Sunteți pe pagina 1din 61

Simion Răchişan

CAIET DE GRAMATICĂ
A LIMBII ROMÂNE
Teorie şi exerciţii

CLASA a V-a

Editura PRO VITA


Cluj-Napoca

În această lucrare s-au folosit următoarele simboluri:


 – cunoştinţe noi
– tabel continuat pe pagina următoare
LEXICUL

 RĂDĂCINA este elementul fundamental din care se formează familia de cuvinte. Astfel, cuvântul
şcoală – cuvânt de bază – are rădăcina şcoal-/şcol-. La rădăcină se adaugă prefixele (înaintea acesteia) şi
sufixele (la sfârşit): pre-şcol-ar, şcol-ar-izat, ne-şcol-ar-izat.
 SUFIXELE sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate la sfârşitul rădăcinii pentru a forma un
cuvânt nou: -aş (copilaş), -iţă (fetiţă), -ime (ţărănime) etc.
 PREFIXELE sunt adăugate înaintea unei rădăcini pentru a forma un cuvânt nou: a – acasă,
aduce; des – descânta, descheia, descuia. Se pot adăuga simultan prefixe şi sufixe la aceeaşi rădăcină: re-
cit-ire, ne-ruşin-at.

1. Subliniaţi doar derivatele cu prefixul in: inactiv, inadmisibil, inel, inaugural, index, incalificabil,
internaţional, injuxt, inflaţie, incert.

2. Subliniaţi doar cuvintele derivate cu prefixul ne: neam, neatent, nevoiaş, neastâmpăr,
neascultător, nectar, nemernicie, neîndoielnic, nesăbuinţă, necinstit, nebulos.

3. Daţi exemple de substantive derivate cu sufixele -ar, -aş, -ătate,


-eală, -easă, -et, -ie, - ism, -ist, -iş, -tor. MODEL: şătrar (şatră)
.............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4. Identificaţi în text cuvintele derivate şi explicaţi cum s-au format, după modelul dat: În
dumbrăvioara de lângă pârâuleţul care şerpuieşte pe lângă sat, cornii înfloriseră galben, iar în
livezile învecinate merişorii îşi desfăcuseră petalele.
Model: dumbravă (cuvânt de bază) + sufixul –ioară.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

5. Selectaţi din seria brumăriu, cutiuţă, desface, doljean, greşeală, omenie, pieptiş, preşcolar,
răstălmăcit, răzbate, reface, ruseşte, slăbuţ, neşcolarizat, nedrept, nevinovat, străbunic, vulpoi
cuvintele derivate cu sufixe, cuvintele formate cu prefixe, cuvintele derivate cu sufixe şi prefixe!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 FAMILIA LEXICALĂ cuprinde toate cuvintele obţinute prin derivare de la aceeaşi rădăcină.
Cuvântul moş are ca derivate: strămoş, strămoşesc, strămoşeşte, moşie, moşier, a moşteni, moştenire,
moştenitor, moşneag, moaşă, a moşi.

6. Grupaţi următoarele cuvinte în familii de cuvinte; puneţi mai întâi cuvântul de bază şi
precizaţi valoarea morfologică a fiecăruia dintre acestea: îngrădit (-ă), scrisoare, grădină, a scrie,
scris (-ă), grădinar, scrisorică, a grădinări, a compune, compus (-ă), compunere, scriitor,
grădinăreasă, a recompune, recompunere, recompus (-ă), îngrădi, îngrădire.
MODEL: grădină (substantiv)
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

7. Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: chip, frunză, a scrie, negru, trei (câte cinci
cuvinte).

&
nbsp;
&
nbsp;

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

& nbsp;
8. Subliniaţi termenii care fac parte din familia lexicală a cuvântului a lucra: lucrare, lucrativ,
lucrător, lucrătură, lucru.

9. Alcătuiţi o compunere, cu titlul Grădina cu flori, în care să întâlnim câte trei derivate de la
cuvintele grădină şi floare.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 CÂMPUL LEXICAL cuprinde toate cuvintele care aparţin aceluiaşi domeniu şi care au
trăsături de sens comune: narator, povestitor, scriitor, naraţiune, relatare, istorisire etc.

