Cuprins

Cap. I Generalitati; Urmarirea comportari in timp a constructiilor

Lucrari topografice la exploatarea constructiilor 2
Executarea observatiilor 5
Calculul tasarii si deformatiei fundatiilor constructiilor 6
Masurarea inclinarii 7
Calculul tasariisi deformatiei fundatiilor constructiilor 11
Cap. II Lucrari topografice la proiectarea,executia si exploatarea cailor de comunicatii
Lucrari topografice la proiectarea drumurilor si cailor ferate 11
Studiul pe harta 11
Extras din document
Recunoasterea pe teren consta in parcurgerea pe teren a tuturor variantelor studiate pe planuri si urmareste 12
Studiile pe teren 13
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a construcţiei începând cu
execuţia ei şi este o activitate sistematică de culegere şi valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare,
avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din observare şi măsurători asupra unor
fenomene şi mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi
tehnologic.
Proprietăţile de comportament, ca şi fenomenele şi mărimile ce le caracterizează, se aleg pentru fiecare
construcţie în parte, astfel încât cu ajutorul unor criterii de apreciere şi al unor condiţii de calitate legate de
destinaţia construcţiei, să permită aprecierea aptitudinii ei pentru exploatare, respectiv a realizării calităţilor care o
fac să corespundă cerinţelor proprietarilor şi/sau utilizatorilor.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii
construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi
avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social,
cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de
urmărire a comportării în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea
cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale.
Activitatea de urmărire a comportării construcţiilor se aplică tuturor categoriilor de construcţii şi va fi asigurată de
către investitori, proiectanţi, executanţi, administratori, utilizatori, experţi, specialişti şi responsabili cu urmărirea
construcţiilor a căror obligaţii sunt prezentate în capitolul 5. Se exceptează de la această activitate clădirile pentru
locuinţe cu parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor
precum şi construcţiile provizorii (Legea nr. 10/1995, art. 2, par.2).
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor este de două categorii:
-Urmărire curentă;
-Urmărire specială
Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează , precum şi metodologia de efectuare a acestora se
stabilesc de către proiectant sau expert, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi se consemnează
în Jurnalul Evenimentelor care va fi păstrat în Cartea Tehnică a construcţiei. NORMATIV PRIVIND URMĂRIREA
Indicativ: P 130 1999 COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCŢIILOR Înlocuieşte: P 130 1997 Elaborat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE ÎN
CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC
Aprobat de: MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII
TERITORIULUI Cu ordinul nr. 57/N din 18.08.1999
1.1.Lucrari topografice la exploatarea constructiilor.
1.1.1.Masurarea tasarilor.
Masurarea tasarii constructilor se face de regula pe calea observatilor nivelitice asupra marcilor asezate pe
constructiia respectiva,marci fixate conform proiectului intocmit pentru organizarea urmaririi tasarilor.Aceste
repere incastrate in constructie,care de obicei se numesc marci de tasare se vor deplasa impreuna cu constructia
si deci prin observatiile periodice facuite asupra lor se vor determina deplasarile unei parti ale constructieii sau ale
intregii constructii.In fig.1 sant prezentate diferite tipuri de marci folosite ladeterminarea tasarii constructiilor.Capul
semisferic al marcii pe care se aseaza mira este de dorit sa fie facut dintr-un metal care nu rugineste.Marca are
partea finala (coada)mica ,de 8-10 cm pentru a fi asezata in beton.Marca are o parte care se inglobeaza complet
in zidarie si o parte care se poate desuruba si apoi insuruba in pozitie inversa pentru a aseza mira pe capul sferic.
Proiectul de repartizare a marcilor se face luand in consideratie,forma si diimnsiunile fundatiei,incarcatura
diferitelor parti ale fundatiei,conditile geologice hidrologice etc.Marcile se monteaza obligatoriu la colturile
constriuctiei si in imediata vecinatate a rosturilor de tasare.Marcile se incastreaza intotdeauna in elementele de
rezistenta ale constructiei(radier,stalpi sau grinzi)astfel ca sa se poata aseza mira pe ele.De aceea marcile au
partea semisferica departata au 3-4 cm de perete.
In fig. 2 se prezinta repartizarea marcilor inauntrul cladirii si pe din afara.Se observa ca marcile din colturile cladirii
trebuie fixate pe bisectoare,ca de exemplu marcile M-1,M-4,M-10,M-13.