RC NR 002 Martie 2005 PDF

În atentia
,
dumneavoastrÃ!
În urma unor neînþelegeri intervenite în Aºteptãm, în continuare, noi solicitãri
relaþiile cu "Civio – Reviste Specializate", de colaborare din partea dvs. la:
întregul colectiv redacþional al revistei
“Construcþii Civile ºi Industriale" a pãrãsit SC Star Pres Edit SRL,
aceastã publicaþie.
Registrul Comerþului nr. J/40/15589/2004,
Începând cu 1 ianuarie 2005, aceeaºi
echipã, condusã de Ionel Cristea – director ºi Cod fiscal - R16799584
Ciprian Enache – redactor-ºef, îºi continuã Cont RO35BTRL04101202812376XX
activitatea în cadrul SC Star Pres Edit SRL, Banca TRANSILVANIA – Lipscani.
unde editeazã "Revista Construcþiilor", o nouã
publicaþie, având acelaºi profil ºi aceeaºi dis- Adresa societãþii ºi a "Revistei Construcþiilor"
tribuþie ca ºi precedenta.
Îi asigurãm pe toþi colaboratorii ºi cititorii este:
noºtri cã, în continuare, vom depune toate efor- str. Horia Mãcelariu, nr. 14-16,
turile pentru ca "Revista Construcþiilor" sã se bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15,
menþinã în topul publicaþiilor de specialitate în sector 1, Bucureºti,
acest domeniu, pentru a demonstra cã meritãm tel.: 021.232.14.47, 031.405.53.82,
încrederea dvs., nedezamãgindu-i, totodatã, pe
tel./fax: 031.405.53.83,
cei care ne-au acordat, cu multã exigenþã,
distincþii de merit de-a lungul anilor. m o b i l : 0723-297.922,
La baza acestor afirmaþii, stau dovadã con- E - m a i l : revistaconstructiilor@rdsmail.ro,
tractele de publicitate încheiate, pentru 2005, revistaconstructiilor@yahoo.com
cu multe firme de prestigiu din domeniul con-
strucþiilor ºi pe care dumneavoastrã le puteþi PENTRU ABONAMENTE (persoane fizice sau juridice),
•
vedea inserate chiar din primul numãr al PUTEÞI FOLOSI TALONUL SPECIAL DE PE
revistei noastre, apãrut în luna februarie 2005. ULTIMA PAGINÃ INTERIOARÃ A REVISTEI.
Printre noutãþile de remarcat Casa Socialã a Constructorilor, produse oferite de “ABC Asigurãri –
încã din primul numãr al noii Reasigurãri”.
pentru a asigura o mai bunã infor-
publicaþii (februarie a.c.), sem-
nalãm câteva: mare a celor interesaþi în legãturã cu Urându-vã sãnãtate ºi prosperi-
¾ Pentru a lãrgi aria impac- tate în 2005, vã asigurãm de
posibilitãþile de rezolvare a proble-
succesul reciproc pe care îl
tului "Revistei Construcþiilor", melor sociale, specifice activitãþii putem avea împreunã în gene-
vã precizãm cã o datã cu acest
de construcþii ºi cu avantajele de rosul fenomen promoþional,
numãr suntem partener media
a fi membri ai acestei Case. pentru mai buna ºi corecta
al ARACO (Asociaþia Românã a
¾ Nu în ultimul rând, cunoaºtere ºi înþelegere a cali-
Antreprenorilor de Construcþii). tãþilor ºi performanþelor pro-
În aceste condiþii, prin inter- "Revista Construcþiilor" împre-
unã cu "ABC Asigurãri – duselor, tehnologiilor ºi
mediul nostru, societãþile de
Reasigurãri" militeazã pentru serviciilor care fac obiectul
construcþii participã mai activ
la promovarea intereselor lor, folosirea mijloacelor moderne activitãþii firmelor dvs.
în sensul unei mai bune ºi de protejare a bunurilor tehnico-
corecte cunoaºteri a ofertei materiale, de care dispun socie- Cu stimã,
puse la dispoziþia dvs. tãþile de construcþii în activitatea
¾ De asemenea, "Revista lor profesionalã, precum ºi pentru Director, Ionel CRISTEA
Construcþiilor" colaboreazã cu posibilitatea de a beneficia de alte Redactor ªef, Ciprian ENACHE
ed!torial
Mult prea pricepuþi în toate! Cei care se schimbã pornesc mereu
de la zero. Prima grijã o constituie
Existã de când lumea oameni ºi înlocuirea urgentã a "garniturii" prece-
oameni. Unii mai dotaþi din punct de dente, consideratã incapabilã a face
vedere intelectual ºi moral – spre binele faþã noilor idei ºi opþiuni. Apoi, negarea
nostru – se strãduiesc sã facã tot ce pot pânã în amãnunt a tot ceea ce au
pentru progresul pe toate planurile al început predecesorii. ºi vestigii istorice. Prinþi de aiurea
vieþii conaþionalilor sau pentru asigu- Cei aflaþi pe treptele superioare sunt îngrijoraþi nu de soarta dezvol-
rarea la scarã mondialã a unei dez- au ambiþii pe mãsurã, vizând lucrãrile tãrii economico-sociale a þãrii noastre,
voltãri propice convieþuirii echitabile. de anvergurã. viitor partener european, ci de faptul
Alþii, veleitarii, se autoinclud într-o ªi, pentru cã ne învârtim în sectorul cã nu mai pot vedea o naturã sãlba-
asemenea categorie, pozând în omni- construcþiilor, nu putem sã nu ne alar- ticã ºi oameni primitivi.
scienþi ºi omnipotenþi, îndrumând tot mãm de intenþiile de a amâna sau Majoritatea þãrilor europene sunt
ceea ce miºcã în jurul lor. Nu, nu tre- stopa unele lucrãri de interes naþional ºi brãzdate, în lung ºi în lat, de reþele
buie sã-i întrebi ceva, pentru cã ei sin- european privind infrastructura. de autostrãzi, al cãror traseu a fost
guri se amestecã în tot ceea ce îi Este vorba despre soarta unor gândit în aºa fel, încât sã prezerve tot
înconjoarã, dând verdicte în dreapta ºi autostrãzi, asupra cãrora s-au abãtut ceea ce s-a creat de valoare de-a
în stânga. Ei sunt marii cunoscãtori "ura ºi mânia" celor care nu le vãd lungul istoriei.
care – fãrã sã le cearã cineva pãrerea rostul în România, pentru cã n-ar fi Noi restructurarãm cu voie sau
– se erijeazã în adevãraþi "Mesia". trafic suficient ºi deci, rentabil. fãrã voie sectoarele miniere ºi
ªi dacã ºansa îi ajutã sã fie propulsaþi Dupã ce cã, în România, nu existã
pe o anumitã treaptã socialã, "prãpãdul" siderurgia ºi nu înþelegem cã o parte
un kilometru de autostradã autenticã, dintre cei "sacrificaþi" prin restruc-
este ca ºi început. mai punem beþe în roate ºi celor care
O asemenea "specie" nu trebuie turare ar putea fi integraþi într-un
cãutatã în lume pentru cã de ea ne au început ceva în domeniu. amplu program de realizare a
ciocnim zi de zi de 15 ani încoace pe Se tot laudã unii cã am avea 200 km autostrãzilor, drumurilor naþionale,
propriile meleaguri. de autostradã. Oare? Numai cine n-a judeþene ºi comunale, care sunt într-o
Încã din 1990, toatã lumea credea trecut încã graniþele þãrii mai poate permanentã suferinþã.
într-o schimbare, prin apariþia unor crede aºa ceva, pentru cã o ade- Iatã de ce credem cã ar fi bine sã
oameni adevãraþi pe scena politicã vãratã autostradã trebuie sã aibã, pe ne mai domolim în a ne pricepe la
româneascã, oameni care, printr-o lângã o perfectã cale de rulare, ºi toate – economie, justiþie, apãrare,
nouã viziune, sã deschidã orizonturi spaþii comerciale, hoteliere, de apro- educaþie, sãnãtate, administraþie... –,
la care a sperat mai tot românul în vizionare cu carburanþi, parcãri, tele- indiferent de locul dobândit nu printr-un
ultimii 50 de ani de deznãdejde. foane pe tot parcursul, grupuri concurs, ci, pur ºi simplu, ca urmare a
Numai cã aceºti „hic et ubique” sanitare, maºini ºi utilaje pentru
întreþinerea curãþeniei ºi a funcþionali- noului sport naþional – algoritmul.
indivizi au apãrut fãrã a confirma Cãci, potrivit latinului, „Non omnia
speranþa cã visul pe care l-am avut tãþii arterei de circulaþie etc.
se va înfãptui pentru toþi. Aþi vãzut aºa ceva pe "autostrãzile" possum omnes” („nu toate le putem
Rememorând pleiada de personaje noastre? Vecinii României se aflã de toþi”).
care s-au perindat pe la adminis- ani buni într-o susþinutã campanie de Ar fi cazul sã abandonãm ideea
trarea treburilor þãrii sau la condu- creºtere a numãrului de kilometri cã suntem "mult prea pricepuþi la
cerea numeroaselor partide încã amenajaþi pentru mijloacele de trans- toate", întrucât trecutul ne este
existente în România, ne putem întreba port rutier. potrivnic ºi edificator, iar cine-ºi uitã
ce calitãþi au avut aceºtia pentru a Noi însã trebuie sã fim mereu trecutul riscã sã-l repete.
asigura stabilitatea, coerenþa ºi per- "originali". Mai mult, cãutãm ºi
spectiva vieþii economico-sociale. gãsim adepþi ai "grijii" faþã de mediu Ciprian Enache
013935 Bucureºti, Sector 1 Tel.: 021.232.14.47, 031.405.53.82

Tel./Fax: 031.405.53.83
R e d a c þ i a Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Mobil: 0723-297.922
E-mail: revistaconstructiilor@rdsmail.ro
Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15 revistaconstructiilor@yahoo.com
Director Ionel CRISTEA Colaboratori

0722.460.990
prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitatea pentru
Redactor-ºef Ciprian ENACHE ing. Laura DUMITRESCU conþinutul materialului publicitar (text sau imagini).
0722.275.957 prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG
prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ Articolele semnate de colaboratori reprezintã
Redactor Alina ZAVARACHE dr. ing. Ion IONESCU punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã
0723.338.493 Constanþa MARIN-PERIANU responsabilitatea pentru ele. Reproducerea
Adrian ÞADREA integralã sau parþialã a oricãrui material scris sau
Tehnoredactare Cezar IACOB prof. univ. dr. ing. Victor BURCHIU
dr. ing. Cristina CÂMPIAN ilustrativ din aceastã publicaþie este interzisã
Editare text Luminiþa CÃLIN prof. univ. dr. ing. Dumitraº MACEDON în lipsa unui acord scris din partea editorului.
drd. ing. Nicoleta COBÂRZAN
Corecturã Viorica Gh. CRISTEA drd. ing. Liviu GHERMAN
Tiparul executat la:

Editor:
Grupul de presã ºi tipografie
STAR PRES EDIT SRL ROMPRINT Bucureºti
4 Revista Construcþiilor martie 2005

Eveniment
CONFERINÞA NAÞIONALÃ ARACO
31 martie 2005 – Predeal (hotel Orizont)
Reprezentanþii societãþilor de construcþii din România se întâlnesc din nou, dupã doi ani la Conferinþa
Naþionalã, care se va desfãºura l a Predeal, hotel "Orizont" în 31 martie 2005, ora 10.00 pentru a
supune dezbaterii activitatea asociaþiei ºi douã teme prioritare pentru consolidarea pieþei libere a industriei
construcþiilor ºi pregãtirea societãþilor în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã.
De reþinut cã la acest eveniment vor fi prezenþi oficiali ai Guvernului, Ministerului Transporturilor,
Construcþiilor ºi Turismului, Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei,
Ministerului Integrãrii Europene, ªeful Delegaþiei Comisiei Europene pentru România ºi alþi reprezentanþi ai
autoritãþilor de stat, profesionale - patronale ºi sindicale.
Ca noutate, semnalãm faptul cã la Conferinþa ARACO poate participa orice societate de construcþii, de
proiectare, de consultanþã sau producãtoare de materiale ºi utilaje pentru construcþii, chiar dacã nu este
membrã a asociaþiei, dar este interesatã de problemele cu care se confruntã constructorii români în activi-
tatea lor, ºi de soluþiile care sunt propuse pentru rezolvarea lor.
PRINCIPALELE PROBLEME ALE SECTORULUI DE INVESTIÞII ªI CONSTRUCÞII-MONTAJ

Soluþii propuse pentru eliminarea sau limitarea efectelor negative ale acestora în procesul investiþional
Prevederi cu caracter normativ care executate, precum ºi a valorii garanþi- Conform prevederilor OUG nr. 60,
frâneaz\ consolidarea pie]ei libere ilor, accesul la licitaþie este, practic, punctul de vedere al MFP ºi MLPAT
concuren]iale a construc]iilor permis numai societãþilor foarte mari - este informativ, nu este publicat ºi,
Achiziþiile publice consorþiilor, care, dupã câºtigarea prin urmare, ineficient în restrân-
Aplicarea legislaþiei actuale contractului, subcontracteazã lucrãrile gerea abuzurilor ºi a suspiciunilor de
privind achiziþiile publice a creat cu antreprenori mici ºi mijlocii, la valori corupþie.
numeroase nemulþumiri în rândul mult mai mici decât cele din contractul Pentru asigurarea transparenþei
ofertanþilor ºi suspiciuni de corupþie de antreprizã generalã, chiar ºi fãrã care sã dea încredere în corecti-
din partea funcþionarilor publici impli- avizul investitorului; tudinea evaluãrilor ºi a hotãrârilor
caþi în organizarea licitaþiilor ºi z în plan local, clientelismul este comisiei de adjudecare, este nece-
adjudecarea contractelor finanþate hotãrâtor în alocarea contractelor sarã aplicarea unei proceduri noi de
din fonduri publice sau asimilate publice; soluþionare a contestaþiilor.
acestora. z sistemul de soluþionare a con- Propunem ca noile acte norma-
Au fost evidenþiate urmãtoarele testaþiilor este ineficient, neoperant, tive sã prevadã un capitol distinct cu
deficienþe: netransparent. procedura mai rapidã de soluþionare
z participã la licitaþii ºi sunt
Soluþii posibile de rezolvare sau a contestaþiilor, fãrã a restrânge drep-
acceptate de cãtre comisiile de eva- limitare a efectelor negative tul contestatarului de acþiune în
luare firme care nu îndeplinesc inte-
¾ Cu privire la transparenþã justiþie.
gral condiþiile de calificare;
În legislaþia actualã, transparenþa Pornind de la prevederile din OUG
z unii ofertanþi care practicã
se reflectã în normele metodologice nr. 60/2001, articolul 90, alineatul 4,
dumping-ul se bazeazã pe faptul cã
numai prin regulile de publicare în privind consultarea autoritãþii con-
în comisiile de evaluare nu se mani-
Monitorul Oficial a anunþurilor de tractante cu contestatarul pentru
festã exigenþã pentru identificarea
ofertelor respective, iar dupã participare ºi a rezultatului licitaþiei. fundamentarea motivatã a rezoluþiei
obþinerea contractului, reuºesc sã Nu se prevãd reguli care sã sale, propunem urmãtoarea proce-
majoreze substanþial valoarea cu asigure transparenþa cu privire la durã, care sã devinã obligatorie:
devize suplimentare; procedurile de analizã, evaluare ºi z rezoluþia autoritãþii contractante
z pentru investiþiile mari, finanþate adjudecare a ofertanþilor ºi a ofer- sã fie motivatã pe baza raportului de
din fondurile publice ºi/sau credite telor prezentate de aceºtia ºi, în con- arbitraj al unei comisii de conciliere;
externe garantate de stat, din cauza secinþã, este justificatã apariþia a z rezoluþia ºi raportul de con-
condiþiilor de calificare privind numeroase suspiciuni fie de ciliere se vor publica în Monitorul
mãrimea cifrei de afaceri, a capacitãþii corupþie, fie de incapacitate profe- Oficial partea a VI-a, prin grija
financiare ºi a valorii lucrãrilor similare sionalã a comisiilor de evaluare. autoritãþii contractante;
continuare în pagina 6 ®
Revista Construcþiilor martie 2005 5

urmare din pagina 5 unor reguli similare. În acest sens lucrãrile cu finanþare de la Comisia
comisia de conciliere sã fie standardul SR 13476, partea a II-a/ 2003, Europeanã, care se face conform
formatã din trei membri: un reprezen- întocmit dupã modelul proiectului Ghidului practic de contractare pentru
tant împuternicit al autoritãþii con- d e s t a n d a r d e u r o p e a n , stabi- fondurile Phare, ISPA, SAPARD.
tractante, un reprezentant împuternicit leºte criteriile pentru certificarea Cu privire la preferinþa internã
al contractorului, un arbitru neutru, profesionalã. În perspectiva aderãrii României
ales cu acordul scris al ambelor pãrþi Organismele agreate (desem- la Uniunea Europeanã, în care circu-
(autoritatea contractantã ºi contes- nate) de autoritatea publicã în domeniu, laþia mãrfurilor, persoanelor ºi capi-
tatar) de pe o listã de specialiºti pentru a emite certificatele de califi- talului este liberã, a devenit
agreaþi de ARACO - ca asociaþie care profesionalã, au obligaþia de a
anacronic sã se acorde preferinþa
profesionalã reprezentativã la nivel monitoriza firmele de construcþii
internã pe baza declaraþiei ofertantului
naþional; ARACO are obligaþia de a privind nivelul de calitate ºi profesiona-
lism cu care se executã lucrãrile. strãin cã va folosi 90% forþã de
publica periodic lista specialiºtilor muncã cetãþeni români. Acest fapt
agreaþi, pentru a participa la Criteriile de certificare profesio-
nalã sunt similare criteriilor juridice, nici nu mai poate fi controlat ºi
soluþionarea contestaþiilor; alegerea criteriul devine inoperant dupã adjude-
tehnice ºi financiare de calificare a
arbitrilor neutri se face de cãtre
ofertanþilor din legislaþia în vigoare carea ºi semnarea contractului.
pãrþile implicate pe baza criteriilor de
(cifra de afaceri din activitatea de Propunem înlocuirea regulii de
compatibilitate cu cerinþele de neu-
construcþii, experienþa în lucrãri simi- acordare a preferinþei interne pentru
tralitate;
lare, dotarea tehnicã, dotarea cu ofertanþii strãini cu cerinþa pentru
În prezent, ARACO dispune de o personal calificat ºi atestat, indicatori
listã de peste 100 specialiºti dis- aceºtia de a executa cu parteneri
de bonitate financiarã pe baza asociaþi sau subantreprenori români
tribuiþi pe tot teritoriul þãrii prin bilanþurilor încheiate în ultimii 3 ani).
filialele sale, pe care urmeazã sã o 65% din valoarea contractului (pro-
Prezentarea certificatului de cali-
publice ºi sã o actualizeze trimestrial. cent care se regãseºte ºi în legis-
ficare profesionalã pentru un anumit
Aceºti specialiºti sunt înscriºi în liste laþia actualã HG 461/2001). Aceastã
domeniu ºi pentru un anumit nivel
pe baza criteriilor de pregãtire profe- valoric al lucrãrilor similare va putea cerinþã se confirmã prin acordul de
sionalã ºi probitate moralã, calitãþi înlocui dosarul de eligibilitate (foarte asociere sau subantreprizã ºi cu
pe care le gireazã ARACO. stufos), solicitat în cadrul proce- devizele de ofertã elaborate pentru
Procedura propusã este similarã durilor actuale de achiziþie publicã. pãrþile din lucrare care le revin.
celei prevãzute pentru soluþionarea Se transferã, astfel, parþial rãspun- Probleme din domeniul dezvolt\rii
litigiilor contractuale, conform modelu- derea comisiei de evaluare privind investi]iilor-cconstruc]iilor ca vector
lui de contract FIDIC, model adoptat calificarea ofertanþilor cãtre organis- al cre[terii economico-ssociale
în þãrile membre ale Uniunii Europene mele de certificare. De asemenea, a României
(deoarece licitaþia este, de asemenea, se simplificã foarte mult procedura ºi 1. Eliminarea întârzierilor în
o activitate precontractualã). se reduce volumul de documente încasarea producþiei la lucrãri reali-
Cu privire la certificarea calificãrii care atestã eligibilitatea ofertanþilor.
zate din fonduri bugetare ºi, eventual,
Legislaþia existentã - “Legea Se permite, astfel, folosirea
posibilitatea compensãrii datoriilor
10/1995 privind calitatea în con- licitaþiilor electronice pentru întreaga
gamã de lucrãri de construcþii. firmelor cãtre stat cu cele ale benefi-
strucþii” – asigurã cadrul legislativ ciarilor cãtre antreprenori pentru
Ca urmare a celor prezentate mai
care sã permitã realizarea de con- lucrãri executate ºi recunoscute ca
sus, propunem ca în normele ce vor
strucþii la nivelul cerinþelor, existând fi aprobate sã fie inserate preve- fiind corespunzãtoare.
însã un vid legislativ în evaluarea derile urmãtoare: Neîncasarea la timp a producþiei
competenþei profesionale a între- documentaþia de calificare ºi realizate din fonduri public are un
prinderilor, atât româneºti cât ºi selecþie privind experienþa ofertan- efect negativ asupra constructorilor,
strãine, care participã la proiectarea tului poate fi înlocuitã de certificatul obligându-i sã menþinã blocate
ºi executarea construcþiilor, indife- de calificare profesionalã, eliberat de scrisori de garanþie pe toatã perioada
rent de forma de finanþare. asociaþia profesionalã de ramurã, cât lucrarea depãºeºte termenul
În majoritatea þãrilor membre ale reprezentativã la nivel naþional;
iniþial din cauza alocaþiilor insufi-
UE, firmele de construcþii sunt certifi- pentru subantreprenorii decla-
ciente, sã lungeascã perioada de
cate din punctul de vedere al cali- raþi în ofertã (de specialitate sau
care realizeazã mai mult de 10% din garanþie de bunã execuþie, sã
ficãrii profesionale, accesul acestora
la lucrãri fiind condiþionat de califi- valoarea lucrãrilor), se vor prezenta suporte unele consecinþe negative în
carea pentru lucrãrile respective ºi certificatele de calificare profe- raport cu ordonatorul de credite sau
(exemplu Spania, Italia, Franþa, Belgia, sionalã a acestora. beneficiarul rãu platnic, în sensul cã
Portugalia, Suedia). Certificatele de calificare a între- neîncasarea muncii prestate îi
În perspectiva integrãrii României prinderilor ºi-au dovedit utilitatea la deformeazã indicatorii financiari ºi
în U.E. este necesarã adoptarea selectarea subcontractorilor pentru nu este primit la licitaþii noi.

Pentru a veni în întâmpinarea 5. Facilitarea accesului firmelor sã contribuie la flexibilizarea raporturilor
firmelor pe care le reprezintã, ARACO româneºti la credite ºi garanþii de muncã dintre angajator ºi angajat.
solicitã un mecanism de compen- bancare de participare la licitaþii ºi Având o poziþie echilibratã, preocu-
sãri ºi acordarea de eºalonãri a de bunã execuþie, pentru angajarea parea sa principalã a fost pentru
obligaþiilor, în cazul firmelor care ºi-au de lucrãri importante, atât în þarã, cât reglementarea timpului de muncã
îndeplinit strict prevederile contrac- ºi în strãinãtate. Autorizarea ºi specific activitãþii de construcþii,
tuale, dar cãrora nu li s-au onorat susþinerea bugetarã a unei bãnci durata contractului de muncã þinând
situaþiile de platã. (eventual EXIMBANK) pentru seama de caracterul sezonier al
2. Plata cotei TVA asemenea operaþiuni. activitãþii ºi reducerea muncii la
În construcþii, existã un decalaj 6. Analizarea ºi reorganizarea negru.
mare de timp de circa 60 de zile între sistemului de învãþãmânt în ramura 2. Modificarea ºi completarea
momentul facturãrii producþiei ºi construcþii începând cu ºcolile pro- Legii patronatelor nr. 356/2001
încasarea facturilor. Plata cotei TVA fesionale, liceele de construcþii ºi prin introducerea la articolul 1, printre
la facturare, aºa cum se procedeazã altele, a unui nou alineat:
instalaþii, ºcolile de maiºtri ºi insti-
azi, deºi este recunoscut de factorii “Toþi agenþii economici înregistraþi
tutele de învãþãmânt superior.
decizionali cã aduce prejudicii con- la Registrul Comerþului din România
Firmele de construcþii care au baze
structorilor, creându-le goluri finan- au obligaþia de a adera la patronatul
de producþie ºi pot asigura condiþii
ciare, nu-ºi gãseºte soluþionarea. ramurii în care-ºi desfãºoarã activi-
de cazare, masã, practicã ºi
3. Diminuarea muncii la negru tatea ºi de a participa la susþinerea
învãþãmânt, sã fie sprijinite logistic ºi
În principal, din cauza taxelor financiarã a acestuia.”
financiar sã ºcolarizeze personal
împovãrãtoare pentru forþa de 3. Modificarea ºi completarea
pentru activitatea de construcþii-
muncã se practicã în mod crescut
montaj. ªcolarizarea trebuie sã se Legii nr. 215/1997 pentru protecþia
"munca la negru" sau "munca la gri"
facã pornind de la premisele cã socialã a salariaþilor agenþilor eco-
cu consecinþele cunoscute.
muncitorii ºi specialiºtii români vor nomici din construcþii, care îºi între-
ARACO este interesat de
trebui sã se adapteze la condiþiile rup activitatea din cauza timpului
favorizarea unui climat de con-
impuse de comunitatea europeanã. friguros, pentru a o face mai atrac-
curenþã loialã ºi a fãcut numeroase
demersuri pentru reducerea cotelor Sporirea [i consolidarea capacit\]ii tivã pentru agenþii economici din
de impozitare. MMSSF s-a rezumat profesionale [i patronale construcþii.
la controale ºi amenzi, care s-au pentru sus]inerea intereselor 4. Susþinerea înfiinþãrii unei
dovedit ineficiente. antreprizelor [i ale personalului asociaþii de risc profesional în
4. Reducerea treptatã a cotei din activitatea de construc]ii-m
montaj construcþii, care sã gestioneze
TVA pentru construcþii noi, 1. Amendarea Codului muncii acþiunile ºi fondurile destinate aces-
locuinþe sociale ºi consolidãri- Numeroasele carenþe ale Codului tui scop, conform Legii nr. 346/2003.
reabilitãri de clãdiri de locuit, care muncii sunt cunoscute, întrucât au fost 5. Acordarea asociaþiei
se înscrie în contextul preocupãrilor amplu dezbãtute ºi mediatizate în ulti- patronale ARACO a statutului de
actuale ale Uniunii Europene ºi ale ma vreme. În tot acest timp, ARACO a asociaþie de utilitate publicã pen-
urgenþelor pentru situaþia realã din fost alãturi de celelalte patronate tru care existã documentaþie elabo-
þara noastrã. în formularea de amendamente care ratã, în curs de avizare la ministere.
PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ ªI INSTALAÞII PENTRU ACTIVITATE

ÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRII ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ ÎN PERIOADA DE PREADERARE, ANII 2005-2006
A. Corecþii ºi îmbunãtãþiri care Faza I - Încadrarea legislativã de z Legislaþia românã de mediu
trebuie aduse proceselor, pro- mediu a activitãþilor ºi proceselor aplicabilã activitãþilor firmelor ºi
duselor ºi tehnologiilor, utilajelor, firmelor de construcþii. clasificarea acesteia în funcþie de
echipamentelor ºi serviciilor pro- z Identificarea activitãþilor ºi pro- sursele poluante, poluanþii inventari-
prii pentru lucru, în condiþiile de ceselor firmelor care fac obiectul aþi ºi protecþia factorilor de mediu:
mediu impuse de normele comu- studiului; calitatea apelor, protecþia aerului,
nitãþii europene. z Inventarierea principalelor surse solului, împotriva zgomotului ºi
La iniþiativa ARACO, se vor ela- poluante ºi a poluanþilor specifici vibraþiilor, gospodãrirea deºeurilor
bora studii de caz în 2-3 faze pentru pentru activitãþile ºi procesele identi- produse pe ºantiere etc.;
societãþi cu profiluri distincte ºi com- ficate, în funcþie de amplasamentul z Realizarea unei analize
plexe, care sã rãspundã la urmã- construcþiilor (intravilan, extravilan, comparative între legislaþia românã
toarea problematicã: zone protejate etc.); ºi cea europeanã de mediu.

¬ urmare din pagina 7 La stabilirea termenului de intrare z MEC - autoritate competentã
Aspecte privind cerinþele suplimentare în vigoare s-au avut în vedere, pe de care gestioneazã Registrul organis-
europene ºi armonizarea legislaþiei o parte, necesitatea întãririi capaci- melor recunoscute.
de mediu pânã în 2007; tãþii instituþionale prin crearea Începând cu luna martie 2005,
z Elaborarea unei Sinteze Legis- Consiliului Tehnic Permanent pentru data începerii aplicãrii eºalonate a
lative de Mediu pe tipuri de activitãþi. Construcþii (CTPC), organismul simi- HG 622/2004, produsele pentru con-
Faza II - Stabilirea obligaþiilor de lar din România cu Comitetul Tehnic strucþii aparþinând celor 104 familii de
mediu ºi a cerinþelor de conformare, Permanent pentru Construcþii din produse din anexele 1 ºi 2 din
pe tipuri de activitãþi ºi procese, în cadrul Comisiei Europene, iar pe de "Regulamentul privind atestarea con-
condiþiile integrãrii României în U.E. altã parte, crearea posibilitãþii opera- formitãþii produselor pentru con-
z Analiza detaliatã a legislaþiei torilor economici de a rãspunde strucþii", aprobat prin Ordinul comun
aplicabile. Stabilirea de obligaþii de cerinþelor legislaþiei armonizate. al MLPTL - MIR (nr. 164/1991 din
mediu ºi cerinþe de conformare pentru Atribuþiile CTPC, care derivã din 19.02.2003), trebuie sã deþinã certifi-
fiecare activitate ºi proces în parte; prevederile HG 622/2004, sunt, în cate de atestare a conformitãþii cu
z Elaborarea unui îndrumar principal, conducerea, evaluarea ºi standardele armonizate ºi/sau agre-
(ghid) de mediu, privind imple- supravegherea activitãþii de atestare mente tehnice pentru produse noi sau
mentarea cerinþelor de conformare a conformitãþii produselor pentru con- care nu au standarde armonizate.
în activitãþile ºi procesele firmelor strucþii ºi a activitãþii de agrement Pânã la data intrãrii în vigoare a
membre ARACO. tehnic. protocolului PECA (protocolul euro-
Faza III (opþionalã) - Introducerea Autoritãþile publice implicate în pean privind evaluarea conformitãþii
sistemelor de management de aplicarea legislaþiei naþionale armo- ºi acceptarea produselor industriale),
mediu pentru optimizarea perfor- nizate în acest domeniu sunt: în domeniul produselor pentru con-
manþelor societãþilor de construcþii- z MTCT, autoritate competentã strucþii, sau pânã la data aderãrii la
montaj ºi instalaþii membre ale pentru recunoaºterea organismelor Uniunea Europeanã, dacã acest
ARACO. de certificare a conformitãþii pro- protocol nu este încheiat, se admite
z Implementarea unui Sistem de duselor pentru construcþii. introducerea pe piaþa româneascã
Management de Mediu (SMM), con- z MAI, autoritate competentã numai a produselor cu marcaj
form standardului ISO 14001:2004 pentru notificarea ºi evaluarea con- naþional de conformitate CS (cerinþe
la una din companiile studiate. formitãþii produselor cu rol de sigu- esenþiale ºi securitate), a produselor
z Crearea unui model de SMM ranþã la foc ºi a mijloacelor fixe din import cu marcaj CE ºi a
aplicabil societãþilor membre ale pentru alarmã/detectare a focului, produselor autohtone (de regulã
ARACO ºi diseminarea acestui model pentru stingerea focului, pentru con- produse noi) cu agrement tehnic
prin cursuri ºi alte activitãþi specifice. trolul focului ºi al fumului ºi pentru pânã la obþinerea standardelor
B. Pregãtiri specifice necesare prevenirea exploziilor. armonizate pentru acestea.
utilizãrii produselor pentru con- Tabelul 1
strucþii în condiþiile cerute de comu-
nitatea europeanã ºi pe plan intern.
Cadrul legislativ. Ca urmare a
negocierilor capitolului "Libera circu-
laþie a mãrfurilor în domeniul pro-
duselor pentru construcþii" de cãtre
România cu U.E., s-a adoptat Direc-
tiva cadru 89/106/CEE privind pro-
dusele pentru construcþii, care a fost
preluatã integral în legislaþia naþio-
nalã prin Legea 608/2001 privind
evaluarea conformitãþii produselor ºi
HG nr. 622/2004 privind stabilirea
condiþiilor de introducere pe piaþã a
produselor pentru construcþii, cu
aplicare eºalonatã începând cu luna
martie 2005.

Având în vedere urgenþa aplicãrii Schema 1
prevederilor HG 622/2004, pentru
asigurarea liberei circulaþii a pro-
duselor pentru construcþii pe piaþa
internã ºi comunitarã, MTCT, în baza
evaluãrilor efectuate de CTPC, a apro-
bat cu Ordinul nr. 254/21.02.2005
organismele recunoscute în domeniul
produselor pentru construcþii (cinci
organisme de certificare produs, cinci
organisme de certificare a contro-
lului producþiei în fabricã - CPF - ºi
ºapte laboratoare de încercare),
prezentate în tabelul 1.
Aceste organisme au primit, în
reuniunea CTPC din 24.02.2005,
Certificatele de recunoaºtere apro-
bate de MTCT, cu numerele de identi-
ficare înscrise în Registrul organismelor
recunoscute, gestionat de MEC.
Din acest moment, de fapt
începând cu data de 25.02.2005, se
declanºeazã procesul de atestare a
conformitãþii produselor pentru con-
strucþii. Toþi agenþii economici - pro-
ducãtori, distribuitori ºi utilizatori
(care au ºi producþie) – vor contacta
în vederea atestãrii conformitãþii pro-
duselor unul din organismele din
lista de mai sus, care are dreptul sã
ateste produsul din familia respec-
tivã, sau CTPC pentru clarificãri.
Este de reþinut cã cele 13 orga-
nisme cu drept de atestare acoperã
toate cele 104 familii de produse
pentru construcþii cuprinse în anexa
II la Regulamentul de atestare.
Pentru a veni în sprijinul factorilor
interesaþi în producerea, comer-
cializarea ºi utilizarea produselor
pentru construcþii, CTPC a elaborat constituirea unui sistem informaþional acþiunile de evaluare pentru
un Ghid privind atestarea confor- de cooperare între toþi factorii implicaþi recunoaºtere ºi a altor organisme de
mitãþii acestor produse care va în procesul de integrare în U.E. - atestare a conformitãþii, urmãrind ºi
apãrea pe site-ul CTPC (www.ctpc.ro), producãtori, proiectanþi, antre- acoperirea teritorialã echilibratã a
împreunã cu schema sistemului prenori, organisme de certificare,
potenþialului de atestare.
naþional de atestare, pe care o investitori ºi organisme de control ºi
CTPC ºi ARACO vor gestiona
redãm alãturi (vezi schema). supraveghere a pieþei libere a con-
strucþiilor. Registrul Unic al produselor pentru
Ca o consecinþã a creãrii pieþei
libere a construcþiilor ºi a accesului Pentru asigurarea capacitãþii de construcþii atestate pentru conformi-
pe aceasta a produselor pentru con- atestare a conformitãþii produselor tate ºi le vor înscrie pe site-urile:
strucþii, este imperios necesarã pentru construcþii, CTPC continuã www.araco.org ºi www.ctpc.ro.

e f i c i e n t
o s º i
rigur
Global Real Invest este un centru
comercial care aduce în România un
concept total nou de prezentare ºi
vânzare a materialelor, a furniturilor ºi
accesoriilor pentru realizarea la roºu
ºi la cheie a construcþiilor civile ºi
industriale.
Global Real Invest este afiliat
grupului german Interpares Mobau,
lider european în domeniu, cuprinzând SUNTEÞI CONSTRUCTOR,
peste 1.200 de centre comerciale. ARHITECT, PROIECTANT
SAU BENEFICIAR
AL UNEI LUCRÃRI?
Iatã doar 5 motive pentru care
sã deveniþi parteneri ai Global:
1. Know-how german: rigurozitate, cali-
tate ºi seriozitate.
2. O gamã largã ºi o mare varietate de
produse din aceeaºi gamã.
3. Acces la cele mai noi materiale ºi
Serviciile pe care le oferã Global tehnologii, dublat de consultanþã compe-
adaugã un plus de valoare actului de tentã.
4. Economie de timp ºi efort, element
cumpãrare. Clienþii se pot bucura de decisiv în creºterea eficienþei.
un produs final bine pus în operã ºi 5. Sprijin în creºterea portofoliului de
pot fi siguri cã au ales soluþia c e a clienþi, care duce la dezvoltarea afacerii.
mai bunã pentru a realiza o • Global nu este un simplu centru comer-
construcþie reuºitã. Ei îºi vor cial. El reprezintã soluþia optimã pentru
economisi timpul ºi vor scãpa de implementarea proiectelor dumneavoastrã,
stress-ul cauzat de lipsa informaþiilor reprezintã garanþia lucrului bine realizat,
complete ºi exacte. care face investiþia profitabilã.

Totul sub un singur acoperiº
Sistem de colaborare Business to Business
Comunicare bunã ºi disponibilitate
pentru relaþii de parteneriat cu clienþii
din domeniul construcþiilor.
Consultanþã
Consultanþã profesionistã în deru-
larea proiectelor, alegerea atât a celor
mai bune soluþii tehnice, cât ºi a celor mai
buni specialiºti în domeniu.
Disponibilitate
Parcare asiguratã, acces uºor în magazin
ºi un program de lucru flexibil, la dispoziþia
clienþilor, atât în timpul sãptãmânii, cât ºi în
week-end.
Gamã completã de produse

Un sortiment variat ºi atotcuprinzãtor de produse
necesare construcþiei unei case.
Transport ºi livrare la punctul de lucru

Global are în dotare mijloace de transport
prevãzute cu macarale, care asigurã livrarea
produselor la adresa doritã.
Servicii suplimentare
Debitãri din plãci de lemn, pigmentãri
pentru vopsele ºi alte servicii execu-
tate de angajaþi instruiþi ºi operativi.