10. Identificaţi, dintre cuvintele rând, capitol, construcţie, autor, prefaţă, casă, turlă, muzeu, naos,
pronaos, altar, fabrică, catapeteasmă pe cele care aparţin câmpurilor lexicale ale cuvintelor din capul
tabelului:
carte biserică clădire

11. Daţi exemple de câmpuri lexicale proprii următoarelor nume: a) de animale domestice; b) de
păsări; c) de copaci; d) de fenomene ale naturii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

12. Alcătuiţi din următoarea înşiruire patru câmpuri lexicale a cinci cuvinte fiecare: cenuşiu,
haină, lac, iezer, fericire, vişiniu, pantaloni, plăcere, ghiol, bluză, cămaşă, cafeniu, satisfacţie, baltă,
tristeţe, roşu, iaz, bucurie, albastru, fustă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 SINONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu sens asemănător: a vorbi, a grăi, a spune, a
relata; scriitor, povestitor, autor, narator etc. Există sinonime şi pentru expresii: a-şi pune cenuşă în cap =
a se pocăi; a da drumul = a elibera.
 ANTONIMELE sunt cuvinte din aceeaşi clasă lexico-gramaticală (aceeaşi parte de vorbire), cu
forme diferite şi cu sens opus. Ele pot fi:
 substantive – iubire / ură; bucurie / tristeţe; corectitudine / înşelăciune;
 adjective – înalt / scund; slab / gras; sărac / bogat; vorbăreţ / tăcut;
 verbe – a merge / a sta; a urca / a coborî; a vorbi / a tăcea etc.
Există prefixe cu ajutorul cărora se pot forma antonime: a înnoda / a deznoda; fericire / nefericire; egal /
inegal; temporal / atemporal;

contestabil / incontestabil; acord / dezacord; logic / ilogic.

13. Completaţi tabelul de mai jos cu patru serii a câte cinci cuvinte acelaşi sens: a relata,
flamură, a nara, oier, steag, a povesti, scriitor, povestitor, cioban, fanion, a istorisi, păcurar, narator,
baci, păstor, drapel, autor, stindard, a expune, prozator.
14. Găsiţi câte trei sinonime pentru următoarele cuvinte:
bucuros................................................................................................................;
a merge...............................................................................................................;
a lucra.................................................................................................................;
a spune................................................................................................................;

15. Găsiţi câte un sinonim pentru fiecare sens al cuvântului a ridica:


A ridicat cartea de jos. Meşterul a ridicat hornul casei. Imediat s-a ridicat bariera de la calea ferată. Iute a
ridicat o problemă. John s-a ridicat în picioare. Profesorul supărat a ridicat tonul.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

16. Formaţi seriile sinonimice ale verbelor a fugi şi a certa, alcătuite din cuvintele şi expresiile: a
rupe relaţiile de prietenie, a dezerta, a se lua la ceartă, a evada, a se sfădi, a merge în fugă, a se
supăra, a înainta cu viteză, a mustra, a se deplasa rapid, a dojeni, a alerga, a se gâlcevi, a părăsi în
grabă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

17. Alcătuiţi serii sinonimice şi subliniaţi cuvintele care exprimă sensurile generale (de la care
pornesc seriile): zăpadă, nea, teamă, omăt, frică, groază, fulguială, spaimă, ninsoare, groază.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

18. Completaţi tabelul cu antonimele-perechi identificate din următoarea enumerare: sănătos,


sănătate, noroc, prostie, succes, râs, sever, insucces, blând, bolnav, harnic, plâns, boală, inteligenţă,
indolenţă, lene, cuminţenie, hărnicie, leneş, ghinion.

19. Menţionaţi derivatele perechi ale cuvintelor: înţelept/ prost; frumos / urât; harnic/ leneş; vesel/
trist.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

20. Grupaţi în perechi de antonime neologice cuvintele: valoare, simpatie, melancolie, contestabil,
incontestabil, extaz, nonvaloare, aversiune.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 REGIONALISMELE sunt cuvinte specifice pentru o anumită regiune.

