x[n]

0.5 0.5

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
n n

y [ n ] = x [3] h [ n − 3] + x [ 4] h [ n − 4] + x [5] h [ n − 5] + x [ 6] h [ n − 6] + x [ 7 ] h [ n − 7 ] + x [8] h [ n − 8]

n − 6, 7 ≤ n ≤ 11
6, 12 ≤ n ≤ 18

Rezultă, în final: y [ n ] = 
24 − n, 19 ≤ n ≤ 23
0, in rest
7

4
y[n]

0
0 5 10 15 20 25 30
n

10
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Problema 2

Se consideră sistemul DLIT cu schema din figura 1:

Figura P2.1
unde h2 [ n ] = σ [ n ] și D reprezintă un bloc de întârziere.
a. Exprimați legătura dintre y [ n ] și u [ n ] și demonstrați că sistemul cu răspunsul la impuls,
h2 [ n ] este un sumator.
b. Determinați și schițați răspunsul sistemului din figura P2.1, la semnalele cu graficele din
figura P2.2.
c. Determinați și reprezentați grafic răspunsul la impuls al sistemului din figura P2.1.
1.5 1.5 2.5

1
2

1 0.5
1.5
x1[n]

x2[n]

x3[n]
0

1
0.5 -0.5

0.5
-1

0 -1.5 0
-2 0 2 4 6 8 10 -2 0 2 4 6 8 10 -4 -2 0 2 4 6 8
n n n

Figura P2.2

Rezolvare Problema 2

a.
∞ n
y [ n ] = u [ n ] ∗ h2 [ n ] = u [ n ] ∗ σ [ n ] = ∑ u [ k ]σ [ n − k ] = ∑ u [k ]
k =−∞ k = −∞

Deoarece y [ n ] se exprimă ca și suma eșantioanelor lui u [ k ] anterioare momentului n , se poate

afirma ca sistemul descris de h2 [ n ] este un sumator.

b.
Semnalul u1 [ n ] are expresia: u1 [ n ] = x1 [ n ] − x1 [ n − 2]
Rezultă, că:
∞ ∞ ∞
y1 [ n ] = ∑ u [ k ]σ [ n − k ] = ∑ x [ k ] σ [ n − k ] − ∑ x [ k − 2 ]σ [ n − k ] =
1 1 1
k =−∞ k =−∞ k =−∞
n n
= ∑ x [ k ] − ∑ x [ k − 2] = v [ n ] − v [ n ]
k =−∞
1
k =−∞
1 1 2

n n
unde v1 [ n ] = ∑ x [ k ] și v [ n] = ∑ x [ k − 2]
1 2 1
k =−∞ k =−∞

11
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

4 4

3.5 3.5

3 3

2.5 2.5
v1[n]

v2[n]
2 2

1.5 1.5

1 1

0.5 0.5

0 0
-2 0 2 4 6 8 10 -2 0 2 4 6 8 10
n n

2.5

2
y1[n]

1.5

0.5

0
-2 0 2 4 6 8 10
n

Semnalul x2 [ n ] se poate pune sub forma: x2 [ n ] = x1 [ n ] − x1 [ n − 3] . Având în vedere, că sistemul

considerat este liniar și invariant în timp, rezultă că:
y2 [ n ] = y1 [ n ] − y1 [ n − 3]
3

1
y2[n]

-1

-2

-3
-2 0 2 4 6 8 10
n

Pentru x3 [ n ] , avem: x3 [ n ] = x1 [ n + 3] + 2 x1 [ n] + x1 [ n − 3] . Utilizând proprietatea de liniaritate și

invarianța în timp, avem:
y3 [ n ] = y1 [ n + 3] + 2 y1 [ n ] + y1 [ n − 3]

12
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

4.5

3.5

y3[n]
2.5

1.5

0.5

0
-4 -2 0 2 4 6 8
n

c.
u [ n ] = δ [ n ] − δ [ n − 2]
y [ n ] = u [ n ] ∗ σ [ n ] = (δ [ n ] − δ [ n − 2]) ∗ σ [ n ] = σ [ n ] − σ [ n − 2] = h [ n ]

1.8

1.6

1.4

1.2
y[n]

0.8

0.6

0.4

0.2

0
-2 0 2 4 6 8 10
n

Problema 3
Se consideră SLIT discret din figura P3.1. Știind, că h2 [ n ] = σ [ n ] − σ [ n − 2] și că răspunsul la
impuls al sistemului are graficul din figura P3.2, determinați:
a. Expresia analitică a lui h1 [ n ] .
b. Răspunsul sistemului la semnalul: x [ n ] = δ [ n ] − δ [ n − 1]

Figura P3.1

13
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

12

10

h[n]
6

0
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
n

Figura P3.2
Rezolvare Problema 3

a.
h2 [ n ] = δ [ n ] + δ [ n − 1]
h2 [ n ] ∗ h2 [ n ] = (δ [ n ] + δ [ n − 1]) ∗ (δ [ n ] + δ [ n − 1]) = δ [ n ] + 2δ [ n − 1] + δ [ n − 2]
h [ n ] = h1 [ n ] ∗ h2 [ n ] ∗ h2 [ n ] = h1 [ n ] ∗ (δ [ n ] + 2δ [ n − 1] + δ [ n − 2 ]) = h1 [ n ] + 2h1 [ n − 1] + h1 [ n − 2 ]

Pentru
n=0 1 = h1 [ 0] + 2h1 [ −1] + h1 [ −2] ⇒ h1 [ 0] = 1
n =1 5 = h1 [1] + 2h1 [ 0] + h1 [ −1] ⇒ h1 [1] = 3
n=2 10 = h1 [ 2] + 2h1 [1] + h1 [ 0] ⇒ h1 [ 2] = 3
n=3 11 = h1 [3] + 2h1 [ 2] + h1 [1] ⇒ h1 [3] = 2
n=4 8 = h1 [ 4] + 2h1 [3] + h1 [ 2] ⇒ h1 [ 4] = 1
n=5 4 = h1 [5] + 2h1 [ 4] + h1 [3] ⇒ h1 [5] = 0
n=6 1 = h1 [ 6] + 2h1 [5] + h1 [ 4] ⇒ h1 [ 6] = 0
n=7 0 = h1 [ 7 ] + 2h1 [ 6] + h1 [5] ⇒ h1 [ 7 ] = 0
4

3.5

2.5
h1[n]

1.5

0.5

0
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
n

14
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
b.
y [ n ] = h [ n ] ∗ x [ n ] = h [ n ] ∗ (δ [ n ] − δ [ n − 1]) = h [ n ] − h [ n − 1]
6

y[n]
0

-2

-4

-6
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
n

Problema 4
Se consideră SLIT discret, cu răspunsul la impuls:
n
1
h [ n ] =   σ [ n]
5
a. Determinați constanta A astfel încât:
h [ n ] − Ah [ n − 1] = δ [ n ]
b. Folosind rezultatul de la punctul a), determinați răspunsul la impuls g [ n ] , al sistemului
invers, sistemului cu răspunsul la impuls h [ n ] .
Obs. Răspunsul la impuls g [ n ] satisface condiția: h [ n ] ∗ g [ n ] = δ [ n ]

Rezolvare Problema 4

a.
n
1
h [ n ] =   σ [ n]
5
n n −1
1 1
h [ n ] − Ah [ n − 1] =   σ [ n ] − A   σ [ n − 1]
5 5
n n −1
1 1 1
=   σ [n] − A   ⋅   σ [ n − 1] (1)
5 5 5
n
1
=   σ [ n ] − 5 Aσ [ n − 1]
5
Este cunoscută relația:
σ [ n ] − σ [ n − 1] = δ [ n]

15
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Pentru ca membrul drept al relației (1) să fie proporțional cu δ [ n ] este necesar ca 5 A = 1 . În

acest caz relația (1) devine:
n 0
1 1
h [ n ] − Ah [ n − 1] =   δ [ n ] =   δ [ n ] = δ [ n ]
5 5
1
Deci relația propusă este satisfăcută, dacă A = .
5
b.
h [ n ] ∗ g [ n] = δ [ n ] (2)
Dar
1
h [ n ] − h [ n − 1] = δ [ n ] (3)
5

Membrul stâng al relației (3) se scrie:

1 1
h [ n ] − h [ n − 1] = h [ n ] − ( h [ n ] ∗ δ [ n − 1])
5 5
1 
= h [ n ] ∗ δ [ n ] − h [ n ] ∗  δ [ n − 1]  (4)
5 
 1 
= h [ n ] ∗  δ [ n ] − δ [ n − 1] 
 5 
De aceea relația (3) se mai scrie:
 1 
h [ n ] ∗  δ [ n ] − δ [ n − 1]  = δ [ n ] (5)
 5 
Identificând membrii stîngi ai relațiilor (2) și (5) se obține:
1
g [ n ] = δ [ n ] − δ [ n − 1]
5

Problema 5
Fie
x ( t ) = σ ( t − 3) − σ ( t − 5 )
și
h ( t ) = e − 3t σ ( t )
Calculați y ( t ) = x ( t ) ∗ h ( t ) .