Industria de ciment din România
PREZENT ªI VIITOR
dr. ing. Doru PUªCAªU – S.C. CEPROCIM S.A.
Industria de ciment a fost, înainte de 1989, una dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei naþionale.
Producþia realizatã în anul 1989 era de 12,3 mil. tone, ceea ce reprezenta, la vremea respectivã, circa 1,2%
din producþia mondialã de ciment. În plus, datoritã preocupãrilor existente, atât din partea autoritãþilor, a
specialiºtilor din institutul de profil, dar ºi a celor care lucrau în aceastã industrie, liniile tehnologice
existente erau cele mai moderne din Europa de Est, iar din punct de vedere calitativ, sortimentele de ciment
produse rivalizau cu cele din vestul Europei.
Dupã decembrie 1989, intervalul Dinamica produc]iei de ciment a înregistrat o tendinþã ascendentã
1990-1995 poate fi caracterizat ca o în România dup\ 1989 pânã în 1997 când a ºi atins un maxim
perioadã de tranziþie pentru acest În tabelul 1, este prezentatã de 46% din producþia totalã.
sector de activitate, de la o eco- dinamica înregistratã de producþia În ultimii ani însã, în principal din cauza
nomie dirijatã ºi puternic centralizatã de ciment din România, dupã anul creºterii preþului transportului pânã la
cãtre una de piaþã liberã. Din cauza 1989. Pe lângã producþia totalã, mai Constanþa, dar ºi a politicii stabilite
reducerii drastice a investiþiilor, este ilustratã ºi producþia de ciment de grupurile strãine care deþin fabri-
îndeosebi a celor industriale, cere- realizatã pentru consumul intern în cile de ciment din România, se con-
rea de ciment pe piaþa internã a aceastã perioadã, dar ºi cea desti- statã o scãdere a acestei ponderi.
scãzut dramatic, ceea ce a avut ca natã exportului. Ac]iuni de modernizare
efect imediat scãderea gradului de Din examinarea acestor date, se
constatã: a fabricilor de ciment din România
ocupare a capacitãþilor de producþie Dupã intrarea în industria de
- o pronunþatã scãdere a pro-
de la circa 80% la circa 30%. ducþiei de ciment dupã anul 1989, ciment din România a marilor
Este de menþionat totuºi faptul cã, atingându-se un minim de 5,580 mii grupuri producãtoare de ciment,
datoritã gradului tehnic destul de ridi- tone în 1999, dupã care se înregis- acestea ºi-au orientat politica de
cat, dar ºi competitivitãþii sale, indus- treazã o uºoarã tendinþã de creºtere investiþii spre urmãtoarele obiective
tria de ciment a fost una dintre primele a acesteia; strategice :
ramuri privatizate integral. Acest lucru - o evoluþie interesantã a ponderii - reducerea costurilor de pro-
s-a fãcut în perioada 1995-1997. producþiei pentru export, care ducþie;
Deºi au existat mai multe etape
în privatizare ºi diverºi acþionari
majoritari la o fabricã sau alta, la ora
actualã, industria de ciment din
România este împãrþitã între trei
grupuri internaþionale, ºi anume:
z Lafarge – Romcim al cãrui
acþionar majoritar este grupul
Lafarge din Franþa ºi deþine fabricile
de ciment de la Medgidia, Hoghiz ºi
Târgu Jiu;
z Holcim (România) – compo-
nent al grupului Holcim din Elveþia,
cu fabricile de la Aleºd, Câmpulung
ºi Turda;
z CarpatCement Holding S.A.–
membru al grupului HeidelbergCe-
ment din Germania, cu fabricile de la
Bicaz, Deva ºi Fieni.
Ca o observaþie extrem de impor-
tantã, trebuie menþionat faptul cã
cele trei grupuri se situeazã între primii
patru producãtori mondiali de ciment.
În figura1 este redatã distribuþia
fabricilor de ciment pe teritoriul þãrii. Fig.1: Distribuþia fabricilor de ciment în România.

¬ urmare din pagina 14 Tabelul 1: Dinamica producþiei de ciment a României dupã 1989
- diminuarea gradului de poluare
a mediului înconjurãtor; Anul Producþia [mii tone] Ponderea
- diversificarea sortimentelor de producþiei
ciment produs, în conformitate cu
prevederile normelor europene. Totalã Intern Export pt.export [%]
Acþiunile de modernizare a fabri-
cilor de ciment din România au con- 1989 12,300 9,943 2,357 19.2
stat, în principal, în:
z introducerea sistemului de pre- 1990 9,466 7,110 2,356 24.9
omogenizare a amestecului de
materii prime; 1991 6,666 4,511 2,155 32.3
z controlul compoziþiei chimice a
amestecului de materii prime cu ajutorul 1992 6,250 3,872 2,378 38,0
unui analizor de bandã pentru materiale
granulare (Cross Belt Analyzer); 1993 6,136 3,822 2,314 37.7
z modernizarea echipamentului
interior al instalaþiilor de mãcinare a 1994 5,960 3,506 2,454 41.2
materiilor prime ºi clincherului;
z reabilitarea sistemelor de 1995 6,746 3,901 2,845 42.2
dozare a materiilor prime;
z conversia transportului pneu- 1996 6,924 4,166 2,758 39.8
matic pentru fãinã ºi ciment, din
pompe cu ºurub ºi compresoare în 1997 6,553 3,533 3,014 46.0
transport mecanic cu elevatoare
mecanice de mare înãlþime, cu niºte 1998 6,577 3,791 2,786 42.4
cupe montate pe bandã de cauciuc;
z modernizarea schimbãtorului
1999 5,580 3,817 1,763 31,6
de cãldurã cu patru trepte prin: 2000 6,058 4,266 1,792 29,6
- introducerea tuburilor de imer-
sie în cicloane; 2001 6,172* 4,527 1,645 26.7
- cutii de dispersie pentru ali-
mentarea cu fãinã a conductelor de 2002 6,245* 4,740 1,573 25.2
gaze calde între treptele cicloanelor;
- modernizarea exhaustoarelor; 2003 6,349**
z conversia de pe combustibil
lichid ºi gazos pe combustibil solid * inclusiv clincher vândut ca atare
(cãrbune ºi/sau cocs de petrol); ** valoare neoficialã;
z modernizarea cuptorului prin
introducerea arzãtoarelor perfor- Direc]ii de dezvoltare integral privatizatã, acest lucru
mante, respectiv a celor cu posibili- pentru viitorul apropiat fãcându-se cu cele mai mari grupuri
tatea de a arde simultan sau alternativ, Principalele direcþii de dezvoltare producãtoare de ciment din lume.
în diverse proporþii, douã sau trei tipuri a industriei de ciment din România Dupã terminarea privatizãrii, a avut
de combustibil, cu un consum redus pentru viitorul apropiat sunt: loc o infuzie masivã de capital, ceea
de aer primar (maximum 6%). z trecerea la utilizarea în proce a permis o modernizare a fabri-
z modernizarea rãcitorului grãtar cilor, având ca obiective finale o efi-
porþii din ce în ce mai ridicate a com-
prin introducerea sistemului IKN, bustibililor alternativi (deºeuri cientizare substanþialã a activitãþii
îmbunãtãþirea etanºãrii între came- combustibile); lor, dar ºi rezolvarea unor serioase
rele grãtarului ºi automatizarea probleme de mediu, în conformitate
z lãrgirea gamei de utilizare în
operãrii acestuia; cu normele europene.
z modernizarea echipamentelor procesul de fabricare a cimentului a
de desprãfuire, fie prin reabilitarea deºeurilor necombustibile (exemplu, Din evoluþia producþiei de ciment
electrofiltrelor vechi, fie prin înlo- cenuºa de termocentralã etc.); dupã 1989 se constatã cã aceasta þine
cuirea multicicloanelor cu electrofiltre z eficientizarea funcþionãrii insta- cont de mecanismele economiei de
sau filtre performante cu saci; laþiilor tehnologice ºi reducerea piaþã, fluctuând în funcþie de cerere,
z modernizarea instalaþiilor de pierderilor materiale ºi energetice; ceea ce reprezintã în ultimã instanþã
mãcinare a cimentului, prin introduce- z automatizarea integralã a con- un adevãrat barometru al nivelului de
rea separatoarelor de înaltã eficienþã; ducerii ºi urmãririi proceselor tehno- dezvoltare a economiei naþionale.
z modernizarea instalaþiei elec- logice; Pe de altã parte, prin pãtrun-
trice ºi de automatizare, prin dotarea z mãsuri sporite pentru reducerea
derea pe piaþa româneascã a trei
cu echipamente de ultimã generaþie emisiilor de praf la sursele locale, dar
(automate programabile, calcula- operatori puternici a crescut con-
ºi a celor de CO2, NOx ºi SOx; curenþa, ceea ce va avea implicaþii
toare de proces etc.); z diversificarea tot mai largã a
z modernizarea sistemului de sortimentelor de ciment produs ºi directe asupra preþului cimentului,
însãcuire ºi expediþie a cimentului prin: utilizarea în proporþie din ce în ce dar ºi asupra calitãþii acestuia.
- utilizarea maºinilor de însãcuit mai ridicatã a adaosurilor naturale ªi o ultimã observaþie: prin
performante, de mare capacitate; sau artificiale, inclusiv a deºeurilor investiþiile fãcute, dar ºi prin posibili-
- introducerea în flux a instalaþi- nonenergetice, la mãcinarea clin- tãþile pe care aceastã industrie le
ilor de paletizare ºi pachetizare a cherelor, în concordanþã cu normele oferã pentru valorificarea deºeurilor
sacilor de ciment; (energetice sau nonenergetice), într-un
z montarea în fluxul tehnologic a
europene.
aparaturii destinate monitorizãrii Concluzii viitor apropiat industria de ciment
continue a emisiilor de pulberi ºi Pe baza celor prezentate anterior, se va transforma dintr-un poluator
noxe în atmosferã (praf, gaze polu- se constatã cã industria de ciment într-un "ecologist" al economiei
ante, metale grele etc.). din România este, la ora actualã, naþionale.

www.holcim.ro – Construcþii la un click de mouse!
Dacã doreºti sã îþi faci casã sau celor trei piloni – performanþã finan- premierele ºi evenimentele pe care
sã începi o afacere în domeniul con- ciarã, protecþia mediului ºi responsa- Holcim (România) le organizeazã.
strucþiilor ºi vrei sã ºtii mai multe bilitate socialã. Acest din urmã Este un website dinamic, cu un
despre ciment, beton ºi modul lor de capitol deþine o pondere importantã
design simplu ºi elegant. Are un
utilizare, poþi consulta website-ul ºi este primul pas ce trebuie urmat
meniu uºor navigabil, organizat pe
Holcim (România) – www.holcim.ro. de cãtre persoanele interesate sã
Acesta reprezintã o valoroasã sursã mai multe secþiuni, cu informaþii
aplice pentru o sponsorizare sau o
de informare atât pentru specialiºtii donaþie. Vizitatorii au la dispoziþie utile tuturor categoriilor de parteneri
constructori, care au nevoie de mai atât formularele care trebuie com- de interes ai Holcim, precum ºi
multe informaþii tehnice legate de pletate pentru a solicita sprijin de la un motor de cãutare avansatã.
produse, cât ºi pentru arhitecþi sau Holcim (România), cât ºi sfaturi Website-ul este accesibil atât în
utilizatori temporari. utile pentru a realiza un proiect de varianta din limba românã, cât ºi în
Oricine doreºte sã se angajeze succes. cea din limba englezã. Evidenþiat din
într-o activitate de construcþie îºi Holcim practicã o politicã de
poate descãrca de pe website-ul punct de vedere grafic prin animaþii
informare directã ºi deschisã,
Holcim versiunea digitalã a Minighi- sugestive în funcþie de tema secþiunii,
acordând o atenþie deosebitã contac-
durilor de utilizare a cimentului ºi www.holcim.ro cuprinde informaþii
tului cu jurnaliºtii ºi dialogului.
betoanelor – o noutate absolutã în despre întreaga activitate Holcim
Secþiunea de mass-media este per-
industria cimentului sau le poate în România, încã de la venirea
manent reactualizatã pentru a oferi
imprima pe suport de hârtie. Limbajul
cele mai noi informaþii legate de companiei în þarã, în 1997.
folosit de editorii minighidurilor este
unul accesibil, iar informaþiile sunt
asociate cu imagini elocvente.
Cei care vor sã comande ciment
sau beton pot afla, în doar câteva
secunde, care sunt locaþiile Holcim
din þarã ºi cum se ajunge la ele, prin
intermediul hãrþilor de acces însoþite
de indicaþii precise, în format PDF –
foarte uºor de imprimat.
Aspiranþii la o carierã alãturi de
Holcim (România) vor gãsi la secþi-
unea Cariere un formular on-line
pentru aplicaþii de CV-uri ºi anunþuri
cu job-urile vacante.
Website-ul conþine ºi o secþiune
specialã, dedicatã Dezvoltãrii Durabile, o
sursã utilã pentru vizitatorii care au
nevoie de informaþii legate de modul în
care compania îºi asumã acest concept.
Secþiunea este structuratã pe linia

Durabilitatea suprafeþelor din beton aparent
Betonul, singurul material de construcþie a cãrui rezistenþã la compresiune creºte în timp ºi ale cãrui
caracteristici referitoare la formã, nuanþã ºi aspect sunt dictate doar de imaginaþia arhitectului, va rãmâne în
continuare cel mai rãspândit ºi utilizat material compozit ºi asociat.
Betonul aparent dã rezultate remarcabile din punct de vedere arhitectural, atunci când este utilizat în
combinaþie cu materiale tradiþionale (lemn, cãrãmidã) sau contemporane (sticlã, oþel); este singurul material
de construcþie ce transmite, întotdeauna, mesaje clare: siguranþã ºi durabilitate.
Pentru beneficiile sale estetice ºi practice, utilizarea betonului aparent - material cu încãrcãturã emoþionalã ºi
expresivitate puternicã - are o amploare din ce în ce mai mare în strãinãtate. Trecerea în revistã a unor aspecte
de ordin tehnic sperãm sã conducã la folosirea betonului aparent ºi în România, pe suprafeþe generoase.
Durabilitatea - al unei construcþii sau element al (aspect cu o anumitã tradiþie naþionalã,
caracteristica betonului acesteia (structura de rezistenþã, am putea spune).
Orice lucrare din beton învelitoare, închideri, etc.) pornind Din punct de vedere mecanic,
preparat corespunzãtor ºi bine de la mai multe soluþii tehnice posi- elementele de beton armat ºi pre-
pus în operã este durabilã. Când bile, sunt necesare, inclusiv, pentru comprimat ating acum rezistenþe
vrem sã exprimãm ceva care este noile variante de realizare a remarcabile, concurând cu succes
evident, incontestabil, viabil (ce a locuinþelor recent apãrute pe piaþa oþelul, în special acolo unde reduce-
trecut proba timpului sau suntem româneascã. rile costurilor de execuþie ºi
siguri cã o va trece) etc., putem Conform unor statistici actuale, întreþinere sunt importante. Totuºi,
spune cã este „BETON”. circa 40% din totalul producþiei de aprecierea performanþelor betonului
Uneori, din nefericire, efortul materiale de construcþie din þãrile printr-un singur parametru (rezistenþa
financiar alocat operaþiunilor de industrializate se îndreaptã cãtre mecanicã) este de mult depãºitã.
întreþinere ºi reparaþii, consolidãri etc. operaþiuni de întreþinere ºi reparaþii, Betonul aparent -
devine substanþial pe durata de restul fiind destinat construcþiilor noi. un mesaj de siguran]\ [i durabilitate
exploatare a unei construcþii, în Vã recomandãm sã utilizaþi cimentul, Dupã naturã ºi aspect, suprafe-
raport cu costurile iniþiale. Acest liant anorganic ce conferã materi- þele aparente pot fi din:
lucru ar trebui sã conducã la alelor în care este încorporat (beton, z betoane cu parament brut, la
aprecierea noþiunii de durabilitate la BCA, þiglã etc) durabilitate. Nu cedaþi care pasta de ciment aflatã la
adevãrata ei valoare, inclusiv în tentaþiei de a folosi diferite materiale suprafaþã este pãstratã intactã dupã
domeniul rutier. compozite fãrã ca acestea sã fi con- decofrare (aspectul este dat de tipul
Analizele de tip „life cycle cost”, firmat trecerea probei timpului. ºi calitatea cofrajelor utilizate);
care evalueazã costul global (exe- Analiza durabilitãþii în cazul con- z betoane cu agregate expuse,
cuþie + întreþinere pe durata de viaþã) strucþiilor se face prin: la care pasta de ciment aflatã la
z prisma sigu- suprafaþã este îndepãrtatã pe o anu-
ranþei structurale mitã grosime („wash beton”);
(efect al apariþiei z betoane cu suprafaþa tratatã
necesitãþii demolãrii cu ajutorul unor scule sau utilaje (prin
premature a unei buciardare, spituire, sablare, ºlefuire,
construcþii sau al lustruire, striere etc.);
z betoane colorate.
degradãrii grave,
Betonului aparent îi este impus
generalã sau
acelaºi set de condiþii tehnice ca ºi
localã, a acesteia
betoanelor obiºnuite, care ulterior
la seism); sunt acoperite (clasa minimã de
z prisma eco-
rezistenþã, raport A/C maxim, dozaj
nomicã - o con- minim de ciment etc.).
strucþie durabilã În plus, din punct de vedere
reprezentând cea estetic, trebuie îndeplinite o serie de
mai bunã investiþie condiþii în ceea ce priveºte culoarea

(tonalitate, uniformitate), structura - se evitã apa-
(absenþa fisurilor, porilor ºi segre- riþia separãrii apei
gãrilor etc.), rezistenþa la apele de (mustirea) în beto-
ºiroire ºi la agresiunea mediului nul proaspãt;
ambiant etc. - se respectã
Pentru realizarea unei suprafeþe cu stricteþe clasa
durabile ºi estetice, se impun douã de consistenþã a
mari grupe de condiþii. betonului proaspãt.
Prima grupã se referã la beton ca z Condiþii impu-
material de construcþie (beton marfã), se reþetei de beton,
iar cea de-a doua la tehnologia de în cazul folosirii
execuþie a elementului respectiv, ce pigmenþilor:
devine aparent. - se utilizeazã
un singur tip de
Condi]ii impuse betonului pigment, achizi-
[i sta]iei de preparare þionat dintr-o sin-
z Condiþii impuse constituenþilor gurã sursã; Notã: Se va avea în vedere cã aspectul
betonului: - se respectã cu stricteþe dozajul suprafeþelor betoanelor este sensibil influenþat
- tipul cimentului ºi fabrica pro- de pigment. de calitatea, forma ºi natura cofrajelor, precum ºi
ducãtoare nu se schimbã pe timpul Notã: Pigmenþii (3-6% din dozajul de ciment de modul de pregãtire a acestora, anterior
execuþiei; sau conform recomandãrilor producãtorului) tre- turnãrii.
- sursa ºi tipul agregatelor nu se buie sã fie insolubili în apã, sã-ºi pãstreze z Condiþii impuse armãturilor:
schimbã pe timpul execuþiei; culoarea în mediul puternic alcalin dat de beton - se asigurã cu stricteþe grosimea
- se utilizeazã doar agregate ºi sã fie stabili în condiþiile concrete de minimã a stratului de acoperire;
curate, spãlate în mod corespunzãtor; exploatare a lucrãrii respective. - se utilizeazã acelaºi tip de dis-
- în staþie se utilizeazã, exclusiv, z Condiþii impuse staþiei de tanþieri pentru respectarea grosimii
apa potabilã (apele reciclate sau betoane: acoperirii cu beton;
reziduale sunt interzise în compo- - control atent al raportului A/C - se folosesc, exclusiv, armãturi
ziþia betonului ce devine aparent). (micile variaþii ale acestuia conduc curate, fãrã ruginã sau impuritãþi;
Notã: Culoarea cimentului ºi a agregatului spre modificãri vizibile de culoare a - armãturile din rosturile de tur-
fin (particulele cu diametrul sub 0,5 mm) vor da betonului); nare se protejeazã cu folie de poli-
tenta suprafeþei betonului dupã decofrare. - control atent asupra dozajului etilenã pânã la reluarea turnãrii.
Se recomandã realizarea unor suprafeþe de de nisip (pãrþi fine) din reþetã; z Condiþii impuse turnãrii betonului:
probã, cu mai multe surse de ciment ºi agregate, - amestec omogen, malaxor în - betonarea se realizeazã uni-
în vederea stabilirii furnizorilor. bunã stare; form, în straturi de maximum 50 cm
- sã asigure un timp de malaxare, grosime;
z Condiþii impuse reþetei de beton:
dupã introducerea ultimului compo- - turnarea stratului urmãtor se
- se limiteazã prezenþa granulelor
nent, de minimum 60 secunde. face înainte de întãrirea stratului
de agregat cu diametru mare;
z Condiþii impuse transportului: anterior turnat;
- dozajul de ciment este de mini-
- se folosesc doar "Cife" perfect - înãlþimea de turnare a betonului
mum 300 Kg/m3, însã nu depãºeºte curate, spãlate pe interior dupã
400 Kg/m3; proaspãt se reduce la minimum;
fiecare transport; - vibrarea uniformã a betonului se
- clasa de beton este minimum - se respectã un program presta- controleazã cu atenþie, în vederea
C30/37 pentru betonul expus alter- bilit de livrare a betonului (turnare prevenirii segregãrilor.
nanþei umed-uscat; fãrã întreruperi). z Condiþii impuse poziþiei rostu-
- se limiteazã raportul A/C la Notã: Asigurarea unui timp scurt de trans- rilor:
maximum 0,50; port la locul de punere în operã este esenþialã în - rosturile cofrajelor la stâlpi,
- dozajul de apã se recomandã obþinerea unor bune rezultate. grinzi, buiandrugi ºi elemente
sã fie cât mai redus posibil; Condi]ii impuse executantului masive se prevãd verticale;
z Condiþii impuse cofrajului: - rosturile cofrajelor elementelor
- se folosesc, exclusiv, cofraje noi arhitecturale în pantã se prevãd
ºi curate; paralele cu corniºa sau cu soclul.
- utilizarea agenþilor de decofrare Protecþia corectã a betonului
este obligatorie; dupã turnare este esenþialã în
- aplicarea agenþilor de decofrare obþinerea unei suprafeþe estetice ºi
trebuie fãcutã uniform pe suprafaþa durabile.
cofrajelor; Betonul, materialul care poate
- se asigurã etanºeitatea perfectã lua orice formã, transmite întot-
a cofrajelor. deauna un mesaj clar!

GENERALCONSTRUCT Piatra-NNeamþ
PARTENER DE INVESTIÞII EFICIENTE ªI DE CALITATE
De abia a început 2005 ºi unele firme, precum cea din Piatra-Neamþ, ºi-au programat “sã atace” cu forþe
sporite, compuse din noi capacitãþi de producþie, realizarea investiþiilor solicitate de diverºi beneficiari cu care
are deja contracte. În acelaºi timp GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþ lanseazã invitaþia tuturor investitorilor
care vor sã-ºi construiascã obiective de calitate, funcþionalitate ºi eficienþã sã-i devinã parteneri de afaceri.
Argumente?
În prezent, GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþ organisme de specialitate din strãinã-
dispune de patru mari capacitãþi de producþie, desti- tate, reprezintã un atestat inter-
nate asigurãrii categoriilor de produse pentru lucrãri de naþional prin care se recunosc
construcþii, cu precãdere, a celor care se referã la infra- valenþele activitãþii firmei
structurã. S C GENERALCONSTRUCT din
Este vorba despre capacitãþi intrate în funcþiune în Piatra-Neamþ. Sunt trofee pe care le puteþi
ultimii patru ani. admira ºi dvs. în imaginile care însoþesc
z Fabrica de betoane – 50.000 to/an; prezentarea de faþã.
z Fabrica de OL beton fasonat – 1.000 to/an;
z Fabrica de mixturi asfaltice – 80.000 to/an;
z Balastiera – 80.000 m3/an.
Fabricile de betoane ºi oþel beton fasonat au
livrat, pânã în prezent, importante cantitãþi de
asemenea produse pe ºantierele din mai multe
judeþe ale þãrii.
Fabrica de mixturi asfaltice este cea mai
tânãrã. Ea a intrat recent în circuitul productiv,
respectiv în anul 2004, putând sã asigure o
importantã cantitate de material atât de necesar
modernizãrii infrastructurii rutiere din zonã ºi nu
numai.
Despre calitatea activi-
tãþii manageriale a firmei
GENERALCONSTRUCT
Piatra-Neamþ, condusã
de dl ing. Ioan Mancea,
Aceastã "carte de vizitã" poate fi consideratã o ade-
vorbesc îndeajuns ºi
numeroasele aprecieri în vãratã garanþie cã o afacere cu SC GENERALCONSTRUCT
diplome ºi trofee primite din Piatra-Neamþ reprezintã pentru orice investitor o
nu numai în þarã, dar ºi reuºitã.
peste hotare. Aºadar, un debut în forþã cum spuneam la început, un
Unele dintre acestea, debut pe care îl vom completa cu noi informaþii în
atribuite de prestigioase numerele viitoare ale revistei.

SC SCADT SA
Invitaþie la colaborare
Cine a colaborat, pânã în prezent, cu SC Scadt Slatina la realizarea programelor de investiþii are de ce sã
fie mulþumit, pentru cã obiectivele realizate sunt de cea mai bunã calitate, funcþionale ºi eficiente.
Cine n-a fãcut pânã azi o alegere a unui asemenea constructor poate fi invidios pe cei care beneficiazã
deja de lucrãrile de referinþã din peisajul urbanistic, unele dintre ele fiind, pe merit, distinse de ISC (Inspec-
toratul de Stat în Construcþii).
Aºa cã, oricând, sunteþi aºteptaþi de SC Scadt Slatina, pentru cã veþi avea numai de câºtigat, fie ºi dacã
citiþi o parte din cartea sa de vizitã. SC SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din România,
care s-a organizat ca societate comercialã cu capital integral privat în ramura construcþiilor. Sediul sãu ºi
baza de producþie sunt amplasate în partea de nord-est a municipiului (zona industrialã).
Principalele obiecte de activitate exteriori s-a optat pentru sistemul
ale SC SCADT SA Slatina sunt : termoizolant EPS – Baumit. Tâmplãria
z execuþie lucrãri de construcþii- exterioarã este termoizolantã, din pro-
montaj, obiective de investiþii industriale, file de aluminiu cu barierã termicã,
social-culturale, locuinþe colective ºi uni- vopsitã în câmp electrostatic ºi
echipatã cu geam termopan. Tâmplãria
familiale, agro-zootehnice etc., precum interioarã cuprinde: uºi furniruite cu
ºi reparaþii capitale ale acestora; furnir din stejar pe tocuri din lemn
z execuþie lucrãri tehnico-edilitare masiv, cu cãptuºeli ºi pervazuri. O nou-
ºi gospodãreºti, respectiv: alimentãri tate o reprezintã ºi pardoselile calde –
cu apã, alimentãri cu gaze, canalizare, parchet stratificat laminat în dormitoare
drumuri, strãzi etc.; ºi în camere de zi, ºi cele reci – gresie
z extracþia, sortarea ºi transportul în holuri, bucãtãrii, bãi ºi cãmãri.
agregatelor minerale, producerea de În spaþiile comune de circulaþie ºi în bal-
mortare, betoane ºi prefabricate din coane s-au montat pardoseli din mozaic.
beton armat, atât pentru necesarul Legãtura dintre niveluri se realizeazã
prin scãri cu trepte mozaicate ºi
propriu, cât ºi pentru terþi; balustrade metalice cu mânã curentã
z exploatãri forestiere, gaterarea din lemn. Finisajele interioare sunt
buºtenilor la sediul societãþii, exe- adecvate funcþiunii de locuinþã: ten-
cutarea de confecþii din lemn; cuieli driºcuite cu glet de ipsos,
z producere ºi montaj de confecþii
Aºadar, aria lucrãrilor puse în zugrãveli lavabile, placaj de faianþã
din aluminiu (uºi, ferestre, vitrine, operã de societatea olteanã este (h=1,50 m), front de lucru în bucãtãrii
mobilier etc.), pereþi cortinã – cu pro- diversã, ceea ce denotã faptul cã dis- ºi zone de echipare sanitarã în bãi.
file indigene sau din import; pune de importante forþe materiale, La soclu s-a prevãzut tencuialã
z producere de confecþii metalice (uºi,
mozaicatã tip Granopor Baumit.
tehnologice ºi logistice, capabile sã În aceeaºi gamã de lucrãri, se
ferestre, panouri, armãturi de oþel beton); realizeze investiþiile solicitate de bene- înscrie ºi amenajarea locuinþelor
z prestãri servicii cu utilaje grele ficiarii sãi. pentru tineri în cãminul pentru
de construcþii ºi diferite mijloace de Despre unele dintre ele aþi luat nefamiliºti, din str. Nacului, municipiul
transport, atât pentru cerinþele socie- deja cunoºtinþã. Vã supunem atenþiei Slatina, jud. Olt.
tãþii, cât ºi pentru alþi solicitanþi; alte lucrãri dintr-un domeniu de mare Aici beneficiari sunt: ANL ºi Primãria
z alte activitãþi complementare, actualitate, locuinþele. ªi nu orice fel Municipiului Slatina, iar valoarea inves-
care deservesc cele douã ramuri prin- de asemenea construcþii, ci acelea tiþiei este de 496.543 de euro.
cipale (construcþii-montaj ºi producþie care privesc tineretul. Lucrarea cuprinde un numãr de
industrialã): izolaþii, bobinaj, tapiserie, Primele dintre ele sunt clãdirile 40 de unitãþi locative, dintre c a r e
sculãrie etc. pentru tineret, în regim de închiriere, 20 cu o camerã ºi 20 cu douã camere.
din localitatea Cãlimãneºti, jud. Vâlcea,
situate pe str. Calea lui Traian.
Valoarea investiþiei se ridicã la
196.763 euro + 56.794 euro (NCS-uri),
având ca beneficiar Agenþia Naþionalã
a Locuinþelor.
Lucrarea amintitã a presupus
realizarea unui numãr de 16 unitãþi
locative, cu regim de înãlþime
S+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansardã cu un
confort deosebit. S-a ales soluþia cu
acoperiº tip ºarpantã din lemn, având
învelitoare din þiglã, iar pentru pereþii

Noile unitãþi locative se obþin prin ame- este prevãzut cu rampã ºi mânã
najarea, remodelarea funcþiunilor ºi curentã pentru persoane cu deficienþe
prin mãrirea confortului la construcþia locomotorii.
existentã (Cãmin nefamiliºti – propri- De la lucrãri privind locuinþele la...
etate SC SCADT SA, cedatã Primãriei cele cuprinse în capitolul infrastruc-
Municipiului Slatina), cu un regim de turã: sistem de canalizare ºi staþie
de epurare a apei, investiþie aflatã în
înãlþime P+4. Lucrãrile de amenajare comuna Vaideeni, jud. Vâlcea, realizatã
au presupus desfaceri de tencuieli, din fonduri SAPARD în valoare de
pardoseli, tâmplãrie, confecþie meta- 37 miliarde de lei.
licã, hidroizolarea cu bitum a teraselor,
demolãri, zidãrie. Remodelarea funcþiu-
nilor a solicitat recompartimentarea cu
panouri de gips-carton cu structurã Anul 2005 înseamnã pentru
metalicã tip CW 75, cu placã RB de SC SCADT SA Slatina începutul unei
12,5 mm, cu termoizolaþie din vatã noi etape marcate de revirimentul mult
aºteptat pentru sectorul construcþiilor.
mineralã de 50 mm. Pentru mascarea
Noua orientare ºi aplicare a politicilor
coloanelor de instalaþii s-au prevãzut
fiscale încurajeazã firmele de profil sã
închideri din gips-carton. Învelitoarea
abordeze din ce în ce mai multe lucrãri
este realizatã din þiglã de culoare roºie cu speranþa cã actualul Executiv va
tip Elpreco Craiova ºi este prevãzutã interveni cu mãsuri eficiente, privind
cu parazãpezi. Dublul acces (existent) înlãturarea blocajului financiar-bancar,
Amplasamentul lucrãrii poate fi iden- care le pun pur ºi simplu în situaþia de
tificat la o distanþã de 6 km de oraºul non combat.
Horezu, pe drumul judeþean DJ 665.
Categoriile de lucrãri pe obiecte: SC SCADT SA Slatina are sufi-
a) Reþea de canalizare – executatã cu cientã forþã managerialã ºi tehnologicã
tub din PVC de canalizare, având DN 250 pentru a contracta lucrãri de orice
cu garnituri de cauciuc – 6031 ml. complexitate nu numai în jud. Olt, ci ºi
Lucrarea a presupus un grad ridicat de în zonele limitrofe sau în alte localitãþi.
complexitate, necesitând sprijiniri de Directorul general al firmei,
maluri cu dulapi verticali din lemn de dl Ion Toma, vã asigurã cã ºi în 2005,
fag la adâncimi de pânã la 4 ml; SC SCADT SA Slatina vã poate fi un
b ) Staþie de pompare ape uzate; partener serios, cu lucrãri executate la
c) Staþie de epurare; d) Gurã de vãrsare. timp ºi de cea mai bunã calitate.

TMUCB S.A.
Vã asigurã succesul în investiþii!
Descrierea activitãþii: TMUCB S.A. este o societate
româneascã înfiinþatã în 1958, cu capital integral privat din 1994.
Compania este specializatã în asamblarea ºi montarea utila-
jelor tehnologice în fabrici de ciment, combinate chimice ºi
petrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteazã ºi
fabricã rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoare
pentru staþii de distribuþie a combustibilului conform DIN 6608,
sisteme de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase sub
presiune ºi fitinguri.
Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat în România ºi în
strãinãtate lucrãri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-
ducte pentru industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului,
combinate metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-
electrice ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile,
rezervoare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºi
întreþinerea celor de mai sus.
TMUCB S.A. funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a Cali-
tãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-
berat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea Calitãþii ºi
Proceduri pentru toate lucrãrile mecanice.
Structura organizaþionalã: sediul - Bucureºti, România,
B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55,
fax: 0040 21/312 95 42;
18 filiale - în România.
Capital social: 219.527.040.000 de lei
Cifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euro
Numãr de angajaþi: 3.485
Calificarea personalului: compania are o structurã de
personal care asigurã realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.
Beneficiari: principalii beneficiari din România sunt com-
paniile naþionale de gaz ºi petrol, rafinãriile, fabricile de ciment,
precum ºi societãþile multinaþionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,
Rafinãria ASTRA Ploieºti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,
RAFO Oneºti, RADET Bucureºti, Distrigaz, Shell, Agip,
Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.
Produse ºi servicii principale - TMUCB S.A. executã:
structuri metalice - fabricaþie ºi montaj;
rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaþie ºi montaj;
rezervoare de depozitare cu pereþi dubli - proiectare,
fabricaþie ºi montaj;
vase de presiune - fabricaþie;
sisteme de conducte - fabricaþie ºi montaj;
lucrãri complexe de montaj mecanic;
lucrãri la cheie ca Antreprenor General.