21. Cuvintele scrise cu bold nu se folosesc în toate regiunile ţării (unele deloc, altele cu forme
diferite). Subliniaţi-le pe cele folosite în regiunea voastră: Ţăranii erau îmbrăcaţi cu cheburi albe şi
cuşme noi. Au fost daţi în sama unui boier să le ţie cuvânt.

22. Scrieţi deasupra punctelor de suspensie formele literare corespunzătoare următoarelor forme
regionale : berechet / ............/, blid / ............/, iarmaroc /............/, păpuşoi /............/, picioici /............/,
porodic /............/, harbuz /............, suman /............/.

23. Consultaţi volumul Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Scrieţi cinci enunţuri care să
conţină regionalisme. Pentru fiecare regionalism indicaţi, între paranteze, corespondentul lui în
limba română.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

24. Daţi exemple de cinci regionalisme utilizate în regiunea voastră!


..............................................................................................................................

 ARHAISMELE lexicale sunt cuvinte care nu se mai întrebuinţează astăzi în vorbire. Astfel, din
operele istorice deducem că musaipii, înalţii demnitari de la curtea sultanilor, confidenţii lor, însoţiţi
deseori de mârzaci, nobili tătari, căpetenii de ostaşi, fără mult judeţ, fără judecată, dar cu firman,
decret al sultanului, schimbau vechiul domn.

25. Tăiaţi arhaismele şi păstraţi cuvintele cu sensul actual:


Vremurile de zavistie, de discordie, nu erau rare pentru megieşi, ţăranii stăpâni de pământ, pentru că
zapciii, subordonaţii ispravnicului, fluturau în vânt noi zapisuri, noi înscrisuri pentru adunat dări, cu
gândul de a deveni ciubucciii, aprinzătorii de pipă orientală, de ciubuc pentru noul vodă .
MODEL: Vremurile de discordie...

26. Formaţi perechi de cuvinte cu sensul vechi şi cel actual al cuvintelor din următoarea enumeraţie:
sărac, scrisoare, înţelept, voinic, prost, a sparge, carte, jale, mişel, mândru, a împrăştia, oştean, simplu.
MODEL: mişel – sărac
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 NEOLOGISMELE sunt cuvinte nou pătrunse în limbă: computer, imprimantă, laser, telecomandă,
manager, master, dealer, best-seller etc
27. Subliniaţi neologismele din textul: Sinăienii vor putea trăi într-un oraş nepoluat. Primăria
oraşului va putea facilita cumpărarea de maşini Euro IV. Acestea sunt expuse în toate staţiile de
benzină din oraş. Creditele se vor desfăşura pe durată a zece ani.

28. Formaţi perechi de cuvinte cu acelaşi sens, alcătuite dintr-un cuvânt vechi (arhaism) şi unul nou
(neologism), alegând din: a îngădui, infidel, epuizat, poruncă, ospăţ, întâmplător, a permite, înţelegere,
necredincios, concordie, fortuit, obraznic, banchet, obosit, ordin.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

29. Indicaţi, prin subliniere, forma corectă a neologismelor: pogrom/ progrom; vehicol/ vehicul;
prosodie/ prozodie; casierie/ caserie; complementar/ complimentar; filgran/ filigram; jurisconsult/
juristconsult.

 VARIANTA LEXICALĂ este o pronunţare (scriere) diferită a aceluiaşi cuvânt: fascicolă,


genoflexiune, repercursiune, prooroc, preerie (=forme incorecte), în raport cu forma lui literară: fasciculă,
genuflexiune, repercusiune, proroc, prerie etc.

30. Subliniaţi forma corectă a următoarelor variante lexicale: a adăuga / a adăoga; asambla
/ansambla; ansamblu /ansanblu; bancnotă / bacnotă; filigran / filigram; vehicol / vehicul.