Rezolvare Problema 5
∞ ∞
y (t ) = x (t ) ∗ h (t ) = ∫ h (τ ) x ( t − τ ) dτ = ∫ e
−3τ
σ ( t − τ − 3) − σ ( t − τ − 5 ) dτ
−∞ 0

În intervalul ( t − 5 ) < τ < ( t − 3) valoarea semnalului σ ( t − τ − 3 ) − σ ( t − τ − 5 )  este diferită de

zero. Se disting trei cazuri:

16
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
Cazul I: t ≤ 3 ,
y (t ) = 0
Cazul II: 3 < t ≤ 5
1 − e−3( t −3)
t −3
y (t ) = ∫ e−3τ dτ =
0
3
Cazul III: t > 5

y (t ) =
t −3
(1 − e ) e −6 −3( t −5 )

∫e
−3τ
dτ =
t −5
3
Prin urmare, rezultatul convoluției poate fi exprimat sub forma:


0, −∞ <t ≤3

1 − e −3( t −3)
y (t ) =  , 3<t <5
 3
 (1 − e −6 ) e−3( t −5)
 , 5<t ≤∞
 3

Problema 6
a. Arătați că dacă intrarea unui sistem liniar și invariant în timp continuu este periodică, atunci și
ieșirea acestuia este periodică și cele două semnale au aceeași perioadă.
b. Fie x ( t ) un semnal periodic de perioadă T și x1 ( t ) restricția sa la intervalul [ 0, T ) . Fie h ( t )
răspunsul la impuls al unui sistem liniar și invariant în timp continuu și y ( t ) și y1 ( t )
răspunsurile acestui sistem la semnalele x ( t ) și x1 ( t ) . Demonstrați relațiile:
∞
x(t ) = x1 (t ) ∗ ∑ δ (t − nT )
n =−∞
∞
y (t ) = ∑ y (t − nT )
n =−∞
1

c. Dacă h ( t ) are reprezentarea grafică din figura P6.1a, iar x ( t ) reprezentarea grafică din figura
P6.1b, determinați și reprezentați grafic semnalul y ( t ) .

Figura P6.1a Figura P6.1b

17
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 6

Figura P6.2
a).
x(t ) = x(t + T )

x(t − τ + T ) = x(u + T ) = x(u ) = x(t − τ ) unde u = t − τ

+∞
y (t ) = ∫ x(t − τ ) ⋅ h (τ ) dτ
−∞
+∞
y (t + T ) = ∫ x(t + T − τ ) ⋅ h (τ ) dτ = y (t )
−∞

În concluzie, semnalul y ( t ) este periodic cu perioada T .

b).
+∞
x1 (t ) ∗ ∑ δ ( t − nT ) reprezintă prelungirea prin periodicitate cu perioada T
n =−∞
a semnalului x1 ( t ) ,
+∞
adică tocmai x(t ) . Ca urmare, se scrie: x(t ) = x1 (t ) ∗ ∑ δ ( t − nT )
n =−∞

y1 (t ) = x1 (t ) ∗ h(t )
y (t ) = x(t ) ∗ h(t ) = x1 (t ) ∗ δ T (t ) ∗ h(t ) = x1 (t ) ∗ h(t ) ∗ δ T (t ) =
+∞
= y1 (t ) ∗ δ T (t ) = y1 (t ) ∗ ∑ δ ( t − nT ) = ∑ y (t − nT )
n =−∞ n
1

c).

Figura P6.3

18
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Cazul I. t < 0 , y1 ( t ) = 0
t
Cazul II. t − 1 < 0 , t ≥ 0 ⇔ t ∈ [ 0, 1) y1 (t ) = ∫ dτ = t
0
t
Cazul III. t − 1 ≥ 0 , t < 2 ⇔ t ∈ [1, 2 ) y1 (t ) = ∫ dτ = t
t −1
2
Cazul IV. t − 1 ≤ 2 , t ≥ 2 ⇔ t ∈ [ 2, 3) y1 (t ) = ∫ dτ = 3 − t
t −1

Cazul V. t >3 y1 ( t ) = 0

Reprezentarea grafică a semnalului y ( t ) este cea din figura P6.4 de mai jos:

Figura P6.4

Problema 7
∞
Se consideră sistemul cu răspunsul la impuls: h(t ) = ∑ h[n] ⋅ δ (t − nT ) .
n =−∞

a. Demonstrați că dacă la intrarea acestui sistem se aduce semnalul x ( t ) :

∞
x(t ) = ∑ x[n] ⋅ δ (t − nT )
n =−∞

atunci la ieșirea sa se obține semnalul y ( t ) :

∞
y (t ) = ∑ y[n] ⋅ δ (t − nT )
n =−∞

Care este legătura dintre secvențele: x [ n ] , h [ n ] și y [ n ] ?

b. În continuare se consideră că secvența h [ n ] este de durată limitată: h [ n ] = 0 pentru n < 0 și

n ≥  . Desenați o formă de implementare a sistemului considerat folosind amplificatoare,
sumatoare și linii de întârziere, care realizează o întârziere cu T . Un astfel de sistem se numește
filtru transversal.

19
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
c. Care este legătura dintre semnalele de la intrarea și ieșirea filtrului transversal de la punctul b).
dacă toate valorile nenule ale secvenței h [ n ] sunt egale cu 1  ? Cum ați denumi un astfel de
sistem?
d. Reprezentați grafic răspunsul sistemului de la punctul c) pentru  = 3 la semnalul:
x(t ) = σ (t ) − σ (t − T )

Rezolvare Problema 7
a.
m+n= p
y (t ) = x(t ) ∗ h(t ) = ∑ x[n] ⋅ h(t − nT ) = ∑ x[n]∑ h[m] ⋅ δ ( t − mT − nT ) =
n n m

 
= ∑ x[n]∑ h[ p − n] ⋅ δ (t − pT ) = ∑  ∑ x[n] ⋅ h[ p − n]  ⋅ δ ( t − pT )
n p p  n 

Dacă se face notația: y[ p ] = ∑ x[n] ⋅ h[ p − n] , rezultă:

n

y (t ) = ∑ y[ p ] ⋅ δ ( t − pT )
p

Relația de legătură dintre secvențele x [ n ] , h [ n ] și y [ n ] este următoarea: y[n] = x[n] ∗ h[n]

b.
 −1
h(t ) = ∑ h[n] ⋅ δ (t − nT )
n =0
Implementarea sistemului considerat folosind amplificatoare, sumatoare și linii de întârziere cu
T este prezentată în figura P7.1:

Figura P7.1
c.
Relația de legătură dintre semnalele de la ieșirea și intrarea filtrului transversal de la punctul b)
este de forma:
1  −1
y (t ) = ∑ x(t − nT )
 n =0
Un astfel de sistem s-ar putea numi "mediator".

20
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
d.
x(t ) = σ ( t ) − σ ( t − T )
Răspunsul sistemului de la punctul c) pentru semnalul x ( t ) , definit cu relația de mai sus, și
1
pentru  = 3 este următorul: y (t ) = [ x(t ) + x(t − T ) + x(t − 2T )]
3
Reprezentarea grafică a lui y ( t ) este cea din figura P7.2.

Figura P7.2

1. Probleme propuse
Problema 1
Fie sistemul discret, liniar și invariant în timp cu răspunsul la impuls:
h [ n ] = σ [ n ] − σ [ n −  − 1]
unde  este un număr întreg,  < 0 .
Răspunsul acestui sistem la semnalul de intrare x [ n ] = σ [ n ] − σ [ n − 10] va fi y [ n ] .
Să se determine valoarea lui  astfel încât y [ 4] = 5 și y [14] = 0 .