Structuri ecologice
fãrã materiale convenþionale
prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG, prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ -
Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca
Structurile ecologice fãrã materiale convenþionale se pot executa cu aer sau cu hârtie. În cadrul lucrãrii de
faþã, autorii prezintã problematica acestor structuri total ecologice, pornind de la o serie de rezolvãri pe plan
mondial. Studiul nu menþioneazã structurile ecologice din lemn sau material textil, din pricina faptului cã
aceste materiale sunt considerate deja convenþionale.
Utilizarea aerului ca material structural a apãrut la începutul secolului trecut, ca patent elveþian, având la
bazã folosirea unui jet de aer. Utilizarea hârtiei ca material structural este de datã recentã ºi are, faþã de
materialele plastice folosite pe scarã largã, un avantaj ecologic cert.
Structurile ecologice puse în discuþie pot reprezenta o alternativã viabilã la structurile convenþionale
actuale, care necesitã resurse financiare greu de suportat de cãtre societate.
Structuri ecologice cu jet de aer [1] În Extremul Orient existã pentru suporta greutatea proprie.
Structurile ecologice cu jet de aer aceste structuri filosofia FENG SHUI Î n momentul în care realizãm o
(fig. 1), apãrute la începutul secolului (vânt ºi apã) ºi se foloseºte de mii de anumitã formã structuralã, obþinem
al XX-lea, au, în principal, trei com- ani pentru reglarea, fãrã investiþii, a deja un element structural.
ponente de bazã: nivelurilor energetice ale locuinþelor. Formele structurale preferate, din
z gurã de admisie; Principiul de bazã al acestor hârtie, sunt: cilindrul, suprafeþele
z ventilator; reglãri energetice îl constituie reali- cutate, structurile tip sandwich etc.
z tub de refulare. zarea în construcþie a unor gãuri Cercetãri importante asupra
Avantajul esenþial al acestor nestructurale prin care sã se poatã acestui tip de structuri a efectuat
structuri este acela cã ele existã ºi forma jeturi de aer ºi energie capa- celebra firmã americanã LEV
consumã energie numai pe durata bile sã elimine energia negativã. ZETLIN ASSOCIATES, care a realizat
de serviciu. Realizarea acestor goluri se face un pod experimental din hârtie [4].
În funcþie de direcþia jetului de pe baze empirice ºi, dupã cum se Protecþia hârtiei ºi materialul utilizat
aer, pot fi structuri ecologice cu flux vede din figura 4, procedeul folosit pentru lipire se realizeazã cu lacuri
orizontal (fig.1a) sau structuri ecolo- este acelaºi ºi la construcþiile speciale ºi adezivi sintetici.
gice cu flux vertical (fig. 1b). moderne de astãzi [2], [3]. Materialele din hârtie se fabricã
Autorii sunt de pãrere cã principiul Structuri ecologice din hârtie [4] sub formã de benzi cu lãþimi de: 100,
jetului de aer a fost utilizat ºi la Având în vedere faptul cã hârtia 115, 120 ºi 130 cm, având supra-
Pantheon-ul din Roma (fig. 2), unde, se fabricã din lemn ºi deºeuri textile, feþele cuprinse între 20 ºi 200 m2.
în zona opeionului, chiar în perioada înseamnã cã avem ca material de Pentru scopuri structurale, din acest
precipitaþiilor intense, nu plouã. pornire un material total ecologic. material se fabricã tuburi cilindrice,
Explicaþia fenomenului ar fi aceea Se ºtie cã o foaie de hârtie nu are prin înfãºurare elicoidalã ºi lipire.
cã existã un flux de aer natural verti- rezistenþã suficientã nici pentru a ªabloanele necesare confecþionãrii
cal care realizeazã o structurã imate-
rialã, ecologicã, în zona golului.
Asemenea fenomene au fost
observate ºi la turnurile de rãcire cu
tiraj natural (fig. 3).
Fig. 1: Structurã ecologicã cu jet de aer

Fig. 3: Turnul de rãcire Doel (Belgia)
Referin]e
1. Goering, P.L.E., Comunicãri
personale. Toronto, Canada.
2. Lanczos, K., Space through
Fig. 2: Pantheon (A.D.118) - Roma the ages. Academic Press inc.,
tuburilor se realizeazã din lemn sau z Folosind principiile structurale London, 1970.
din mase plastice. Diametrul luat în clasice, din foi de hârtie protejate cu 3. Jammer, M., Concepts of
considerare se poate determina din lacuri speciale, se pot realiza forme space. Harvard University Press
calculul elastic. constructive foarte performante, cu Harvard,1954.
În figura 5 sunt prezentate douã costuri nesemnificative faþã de cele 4. Salvadori, M., Building - The
variante din aceste structuri. necesare structurilor realizate din fight against gravity. Atheneum, New
Concluzii materiale tradiþionale. York, 1979.
z Abordarea structurilor ecolo-
gice cu materiale neconvenþionale
este o tentativã de propulsare a spe-
cialiºtilor spre progres, bazându-se
în mod obligatoriu pe conºtiinþa
trecutului.
z Vechiul dicton „Saxa loquntur“,
adicã „Pietrele vorbesc“, este ºi în
cazul temei abordate o bazã de idei
ºi concepte.
z Realizarea unor motoare
silenþioase (de exemplu, pe bazã
magneticã) permite fabricarea de
ventilatoare gigantice, capabile sã
realizeze jeturi de aer cu care se pot
acoperi sãli de spectacole, teatre,
stadioane ºi chiar clãdiri civile,
reducând astfel poluarea ºi efortul
financiar, exponenþial faþã de solu-
þiile tradiþionale.
Fig. 4: Clãdire cu gol lateral (Hong Kong) Fig. 5: Structuri din hârtie

SC GEOSOND SA
Consolidare de infrastructurã
a ºoselei naþionale Sibiu-M
Mediaº (DN14)
km 17+755 ÷ 17+845 km 33+815 ÷ 33+830
ing. Petre UÞÃ - director general SC GEOSOND SA
Ploile torenþiale cãzute în anul ZONA A Dupã o perioadã de aºteptare de

1998 în judeþul Sibiu au generat În acest sector, în constituþia fun- 24 h, s-a introdus în fiecare gaurã
deteriorarea infrastructurii ºoselei daþiei ºoselei naþionale, apar în suspensie de ciment A/C=1/1 + 1%
naþionale existente DN 14 între suprafaþã umpluturi cu grosimi pânã bentonitã, cu o vâscozitate de 25-26
localitãþile Sibiu ºi Mediaº. la 3-4 m adâncime, iar în continuare, secunde, care sub efectul presiunii
Prin deteriorare, trebuie înþeles pânã la adâncimi de 10,2 m pãmân- dezvoltate desprinde manºetele
cã apele torenþiale venite dinspre turi argiloase cu intercalaþii de aplicate pe fantele practicate,
versantul la baza cãruia este pozatã nisipuri prãfoase ºi prafuri nisipoase.
Sub adâncimea de 8 m, pãmânturile sparge teaca formatã din noroi de
ºoseaua au provocat în diverse zone se prezintã umede. matare relativ întãritã ºi, prin acest
fie alunecãri de teren, fie antrenãri Consolidarea este conceputã act de fracturare hidraulicã, suspen-
de material fin din fundaþia ºoselei. prin injectare cu suspensie de sia difuzeazã în afara gãurii forajului
Astfel de zone sunt cele cuprinse ciment din foraje cu adâncimea de sub forma unor apofize de grosimi ºi
între km 17+755÷17+845 (zona A) ºi 10,2 m, dispuse pe 6 ºiruri care lungimi milimetrice, la cele mai
km 33+815÷33+830 (zona B), pen- acoperã întreaga cale carosabilã a diverse niveluri, în principal la nivelul
tru care IPTANA Bucureºti a elaborat ºoselei (fig.1). Echidistanþa între poziþiei fantelor existente.
proiecte de reabilitare în anul 2001. forajele din fiecare ºir este de 2 m,
iar între ºiruri de 1,50 m. Tratamentul injectãrii prin tehno-
Soluþiile care au fost propuse prin S-a admis cã, pentru consoli- logia tuburilor cu manºete s-a aplicat
proiect au cuprins urmãtoarele darea prin injectare a unor aseme- la 2 ºiruri, 3 ºi 5, amplasate în zona
lucrãri de consolidare: nea pãmânturi, trebuie folositã centralã a fundaþiei ºoselei naþio-
z pentru zona A – executarea de tehnologia tuburilor cu manºete sau nale, unde s-a injectat un volum total
injecþii cu suspensie de ciment din o tehnologie asemãnãtoare. În locul de suspensie de 329 m3, ceea ce
foraje verticale de circa 10 m clasicelor tuburi de plastic cu reprezintã un consum global de
adâncime, dispuse pe 6 ºiruri; lungimea de 33 cm, în gãurile de ciment II A-M/32,5 de 94 de tone.
z pentru zona B – execuþia de foraj de ø114 mm s-au introdus
tuburi din PVC de ø50 mm, în care Mai exact, suspensia de ciment
minipiloþi verticali dispuºi pe 4 ºiruri s-au practicat fante la fiecare metru. "înghiþitã" reprezintã o pondere de
ºi un ºir de minipiloþi înclinaþi cãtre În jurul þevilor din PVC, forajele au circa 8% din volumul total de pãmânt
versant, toþi de 12 m adâncime. fost umplute cu noroi de matare. estimat între cele 2 ºiruri (250 m3).
Lucrãrile de consolidare proiec- Noroiul de matare este un Prin aceastã masivã difuzie de
tate au fost executate de amestec de apã-ciment-bentonitã ºi suspensie de ciment, s-a realizat o
S C GEOSOND SA din Bucureºti, silicat de sodiu, ales în mod special semnificativã consolidare a fun-
care a fãcut parte din grupul de firme sã aibã o întãrire întârziatã pentru a daþiei, s-a format un nucleu de
câºtigãtoare ale licitaþiilor organizate putea fi penetratã teaca formatã de
cãtre suspensia de ciment injectatã pãmânt mai rigid, respectiv s-a sporit
în trimestrul IV – 2001 de DRP Braºov. de o presiune sub 10 atmosfere. rezistenþa naturalã a pãmântului.
La execuþia lucrãrilor de consoli- Reþeta noroiului de matare a fost: În corelare cu aceste lucrãri de
dare a fost atrasã ºi SC STIZO z apã 775 l; injectare, în celelalte ºiruri de foraje,
Fundaþii - Bucureºti, cu ajutorul cãreia z ciment 135 kg; 1, 2, 4 ºi 6, s-au executat minipiloþi
s-au executat injecþiile necesare z bentonitã 60 kg; utilizând pentru umplere o suspensie
consolidãrii zonei “A”. z silicat de sodiu 14 l. de ciment, A/C=1/2 cu acelaºi adaos
Fig. 1: Vedere cu dispunerea ºirurilor ºi a forajelor proiectate pe un panou (zona A)

de 1% bentonitã. Consumul mediu
de suspensie pe mililitru obþinut în
aceste 4 ºiruri de foraje ø150 mm a
fost cuprins între 880 ºi 1180 l.
Eficienþa injecþiilor realizate în
zona "A" nu a putut fi cuantificatã,
întrucât prin proiect nu s-au prevãzut
investigaþii prin care sã se ofere
rezultate clare asupra sporirii capaci-
tãþii portante a pãmânturilor prin
injectare (încãrcãri pe placã efectu-
ate înainte ºi dupã injectare).
Nu s-au aplicat în acelaºi scop
nici soluþii indirecte, prin care s-ar fi
obþinut indicii suficient de clare cu
privire la sporirea compactitãþii
pãmânturilor (penetrare dinamicã, Fig. 2: Vedere cu dispunerea ºirurilor ºi a forajelor proiectate pe un panou (zona B)
staticã sau metode geofizice).
Evident, difuzia unor cantitãþi ºi au fost executaþi dupã înde- Suspensia de ciment preparatã
relativ mari de suspensie de ciment pãrtarea de sub covorul asfaltic a cu o vâscozitate de 26-28 secunde
favorizeazã creºterea rezistenþei unui strat de pãmânt de circa 1 m.
interne a pãmânturilor. a asigurat epruvetelor realizate o
Accentuãm necesitatea preve- În totalitate s-au executat circa rezistenþã 2la compresiune de
175 minipiloþi (~ 2012 m) dispuºi Rc>30 N/mm .
derii unor asemenea cercetãri în pe 4 ºiruri verticale (fig.2), cu
proiectele româneºti, pentru a reuºi Vom reveni cu un comentariu
echidistanþa de 1 m între minipiloþii asupra soluþiei aplicate.
sã stabilim o bazã de date caracte- din fiecare ºir ºi între ºiruri, ºi un alt
ristice, care va fi mai utilã decât Tratamentul de îmbunãtãþire a
ºir, al cincilea, înclinat faþã de verticalã rezistenþei globale a masivului de
literatura de specialitate bazatã pe la 30°, spre versantul ºoselei
experienþa strãinãtãþii în alte condiþii pãmânturi prin minipiloþi este cunos-
Sibiu–Mediaº. cut a fi eficace.
naturale decât în România. Minipiloþii au fost armaþi fiecare
ZONA B cu o barã PC 52 ø28 mm ºi umpluþi Este cazul ca proiectanþii români
În aceastã zonã, stratificaþia din prin pompare de jos în sus cu sus- sã prevadã lucrãri de cercetare în
fundaþia ºoselei naþionale se dis- pensie de ciment (A/C=1/2 + 1% cadrul proiectelor de consolidare,
tinge printr-un pronunþat caracter bentonitã) pe toatã adâncimea altfel soluþiile de acest tip nu se vor
nisipos pe toatã adâncimea investi- sãpatã, de 11,50 m. bucura de credibilitate ºi vor fi
gatã. Minipiloþii proiectaþi au acoperit Cimentul folosit a fost proaspãt, întâmpinate cu rezervã de cãtre o
aproximativ 2/3 din calea carosabilã II A-M/32,5. bunã parte dintre proiectanþi.

A XV-aa Conferinþã Naþionalã a AICPS
(ASOCIAÞIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI)
Locul de desfãºurare: Sala AUDITORIUM (fosta SALÃ MICÃ A PALATULUI) pe baza unei programãri, începând
cu 15 aprilie 2005.
20 mai 2005, ora 9,00
Consiliul de Conducere al AICPS
Tema dezbaterii:
vã invitã sã participaþi la acest con-
„Realizãri deosebite în domeniul structurilor pentru construcþii” curs pentru a se prezenta public
Programul Conferinþei cuprinde: lucrãrile dvs. deosebite ºi pentru a
z Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice se face cunoscut nivelul ridicat al
z Acordarea Premiilor AICPS capacitãþii dvs. profesionale ºi cali-
z Acordarea Diplomelor de Excelenþã tatea proiectelor elaborate.
z Activitatea AICPS Acordarea Diplomelor de Excelen]\
Pentru activitate îndelungatã ºi
Prezent\ri tehnice [i [tiin]ifice Se asigurã expunerea lucrãrilor meritorie privind proiectarea struc-
Lucrãrile propuse pentru a fi cu urmãtoarele mijloace:
prezentate la Conferinþa Naþionalã turilor pentru construcþii, promo-
z retroproiector pe folii transpa-
AICPS se vor transmite pânã la rente; varea ºtiinþei ºi a tehnicii structurilor
30 martie 2005, prin e-mail: z în sistem computerizat cu video pentru construcþii ºi contribuþii valo-
aicps1990@zappmobile.ro sau (format Power Point, Word 2002). roase la activitatea AICPS, Consiliul
buletin@aicps.ro; un exemplar se va
trimite în copie pe adresa AICPS:
Acordarea Premiilor AICPS de Conducere al AICPS va acorda,
Calea Griviþei nr.136, Corp B, et.1, Vã informãm în cele ce urmeazã cu ocazia celei de-a XV-a Conferinþe
cam. 117, sect.1, Bucureºti, în douã despre hotãrârea Consiliului de Naþionale, Diplome de Excelenþã.
secþiuni: Conducere al AICPS de a se acorda ªefii filialelor AICPS, societãþile
z prezentarea sinteticã ce va fi ºi în anul 2005 Premiile Asociaþiei
Inginerilor Constructori Proiectanþi de proiectare ºi membrii AICPS sunt
comunicatã în timpul conferinþei va
avea maximum 10 minute. de Structuri. rugaþi sã transmitã pânã la 30.03.2005
z prezentarea completã va fi Regulamentul privind desfãºu- în scris, prin fax: (021) 222.66.66
inclusã în Buletinul AICPS, care se rarea concursului pentru acordarea pre- sau e-mail:aicps1990@zappmobile.ro;
va distribui în cadrul conferinþei. miilor poate fi obþinut de la AICPS prin office@aicps.ro sau la sediul AICPS,
Grafica de prezentare a lucrãrilor e-mail: aicps1990@zappmobile.ro propuneri pentru acordarea
pentru a fi incluse în Buletinul AICPS sau de pe site-ul: www.aicps.ro.
este urmãtoarea: Diplomelor de Excelenþã.
Vã rugãm sã transmiteþi pe
z pe format A4, conform pre-
adresa AICPS: Calea Griviþei nr.136,
Expozi]ie
cizãrilor: Cu ocazia desfãºurãrii celei de-a
z setarea paginii: top= 2 cm; bot-
corp B, et.1, cam. 117, sect.1,
Bucureºti. tel./fax:021/222.66.66, XV-a Conferinþe Naþionale, AICPS
tom=3 cm; inside=3 cm; outside=
2 cm (mirror margins setat), portrait; e-mail: aicps1990@zappmobile.ro, va organiza o expoziþie de proiecte,
z textul sã fie scris cu Times New înscrierile la concurs pânã la lucrãri de construcþii deosebit execu-
Roman de size 12, la un rând; 30 martie 2005. tate ºi materiale de construcþii.
z figurile sã fie desenate în tuº Prezentarea sinteticã a lucrãrii Societãþile de proiectare, soci-
(scanate) sau la calculator, inserate pentru a fi publicatã în Buletinul etãþile de construcþii, furnizorii de
în text; AICPS, care se va distribui la Con-
z titlurile articolelor ºi autorii se ferinþa Naþionalã, se va transmite materiale, furnizorii de programe IT,
vor scrie la începutul paginii, centrat pânã la 31 martie 2005. editurile de cãrþi ºi reviste se pot
ºi cu mãrimea de 14; Prezentarea documentaþiei (art. 7) înscrie sã-ºi prezinte produsele
z titlurile autorilor se vor trimite în faþa juriului se va face eºalonat, pânã la 30.03.2005.
cu asterisc la baza primei pagini;
z imediat sub numele autorilor
din titlu, se va înscrie un rezumat, în Informaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor, acordarea
limba românã ºi englezã despre premiilor, organizarea expoziþiei etc. se pot obþine de la secretariatul AICPS:
conþinutul articolului;
z articolele se vor prezenta
Sediul: Calea Griviþei nr.136, Corp B, et. 1, cam. 117, sect.1, Bucureºti
pe dischetã, CD sau prin e-mail: Tel./Fax: (021) 222.66.66;
aicps1990@zappmobile.ro; E-mail: aicps1990@zappmobile.ro sau office@aicps.ro
buletin@aicps.ro.

IASS ROMÂNIA
Simpozionul anual al IASS
(ASOCIAÞIA INTERNAÞIONALÃ PENTRU ÎNVELITORI SUBÞIRI ªI CONSTRUCÞII SPAÞIALE)
Bucureºti, 6-99 septembrie 2005
Simpozionul de la Bucureºti este Temele se referã la domeniul Prin organizarea acestui sim-
consacrat urmãtoarelor teme de structurilor spaþiale (învelitori sub- pozion, se urmãresc douã obiective
mare interes pentru inginerii con- þiri ºi grinzi –sisteme – reticu- majore:
structori ºi arhitecþii din România: lare) confecþionate din beton, metal z realizarea unui schimb direct
z Teorii inginereºti avansate pen- sau lemn.
tru calculul spaþial al structurilor; de informaþii între inginerii, arhitecþii
Practic, tehnologiile enunþate mai români ºi o serie de constructori ºi
z Procedee constructive eficiente
sus, se aplicã cu succes la: arhitecþi din strãinãtate, recunoscuþi
de punere în operã a construcþiilor
performante: prefabricare, preten- (i) acoperiºuri cu deschideri mari pe plan internaþional pentru activi-
sionare, suspendare (hobanare); pentru: hale industriale, sãli de tatea lor de specialitate;
z Evaluãri arhitecturale ale struc- întrunire ºi sport, expoziþii; z crearea unor ocazii pentru con-
turilor ºi formelor spaþiale; (ii) rezervoare, decantoare, structorii ºi arhitecþii participanþi, din
z Reabilitare ºi conservare
castele de apã, containere pen- strãinãtate, de a se informa despre
(mentenanþã) ale construcþiilor
tru diferite lichide; potenþialul tehnic al inginerilor ºi
spaþiale (uºoare);
z Comentarii istorice asupra (iii) ziduri de sprijin, baraje; arhitecþilor români, putând aprecia pe
evoluþiei clãdirilor ºi structurilor de (iv) clãdiri înalte, turnuri de rãcire, viu calitãþile mediului (uman ºi natu-
rezistenþã. turnuri pentru diferite obiective. ral) existent în þara noastrã.
S.O.S. – natura!
S-au înmulþit, în ultima perioadã de Împreunã cu oraºele Craiova, Brãila, GIP GRUP SA doreºte sã con-
timp, semnalele instituþiilor de speciali- Galaþi, Tulcea, Bucureºtiul devine cea mai tribuie la finalizarea obiectivului, cel
tate ºi ale presei privind o problemã mare sursã de poluare a Deltei Dunãrii. mai mare de acest gen din Europa,
vitalã pentru locuitorii þãrii noastre. Este De 15 ani se tot vorbeºte despre obiectiv la care poate aplica tehnologii
vorba despre calitatea apei. ªi chiar protecþia mediului ºi despre realizarea de execuþie ale fermentatoarelor ºi
dacã uneori, unii dintre noi nici nu au unei staþii de epurare. Aceasta ar urma decantoarelor cu costuri reduse.
dupã ce-o bea, calitatea apei rãmâne sã protejeze populaþia sub douã Se aºteaptã de 4 luni ca primarul
un motiv de îngrijorare care ar trebui aspecte: o datã prin asigurarea apei general al municipiului Bucureºti sã
potabile ºi, în al doilea rând, prin
sã-i alarmeze ºi pe cei responsabili de solicite sprijinul specialiºtilor de la GIP
evitarea eventualelor efecte nocive
sãnãtatea românilor. declanºate de consumarea legumelor în realizarea acestui proiect complex,
De prea mult timp, prin diverse tratate cu ape poluate. Sã nu se uite care este tãrãgãnat de peste 6 ani de
mijloace se solicitã intervenþii urgente, însã ºi faptul cã apele poluate distrug, cãtre factorii de decizie.
hotãrâte, coerente ºi eficiente pentru a în bunã parte, fauna ºi flora Deltei Toatã lumea, nu numai cei de la GIP,
se pune în miºcare tot mecanismul Dunãrii. se întreabã, pe bunã dreptate, cum pro-
necesar lichidãrii impasului în care ne Guvernele din perioada 1995-1999 tejãm Dunãrea ºi Delta Dunãrii dacã nu
aflãm de mai bine de 15 ani. Un ultim au investit ceva bani pentru finalizarea se face nimic pentru tratarea apelor
demers aparþine unei cunoscute firme lucrãrilor la "Treapta mecanicã – Staþie uzate din marile oraºe ºi, mai ales, când
de construcþii din Bucureºti – GIP. epurare Glina", asigurând chiar faza vom avea un program adevãrat de exe-
În acest sens, sunt de reþinut câteva de terminare a treptei mecanice. cuþie a staþiilor de epurare.
lucruri esenþiale. Din 1999 ºi pânã în prezent nu s-a Toate oraºele din sudul þãrii au pro-
Nu ºtiu dacã mai reprezintã o nou- mai fãcut însã nimic, lucrãrile intrând grame, dar nu se lucreazã la nici o
în degradare.
tate faptul cã toate apele uzate din staþie de epurare de 15 ani.
GIP GRUP SA, fostul antreprenor al
municipiul Bucureºti se deverseazã în lucrãrilor de construcþii-montaj la obiec- Nu toatã lumea este bãutoare de apã
râul Dâmboviþa, la Glina, impurificân- tivul "Staþie epurare Glina" pânã în anul mineralã. Cei mai mulþi sunt "conectaþi" la
du-i foarte sever apele ºi punându-le 1999, se întreabã când vor reîncepe apa cea de toate zilele ºi a sosit momentul
într-o stare de maximã poluare. lucrãrile ºi cum este posibilã realizarea ca lucrurile sã fie luate în serios dacã
La rândul lor, ele infesteazã apele proiectelor de relansare a acestora, vrem un popor sãnãtos.
freatice din întregul perimetru strãbã- fãrã o consultare a specialiºtilor români Deci, într-un singur glas sã strigãm
tut pânã la Dunãre. care au proiectat ºi realizat acest complex. "S.O.S. – natura!"

STAÞIA DE EPURARE A APELOR UZATE GLINA
UN PROIECT REALIZABIL?
Municipiul Bucureºti este singura capitalã europeanã care nu dispune de o staþie de
epurare pentru curãþirea apelor uzate. În aceste condiþii apele reziduale sunt deversate
direct în râul Dâmboviþa, determinând o stare de maximã poluare, ignorându-se
standardele impuse de Uniunea Europeanã privind ecologizarea marilor oraºe.
Lucrãrile la staþia de epurare de la Glina au fost începute în 1985, stopate apoi ºi reluate
între anii 1995 ºi 1999, perioadã în care SC GIP GRUP SA a fost antreprenor general al
lucrãrilor de construcþii-montaj. Guvernele din acea perioadã au considerat oportunã
investirea de fonduri pentru finalizarea lucrãrilor la "Treapta mecanicã – Staþie de epurare
a apelor uzate Glina", în anul 1999 fiind pusã în funcþiune prima treaptã. Din anul 1999 ºi
pânã în prezent, municipalitatea nu a mai întreprins însã nimic, lucrãrile fiind sistate ºi
intrând într-o degradare avansatã.
GIP GRUP SA considerã oportun sã participe activ la realizarea proiectelor de
relansare a lucrãrilor, specialiºtii din cadrul firmei noastre având o pregãtire tehnicã
temeinicã ºi fiind profesioniºti în proiectarea ºi execuþia celor mai mari lucrãri din
Europa, precum: bazine de fermentare, decantoare, lucrãri speciale de consolidare ºi
precomprimare etc.
Suntem printre puþinele firme de construcþii ai cãror angajaþi cunosc tehnologiile de
execuþie cu costuri reduse, executând lucrãri de calitate conform standardelor europene.
Proiectul ISPA prin care Uniunea Europeanã a alocat fonduri importante pentru
îmbunãtãþirea condiþiilor de mediu este în interesul cetãþeanului, finalizarea lucrãrilor ºi
modernizarea staþiei de epurare a apelor uzate Bucureºti–Glina putând influenþa pozitiv
calitatea mediului din oraºul Bucureºti ºi, implicit, a fluviului Dunãrea ºi a Deltei Dunãrii.
GIP GRUP SA Bucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218
Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: R
Capital social: 13.410.319 mii lei; Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. Academiei
Tel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: gip_grup@k.ro, dorina@k.ro
Gip Grup SA aºteaptã de 4 luni ca Primãria Bucureºti sã solicite sprijinul
specialiºtilor noºtri în realizarea acestui complex ºi uriaº proiect, cu beneficii
importante de reducere a poluãrii bazinului hidrografic Dâmboviþa, crearea
noilor locuri de muncã ºi alinierea condiþiilor de mediu din þara noastrã la
noile standarde europene de mediu.
Þinând cont cã în ultimii 15 ani nu a mai fost finalizatã în þara noastrã nici
o staþie modernã de epurare a apelor uzate, este de datoria noastrã, a firmei
GIP GRUP, de a trage un semnal de alarmã cu privire la necesitatea de a proteja
mediul înconjurãtor ºi de a respecta promisiunea "de a da apã curatã"
întregului bazin din sudul ºi sud-estul þãrii.
Programele staþiilor de epurare a apelor uzate trebuie sã devinã o prioritate
pentru toþi factorii de decizie ai primãriilor oraºelor din sudul þãrii, interesele
politice nu trebuie sã mai amâne demararea proiectelor existente ºi folosirea
finanþãrii oferite de Uniunea Europeanã.
GIP GRUP SA Bucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218
Capital social: 13.410.319 mii lei; Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. Academiei
Tel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: gip_grup@k.ro, dorina@k.ro
Comportarea în timp
a elementelor prefabricate din beton cu L.Z.A.
(fãrã ciment Portland)
Ion IONESCU, Emilia IONESCU - A.D.S.T.B. Bucureºti
În anii 1977-1978, s-au efectuat, la Institutul Politehnic Bucureºti ºi Laboratorul de Betoane I.C.P.M.C.,
cercetãri pentru obþinerea de lianþi minerali pe bazã de zgurã activatã – L.Z.A. În perioada urmãtoare, 1978-1979,
în Laboratorul de Betoane I.C.P.M.C. s-au fãcut cercetãri pentru obþinerea a diferite clase (mãrci) de betoane
cu lianþi pe bazã de zgurã activatã, L.Z.A., ºi pentru realizarea unor tipuri de elemente prefabricate din beton
greu ºi uºor cu L.Z.A. (fãrã ciment Portland).
Unele din tipurile de elemente prefabricate realizate experimental în fabrici au fost montate în diverse
construcþii, altele au fost încercate, iar câteva au fost pãstrate pe standul exterior de urmãrire a comportãrii
în timp, din incinta S.C. PROGRESUL Bucureºti, pânã în 2003/2004, când standul a fost desfiinþat.
În actuala lucrare, sunt prezentate condensat unele rezultate ale cercetãrilor, experimentãrilor ºi obser-
vaþiilor efectuate privind proprietãþile, comportarea în timp ºi durabilitatea betoanelor ºi a elementelor
prefabricate din beton cu L.Z.A. [1...9].
a) Lianþi pe bazã de zgurã activatã – În continuare, în cercetãrile pe rezultate spectaculoase (neobiºnuite
L.Z.A. ºi betoanele cu L.Z.A. betoane, s-au folosit numai lianþi din în tehnologia betonului cu lianþi
Pentru activare s-au folosit zgurã activatã cu silicat de sodiu, minerali uzuali).
zgurile de furnal înalt, granulate, care aveau proprietãþi comparabile Au fost efectuate cercetãri privind
provenite de la Hunedoara ºi Galaþi cu cimenturile Pz400 (fabricate la proprietãþile betoanelor uºoare, com-
ºi mãcinate în laborator la fineþea acea datã) ºi cu cimenturile II/A-S
pacte cu L.Z.A. ºi agregate de tip gra-
cimentului (2700-2900 cm 2 /gr). 32,5...II/A-S 42,5 fabricate în prezent.
nulit sau scorie bazalticã, obþinându-se
Ca activatori au fost folosite unele Rezultatele obþinute în cadrul
acestor prime cercetãri pe betoane rezistenþe la 28 zile de 18-51 N/mm2,
subproduse industriale, obþinute de
la combinatele chimice (varul gras, cu L.Z.A., au pus în evidenþã factorii în cazul betoanelor cu granulit ºi
clincherul Portland, hidroxidul de tehnologici ºi de compoziþie care 12–43 N/mm2, pentru betoanele cu
sodiu ºi silicatul de sodiu lichid), influenþeazã proprietãþile acestora. scorie bazalticã (scoria constituind un
încercându-se obþinerea celor Printre factorii de influenþã importanþi agregat uºor cu rezistenþe reduse,
3 tipuri de active: sulfaticã, sodicã ºi sunt tipul ºi procentul de întârzietor comparativ cu granulitul); s-au efectuat ºi
calcicã a zgurilor. utilizat la mãcinarea zgurii (zgura la
cercetãri pentru obþinerea betoanelor
În funcþie de tipul ºi procentul de amestecul cu silicatul de sodiu face
uºoare poroase cu scorie bazalticã ºi
activator folosit, s-au obþinut lianþi prizã rapidã, în cazul în care este
mãcinatã fãrã întârzietor), fineþea de cu folosirea spãrturilor ceramice cu
având caracteristici, în limitele indi-
cate mai jos: mãcinare a zgurii, tipul ºi procentul agregat uºor, constatându-se rezis-
z la activarea sulfaticã (Rc7/28) – de activator – substanþã uscatã ºi tenþe la 28 zile de 5,4–14,6 N/mm2,
0,7-3,0/10,3-13,6 N/mm2; modul de întãrire, cu sau fãrã trata- care cresc uºor în timp pânã la 3 ani,
z la activarea calcicã (Rc7/28) – ment termic, compoziþia betonului etc. când ating 7,6–19,4 N/mm2.
0,8-3,4/7,2-12,1 N/mm2; Datele privind variaþia rezis- b) Experimentãri pentru reali-
z la activarea sodicã (Rc2/28) – tenþelor betoanelor, obþinute în urma zarea blocurilor mici de zidãrie din
0,6-7,4/6,4-48,7 N/mm2. preparãrii unor compoziþii cu 350 ºi
beton uºor cu L.Z.A.
La activarea sodicã, rezultatele 500 kg/m3 L.Z.A., în funcþie de pro-
Experimentãrile s-au efectuat
maxime au fost obþinute cu silicatul de centul de activator, dozajul de L.Z.A.
ºi regimul de întãrire, conduc la con- iniþial în laborator, folosind matriþe din
sodiu lichid tip B (1-5; 7-9).
Ulterior, la Universitatea Politehnicã cluzia cã procentul de activator optim lemn ºi compactarea prin vibrare pe
Bucureºti, au fost cercetãri cu bune este 7%-9%, iar tratamentul termic masa vibrantã pentru formarea
rezultate ºi la alte tipuri de activatori [6]. la 90°C conduce la obþinerea de blocurilor. S-au obþinut urmãtoarele
Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, Bucureºti
Tel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: metroul@metroul.ro; www.metroul.ro
SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniile

de activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001
Departamentul PROIECTARE
Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuri MALL
de urbanism pentru reþele de transport urban, BUCUREªTI
subterane ºi de suprafaþã.
Beneficiar:
Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarele BAYINDIR
categorii de lucrãri:
FIBA S.A.
• construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºi
subterane;
• topometrie ºi plan general;
• reþele, drumuri ºi cãi de rulare;
• studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;
• epuismente prin foraje ºi drenaje;
Departamentul CONSULTANÞÃ
• investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laborator
ºi expertize; Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilor
• etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii; pentru:
• subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasaje
pietonale;
• implementarea de proiecte majore pentru investiþii cu
• sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;
• documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi a finanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;
autorizaþiei de construire; • organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;
• documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºi • îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri
de cadastru; (activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºi
• arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industriale controlul informaþiei de conducere, consultaþii de conducere
supra ºi subterane;
sau conducere operativã etc.);
• structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,
depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a); • analize de cost;
• studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectare • programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând soft
pentru lucrãri de construcþii; specializat;
• instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri, supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor de
termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);
• construcþii prin experþi autorizaþi;
• instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere procese
energetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban, • asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã la
dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a); punerea în funcþiune;
• telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare, • asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor de
sonorizare, TV cu circuit închis); producþie;
• detecþia incendiului, a efracþiei; • verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi de
• taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajele
subterane; furnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;
• proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a) • managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºi
pe suport de cupru sau fibre optice. construcþii-montaj;
• verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºi
lucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;
• servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;
REÞEAUA
• întocmirea cãrþii tehnice;
DE METROU
BUCUREªTI Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,
finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare interne
Beneficiar: sau internaþionale.
METROREX S.A.
Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã din
specialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plan
naþional ºi internaþional.
¬ urmare din pagina 38 Tabelul 1. Rezultate obþinute la încercarea blocurilor din beton uºor poros cu L.Z.A., fabricate
rezultate, pentru blocuri cu 25%-28% pe linii tehnologice
goluri, fiecare bloc având un volum
de 7,5 cãrãmizi format normal:
z densitate clasa C2 – 1,3-1,49 kg/dm ;
3
z rezistenþa la compresiune
6,2–12,6 N/mm2, corespunzãtoare
mãrcilor 50–100;
z rezistenþã bunã la 25–50 cicluri Notaþii:
de îngheþ-dezgheþ repetat. SB - scorie bazalticã;
Sc - spãrturi ceramice;
Aºadar, blocurile din beton uºor N - nisipul de balastierã folosit în proporþie de 12-18% din masa agregatului uºor,
poros cu L.Z.A., realizate în labora- în funcþie de granulozitatea acestuia.
tor, au îndeplinit cerinþele din stan-
c) Rezultate obþinute la z panouri de beton ºi pereþi exteriori
dardele de produs ºi normativele de
realizarea ºi încercarea unor tipuri din beton uºor cu scorie bazalticã
utilizare în valabilitate.
de elemente prefabricate din B250 (C16/20) etc. (foto 4 ºi 5);
Pe baza rezultatelor obþinute, s-a
beton L.Z.A. z spalieri pentru viþa de vie ºi
admis efectuarea de experimentãri
În cadrul experimentãrilor, s-au grãtare pentru construcþii agrotehnice
semiindustriale la 2 fabrici, dotate cu
realizat ºi încercat urmãtoarele tipuri
vibroprese de mare cadenþã, care din beton greu cu L.Z.A. B250-B300
de elemente:
foloseau, prima ca agregat uºor sco- (C16/20; C20/25) (foto 6);
z dale de beton ºi planºee din
ria bazalticã, iar cea de a doua spãr- beton cu L.Z.A. B200-B250 (C16/20); z pentru elementele de beton
turile ceramice. Iniþial aprobarea a z tuburi de canalizare cu ø300- armat (planºee, grãtare, panouri,
fost datã pentru producþia blocurilor 400 mm ºi H = 1000; 1500 ºi 2000 spalieri etc.), au fost pãstrate armã-
mici, cu L.Z.A. timp de 2-3 zile, adicã mm din beton greu cu L.Z.A.; B300 tura ºi acoperirea cu beton din
o producþie experimentalã de circa (C20/25) (foto 3); proiectele tip existente;
100.000 de blocuri mici din beton
poros cu L.Z.A.
Experimentãrile s-au realizat cu
rezultate considerate foarte bune la
ambele fabrici. Dupã experimentãri,
una din fabrici a continuat sã pro-
ducã blocuri mici din beton cu
L.Z.A., realizând circa 4.000.000
astfel de blocuri, dupã care, peste o
lunã, producþia a fost opritã, din
cauzã cã nu i s-au putut asigura Foto 1. Foto 2.
fabricii repartiþiile necesare de acti-
vator (silicat de sodiu lichid ºi nici
zgurã mãcinatã în perioada de varã).
Aspecte de la realizarea acestei
producþii experimentale de blocuri
din beton cu L.Z.A. sunt prezentate
în foto 1 ºi 2.
Unele din rezultatele obþinute la
încercãri sunt incluse în tabelul 1.
Observaþiile efectuate în timp,
pânã la 23-25 ani asupra zidurilor Foto 3. Foto 4.
netencuite expuse acþiunii agenþilor
atmosferici, au arãtat, ca de altfel ºi
încercãrile efectuate pe blocuri din
beton cu L.Z.A., cã acestea au o
comportare bunã, nesesizându-se
deteriorãri sau diferenþe de compor-
tament între blocurile cu L.Z.A. ºi
cele cu ciment Pz400 (cimentul uti-
lizat curent în acea perioadã pentru
producþia blocurilor mici de zidãrie). Foto 5. Foto 6.

¬ urmare din pagina 40 Tabelul 2. Rezistenþa la compresiunea(Rc) a betonului cu L.Z.A. din unele tipuri de elemente
Unele rezultate ale încercãrilor ºi prefabricate realizate
observaþiilor efectuate pe betonul ºi
elementele prefabricate realizate
sunt prezentate în tabelele 2 ºi 3.
Analiza datelor din cele douã
tabele permite urmãtoarele constatãri:
z rezistenþele betoanelor com-
pacte, normale ºi uºoare, cu L.Z.A.,
cresc accentuat pânã la 28 zile, apoi
cresc uºor în timp pânã la 5-6 ani,
când sporul de rezistenþã atinge
24%-33%, comparativ cu 28 zile; Tabelul 3. Comportamentul unor elemente prefabricate din beton cu L.Z.A. sub sarcini
z elementele din beton armat cu de scurtã duratã, lungã duratã ºi în timp în mediu exterior poluat
L.Z.A., încercate la solicitãri de
scurtã duratã, cu sarcini statice
egale cu 1,5 sarcina de exploatare,
au dovedit o comportare foarte bunã,
egalã sau superioarã elementelor
similare realizate din beton de
aceeaºi clasã cu ciment Portland;
au demonstrat, în ansamblu, o com-
portare bunã timp de 23-25 ani la
solicitãri statice de 1,25 sarcinã de
exploatare, în condiþii de conservare
în mediu exterior, sub acþiunea fac-
De asemenea, trebuie aprofundate Revista "Materiale de Construcþii"
torilor de mediu (tabelul 2); nr. 4/1980, pag. 186-198.
ºi dezvoltate cercetãrile pentru
z tuburile de canalizare, realizate
obþinerea de lianþi pe bazã de zgurã 5. Puri, Anne-Marie – Con-
din beton cu L.Z.A., au avut o com- activatã cu alte tipuri de activatori, tribuþii la studiul aditivãrii alcaline a
portare bunã la încercãrile efectuate. care sã creascã ºi accesibilitatea zgurilor de furnal, Tezã de Doctorat,
Tuburile din beton cu L.Z.A., tehnologiei de fabricare a lianþilor pe Institutul Politehnic Bucureºti, 1982.
montate în exterior, au avut o com- bazã de zgurã activatã ºi prepararea 6. Teoreanu, I., Munteanu, M.,
portare bunã în timp pânã la 24-34 ani, betoanelor cu astfel de lianþi, extin- Teodosiu, M. – Sisteme liante acti-
conform STAS 816, ºi o bunã com- derea domeniilor de utilizare a lianþilor vate alcalin, Revista "Materiale de
portare în exploatare, în condiþiile de acest tip etc. Construcþii" nr. 3/1996, pag. 171-183.
montãrii unei reþele de scurgere a Bibliografie 7. Ionescu, I. – Quelques
apelor pluviale sau menajere. 1. Ionescu, I., Ispas, T – Propri- resultats de recherches sur les pro-
etãþile ºi tehnologia betoanelor, Editura prietes mecaniques et la durabilité
Concluzii Tehnicã, 1997.
Cel puþin pentru elementele din de bétons avec liants a base de laiti-
2. Ionescu, I. – Betonul cu lianþi er activée – L.L.A., Revista "Silicates
beton simplu ºi materiale de zidãrie, pe bazã de zgurã activatã – L.Z.A., Industriels" nr. 2/1982, pag. 297-302.
lianþii de tip L.Z.A. reprezintã o soluþie preparare, proprietãþi, domenii de uti- 8. Ispas, T., Ionescu, I., Rener,
cu o duratã în exploatare de mini- lizare, Revista "Materiale de Con-
C. – Algunas realizaciones sobre
mum 30 de ani. strucþii" nr. 3/1980, pag. 128-134.
e l e mentos prefabricados con
Pentru elemente din beton armat, 3. Ionescu, I. ºi colaboratorii
hormigones de conglomerantes a
datele disponibile indicã faptul cã – Experimentãri pentru realizarea
blocurilor mici de zidãrie din beton cu base de escorias activadas – CEA ,
L.Z.A. pot fi utilizaþi la lucrãri provi- Revista "Cemento Hormigon",
L.Z.A., Revista "Materiale de Con-
zorii sau cu o duratã de exploatare n r. 576/1981, pag. 1040-1051.
strucþii" nr. 3/1980, pag. 135-140.
de maximum 25 de ani. Com- 4. Ionescu, I. ºi colaboratorii 9. Ionescu, I., Ispas, T. – Propri-
portarea elementelor din beton – Experimentãri pentru realizarea etãþile betoanelor cu cimenturi cu adao-
armat cu L.Z.A. trebuie studiatã unor tipuri de elemente prefabricate suri de zgurã ºi cu lianþi pe bazã de
temeinic, în continuare, din mai din beton greu ºi uºor, cu lianþi pe zgurã activatã, Revista "Materiale de
multe puncte de vedere. bazã de zgurã activatã – L.Z.A., Construcþii" nr. 1/1985, pag. 5-11.