31. Identificaţi formele literare din următoarele perechi de cuvinte şi alcătuiţi propoziţii cu
acestea: dirigenţie / diriginţie; marşalier / marşarier; pasămite / pasă-mi-te; petic / petec;
preşidinţie / preşedinţie.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

32. Alegeţi cuvântul potrivit în context şi alcătuiţi propoziţii cu variantele corecte: casa cu multe
camere şi dependinţe/ dependenţe; falsificator învederat/ înveterat; rochie cu trenă/ tremă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

NOŢIUNI DE FONETICĂ
& VOCALELE sunt sunete rostite fără ajutorul altor sunete: a, ă, e, i, î (â), o, u.
Vocalele pot forma singure silaba: a-pă, a-er.
 CONSOANELE sunt sunete rostite cu ajutorul vocalelor: b, c, č (=c +e, i: ceas,
cicoare), ķ (= ch + e, i: chestionar, chimie), d, f, g, ğ (= g +i: ghem, gin), ġ (= gh +e, i:
ghem, ghinion), h, j, k, l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, z. Acestea nu pot forma singure silabe.
 SEMIVOCALE sunt sunete asemănătoare vocalelor, dar nerostite singure: e din
sea-ră, i din pâi-ne, o din oa-me-ni, u din cua-ter-nar.

1. Daţi câte trei exemple de cuvinte pentru consoanele č, ķ, ğ, ġ:


..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

2. În cuvântul lăcrimioară sunt: a) patru vocale şi două semivocale; b) trei vocale şi


trei semivocale; c) două vocale şi patru semivocale; o vocală şi cinci semivocale?
3. Precizaţi numărul sunetelor şi numărul literelor din cuvintele: accident, chihlimbar, exces,
schematic, dreptunghi, ceaţă, geam, gheaţă, ghirlandă, ghinion.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 DIFTONGUL este grupul de sunete format din vocală şi semivocală rostite într-o
singură silabă şi poate fi:
 urcător – alcătuit din semivocală + vocală: soa-re, via-ţă;
 coborâtor – alcătuit din vocală + semivocală: mâi-ne, rău.
 TRIFTONGUL este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale
pronunţate în aceeaşi silabă: lă-cri-mioa-ră, le-oai-că.
 HIATUL apare între două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite: a-le-e, hi-at,
du-el, po-e-zi-e.

4. Completaţi cu diftongii şi triftongii potriviţi (ea, ia, âi, ie, oa, eau, ioa): cre...ză, p...tră,
p...ne, s...re, gutu..., ved..., lăcrim...ră, ...tagan.

5. Subliniaţi cuvintele scrise corect cu diftongul ea: doljean / doljan; vasluian / vasluean,
clujean / clujan, greşeală / greşală; aşază / aşează.

6. Subliniaţi cuvântul care are triftongul alcătuit din semivocală + vocală + semivocală:
a) chiulanghioaică; b) ceai; c) creează; d) ploaie.

7. Subliniaţi cu o linie diftongii, cu două triftongii şi cu trei vocalele în hiat : aripioară, bojdeucă,
continuu, dezechilibru, excepţie, hiat, fiindcă, fiinţă, fiică, iau, iute, gentilom, joncţiune, leoaică,
optsprezece, oştean, piatră, pustnic, punctual, scai, tigroaică.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 SILABA este vocala sau grupul de sunete conţinând o vocală şi care se pronunţă cu o
singură expirare. După numărul de silabe, cuvintele pot fi:
 monosilabice, formate dintr-o singură silabă (arc, brad, fragi, strâmbi);
 plurisilabice, formate din două sau mai multe silabe (cur-te, a-ca- să, flă-că-
ian-dru, in-ad-mi-si-bil).
8. Subliniaţi cuvântul care este alcătuit din două silabe: a) strâmţi; b) sfincşi; c)
şchiopi; d) lincşi.

9. Despărţiţi în silabe cu ajutorul îndreptarelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie cuvintele:


antumă, biopsie, geolog, panaceu, obiect, oligarhie, pediatru, psihiatru, proiect, subiect.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Subliniaţi grupul de cuvinte a căror structură bisilabică este CVV ^- CV (V^= semivocală): a)
leuşor, câine, taică; b) doină, maică, leucă; c) coală, pâine, leucom; d) viori, coasă, toantă.