Problema 2
Calculați convoluția y [ n ] = x [ n ] ∗ h [ n ] , unde x [ n ] și h [ n ] sunt reprezentate în figura P2.1
1.5 1.5

1 1
h[n]
x[n]

0.5 0.5

0 0
-4 -2 0 2 4 6 8 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
n n

21
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Problema 3
Se consideră un sistem în timp discret cu intrarea x [ n ] , şi cu răspunsul la impuls h [ n ] , dat de
 1, n = 0
0, n < 0 
următoarele ecuaţii: x [ n ] =  , h [ n ] =  −1, n = 1 .
 n, n ≥ 0 0, în rest

Determinaţi şi reprezentaţi grafic răspunsul sistemului la semnalul x [ n ] .

Problema 4
Să se determine și să se reprezinte grafic convoluția semnalelor x ( t ) și h ( t ) , unde:
1.
t + 1, 0 ≤ t ≤ 1

x ( t ) = 2 − t , 1 < t ≤ 2 și h ( t ) = δ ( t + 2 ) + 2δ ( t + 1)
0, in rest

2.

și
3.
1, 0 ≤ t ≤ 1
x (t ) =  și h ( t ) = x ( t α ) , unde 0 < α ≤ 1
0, in rest
4.
x ( t ) = 2σ ( t − 10 ) și h ( t ) = sin ( 2t ) σ ( t )
5.
x ( t ) = σ ( t ) − σ ( t − 4 ) și h ( t ) = 2e − tσ ( t )
6.
x ( t ) = σ ( t ) − σ ( t − 4 ) și h ( t ) = δ ( t − 3)

Problema 5
Aria unui semnal v ( t ) în timp continuu este definită ca:
∞
Av = ∫ v ( t )dt
−∞

Arătați, că dacă: y ( t ) = x ( t ) ∗ h ( t ) , atunci

Ay = Ax ⋅ Ah

22
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

3. SERII FOURIER
Problema 1
Se consideră semnalele periodice x1 [ n ] și x2 [ n ] în timp discret de perioada,  = 4 , având
coeficienții seriei Fourier ak respectiv bk , a0 = a3 = 1 , a1 = a2 = 2 și b0 = 1 , b1 = 1 , b2 = 1 , b3 = 1 .
a. Să se determine expresiile x1 [ n ] și x2 [ n ] .
b. Să se determine coeficienții seriei Fourier ai semnalului g [ n ] = x1 [ n ] ⋅ x2 [ n ] .

Rezolvare Problema 1

a.
 −1
2π π
x [ n ] = ∑ ck e jk Ω0 n , unde Ω0 = =
k =0 4 2
3 π π 3π
x1 [ n ] = ∑ ak e
jk n j n j n
2
= 1 + 2e 2
+ 2e jπ n + e 2

k =0
3 π π 3π
x2 [ n ] = ∑ bk e
jk n j n j n
2
= 1+ e 2
+ e jπ n + e 2

k =0

b.
π 3π π 3π
 j n  j n
x1 [ n ] ⋅ x2 [ n ] = 1 + 2e 2 + 2e jπ n + e 2  ⋅  1 + e 2 + e jπ n + e 2  =
j n j n

   
π 3π π 3π
j n j n j n j n
jπ n jπ n
= 1+ e 2
+e +e 2
+ 2e 2
+ 2e + 2e 2
+ 2e j 2π n +
3π 5π 3π 5π
j n j n j n j n
+2e jπ n + 2e 2
+ 2e j 2π n + 2e 2
+e 2
+ e j 2π n + e 2
+ e j 3π n
π 3π
j n j n
= 6 + 6e 2
+ 6e jπ n + 6e 2

Rezultă, în final: c0 = c1 = c2 = c3 = 6

Problema 2
Fie semnalul periodic, x [ n ] , având perioada fundamentală,  = 5 . Coeficienții seriei Fourier
atașate semnalului sunt:
c0 = 1 , c2 = c−*2 = e jπ /4 , c4 = c−*4 = 2e jπ /3
Să se exprime semnalul x [ n ] în forma:
∞
x [ n ] = A0 + ∑ Ak sin ( Ω k n + ϕk )
k =1

23
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 2
 2π 
jk  n
x [n] = ∑ce k
jk Ω k n
= ∑ce k
  

k=  k= 

 2π   2π   2π   2π 
j 2 n − j 2 n j 4 n − j 4 n
x [ n ] = c0 + c2 e   
+ c−2 e   
+ c4 e   
+ c−4 e   

π   2π  π   2π  π   2π  π   2π 
j  j 2 n − j   − j 2 n j  j 4 n − j   − j 4 n
= 1+ e 4
e  5 
+e 4
e  5 
+ 2e 3
e  5 
+ 2e 3
e 5 

 4π π  8π π
= 1 + 2 cos  n +  + 4 cos  n+ 
 5 4  5 3
 4π 3π   8π 5π 
= 1 + 2sin  n+  + 4sin  n+ 
 5 4   5 6 

Problema 3
Se consideră semnalul periodic în timp discret cu graficul din figură:
x[n]

-1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
n

a. Să se determine coeficienții seriei Fourier exponențiale atașate semnalului

b. Evaluați puterea semnalului pe baza eșantionelor x [ n ] și apoi pe baza coeficienților ck .

Rezolvare Problema 3

a.
Perioada semnalului,  = 4 .
Coeficienții seriei Fourier exponențiale se calculează, prin:
2π
1  −1 − jk
ck = ∑ x [ n ] e 
n

 n=0
Pentru k = 0 .
2π
1 3 − j0 n 1 1 3
c0 = ∑ x [ n ] e 4 =  x [ 0] + x [1] + x [ 2] + x [3] = [ 4 + 2 + 1 − 1] =
4 n =0 4 4 2

24
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
Pentru k = 1 .
2π π 3π
1 3 − j1 n 1 0 −j −j  1 1
c1 = ∑ x [ n ] e 4
=  4e + 2e + e − e 2  = [ 4 − 2 j − 1 − j ] = ( 3 − 3 j )
2 − jπ

4 n =0 4  4 4
Pentru k = 2 .
2π
1 3 − j2 n 1 1
c2 = ∑ x [ n ] e 4 =  4e0 + 2e − jπ + e − j 2π − e− j 3π  = [ 4 − 2 + 1 + 1] = 1
4 n =0 4 4
Pentru k = 3 .
2π 3π 9π
1 3 − j3 n 1 −j −j  1 1
c3 = ∑ x [ n ] e 4 =  4e0 + 2e 2 + e − j 3π − e 2  = [ 4 + 2 j − 1 + j ] = ( 3 + 3 j )
4 n =0 4  4 4

b.
1 1
∑ x [ n ] = (16 + 4 + 1 + 1) = 5.5W
2
Px[ n] =
4 4
2 2
1 9 3−3 j 3+3 j
Pck = ∑ ck = +
2
+1+ = 5.5W
4 4 16 16

Deci:
Px[ n] = Pck

Problema 4
Se consideră semnalul x [ n ] dat de expresia:
∞
x [n] = ∑ δ [ n − 4k ] .
k =−∞

Acest semnal se aplică la intrarea unui SLIT, având răspunsul în frecvență, H ( e jΩ ) . Ieșirea
 5π π
sistemului este: y [ n ] = cos  n +  . Determinați valorile funcției de transfer, H ( e jk π 2
)
 2 4
pentru k = 0,3 .