Sisteme de ventilaþie
pentru domeniul rezidenþial
Cunoscând beneficiile aduse de 2. Introducerea ºi evacuarea Folosirea acestui concept promovat
produsele ºi echipamentele de venti- mecanicã a aerului cu recuperare de Lindab rãspunde perfect nevoilor
lare ºi climatizare a aerului – precum de cãldurã. specifice din sectorul rezidenþial,
Cum funcþioneazã? îmbunãtãþind simþitor calitatea aeru-
asigurarea aerului proaspãt necesar Pentru o eficienþã crescutã ºi
ocupanþilor, îndepãrtarea umiditãþii lui ºi a vieþii ocupanþilor.
economii de energie, se poate folosi Printre avantajele unui astfel de
excesive, a prafului, mirosurilor o minicentralã de ventilare cu recu-
neplãcute etc. – utilizarea acestora a perator de cãldurã. Aceasta are rolul sistem mai putem enumera:
de a extrage (recupera) cãldura z tubulaturile folosite în sistemul
crescut considerabil. Devine, astfel, de ventilaþie sunt din gama Lindab
greu de imaginat o casã modernã, conþinutã în aerul evacuat ºi de a o
transfera aerului introdus. Utilizând Safe care, datoritã garniturilor duble
inteligentã, care sã nu dispunã de acest sistem, se economiseºte de cauciuc, asigurã o clasã de
un sistem performant de tratare a energie prin micºorarea sarcinii de etanºeitate D a sistemului (cea mai
aerului. încãlzire a încãperilor. bunã clasã de etanºeitate pentru sis-
temele de ventilaþie). Acest lucru
conduce la un montaj extrem de
uºor ºi rapid al sistemului, dar ºi la
minimizarea pierderilor de aer ºi de
presiune din sistemul de ventilaþie;
z introducerea în incintã a unei
raþii de aer proaspãt, cu temperatura
controlatã, ºi evacuarea ulterioarã a
aerului viciat asigurã o ventilaþie
corespunzãtoare, ceea ce are ca
rezultat eliminarea acumulãrilor de
umiditate în elementele de con-
Pentru sectorul rezidenþial, Lindab strucþie (pereþi, tavane, pardoseli) ºi
a dezvoltat un sistem complet de formarea condensului pe elementele
ventilaþie, care implicã ventilarea vitrate (geamuri). Prin aceasta,
mecanicã a spaþiilor de locuit. mucegaiul care se formeazã de cele
Prin acest sistem, Lindab reco- mai multe ori în încãperile neventi-
mandã folosirea a douã concepte de Un astfel de sistem este compus, late dispare, iar pericolul de îmbol-
ventilaþie: în general, din: nãvire este eliminat;
z tubulaturi de ventilaþie circu- z folosirea microcentralelor de
1. Evacuarea aerului viciat prin lare, preizolate sau neizolate, pre-
intermediul unui ventilator de tavan. ventilare cu recuperare de cãldurã
vãzute cu elemente de reglaj ale conduce la economii semnificative
Cum funcþioneazã? debitului. Tot în aceastã categorie se de cãldurã, care se traduc în eco-
Aerul pãtrunde în casã prin includ elementele de ancorare ºi nomii de energie.
neetanºeitãþile ferestrelor sau prin susþinere necesare montajului; z sectorul rezidenþial este pre-
valvele de aer proaspãt. z elemente terminale de introdu- tenþios ºi din punctul de vedere al
Aerul viciat este evacuat din casã cere sau evacuare ale aerului (grile ºi esteticii. Lindab pune la dispoziþia
prin intermediul unui ventilator de valve pentru ventilaþie). Lindab pune la beneficiarului o gamã largã de
evacuare. Debitul de aer evacuat dispoziþia beneficiarului o gamã largã forme, dimensiuni ºi culori ale
poate fi uºor controlat, iar parametrii de tipodimensiuni care conferã o liber- elementelor terminale de introducere
acestuia sunt independenþi de tate esteticã ºi arhitecturalã; ºi evacuare ale aerului.
condiþiile exterioare de climã. z ventilatoare de evacuare, mon-
tate direct pe tubulaturã, ºi minicen-
trale de ventilare cu recuperare de
cãldurã. Funcþionarea acestora este
automatizatã, utilizatorul având
libertatea de a-ºi seta temperatura
interioarã doritã.

Pereþi portanþi de zidãrie
BLOCURI DIN CIMENT ARMAT CU FIBRE
prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Liviu GHERMAN – Facultatea de Construcþii Iaºi
Cimentul armat cu fibre de sticlã Fibra de sticlã, comparativ cu cauzeazã o redistribuire a eforturilor
rezistente la substanþe alcaline pasta de ciment, are modulul de ºi deformaþiilor în apropierea
este un compozit cu aplicaþii mul- elasticitate Young bine definit, iar capetelor de fibrã, pe o lungime
tiple în domeniul ingineriei civile, comportarea efort-deformaþie este egalã cu lungimea de transfer a
având o rezistenþã ºi o rigiditate liniarã pânã la punctul de cedare. sarcinii din frecare.
mãrite comparativ cu matricea Caracteristicile de aderenþã ale Discontinuitãþile sau golurile din
nearmatã. interfeþei fibrã de sticlã-ciment joacã fascicul acþioneazã ca bariere pentru
Mecanica cimentului armat cu fibr\ un rol important la proprietãþile com- fisurile în dezvoltare, prin prevenirea
Adãugarea fibrelor de sticlã în pozitului. Aderenþa de interfaþã la 28 propagãrii lor peste întreaga secþiune.
matricea de ciment, rigidã ºi casantã, de zile este, preponderent, de fre- Efectul microfisurãrii conduce la o
va micºora propagarea fisurãrii, care. În timp, poate rãmâne aderenþã micºorare a pantei curbei efort-defor-
mãrind rezistenþa la întindere ºi prin frecare sau sã se transforme maþie, iar modificarea acesteia este
energia de rupere. În comportarea într-o legãturã adezivã, urmatã de o influenþatã de mãrimea ºi densitatea
compozitului, va apãrea o creºtere a alunecare prin frecare dupã dis- fisurãrii. La limita de proporþionali-
ductilitãþii. Fisurarea localã a matri-
cei din ciment furnizeazã un meca- trugerea legãturii). Microstructura tate, intensitatea fisurilor este sufi-
nism de absorbþie a energiei. compozitului prezintã o modificare în cient de mare pentru a produce o
Fibrele de sticlã reduc propa- timp. Mãnunchiul de fibre dintr-un modificare marcantã în panta curbei
garea fisurilor, realizând punþi de compozit, cu vârsta de 28 zile, nu caracteristice. Nivelul limitei de pro-
legãturã în matrice, preluând efor- are, practic, hidrataþi ai cimentului în porþionalitate poate fi indicat prin
turile din material în zona fisuratã. interior, tinzând sã acþioneze ca un determinarea efortului la care începe
Fibrele de sticlã utilizate la element de armare singular. fisurarea intensã în compozit.
armarea matricei sunt mai rezistente O datã cu continuarea reacþiei Pasta de ciment, vulnerabilã la
chimice în matrice (în mediu umed) microfisurare,
de 300 ori decât matricea nearmatã. conþine fisurile cele
Matricea de ciment întãrit prezintã 2o mai mari. Fisurile apropiate de cele
ºi într-o mãsurã limitatã la nivelul ale fibrei vor produce o schimbare
rezistenþã la întindere (1,4-7N/mm ) interfeþei, produºii de reacþie pãtrund importantã în forma curbelor efort-
ºi o deformaþie la rupere reduse în fasciculul de fibre din sticlã, care deformaþie.
(200-600x10-6). sunt acoperite cu produse de
Matricea prezintã o structurã În materialul compozit cu vârsta
poroasã, care se modificã cu tre- hidratare a cimentului ºi tind sã se de 28 de zile, fasciculele nu sunt
cerea timpului, din cauza hidratãrii comporte ca armãturi independente. penetrate complet de produºii
continue a cimentului. Mãrimea ºi Aria suprafeþei de aderenþã creºte reacþiei de hidratare a cimentului.
extinderea porozitãþii depind de de la aria suprafeþei iniþiale a Procesul de microfisurare va
raportul apã/ciment ºi de tehnologia mãnunchiului pânã la suprafaþa totalã continua pânã la punctul de schim-
de fabricaþie. a tuturor filamentelor din mãnunchi. bare a pantei, unde începe fisurarea
Caracteristicile mecanice ºi elas- Parametrii microstructurali impor- macroscopicã.
tice ale pastei de ciment variazã în Curba efort-deformaþie va rãmâne
funcþie de porozitate. Mortarul de tanþi ai compozitului sunt: procentul cvasiliniarã pânã la punctul de
ciment prezintã microfisuri orientate volumic de armare, lungimea fibrei, schimbare a pantei, iar zona de
ºi distribuite aleator. interspaþiul dintre fibre. tranziþie de la limita de proporþionali-
Contracþia diferenþiatã a matricei Relaþia efort-deformaþie a compozi- tate la punctul de schimbare a pantei
ºi prezenþa particulelor nehidratate tului rãmâne liniarã, pânã când are loc este micã (fig.1).
de ciment determinã mãrimea ºi una din formele de
densitatea microfisurilor. Contracþia, cedare microscopicã, în
îngheþul ºi dezgheþul alternant,
împreunã cu efectele de contragere stare sã modifice efortul
ale fibrelor, pot mãri microfisurarea sau deformaþia medie în
matricei de ciment din compozit. compozit. Urmãtoarea
Creºterea lentã ºi continuã a schimbare a pantei este
microfisurilor în matricea de determinatã de natura
ciment, pânã la mãrirea ºi propa- cedãrii ºi de extinderea
garea fisurilor pe o arie lãrgitã, con- deteriorãrii cauzate de
duce la o micºorare substanþialã a
capacitãþii portante ºi la cedarea aceasta.
acesteia. Matricea de ciment near- Mecanismul proba-
matã nu preia eforturi de întindere bil în stadiul de cedare
sau ciclice, având o curbã efort- este dat de dezlipirea
deformaþie fãrã palier. fibrelor în dreptul
Efectul golurilor, al incluziunilor ºi capetelor, urmatã de
microfisurilor din compozit se reflectã alunecarea prin frecare
prin alura neliniarã a curbei caracte- ºi de microfisurarea
ristice efort-deformaþie (modificând pastei de ciment. Alune- Fig.1: Curba caracteristicã a cimentului armat cu fibre de sticlã.
rezistenþa ºi deformaþia la rupere). carea prin frecare Încercarea epruvetelor dupã 28 de zile ºi 365 de zile.

Fibrele de sticlã au un rol important sub formã de zidãrie
în stabilirea curbei efort-deformaþie simplã sau armatã
în domeniul elastic, astfel încât ele- (fig.3).
mentele realizate din compozitul de Zidãria din blocuri de
ciment armat sunt concepute pentru ciment armat, cu fibre de
a funcþiona, cu siguranþã sporitã, în sticlã, se executã dupã
cadrul acestui domeniu (fig.1). efectuarea lucrãrilor
Pere]i din zid\rie pregãtitoare: trasare,
cu blocuri din ciment armat pozare goluri, nivelare
Materialele tradiþionale ceramice, planºeu etc.
care ocupã un loc important în Legãtura noilor blocuri
realizarea blocurilor din zidãrie, sunt din ciment armat (în
consumatoare de energie, chiar lambã ºi uluc), în cadrul Fig. 2: Zidãrie portantã din blocuri de ciment armat cu fibre.
zidãriei, se realizeazã Elevaþie. Secþiuni.
dacã materia primã – argila – este
disponibilã în cantitãþi, practic, prin þesere (fig.2), pe
inepuizabile. direcþia orizontalã ºi
Noul tip de bloc de zidãrie din verticalã. În rosturi, s-a
ciment armat dispers, cu fibre de sti- introdus un material
clã, reprezintã o abordare nouã a adeziv special.
pereþilor portanþi ºi autoportanþi pen- La colþuri, ramificaþii ºi
tru clãdiri de locuit cu parter sau intersecþii, unde se
parter ºi etaj. pozeazã stâlpiºorii din
Pereþii de zidãrie din blocuri de beton armat ai zidãriei
ciment armat cu fibre constituie o complexe, se vor utiliza
soluþie practicã, rapidã, datoritã elemente speciale din
timpului redus în fazele de ciment armat, de colþ ºi
c o n fecþionare, transport ºi manipu- liniare, pentru realizarea
lare (volum mare, greutate micã). cofrajului pierdut ºi a uni- Fig.3: Pereþi din zidãrie complexã din blocuri de ciment
Zidãria se executã rapid datoritã formitãþii paramentului armat cu fibre. Concepþia intersecþiei ºi colþului.
formei rezultate din concepþia blo- pereþilor (fig.3).
cului ºi cantitãþii mici de material Pereþii exteriori din
adeziv din rost (fig.2). blocuri din ciment armat
Noul bloc de zidãrie se con- vor avea stratul de ter-
fecþioneazã dintr-un material relativ moizolaþie pozat (la
nou, de tipul compozitului fibros – confecþionare) la exteri-
ciment armat dispers, cu fibrã de sticlã. orul blocului (polistiren
Blocul pentru zidãrie din ciment armat expandat). În funcþie de
are dimensiunile 600mm x 250mm x rezistenþa termicã nece-
200mm ºi a fost conceput cu trei sarã, în golurile (relativ
goluri interioare, relativ mari, ºi douã mari) din interiorul
în zona îmbinãrii longitudinale. blocurilor, va fi amplasat
Golurile pot fi umplute, total sau material termoizolant
parþial, cu izolaþie, dar pot fi utilizate
ºi neumplute. din vatã mineralã (fig.4).
Forma îmbinãrii, în lambã ºi uluc Termoizolarea exte-
pe orizontalã ºi verticalã, a fost con- rioarã se va extinde
ceputã pentru a mãri rezistenþa (servind ºi drept cofraj
peretelui ºi pentru a micºora canti- pierdut) ºi pentru Fig.4: Blocul de zidãrie (600mm x 250mm x 200mm) din ciment
tatea de adeziv din rosturile zidãriei. stâlpiºorii de beton ai armat, cu fibre cu termoizolaþia pozatã în interior ºi exterior
Volumul relativ mare al blocului zidãriei complexe de la de 3,4 m 2 K/W (corespunzãtoare
din ciment armat, raportat la greu- intersecþii ºi de la colþuri.
tatea acestuia, mãreºte productivi- umplerii complete a golurilor cu vatã
Paramentul exterior al clãdirii mineralã).
tatea lucrãrilor de zidãrie, la care poate fi placat cu straturi de pro-
contribuie ºi manevrarea simplã, Alt factor important privind impli-
uºoarã, precum ºi precizia de alini- tecþie din elemente prefabricate sau caþiile asupra costurilor ºi manoperei
ere pe verticalã ºi pe orizontalã a tencuialã armatã. În interiorul este dat de raportul dintre greutate ºi
noilor blocuri de zidãrie. încãperilor, pereþii exteriori pot fi rezistenþa la transfer termic. Acest
În vederea creºterii productivitãþii prevãzuþi cu tencuialã uscatã din indice de eficienþã este minim pentru
la confecþionarea blocurilor de plãci de ipsos armat. soluþia de mai sus.
zidãrie din ciment armat, s-a con- Soluþia cu un strat exterior conti- Desigur, efectul global al efi-
ceput un ansamblu de matriþe (tip nuu, din polistiren expandat, ºi cu cienþei trebuie evaluat dupã intrarea
baterie), pentru turnarea simultanã a în exploatare. Analiza tehnico-eco-
termoizolaþie din vatã mineralã, în nomicã a soluþiilor de izolare termicã
10 blocuri dintr-o singurã ºarjã de
material. golurile interioare ale noilor blocuri la pereþii exteriori poate fi conside-
Noile blocuri din ciment armat se de zidãrie, este favorabilã din punct ratã o investiþie eficientã, care poate
pot utiliza la pereþi portanþi, sub for- de vedere higrotermic, prezentând fi recuperatã prin economia de com-
mã de zidãrie complexã, ºi la pereþi un maximum al valorii rezis- bustibil din timpul exploatãrii în primii
de închidere sau compartimentare, t e n þ e i specifice la transfer termic ani de funcþionare.

Acoperiºuri ºi…
acoperiri performante!
În spatele oricãrei cãrþi de vizitã a unei firme care pro-
duce sau comercializeazã materiale de construcþii ºi
care "se respectã", stau calitatea ºi eficienþa produselor
destinate pieþei. ªi, cum ºi în acest domeniu concurenþa
reprezintã baza de selectare a ofertei, iatã cu ce "se
laudã" SC ETERMED Medgidia prin cele relatate
de însuºi managerul sãu general, dl ing. Petre Epure.
Ca nume de firmã, ETERMED þiglelor, blocheþilor ºi

Medgidia este pe piaþa materialelor pavelelor, tocmai pentru
de construcþii de 5 ani, dar benefici- a continua o tradiþie:
azã de o experienþã în domeniul liniile de fabricat plãci
Profilul pieselor de prindere este în
învelitorilor de peste 30 de ani, fiind sunt importate tot din Italia, iar com-
funcþie de modul de aplicare a plã-
fabricant român tradiþional de pro- portarea lor a dat satisfacþie de la
cilor pe ºarpante de lemn, beton
duse din azbociment. punerea în funcþiune pânã în
sau metalice.
Produsele realizate de ETERMED prezent.
Datoritã preþului redus, cât ºi
se deosebesc prin caracteristicile Þiglele din beton ºi plãcile din
structurii de montaj ºi manoperei
fizico-mecanice superioare ºi prin azbociment reprezintã elemente de
convenabile, plãcile de azbociment
uniformitatea lor. învelitori durabile, testate în timp.
reprezintã cel mai ieftin acoperiº.
Experienþa acumulatã, stabilitatea Garanþia acestor produse pentru
Þiglele din beton produse de
personalului, respectarea tehnolo- impermeabilitate ºi rezistenþã la
ETERMED Medgidia, model Double
giilor de fabricaþie, utilizarea de îngheþ-dezgheþ de 30 de ani repre-
Roman, sunt utilizate la toate tipurile
materii prime de foarte bunã calitate zintã un atu, în comparaþie cu alte
de acoperiº (într-o apã, douã ape
(ex. cimentul Lafarge-Romcim din sisteme de învelitori.
sau patru ape) cu limitele unghiurilor
Medgidia) sunt punctele tari ale soci- Rezistenþa învelitorilor realizate cu
de înclinaþie între 16° ºi 60° ºi pre-
etãþii, care permit obþinerea unor pro- þigle din beton ºi plãci din azbociment
zintã urmãtoarele caracteristici:
duse competitive, apreciate pe piaþa constã în faptul cã ambele materiale
z dimensiuni þiglã (mm): 420 x 330 x 12;
de profil. sunt fixate prin prindere. Þigla din
beton are, din fabricaþie, douã orificii z greutate þiglã (kg/buc.): maximum 4,5;
Comportarea lor în timp, este, de
asemenea, un argument nu lipsit de care pot fi folosite pentru prinderea în z nr. buc/mp: 9-10, în funcþie de pantã.
importanþã pentru potenþialii clienþi. cuie pe ºarpanta de lemn. Avantajele þiglelor din beton
Pentru obþinerea unor produse Pentru montarea plãcilor din constau în:
de calitate superioarã ºi eficiente în azbociment, ETERMED Medgidia z rezistenþã mecanicã foarte

utilizare, au fost preferate instalaþii ºi fabricã accesorii de prindere, care mare, respectiv sarcinã de rupere la
tehnologii italiene pentru fabricarea permit realizarea unui înveliº sigur. încovoiere (kgf): minimum 180;

z impermeabilitate ºi gelivitate Din 2004, tot cu tehnologie Desfacerea p r o duselor se
conform SR EN 490, caracteristici italianã (vibropresare), ETERMED a realizeazã, în principal, prin con-
care conferã produsului o duratã de ieºit pe piaþã cu alte elemente din tracte î n c h e i a t e î n f i e c a r e a n ,
utilizare de minimum 30 de ani; beton: blocheþi, pavele ºi elemente c a r e stipuleazã facilitãþi în funcþie
z productivitate la montaj; pentru gard. de cantitate, distanþã, loialitate, serio-
z nu necesitã cheltuieli de între- Sub deviza "clientul mulþumit" ºi
zitate, derulându-se, astfel, un partene-
þinere, fiind colorate în masã ºi, promovând conceptul: "calitate, con-
riat între producãtor ºi beneficiar.
opþional, vopsite; tinuitate, respectarea angaja-
Concurenþa producãtorilor de þiglã,
z sunt uºor adaptabile funcþional ºi mentelor", ETERMED Medgidia va
interni sau externi, nu ne deranjeazã
estetic la diverse soluþii arhitectonice; ieºi în curând pe piaþã cu un nou
însã ºi nici nu o considerãm o
z îºi pãstreazã culoarea în timp; produs: adeziv pentru placãri
ameninþare, având în vedere calitatea,
Pentru þiglele din beton, interioare ºi exterioare.
preþul produselor noastre ºi experienþa
ETERMED fabricã o gamã de acce- Produsele societãþii sunt vândute,
acumulatã în fabricaþia þiglei.
sorii: coame, þigle laterale, þigle de în principal, în Dobrogea ºi în
aerisire, þigle de capãt. judeþele limitrofe. Piaþa de desfacere Þiglele ETERMED se regãsesc
z Gama de culori: roºu, verde, gri. s-a lãrgit însã în ultimul timp spre pe acoperiºurile multor case din
La cerere, se pot executa ºi alte judeþele Moldovei, în zona Giurgiu- zonã, dar acoperiºul care ne repre-
culori, þiglele fiind personalizate cu Teleorman ºi mai puþin în celelalte zintã cel mai bine rãmâne cel al
numele firmei – ETERMED Medgidia. judeþe ale þãrii. Cazinoului din Mamaia.

Mansardãri de blocuri în România
Considerat cea de-a cincea faþadã Pentru ca procesul propriu–zis care sã cuprindã date privind partea
a clãdirii, acoperiºul în pantã este o de mansardare sã nu întâmpine arhitecturalã, rezistenþa imobilului,
construcþie eficientã, care asigurã o greutãþi de ordin birocratic sau prac- modul de realizare a instalaþiilor
protecþie naturalã pãrþilor de mai jos tic, este necesarã respectarea unor electrice, sanitare ºi termice.
ale clãdirii prin efectul de drenare a etape: z Urmãtorul pas constã în preda-
apei. Multe blocuri necesitã reno- z Prima dintre ele constã în
rea amplasamentului ºi începerea
vare, iar construirea de mansarde obþinerea acceptului notarial al tuturor
locuibile la ultimul nivel poate consti- membrilor asociaþiei de proprietari, lucrãrilor de execuþie, proces care
tui, prin vânzarea apartamentelor în vederea mansardãrii imobilului, ºi demareazã prin decopertarea terasei
create, sursa de finanþare pentru stabilirea modului de transfer al pro- sau a învelitorii existente ºi execuþia
renovarea ºi revigorarea întregului prietãþii asupra terasei sau podului ºarpantei. În acest stadiu al lucrãrilor,
complex. Proiectul nu necesitã cos- care urmeazã a fi mansardat. se efectueazã ºi prelungirea coloa-
turi suplimentare pentru infrastruc- z Un pas important este, de nelor de ventilaþie ºi de instalaþii.
turã – drumurile, reþeaua electricã, asemenea, identificarea modului de z Se continuã cu montarea
canalizarea, reþeaua de gaz exis- finanþare a proiectului. învelitorii ºi a ferestrelor de man-
tând deja – ºi se poate realiza fãrã z Înainte de începerea lucrãrilor
sardã ºi efectuarea compartimen-
ca locatarii sã fie mutaþi în perioada se impune de la sine un releveu tãrilor. Ultima etapã se referã la
lucrãrilor, iar arhitectura, pânã acum complet al terasei, fiind necesar un
realizarea instalaþiilor interioare ºi
neutrã, capãtã noi accente, ieºind raport de expertizã tehnicã de rezis-
din anonimat. Îmbunãtãþirea esteticã tenþã în privinþa mansardãrii. montarea finisajelor.
ºi calitativã a blocurilor duce, impli- Aceastã etapã se referã la efectu- O mansardã locuibilã poate oferi,
cit, la creºterea valorii proprietãþii area unui studiu de fezabilitate a cu investiþii minime, un grad superior
imobiliare. clãdirii ºi obþinerea devizului gene- de siguranþã ºi confort. Camere de
Prin mansardarea acoperiºurilor ral, obþinerea certificatului de urba- recreere, dormitoare, bãi ori bucãtã-
tip terasã, se pot crea locuinþe noi nism ºi a autorizaþiei de construire, a rii, camere pentru copii sau birouri,
aproape de centru, facilitându-se avizelor ºi acordurilor din partea sunt opþiuni care, cu certitudine, îi
astfel accesul la ºcoli, instituþii cultu- autoritãþilor ºi furnizorilor de utilitãþi. vor mulþumi pe cei ce deþin man-
rale, centre comerciale, spitale ºi, în z De asemenea, este necesar un
sarde ºi le vor funcþionale.
unele cazuri, la serviciu. proiect tehnic de execuþie, complet,
Conceptul de a locui sau a lucra în
spaþiul de sub acoperiºul în pantã nu
este nou, soluþia optimã pentru a
amenaja apartamente luminoase ºi
ventilate în acest loc fiind ferestrele de
mansardã. Noua generaþie de feres-
tre de mansardã VELUX asigurã un
grad superior de termoizolare, se
monteazã uºor ºi se întreþin fãrã pro-
bleme. Amenajarea unei mansarde
costã cu aproximativ 30-40% mai
puþin decât ridicarea unui alt etaj, iar
încãperile de la mansardã necesitã cu
aproximativ 10% mai puþinã cãldurã,
în comparaþie cu cele situate cu un
etaj mai jos, spaþiul de încãlzit fiind
mai redus. Proiectul îmbinã în mod
fericit relaþia om-spaþiu cu aspectul
ambiental, iar atmosfera nou creatã în
mansardã dobândeºte personalitate
ºi unicitate.

Soluþii pentru izolaþii industriale
– COCHILII ªI LAMELL URSA® –
Produsele din vatã de sticlã Lungimea de fabricare a cochiliilor aluminiu armatã cu fibrã de sticlã, iar
URSA® sub formã de cochilii sau este de 1200 mm. Fibrele de sticlã fibrele de sticlã din conþinutul lamell-
lamell sunt utilizate la izolarea insta- componente sunt aºezate cu pre- ului sunt dispuse perpendicular pe
laþiilor de apã caldã, a instalaþiilor de ponderenþã în lungimea cochiliei astfel folie, conferind astfel rezistenþã
încãlzire centralã, la izolarea insta- încât, pe lângã densitatea micã, foarte mare, elasticitate ºi stabilitate
laþiilor de apã fierbinte ºi a conductelor dovedesc o rezistenþã mare în timp dimensionalã. Produsele lamell
de aburi. Pot fi, de asemenea, uti- (fibrele nu se disperseazã ºi, prin URSA®, având caracter de materiale
lizate la izolarea instalaþiilor de urmare, nu iritã pielea în timpul speciale, trebuie sã fie puse în operã
aerisire ºi de aer condiþionat, a insta- utilizãrii). Secþionarea în lungime în þinând seama de grosimile stabilite
laþiilor cazanelor de încãlzire cen- de inginerul proiectant pentru fiecare
formã de "Z" eliminã posibilitatea
caz în parte.
tralã, la izolarea recipienþilor de apariþiei punþii termice în situaþia în
Valorile coeficientului de conduc-
apã caldã ºi la schimbãtoare de care cochilia izolatoare nu se tivitate termicã λ al produselor
cãldurã. muleazã perfect pe þeava de insta- URSA® cochilii ºi lamell, la diverse
Produsele URSA® asigurã pe laþie izolatã (permanent trebuie temperaturi, sunt menþionate în
lungã duratã o izolare bunã împotriva urmãritã o punere corectã în operã). tabel.
pierderii de energie pe de-o parte, Cochiliile caºerate sunt prevãzute cu Materialele izolatoare din vatã de
iar schimbãrile de temperaturã folie de aluminiu armatã cu fibre de sticlã tip URSA® reprezintã cea mai
nedorite ºi penetrarea zgomotelor sticlã (caºerare). Banda adezivã bunã alegere pentru profesioniºti.
sunt, de asemenea, în mod eficient prevãzutã pe brida de folie aluminiu Oferim produse în conformitate cu
mult reduse. Cochiliile ºi lamell-ul este utilã pentru închiderea corectã normele generale din construcþii,
URSA® sunt alcãtuite din f i b r e d e (acoperirea) tãieturii de-a lungul care corespund cu siguranþã
s t i c l ã c u d i a m e t r u l d e 4-7 cochiliei. sarcinilor la care sunt expuse.
microni, "sudate" între ele cu rãºini sin- Pentru izolarea þevilor de insta- Produsele sunt agrementate în
tetice, ca element de legãturã. laþii cu diametru mai mare sau a România prin Agrementul Tehnic
Cochiliile pot fi sau caºerate cu instalaþiilor tehnologice (maºini s.a.) 016-03/098-2003, elaborat de ICE-
folie de aluminiu, sau natur, fãrã cu suprafaþa de izolare mare, se CON Bucureºti.
caºerare. Parametrii tehnici ai cochili- poate utiliza lamell URSA® cu Pentru detalii suplimentare vã
ilor necaºerate sunt asemãnãtori cu lãþimea de 600 mm. Sulurile se pro- stãm la dispoziþie la adresa menþionatã
cei ai cochiliilor caºerate ºi sunt uti- duc numai cu caºerare cu folie de în pagina alãturatã.
lizate la izolãri de instalaþii ºi aparate
- maºini s.a., cãrora li se aplicã în
continuare ori un alt material izolant,
ori un înveliº ca protecþie mecanicã
(de exemplu, tablã de aluminiu).

Noua abordare de evaluare
a performanþelor produselor termoizolante
Constanþa MARIN-PERIANU, Adrian ÞABREA - INCERC Bucureºti
Noua abordare de evaluare a performanþelor produselor termoizolante destinate utilizãrii în construcþii

are ca bazã fundamentalã Directiva nr. 89/106/CEE, referitoare la produse pentru construcþii, amendatã cu
Directiva nr. 93/68/CEE, care au ca scop eliminarea barierelor tehnice nejustificate în calea liberei circulaþii a
produselor pentru construcþii în comerþul dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Aplicarea prevederilor acestei directive asigurã intrarea pe piaþã numai a acelor materiale de construcþii
apte de utilizare în scopul preconizat, ºi, în acelaºi timp, posibilitatea ca aceste produse sã fie folosite în
oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Produsele pentru construcþii sunt apte pentru utilizare dacã au fost proiectate ºi executate corect, astfel
încât sã satisfacã cerinþele esenþiale ale utilizatorilor, specificate în directivã, respectiv rezistenþã ºi stabilitate,
siguranþã în exploatare ºi la foc, igienã, sãnãtatea oamenilor, refacerea ºi protecþia mediului, izolaþie
termicã, hidrofugã ºi economie de energie, protecþie împotriva zgomotului.
Articolul de faþã îºi propune sã Decizia Consiliului nr. 96/737/CEE, z reducerii consumurilor energetice
abordeze douã probleme de interes referitoare la programul multianual în perioada de exploatare a
pentru specialiºti, în etapa actualã pentru promovarea eficienþei ener- clãdirilor.
de pregãtire a cadrului legislativ din getice în comunitate. Alegerea materialelor termo-
domeniul construcþiilor, în vederea Materialele termoizolante sunt izolante pentru diferitele lucrãri de
aderãrii la Uniunea Europeanã, ºi utilizate la realizarea straturilor de termoizolare se face în funcþie de
anume: izolaþie termicã din structura ele- nivelurile de performanþã asociate
z diferenþele dintre reglementãrile mentelor de construcþie aferente condiþiilor tehnice specifice acþiunilor
naþionale ºi reglementãrile europene anvelopei unei clãdiri, în scopul din exploatare corespunzãtoare
pentru produsele destinate utilizãrii realizãrii unei bariere eficiente domeniilor de utilizare. Alegerea se
în construcþii, cu particularizare la împotriva fluxului termic datorat gra-
face astfel încât materialele
produsele termoizolante; dientului de temperaturã dintre
termoizolante sã îndeplineascã
z implicaþiile care apar la imple- atmosfera interioarã ºi exterioarã.
anumite condiþii speciale:
mentarea în þara noastrã a standar- Utilizarea materialelor termoizolante
z sã poatã fi înglobate în struc-
delor europene, referitoare la în construcþii se face în scopul:
z menþinerii unei ambianþe ter-
tura elementelor de construcþie;
produsele destinate utilizãrii în con-
mice corespunzãtoare în interiorul z sã fie posibilã aplicarea pe
strucþii.
Dupã cum se ºtie, România face spaþiilor închise; suprafaþa lor a unor straturi de pro-
în prezent eforturi pentru armo- z asigurãrii unui nivel minim al tecþie;
temperaturii pe suprafaþa interioarã z sã nu conþinã sau sã degaje
nizarea legislaþiei interne cu cea
europeanã referitoare la produsele a elementelor de construcþie exte- substanþe care sã degradeze ele-
rioare sau care delimiteazã spaþii mentele cu care vin în contact, inclu-
destinate utilizãrii în construcþii.
încãlzite de spaþii închise reci siv prin coroziune;
În domeniul materialelor ter-
sau mai puþin încãlzite, în vederea z sã permitã o punere în operã
moizolante, reglementãrile specifice garantãrii cerinþelor sanitar-igienice
trebuie sã aibã în vedere atât armo- care sã pãstreze constanþa caracte-
ale utilizatorilor, precum ºi în scopul
nizarea cu normele europene referi- risticilor fizico-mecanice ºi de izolare
eliminãrii riscului de condens pe
toare la evaluarea performanþelor suprafaþa interioarã a elementelor termicã în condiþii de exploatare.
produselor, cât ºi alinierea la cerin- de construcþie; Materialele termoizolante trebuie,
þele enunþate în Directiva 93/76/CEE, z evitãrii acumulãrii de apã în pe durata de viaþã, sã nu îºi
referitoare la limitarea emisiilor de structura elementelor de construcþie, degradeze calitãþile de izolare ter-
bioxid de carbon printr-o mai mare ca urmare a condensãrii vaporilor de micã sub efectul acþiunilor la care
eficienþã energeticã, completatã cu apã în structura lor; sunt supuse.