11. Ştiind că într-o silabă poate exista o singură vocală, subliniaţi sunetele marcate cu litere
îngroşate care sunt vocale: coar-dă, co-pi-ii, em-ble-mă, i-ni-mă, fo-to-lii, fia-ră, fii-că, me-trou, (mă)
sfi-ii, sea-ră.

 SILABELE pot fi ACCENTUATE şi NEACCENTUATE


 ACCENTUL, pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt, marcată
în scris prin semnul ´, poate deosebi înţelesul cuvintelor: véselă (voioasă) / vesélă
(vasele folosite la masă); copíi (băieţi, fete) / cópii (reproduceri); móbilă ( mobilier) /
mobílă (care se mişcă, se poate mişca).
 În limba română accentul cade, de obicei, pe ultima silabă (a alergá, călătór,
salteá, duşmán), sau pe penultima (câmpíe, pădúre, peréte), dar poate apărea şi pe
alte silabe (véveriţă, cámeră, árie, rádio).

12. Subliniaţi cuvintele accentuate corect: bolnáv / bólnav; carácter / caractér; dumínică /
duminícă; fenómen / fenomén; ianúarie / ianuárie.

13. Alcătuiţi propoziţii în care să utilizaţi următoarele perechi de cuvinte, punând


accentul corect contextual: veselă (adjectiv) – veselă (substantiv feminin); copii (substantiv
feminin) – copii (substantiv masculin); cântă (verb, prezent) – cântă (verb, trecut), în lături
(prepoziţie + substantiv) – în lături (prepoziţie + adverb).
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

14. Subliniaţi propoziţiile unde accentul e pus corect: La şcoală a venit un prófesor nou. Un profesór
intră în clasă. Teatrul ántic era apreciat. Teatrul conţinea un cor antíc. O stáfie umblă prin cimitir. O
,,stafíe’’ a impresionat juriul carnavalului. La tómbolă au participat mulţi elevi. La discotecă se va
organiza o tombólă.

15. Puneţi accentul pentru a deosebi cuvintele scrise identic: Vecinii au cumpărat o mobilă nouă.
Gândirea mobilă este un atu pentru concurent. Trei copii se joacă în curte. Trei copii xerox sunt
suficiente dosarului.
16. Construiţi scurte propoziţii în care cuvintele: acele, deşi, lungi, veselă, companie, să aibă
sensuri diferenţiate prin accent.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 REGULILE FONETICE ALE DESPĂRŢIRII ÎN SILABE
 consoană între două vocale la despărţirea în silabe trece la silaba următoare:
ca-să, me-ca-nism, te-le-vi-zor. Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un
diftong sau un triftong, la despărţirea în silabe consoana trece în silaba următoare:
soa-re, via-ţă; lu-poai-că, ve-deai.
 Două consoane între două vocale la despărţirea în silabe trec: prima la silaba
dinainte şi a doua la silaba următoare: al-bas-tru, mun-te, car-te. Dacă a doua
consoană este l sau r şi prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v despărţirea în silabe se face
înaintea grupului: a-tlet, ca-blu, ca-pră.
 Trei sau mai multe consoane între două vocale la despărţirea în silabe trec
prima la silaba dinainte şi celelalte la silaba următoare:
al-bas-tru, cin-ste, lin-gvist, în-gri-jit, prin-tre, con-struc-tor.
 În grupurile de consoane lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv, despărţirea se face
după a doua: ast-ma-tic, de-linc-venţă, jert-fă, func-ţi-o-nar, punc-taj, sand-viş, sculp-tu-ră,
sfinc-şii, somp-tu-os.

17. Subliniaţi grupele de cuvinte care de despart în silabe conform regulii ,,o consoană aflată între
două vocale trece în silaba a doua”: a) abil, inel, inegal; b) atent, inerţie, ineficace; c) examen,
inacceptabil, cameră; d) aude, caisă, axă.

18. Subliniaţi cuvintele care se desparte în silabe după regula ,,o semivocală, care se află între o
vocală (diftong) şi altă vocală (diftong), trece în silaba a doua”: a) cuib, rouă, oaie; b) ciur, ploaie,
duios; c) strâmbi; nouă, baia; d) ploaie, agreează, aceea.