Rezolvare Problema 4

Semnalul x [ n ] este periodic, având perioada  = 4 . Coeficienții seriei Fourier sunt:

2π
1 3 − jk 1
∑ [ ]
n
ck = x n e 4
=
4 n =0 4

( )e (
3
y [ n ] = ∑ ck H e
j ( 2π / 4 ) k j 2π / 4 ) kn

k =0

=
1
4 4
j π /2
(
j π /2 n

4
)
H ( e j 0 ) e j 0n + H e ( ) e ( ) + H e ( ) e ( ) + H e ( ) e ( )
1 1 j 3π / 2 j 3π / 2 n 1
4
j π
(j π n
) ( )

25
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
π π π π π π  3π π 
 5π π π π  1 j n +  1 − j n +  1 j n+  1 j n− 
y [ n ] = cos  n +  = cos  n +  = e  2 4  + e  2 4  = e  2 4  + e  2 4

 2 4 2 4 2 2 2 2
Prin identificare, avem:

H ( e j 0 ) = H ( e jπ ) = 0

( ( ) ) = 2e ( )
H e
jπ 2 j π 4

H ( e ( ) ) = 2e ( )
j 3π 2 −j π 4

Problema 5
Se consideră semnalul periodic, x ( t ) , de perioadă T = 2 , cu restricţia la perioada principală:
1, 0 ≤ t ≤ 1
xr ( t ) = 
 −2 1 < t < 2
dx ( t )
Derivata semnalului xr ( t ) poate fi pusă sub formă: r = A1δ 2 ( t − t1 ) + A2δ 2 ( t − t2 )
dt
dx ( t )
a) Reprezentaţi grafic semnalele: xr ( t ) , x ( t ) şi r .
dt
b) Determinaţi valorile: A1 , A2 , t1 şi t2 .

Rezolvare Problema 5

Semnalul x ( t ) are reprezentarea grafică din figura P5.1:

Figura P5.1
Semnalul xr ( t ) are reprezentarea grafică din figura P5.2:

Figura P5.2

Derivata semnalului xr ( t ) are reprezentarea grafică din figura P5.3.

26
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Figura P5.3
dxr ( t )
= A1δ ( t − t1 ) + A2δ ( t − t2 )
dt
Prin identificare, avem: A1 = 3 , A2 = −3 , t1 = 0 , t2 = 1

Problema 6
Se consideră semnalul periodic, x ( t ) în timp continuu:
 2π   5π 
x ( t ) = 2 + cos  t  + 4 sin  t 
 3   3 
Să se determine frecvența fundamentală, ω0 , respectiv coeficienții seriei Fourier, ck .

Rezolvare Problema 6
∞
x (t ) = ∑ce
k =−∞
k
jkω0t
.

Utilizând relațiile lui Euler, avem:

2π 2π 5π 5π  2π   2π   2π   2π 
1 j t 1 −j t 4 j t 4 −j t 1 j 2 1 − j 2   t 2 j 5  t 2 − j 5
t t
x (t ) = 2 + e 3
+ e 3
+ e 3 − e 3 = 2+ e  + e 6 + e 6 − e 
6  6 

2 2 2j 2j 2 2 j j
2π π
Prin identificare, frecvența fundamentală a semnalului x ( t ) este: = .
6 3
1
Coeficienții seriei Fourier atașate semnalului x ( t ) , sunt: c0 = 2 , c2 = c−2 = , c5 = c−*5 = −2 j
2

Problema 7
Fie semnalul periodic, x ( t ) , având perioada fundamentală, T = 8 . Coeficienții seriei Fourier
atașate semnalului sunt:
c1 = c−1 = 2 , c3 = c−*3 = 4 j
Să se exprime semnalul x ( t ) în forma:
∞
x ( t ) = ∑ Ak cos (ωk t + φk )
k =0

27
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 7

∞ ∞  2π 
jk  t
x (t ) = ∑ce
k =−∞
k
jkω0t
= ∑ce
k =−∞
k
 T 

 2π   2π   2π   2π 
j t − j t j 3 t − j 3 t
x ( t ) = a1e  T 
+ a−1e  T 
+ a3e  T 
+ a−3e  T 

 2π   2π   2π   2π 
j t − j t j 3 t − j 3 t
= 2e  8 
+ 2e  8 
+ 4 je  8 
− 4 je  8 

π   6π  π   3π π
= 4 cos  t  − 8sin  t  = 4 cos  t  + 8cos  t + 
4   8  4   4 2

Problema 8
a. Exprimați legătura dintre coeficienții dezvoltării în serie Fourier ai semnalelor periodice de la
intrarea și ieșirea unui sistem liniar și invariant în timp continuu.

b. În figura P8.1 sunt prezentate caracteristicile de frecvență ale unui filtru. Determinați
răspunsul acestuia pentru semnalul de mai jos: x(t ) = cos(4π ⋅ t + φ );

Figura P8.1

Rezolvare Problema 8

a.
2π
x(t ) = ∑ ckx ⋅ e
jk t
T

k
∞ 2π
( t −τ ) ∞ 2π
− jk τ  jk 2Tπ t 2π
 2π  jk T t
∫ ∑c ⋅ h(τ ) ⋅ dτ =∑ ck x  ∫ h(τ ) ⋅ e = ∑ ckx ⋅ H  k
jk
y (t ) = x(t ) ∗ h(t ) = kx ⋅e T T
dτ  ⋅ e ⋅e
−∞ k k  −∞  k  T 
Se observă că:
 2π 
ck y = ck x ⋅ H  k 
 T 

28
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
b.
1  j ( 4π ⋅t +φ ) − j ( 4π ⋅t +φ )  1 jφ j 4π ⋅t 1 − jφ − j 4π ⋅t
x(t ) = e +e  = 2 e ⋅e + e ⋅e
2 2
1 1
c1x = e jφ ; c−1x = e − jφ ;
2 2
2 π 2 π
H (4π ) = , arg { H (4π )} = ; H (−4π ) = , arg { H (−4π )} = − ;
3 2 3 2
π 
2 jπ 1 1 j  +φ 
c1y = e 2 ⋅ e jφ = e  2  ;
3 2 3
π π 
2 − j 2 1 − jφ 1 − j 2 +φ 
c1y = e ⋅ e = e ;
3 2 3
π  π 
1 j  +φ  1 − j +φ 
y (t ) = e  2  ⋅ e j 4π ⋅t + e  2  ⋅ e− j 4π ⋅t
3 3
π π
j −j
e 2
= j; e 2
= − j;
1 1 1 2
y (t ) = j ⋅ e jφ ⋅ e j 4π ⋅t − j ⋅ e − jφ ⋅ e− j 4π ⋅t = j  2 j ⋅ sin ( 4π ⋅ t + φ )  = − sin ( 4π ⋅ t + φ )
3 3 3 3
2
y (t ) = − sin ( 4π ⋅ t + φ )
3

Problema 9
Fie x1 ( t ) un semnal periodic în timp continuu cu frecvența fundamentală, ω1 , având coeficienții
seriei Fourier ak . Pentru semnalul,
x2 ( t ) = x1 (1 − t ) + x1 ( t − 1)
care este frecvența fundamentală, ω2 a semnalului x2 ( t ) în legătura cu ω1 ? Găsiți relația de
legătura dintre coeficienții seriei Fouriei, bk , ai semnalului x2 ( t ) și coeficienții ak .

Rezolvare Problema 9

2π
Semnalele x1 (1 − t ) și x1 ( t − 1) au perioada fundamentală, T1 = . Deoarece y ( t ) este o
ω1
combinație liniară a semnalelor x1 (1 − t ) și x1 ( t − 1) , este periodic cu perioada fundamentală
2π
T2 = . Prin urmare, ω2 = ω1 . Folosind tabelele, rezultă:
ω1
− jk ( 2π / T1 )
x1 ( t − 1) ↔ ak e
− jk ( 2π / T1 )
x1 (1 − t ) ↔ a− k e
În final, avem:
x1 (1 − t ) + x1 ( t − 1) ↔ ak e ( 1 ) + a− k e ( 1 ) = e − jkω1 ( ak + a− k ) .
− jk 2π / T − jk 2π / T

29
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

1. Probleme propuse
Problema 1
1; 0 ≤ n ≤ 7
Fie x [ n ] =  un semnal periodic, cu perioada fundamentala  = 10 şi coeficienţii
0; 8 ≤ n ≤ 9
dezvoltării în serie Fourier ak . Se consideră semnalul g [ n ] = x [ n ] − x [ n − 1] .
a. Arătaţi că g [ n ] are perioada fundamentală egală cu 10 şi reprezentaţi-l grafic.
b. Determinaţi coeficienţii dezvoltării lui g [ n ] în serie Fourier.
c. Folosind coeficienţii dezvoltării lui g [ n ] în serie Fourier şi proprietăţile coeficienţilor seriei
Fourier, determinaţi ak pentru k ≠ 0 .