Acþiunile la care pot fi supuse decât cele admisibile pentru materi- reale ale materialelor termoizolante,
materialele termoizolante sunt: alul respectiv. precum ºi a acþiunilor la care acestea
z acþiuni datorate mediului exterior Totodatã, straturile de protecþie, pot fi supuse în timpul exploatãrii,
(temperaturã, umiditate, radiaþie inclusiv elementele de prindere, tre- alegerea tipului de material ter-
solarã, îngheþ-dezgheþ, încãrcare buie sã pãstreze cantitatea de umidi- moizolant fãcându-se în funcþie de
din zãpadã, încãrcare din vânt, tate ºi concentraþia agenþilor agresivi aceste elemente.
ceaþã salinã, ploi acide, microorga- în limite care sã nu conducã la Diferen]e între reglement\rile
nisme etc.); degradarea în timp a proprietãþilor na]ionale [i cele europene referitoare
z acþiuni datorate procesului de de izolare termicã a materialelor ter- la produsele termoizolante
exploatare (temperaturã, umiditate, moizolante. Conform reglementãrilor naþionale,
produsele termoizolante pentru con-
ºocuri termice, substanþe chimice Conform normelor europene
strucþii se clasificã, în principal, în
agresive, ºocuri mecanice, vibraþii, privind izolarea termicã ºi economia
funcþie de:
încãrcãri statice ºi dinamice etc.); de energie, elementele de închidere z natura lor;
z acþiuni datorate punerii în ale clãdirilor trebuie sã aibã perfor- z rigiditate.
operã (încãrcãri statice, efectul manþe termoenergetice din ce în ce Astfel, dupã natura lor, materi-
soluþiilor de aplicare, temperaturã de mai ridicate. alele termoizolante se pot clasifica în
aplicare, solicitare de tracþiune, Pentru a mãri capacitatea de izo- douã mari grupe:
poansonare etc.) lare termicã a unui element de z materiale anorganice;
Sub efectul acestor acþiuni, mate- închidere, este absolut necesar ca în z materiale organice.
rialele termoizolante pot suferi alcãtuirea lui sã fie aplicat/înglobat Materialele termoizolante de
degradãri structurale, dimensionale, un strat termoizolant, realizat din naturã anorganicã se pot clasifica, în
desprinderi de straturi, dezlipire de materiale termoizolante eficiente. funcþie de structura lor, în urmã-
toarele grupe:
pe suporturile pe care sunt aplicate, Astfel, efectul principal al unui
– materiale coerente celulare,
degradãri care influenþeazã în mod material termoizolant este de a
compuse dintr-o matrice solidã cu
esenþial capacitatea lor de izolare creºte rezistenþa termicã ºi deci de a pori de aer înglobaþi în ea, în mare
termicã. limita la minimum pierderile de cãl- parte închiºi, distribuiþi mai mult sau
Din aceastã cauzã un material durã dintre mediul interior ºi cel mai puþin uniform (de ex. sticla
termoizolant ideal ar fi un material cu exterior. celularã);
rigiditate mare, rezistent la umiditate În afarã de limitarea pierderilor – materiale necoerente granu-
ºi agenþi corozivi ºi cu proprietãþi ter- de cãldurã ºi implicit de reducerea lare, compuse din granule poroase
motehnice ridicate. facturii energetice plãtite de fiecare (de ex. perlit);
În realitate, materialele termo- proprietar, stratul termoizolant mai – materiale fibroase de tipul vatei
izolante au de regulã densitãþi are ºi alte efecte favorabile printre minerale sau de sticlã ºi al pro-
aparente reduse sau foarte mici, care se pot semnala: duselor fabricate din acestea
(saltele, plãci, cochilii etc.).
care le conferã proprietãþi de izolare z protejarea elementelor de
Materialele termoizolante de
termicã ridicate, astfel încât, cu cât închidere de ºocurile termice, în naturã organicã se pot clasifica, în
sunt mai eficiente termic, au propri- cazul aplicãrii materialelor ter- funcþie de structura lor, în urmã-
etãþi mecanice mai scãzute ºi o moizolante pe faþa exterioarã a ele- toarele grupe:
comportare deficitarã la umiditate . mentelor de construcþie; – materiale coerente fibroase sau
Din aceastã cauzã, de regulã, z creºterea inerþiei termice a ele- nefibroase, compuse din diverse
materialele termoizolante sunt apli- mentelor de construcþie exterioare; materii prime organice legate cu diverºi
cate sau înglobate pe/în elemente z îmbunãtãþirea condiþiilor de lianþi (de ex. plãcile din fibre de
de construcþie multistrat, straturile confort termic interior, atât pe timp lemn, plãcile din plutã etc.);
interioare ºi exterioare ale elementului de iarnã, cât ºi pe timp de varã; – materiale celulare poroase (de ex.
asigurându-le protecþia faþã de z reducerea emisiilor poluante
polistiren, spumã de poliuretan etc.).
Dupã rigiditate, materialele ter-
acþiunile la care este supus ele- cauzate de arderea combustibililor
moizolante se pot clasifica în urmã-
mentul de construcþie în timpul fosili pentru prepararea termicã.
toarele grupe:
exploatãrii. Efectele pozitive obþinute depind, – materiale foarte rigide – clasa T1,
Este necesar ca solicitãrile la în special, de eficienþa materialelor care include categoria materialelor ter-
care este supus elementul de con- termoizolante. moizolante cu tasarea mai micã de
strucþie sau straturile de protecþie ale Din cele prezentate rezultã cã, 1%, sub sarcina de 2000 N/m2;
materialului termoizolant ºi defor- pentru a realiza elemente de – materiale rigide – clasa T2, care
maþiile cauzate de aceste solicitãri închidere durabile cu performanþe include categoria materialelor ter-
sã nu conducã în materialul termoenergetice ridicate, este necesarã moizolante cu tasarea cuprinsã între
t e r moizolant la eforturi mai mari cunoaºterea caracteristicilor tehnice 1% ºi 5%, sub sarcina de 2000 N/m2;

¬ urmare din pagina 55 – clasa P3 – cu densitatea Atunci când tipul de produs a
– materiale semirigide – clasa aparentã 16 ≤ ρ < 20 kg/m3; cuprins o familie de produse ce s-a
T3, care include categoria materi- – clasa P4 – cu densitatea dezvoltat pe o perioadã mai lungã
alelor termoizolante cu tasarea aparentã 20 ≤ ρ < 35 kg/m3; de timp, a fost elaborat un grup de
cuprinsã între 5% ºi 10%, sub sarci- – clasa P5 – cu densitatea standarde, din care primul standard
na de 2000 N/m2; aparentã 35 ≤ ρ < 50 kg/m3. trateazã metodele de determinare a
– materiale uºor tasabile – clasa Conform normelor europene, caracteristicilor, iar în celelalte stan-
T4, care include categoria materi- materialele ºi produsele termoizo- darde sunt prezentate nivelurile de
alelor termoizolante cu tasarea lante destinate utilizãrii în construcþii performanþã asociate caracteristi-
cuprinsã între 10% ºi 20%, sub sunt clasificate dupã tipul de produs, cilor tehnice ale fiecãrui produs.
sarcina de 2000 N/m2; fiecãrui tip de produs termoizolant Standardele europene de produs
– materiale foarte tasabile –
fiindu-i atribuit un cod, dupã cum trateazã în mod unitar condiþiile
clasa T5, care include categoria
urmeazã: tehnice pentru produsele termo-
materialelor termoizolante cu tasa-
z produse fabricate din vatã mine- izolante, având la bazã funcþiile pe
rea mai mare 20%, sub sarcina de
2000 N/m2. ralã – cod MW; care trebuie sã le îndeplineascã
În afarã de clasificãrile prezen- z produse fabricate din sticlã acestea, precum ºi modul în care
tate, produsele termoizolante efi- celularã – cod CS; aceste funcþii pot fi influenþate de
ciente de tipul vatei minerale ºi de z produse fabricate din perlit diversele solicitãri la care urmeazã a
sticlã ºi al polistirenului expandat se expandat – cod EPB; fi supuse în exploatare.
mai pot clasifica în funcþie de densi- z produse fabricate din polistiren În acest sens, standardele pre-
tatea lor aparentã în urmãtoarele extrudat – cod XPS; zintã o gamã de caracteristici sau
clase: z produse fabricate din polistiren condiþii tehnice principale, general
z produse din vatã mineralã (din valabile pentru toate aplicaþiile
expandat – cod EPS;
rocã); (domeniile de utilizare) preconizate,
z produse fabricate din spumã
– clasa A1 – cu densitatea precum ºi o altã gamã de caracteris-
rigidã din poliuretan – cod PUR;
aparentã 18 ≤ ρ < 25 kg/m3; tici tehnice, denumite specifice, ce
z produse fabricate din spumã
– clasa A2 – cu densitatea
fenolicã – cod PF; pot fi selectate pentru caracterizarea
aparentã 25 ≤ ρ < 35 kg/m3;
z produse realizate din plutã fiecãrui produs în parte, în funcþie de
– clasa A3 – cu densitatea
expandatã – cod ICB; domeniul de utilizare preconizat,
aparentã 35 ≤ ρ < 60 kg/m3;
– clasa A4 – cu densitatea z produse fabricate din fibre de
dupã cum urmeazã:
z caracteristici termice – expri-
aparentã 60 ≤ ρ < 100 kg/m3; lemn – cod WF;
– clasa A5 – cu densitatea z produse fabricate din vatã de
mate prin rezistenþa termicã ºi con-
aparentã 100 ≤ ρ < 160 kg/m3; lemn – cod WW. ductivitatea termicã;
– clasa A6 – cu densitatea z dimensiuni – exprimate prin
Dupã cum s-a mai arãtat, pentru
aparentã 160 ≤ ρ < 200 kg/m3. lungime, lãþime ºi grosime;
a putea fi utilizate ºi pentru a-ºi
z produse din vatã de sticlã: z perpendicularitate – exprimatã
menþine în timp aptitudinea de izo-
– clasa B1 – cu densitatea prin abaterea de la perpendiculari-
lare termicã, materialele ter-
aparentã 7 ≤ ρ < 9,5 kg/m3; tate pe lungime ºi pe lãþime;
moizolante trebuie sã îndeplineascã
– clasa B2 – cu densitatea z planeitate – exprimatã prin
aparentã 9,5 ≤ ρ < 12,5 kg/m3; anumite condiþii tehnice de calitate,
abaterea de la planeitate ;
– clasa B3 – cu densitatea specifice fiecãrui tip de material.
z stabilitate dimensionalã în
aparentã 12,5 ≤ ρ < 18 kg/m3; În România, pentru aproape
condiþii normale de laborator con-
– clasa B4 – cu densitatea întreaga gamã de produse ter-
stante – exprimatã prin modificãrile
aparentã 18 ≤ ρ < 25 kg/m3; moizolante eficiente existã stan-
relative ale lungimii ºi ale lãþimii;
– clasa B5 – cu densitatea darde de produs (STAS-uri), în care
z stabilitate dimensionalã în
aparentã 25 ≤ ρ < 50 kg/m3; sunt precizate caracteristicile
– clasa B6 – cu densitatea condiþii specificate de temperaturã ºi
tehnice, metodele de determinare a umiditate – exprimatã prin modi-
aparentã 50 ≤ ρ < 80 kg/m3; caracteristicilor ºi criteriile de
– clasa B7 – cu densitatea ficãrile relative de lungime, lãþime ºi
acceptare/respingere a lotului de grosime;
aparentã 80 ≤ ρ < 120 kg/m3.
z pentru polistirenul expandat:
produse termoizolante. z efort de compresiune sau
– clasa P1 – cu densitatea Prevederile standardelor de pro- rezistenþã la compresiune – expri-
aparentã 9 ≤ ρ < 13 kg/m3; dus au avut în vedere, în mod spe- mate prin efortul de compresiune la
– clasa P2 – cu densitatea cial, verificarea compoziþiei (reþetei o deformaþie de 10% sau rezistenþa
aparentã 13 ≤ ρ < 16 kg/m3; tehnologice) de fabricaþie. la compresiune;

z deformaþie în condiþii specifi- z stabilitatea dimensionalã în Metoda este destul de simplã ºi
cate pentru sarcina de compresiune condiþii de temperaturã ºi umiditate - ea permite o comparare rapidã a
ºi temperaturã; DS (TH); caracteristicilor produsului cu cerin-
z rezistenþã la tracþiune perpen- z efortul de compresiune sau rezis- þele utilizatorilor, în funcþie de dome-
dicularã pe feþe – exprimatã prin tenþa la compresiune – CS (10/Y)i; niul de utilizare dorit.
efortul de întindere; z rezistenþa la tracþiune perpen- Implica]ii la implementarea
z rezistenþã la tracþiune paralelã dicularã pe feþe – pentru materialele în ]ara noastr\
cu feþele – exprimatã prin efortul de termoizolante din fibre – TRi; a standardelor europene
întindere; z sarcina punctualã – PL (5)i; referitoare la produsele destinate
z sarcinã punctualã; z absorbþia de apã de scurtã utiliz\rii în construc]ii
z fluaj din compresiune – expri- duratã prin imersie parþialã – WS; Acþiunea de armonizare a regle-
mat prin fluajul din compresiune ºi z absorbþia de apã de lungã
mentãrilor tehnice româneºti cu cele
reducerea totalã a grosimii, determi- duratã prin imersie parþialã – WL(P); europene referitoare la produsele
nat dupã un anumit timp de încãr- z transmisia vaporilor de apã –
termoizolante destinate utilizãrii în
care la un efort de compresiune MUi sau Zi
construcþii presupune parcurgerea
declarat; z rigiditatea dinamicã – SDi;
mai multor etape, ºi anume:
z absorbþie de apã de scurtã z compresibilitatea – CPi;
z adoptarea standardelor europene
duratã – exprimatã prin absorbþia de z pragul de compresiune – CC
referitoare la specificaþiile tehnice
apã de scurtã duratã, prin imersie (i1i2/y) σc;
pentru produsele de construcþie;
parþialã sau totalã; z coeficientul practic de
z adoptarea standardelor europene
z absorbþie de apã de lungã absorbþie acusticã – APi; – AWi;
z rezistenþa la trecerea aerului –
pentru metode de determinare a
duratã – exprimatã prin absorbþia de
AFi, caracteristicilor produselor de con-
apã de lungã duratã, prin imersie
z coeficientul ponderat de strucþie;
parþialã sau totalã;
absorbþie acusticã z anularea selectivã a standar-
z absorbþie de apã prin difuzie;
unde "i" reprezintã clasa sau delor româneºti corespunzãtoare
z rezistenþã la îngheþ-dezgheþ;
nivelul relevant; "σc" – efortul de standardelor europene adoptate;
z transmiterea vaporilor de apã –
compresiune, iar "y" – numãrul de z preluarea prevederilor privind
exprimatã prin factorul de rezistenþã
la difuzia vaporilor de apã; ani. condiþiile tehnice ºi clasificarea pro-
z emisia de substanþe pericu- De exemplu, pentru un produs duselor, din standardele adoptate în
loase. din vatã mineralã codul de identifi- reglementãrile tehnice româneºti
Conform standardelor europene, care poate fi: (normative, ghiduri, metodologii) de
fiecare produs în parte trebuie sã MW – EN13162 – TS-DS(T+) – proiectare ºi execuþie;
aibã un cod de identificare care CS(10)70 – TR15 – PL (5)100 –MU1 z implementarea în practica
conþine codul tipului de produs ºi – CP3 – AP0,35 – AW0,40 curentã a noilor metode de clasifi-
codurile de identificare pentru carac- Totodatã, în standardele euro- care ºi evaluare a performanþelor
teristicile generale ºi cele specifice pene de produs este precizat modul produselor destinate utilizãrii în con-
domeniilor de utilizare preconizate în care se face controlul producþiei strucþii.
de producãtor, pentru fiecare carac- (intern sau de cãtre alte organisme), Primele patru etape au fost abor-
teristicã fiind indicatã clasa în care respectiv ce caracteristici trebuie date în ultimii ani ºi ele se gãsesc în
se încadreazã produsul respectiv. verificate, care sunt frecvenþele de diferite faze de desfãºurare. Astfel,
Codurile de identificare ale carac- verificare a acestora, precum ºi
standardele europene au fost prelu-
teristicilor tehnice sunt dupã cum standardele europene privind
ate în cea mai mare parte, dar multe
urmeazã: metoda de determinare a acestor
dintre ele sunt doar sub formã de filã
z termenul prescurtat pentru tipul caracteristici.
Prin acest sistem, fiecare pro- de confirmare.
de produs: (conform codificãrii
prezentate anterior) – de ex. MW – ducãtor îºi poate încadra produsul Pentru ca prevederile acestor
pentru produsele fabricate din vatã într-unul din tipurile de produse arãtate standarde sã poatã fi aplicate este
mineralã; mai sus, fiecare produs în parte fiind necesarã traducerea lor integralã,
z numãrul standardului european caracterizat prin codul de identificare ceea ce presupune un efort destul
de produs: de ex. EN 13162 – pentru specific, alcãtuit dupã modelul de de mare atât din punct de vedere
produsele fabricate din vatã mineralã; mai sus ºi cuprinzând acele carac- financiar, cât ºi din punctul de
z toleranþele grosimii: Ti; teristici specifice domeniului de uti- vedere al cantitãþii de muncã ce
z stabilitatea dimensionalã în lizare, precizat de producãtor pentru trebuie depusã ºi al desfãºurãrii
condiþii de temperaturã - DS (T+); produsul respectiv. ei în timp.

¬ urmare din pagina 57 De asemenea, orice anulare de - asigurarea marcãrii produselor
Activitatea de preluare a stan- standarde ce sunt incluse sau la în conformitate cu prevederile din
dardelor europene este o activitate care se face referire în reglemen- SR EN de produs;
continuã ºi ea trebuie sã se tãrile tehnice naþionale (de tipul - asigurarea execuþiei verificãrilor
desfãºoare în corelare cu pro-
normativelor, ghidurilor tehnice etc.) de calitate, atât prin control intern,
gramele comitetelor tehnice CEN, în
implicã modificarea reglementãrilor cât ºi prin control extern.
care sunt cuprinse anual elaborãri
respective. Pentru îndeplinirea acestui ultim
de standarde noi ºi revizuiri ale celor
Aceste douã activitãþi trebuie sã
vechi. Ca urmare, este necesarã punct este necesarã organizarea, la
fie permanent corelate, astfel încât
includerea acestei activitãþi perma- producãtor, a unui laborator de
nente în programele naþionale ce au sã se reducã la maximum posibili-
încercãri, care sã efectueze deter-
ca obiectiv armonizarea cu regle- tatea apariþiei de conflicte în preve-
minãrile necesare pentru proprie-
mentãrile europene. derile diferitelor reglementãri.
tãþile relevante ale produsului,
Programele de preluare a stan- Dacã pentru primele patru etape
prevãzute în SR EN de produs, ast-
dardelor trebuie sã fie flexibile, astfel analizate mai sus au fost create
fel încât sã fie þinutã sub control cali-
încât sã se poatã realiza cu uºurinþã premisele ºi sunt în curs de
corelarea cu programele CEN (care tatea produsului ºi sã fie asiguratã
desfãºurare diferite programe de
îºi pot schimba termenele ºi obiec- realizare, pentru implementarea în reproductibilitatea acestuia în tole-
tivele, în funcþie de rezultatul ana- practica curentã a noilor standarde ranþele admisibile.
lizelor ºi discuþiilor ce au loc pe sunt necesare eforturi mult mai mari, De asemenea, conform cerinþelor
parcursul desfãºurãrii activitãþii de din Directivele Europene, pentru
pânã la nivelul producãtorilor de
elaborare a unui standard). asigurarea calitãþii produselor este
materiale de construcþii ºi execu-
Anularea standardelor româneºti
tanþilor. necesarã certificarea conformitãþii
care intrã în conflict cu standardele
Astfel, în domeniul materialelor produselor, acþiune ce presupune
europene adoptate trebuie sã se
izolante, la nivel de producãtor tre- implicarea unor organisme de certifi-
facã pe baza propunerilor comi-
tetelor tehnice de standardizare, buie implementat un sistem de asi- care ºi a unor laboratoare de speciali-
dupã consultarea cu factorii intere- gurare a calitãþii, care presupune: tate. Pe mãsura dezvoltãrii producþiei
saþi (producãtori, utilizatori, proiec- - elaborarea unei norme interne de materiale de construcþie, activi-
tanþi, institute elaboratoare de de fabricaþie pentru produs; tatea acestora va fi din ce în ce mai
reglementãri tehnice, organisme de - definirea gamelor de produse mare, ceea ce implicã antrenarea
control etc.). de acelaºi tip;
unui numãr tot mai mare de
Totuºi, practica a dovedit cã pre- - stabilirea nivelurilor de perfor-
specialiºti ºi organizarea de noi labo-
luarea de standarde europene manþã declarate în conformitate cu
ratoare specializate, care sã acopere
numai prin simpla lor traducere metodologiile cuprinse în standardul
poate conduce uneori la apariþia de volumul sporit de încercãri, dotate în
european adoptat, corespunzãtor
contradicþii în prevederile din regle- conformitate cu cerinþele din normele
tipului de produs;
mentãrile tehnice naþionale existente europene, pentru a putea fi aplicat
- încadrarea produsului în clasele
(de tipul normativelor, ghidurilor marcajul european în vederea asigu-
specificate în SR EN de produs,
tehnice etc.). Ca urmare, aceastã rãrii liberei circulaþii a produselor între
pentru condiþiile tehnice definitorii
activitate trebuie sã se desfãºoare statele membre ale UE.
ale produsului respectiv;
pe baza unor analize bine documen-
- stabilirea programului verificãrilor Toate aceste cerinþe ºi necesitãþi
tate ºi a unor studii, atunci când
de calitate (caracteristicile care se trebuie sã stea la baza politicii de
este cazul, pentru formularea unor
verificã, periodicitatea verificãrilor) în armonizare a reglementãrilor naþio-
abateri de la prevederile standardului
european sau introducerea unor conformitate cu prevederile din SR nale cu cele europene în vederea
anexe naþionale cu date specifice EN ºi cu metodele prevãzute în stan- realizãrii condiþiilor de aderare la
condiþiilor din þara noastrã. dardul corespunzãtor; Uniunea Europeanã.

Pardoseli pentru spaþii industriale – DISBON
REZISTENÞÃ ªI CONFORT
Suprafeþele din beton sau din ciment sunt, în timp, expuse uzurii prin frecare, coroziunii chimice din
cauza substanþelor cu care intrã în contact, ºi vibraþiilor. Uneori pe pardoseli cad obiecte grele care le
lovesc, le ciupesc sau le zgârie. În mediul exterior, pardoselile sunt supuse la intemperii (vânt, ploaie,
îngheþ, zãpadã, UV etc).
Pentru toate aceste cazuri, existã soluþii care îmbinã rezolvarea tehnicã a problemelor cu
crearea unui ambient plãcut.
REZULTATE BUNE CU CHELTUIELI MINIME

Tendinþa generalã este de a înlocui pardoselile din placaje minerale cu rãºinile epoxidice, pentru a obþine
o pardosealã antistaticã ce suportã încãrcãri mari, având o rezistenþã mecanicã deosebitã la uzurã, loviri ºi frecare.
În funcþie de destinaþia spaþiului amenajat, se pot obþine performanþele dorite în exploatare, cu minime cheltuieli.
Pentru plãcile de pardosealã care sunt în contact

cu pãmântul fãrã sã aibã un strat de rupere al capilari-
Suprafeþele destinate unui tãþii, pe ºapele anhidrite ºi magnesite ºi, în principal, pe
trafic redus pot fi protejate cu pardoselile cu umiditate ridicatã pe anumite porþiuni,
trebuie aplicate protecþii cu difuzie bunã.
Disbopox 447 Wasserpoxid sau
Acestea reacþioneazã la fel ca pielea umanã: lasã
cu Disbon 404 AcrylSiegel. vaporii de apã sã difuzeze în exterior, dar împiedicã
pãtrunderea distructivã a apei ºi a chimicalelor.
Ca protecþie pentru acest tip de suprafeþe care nu
sunt supuse încãrcãrilor
mecanice, etanºarea cu
Pentru suprafeþele supuse Disbopox 447 Wasserepoxid
frecãrii, se recomandã Disboxid este cea mai bunã soluþie.
467 Hartkornsichcht, cu nisip Dacã pardoseala este
neregulatã ºi/sau expusã
de cuarþ încorporat.
încãrcãrilor mecanice, se
recomandã aplicarea pro-
dusului Dosbopox 478 ECC
Nivellierschicht, produs cu
Pentru toate pardoselile difuzie bunã ºi rezistent la
industriale din beton sau încãrcãri mecanice.
ºapã de ciment, este adecvatã
protejarea cu Disboxid 464 EP
– Decksiegel, idealã pentru Fie cã aveþi o halã industrialã cu trafic greu ºi trafic cu
protecþie, cu consum mic ºi mijloace de ridicat ºi transport uzinale, fie o halã în care se
costuri reduse. cer pardoseli antistatice, deoarece se desfãºoarã activitãþi
cu regim special de risc de explozii sau incendii, gama DISBON
este cea mai bunã soluþie pentru protejarea ºi crearea unei
ambianþe plãcute în fabrica dvs.
Pentru încãrcãri mecanice, Pardoselile DISBON sunt recomandate ºi pentru sãli
de montaj aparaturã electronicã, sãli cu aparaturã de
se recomandã utilizarea unui mor-
comandã, studiouri de transmisii media prin televiziune
tar de pardosealã, format din sau radio, tipografii, restaurante ºi depozite de alimente,
Disboxid 462 EP Siegel în amestec hale ºi încãperi frigorifice, pardoseli care lucreazã în
cu Disboxid 946 Mortelquartz, în medii chimice, corozive, în aplicaþii medicale gen
culorile alese de dvs. spitale, policlinici, laboratoare...

Pardoseli pentru spaþii industriale – DISBON
DATE TEHNICE DE APLICARE
Sistemul DISBON vine în întâmpinarea dorinþei de a obþine atât pardoseli de calitate, cât ºi efecte optice
îndrãzneþe.
Prin intermediul tehnicii clasice de emailare, 4. Se aplicã uniform stratul de

suprafaþa de pardosealã va fi structuratã cu efect grund, cu ajutorul unei pensule sau cu
aproape organic. Multitudinea combinaþiilor posibile de rola. Materialul se aplicã saturat, fãrã a
culoare , pe care le conþine sistemul Caparol 3D, permite se forma bãlþi. Porþiunile care se mãtu-
nuanþãri extrem de individualizate. iesc imediat dupã aplicarea grundului
Deoarece aproape tot ceea ce place este posibil, se dau încã o datã ud pe ud, într-un
alegerea ar trebui sa fie influenþatã de criteriile legate de
coloraþia spaþiului înconjurãtor, de luminozitatea strat subþire.
încãperii ºi de gradul de iluminare.
5. Stratul intermediar se aplicã uni-
Gama Gama
form cu ajutorul unui trafalet cu pãr
Naturstein ColorLine mediu. Colþurile ºi marginile se lipesc
Cromatica este cu bandã de hârtie ºi se prelucreazã la
deosebit de atractivã început cu pensula.
ºi cuprinde 8 modele
din gama COLOR LINE,
în tonuri moderne ºi 6. Se aplicã stratul final de pro-
7 modele din gama
NATURSTEIN, care con- tecþie ºi etanºare cu un trafalet cu pãr
ferã o notã nobilã. scurt într-un singur strat, uniform ºi în
cruce.
Cel mai important factor în aplicarea corectã a unei
pardoseli îl constituie pregãtirea stratului suport,
alãturi de condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã Dacã se respectã aceste indicaþii de pregãtire a
acesta, ºi anume: stratului suport ºi de aplicare a produsului,
z sã fie static ºi portant, cu dimensiunile stabile; pardoseala ar trebui sã arate astfel:
z sã nu conþinã particule care se desprind, resturi
de lacuri ºi vopsele vechi;
z sã nu conþinã uleiuri, grãsimi sau urme de cauciuc;
z umiditatea stratului sã fie sub 4%;
z suprafeþele de aplicat sã fie plane. Noutatea în dome-
niul vopselelor pentru
Etape: pardoseli o constituie
întãrirea cu TEFLON,
1. Suportul trebuie grunduit ºi, dacã datoritã calitãþilor
este nevoie, gletuit. Suporturile vechi deosebite ºi unei
vor fi reparate în prealabil. Pentru
suprafeþe mari existã maºini speciale rezistenþe sporite la
de prelucrare, cum ar fi maºinile de uzurã, loviri ºi frecare.
sablat cu bile sau frezele cu discuri.
2. Se îndepãrteazã praful cu un
aspirator industrial.
Pentru detalii tehnice,
instrucþiuni de aplicare sau
demonstraþii practice, vã rugãm,
3. Se ºlefuieºte manual suprafaþa nu ezitaþi sã ne contactaþi. Detalii
cu perii de sârmã sau mecanic cu aju- despre sistemul D I S B O N
torul maºinii de ºlefuit. Resturile de º i locaþiile CAPAROL din
lacuri ºi vopsele vechi se înde-
pãrteazã, manual sau mecanic, prin Bucureºti ºi din þarã gãsiþi pe
rãzuire sau prin decapare cu aju- site-ul www.caparol.ro
torul pistolului cu apã fierbinte.

Locuinþa ºi starea noastrã de confort
ºef lucrãri dr. ing. Ana VÎRSTA
prof. dr. ing. Victor BURCHIU - Fac. de Îmbunãtãþiri Funciare ºi Ingineria Mediului - USA MV Bucureºti
ing. Diana Ioana CARACAª - Direcþia Calitate ºi Protecþia Mediului - APANOVA Bucureºti
Organizaþia Mondialã pentru Sãnãtate (OMS) defineºte confortul Principalele cauze ale excesului
general ca fiind ansamblul realizat de buna dispoziþie fizicã, spiritualã de umiditate dintr-o locuinþã sunt:
ºi socialã a subiecþilor umani. procesele fiziologice de respiraþie ºi
Astfel, în sfera climatului confortabil intrã toþi factorii a cãror modifi- evapo-transpiraþie ºi activitãþile cas-
care este perceputã de simþurile noastre, ca de exemplu: conþinutul de nice (spãlat, gãtit, încãlzitul locuin-
praf, gaze ºi presiunea aerului, intensitatea iluminatului, coloritul general þelor etc.).
ºi formele din mediul înconjurãtor, intensitatea, respectiv tonalitatea Observaþie: În condiþii de umidi-
zgomotelor, confortul termic etc. tate normalã, absorbþia vaporilor de
Cum definim confortul termic temperatura aerului este mai ridicatã, apã este asiguratã de zidãria camerei;
Confortul termic este o parte a cu atât este mai mare cantitatea în alte condiþii, reducerea umiditãþii se
conceptului de confort general, cu vaporilor de apã absorbitã de acesta. poate face fie prin încãlzirea supli-
o pondere ºi un rol determinant în Când aerul, la o anumitã temperaturã, mentarã a camerei, fie prin evacuarea
anumite situaþii; el reprezintã acea conþine întreaga cantitate de vapori de vaporilor de apã cu ajutorul unui venti-
stare în care parametrii climatului au apã pe care o poate absorbi, se spune lator (baie, bucãtãrie).
capacitatea de autoreglare, iar omul cã este aer saturat. Revenim la starea de confort
percepe senzaþia de bine. În condiþii normale, starea de
În mod obiºnuit, în interiorul
Spaþiul în care se manifestã con- confort este mai puþin influenþatã de
clãdirilor de locuit nu se ajunge la
fortul termic reprezintã zona de con- umiditatea aerului. Aerul uscat nu
limita de saturaþie, astfel cã raportul
fort. În condiþii normale, organismul
dintre cantitatea de vapori conþinutã produce un disconfort sesizabil ºi nu
uman trebuie sã-ºi pãstreze o tem-
efectiv în aer ºi cea necesarã satu- este dãunãtor sãnãtãþii, atâta timp
peraturã aproximativ constantã, de
raþiei (la o temperaturã datã) cât este curat. Fenomenul devine
36,7oC, valoare care reprezintã tem-
reprezintã umiditatea relativã. supãrãtor atunci când în curentul de
peratura normalã a corpului. Aceastã
În general, se admit urmãtoarele aer cald ºi uscat sunt antrenate par-
temperaturã se obþine printr-un pro-
ticulele de praf din încãpere ºi în
ces de autoreglare, în sensul cã valori pentru umiditatea relativã,
organismul cedeazã mediului încon- special din zona corpurilor de
î n funcþie de modul de utilizare
jurãtor o parte din cãldura rezultatã încãlzire.
a locuinþei: camere de zi - 50%, dor-
din arderile interioare prin radiaþie, Situaþia este mai evidentã în
mitoare - 50%-60%, bucãtãrii, bãi -
convecþie, conducþie cãtre obiectele cazul sobelor fãrã inerþie termicã ºi
40%-50%.
din jur, cu care omul intrã în contact, cu temperaturã exterioarã ridicatã,
Cu toate cã umiditatea relativã a
prin respiraþie ºi transpiraþie. respectiv a caloriferelor prea calde la
aerului din exteriorul clãdirii este
Limitele parametrilor climatici exterior.
mult mai mare (98%) din cauza tem-
diferã în funcþie de vârstã, sex, ali- Praful încãlzit este antrenat de
peraturilor diferite, conþinutul vapo- curenþii de aer cald ºi, prin respiraþie,
mentaþie, starea generalã a sãnãtãþii,
îmbrãcãminte, activitate ºi chiar de rilor dintr-o camerã cu umiditatea de aceºtia pãtrund ºi iritã mucoasele
obiºnuinþã. 50% este de douã ori mai mare pharynxului. Percepþia unui aseme-
Confortul reduce riscul îmbol- decât a aerului din exterior (cu tem- nea disconfort poartã denumirea de
nãvirilor, prelungeºte viaþa ºi - foarte peratura de -5oC). Deci, vaporii de senzaþia de uscãciune.
important - sporeºte eficienþa activi- apã sunt mult mai concentraþi în Aºadar, senzaþia de uscãciune
tãþii umane pe toatã durata acesteia. aerul cald dintr-o încãpere, decât în nu are nimic comun cu umiditatea
Umiditatea aerului din locuin]\ aerul rece din exterior. Motivaþia sau cu uscãciunea aerului din
Prin umiditate se înþelege apariþiei vaporilor de apã într-o încãpere (care are totuºi drept limitã
conþinutul de vapori de apã din încãpere trebuie cãutatã în interiorul inferioarã admisibilã - o valoare a
aer, la o temperaturã datã. Cu cât acesteia. umiditãþii relative de 30%).

AMF – Clean Room
Producþiile "High-Tech" impun cele mai înalte cerinþe atât
în ceea ce priveºte prelucrarea materialelor, concepþia ºi
design-ul instalaþiilor de fabricaþie utilizate, cât ºi în privinþa
sistemelor de pereþi, a pardoselilor ºi plafoanelor suspendate
din încãperile respective.
În branºele industriale în care sunt realizate sau prelu-
crate produse sensibile la impuritãþile din aer se acordã o
atenþie deosebitã pregãtirii ºi menþinerii condiþiilor de puritate
a aerului. În acest sens, se utilizeazã în majoritatea cazurilor
camerele curate, care, prin intermediul aerului foarte pur,
filtrat ºi circulat permanent, îndeplinesc criteriile de curãþenie
ºi puritate.
Cererea în legãturã cu emisia redusã de particule existã în
toate domeniile în care se pune accent pe o fabricaþie, prelu-
crare ºi manipulare ce se supun unor condiþii ridicate de puri-
tate a aerului. Suplimentar însã, în funcþie de profilul cerinþei
specifice fiecãrei branºe industriale, de la industria alimentarã,
farmaceuticã, electronicã, cea de producþie a semiconducto-
rilor ºi pânã la industria de automobile, trebuie sã fie înde-
pliniþi ºi alþi parametri specifici. Pentru a numi numai
parametrii cel mai des solicitaþi, se impun: un grad ridicat de
curãþire, dezinfectare ºi sterilizare, o rezistenþã bunã la com-
plexe de reacþie chimicã sau chiar un comportament de
încãrcare electrostaticã minimã.
Exigenþele sunt ridicate, astfel încât numai sistemele de
plafoane cele mai moderne pot respecta aceste cerinþe.
Knauf AMF GmbH&Co. KG oferã plafoane adaptate special
cerinþelor specifice diferitelor aplicaþii de camere curate ºi ale
claselor de puritate, aºa cum sunt specificate conform DIN
EN ISO 14644+1, ale liniilor directoare VDI 2083, fiºa 1 sau
ale standardului privind clasele de puritate a aerului U S
Federal Standard 209E, retras oficial între timp.
Sistemele de plafoane reprezentative de la Knauf AMF
GmbH&Co. KG au fost testate în condiþii de laborator în
camerele curate de referinþã ale Institutului "Fraunhofer
Gesellschaft", astfel încât se poate enunþa în mod expres cã acestea
sunt potrivite pentru aplicaþii ºi construcþii de camere curate.
CLEAN ROOM SAFETY ºi HYGENA SAFETY sunt sis-
teme de plafoane - AMF care propun soluþii inovative în dome-
niul igienã. Plafoanele AMF - Clean Room oferã soluþii
verificate pentru clasele 4 - 6 de camere curate conform ISO
14644-1 (respectiv clasa 10 - 1000 conform US Fed.Std. 209E).
Ele sunt indicate, atât pentru industria alimentarã ºi farmaceu-
ticã, tehnica medicalã ºi tot ce este legat de domeniul sãnãtãþii,
cât ºi pentru domeniul microelectronicii.
AMF HYGENA a fost special dezvoltatã sã reziste la atacul
bacteriilor ºi al fungilor. Prin urmare, se reduce considerabil
posibilitatea unei contaminãri suplimentare a încãperii din
cauza microorganismelor. Plãcile - AMF HYGENA sunt
utilizate, printre altele, în clinici, laboratoare, cantine sau
pieþe agroalimentare.
Plafoanele – AMF "Clean Room Safety" ºi "Hygena
Safety" oferã soluþii ideale pentru cerinþele ridicate impuse
de domeniul camerelor curate, respectiv cel privind o igienã
specialã.
¬ urmare din pagina 62 deci o autoreglare a temperaturii (EPA) din Statele Unite, aerul din
Frecvent, ocupanþii încãperilor aerului înconjurãtor; cedarea cãldurii interiorul clãdirilor (locuinþe, birouri,
încãlzite, în condiþiile prezentate, din se realizeazã prin închiderea sau spaþii comerciale) este, în medie,
cauza senzaþiei de uscãciune, deschiderea porilor aflaþi sub de 2-5 ori mai poluat decât cel din
amplaseazã pe suprafeþe calde, comanda sistemului nervos, un rol exterior. În unele situaþii, limitele
evaporatoare speciale de apã, repre- important în acest proces avându-l maxime admisibile pot fi depãºite de
zentând vase metalice sau ceramice fenomenul de transpiraþie. aproximativ 70 de ori.
umplute parþial cu apã, considerând La temperaturi ridicate ale aeru- Un studiu efectuat în 1995 în
cã prin evaporarea conþinutului aces- lui, corpul uman nu mai poate radia Statele Unite, a arãtat cã, în
cãldura proprie, apãrând astfel peri- ambuteiajele din traficul auto urban,
tora se compenseazã lipsa de umiditate.
colul supraîncãlzirii cu influenþã poluarea din spaþiul interior al auto-
Raþionamentul este fals deoarece
negativã asupra sãnãtãþii. Dacã turismelor ajunge sã fie de circa
vaporii de apã proveniþi din aceste
mediul este relativ uscat, corpul se 18 ori mai mare decât cea din exterior.
vase sunt luaþi de curenþii de aer ºi
apãrã prin declanºarea fenomenului Riscul expunerii la substanþele
conduºi în zona ferestrelor, unde se
de transpiraþie a pielii, producându-se poluante din interior este cu atât mai
condenseazã din nou ºi, ca urmare, mare cu cât timpul petrecut de
“rãcirea prin evaporaþie”.
geamurile se aburesc. Când aerul din încãpere devine oameni în spaþiile închise depãºeºte
Aºadar, evaporatorul de apã saturat cu vapori de apã, transpiraþia uneori 70% din total.
reprezintã o soluþie ineficientã; este nu mai poate fi preluatã ºi apare Cei mai expuºi la poluarea inte-
mai indicat, din punct de vedere supraîncãlzirea corpului. rioarã sunt copiii, bãtrânii, fumãtorii,
igienic, sã luptãm împotriva prafului Atenþie la locuinþele improvizate suferinzii de afecþiuni respiratorii ºi
decât împotriva uscãciunii. în mansarde sau insuficient ter- cardiace, femeile însãrcinate ºi
În majoritatea cazurilor, aerul din moizolate, locuite în perioadele de muncitorii din fabricile cu risc toxic.
încãperea încãlzitã nu este lipsit de varã, în care, din cauza temperaturii, Agenþiile europene de mediu, ca
vapori de apã, dimpotrivã - umiditatea aerul este încãrcat peste limitã cu ºi cea din Statele Unite, au fãcut
aerului din încãpere poate fi diminuatã vapori de apã, stare care îngre- legãtura între subtanþele specifice
printr-o aerisire suplimentarã. uneazã ºi adesea face imposibilã interiorului locuinþelor ºi diferitele
O senzaþie de disconfort puternic autoreglarea termicã a corpului afecþiuni precum: alergii, tuse, dureri
omenesc. de cap ºi de ochi, obosealã cronicã,
o resimþim ºi în cazul temperaturilor
Putem, aºadar, considera locu- ameþeli, numindu-le “sindromul clã-
ridicate din încãperi - corelate cu o
inþele noastre bine proiectate, exe- dirilor bolnave”.
umiditate excesivã a aerului. În aceastã
cutate ºi întreþinute, inclusiv judicios O clãdire este consideratã “bol-
situaþie, aerul fiind aproape saturat, încãlzite, numai atunci când, respec- navã” dacã cel puþin 20% din ocu-
nu mai poate prelua vaporii de apã tând toate criteriile de eficienþã eco- panþi suferã de astfel de afecþiuni,
eliminaþi de corpul uman, favorizând nomicã, acestea asigurã ocupanþilor persistente în interior ºi care dispar
apariþia stãrii de moleºealã ºi ºi un grad superior de confort termic. o datã ce au ieºit din clãdire.
obosealã avansatã. Aceastã stare Cele prezentate ne obligã (în În mod surprinzãtor, clãdirile noi
de disconfort se numeºte zãpuºealã mãsura interesului manifestat de citi- sunt în mod frecvent mai “bolnave”
ºi, o datã instalatã, se reduce capa- tori) sã revenim asupra acestui decât cele vechi din cauza reducerii
citatea de reglare a echilibrului termic subiect, cu detalieri privind dotarea aerisirii ºi a substanþelor chimice
al corpului ºi omul are senzaþia de locuinþelor cu instalaþii sanitare, pre- provenite de la mobilã ºi de la
cãldurã sufocantã. cum ºi cu elemente de analizã eco- covoarele noi.
nomicã, respectiv cu soluþii moderne, Conform studiilor EPA, cel puþin
Confortul [i reglarea temperaturii
economice ºi performante pentru 17% din cele 4 milioane de clãdiri
corpului uman încãlzirea casei în care locuim. comerciale (birouri) din Statele Unite
Aspectele precizate anterior ne
Poluarea din interiorul locuin]elor sunt “bolnave”, fapt ce costã statul
conduc la concluzia cã senzaþia de Dacã citiþi aceastã revistã la birou american aproximativ 100 miliarde
bine - în fapt, de confort - poate fi sau la dumneavoastrã acasã, s-ar USD din pricina absenteismului de la
atinsã la o temperaturã mai ridicatã putea sã constataþi cã aerul pe care serviciu, reducerii productivitãþii ºi
a aerului din camera de locuit, dacã îl respiraþi este mult mai poluat decât costurilor asigurãrilor de sãnãtate.
acesta este sensibil mai uscat. cel din exterior. De unde provin ºi care sunt, în
Adaptarea corpului nostru la Conform studiilor efectuate de general, substanþele care provoacã
condiþii variate de mediu impune Agenþia de Protecþia Mediului poluarea interioarã?