19. Subliniaţi cuvintele în care o consoană între un diftong (triftong) şi o vocală trece în silaba a
doua: a) gre-şea-lă, re-a-lism, ti-groai-că; b) mau-so-leu, hie-ro-gli-fă, lă-cri-mioa-ră; c) a-ri-pioa-ră,
punc-tu-a-ţi-e, pâi-ne; d) îm-pre-u-nă, le-oai-că, măi-că.

20. Subliniaţi grupul de cuvinte format din două consoane, în care a doua este l sau r , iar prima este
b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar despărţirea în silabe se face înaintea întregului grup: a) sublimare, despre,
savantlâc, atlet; b) sacru, codru, află, paşoptist, agricol ; c) pehlivan, aplicat, cumătru, sinoptic; d) acru,
atlas, aplana, aflu.

21. Subliniaţi cuvintele care au trei consoane între două vocale, iar despărţirea în silabe se face
trecând prima consoană în silaba din stânga, iar următoarele două alcătuiesc silabă cu vocala din
dreapta: a) amplitudine, sumbru, complement ; b) lingvistică, contemplă, lincşii; c) inflaţie, obscur,
defunctă; d) între, cumplit, conjunctiv.

22. Despărţiţi în silabe cuvintele date folosind dicţionare şi îndreptare ortografice şi ortoepice:
chintesenţă, august, diagnostic, hetairă, abstract, duios, fiică, inexact, mausoleu, cablu, subestima, greblă,
glicemie.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

23. Despărţiţi în silabe cuvintele următoare şi puneţi accentul corespunzător: agronom, bolnav,
butelie, caracter, călător, covrigărie, duşman, fenomen, matur, primăvară, protector, regizor, topor.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 APOSTROFUL indică grafic căderea accidentală a unor sunete de la începutul cuvântului


(’neaţa!), mijlocul cuvântului (sal’tare!), sfârşitul cuvântului: altădat’, sau absenţa primelor cifre ale
notaţiei unui an (’ 89).
24. Completaţi sunetele în locul cărora s-a folosit semnul ’ (= apostroful):
– Da’ d’mneata un’ te duci ? – Dom’le, cu ’nealui pân’ în staţia de vizavi.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

25. Puneţi apostrof sau cratimă în următorul text în funcţie de cerinţele gramaticale: Din 99 am
încercat al convinge pe al vecinului să se transfere în aceeaşi echipă cu noi, pentru că al nostru joc
elaborat en stare ai presa pe adversari între buturile proprii şi al stopa pe oricine ar declanşa un atac
inopinat la încurajările belicoase ale galeriei noastre: ,,Daţi drumu la câini!” sau ,,Urcaţii pe
garduri!”
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

26. Explicaţi rolul utilizării apostrofului în text. Rescrieţi textul transformând vorbirea populară
în vorbire literară: Văz io că ţi-ai făcut draci că nu mai apare domnu Niki, da’ ori pufăi din ţigare,
ori nu pufăi, tot dracii ăia-i ai! (Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută)
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

NOŢIUNI ELEMENTARE DE SINTAXĂ


- actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar -

 PROPOZIŢIA ŞI PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE


 Părţile principale de propoziţie sunt SUBIECTUL (indică cine face acţiunea ori are
calitatea exprimată de predicat), şi PREDICATUL, ce constituie minimul necesar pentru a
avea o propoziţie: Copilul se joacă.
 Părţile secundare de propoziţie sunt ATRIBUTUL, care depinde de substantiv (Fata
vecinei cântă.) şi COMPLEMENTUL, care depinde de verb (Fata vecinei cântă în
cameră.)