Problema 2
Fie semnalul x ( t ) , în timp continuu, având pulsația fundamentală, ω0 = π :
1.5, 0 ≤ t <1
x (t ) = 
−1.5, 1 ≤ t < 2
Să se determine coeficienții dezoltării seriei Fourier ai semnalului.

Problema 3
Se consideră semnalul x ( t ) = 2δ ( t ) − δ ( t − 2 ) .
a. Reprezentaţi-l grafic.
b. Prelungiţi-l prin periodicitate cu perioada T = 4 , obţinând semnalul x p ( t ) . Determinaţi
reprezentarea în serie Fourier exponenţială a semnalului x p ( t ) .
c. Determinaţi răspunsul sistemului cu răspunsul în frecvenţă
 3π   3π 
H (ω ) = σ  ω +  −σ ω −  la semnalul x p ( t ) .
 4   4 

Problema 4
În figura P4.1 este schiţat răspunsul în frecvenţă (modulul şi argumentul), H (ω ) ale unui filtru.
a. Determinaţi expresia semnalului de la ieşirea filtrului dacă la intrarea sa se aduc semnalele:
(1) x1 ( t ) = 3cos ( 2π t + θ ) (2) x2 ( t ) = 2 cos ( 4π t + θ )
b. Calculaţi puterile la intrarea şi ieşirea filtrului pentru semnalul x1 ( t ) .

Figura P4.1

30
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

4. TRANSFORMATA FOURIER
1. Probleme rezolvate
Problema 1
Fie SLIT, caracterizat de ecuația cu diferențe finite:
6 y [ n ] − 5 y [ n − 1] + y [ n − 2] = 6 x [ n ] + x [ n − 1]
a. Să se determine răspunsul în frecvenţă al sistemului, H ( Ω ) .
b. Să se afle răspunsul la impuls al sistemului, h [ n ] .
c. Dați o posibilă implementare a sistemului, utilizând sumatoare, amplificatoare și circuite de
întârziere.

Rezolvare Problema 1

a.
6 y [ n ] − 5 y [ n − 1] + y [ n − 2] = 6 x [ n ] + x [ n − 1]

Aplicăm transformata Fourier asupra ecuației cu diferențe finite, rezultă:

6Y ( Ω ) − 5e − jΩY ( Ω ) + e− j 2 ΩY ( Ω ) = 6 X ( Ω ) + e− jΩ X ( Ω )
Y ( Ω ) ( 6 − 5e − jΩ + e − j 2 Ω ) = X ( Ω ) ( 6 + e − jΩ )
Y (Ω) 6 + e − jΩ 6 + e − jΩ
H (Ω) = = =
X (Ω) 6 − 5e − jΩ + e− j 2 Ω ( 3 − e − jΩ )( 2 − e − jΩ )

b.
6 + e − jΩ A B 2 A − Ae − jΩ + 3B − Be − jΩ
H (Ω) = = + =
( 3 − e− jΩ )( 2 − e− jΩ ) 3 − e− jΩ 2 − e− jΩ ( 3 − e− jΩ )( 2 − e− jΩ )
 2 A + 3B = 6

 −A − B =1

Rezultă din sistemul de mai sus: B = 8 și A = −9 .

−9 8
H (Ω) = − jΩ
+
3−e 2 − e − jΩ
−9 8 −3 4
H (Ω) = + = +
 1   1  1 − jΩ 1
1 − e − jΩ
3  1 − e − jΩ  2  1 − e − jΩ  1 − e
 3   2  3 2

1 1
Utilizând tabelele, rezultă în final: h [ n ] = −3 ⋅ n
σ [n] + 4 ⋅ n σ [n]
3 2

31
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
c.
a0 y [ n ] + a1 y [ n − 1] + a2 y [ n − 2] + ⋯ = b0 x [ n ] + b1 x [ n − 1] + b2 x [ n − 2] + ⋯
6 y [ n ] − 5 y [ n − 1] + y [ n − 2] = 6 x [ n ] + x [ n − 1]

Prin identificare, avem:

a0 = 6 , a1 = −5 , a2 = 1 , b0 = 6 , b1 = 1 , b2 = 0 .

Problema 2
Un sistem discret are spectrele semnalelor de intrare și ieșire legate prin ecuația:
dX ( Ω )
Y ( Ω ) = 2 X ( Ω ) + e − jΩ X ( Ω ) − j
dΩ
a. Este sistemul în cauză liniar?
b. Dar invariant în timp?
c. Care este expresia răspunsului sistemului considerat la semnalul δ [ n ] ?

Rezolvare Problema 2

Folosind tabelele, avem:

dX ( Ω )
Y ( Ω ) ↔ y [ n ] , X ( Ω ) ↔ x [ n ] , e− jΩ X ( Ω ) ↔ x [ n − 1] , j ↔ nx [ n ]
dΩ

Aplicând TFD inversă asupra ecuației, se obține:

y [ n ] = 2 x [ n ] + x [ n − 1] − nx [ n ]

a.
Dacă: x [ n ] = a1 x1 [ n ] + a2 x2 [ n ] , atunci avem: y [ n ] = a1 y1 [ n ] + a2 y2 [ n ]

 y1 [ n ] = 2 x1 [ n ] + x1 [ n − 1] − nx1 [ n ]

 y2 [ n ] = 2 x2 [ n ] + x2 [ n − 1] − nx2 [ n ]

32
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

y [ n ] = 2a1 x1 [ n ] + a1 x1 [ n − 1] − na1 x1 [ n ] + 2a2 x2 [ n] + a2 x2 [ n − 1] − na2 x2 [ n ]

= a1 {2 x1 [ n ] + x1 [ n − 1] − nx1 [ n ]} + a2 {2 x2 [ n ] + x2 [ n − 1] − nx2 [ n ]}
= a1 y1 [ n ] + a2 y2 [ n ]
Sistemul considerat este liniar.

b.
Dacă S d { x [ n ]} = y [ n ] atunci S d { x [ n − n0 ]} = y [ n − n0 ] , n0 ∈ ℤ

S d { x [ n ]} : y [ n ] = 2 x [ n ] + x [ n − 1] − nx [ n ]
S d { x [ n − n0 ]} = 2 x [ n − n0 ] + x [ n − n0 − 1] − nx [ n − n0 ]
y [ n − n0 ] = 2 x [ n − n0 ] + x [ n − n0 − 1] − ( n − n0 ) x [ n − n0 ]
S d { x [ n − n0 ]} ≠ y [ n − n0 ]
Sistemul nu este invariant în timp

c.
Notăm răspunsul sistemului la semnalul x [ n ] = δ [ n ] cu h [ n ] .

h [ n ] = S d {δ [ n ]} = 2δ [ n ] + δ [ n − 1] − nδ [ n ]
Știind, că:

1, n = 0
δ [n] = 
0, n ≠ 0

Rezultă, în final:
h [ n ] = 2δ [ n ] + δ [ n − 1]

2.5

2
h[n]

1.5

0.5

0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
n

33
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Problema 3
Se consideră sistemul din figura P3.1:

Figura P3.1

a. Determinați, în funcție de h1 [ n ] , răspunsul la impuls al sistemului

b. Pentru H1 ( Ω ) = cos ( Ω ) , determinați răspunsul sistemului considerat la semnalul
π 
x [ n ] = cos  ( n + 2 ) 
4 

Rezolvare Problema 3
a.
{
y [ n ] = x [ n ] ∗ h1 [ n ] − ( −1) h1 [ n ]
n
}
h [ n ] = h1 [ n ] − ( −1) h1 [ n ]
n

b.
H1 ( Ω ) = cos ( Ω )
H ( Ω ) = H1 ( Ω ) − F {( −1) h [ n]} ( Ω )
n
1

Termenul ( −1) h1 [ n ] = e jπ n h1 [ n ] are TFD H1 ( Ω − π )

n

e jπ n h1 [ n ] ↔ H1 ( Ω − π )

H ( Ω ) = cos ( Ω ) − cos ( Ω − π ) = cos ( Ω ) − ( − cos ( Ω ) ) = 2 cos ( Ω )

π  π π π 
x [ n ] = cos  ( n + 2 )  = cos  ⋅ n +  = − sin  n 
4  4 2 4 
Folosind metoda armonică, semnalul y [ n ] se calculează prin:
y [ n ] = A H ( Ω 0 ) sin  Ω0 n + arg {H ( Ω 0 )}
Prin identificare, avem:
π
Ω0 = .
4
π  π   π  
y [ n ] = − H   sin  n + arg  H   
4 4   4  

34
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

π  π 2
H   = 2 cos = 2 ⋅ = 2
4 4 2
  π 
arg  H    = 0
  4 

π 
În final: y [ n ] = − 2 sin  n 
4 

Problema 4

Se consideră sistemul numeric cu schema din figura P4.1:

Figura P4.1

a. Determinați ecuația cu diferențe finite ce caracterizează sistemul considerat

b. Determinați răspunsul în frecvență al sistemului
c. Reprezentați grafic modulul răspunsului în frecvență
d. Calculați răspunsul sistemului, y [ n ] , dacă x [ n ] = δ [ n ] și apoi pentru x [ n ] = 10 cos (π n )

Rezolvare Problema 4

a.