Printre cele mai rãspândite ºi mai Bolile cele mai rãspândite produse În baza acestui concept, o clãdire
periculoase substanþe se pot enumera: de aceste substanþe sunt: cancerul, poate fi consideratã ecologicã în
z formaldehidele - gaze extrem afecþiunile respiratorii, afecþiuni ale mãsura în care parametrii de mediu
de iritante, provenite de la furnirul ochilor, nasului, gâtului, ficatului ºi ai acesteia pot asigura calitãþi ale
mobilierului, vopsele, spumã de izo- rinichilor, durerile de cap, alergiile ºi spaþiului, ambianþei, într-un cuvânt -
lat, adezivi; altele. confortul. Calitatea ecologicã a unei
z fumul de þigarã ºi produºii Ce se poate face? clãdiri impune ca în noþiunea de con-
organici de sintezã (tetracloretilenã, În primul rând utilizarea materia- fort sã se regãseascã: percepþia
para-diclorbenzen, benzo-á-pirene, lelor naturale, renunþarea la fumat în spaþiului, legãturile speciale, liberta-
spaþii închise ºi la folosirea spray-
tricloretan º.a.) - substanþe care ajung tea de acþiune individualã asupra
urilor, precum ºi la depozitarea în
în aerul din încãperi ca urmare a uti- temperaturii sau a gradului de ilu-
condiþii de securitate ºi în afara
lizãrii spray-urilor, a produselor de minare.
spaþiului de locuit a substanþelor
împrospãtat aerul ºi a celor de curãþat, chimice periculoase ar fi printre cele În rândul specialiºtilor, conceptul
a produselor sintetice (covoare, huse, mai simple ºi eficiente mãsuri. de calitate ecologicã a unei clãdiri
perdele); Esenþial este ca aerisirea inte- cuprinde demersul cunoscut sub
z oxizii de azot (NOx); rioarelor sã fie fãcutã periodic, fie numele High Quality Environmental
z monoxidul de carbon (CO) - de direct, fie prin folosirea instalaþiilor de (HQE), care obligã sã se ia în con-
la instalaþii de încãlzire necorespun- filtrare ºi reîmprospãtare a aerului. siderare ansamblul parametrilor
zãtoare sau ca urmare a folosirii Calitatea ecologic\ a unei cl\diri legaþi de calitatea habitatului, prote-
combustibililor de calitate inferioarã; (CEC) jarea resurselor, diminuarea noxelor
z cloroformul - degajat din apa Calitatea ecologicã a unei clãdiri ºi a deºeurilor, adicã direcþii care,
fierbinte tratatã cu clor. (CEC) reprezintã un concept mo- încã din faza de concepþie a unei
Lista substanþelor nocive poate fi dern impus prin Protocolul de la clãdiri, sã asigure ºi o asociere
completatã ºi cu alþi produºi, în funcþie Kyoto (1997) privind activitãþile de intimã între arhitecturã, peisagisticã
de condiþiile specifice fiecãrei clãdiri. dezvoltare durabilã a societãþii. ºi urbanism.

Metode de eliminare a umiditãþii
din zidurile clãdirilor
Cristina CÂMPIAN, Cãtãlin MOGA - UT Cluj-Napoca; Tiberiu STREZA - director SC RECON SRL
Una dintre marile probleme cu care ne confruntãm la clãdirile vechi sau la monumentele istorice este
umiditatea ascendentã cauzatã de apa care migreazã în pereþi, din diferite surse aflate în fundaþie sau în sol.
Umiditatea ascendentã duce la modificãri evidente ale proprietãþilor materialelor: cãrãmizi sfãrâmicioase,
armãturi corodate etc.
Existã mai multe procedee care încearcã sã rezolve aceastã situaþie, ele putând fi clasificate în urmãtoarele
metode: chimice, electro-osmotice ºi fizice.
Metoda chimic\ Ambele proceduri chimice trebuie acestei metode), ea a fost complet
Prima etapã a acestei proceduri reaplicate dupã 2-5 ani, pentru cã nu abandonatã deoarece plãcuþele de
constã în practicarea de gãuri în zid, sunt metode definitive, iar umidi- cupru se corodau ºi nu mai erau capa-
de obicei, doar de o parte a acestuia tatea reapare. bile sã îndeplineascã cerinþele pentru
ºi la o anumitã adâncime pe Metoda electro-oosmotic\ care au fost dispuse în zid.
grosimea lui. În gãuri se introduc Una dintre cele mai cunoscute Un alt procedeu, folosit mai ales în
tuburi speciale în care se injecteazã, proceduri de acest tip constã în Elveþia, constã în înconjurarea întregii
introducerea în ziduri a unor ele- clãdiri cu cabluri conductoare din
sub presiune, rãºini speciale, astfel
mente din cãrãmidã de formã trape- cupru, conectate la niºte piese reali-
încât se formeazã o barierã chimicã
zoidalã, triunghiularã sau rotundã, zate tot din cupru, care sunt introduse
ce împiedicã umiditatea capilarã ºi
numite „sifon”. Ele conþin în cavi- în ziduri, la intervale determinate.
satureazã partea de zid tratatã.
tatea internã o micã plãcuþã de Aceste cabluri sunt apoi inserate în
Procesul de dezumidificare poate
cupru, al cãrei rol este de a atrage teren, astfel încât sã se creeze o mare
fi dificil deoarece produsul injectat nu diferenþã de potenþial care scoate,
umiditatea, apa rezultatã din acest
penetreazã uniform în suprafaþa afec- practic, umiditatea din ziduri.
proces fiind transferatã spre exterior
tatã de umiditate. De asemenea,
datoritã înclinaþiei acestor elemente. Metoda fizic\
zidurile tratate sunt adesea foarte Dupã o perioadã de mare populari- Metoda constã în secþionarea
vechi ºi pot avea crãpãturi verticale tate (mai multe clãdiri publice ºi biserici pereþilor din cãrãmidã, introducerea
sau gãuri care împiedicã rãºinile injec- din Europa mai poartã încã semnele unei folii hidroizolatoare, împãnarea
tate sub presiune sau gravitaþional sã
se repartizeze în mod uniform în zid.
Chiar ºi doar câteva puncte netratate
permit umiditãþii sã treacã ºi compro-
mit întregul tratament.
Un al doilea procedeu chimic
constã în utilizarea de mortare spe-
ciale care usucã zidul fãrã a stopa
umiditatea capilarã, favorizând evapo-
rarea. Acest tip de mortar nu poate fi
însã folosit împreunã cu procedeul
anterior, cel al barierei chimice cu
gãuri practicate în zid. Foto 1: Folie ºi pene pentru împãnarea zidului

Culoarea aduce armonie
în via]a noastr@
Anul 2005 aduce cu sine multe Vopselele de interior Baumit din
noutãþi la Baumit România. Una gamele Extra ºi Profi se caracte-
dintre cele mai importante este rizeazã prin capacitate de acoperire
îmbogãþirea gamei de vopsele într-un singur strat, situaþie extrem
pentru interior, produse realizate de de favorabilã în cazul aplicãrii
laboratorul propriu Baumit România, mecanizate.
împreunã cu laboratorul central al Gama întreagã de vopsele de
firmei-mamã din Austria. interior Baumit: Standard, ECO,
Astfel, în plus faþã de vopselele Extra, Profi, precum ºi Grundul pentru
Baumit deja cunoscute din anii vopselele Baumit se gãsesc în toate
anteriori, ºi anume vopseaua
lavabilã Standard ºi vopseaua
lavabilã Extra, gama a fost comple-
tatã cu urmãtoarele produse:
z Grund pentru vopsea de interior -
produs strict necesar în cazul
aplicãrii vopselelor pe suporturi neu-
niforme ºi cu o capacitate de absorbþie
ridicatã, cum sunt, de exemplu, pereþii
de gips-carton;
Produsul este pigmentat în alb, z vopsea de interior ECO -
astfel cã ajutã ºi la creºterea puterii o vopsea din categoria vopselelor
de acoperire a straturilor de vopsea uzuale, cu un raport preþ-calitate lanþurile de magazine Carrefour,
ce vor fi aplicate. foarte bun.
Bricostore, Praktiker, precum ºi la
De asemenea, pentru a putea
distribuitorii Baumit din toatã þara.
satisface chiar ºi cerinþele celor mai
Pentru oricare dintre aceste
pretenþioºi clienþi, pentru utilizarea în
zone cu solicitãri ridicate (spaþii vopsele aþi opta, vã garantãm, în
umede, holuri, ºcoli etc.) va intra în primul rând, o calitate excelentã,
producþie, o nouã vopsea de interior posibilitatea colorãrii într-o multitu-
din gama Profi. dine de culori, conform paletarului
În acest fel, Baumit România le internaþional “Colours of more
va prezenta clienþilor o gamã com- emotion”, ºi, nu în ultimul rând,
pletã de vopsele de interior, pentru preþuri accesibile.
toate exigenþele ºi buzunarele, ºtiut
fiind cã producerea în þarã a acestora
aduce cu sine ºi o reducere a
preþurilor.
Vopselele vor putea fi colorate la
instalaþia electronicã de colorare,
conform paletarului de culori
“Colours of more emotion”. SC Baumit România Com SRL,
Toate aceste vopsele permit ºi o B-dul Iuliu Maniu nr. 600,
aplicare cu instalaþii airless, cerinþã sector 6, RO 061129, Bucureºti,
tot mai solicitatã în cadrul marilor Tel.: 021-493.44.02/03/04
Fax: 021-434.06.48,
investiþii, cu termene scurte de
E-mail: office@baumit.ro
punere în funcþiune.

¬ urmare din pagina 68
cu pene speciale fãrã afectarea
stabilitãþii clãdirii ºi injectarea cu mortar.
Aceastã metodã este una radicalã,
care rezolvã definitiv problema umi-
ditãþii ascendente, deoarece se
creeazã o barierã izolatoare în tãie-
tura practicatã la baza zidului.
Metoda este cunoscutã sub denu-
mirea de COMER, dupã numele
companiei din Italia care a elaborat-o
ºi dezvoltat-o, RECON fiind reprezen- Foto 2: Introducerea foliei ºi a penelor
tantul sãu în România. în tãietura practicatã în zid
Ea a fost aplicatã, deja, cu bune
rezultate la clãdiri ºi monumente din
Germania, Austria, Franþa, Marea
Britanie ºi România.
Metoda poate fi folositã pentru
ziduri exterioare sau interioare reali-
zate din cãrãmidã, tuf, beton, diferite
tipuri de blocuri ceramice. Foto 3: Peretele grãdiniþei evanghelice
Prima etapã constã în înde- din Oradea, atacat de umiditate.
pãrtarea, pe o anumitã înãlþime, a
mortarului de la suprafaþa zidului.
Dacã acest mortar se prezintã în
condiþii deosebit de proaste, este
mai bine sã fie îndepãrtat înainte de
realizarea tãieturii, pentru a facilita
astfel procesul de evaporare. Foto 5: Castelul de la Arcalia, jud Bistriþa-
Nãsãud - Staþiunea de cercetãri biologice
Se practicã apoi o tãieturã la
Universitatea Babeº Bolyai, înainte ºi dupã
baza zidului, pe lungimi determinate, Foto 4: Acelaºi perete, în urma aplicãrii metodei executarea lucrãrilor
cu un utilaj special de tãiere care
Pene realizate dintr-un material spe- Toate aceste clãdiri se comportã
funcþioneazã cu un lanþ cu dinþi dia-
cial sunt apoi introduse pentru a asigura excelent în continuare, umiditatea
mantaþi. În tãieturã (fanta orizontalã)
stabilitatea zidului în tãieturã (foto 1). nu a reapãrut, iar condiþiile de
se introduce o folie specialã. Aceasta
Procedeul mai implicã ºi apli- exploatare ºi comportare sunt dintre
acþioneazã ca o barierã împotriva
carea unui mortar special injectat în cele mai bune.
umiditãþii ascendente (foto 1). tãieturã la o presiune de maximum Bibliografie
Un asemenea tip de operaþie a 2 atmosfere (figura 2).
1 *** Agrement tehnic nr.007-
fost realizat la mai multe palate din În România metoda a fost apli-
03/051-1999 – S.C. RECON SRL,
oraºul Veneþia, atacate de umiditatea catã cu succes la mai multe
Cluj-Napoca, privind metoda de
lagunei (ex. Palazzo Grassi). investiþii. Iatã, în continuare, câteva
eliminare a umiditãþii din pereþii de
situaþii concrete de tratare a zidurilor
Utilizarea foliilor creeazã o bari- cãrãmidã ai clãdirilor , INCERC Cluj.
afectate de umiditate. Clãdiri vechi,
erã izolatoare perfectã cu proprietãþi 2. Streza T., Câmpian Cr.,
monumente istorice, chiar un castel
dielectrice excelente, o buna inerþie care au fost reabilitate folosind „Tehnologia COMER de eliminare a
chimicã ºi o idealã rezistenþã la aceastã metodã, au devenit, practic, umiditãþii din ziduri”, 26-28 aprilie
compresiune. construcþii noi (foto 3, 4, 5). 2002, „SIBSTIL 2002”, Sibiu.

i t a þ i e
Inv
LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT S.A.
Piatra naturalã nu mai reprezintã o noutate pentru sectorul
construcþiilor. Faptul cã putem vorbi despre proiecte pentru
persoane fizice, realizate cu marmurã, granit, travertin ºi alte
pietre naturale, dovedeºte interesul mare pentru acest domeniu
care tinde sã devinã tot mai popular.
Calitãþile distincte privind durabilitatea în timp (de peste
50 de ani), paleta coloristicã deosebit de diversificatã, unici-
tatea materialului, întreþinerea uºoarã a suprafeþelor,
au condus la o foarte largã utilizare a pietrei naturale în
domeniul construcþiilor civile.
Firma SC LAZARIDIS MARMURÃ Materialele oferite de firma noastrã de construcþii din þarã. Dintre aceste
ªI GRANIT SA a luat fiinþã în anul pot fi folosite pentru diferite tipuri de lucrãri, putem aminti: „Neocity Tower”
1992 sub numele de PASKALIS construcþii, fiind utilizate atât pentru – Alpha Bank Bucureºti, sediul “Grivco”
S.A., având ca obiect de activitate spaþiile interioare (pardoseli, pereþi, Bucureºti, sediul “Porsche” Pipera,
importul ºi comercializarea de piatrã scãri, mese, lavoare de baie, blaturi
naturalã – marmurã, granit, ºist – sediul “Bog’Art Center” Bucureºti,
de baie ºi bucãtãrie, glafuri etc.), cât
fiind decisã de la început sã vinã în sediul “Mobifon” Bucureºti, sediul
ºi pentru placarea exterioarã a
întâmpinarea clienþilor cu oferte clãdirilor ºi a spaþiilor înconjurãtoare “Asigurãri Ion Þiriac” Bucureºti,
atractive pentru asemenea materiale (pereþi exteriori, pavaje, alei, monu- hotel “Iaki” Mamaia ºi lista continuã.
de construcþii, la cel mai avantajos mente, obiecte decorative), întrucât Succesul nostru se bazeazã pe
raport preþ-calitate. calitate, preþuri accesibile, prompti-
piatra naturalã este bine cunoscutã
Executãm lucrãri la dimensiunile
pentru rezistenþa ridicatã la diferitele tudine ºi seriozitate.
ºi caracteristicile dorite de clienþi ºi,
în funcþie de scopul final al con- variaþii ale condiþiilor atmosferice. În concluzie, putem afirma cã
strucþiei, îi consiliem pentru a alege Angajaþii firmei noastre formeazã LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SA
materialul potrivit. La cerere, materi- o echipã de profesioniºti ce vor nu este o simplã firmã, o veþi percepe
alul poate fi supus unor prelucrãri reprezenta un real sprijin în atin-
ca pe o mare familie, unde cuvântul
speciale, cum ar fi: ºlefuirea can- gerea obiectivelor pe care vi le pro-
are greutate, corectitudinea - un
turilor în diferite forme, decupaje ºi puneþi. Echipa noastrã va fi prezentã
la sediul dumneavoastrã, pentru susþinãtor, înþelegerea ºi rãbdarea
tãieturi speciale pentru compunerea
diverselor forme de pardoseli. negocierea preþurilor ºi prezentarea sunt bazele unei bune colaborãri cu
produselor din pia- clientul, poate chiar începutul unei
trã naturalã care durabile relaþii de afaceri.
se preteazã cel mai Despre proiectele noastre vom
bine la realizarea vorbi în numãrul viitor al revistei.
construcþiei dorite. Vã aºteptãm la sediile noastre din
SC LAZARIDIS Bucureºti-Otopeni, Calea Bucureºtilor
MARMURÃ ªI
nr. 79A, tel. 021.266.46.57 ºi Bãicoi-
GRANIT SA deþine
un portofoliu demn Prahova, Str. Înfrãþirii nr. 111, Lilieºti,
de invidiat, dovadã tel. 0244-26.87.44, pentru a vã convinge
fiind numeroasele personal de cele spuse mai sus.
lucrãri realizate Întotdeauna, cu consideraþie
direct sau sub pentru clienþii noºtri,
antrepriza celor Alexandrina Leca,
mai cunoscute firme Director General

Cui nu-ii place ce-ii frumos?
De mult timp ºi de numeroase ori, mulþi dintre noi ne-am exprimat
dezacordul privind "inesteticul" în lucrãrile edilitar-gospodãreºti.
Cu unele excepþii ce privesc recentele edificii administrative care
au apãrut pe harta Bucureºtiului ºi a altor oraºe din þarã, peisajul
urbanistic monoton creeazã ºi un mare disconfort în privinþa orien-
tãrii în spaþiu, din cauza lipsei sau insuficienþei mijloacelor prin care
sã identificãm adrese sau alte informaþii necesar a fi cunoscute.
ªi acest lucru se referã nu numai la exteriorul clãdirilor, ci ºi la inte-
riorul lor, unde orientarea în "a bate" la uºa potrivitã sau aflarea
primelor informaþii înainte de a începe un demers joacã un rol
esenþial. Dar pentru ca toate semnalmentele la care ne referim sã
existe, trebuie sã funcþioneze ºi la noi firme specializate (ca în occi-
dent) care sã execute produsele respective cu texte al cãror conþi-
nut sã fie clar, concis, explicativ ºi estetic.
Iatã de ce semnalãm, în paginile revistei, existenþa unei societãþi
bucureºtene, care oferã asemenea produse de care ar fi bine sã
beneficiaþi ºi dumneavoastrã cât mai curând.
în ce const\ oferta? z Prolight-uri (iluminare în cant

Firma TOTAL GRAVURA executã pe mai multe culori)
toatã gama de servicii de gravurã ºi z Litere volumetrice
rutare mecanicã sau laser cu CO2: z Obiecte promoþionale
z Gravurã asistatã de calculator z Plachete ºi trofee aniversare º.a.
sau laser cu CO2 în diverse materiale De ce gravur \?
(acrilic, ABS, alamã, aluminiu, În comparaþie cu alte metode de
dibond, forex, plexiglas, marmurã, signmaking, gravura are foarte multe
granit, sticlã, cristal, lemn, piele º.a.) avantaje:
z Rutare cu frezã sau laser z permite folosirea unei game
z Fotogravurã
foarte largi de materiale (plastic,
z Personalizãri de obiecte pentru
forex, plexiglas, inox, alamã, alu-
hoteluri ºi restaurante
miniu, marmurã, sticlã, lemn, hârtie,
z Personalizãri de obiecte pro-
º.a) între care unele greu prelucra-
moþionale
bile prin alte metode.
z Cãrþi de vizitã ºi invitaþii (car-
z inscripþionarea se face în
ton, plastic, piele).
material ºi nu pe material, asigu-
TOTAL GRAVURA oferã, de
rând o duratã de viaþã mai mare ºi
asemenea, o gamã foarte largã de
automat costuri în timp mult mai
produse finite:
mici.
z Signalecticã civilã ºi industrialã
(prin signalecticã, înþelegem plãcu- z calitatea ºi precizia de execuþie
þele informative sau de semnalizare) sunt foarte mari, iar timpul de exe-
z Firme luminoase cuþie este mic.

Mai concret, firma TOTAL GRAVURA
executã prin gravurã: plãcuþe de uºã,
plãcuþe de firmã, cifre ºi litere decu-
pate, numere de inventar, panouri de
comandã, plãcuþe pentru personal,
pentru interior sau exterior, cu pro-
tecþie la UV sau la diferite medii etc.
Se întrebuinþeazã materiale pre-
cum cele plastice cu dublu sau triplu
strat, specifice gravurii (un plastic
special compus din douã sau trei
straturi de diferite culori sau din
douã straturi, cel de la suprafaþã
fiind argintiu sau auriu), aluminiu
anodisat, alamã, forex, plexiglas,
marmurã, granit, sticlã, lemn º.a.
În interiorul gravurii poate fi aplicatã
ºi vopsea de diferite culori.
TOTAL GRAVURA executã

decup\ri pentru machete.
Ori, se ºtie cã orice construcþie
importantã se transpune, mai întâi,
într-o machetã.
Prin gravurã mecanicã sau laser
cu CO2 se executã decupãri pentru
machete de o precizie foarte mare ºi
o finisare de excepþie.
Gravura folositã pentru decu-
parea materialului înseamnã costuri
mult mai mici, în comparaþie cu lucrul material; scad astfel ºi costurile calificat pentru execuþia acestor
manual. Prin eliminarea erorilor cu materia primã. În plus, nu este lucrãri, deci se reduc costurile cu
umane, nu mai apar rebuturi de necesarã angajarea de personal forþa de muncã.
Am încercat sã ilustrãm ideile din acest text cu câteva fotografii ale produselor executate la TOTALGRAVURA.
Pânã la urmã însã, nici cuvintele, nici imaginile de faþã nu sunt suficient de elocvente. Cel mai bine ar fi sã
apelaþi la specialiºtii firmei, pentru a vi le arãta pe viu ºi a le executa ºi pentru dumneavoastrã.
S.C. TOTAL GRAVURA S.R.L.

Sediu: str. Bãltiþa nr. 2, bl. B18, sc. C, ap. 72, sector 4, Bucureºti
Punct de lucru: str. ªoimuº nr. 18, sector 4, Bucureºti
Tel./Fax: 021-636.59.22 E-mail: office@totalgravura.ro
Mobil: 0745-18.64.74 productie@totalgravura.ro
0788-13.97.64 Internet: www.totalgravura.ro

Principiile dezvolt@rii durabile
în construc]ii (II)
INDICATORI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILÃ ÎN CONSTRUCÞII
ing. Laura DUMITRESCU
(continuare din numãrul anterior) D. Calitatea în serviciu - performanþe z energia repetitivã înglobatã
Clãdirile diferã de produsele legate de caracteristicile clãdirii, necesitã o analizã detaliatã a
industriale obiºnuite prin complexi- care favorizeazã adaptabilitatea, frecvenþei ºi amplorii reparaþiilor ºi
tatea deosebitã, durata lungã de flexibilitatea, controlabilitatea ºi înlocuirilor materialelor ºi ansam-
viaþã ºi prin unicitate. mentenabilitatea; blurilor componente;
Abordarea clasicã a evaluãrii pe E. Economia - performanþe legate z energia de retragere reprezintã
ciclul de viaþã trebuie considerabil de costurile pe ciclu de viaþã al o proporþie relativ micã în energia pe
lãrgitã în cazul clãdirilor, în douã clãdirii. ciclu de viaþã, în plus existã ºi incer-
direcþii: În cadrul acestor domenii de per- titudinea privind practicile de demo-
a) limitele de timp ale sistemului: formanþã, indicatorii sunt structuraþi lare din viitor.
construcþia începe cu exprimarea pe niveluri ierarhice, dupã cum Pentru energia înglobatã în
necesitãþii sociale ºi sfârºeºte cu urmeazã: materialele de construcþie existã
evacuarea materialelor de con- bãnci de date, cum ar fi "EMIL" a
strucþie dupã demolare; A. Consumul de resurse
CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE Universitãþii din Essen, care prezintã
b) limitele domeniului de acþiune valori (în MJ/kg) ale energiei speci-
al sistemului: clãdirea creeazã, pe PRIMARÃ PE CICLU DE VIAÞÃ AL
CONSTRUCÞIEI (kWh/m ) SAU ANU-
2 fice consumate pentru producerea
timpul duratei sale de viaþã, o diferitelor materiale de construcþii.
AL (kWh/m a) este format din urmã-
2
extragere constantã de materiale ºi La aceste valori trebuie adãugate
energie din mediu ºi un flux larg ºi toarele categorii:
z energia necesarã producerii
valorile consumului de energie pen-
constant de emisii înapoi cãtre tru transportul ºi punerea în operã a
mediu. Limitele finale ale sistemului iniþiale a clãdirii (energia iniþialã
înglobatã); materialelor respective. Estimarea
coincid cu ecosfera. energiei iniþiale înglobate se poate
Astfel, relaþia construcþie-mediu z energia necesarã întreþinerii/
reabilitãrii clãdirii de-a lungul duratei face ºi cu ajutorul programelor de
este una deosebit de complexã. calcul bazate pe evaluarea ciclului
Totuºi, pentru a putea încuraja dez- de existenþã (energia repetitivã
înglobatã); de viaþã al construcþiilor (LCA - Life
voltarea unor construcþii cu impact Cycle Assessment), cum ar fi : ECO-
scãzut asupra mediului ºi pentru a z energia necesarã pentru
QUANTUM (Olanda), ECO-PRO
contribui la dezvoltarea durabilã, este condiþionarea (încãlzire, rãcire, venti-
(Germania), EQUER (Franþa) ºi
necesar sã se stabileascã mai multe lare) ºi iluminatul spaþiului interior ºi
ATHENA (Canada). În lipsa acestora,
criterii ºi o serie de indicatori de pentru funcþionarea echipamentelor
o estimare grosierã se poate face
evaluare a performanþelor de mediu (energie de exploatare);
folosind datele din tabelul 1.
ale clãdirilor, cu o exprimare cantita- z energia pentru demolare ºi
Pentru calculul energiei de
tivã, cu ajutorul cãrora sã se poatã depozitarea deºeurilor (energie de exploatare se vor folosi programe de
compara diferite construcþii sau vari- retragere). calcul validate ºi riguroase. Pentru
ante de proiectare a acestora. Estimarea consumului de energie clãdirile de locuit, se poate folosi
Un cadru general de evaluare de pe ciclu de viaþã trebuie sã se refere programul EPIQR, care face calculul
mediu a construcþiilor trebuie sã la energia primarã, adicã sã ia în bilanþului termic conform normei
cuprindã urmãtoarele criterii pe considerare ºi energia de producere europene EN 832 "Comportarea ter-
domenii de performanþã (grupe de ºi transport. micã a clãdirilor". De asemenea, în
indicatori): Pentru a facilita calculul acestui urmã cu doi ani a fost adoptatã o
A. Consumul de resurse cuprinde indicator, se pot lua în considerare metodologie româneascã de calcul
performanþe legate de epuizarea numai energia iniþialã înglobatã ºi
resurselor naturale; al consumului anual de cãldurã pen-
energia de exploatare, deoarece: tru încãlzirea spaþiilor ºi prepararea
B. Impactul de mediu - perfor-
manþe care descriu efecte ale con- Tabelul 1: Valori de referinþã pentru energia înglobatã (GJ/m2)
struirii, exploatãrii ºi demolãrii clãdirii
asupra sistemelor naturale;
C. Calitatea mediului interior -
performanþe legate de caracteristi-
cile clãdirii, care afecteazã sãnã-
tatea ºi confortul ocupanþilor;

apei calde de consum, la elaborarea de serã este obþinutã prin împãrþirea umbritã de clãdirea studiatã la
certificatului energetic al clãdirilor energiei pe tipuri de combustibil ºi ora 12, în ziua solstiþiului de iarnã
existente, prin care acestea pot fi prin multiplicarea cu factorii de (22 decembrie).
clasificate ºi notate în funcþie de efi- emisie regionali, corespunzãtori C. Calitatea mediului interior
cienþa lor energeticã (consumul total pentru diferitele surse de com- CALITATEA AERULUI ªI VENTI-
de cãldurã pentru încãlzirea spaþiilor bustibil, toate calculele fiind bazate LAREA:
ºi prepararea apei calde menajere). pe consumul de energie primarã ºi
z Controlul umiditãþii, indicator
Grilele de clasificare energeticã a luând în considerare cele mai impor-
clãdirii în funcþie de consumul de tante gaze cu efect de serã: CO2, ce evalueazã aspectele de proiec-
cãldurã specific anual sunt prezen- NOx ºi CH4. tare care sunt destinate sã mini-
tate în figura 1. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE mizeze acumularea umiditãþii în
UTILIZAREA TERENULUI ªI SCHIM- DISTRUGERE A STRATULUI DE OZON interiorul anvelopei clãdirii.
BAREA VALORII ECOLOGICE A z Controlul poluanþilor; indica-
(kg CFC-11echivalent/m2a); indica-
AMPLASAMENTULUI: torul estimeazã cantitatea totalã de torul evalueazã mãsurile de
z Suprafaþa de teren ocupatã agenþi frigorifici utilizaþi la echipa- proiectare în scopul minimizãrii sau
de construcþie ºi amenajãrile afe- mentele mecanice de rãcire în scop eliminãrii poluanþilor interiori la
rente (m2/persoanã). de condiþionare ºi pe cea de haloni sursã.
z Schimbarea valorii ecologice folosiþi la stingerea focului, rezultatul z Ventilarea ºi furnizarea
a terenului, indicator care fiind obþinut prin înmulþirea cantitãþii aerului proaspãt (h-1).
estimeazã mãsurile prevãzute fiecãrui poluant cu valoarea poten- CONFORTUL TERMIC:
pentru a menþine sau a îmbunãtãþi þialului sãu de distrugere a ozonului. z Temperatura aerului (K)
caracteristicile naturale ale zonei EMISIILE DE GAZE CARE z Temperatura medie radiantã (K)
amplasamentului. CONDUC LA ACIDIFIERE z Umiditatea relativã (%)
CONSUMUL DE APÃ ÎN EXPLOA- Miºcarea aerului (m/s)
( k g S O 2 echivalent/m a), indicator
2
z
TARE (m /persoanã), volumul de
3
obþinut cu ajutorul valorilor ILUMINATUL NATURAL ªI ARTIFI-

calcul fiind cel anual de apã potabilã CIAL ªI ACCESUL VIZUAL
furnizatã. potenþialelor de acidifiere pentru cei
mai importanþi poluanþi (oxizi de z Asigurarea iluminatului
CONSUMUL DE MATERIALE:
z Menþinerea clãdirii existente
azot, oxizi de sulf, hidrocarburi n a t u ral; indicatorul estimeazã
pentru noi utilizãri (% suprafaþã nearse etc.), emiºi în timpul produ- valoarea medie a factorului de
utilã), indicator ce estimeazã pro- cerii materialelor de construcþie sau luminã de zi (ez= Eint/Eextx100%)
porþia în care o clãdire existentã a arderii combustibililor fosili. pentru unitatea funcþionalã aflatã la
DEªEURILE SOLIDE (m suprafaþã
2
fost reþinutã ºi integratã într-o nouã primul nivel al clãdirii.
construcþie. destinatã depozitãrii ºi manipulãrii z Nivelurile iluminatului în
z Utilizarea în construcþie a deºeurilor reciclabile ºi suprafaþã suprafeþele publice (lux).
materialelor recuperate sau cu un destinatã compostãrii). z Accesul vizual la exterior,
conþinut reciclat mare (% greutate EFLUENÞII LICHIZI: exprimat prin distanþa maximã în
materiale). z Debitele de apã pluvialã în metri pânã la care accesul vizual
z Cantitatea de materiale pre- canalizarea orãºeneascã. cãtre exterior nu este obstrucþionat.
vãzute a fi recuperate sau reciclate z Debitele de apã uzatã mena- z Intimitatea vizualã faþã de
în cazul demolãrii construcþiei jerã în canalizarea orãºeneascã. exterior, indicator ce evalueazã dis-
(% greutate materiale). IMPACTUL ASUPRA AMPLASA- tanþa minimã în metri pânã la feres-
B. Impactul asupra mediului MENTULUI ªI A PROPRIETÃÞILOR trele unei clãdiri învecinate.
EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE ADIACENTE: z Accesul direct la lumina
SERÃ (kg CO2 echivalent/m a); valoa-
2
z Condiþii adverse ale vântului solarã.
rea emisiilor de gaze cu efect la sol, în jurul clãdirilor înalte, indi- ZGOMOTUL ªI ACUSTICA SPA-
cator ce se referã la prezenþa sau ÞIILOR INTERIOARE
absenþa aspectelor de proiectare, în D. Calitatea în serviciu
principal, la înãlþimea ºi geometria
FLEXIBILITATEA ªI ADAPTA-
clãdirii, în scopul minimizãrii efec-
BILITATEA, indicator ce se referã la:
telor adverse ale vântului la sol.
- Interferenþa cu accesul la uºurinþa adaptãrii sistemelor tehnice
lumina zilei a clãdirilor alãturate; ale clãdirii (încãlzire, rãcire, venti-
estimarea potrivit cãreia dacã clãdirea lare, cablu, iluminat) la schimbarea
studiatã permite un nivel acceptabil cerinþelor ocupanþilor; uºurinþa
de acces la lumina zilei a propri- reconfigurãrii spaþiilor interioare ale
etãþilor învecinate se face prin inter- unitãþilor funcþionale; pretabilitatea
mediul valorii unghiului vertical de planului structurii, a înãlþimii nive-
cer acoperit, vãzut de la cea mai lurilor ºi a capacitãþii portante a
apropiatã clãdire. planºeelor la schimbãri majore în uti-
- Interferenþa cu accesul la lizãrile viitoare; adaptabilitatea la
lumina soarelui de iarnã al viitoare schimbãri în tipul energiei
Fig. 1: Grilele de clasificare energeticã (scala clãdirilor alãturate, indicator expri- furnizate (introducerea tehnologi-
energeticã) în funcþie de consumul de cãldurã mat în procente suprafaþã de faþadã ilor bazate pe folosirea energiei
specific anual (cf. NP 049-2000) a clãdirii învecinate, care este regenerabile).