35
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

y [ n ] = b0 x [ n ] + b1 x [ n − 1] + b2 x [ n − 2]

Prin identificare, avem: b0 = b1 = b2 = 1 3

1 1 1 1
y [ n ] = x [ n ] + x [ n − 1] + x [ n − 2] = ( x [ n ] + x [ n − 1] + x [ n − 2])
3 3 3 3
2
1
= ∑ x [n − k ]
3 k =0
Deci,
1 2
y [n] = ∑ x [n − k ]
3 k =0

b.
Folosind tabelele, avem
1 2 1 2
y [ n ] = ∑ x [ n − k ] ↔ Y ( Ω ) = ∑ e− jΩk X ( Ω )
3 k =0 3 k =0
Ω
 3 j Ω2
−3 j
Ω
−3 j 
e −e 
2 2
e
Y ( Ω ) 1 2 − jΩ k 1 1 − e −3 jΩ 1  
H (Ω) = = ∑ (e ) = ⋅ = ⋅ =
X ( Ω ) 3 k =0 3 1 − e − jΩ 3 − j Ω2  j Ω2 Ω
−j 
e e − e 2 
 
 3Ω   3Ω 
Ω sin   sin  
= ⋅e 2 ⋅ 
2  1 − jΩ
= ⋅e ⋅ 
1 −2 j 2 
3 Ω 3 Ω
sin   sin  
2 2
Deci,
 3Ω 
sin  
H ( Ω ) = ⋅ e − jΩ ⋅ 
1 2 
3 Ω
sin  
2
c.
 3Ω 
sin  
H (Ω) = ⋅
1  2 
3 Ω
sin  
2
 Ω Ω Ω
Obs. sin  3  = sin  3 − 4sin 2 
 2 2 2
Rezultă:

36
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Ω 2 Ω
sin  3 − 4sin  Ω
1 2 2 1 
H (Ω) = ⋅ = ⋅  3 − 4sin 2 
3 Ω 3  2
sin
2

d.
x [n] = δ [n]
1
y [n] =
3
(δ [ n] + δ [ n − 1] + δ [ n − 2])

Pentru x [ n ] = 10 cos (π n )
(
y [ n ] = A H ( Ω 0 ) cos Ω 0 n + arg { H ( Ω 0 )} )
Prin identificare, rezultă:
A = 10 , Ω0 = π
1
H ( Ω0 ) =
3
arg { H ( Ω0 )} = −π

1 10
y [ n ] = 10 ⋅ cos ( π n − π ) = cos (π ( n − 1) )
3 3

Problema 5

Un sistem discret liniar şi invariant în timp (DLIT) este descris de ecuaţia diferenţială cu
diferenţe finite:
y [ n ] + 2 y [ n − 1] = x [ n ] + 2 x [ n − 1]
a. Determinaţi şi reprezentaţi grafic funcţia de transfer H ( Ω ) a sistemului. Găsiţi şi
reprezentaţi grafic funcţia pondere h [ n ] a sistemului. Ce denumire are un astfel de sistem?
b. Determinaţi şi reprezentaţi grafic răspunsul sistemului pentru semnalul x [ n ] din figura P5.1,
dacă h [ n ] = δ [ n ] − δ [ n − 1] .

37
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
c. Schiţaţi o formă de implementare a sistemului folosind un număr minim de celule de
întârziere.
4

3.5

2.5

x[n]
2

1.5

0.5

0
-5 0 5
n

Figura P5.1

Rezolvare Problema 5

a.
y [ n ] + 2 y [ n − 1] = x [ n ] + 2 x [ n − 1]

Aplicăm transformata TFD asupra ecuației cu diferențe finite, rezultă:

Y ( Ω ) + 2e − jΩY ( Ω ) = X ( Ω ) + 2e − jΩ X ( Ω )
Y ( Ω ) (1 + 2e − jΩ ) = X ( Ω ) (1 + 2e − jΩ )
Y (Ω) 1 + 2e − j Ω
H (Ω) = = =1
X (Ω) 1 + 2e − j Ω
Din tabel:
h [n] = δ [n]
Sistemul se numește: ”filtru trece-tot”
1.5

1
h[n]

0.5

0
-5 0 5
n

38
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
b.
y [ n ] = x [ n ] ∗ h [ n ] = x [ n ] ∗ (δ [ n ] − δ [ n − 1]) = x [ n ] − x [ n − 1]
Deci
y [ n ] = x [ n ] − x [ n − 1]
c.

În cazul de față, avem:

Problema 6
Fără a determina efectiv X ( Ω ) pentru semnalul din figură:
2.5

1.5

1
x[n]

0.5

-0.5

-1

-1.5
-4 -2 0 2 4 6 8
n
Figura P6.1

39
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

a. Calculați X ( 0 ) .
π
b. Calculați ∫ X (Ω) dΩ .
−π

c. Calculați X (π ) .
d. Schițați semnalul care are transformata Re { X ( Ω )} .
π

∫π X ( Ω )
2
e. Calculați dΩ .
−

Rezolvare Problema 6
a.
∞
X (Ω) = ∑ x [ n] e
n =−∞
− jnΩ

∞
X (0) = ∑ x [ n] = 6
n =−∞

b.
π
1
x [n] = ∫π X ( Ω ) e
jnΩ
dΩ
2π −
π π
1
x [ 0] = ∫π X (Ω) dΩ ⇒ ∫π X ( Ω ) d Ω = 2π x [0] = 4π
2π − −

c.
∞
X (π ) = ∑ x [n] e
n =−∞
− jnπ
=
∞

∑ ( −1) x [ n] =
n
=
n =−∞
−3 −2 −1
= ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 0 + ( −1) ⋅1 + ( −1) ⋅ 2 + ( −1) ⋅1 + ( −1) ⋅ 0 +
0 1 2

+ ( −1) ⋅1 + ( −1) ⋅ 2 + ( −1) ⋅1 + ( −1) ⋅ 0 + ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 0

3 4 5 6 7 8

= 1 −1 + 2 −1 −1 + 2 −1 + 1 = 2

d.
x [n] ↔ X ( Ω )
∞ m =− n ∞
x [ −n] ↔ ∑ x [ −n] e = ∑ x [ m] e = X ( Ω )
− jnΩ jmΩ ∗

n =−∞ n =−∞

x [ n ] + x [ −n ] ↔ X ( Ω ) + X ( Ω ) = 2 Re { X ( Ω )}
∗

x [ n] + x [ −n]
= x p [ n ] = Re { X ( Ω )}
2

40
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

2
1

x[n] 0
-1
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8

2
1
x[-n]

0
-1
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8

2
xp[n]

1
0
-1
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8
n

e.
π

(( −1) )
∞

∫π X ( Ω ) ∑ x [n] + ( 0 ) + (1) + ( 2 ) + (1) + ( 0 ) + (1) + ( 2 ) + (1) + ( 0 ) + ( −1)

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
d Ω = 2π = 2π
− n =−∞

= 2π ⋅ (14 ) = 28π

Problema 7
1 − jω
Se consideră sistemul liniar şi invariant în timp cu răspunsul în frecvenţă: H1 (ω ) = .
1 + jω
a. Exprimaţi şi schiţaţi dependenţa de frecvenţă a modulului şi argumentului acestui răspuns în
frecvenţă. Care este expresia răspunsului la impuls al sistemului considerat ?
b. Determinaţi răspunsul sistemului considerat la semnalul x1 ( t ) = A ⋅ cos t .
c. Repetaţi punctul b) pentru semnalul x2 ( t ) = e − t ⋅ σ ( t ) . Reprezentaţi grafic rezultatul obţinut.
10 − jω
d. Se consideră sistemul liniar şi invariant în timp cu răspunsul în frecvenţă: H 2 ( ω ) = .
10 + jω
Reprezentaţi grafic caracteristicile Bode ale sistemului obţinut prin conectarea în cascadă a
sistemelor cu răspunsurile în frecvenţă H1 (ω ) şi H 2 (ω ) . Cum aţi denumi un astfel de sistem?
În ce situaţii credeţi că este utilă folosirea sa?

41
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Rezolvare Problema 7

a.
1 − jω (1 − jω ) 1 − ω 2 − 2 jω
2

H1 (ω ) = = =
1 + jω 1+ ω2 1+ ω2
H1 (ω ) = 1 ∀ ω ∈ℜ
arg {H1 (ω )} = arg {1 − jω} − arg {1 + jω} = −arctg {ω} − arctg {ω} = −2arctgω
În figura P1.1 a.) se prezintă modulul lui H1 (ω ) , iar în figura P1.1 b.) se reprezintă argumentul
lui H1 (ω ) .

a). b).

Figura P7.1

1 − jω −1 − jω 2 2
H1 (ω ) = = + = −1 +
1 + jω 1 + jω 1 + jω 1 + jω
h1 ( t ) = −δ ( t ) + 2 ⋅ e ⋅ σ ( t )
−t

b.
A jt A − jt
x1 ( t ) = A ⋅ cos t = e + e
2 2

Rezultă:

A A A 1 − j jt 1 + j − jt 
y1 ( t ) = H1 (1) ⋅ e jt + H1 ( −1) e − jt =  e + e =
2 2 2 1 + j 1− j 
A 1 − 2 j − 1 jt 1 + 2 j − 1 − jt  A
=  e + e  =  − j ⋅ e jt + j ⋅ e − jt  =
2 2 2  2
= − ( e jt − e − jt ) = − ⋅ ( 2 j ⋅ sin t ) = A ⋅ sin t
jA jA
2 2

42
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
c.
1
x2 ( t ) = e − t ⋅ σ ( t ) ⇒ X 2 ( ω ) = ⇒
1 + jω

Y ( ω ) = X 2 ( ω ) ⋅ H1 ( ω ) =
1
⋅
(1 − jω ) = 1 − jω = A + B =
1 + jω 1 + jω (1 + jω ) 1 + jω (1 + jω )
2 2

A + B + jω A A + B =1  A = −1
= ⇒  ⇒  ⇒
(1 + jω )  A = −1 =
2
 B 2
1 2
Y (ω ) = − + ⇒ y ( t ) = −e − t ⋅ σ ( t ) + 2t ⋅ e − t ⋅ σ ( t )
1 + jω (1 + jω ) 2
În figura P7.2 se prezintă variaţia temporală a lui y ( t ) .

Figura P7.2

d).
10 − jω
H 2 (ω ) =
10 + jω
Prin conectarea în cascadă a sistemelor cu răspunsurile în frecvenţă H1 (ω ) şi H 2 (ω ) se obţine
un sistem având următorul răspuns în frecvenţă:
1 − jω 10 − jω
H (ω ) = H1 (ω ) ⋅ H 2 (ω ) = ⋅
1 + jω 10 + jω
20 log H (ω ) = 0 ⇒ ∀ ω ∈ℜ
În figura P7.3 se prezintă variaţia frecvenţială a lui 20 log H ( ω ) .

Figura P7.3

43
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
ω
arg {H 2 (ω )} = arg {10 − jω} − arg {10 + jω} = −2arctg
10
În figura P7.4 se reprezintă caracteristicile Bode ale sistemului obţinut.

Figura P7.4
Observații:
• Sistemul este un filtru trece-tot;
• Se poate utiliza pentru corecţii de fază.

Problema 8
Relația dintre semnalele de intrare x ( t ) și ieșire y ( t ) ale unui sistem liniar și invariant în timp,
cauzal este:
dy ( t ) +∞
+ 10 ⋅ y ( t ) = ∫ x (τ ) ⋅ z ( t − τ ) ⋅ dτ − 5 x ( t ) unde z ( t ) = 6 ⋅ δ ( t ) + 99 ⋅ e − t ⋅ σ ( t )
dt −∞

a. Determinați răspunsul în frecvență al sistemului, H (ω ) și schițați-i caracteristicile Bode.

b. Determinați răspunsul la impuls al sistemului.

Rezolvare Problema 8

a.
dy ( t ) +∞
+ 10 ⋅ y ( t ) = ∫ x (τ ) ⋅ z ( t − τ ) ⋅ dτ − 5 x ( t ) unde
dt −∞

z ( t ) = 6 ⋅ δ ( t ) + 99 ⋅ e − t ⋅ σ ( t )
dy ( t )
+ 10 ⋅ y ( t ) = x ( t ) ∗ z ( t ) − 5 ⋅ x ( t )
dt

Se aplică transformata Fourier asupra ecuației de mai sus, rezultă:

44
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

 99 
jω ⋅ Y (ω ) + 10 ⋅ Y (ω ) = X (ω ) ⋅  6 +  − 5 ⋅ X (ω )
 1 + jω 
 99  100 + jω
Y (ω ) ⋅ ( jω + 10 ) = X (ω ) ⋅ 1 +  ⇔ Y ( ω ) ⋅ (10 + jω ) = X (ω ) ⋅
 1 + jω  1 + jω
ω
Y (ω ) 1+ j
100 + jω
H (ω ) = = = 10 ⋅ 100
X (ω ) (1 + jω ) ⋅ (10 + jω ) ω
(1 + jω ) ⋅ 1 + j 

 10 
În figura P8.1 sunt prezentate variațiile lui 20 log H ( ω ) și arg {H (ω )} în funcție de frecvență.

Figura P8.1
b).

45
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
A B
H (ω ) = + ;
1 + jω 1 + j ω
10
ω 1 99
1+ j 1−
A = (1 + jω ) ⋅ H (ω ) = 10 ⋅ 100 = 10 ⋅ 100 = 10 ⋅ 100 =
jω = 1 ω jω = 1 1 9
1+ j 1−
10 10 10
99 10 11 11
= 10 ⋅ ⋅ = ⋅10 ⇒ A = ⋅10 ⇒ A = 11
100 9 10 10
ω 9
1+ j
 ω 
B = 1 + j  ⋅ H (ω ) = 10 ⋅ 100 = 10 10 =
 10  jω = −10 1 + jω jω = −10 ( −9 )
10 9
=− ⋅ = −1 ⇒
9 10
11 1
H (ω ) = − ⇒
1 + jω 1 + j ω
10
h ( t ) = 11 ⋅ e − t ⋅ σ ( t ) − 10 ⋅ e −10t ⋅ σ ( t )

Problema 9
Se dă sistemul cu răspunsul la impuls:
 −1
1
h ( t ) = ∑ ⋅ δ ( t − nT )
n =0 
a. Cum se numește un astfel de sistem?
b. Determinați expresia răspunsului în frecvență al acestui sistem.
c. Reprezentați grafic dependența de frecvență a modulului și argumentului acestui răspuns
pentru  = 2 .

Rezolvare Problema 9

a.
 −1
1
h ( t ) = ∑ ⋅ δ ( t − nT )
n =0 
Un astfel de circuit este un "mediator".

b.
1 1− (e )− jωT 
 −1
1
H  (ω ) =

∑e
n =0
− jω nT
= ⋅
 1 − e− jωT

c.