¬ urmare din pagina 75 Tabelul 2: Valorile indicatorilor de estimare a performaþelor de mediu
CONTROLABILITATEA SISTE-
MELOR, indicator ce estimeazã
posibilitatea exercitãrii controlului
asupra sistemelor de încãlzire ºi
rãcire din diferite încãperi, precum ºi
dacã nivelul automatizãrii clãdirii
este corespunzãtor complexitãþii
sistemului.
MENÞINEREA PERFORMANÞELOR -
indicatorul evalueazã mãsurile de
proiectare, care au în vedere:
z protejarea materialelor, a com-
ponentelor ºi ansamblurilor clãdirii
de acþiunea distructivã a soarelui, Notã: maph - milioane de ore-persoanã anual
variaþiilor de temperaturã, ploii ºi
z dacã este vorba de o con- z consumul de energie pentru
vântului;
z accesul corespunzãtor la sis-
strucþie obiºnuitã sau de una cu con- funcþionarea echipamentelor;
temele tehnice, la materialele ºi sum redus de energie (de tip z consumul de energie pentru
elementele de construcþie pentru "passive house" sau "low energy încãlzirea apei calde.
întreþinere ºi înlocuire; house" - solar architecture) etc. Rezultatul este exprimat:
z abilitatea de a menþine para-
În continuare, va fi prezentat z raportat la unitatea de supra-
metrii critici de performanþã în modul de calcul al câtorva indicatori faþã (kWh/m2a);
condiþii excepþionale; în cazul unei clãdiri de învãþãmânt z raportat la unitatea de suprafaþã
z mãsurarea ºi monitoringul per-
din municipiul Iaºi. ºi la milioane de ore-persoanã de
STUDIU DE CAZ
formanþei (monitorizarea para- UTILIZAREA INDICATORILOR ÎN ocupare anualã a clãdirii (maph -
metrilor de performanþã ai sistemelor, CAZUL UNEI CLÃDIRI DE million annual person hours)
sisteme de detectare a pierderilor de ÎNVÃÞÃMÂNT (kWh/m2 maph).
apã ºi gaz, mãsuri de reducere a Clãdirea a fost executatã în anii ’70 Suprafaþa de calcul este supra-
pierderilor de agenþi frigorifici). ºi se dezvoltã pe parter ºi trei etaje, faþa utilã netã.
CALITATEA AMENAJÃRILOR, indi- la nivelul al patrulea fiind un Pentru estimarea consumului de
cator ce se referã la nivelul amena- amfiteatru (fig. 2). Structura de energie s-a utilizat metodologia
jãrilor pentru relaxare ºi recreere, rezistenþã este din diafragme verti- recomandatã de Normativul pentru
activitãþi de grãdinãrit, practicarea cale ºi orizontale de beton armat, cu expertizarea termicã ºi energeticã a
unor sporturi, precum ºi la calitatea bulbi ºi stâlpi în planul faþadelor. clãdirilor NP 048-2000. A rezultat un
spaþiilor de parcare. Clãdirea are o suprafaþã utilã de consum specific de energie termicã
E. Performan]a economic\ 3.222 m2, un volum încãlzit de de 335 kWh/m2a pentru încãlzirea
Pentru cât mai mulþi dintre indi- 12.185 m3 ºi ocupã o suprafaþã de spaþiilor, la care se adaugã un con-
catorii enumeraþi mai sus, trebuie teren de 786 m2. sum specific de energie electricã
stabilite niveluri de performanþã Pentru a evalua performanþele de pentru iluminat de 1,39 kWh/m2a.
(valori cantitative), care sã ia în con- mediu ale acestei clãdiri, au fost cal-
siderare o serie de aspecte: Considerând randamentele de
culate valorile a patru indicatori, care transformare a energiei primare în
z dacã este cazul unei construcþii se referã la consumul de energie
noi sau al reabilitãrii unei construcþii energie finalã de 55% pentru ener-
primarã, suprafaþa de teren ocu- gia termicã, respectiv de 30% pentru
existente; patã, consumul de apã ºi emisiile
z destinaþia clãdirii (nivelurile vor
energia electricã, se obþine valoarea
de gaze cu efect de serã din
fi diferite în cazul unui spital faþã de o exploatarea clãdirii, rezultatele totalã a consumului anual specific de
clãdire de locuit sau un magazin, de obþinute fiind prezentate în tabelul 2. energie pentru exploatarea clãdirii
exemplu); a) Consumul specific anual de de 614 kWh/m2a. ªtiind cã pentru
energie primarã pentru exploatarea producerea a 10 kWh energie se
clãdirii consumã 1 litru de combustibil lichid
Energia asociatã cu exploatarea sau 1 m3 gaz metan, rezultã cã pen-
clãdirii (iluminat, încãlzire-rãcire, tru o duratã medie de viaþã a con-
ventilare etc.) reprezintã, de obicei, strucþiei de 50 ani vor trebui folosiþi
cea mai mare parte a consumului de 9,9 mil. m3 de combustibil (petrol sau
energie pe ciclul de viaþã. gaz metan), ceea ce reprezintã o
Reducerea energiei de exploatare cifrã impresionantã, atât prin prisma
este una dintre cele mai importante consumului de resurse, cât ºi a cos-
cerinþe de performanþã ale clãdirilor turilor aferente.
"verzi". Indicatorul cuprinde: b) Suprafaþa netã de teren ocupat
z consumul de energie pentru de clãdire ºi amenajãrile aferente
încãlzire, ventilare ºi condiþionarea Suprafaþa de teren ocupatã de
aerului; construcþie este un factor important,
z consumul de energie pentru
care contribuie la reducerea infiltrãrii
naturale a apei ºi, de aceea,
iluminatul clãdirii ºi al amplasa- înrãutãþeºte hidrologia localã
Fig. 2: Vedere de ansamblu a clãdirii mentului;

ºi biodiversitatea. Suprafaþa utilizatã Volumul de calcul este volumul necesitând folosirea unor factori de
trebuie sã fie minimã ºi trebuie evi- de apã potabilã, furnizat anual. conversie regionali ºi luând în con-
tatã ocuparea terenurilor agricole d) Emisiile specifice anuale de siderare cele mai importante gaze
sau cu valoare ecologicã ridicatã. cu efect de serã: CO2, NOx ºi CH4.
Indicatorul cuprinde suprafaþa de gaze cu efect de serã din exploa-
tarea clãdirii Rezultatul este exprimat
teren utilizat pentru construcþie, par-
cãri ºi drumuri de acces ºi este Creºterea încãlzirii globale ºi în k g CO2echivalent/m2 º i î n
exprimat în m 2/persoanã, bazân- schimbarea climei se datoreazã, kgCO2echivalent/m2 maph,
du-se pe gradul de ocupare proiec- în mare mãsurã, efectului de serã relaþia de calcul pentru cantitatea
tat al clãdirii. Suprafaþa de calcul asociat cu activitãþile umane. Princi- de CO 2echivalent fiind de forma:
reprezintã suprafaþa construitã a palele emisii din clãdiri care exacer-
clãdirii ºi suprafeþele pavate (supra- beazã efectul de serã sunt dioxidul kg CO 2 echivalent = kg CO 2 +
faþa acoperiºului care oferã beneficii (g NOx x 150 + g CH4 x 63)/1000.
ecologice substanþiale poate fi de carbon, metanul ºi oxizii de azot.
scãzutã din aceastã valoare). Emisiile de gaze cu efect de serã
trebuie imediat reduse cu 60-80% În cazul studiat, au fost disponi-
c) Consumul anual de apã în
exploatare pentru a stabiliza concentraþiile lor la bile doar datele cu privire la emisiile
Continua creºtere a numãrului nivelurile actuale. Emisiile asociate de CO2, factorii de emisie utilizaþi
centrelor urbane ºi explozia cu exploatarea reprezintã cea mai fiind cei recomandaþi de G. Hauser
demograficã necesitã cantitãþi con- mare proporþie a emisiilor pe ciclul (1996). Presupunând cã o treime din
siderabile de resurse de apã. Reduce- energia termicã este obþinutã pe
de viaþã al clãdirii. Mãrimea emisiilor
rea consumului de apã descreºte bazã de petrol (factor de emisie f =
de gaze cu efect de serã variazã 0,298 kg CO2/kWh), iar douã treimi,
presiunea asupra resurselor de apã direct proporþional cu energia de
ºi a instalaþiilor de epurare, scãzând, pe bazã de gaz metan (f = 0,221 kg
exploatare pentru încãlzire, rãcire, CO2/kWh) ºi considerând factorul de
de asemenea, ºi cerinþele de energie.
În clãdiri sunt folosite cantitãþi ventilare, iluminat ºi funcþionarea emisie la producerea energiei elec-
însemnate de apã potabilã, con- echipamentelor. Valoarea acestora trice de 0,613 kg CO2/kWh, rezultã o
sumul fiind mai mare în cazul în care este obþinutã prin împãrþirea energiei valoare totalã a emisiilor specifice
nu se practicã contorizarea sepa- pe tipuri de combustibil ºi prin multi- anuale de CO2 din exploatarea
ratã. Indicatorul se exprimã: plicarea cu factorii de emisie regio- clãdirii de 153 kg CO2/m2a, respectiv
z raportat la numãrul ocupanþilor nali corespunzãtori pentru diferitele 24.648 tone CO2 în decursul a 50 de
(m3/persoanã); surse de combustibil. ani de exploatare.
z raportat la milioane de ore-per- Toate calculele sunt bazate pe În mod evident, modernizarea
soanã anual (m3/maph). consumul de energie primarã, acestei clãdiri se impune.

...vã oferã
Echipamentele pentru demolare silenþioasã
de la ATLAS COPCO
Dezvoltarea, în ultimii ani, a maºinilor ºi echipamentelor specializate a
transformat demolarea mecanizatã într-un proces precis, rentabil ºi rapid.
Acolo unde antreprenorii au nevoie sã reducã zgomotul ºi vibraþiile
în timpul demolãrii, sã asigure o mare precizie în demolarea selectivã ºi
evacuarea materialelor rezultate sau au de-a face cu beton, armãturi ºi
chiar grinzi de oþel în cadrul aceluiaºi proces, foarfecele hidraulice,
pulverizatoarele, multi-grapplerele ºi tãietoarele de deºeuri – echipa-
mente pentru demolare silenþioasã – oferã soluþia.
Din cauza creºterii costurilor pentru terenurile ocupate, reciclarea
materialelor de construcþii a devenit o afacere profitabilã. Utilajele pen-
tru demolare silenþioasã pot fi folosite, de asemenea, pentru a mãrunþi ºi
separa betonul, armãturile ºi pentru a tãia oþelul în bucãþi de dimensiuni
potrivite pentru încãrcarea cuptoarelor.
În plus, acþionarea cu vibraþii reduse a acestor utilaje micºoreazã ten-
siunea nu doar la braþe ºi platforme, dar ºi la nivelul manipulanþilor
(operatorilor), îmbunãtãþind semnificativ productivitatea lor ºi capaci-
tatea de concentrare pe durate mai lungi.
ATLAS COPCO ºi-a extins sistematic gama de produse, pentru a
furniza foarfece hidraulice, pulverizatoare, multi-grapplere ºi tãietoare de
deºeuri din toate clasele de mãrime ºi performanþã.
CC – FOARFECE HIDRAULICE
CCs-urile de capacitate micã – CCs-urile de capacitate mare –
uºoare, puternice, robuste puternice, rapide, modulare
Design-ul simplu, solid al modelelor CC250 ºi CC550 Toate modelele de la CC 1501 în sus sunt optimizate
le face nu doar foarte uºoare, ci ºi extrem de robuste ºi
de încredere. FEM, pentru a face faþã celor mai grele solicitãri. Corpul
Aceste modele s u n t în care este montat cutterul (cuþitul) este prevãzut cu doi
i d e a l e p e n t r u ataºarea cilindri hidraulici puternici, cu valve de vitezã, care sã
pe miniexcavatoare ºi sunt asigure timpi minimi per ciclu. Design-ul modular permite
uºor de folosit. ca fiecare unitate sã fie echipatã cu cleºti diferiþi, în
Caracteristici:
funcþie de necesitãþi.
z un bun raport perfor-
manþã-greutate; Caracteristici:
z poziþionare rapidã z douã variante de cleºti (U= universal, pentru beton ºi
datoritã capacitãþii de armãturi; S = Steel,
rotaþie mecanicã la 360°; pentru grinzile de
z posibilitatea înlocuirii
oþel);
lamelor;
z proiectat cu
z plãci de pulverizare (mãrunþire)
opþionale, disponibile pentru un cleºte simplu ºi
modelul CC 550. unul dublu, ceea ce
Utilizãri: previne distrugerile
z pentru demolãri uºoare, ca de
rezultate din tensiu-
exemplu: elemente mici de beton
nile de curbare care
uºor armat, zidãrie;
z eficiente, în mod special,
apar în timpul tãie-
pentru degajarea ºi reconstrucþia turii ºi simplificã
interioarelor. manipularea;

z doi cilindri hidraulici care asigurã un flux optim de armat, de la uºor la mediu, zidãrie densã;
putere în timpul zdrobirii (mãrunþirii); z demolãri industriale grele, elemente de beton
z rotire hidraulicã la 360°, cu protecþie de supra- puternic armate;
încãrcare; z tãierea grinzilor de oþel;
z valve de vitezã care asigurã timpi scurþi/ciclu;
z secþionarea secundarã;
z înlocuire rapidã a pãrþilor supuse uzurii (dinþi ºi
z separarea materialelor.
lame), cu ajutorul dotãrilor on-board;
z corp al cutterului extrem de robust. Utilizãri pentru versiunea S:
Utilizãri pentru varianta U: z tãierea structurilor metalice (secþiuni în structuri din
z demolãri de clãdiri cu grad uºor pânã la mediu, beton oþel standard).
SC – TÃIETOARE DE DEªEURI (scrap cutters) –

mici, dar puternice
Cu design-ul compact al lamei ºi un cleºte mobil, z timpi scurþi/ciclu;
tãietoarele de deºeuri SC pot dezvolta forþe tãietoare z componente solide, extrem de rezistente;
semnificativ superioare, în comparaþie cu tãietoarele cu z lame înlocuibile.
doi cleºti mobili ºi lame lungi. Forþe mai mari de tãiere Utilizãri:
înseamnã rate de tãiere mai mari, ceea ce, în cele din
z tãierea structurilor din metal (grinzi,
urmã, deschide perspective pentru o gamã largã de
secþiuni, cabluri, tije);
aplicaþii. Tãietoarele SC nu sunt doar puternice ºi versatile;
z demolãri cu miniexcava-
ele asigurã o productivitate ºi o fidelitate deosebite.
Caracteristici: toare ori roboþi pentru demo-
z o foarte bunã forþã de tãiere pe toatã lungimea lare, în interiorul clãdirilor
lamei; ºi în perimetre contami-
z cilindru puternic; nate (uzine chimice,
z rotire hidraulicã la 360°, care asigurã o poziþionare c e n t r a l e atomoelec-
rapidã ºi precisã; trice).

GIMSID srl
POMPE DE ÎNALTÃ PRESIUNE
SERVICII DE HIDROCURÃÞARE/HIDRODEMOLARE
Hidrodemolare cu pompe de înaltã presiune

dr. ing. Radu ªTEFAN – director divizie S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºti
ing. Marin RACHIERU - ºef departament S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºti
Tehnologiea de hidrodemolare, z în zona de lucru ºi în imediata Numãrul mare de armãturi (16 x ø16
utilizând instalaþii cu pompe de înaltã apropiere nu sunt acceptate vibraþii ºi ø20 ºi 2 x I 240 pentru grinzi, 36 x
presiune, a pãtruns în ultimii ani din sau ºocuri care pot produce fisuri ºi ø16 ºi ø20 ºi respectiv 76 x ø16 ºi
ce în ce mai mult în domeniul con- stricãciuni la structurile rãmase dupã ø20 pentru stâlpi), duritatea destul
strucþiilor, determinând tot mai mulþi demolarea parþialã; de ridicatã a betonului (B400), masa
agenþi economici sã o foloseascã. z nu se acceptã tehnologii care mare a structurilor care urmau a fi
La nivel naþional însã, se con- produc praf; demolate (6÷24 tone) ºi spaþiul mic
statã, deocamdatã, o anumitã reti- z configuraþia ºi spaþiul restrâns de manevrã din interiorul clãdirii au
cenþã în utilizarea acestei tehnologii. ale construcþiei respective nu permit convins beneficiarul sã apeleze la
Fie din cauza sumarei informãri, fie accesul mijloacelor de demolare tehnologia de hidrodemolare.
din cauza spiritului de conservare, ºi/sau evacuare a molozului etc. Dupã cum se observã în figurile 1
de neacceptare a noului, firmele de În continuare, sunt prezentate ºi 2, structurile din beton au fost
construcþii apeleazã încã la mijloacele câteva lucrãri în care tehnologia de demolate selectiv, ele rãmânând pe
tradiþionale de demolare care nu hidrodemolare a fãcut faþã cu succes poziþie (suspendate sau la verticalã)
rãspund întotdeauna cerinþelor impuse. cerinþelor impuse de beneficiari. ºi dupã îndepãrtarea completã a
Existã situaþii în care tehnicile de Mai mult, lucrãrile au fost finalizate betonului din secþiunea tãiatã, graþie
demolare binecunoscute (demo- într-o perioadã de timp mai scurtã existenþei armãturilor din oþel.
larea cu mijloace mecanizate, cu decât cea prevãzutã pentru demolarea Un al doilea exemplu se referã la
ciocanul pneumatic, tãierea cu fir tradiþionalã, iar efortul financiar din demolarea parþialã a unei clãdiri tot
abraziv, tãierea cu disc etc.) nu pot fi partea beneficiarului a fost mai mic. cu o pompã HAMMELMANN care a
aplicate sau dacã da, acest lucru se Ca prim exemplu, prezentãm demo- lucrat la presiunea de 2.200 bar.
face cu eforturi financiare ºi umane larea unei structuri grele din beton Operaþia a constat în demolarea
suplimentare. Spre exemplu, poate armat la o centralã termicã, utilizând completã a unei pãrþi de clãdire (pe
apãrea necesitatea ridicãrii unor jet de apã la presiunea de 2.200 bar cu aproximativ 40% din lungime) for-
eºafodaje complexe sau cu volum ºi pompã HAMMELMANN Germania. matã din diverse structuri din beton
masã mari, utile susþinerii echipa- Operaþia respectivã a constat în armat: grinzi, stâlpi, planºee, fun-
mentului de lucru ºi a muncitorilor, demolarea selectivã a douã vetre de daþie. Ca o curiozitate, se poate
sau pot interveni implicaþii serioase cazan, compuse din 4 grinzi din beton aminti aici cã la o parte din grinzile ºi
în deteriorarea mediului. armat cu secþiunea de 0,8 m x 1,2 m stâlpii unde secþiunea nu a fost mai
Pot fi date nenumãrate alte exemple ºi a stâlpilor de susþinere aferenþi cu mare de 0,25 m2 ÷ 0,38 m2, densitatea
care susþin utilizarea tehnologiei de secþiunile de 0,92 m x 2,14 m ºi armãturilor a fost de la 55 la 120 bare
hidrodemolare, pentru situaþii când: respectiv 0,92 m x 0,92 m. de ø20/m2.
Fig. 1: Demolare structuri grele din beton Fig. 2: Element demolat (0,92m x 2,14m) 24 tone Fig. 3: Partea din clãdire în curs de demolare

Fig. 4: Partea din clãdire rãmasã dupã demolare Fig. 5: Secþiuni în corpuri de fundaþie Fig. 6: Adâncimea secþiunii în fundaþie
De la bun început cererea benefi- de clãdire supusã demolãrii rãmânând Cele 9 bucãþi care aveau o masã
ciarului a fost ca operaþia de demo- "în picioare" (vezi fig. 3 ºi 4). Ulterior, medie de aproximativ 11 t fiecare au
lare sã se efectueze fãrã vibraþii, cu ajutorul unei macarale, fiecare fost evacuate din groapa de fundaþie
ºocuri sau praf, întrucât în restul element demolat prin acest pro-
clãdirii se desfãºurau activitãþi care cu ajutorul macaralei în doar 2 zile.
cedeu a fost ancorat cu cablul de
nu puteau fi întrerupte ºi care ar fi Exemplele prezentate mai sus
ridicare al acesteia ºi demontat ca în
fost perturbate puternic. constituie doar câteva din lucrãrile de
cadrul unui joc LEGO. Timpul de
Tehnologia de demolare cu jet de intervenþie al mijlocului de ridicat a hidrodemolare executate în ultimii ani
apã la înaltã presiune a eliminat de cãtre S.C. GIMSID S.R.L cu
fost, astfel, limitat la minimum.
toate inconvenientele generate de instalaþia hidrodinamicã prevãzutã cu
mijloacele tradiþionale cunoscute. Ca operaþie separatã menþionãm
secþionarea a trei corpuri de fun- pompã de înaltã presiune, fabricatã
Ca ºi în exemplul anterior, toate ele-
mentele de construcþie din beton daþie din beton armat cu dimensiuni de firma germanã Hammelmann, al
armat (grinzi, stâlpi, planºee) au fost de 2,90 m x 8 m x 0,8 m în câte trei bucãþi, cãrei reprezentant exclusiv pe piaþa
demolate selectiv, întreaga parte aºa cum se vede în figurile 5 ºi 6. româneascã este.
GIMSID srl
POMPE DE ÎNALTÃ PRESIUNE
SERVICII DE HIDROCURÃÞARE/HIDRODEMOLARE
Bucureºti, str. Arcului nr. 9, ap. 2, sect. 2, Tel.: 211.87.01, 211.87.02, 211.89.01, 210.87.33
Fax: 210.26.75, 211.51.80, E-mail: gimsid@gimsid.ro
Reprezentant unic în România al firmei HAMMELMANN Maschinenfabrik GmbH
Executã lucrãri de curãþare sau demolare
cu jet de apã de înaltã presiune pentru unitãþi
din industrie, construcþii civile
ºi altele folosind instalaþia
HAMMELMANN RUTIERÃ S2500-11.
z curãþare-pregãtire suprafeþe metalice la poduri,
construcþii metalice industriale;
z curãþare suprafeþe exterioare la clãdiri, monumente ºi
alte construcþii civile;
z pregãtire suprafeþe de beton pentru reabilitare;
z îndepãrtare acoperiri de protecþie de pe pereþi ºi podele;
z decopertare ºi curãþare armãturi metalice din beton;
z curãþare rosturi de dilataþie;
z curãþarea suprafeþelor de murdãrie, lubrifianþi, sãruri,
alte fluide decât apa etc.;
z tãiere/demolare beton.

Un japonez cu suflet european
KOMATSU WB 97S-22
La fel ca întreaga gamã de echipa- economic, silenþios ºi ecologic,
mente pentru construcþii produse de manevrabilitate ridicatã, mulþumitã
concernul KOMATSU ºi utilizate sistemului 4x4x4 (patru roþi motoare ºi
peste tot în lume, buldoexcavatorul patru roþi directoare). Datoritã dotãrii
KOMATSU WB97S-2 se distinge prin cu pompã hidraulicã cu debit variabil,
fiabilitate, manevrabilitate, productivi- ca dotare standard se obþine un con-
tate ºi robusteþe deosebite, în condiþi- sum redus de combustibil, puterea
ile unei eficienþe economice ridicate. livratã fiind în funcþie de aplicaþie.
Folosindu-se cele mai avansate Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2
tehnologii de fabricaþie, se confirmã este echipat cu un motor KOMATSU 97
posibilã atingerea vitezei maxime de
tradiþia japonezã în crearea echipa- de 8 CP, turboalimentat. Capacitatea
40 km/h. Controlul automat al trans-
mentelor de ultimã generaþie. cilindricã mãritã (4,4 l) garanteazã un
misiei tip "EGM" (Electronic Gear
Aplicabilitatea este largã, putând fi cuplu ºi o putere amplificate, pe lângã
Management) acþioneazã asupra
utilizat în domeniul construcþiilor civile, o fiabilitate excepþionalã. În plus,
transmisiei ºi selectãrii vitezelor, în
al construcþiilor de drumuri, lucrãrilor moderna tehnologie folositã asigurã
modul automatic ºi semi-automatic.
de canalizare, alimentare cu apã etc. emisiile de noxe minime, mulþumitã
Sistemul EGM controleazã nu numai
Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2 sistemului de combustie de înaltã
comenzile asupra transmisiei, ci asi-
se evidenþiazã prin versatilitatea sa eficienþã ºi nivelului de zgomot redus.
gurã ºi alte funcþii importante, cum ar fi:
deosebitã, posibilitatea montãrii dife- Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2
z sistem de autodiagnozã;
ritelor ataºamente opþionale prin inter- este dotat cu transmisia tip "FULL z sistem automat de cuplare ºi de
mediul unor dispozitive mecanice ºi al POWER SHIFT" care garanteazã decuplare a tracþiunii integrale;
unor cuple hidraulice rapide (opera- tracþiunea permanentã la roþi, chiar ºi z activarea sistemului de alarmare
þiuni uºor de realizat), un motor puternic, în timpul schimbãrii vitezelor ºi face antiefracþie prin intermediul unui cod
personal.
Robusteþea ºi eficienþa transmisiei
sunt îmbunãtãþite prin adoptarea
punþilor de tip "Heavy-Duty" ºi a diferen-
þialelor pe ambele punþi. Siguranþa
maximã în exploatare este, de
asemenea, garantatã de sistemul de
frânare excelent, cu frânã multidisc
imersatã în baie de ulei cu circuite
independente, activat de douã pedale
separate.
Sistemul hidrostatic de direcþie
dotat cu dispozitivul "LOAD SENSING"
asigurã o rulare uºoarã ºi precisã.
Noul sistem KOMATSU oferã trei
moduri diferite de direcþie:
z douã roþi directoare;
z patru roþi directoare (tracþiune
integralã) pentru operaþiuni precise ºi
rapide;

z direcþie tip "crab" pentru acces în - contor orar;
spaþii restrânse. - indicatoare de avertizare pentru
Buldoexcavatorul KOMATSU WB97S-2 întreþinere ºi urgenþã;
este dotat cu un nou display electro-
- operaþii de întreþinere programate
nic. Acesta indicã urmãtoarele infor-
(fiecare 500, 1000 ºi 2000 de ore de
maþii în ºase limbi diferite:
- aliniamentul punþilor faþã ºi spate; funcþionare).
- viteza în km/h sau M/h; Sistemul hidraulic tip "SYNCRO
SYSTEM" permite operatorului
- S i s t e m u l h i d r a u l i c : SYN-
sã execute miºcãri simultane ºi
CRO SYSTEM
foarte precise. Sistemul este - Tip: CLSS
eficient din punct de vedere - Tipul pompelor: capacitate vari-
energetic ºi are în componenþã abilã, pistoane axiale
douã moduri de lucru: "POWER" - Sistemul de control al pompelor:
ºi "ECONOMY". Sistemul hidra- LOAD SENSING
- Supapa principalã (echipamentul
ulic avansat include, de aseme-
de excavare): "LIFD" ("LOAD
nea, funcþia "speed up" care INDEPENDENT FLOW DIVIDER")
creºte viteza de lucru a echipa- - Debitul maxim: 165 l/min
mentului de încãrcãtor. - Presiunea de lucru: 200 bar
Distribuitor autorizat:
MARCOM
Adresa: Str. Drumul Odãii nr. 14A, OTOPENI, jud. Ilfov
Tel: 021-236.21.65; 021-236.21.66; Fax: 021-236.21.67

S.C. SOPMET S.A.
Execuþie reþea canalizare
CLÃDIRE MULTIFUNCÞIONALÃ “AMERICA HOUSE”
CONSECINÞE ALE ÎNREGISTRÃRILOR ERONATE ÎN PLANURILE DE REÞELE ARHIVATE,
PRIVIND EXECUÞIA REÞELELOR EDILITARE - APÃ, CANAL, GAZE, TERMOFICARE, ELECTRICE, TELEFOANE
Clãdirea multifuncþionalã AMERICA subtraversare prin metoda PIPE- ºi proiectantul, iar dupã o îndelungatã
HOUSE, din ªoseaua N. Titulescu JACKING, utilizând tuburi din beton investigare s-a constatat cã este vorba
nr. 4-8, este amplasatã în spaþiul armat Dn 1.050 mm, dimensionate ºi despre o conductã de apã abando-
delimitat de noul sediu BRD-SG, Spi- echipate corespunzãtor cerinþelor natã în momentul executãrii Pasajului
talul Filantropia, Str. Dr. Felix ºi proiectului. Victoria.
ªoseaua N.Titulescu. Prin mijlocul Aceastã metodã necesitã exe- Perioada de stagnare a lucrãrilor, din
acestui amplasament, este în funcþiu- cuþia unei camere de plecare (ulterior, cauza acestui obstacol, a fost de 10 zile.
ne în prezent reþeaua de canalizare devenind cãmin în reþea), unde se Demolarea masivului din beton ºi
Dn 1.000 mm dinspre spitalul monteazã un dispozitiv principal de a conductei de apã Dn 900 mm s-a
Filantropia, cu descãrcare în canalul împingere a scutului ºi a tuburilor din fãcut în prezenþa concesionarului
Dn 1.500 mm, existent pe strada Dr. Felix. beton. Scutul este echipat cu insta- S.C. APA NOVA BUCUREªTI S.A.
Proiectul referitor la devierea din laþie hidraulicã ºi sistem de dirijare În aceastã perioadã, s-a stabilit
amplasament a canalului existent cu instalaþie LASER. Metoda se efectuarea unor sondaje suplimentare
prevedea un traseu nou prin exteri- bazeazã pe posibilitatea ca o succe- ºi s-a constatat prezenþa a douã
orul fundaþiilor clãdirii, subtraver- siune de tuburi din beton armat conducte de termoficare Dn 800 mm,
sarea ªoselei Titulescu ºi descãrcarea, ( D n 1.050 mm, Dn 1.400 mm, ce ies din galeria edilitarã, amplasate
prin intermediul unei camere de Dn 2.200, Dn 2.800 mm), dispuse la altã cotã ºi din acest motiv, la
intersecþie, în canalul Dn 1.000 mm într-un anumit mod ºi menþinând o repornirea forajului s-a dispus modi-
existent în carosabil. Amplasamentul relaþie controlatã între ele, sã fie ficarea pantei de execuþie.
acestei camere a fost stabilit în banda propulsate în subteran pe un traseu Continuarea lucrãrilor de exe-
a doua a ªoselei N. Titulescu, sen- dat, cu ajutorul unor forþe capabile în cuþie a canalului prin foraj orizontal a
sul de acces spre Pasajul Victoria, limite ºi condiþii prestabilite. început în data de 04.11.2004, iar la
între linia de tramvai ºi pastila din Preluarea amplasamentului s-a 08.11.2004, dupã execuþia canalului
strada Dr. Felix. fãcut în ziua de 18.10.2004, menþio- pe o lungime de 23,45 m, în secþiu-
Conform proiectului, subtraver- nându-se cã întreg amplasamentul nea scutului, a apãrut o conductã
sarea ªoselei N. Titulescu în lungime este liber de orice sarcinã, la cota - 4,70 metalicã izolatã, fãcând imposibilã
de 35 m se executã prin foraj orizon- prevãzutã în proiect. În ziua de continuarea lucrãrilor prin aceastã
tal, fãrã întreruperea circulaþiei auto 19.10.2004, s-au montat utilajele ºi a metodã. Dupã investigaþii fãcute la
ºi pietonale din zonã. început execuþia. În ziua de 23.10.2004, proprietarii de reþele, s-a constatat
S.C. SOPMET S.A., în calitate de dupã execuþia a 13 m la cotele din cã aceastã conductã Dn 600 mm
executant autorizat pentru execuþia proiect ale canalului Dn 1.050 mm, în este în funcþiune, transportã gaze
lucrãrilor de subtraversãri, cãi de secþiunea scutului a apãrut o conductã naturale ºi nu poate fi deviatã.
comunicaþii (CF, rutiere) în gama de din fontã cu Dn 900 mm, aºezatã pe Ca urmare a unei fructuoase
diametre 100 mm - 2.800 mm, s-a un bloc masiv de beton. S-au oprit colaborãri cu beneficiarul ºi proiec-
angajat sã realizeze aceastã lucrãrile, au fost înºtiinþaþi beneficiarul tantul, în vederea finalizãrii canalului

colector pe acelaºi amplasament, Fig. 1: Anexa-Releveu subtraversare ªos. N. Titulescu.
fãrã mutarea conductei de gaze ºi a
celor de apã, s-a stabilit:
z Abandonarea scutului, demon-
tarea manualã a instalaþiilor de
excavare ºi dirijare;
z Introducerea din canalul execu-
tat în lungime de 23,45 m, spre camera
de intersecþie, a unei þevi pilot ø127
mm, cu o lungime de 9,9 m;
z Introducerea, prin folosirea dis-
pozitivului Ditch-Witch, a tijelor de
tracþiune (35 m lungime);
z Introducerea prin camera de
intersecþie a 5 bucãþi tronsoane
sudate de þeavã metalicã ø1016 mm,
în lungime totalã de 10 m, ºi z Evacuarea ºi golirea pãmântului ø600 mm, pentru a face legãtura între
tragerea acestora pe acelaºi alinia- din aceastã þeavã; zona executatã în tuburi din beton ºi
ment ºi aceeaºi cotã, conform z Introducerea din camera de þeavã metalicã;
proiectului, pânã în apropierea con- plecare a unei þevi metalice ø600 mm, z Introducerea pe toatã lungimea
ductei de gaze ø600 mm; poziþionatã sub conducta de gaze de 35 m a tuburilor din PAFSIN.

Coºurile industriale de fum în pericol!
Coºurile industriale din beton armat sunt construcþii speciale cu o alcãtuire
complexã, impusã de raþionamente de ordin tehnologic ºi structural. Ele au
rolul de a conduce noxele evacuate din instalaþiile tehnologice la o înãlþime
sigurã, protejând astfel zonele industriale împotriva poluãrii ºi asigurând
condiþii optime de muncã pentru oameni.
În þara noastrã, coºurile industriale reprezintã cele mai înalte construcþii.
Ele ating înãlþimi de 250 m la CET Palas Constanþa, 286 m la CET Braºov,
280 m la Turceni, 350 m la Phoenix Baia Mare, fiind simboluri ale ingenio-
zitãþii ºi priceperii constructorilor noºtri.
Stadiul de degradare a acestor construcþii este, în prezent, foarte
avansat, din cauza indiferenþei cu care au fost exploatate fãrã a beneficia
de reparaþiile periodice atât de necesare, în condiþiile deosebit de grele în
care funcþioneazã – temperaturi ridicate, ºocuri termice, atacuri agresive
ale gazelor cu înalt grad de coroziune.
Majoritatea coºurilor au o vechime de peste 20-30 ani, fiind proiectate
într-o perioadã cu puþine cunoºtinþe tehnice în domeniu (cu evaluãri ale
solicitãrilor mult sub nivelul cerinþelor actuale). Nu a fost fãcut un calcul la
solicitarea din temperaturã, iar sarcinile din vânt ºi cutremur în unele zone
ale þãrii au fost subestimate cu 25% - 35%.
Materialele de protecþie anticorozivã ºi izolaþie termicã folosite la
realizarea coºurilor industriale au fost de slabã calitate, conducând la un
sever grad de coroziune a structurii portante.
Dupã 1990, specialiºtii firmei GIP GRUP au început o campanie amplã
de informare ºi conºtientizare a posesorilor acestor construcþii asupra
stãrii avansate de degradare a coºurilor de fum din beton armat, precum
ºi asupra necesitãþii reabilitãrii lor în cel mai scurt timp posibil. Au fost infor-
maþi factorii de decizie la cel mai înalt nivel, ministerele, centralele termice,
directorii uzinelor, Inspectoratul de Stat în Construcþii.
Trebuie înþeles faptul cã sãnãtatea ºi siguranþa acestor structuri sunt de
importanþã majorã, putându-se ajunge la situaþia extremã de oprire a cen-
tralelor termice, fabricilor, rafinãriilor, combinatelor metalurgice sau a
încãlzirii oraºelor. În cazul unui cutremur sever sau al fenomenului de
TORNADÃ, primele construcþii care vor fi degradate ºi scoase din
funcþiune sunt COªURILE INDUSTRIALE, ceea ce poate conduce la
prãbuºirea sistemului energetic, al alimentãrii cu apã sau agent termic.
Dupã 15-20 de ani de exploatare fãrã întreþinere,
majoritatea coºurilor prezintã avarii grave care se pot
clasifica dupã cum urmeazã:
z avarii ale structurii de rezistenþã la interior ºi exterior;
z avarii ºi degradãri puternice ale izolaþiei anti-

corozive ºi termice;
z avarii ºi degradãri ale confecþiilor metalice ºi insta-
laþiilor de balizaj.
Existã ºi câteva situaþii fericite în care posesorii unor
asemenea construcþii au luat mãsurile necesare ºi au
demarat lucrãrile de reabilitare la coºurile de fum ges-
tionate. Deºi starea lor era deosebit de precarã, soluþiile
concepute ºi puse în aplicare de specialiºtii GIP au
constituit un succes. Coºurile reabilitate prezintã acum
siguranþã în exploatare ºi garanþia a cel puþin 20 de
ani de funcþionare fãrã probleme. ªi sã nu uitãm,
era vorba de structuri care iniþial au fost propuse spre
demolare, iar costurile cu care au fost reabilitate sunt
relativ scãzute.
Una dintre cauzele care blocheazã decizia de demarare
a lucrãrilor de reabilitare este imposibilitatea de a scoate
din exploatare coºurile pentru perioade mari de timp.
GIP GRUP a reuºit sã rezolve aceastã problemã prin
adoptarea unor soluþii inovatoare care permit executarea
etapizatã a lucrãrilor. Sunt utilizate materiale noi care
asigurã timpi reduºi de punere în operã ºi, totodatã,
durabilitate pentru perioade mari de timp fãrã reparaþii
majore.
Încercãm pe aceastã cale sã convingem factorii de
decizie de la toate nivelurile (ministere, centrale
termice, directorii uzinelor, Inspectoratul de Stat în
Construcþii) cã este necesar sã demareze un program
de expertizare, proiectare ºi reabilitare a acestor con-
strucþii atât de importante pentru buna funcþionare a
economiei þãrii. În ceea ce ne priveºte, ne declarãm
disponibilitatea ºi dorinþa de a participa activ la pre-
venirea unor astfel de situaþii critice, prin soluþiile pe care
specialiºtii noºtri sunt capabili sã le punã în practicã.
GIP GRUP SA
Bucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218
Capital social: 13.410.319 mii lei;
Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. Academiei
Tel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62;
E-mail: gip_grup@k.ro, dorina@k.ro

Structuri vechi la temelia noilor construcþii
BLOC DE LOCUINÞE REALIZAT
PRIN TRANSFORMAREA UNEI CENTRALE TERMICE EXISTENTE
prof. dr. ing. Dumitraº MACEDON, drd. ing. Nicoleta COBÂRZAN - UTCN, Facultatea de Construcþii
Lucrarea prezintã un bloc de locuinþe având D+P+3E, cu garaj

colectiv la demisol ºi apartamente la parter ºi etaje, realizat prin trans-
formarea ºi extinderea unei centrale termice existente, a cãrei structurã
de rezistenþã a fost menþinutã ºi inclusã în structura blocului de
locuinþe. Demolarea structurii vechi ºi transportul materialelor ce ar fi
rezultat prin demolare ar fi condus la creºteri importante ale costului ºi
la întârzierea începerii clãdirii noi, astfel cã prin soluþia adoptatã s-au
realizat economii importante ºi s-a scurtat termenul de dare în folosinþã
a noii clãdiri.
Între anii 1960 ºi 1965 în oraºul s-a stabilit ca în locul acesteia, precum
Cluj-Napoca, pe un teren liber situat ºi în zona liberã din partea de nord a
în apropierea zonei centrale a centralei termice (fig.1) sã se con-
oraºului, a fost construitã Între- struiascã un bloc de locuinþe.
prinderea de tricotaje “România În vederea realizãrii blocului nou de
Muncitoare”, împreunã cu o centralã locuinþe, s-au analizat douã variante:
termicã ce o deservea. Ulterior, pe z demolarea centralei termice;
acelaºi teren, s-a construit un micro- z menþinerea ºi includerea structurii
cartier cu blocuri de locuinþe de rezistenþã a centralei termice în
S+P+4E ºi o nouã centralã termicã structura blocului nou, urmând a fi
necesarã pentru blocurile construite. demolaþi doar pereþii centralei ºi ele-
A doua centralã termicã s-a construit mentele interioare de construcþie, nece-
alipitã de prima, conform figurii 1. sare pentru amplasarea cazanelor.
Dupã încetarea activitãþii între- Prima variantã necesita un pro-
prinderii de tricotaje ºi folosirea ces dificil de demolare, deoarece
clãdirii respective în alte scopuri, structura era realizatã din beton
centrala care o deservea a fost armat monolit. În plus, elementele
scoasã din funcþiune ºi, ulterior, demolate, cu dimensiunile relativ
mici, trebuiau transportate ºi depozi-
tate sub formã de deºeuri, care ridi- Fig. 2: Structura vechii clãdiri:
cau, de asemenea, problema locului a - vedere în plan;
de amplasare. b - secþiune transversalã.
Având în vedere dificultãþile pro-
cesului de demolare, costurile nece- iar ceilalþi au secþiuni constante
sare ºi amânarea începerii execuþiei cuprinse între 40x50 cm ºi 50x80 cm.
blocului nou, s-a analizat varianta a Riglele de la cota +5.05, având
doua, care consta în pãstrarea struc- rol de solidizare a stâlpilor, au sec-
turii centralei termice vechi ºi þiunea de 25x100 cm, iar cele de
includerea acesteia în blocul nou de acoperiº, de la cota +9.00, au secþiu-
locuinþe. Aceastã rezolvare a fost nea de 25x80 cm (din axele A ºi E),
posibilã deoarece blocul nou de respectiv între 25x80 cm ºi 25x130 cm
locuinþe nu putea fi extins decât în
partea de nord a centralei, pereþii (din axele 1 ºi 4).
exteriori ai acestuia putând fi Riglele cadrelor portal din axele 2
amplasaþi exact pe conturul exterior ºi 3, cu deschiderea de 15 m, au
al centralei termice. secþiunea variabilã între 40x100 cm
Centrala termic\ veche ºi 40x130 cm.
Dupã demolarea elementelor Acoperiºul este format dintr-o
interioare, spaþiul construit a rãmas placã din beton armat monolit cu
Fig. 1: CT1 - centralã termicã dezafectatã; complet liber (fig. 2) grosimea de 8 cm ºi nervuri paralele
CT2 - centralã termicã rãmasã în funcþiune; Structura de rezistenþã este for- cu axele A-E, având trei deschideri
matã din cadre perimetrale dispuse în de 6,00 m fiecare ºi secþiunile trans-
ZPE - zonã liberã, posibilã pentru extindere;
axele 1, 4, A ºi E având patru, respectiv versale de 20x40 cm.
1 - conducte de termoficare supraterane, în func- trei deschideri egale ºi douã cadre por- Dacã se analizeazã structura din
þiune; 2 - canal tehnic vechi subteran; tal dispuse în axele 2 ºi 3. Cei patru punct de vedere static, se constatã
3 - canal tehnic nou, sub pardoseala demisolului, stâlpi din axele 2 ºi 3 au secþiunea cã încãrcãrile verticale sunt preluate
pentru devierea conductelor supraterane. variabilã între 40x70 cm ºi 40x130 cm, predominant de cadrele portal

din axele 2 ºi 3, iar încãrcãrile orizontale
sunt preluate în condiþii mult mai
avantajoase pe direcþia axelor 1-4,
în comparaþie cu direcþia paralelã cu
axele A-E.
Pereþii sunt realizaþi din zidãrie
de cãrãmidã plinã cu grosimea de
37,5 cm, cu suprafeþe vitrate mari.
La partea superioarã, aticul exis-
tent din zidãrie de cãrãmidã plinã, cu
grosimea de 25 cm, prezenta deteri-
orãri avansate pe unele porþiuni.
Blocul nou de locuin]e
Blocul nou de apartamente (fig. 3)
a fost proiectat în conformitate cu
cerinþele beneficiarului, cu planul urba-
nistic ºi pe baza expertizei tehnice.
Acesta a fost proiectat sub forma
a douã tronsoane separate, între ele
fiind amplasatã casa scãrilor (fig. 4).
Primul tronson, cuprins între
axele A ºi E, include structura de
rezistenþã a centralei termice vechi, Fig. 4: Plan nivel curent. B2, B3, C2, C3, D2, D3 - stâlpi noi
iar tronsonul al doilea ºi casa scãrilor
reprezintã o construcþie complet În prealabil, a fost necesarã devierea adãpostul de protecþie civilã (cuprins
nouã, amplasatã în zona liberã din conductelor de termoficare pentru între axele 2-3 ºi H-J) ºi centrala ter-
partea de nord a centralei termice. blocurile de locuinþe existente, iar micã (cuprinsã între axele E-H în
singura soluþie de deviere a fost pe dreptul casei scãrilor), iar la parter ºi
sub pardoseala primului tronson etaje s-au prevãzut apartamente.
(fig.1). În acest scop s-a realizat un Demisolul, parterul ºi primul etaj
au fost amplasate sub acoperiºul
canal tehnic din beton armat monolit, existent, iar etajele 2 ºi 3 deasupra.
care, ulterior, a fost acoperit cu plãci În fig. 5 se prezintã secþiunea
prefabricate exact la cota pardoselii B-B prin primul tronson.
finite, ceea ce face posibilã intervenþia În proiectarea de arhitecturã au
la conducte, în caz cã este necesar. apãrut o serie de probleme:
Ambele tronsoane s-au proiectat z realizarea a trei niveluri sub
cu demisol, parter ºi trei etaje. La acoperiºul existent, cu menþinerea
demisol s-a prevãzut un garaj colectiv, grinzilor perimetrale de la cota +5.05.
Fig. 3: Blocul nou de locuinþe Fig. 5 : Secþiunea B-B