46
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME
Avem  = 2 . Rezultă în continuare:
1 1 − e −2 jωT 1
H 2 (ω ) = ⋅ − jωT
= ⋅ (1 + e− jωT )
2 1− e 2
1
H 2 ( ω ) = ⋅ (1 + cos ωT − j ⋅ sin ωT ) ⇒
2
1 1
H 2 (ω ) = (1 + cos ωT ) + sin 2 ωT = 1 + 2 cos ωT + 1 =
2

2 2
1 ωT 1 ωT ωT
= cos 2 = cos ⋅ 2 = cos
2 2 2 2 2
ωT ωT
2sin ⋅ cos
sin ωT 2 = − arctg  tg ωT 
arg {H 2 (ω )} = − arctg = − arctg 2
 
1 + cos ωT ωT  2 
2 cos 2
2
În figura P9.1 sunt prezentate variațiile în frecvență ale modulului (Figura P9.1a) și argumentului
(Figura P9.1b) funcției H 2 (ω ) .

a).

b).

Figura 9.1

47
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Problema 10
Se consideră semnalul x ( t ) cu transformata Fourier X ( ω ) al cărei grafic este reprezentat în
figura P10.1 și semnalul p ( t ) periodic cu pulsația fundamentală, ω0 .

a. Determinați transformata Fourier a semnalului y ( t ) = x ( t ) ⋅ p ( t ) .

b. Schițați spectrul lui y ( t ) pentru fiecare dintre următoarele alegeri ale lui p ( t ) :
∞ ∞
1). p ( t ) = cos t ; 2). p ( t ) = ∑ δ (t − π ⋅ n) ;
n =−∞
3). p ( t ) = ∑ δ ( t − 4π n ) .
n =−∞

Figura P10.1

Rezolvare Problema 10

a).
1
y ( t ) = x ( t ) ⋅ p ( t ) ⇒ Y (ω ) =  X (ω ) ∗ P (ω ) 
2π 
p (t ) = ∑ ck ⋅ e jkω0t ⇒ P (ω ) = 2π ∑ ck ⋅ δ (ω − kω0 )
k k

Y (ω ) = ∑ ck ⋅ X (ω − kω0 )
k

b).
1
p ( t ) = cos t ; c1 = c−1 = și ck = 0 ∀k ≠ {−1,1}
2
1 1
Y (ω ) = X (ω − 1) + X (ω + 1)
2 2

În figura P10.2 este reprezentat spectrul de frecvență Y (ω ) pentru semnalul p ( t ) definit la

punctul b).1.

48
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Figura P10.2

∞
p (t ) = ∑ δ ( t − π ⋅ n ) = δπ ( t )
n =−∞
↔ P (ω ) = 2 ⋅ δ 2 (ω )

1 1
Y (ω ) = ⋅ 2 ⋅  X (ω ) ∗ δ 2 (ω )  = ∑ X (ω − 2n )
2π π n
În figura P10.3 este reprezentat spectrul de frecvență Y (ω ) pentru semnalul p ( t ) definit la
punctul b).

Figura P10.3

∞
1
p (t ) = ∑ δ ( t − 4π n ) = δ π ( t )
n =−∞
4 ⇒ P (ω ) = ⋅ δ 1 (ω )
2 2
1  1   1  1  1
Y (ω ) =  X (ω ) ∗ δ 1 (ω )  =
4π  X (ω ) ∗ ∑ δ  ω − k 2   = 4π ∑ X  ω − k 2 
 2  4π  k   k  
În figura P10.4 este reprezentat spectrul de frecvență Y (ω ) pentru semnalul p ( t ) definit la
punctul b).

Figura P10.4

49
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

1. Probleme propuse
Problema 1
d
{σ ( −2 − t ) + σ ( t − 2 )} .
Fiind date semnalele: x1 ( t ) = δ ( t + 1) + δ ( t − 1) şi x2 ( t ) =
dt
a. Să se reprezintă grafic x1 ( t ) şi x2 ( t ) în domeniul timp.
b. Să se calculeze transformate Fourier corespunzătoare X 1 (ω ) şi X 2 (ω ) .
c. Să se reprezinte grafic modulul funcţiilor X 1 (ω ) şi X 2 (ω ) .

Problema 2
Pentru un sistem liniar şi invariant în timp, ecuaţia ce descrie legătura între intrare şi ieşire este:
dy ( t ) ∞
+ 10 y ( t ) = ∫ x (τ ) z ( t − τ ) dτ − 5 x ( t ) , unde z ( t ) = 9e− tσ ( t ) + 6δ ( t ) .
dt −∞

a. Determinaţi răspunsul în frecvenţă al sistemului H (ω ) . Ce denumire are un astfel de sistem.

Reprezentaţi grafic caracteristicile BODE (modulul şi argumentul).
b. Determinaţi h ( t ) pentru acest sistem.
c. Determinaţi răspunsul sistemului la semnalul x ( t ) = 5cos10t .

Problema 3
Se consideră sistemul descris de ecuația diferențială:
1 dy ( t ) 1 dy ( t )
y (t ) + ⋅ = x (t ) − ⋅
10 dt 10 dt
a. Să se determine răspunsul în frecvență al sistemului
b. Reprezentați grafic diagramele BODE pentru acest sistem
c. Utilizând aceste diagrame, să se determine semnalul de la ieșirea sistemului considerat, dacă
la intrare se aplică semnalul: x ( t ) = cos100t

Problema 4
Fie sistemul din figura P4.1:

Figura P4.1
sin ( 4π t )
unde x ( t ) = , p ( t ) = 2 cos ( 2π t ) şi răspunsul la impuls este dată prin:
πt
h ( t ) = 1 + 3sin ( 4π t ) + 2 cos ( 8π t ) .

50
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

a. Determinaţi şi reprezentaţi grafic R (ω ) , transformata Fourier a semnalului r ( t ) .

b. Determinaţi şi reprezentaţi grafic H (ω ) .
c. Determinaţi şi reprezentaţi grafic semnalul y ( t ) .
d. Repetaţi punctul c), dacă r ( t ) = x ( t ) .

Problema 5
sin 6π t
Se consideră sistemul, având răspunsul la impuls: h ( t ) = ⋅ cos12π t .
πt
a. Determinaţi şi reprezentaţi grafic funcţia de transfer a sistemului, H (ω ) .
b. Determinaţi răspunsul sistemului la semnalul de intrare x ( t ) = cos 2π t + sin10π t .
c. Ce fel de filtru este acesta? Justificaţi răspunsul!

Problema 6
Notând cu X ( ω ) transformata Fourier a semnalului x ( t ) , cu reprezentarea grafică din figura
P6.1:

Figura 6.1
Determinați fără a calcula explicit, X ( ω ) :
a.) X ( 0 ) ;
∞
b.) ∫ X (ω ) dω ;
−∞
∞
sin ω
c.) ∫ X (ω )
−∞
ω
dω

d.) Schițați transformata Fourier inverrsă a lui Re { X (ω )} .

51
 Probleme propuse pentru examenul de
SEMNALE ȘI SISTEME

Problema 7
1 1
Se consideră SLIT discret, cu răspunsul la impuls: h [ n ] = δ [ n ] + δ [ n − 1] + δ [ n + 1]
2 2
a. Calculaţi şi reprezentaţi grafic funcţia de transfer, H ( Ω ) , şi arătaţi (pe baza graficului
obţinut) că acest sistem este un filtru trece jos.
π
b. Determinaţi răspunsul y [ n ] al sistemului considerat la semnalul x [ n ] = sin
n.
2
c. Reprezentaţi grafic spectrul de amplitudine şi spectrul de fază al semnalului y [ n ] .

Problema 8
Un sistem liniar și cauzal este descris de ecuația cu diferențe finite:
y [ n ] − ay [ n − 1] = bx [ n ] + x [ n − 1] , a ∈ℜ , a < 1
a. Determinați funcția de transfer a sistemului, H ( Ω )
b. Pentru ce valoare b se obține H ( Ω ) = 1 , pentru ∀Ω ? Ce denumire are un astfel de sistem?
c. Schițați arg {H ( Ω )} pentru a = 0.5 în condițiile de la punctul b.

Problema 9
Fiind dat sistemul în timp discret x [ n ] , cu spectrul, X ( Ω ) , având restricția la perioada
  π  π 
principală, X r ( Ω ) = cos Ω σ Ω +  − σ Ω −   .
  2  2 
Schițați spectrele semnalelor z [ n ] = x [ n ] ⋅ p [ n ] pentru fiecare dintre secvențele p [ n ] , de mai
jos:
a. p [ n ] = cos π n
π
b. p [ n ] = cos n
2
∞
c. p [ n ] = ∑ δ [ n − 2k ]
k =−∞

52