¬ urmare din pagina 89 Structura blocului nou de 10x20 cm armaþi fiecare cu 4 ø16, iar
Aceastã problemã s-a rezolvat Deoarece tronsonul al doilea ºi în cazul al doilea (fig. 6b) prin doi stâlpiºori
prin alegerea convenabilã a cotei casa scãrii sunt noi, fiind separate de 20x30 cm armaþi fiecare cu 4 ø16.
finite a demisolului; de primul tronson printr-un rost de Dimensiunile mari ale stâlpilor s-au
z din cauza corelãrii cotelor de dilataþie termicã, în cele ce urmeazã menþinut ºi la etajul 2, iar la etajul 3
nivel de la primul tronson cu acelea ne vom referi numai la structura s-au redus la 30x40 cm.
ale elementelor structurii vechi, au primului tronson, care include struc- Pentru cei ºase stâlpi interiori
apãrut diferenþe faþã de cotele de tura centralei vechi. s-au adoptat fundaþii izolate din
nivel ale tronsonului nou, respectiv În conformitate cu expertiza blocuri de beton simplu ºi cuzineþi
cote diferite ale planºeelor; tehnicã, s-au prevãzut ºase stâlpi noi
z prin adoptarea unei singure
din beton armat, dimensionate pe
case de scãri (care reprezintã soluþia interiori, din beton armat, cu secþiu- baza eforturilor calculate ºi a presiu-
economicã), au rezultat rampe de nea transversalã de 40x80 cm (B2, nii admise pe teren, datã în fiºa
scãri secundare de acces în cele B3, C2 ºi C3), respectiv de 30x80 cm geotehnicã.
douã tronsoane; (D2 ºi D3) (fig. 4). Dimensiunile pen- La cotele +2.00 m ºi +5.20 m s-au
z proiectarea apartamentelor de tru aceºti stâlpi s-au ales mari pentru prevãzut planºee din beton armat
la parterul primului tronson, din zona a face posibilã continuitatea lor prin monolit ºi grinzi de 25x40 cm (paralel
de joncþiune cu a doua centralã ter- acoperiºul vechi, fãrã a sparge cu axele 1-4) , respectiv de 25x50 cm
micã (în funcþiune), a pus probleme grinzile principale (din axele 2 ºi 3) (paralel cu axele A-E).
în amplasarea ferestrelor; sau nervurile, ci numai placa.
z prevederea unui tavan sus-
La cota +5.20 m s-au prevãzut
Stâlpii cu secþiunea de 40x80 cm grinzi noi pe contur, deoarece existã
pendat la cota +8.00, pentru a masca intersecteazã numai grinda principalã.
grinzile existente din axele 2 ºi 3, a grinzile perimetrale de solidarizare
Soluþiile de realizare a continui- care pot prelua încãrcãrile supli-
condus la creºterea grosimii apa- tãþii stâlpilor sunt date în figura 6.
rente a planºeului peste etajul 1, mentare din planºee.
grosimea totalã a acestui planºeu În primul caz (fig. 6a) continuitatea Grinzile noi care s-au realizat la
fiind egalã cu 1,70 m. este realizatã prin patru stâlpiºori cotele +2.00 ºi +5.20 reazemã pe
stâlpii vechi pe dispozitive metalice
de rezemare sub formã de scaune
(fig. 7), prinse de stâlpii vechi cu patru
ºuruburi CONEXPAN ø16.
Faþa inferioarã a grinzilor coin-
cide cu placa metalicã orizontalã, iar
lãþimea reazemului este egalã cu
lãþimea grinzii, astfel încât, dupã
realizarea tencuielii, dispozitivele de
reazem sunt complet ascunse.
Stâlpii noi perimetrali, peste
nivelul acoperiºului vechi, cu secþiu-
nile de 30x40 cm, s-au dispus în
a b continuarea celor existenþi.
Îmbinarea stâlpilor noi cu cei
vechi, la nivelul acoperiºului, s-a
secþiunea a secþiunea b fãcut cu ajutorul unor plãci metalice
dispuse pe faþa superioarã a stâlpilor
vechi ºi prinse cu patru ºuruburi
CONEXPAN ø16, dupã înlãturarea
prealabilã a betonului mai slab din
ºapã ºi prevederea unui pat de
mortar (fig. 8).
Pe placa metalicã s-au sudat
armãturi sub formã de U care
reprezintã mustãþile de legãturã,
Fig. 6: Detaliu de continuitãþi al stâlpilor centrali prin acoperiºul vechi:

a - în cazul intersecþiei cu grinda principalã ºi o nervurã (stâlpii B2, B3, C2, C3) ;
b - în cazul intersecþiei numai cu grinda principalã(stâlpii D2, D3): 1- stâlpi centrali; Fig. 7: Dispozitiv pentru prinderea riglelor
2 - grinzi principale; 3 - nervura; 4 - placa acoperiºului. noi de stâlpii vechi

SC QUALITY CERT SA
Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 411.71.51,
e-mail: quality_cert@yahoo.com
ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
CERTIFICATUL QUALITY-CERT
ORGANISM ACREDITAT adaugã valoare eforturilor ORGANISM AGREAT
RENAR dumneavoastrã MLPTL
în economia de piaþã.
• certificarea sistemelor de management
• certificarea sistemelor de PROCEDURA DE CERTIFICARE al calitãþii SR EN ISO 9001:2001;
management al calitãþii conform ESTE DERULATÃ CU: • certificarea conformitãþii produselor;
SR EN ISO 9001:2001; • auditori cu recunoaºtere naþionalã -
• certificarea sistemelor
CNFMAC - România;
• certificarea conformitãþii de management de mediu;
• auditori cu recunoaºtere internaþionalã: AFNOR,
produselor conform referenþialului • certificarea calificãrii profesionale
AFAQ - ASCERT (Franþa), AJA - EQS (Anglia);
declarat de producãtor. a personalului;
• 7 profesori universitari;
• 10 doctori în ºtiinþe tehnice; • audit;
• experþi instruiþi/specializaþi în elaborarea
• inspecþie.
de reglementãri în domeniul construcþiilor.
ORGANISM SPECIALIZAT în activitãþi de cercetare, dezvoltare, elaborare de reglementãri în domeniul calitãþii
SC QUALITY CERT SA - ASIGURÃ CERTIFICAREA LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu
STANDARDELE INTERNAÞIONALE ªI EUROPENE preluate în România, cu prevederile aplicabile din DIRECTIVELE EUROPENE,
DECIZIILE CEE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, LEGISLAÞIA ªI REGLEMENTÃRILE NAÞIONALE.

¬ urmare din pagina 90 Aceastã soluþie s-a adoptat
din motive arhitecturale.
Învelitoarea s-a pro-
iectat din tablã pe asterealã.
Pereþii nestructurali de
închidere s-au realizat
din zidãrie de BCA cu
grosimea de 35 cm, dis-
puºi cu 5 cm în exteriorul
stâlpilor ºi riglelor
e x t e rioare (care s-au a b
poziþionat la partea exte-
rioarã a stâlpilor) cu fâºii
din polistiren expandat,
având grosimea de 5 cm.
Aspecte referitoare la
calculul static
Calculul static s-a
efectuat pentru fiecare
cadru în parte în gru-
parea fundamentalã ºi c d
Fig. 8: Prinderea stâlpilor noi de cei specialã a încãrcãrilor, Fig. 9 Schemele statice pentru cadrele mixte, formate din
vechi: 1 - stâlp vechi; 2- stâlp nou; 3 - placã pe ambele direcþii princi- elemente vechi ºi noi: a - din axele 1 ºi 4; b - din axele 2 ºi 3;
de bazã de 10 mm grosime; 4 - ºuruburi pale ale clãdirii.
Prin includerea struc- c - din axele A ºi E; d - din axele B, C ºi D; 1- stâlpi vechi; 2
CONEXPAN ø16 mm; 5 - mustãþi sudate turii vechi în structura - stâlpi noi; 3 - grinzi vechi; 4 - grinzi noi; 5 - planºeul peste
distanþa dintre cele douã braþe fiind nouã a blocului, au acoperiºul vechi.
stabilitã astfel încât sudura sã poatã apãrut o serie de probleme
prelua forþa tãietoare. În felul acesta specifice, cum sunt:
z repartizarea neuniformã a Prinderea articulatã a riglelor în
se realizeazã o îmbinare articulatã, maselor planºeelor pe înãlþimea stâlpii vechi, precum ºi a stâlpilor noi
pentru a evita dezvoltarea momen- construcþiei; în cei vechi de pe contur, s-a luat în
telor încovoietoare care ar putea dis- z variaþia rigiditãþii structurii pe considerare în calculul static.
loca betonul vechi de la partea înãlþime; În figura 9 se prezintã schema
superioarã a stâlpilor, având în z prinderea articulatã a riglelor staticã a cadrelor rezultate, cu evi-
vedere cã ºuruburile, cu lungimi de noi în stâlpii vechi, precum ºi denþierea articulaþiilor care apar.
maximum 20 cm, nu asigurã lun- prinderea articulatã a stâlpilor noi de Concluzii
gimea necesarã de suprapunere cu pe contur la nivelul acoperiºului; În comparaþie cu structura veche,
armãturile vechi din stâlpi. z în gruparea specialã, la evalu- structura nouã se caracterizeazã
Deasupra acoperiºului vechi, la area ºi distribuþia pe niveluri a încãr- printr-o rigiditate mai mare pe
cota + 9.70, s-a realizat un planºeu din cãrii seismice s-a considerat ambele direcþii, datoritã cadrelor
beton armat monolit cu grosimea de greutatea mult mai mare a plan- suplimentare interioare.
12 cm ºi nervuri paralele cu axele A-E. ºeului peste etajul 1, care include ºi Prin pãstrarea ºi includerea
Toatã încãrcarea acestui planºeu a greutatea acoperiºului vechi. structurii vechi în structura nouã au
fost preluatã de nervurile noi ºi Primul tronson al noii clãdiri rezultat o serie de avantaje:
transmisã grinzilor din axele 1,2,3, cuprinde, pe înãlþime, douã zone z avantaje economice, datoritã
ºi 4, având în vedere cã placa ºi distincte: cea de sub acoperiºul eliminãrii manoperei pentru demo-
nervurile vechi nu pot prelua încãr- vechi (demisol, parter ºi etajul 1) ºi larea structurii vechi ºi prin reduce-
cãrile suplimentare. cea de deasupra (etajele 2, 3 ºi rea costului necesar transportului
De menþionat cã pe contur, pre- ºarpanta).
cum ºi în axele 2 ºi 3, deasupra deºeurilor rezultate;
Prima zonã, care cuprinde stâlpii z avantaje referitoare la pro-
grinzilor vechi s-au prevãzut cu dimensiuni mari, se caracte- tecþia mediului, prin eliminarea
supraînãlþãri din zidãrie de BCA (20 rizeazã printr-o rigiditate mai mare în poluãrii mediului din cauza proce-
cm grosime), pânã la cota +9.70 comparaþie cu zona a doua, de
(rezultând astfel eliminarea nervurilor peste acoperiº. selor de demolare, transport ºi
noi din axele A ºi E), iar între acestea Având în vedere cã prima zonã depozitare a deºeurilor;
z reducerea perioadei de exe-
s-au prevãzut cofraje pierdute, din cuprinde trei niveluri, distribuþia încãr-
panouri uzate de cofraj. cãrii seismice la cadre s-a fãcut, în cuþie, deoarece începerea ºi finali-
Cele douã niveluri, peste aco- mod simplificat, proporþional cu rigidi- zarea lucrãrilor au fost posibile mult
periºul vechi, s-au realizat ca o tãþile relative de nivel de la prima mai devreme.
structurã nouã în cadre cu planºee zonã. Înãlþimea unui nivel, care s-a Execuþia lucrãrii a început în iulie
din beton armat monolit, având introdus în relaþia rigiditãþii relative de 2003 ºi s-a finalizat în martie 2004.
grosimea de 12 cm. nivel, s-a considerat astfel: Bibliografie
Acoperiºul s-a proiectat ºi reali- z egalã cu înãlþimea nivelului 1. C 107/3-97 - “Normativ privind
zat sub formã de ºarpantã din lemn pentru stâlpii centrali, care sunt cu calculul termotehnic al elementelor
pe scaune cu douã scurgeri inte- noduri rigide; de construcþie ale clãdirilor”
rioare ale apelor pluviale, iar pe con- z egalã cu înãlþimea primelor trei 2. STAS 10107/0-92 - “Calculul ºi
tur s-a prevãzut un atic din beton niveluri pentru stâlpii marginali cu alcãtuirea elementelor din beton, beton
armat monolit care ascunde ºarpanta. rigle articulate. armat ºi beton precomprimat”

ARACO – deschidere pentru colaborare
Cu tot "orgoliul” naþional ºi interesul în construcþii, ARACO, în numele antreprenorilor români, nu numai cã nu
respinge colaborarea cu firmele strãine, dar o ºi încurajeazã în limitele loialitãþii, pentru cã dintr-o asemenea conlu-
crare apar avantaje pentru fiecare dintre pãrþi. De altfel, tradiþia colaborãrii cu parteneri strãini stã la baza multor
lucrãri executate împreunã ºi înainte de 1990 în Europa ºi în lume. Iatã de ce, în drumul cãtre integrarea în Uniunea
Europeanã, putem fi mai siguri de reuºitã având alãturi parteneri cu experienþã.
Cu un asemenea demers ARACO se adreseazã ºi prin intermediul revistei noastre tuturor societãþilor de con-
strucþii cu capital strãin, care lucreazã în România, sugerând ca astfel de acþiuni ºi, mai ales, contactele directe sã
fie realizate împreunã.
Stimate Domnule Director, Avantajele apartenenþei la o asemenea asociaþie
sunt benefice pentru fiecare dintre noi:
În calitate de reprezentanþi ai ARACO – Asociaþia – societãþile româneºti beneficiazã direct de
Românã a Antreprenorilor de Construcþii – ne cunoºtinþele ºi experienþa de lucru în condiþiile comu-
adresãm dumneavoastrã cu invitaþia ºi rugãmintea de a nitãþii europene ale societãþilor strãine care lucreazã în
veni lângã noi ca membri ai acestei asociaþii. România.
ARACO este entitatea patronalã ºi profesionalã – societãþile strãine care funcþioneazã pe teritoriul
care grupeazã societãþi de construcþii-montaj ºi României pot beneficia de reprezentativitatea ARACO la nivel
instalaþii, de producþie ºi distribuþie de materiale de con- naþional ºi de susþinerea rezolvãrii în comun a problemelor
strucþii ºi instalaþii, care, prin numãr ºi cifra de afaceri, din domeniul activitãþii de construcþii-montaj de cãtre
cumuleazã peste 70% din volumul de construcþii-montaj autoritãþile româneºti.
din România. Suntem siguri cã, împreunã, vom putea sã influenþãm
ARACO are reprezentativitate patronalã la nivel naþio- ºi sã consolidãm o piaþã liberã ºi competiþionalã a indus-
nal, iar la nivel comunitar, ca membru al Federaþiei Industriei
Europene a Construcþiilor (FIEC). triei construcþiilor în România, astfel ca procesul
Suntem în perioada cea mai complicatã ºi delicatã de investiþional sã devinã un vector al dezvoltãrii economice.
finalizare a pregãtirii societãþilor româneºti pentru inte- Vã aºteptãm cu plãcere, interes ºi deschidere sã
grare în comunitatea europeanã, atât ca modalitãþi de deveniþi membri ai ARACO.
lucru, cât ºi ca forme de cooperare cu antreprenorii Suntem gata oricând sã rãspundem solicitãrilor dum-
europeni de construcþii, care desfãºoarã activitãþi pe neavoastrã în drumul cãtre noi.
teritoriul României. O astfel de pregãtire pentru inte-
grare ar fi mult mai completã ºi mai rapidã dacã ºi dum- Cu aleasã consideraþie,
neavoastrã aþi face parte din aceeaºi entitate patronalã Marin CRISTEA
profesionalã – ARACO. Director General
ÎN PREMIERÃ, UN SERVICIU PENTRU

DESCÃRCAREA SACILOR DE CIMENT
Printr-o investiþie de 35.000

Euro, Holcim lanseazã în premierã
în România un serviciu îmbunãtãþit
de livrare a sacilor de ciment – Tail
Forklift! Acest serviciu constã în
ataºarea unui motostivuitor la
spatele semiremorcii camionului
de transport ciment saci paletizat.
Holcim (Romania) este prima com-
panie care, pe lângã distribuþia de
ciment saci paletizat, oferã ºi ser-
viciul de descãrcare a acestora.
Obiectivul urmãrit prin aceastã investiþie îl constituie îmbunãtãþirea calitãþii
ºi completarea serviciilor de distribuþie ciment cãtre clienþii Holcim. În primul
rând, se reduce atât timpul, cât mai ales costul de descãrcare a paleþilor cu
ciment. Programul de descãrcare nu mai depinde de disponibilitatea
personalului sau a utilajelor de descãrcare din partea clienþilor. Este dimi-
nuat astfel riscul de accidente de muncã în timpul manipulãrii sacilor de
ciment. De asemenea, clienþii nu trebuie sã mai aibã angajaþi care sã se
ocupe cu prioritate de operaþiunile de descãrcare.
“Dezvoltãm în permanenþã noi servicii pentru cã suntem preocupaþi de
calitatea serviciilor oferite clienþilor noºtri, ºi ne gândim în permanenþã la
confortul lor. Prin “Tail forklift” le oferim cea mai simplã ºi mai eficientã
modalitate de descãrcare a camioanelor cu saci de ciment, cu toate avanta-
jele aferente”, a declarat Markus Wirth, Director General Holcim (România).
De acest serviciu beneficiazã clienþii fabricii Holcim din Câmpulung Muscel.
Serviciul urmeazã sã fie extins la nivel naþional, în funcþie de cerere.

Strategii de aliniere
la cerinþele privind accesul pe piaþa UE (II)
POLITICA AEROQ ÎN DOMENIUL CERTIFICÃRII
CONFORMITÃÞII PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCÞII
Magdalena DIMIAN - director executiv AEROQ
În numãrul anterior al acestei reviste, de încercãri, precum ºi a organismelor care transpun standarde europene
v-am prezentat câteva informaþii referi- de certificare ºi de inspecþie, care armonizate, ºi a specificaþiilor tehnice
toare la certificarea conformitãþii pro- realizeazã evaluarea conformitãþii
recunoscute în domeniul pro-
duselor pentru construcþii. Încercãm în produselor din domeniile reglementate,
paginile urmãtoare o continuare a prevãzute în Legea nr. 608/2001 duselor pentru construcþii, publicat
acestei dezbateri, mai ales cã semi- privind evaluarea conformitãþii în Monitorul Oficial cu numãrul 1125
produselor, publicatã în Monitorul Ofi- din data de 30 noiembrie 2004;
nariile organizate de noi pânã în prezent
cial al României,
s-au bucurat de un real interes.
Partea I, nr. 388
Vã prezint principalele reglemen-
din 6 iunie 2002,
tãri în vigoare din domeniul atestãrii cu modificãrile ºi
conformitãþii produselor pentru con- completãrile ulte-
strucþii, reglementãri pe care mulþi din- rioare aduse prin
tre noi ar trebui sã le cunoaºtem ºi sã Hotãrârea Guver-
le aplicãm: nului nr. 298/ 2004,
1. Legea nr. 608/2001 privind publicatã în Monito-
evaluarea conformitãþii produselor, rul Oficial al
publicatã în Monitorul Oficial al României, Par-
R o m â n i e i , P a r t e a I , n r. 7 1 2 d i n tea I, nr. 249 din
8 noiembrie 2001, cu modificãrile ºi 22 martie 2004;
3. Hotãrârea
completãrile ulterioare aduse prin
Guvernului
Ordonanþa Guvernului nr. 71/2003,
nr. 622/2004 pri-
publicatã în Monitorul Oficial al
vind stabilirea
R o m â n i e i , P a r t e a I , n r. 6 2 1 d i n condiþiilor de
3 0 august 2003, aprobatã cu modi- introducere pe
ficãri prin Legea nr. 503/2003, publi- piaþã a produ-
catã în Monitorul Oficial al României, s e l o r pentru
Partea I, nr. 876 din 10 decembrie construcþii, publi-
2003, Ordonanþa Guvernului catã în Monitorul
n r . 62/2004, publicatã în Monitorul Oficial al Româ-
Oficial al României, Partea I, nr. 741 niei, Partea I,
din 17 august 2004, aprobatã cu modi- nr. 421 din 11 mai
ficãri prin Legea nr. 406/2004, publicatã 2004;
în Monitorul Oficial al României, Partea I, 4. Ordinul
nr. 941 din 14 octombrie 2004; n r. 2132 din 17
2. Hotãrârea Guvernului nr. 487/2002 noiembrie 2004
pentru aprobarea Normelor metodo- pentru aproba-
logice privind desemnarea ºi notifi- rea Listei stan- Fig. 1: Atestarea conformitãþii produselor pentru construcþii conform
carea naþionalã a laboratoarelor dardelor române, HG 622/2004 (directiva 89/106/CE)
I.M.I SA LASSELSBERGER SA SALUB SA
Baia Mare Bucureºti Ploieºti
SCUT SA COREMI SA
Braºov Bradu
PETROCONSTRUCT SA TERMOMAX ROMANIA SA

Piteºti Bucureºti
MOLDOCOR SA CROSI SA
Piatra-Neamt Reºiþa
PEGAMONT SA ENERGI-CO HOLDING SA

Ploieºti Bucureºti
AMICI SA BALKANCAR SRL

Bacãu Bucureºti
IMSAT SA SIMCOR VAR SA

Bucureºti Oradea
TOTAL GAZ SA AMBER TECHNOLOGIES SRL

Iaºi Bucureºti
DUAL SRL MEDIAN SRL

Bucureºti Braºov
LASSELSBERGER SA LAFARGE IPSOS SA

Punct de lucru - Lugoj Aghireº
APLAST SRL BEGA MINERALE

Ceptura INDUSTRIALE SA - Aghireº
¬ urmare din pagina 94 10. Ordinul nr. 2190 din 24 noiembrie AEROQ ca organism de certificare a
5. Ordinul nr. 2133 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului conformitãþii produselor ºi pentru certi-
2004 pentru aprobarea unor mãsuri privind agrementul tehnic european ficarea conformitãþii CIP, urmând ca
privind organizarea ºi funcþionarea Ministerul Construcþiilor, Transpor-
pentru produse pentru construcþii,
Comisiei de recunoaºtere a organis- turilor ºi Turismului sã emitã ordinul
publicat în Monitorul Oficial cu numãrul
melor desemnate pentru atestarea aferent, care va fi publicat în Monitorul
90 din data de 27 ianuarie 2005.
conformitãþii produselor pentru Oficial.
Practic, HG 622/2004 presupune
construcþii, publicat în Monitorul Certificarea conformitãþii pro-
ca toate produsele destinate utilizãrii
Oficial cu numãrul 1125 din data de duselor se va realiza dupã schema
în construcþii sã parcurgã unul dintre
30 noiembrie 2004; prezentatã în figura 2.
cele ºase sisteme de atestare a con-
6. Ordinul nr. 460 din 21 decembrie În urma acestui audit, certificatele
formitãþii prevãzute în HG 622, aºa vor fi emise cu o perioadã de valabili-
2004 privind aprobarea Procedurii
cum este stabilit prin Ordinul MLPTL tate de trei ani ºi pentru fiecare produs
de desemnare a organismelor pen-
1558/2004 pentru aprobarea Regulamen- se va emite un certificat de tip CS cu
tru atestarea conformitãþii produ-
tului privind atestarea conformitãþii valabilitate anualã, care va fi reînnoit
selor pentru construcþii, publicat în
produselor pentru construcþii. dupã efectuarea auditurilor anuale de
Monitorul Oficial cu numãrul 43 din
În ºedinþa Consiliului Tehnic Per- supraveghere.
data de 13 ianuarie 2005 (acelaºi
manent în Construcþii din 22.11.2004, Mult mai multe informaþii referi-
conþinut cu Ordinul nr. 2134 din
17 noiembrie 2004 privind aprobarea s-a aprobat propunerea de recunoaº- toare la acest subiect se pot primi la
Procedurii de desemnare a organis- tere în vederea desemnãrii organismului sediul AEROQ.
melor pentru atestarea conformitãþii
produselor pentru construcþii, publicat
în Monitorul Oficial cu numãrul 43 din
data de 13 ianuarie 2005);
7. Ordinul ministrului transpor-
turilor, construcþiilor ºi turismului
nr. 1558/2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind atestarea
conformitãþii produselor pentru
construcþii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1211
din 16 decembrie 2004, iar anexa în
Monitorul Oficial cu numãrul 1211 bis
din data de 16 decembrie 2004;
8. Ordinul nr. 163 din 31 ianuarie
2003 pentru aprobarea Regula-
mentului privind clasificarea ºi
încadrarea produselor pentru con-
strucþii pe baza performanþelor de
comportare la foc, publicat în Moni-
torul Oficial cu numãrul 205 din data
de 28 martie 2003;
9. Ordinul nr. 1889 din 15 octombrie
2004 pentru aprobarea unor proce-
duri privind agrementul tehnic în
construcþii, publicat în Monitorul Ofi-
cial cu numãrul 1167 din data de
9 decembrie 2004, iar anexele în
Monitorul Oficial cu numãrul 1167 bis
din data de 9 decembrie 2004; Fig.2: Schema de certificare a conformitãþii produselor

Competiþia…
mobilul eficienþei în afaceri!
Pe zi ce trece, concurenþa îºi sporeºte cantitativ ºi Seminariile sunt organizate de cãtre partenerii
calitativ iniþiativele care sã-i asigure succesul în afaceri. Sphera, dar ºi în colaborare cu diferiþi specialiºti sau cu
Ea tinde sã-ºi arunce în "luptã" forme, metode ºi sisteme Universitatea de Arhitecturã "Ion Mincu".
noi pentru supravieþuirea în economia de piaþã. Începând din luna martie, la Sphera va funcþiona ºi
ªi chiar dacã pe aceastã piaþã este, cum se spune, Clubul profesioniºtilor. Sphera estimeazã cã, pânã la
"loc pentru toatã lumea", fiecare jucãtor trebuie sã aibã sfârºitul anului, peste 300 de specialiºti vor face parte din
ºi un numãr "personal" prin care sã se detaºeze ºi sã acest club. Într-o primã etapã, membrii clubului vor fi, per-
obþinã rezultatele financiare necesare continuãrii com- manent, informaþi despre noutãþile de la Sphera ºi vor
petiþiei. La asemenea aspecte se referã ºi faptul cã putea folosi gratuit cele 5 sãli VIP din incinta centrului.
Sphera Building dã startul pentru sezonul construcþiilor. Sphera pregãteºte schimbãri ºi pentru aria comercialã.
Dar, despre ce este vorba? Din luna martie, la fiecare douã sãp-
În 2005, Sphera Building Center tãmâni se va organiza o expoziþie temporarã
pune un accent deosebit pe comuni- cu vânzare – realizându-se ambianþa
carea cu profesioniºtii în domeniul con- idealã pentru mai multe produse ale
strucþiilor, dar ºi cu beneficiarii finali. partenerilor de la Sphera, în cadrul unui
Pentru cã Sphera nu înseamnã doar show-room. În acest mod, vizitatorii au
aria comercialã cu peste 150 de show- posibilitatea sã vadã un spaþiu complet
room-uri, ci ºi servicii specializate ºi de amenajat exclusiv cu produse expuse
de cãtre partenerii centrului. Pe durata
informare.
expoziþiei, aceste produse vor avea
Astfel, de la începutul acestui sezon,
preþuri speciale.
abordarea vizitatorilor este diferitã la
De la începutul lunii aprilie, show-
Sphera. De la Biroul de informare, spe-
room-ul Delta, unul dintre principalii
cialiºtii ºi beneficiarii finali pot obþine
parteneri ai centrului, îºi va tripla
detalii despre toate produsele ºi serviciile
suprafaþa. Delta va deschide primul sãu
oferite de partenerii Sphera. La rândul
show-room cu un nou concept ºi un stan-
lor, partenerii Sphera primesc, periodic,
dard de amenajare, în scopul unei expuneri extinse ºi
o bazã de date cu cele mai importante proiecte derulate
eficiente a întregii game de produse.
de vizitatorii Sphera.
Sphera este primul centru de informare, comerþ ºi
Tot pentru a veni în sprijinul profesioniºtilor, Sphera servicii în domeniul construcþiilor. Zona comercialã
va continua organizarea seminariilor specializate. Dacã cuprinde 7.000 de mp ºi 150 de parteneri, acoperind toatã
în perioada de lansare se organizau în medie 3-4 mani- aria destinatã construcþiilor ºi amenajãrilor. Cei mai impor-
festãri lunare de acest gen, în prezent, la Centrul de tanþi parteneri Sphera sunt: Delta, Firatrom, Plannja, Baumit,
seminarii de la Sphera se organizeazã în jur de CarpatCement, IFMA, Security Center ºi Ruuki.
3-4 seminarii pe sãptãmânã. ªi numãrul participanþilor Între serviciile, unice pe piaþa din România, oferite
este în continuã creºtere, de la începutul anului înregis- de Sphera, se numãrã ºi Centrul de seminarii, Centrul
trându-se o medie de 300 de participanþi pe lunã. de întâlniri ºi Biroul de informare.
Aproximativ 70% dintre aceºtia sunt specialiºti din De la deschiderea centrului, în aprilie anul trecut,
domeniul construcþiilor, restul fiind clienþi finali. Sphera a avut peste 100.000 de vizitatori.

sumar Revista
Editorial 4
Construcþiilor
Eveniment: Conferinþa Naþionalã ARACO 5-9
“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,
Baduc... ºi casa este gata! 10, 11 prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare
Global Real Invest vã invitã 12, 13
ºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare de
materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,
Industria de ciment din România 14, 16 beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-
Carpatcement: Durabilitatea betoanelor aparente 18, 19
prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,
ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Iridex - Repararea betoanelor 20, 21 naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,
General Construct Piatra-Neamþ vã aºteaptã 22, 23
Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate
în banca noastrã de date.
Scadt Slatina - În elita constructorilor 24, 25 Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-
TMUCB... vã asigurã succesul în investiþii 26, 27
citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare a
Srtucturi ecologice fãrã materiale convenþionale 28, 29 presei.
Macon - Construim relaþii de duratã 30, 31
Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
Geosond - Consolidãri infrastructurã 32, 33 În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Eurovia - Infrastructuri rutiere de calitate 33
tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
GIP - Staþii de epurare a apelor 36, 37 societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
Lindab - Sisteme de ventilaþie 43 - 45
legate de activitatea de
construcþii, prezentãri Caracteristici:
Pereþi portanþi de zidãrie 46, 47 de firme, informaþii de la Tiraj: 8.000 de exemplare
Etermed - Construieºte, noi te acoperim! 48, 49
patronate ºi asociaþiile Frecvenþa de apariþie: lunarã
profesionale, sfaturi Aria de acoperire: întreaga þarã
Velux - Mansardãri de blocuri 50, 51 economice ºi juridice, Format: 210 mm x 282 mm
programul târgurilor Integral color
Ursa - Soluþii pentru izolaþii industriale 52, 53 Suport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºi
ºi expoziþiilor etc.
Evaluarea produselor termoizolante 54 - 58 DCL 170 g/mp la coperte
Isover - Izolaþii performante 59
Daw Benþa - Pardoseli pentru spaþii industriale 60, 61

Talon pentru abonament
Locuinþa ºi starea noastrã de confort 62 - 65
“Revista Construcþiilor”
AMF - Plafon cu catalizator integrat 63
Electromagnetica - Containere modulare tip EMS 66, 67 Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu
numãrul .................. .
Baumit - Culoarea aduce armonie 69
Metode de eliminare a umiditãþii zidurilor 68, 70 11 numere - 750.000 lei
Lazaridis - Marmurã ºi granit 71

Nume ........................................................................................................................................
Total Gravura: Cui nu-i place ce-i frumos? 72, 73 Adresa ......................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Principiile dezvoltãrii durabile (II) 74 - 77
persoanã fizicã persoanã juridicã
Genco - Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 78, 79 Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
Gimsid - Hidrodemolare cu pompe
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
de înaltã presiune 80, 81 nr. ..............................................................................................................................................
în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
Marcom - Komatsu WB 97S-2 82, 83
Sopmet - Reþele de infrastructurã 84, 85 Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,
GIP - Coºurile industriale de fum în pericol! 86, 87 Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
Structuri vechi la temelia noilor construcþii 88 - 90, 92

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
AeroQ - Strategia de aliniere la cerinþele europene 94 - 96

RC NR 002 Martie 2005 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RC NR 002 Martie 2005 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

În atentia

013935 Bucureºti, Sector 1 Tel.: 021.232.14.47, 031.405.53.82

Director Ionel CRISTEA Colaboratori

Tiparul executat la:

4 Revista Construcþiilor  martie 2005

PRINCIPALELE PROBLEME ALE SECTORULUI DE INVESTIÞII ªI CONSTRUCÞII-MONTAJ

Revista Construcþiilor  martie 2005 5

6 Revista Construcþiilor martie 2005

PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ ªI INSTALAÞII PENTRU ACTIVITATE

Revista Construcþiilor  martie 2005 7

8 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 9

12 Revista Construcþiilor martie 2005

Gamã completã de produse

Transport ºi livrare la punctul de lucru

Revista Construcþiilor  martie 2005 13

14 Revista Construcþiilor  martie 2005

16 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 17

18 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 19

22 Revista Construcþiilor  martie 2005

24 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 25

26 Revista Construcþiilor  martie 2005

Fig. 1: Structurã ecologicã cu jet de aer

28 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 29

Ploile torenþiale cãzute în anul ZONA A Dupã o perioadã de aºteptare de

Fig. 1: Vedere cu dispunerea ºirurilor ºi a forajelor proiectate pe un panou (zona A)

32 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 33

34 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 35

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniile

40 Revista Construcþiilor  martie 2005

42 Revista Construcþiilor  martie 2005

44 Revista Construcþiilor  martie 2005

46 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 47

Ca nume de firmã, ETERMED þiglelor, blocheþilor ºi

de calitate superioarã ºi eficiente în azbociment, ETERMED Medgidia z rezistenþã mecanicã foarte

48 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 49

50 Revista Construcþiilor  martie 2005

52 Revista Construcþiilor  martie 2005

Noua abordare de evaluare a performanþelor produselor termoizolante destinate utilizãrii în construcþii

54 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 55

56 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 57

58 Revista Construcþiilor  martie 2005

REZULTATE BUNE CU CHELTUIELI MINIME

Pentru plãcile de pardosealã care sunt în contact

60 Revista Construcþiilor  martie 2005

Prin intermediul tehnicii clasice de emailare, 4. Se aplicã uniform stratul de

Revista Construcþiilor  martie 2005 61

62 Revista Construcþiilor  martie 2005

64 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 65

68 Revista Construcþiilor  martie 2005

Revista Construcþiilor  martie 2005 69

70 Revista Construcþiilor  martie 2005

4 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 5

Revista Construcþiilor martie 2005 7

8 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 9

Revista Construcþiilor martie 2005 13

14 Revista Construcþiilor martie 2005

16 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 17

18 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 19

22 Revista Construcþiilor martie 2005

24 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 25

26 Revista Construcþiilor martie 2005

28 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 29

32 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 33

34 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 35

40 Revista Construcþiilor martie 2005

42 Revista Construcþiilor martie 2005

44 Revista Construcþiilor martie 2005

46 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 47

48 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 49

50 Revista Construcþiilor martie 2005

52 Revista Construcþiilor martie 2005

54 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 55

56 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 57

58 Revista Construcþiilor martie 2005

60 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 61

62 Revista Construcþiilor martie 2005

64 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 65

68 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 69

70 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 71

72 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 73

74 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 75

76 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 77

78 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 79

80 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 81

82 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 83

84 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 85

Revista Construcþiilor martie 2005 87

88 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 89

90 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 91

92 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 93

96 Revista Construcþiilor martie 2005

Revista Construcþiilor martie 2005 97