1. Subliniaţi cu o linie predicatele, cu două linii subiectele, apoi completaţi propoziţiile cu unul
din cuvintele cariată, bună, valoroasă, aromată, care să aibă funcţia de atribut: Îmi vine o idée.
Mă tenta muzica. Îmi place prăjitura. Mă doare măseaua.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

2. Alăturaţi substantivelor din propoziţiile date unul din cuvintele din glastre, din şcoală, duioasă,
colegei, hazlii, ei, înalt, care să aibă funcţia de atribut: Se vede un munte. Elevii îşi fac datoria. Florile
cresc. Se aude o melodie. Părerile contează. Vizitiii râd. Caietul este curat.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

3. Puneţi pe lângă verbele citesc, hrănesc, aleargă, zboară, a întâmpinat, au vorbit cuvinte cu
funcţia de complement.
MODEL: Citesc lecţia.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
4. Ordonaţi părţile de propoziţie din textul următor, conform tabelului:
Dresorii sunt veseli, căţelandrii zglobii aleargă cu oase în gură. Spre uimirea spectatorilor, câinii negri,
docili nu au făcut pauză. Am văzut, ieri, la circ, cai colilii, ponei aurii, tigri supli.

părţi de propoziţie
principale secundare

5. Identificaţi părţile secundare de propoziţie din următoarele propoziţii şi precizaţi felul acestora:
Toţi colegii mei joacă în piesa de teatru. Elevii clasei a V-a au sosit la şcoală. Domnul Alexandru
Munteanu este dirigintele nostru. Câinele vecinului este frumos şi inteligent.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 PĂRŢILE DE VORBIRE:
 SUBSTANTIVELE au trei genuri (masculin - un copac - doi copaci; ± feminin - o
frunză - două frunze; neutru - un tablou - două tablouri); două numere (singular - copil,
monedă; plural - copii, monede).
 VERBELE au trei timpuri (prezent - citesc; trecut - am citit; viitor - voi citi); trei
persoane (I - citesc; a II-a - citeşti; a III-a - citeşte); două numere: (singular - scriu, scrii,
scrie; plural - scriem, scrieţi, scriu.

 ADJECTIVELE au trei genuri (masculin - un copac înalt - doi copaci înalţi; feminin - o
frunză galbenă - două frunze galbene; neutru - un tablou mare - două tablouri mari); două
numere (singular – băiat harnic, fată harnică; plural – băieţi harnici, fete harnice).

PRONUMELE PERSONAL desemnează trei persoane pentru cele două numere
(singular: eu, tu, el, ea; plural: noi, voi, ei, ele). Formele pronominale se pot schimba în
timpul vorbirii: mie, ţie, lui, ei, nouă, vouă, lor. Persoana a treia poate avea şi formele: al lui, al
ei, a lui, a ei etc.
6. Indicaţi prin subliniere formele corecte ale următoarelor substantive: bare / bări; coperte /
coperţi; salar / salariu; bunăvoinţă / bună-voinţă; reavoinţă / rea voinţă.

7. Subliniaţi formele corecte: noi creem/ noi creăm; mi-i jenă/ mi jenă; mă apropiu/ mă aproprii; eu
înnot/ eu înot; eu continuu/ eu continui.

8. Scrieţi adjectivele care corespund următoarelor substantive: amărăciune, căldură, blândeţe,


frumuseţe, mătase, nobleţe, vrednicie.
MODEL: amărăciune – amar
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

9. Indicaţi genul (masculin, feminin, neutru) substantivelor si adjectivelor, timpul (prezent, trecut,
viitor), persoana (I, a II-a, a III-a) şi numărul verbelor din următorul text:
Din lucrările istorice ştim că la sfatul ţării din acea vreme au participat domnitorul Ţării Moldovei, boierii
moldoveni, vornicii cu drept de judecată asupra întregii ţări şi cu importante atribuţii militare, paharnicii
şi logofeţii, membrii aceia de seamă ai Curţii Domneşti, şi reprezentantul Porţii Otomane din perioada
aceea.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Completaţi propoziţiile cu formele pronominale potrivite: Astăzi... alergăm prin parc. Bogdan
a sosit şi... am plecat împreună. Pe aleea principală ne-am întâlnit cu... Toţi se îndreptau spre stadion,
iar... m-am oprit să discut cu nişte prieteni. Şi... au alegat pe aleile parcului.

11. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele pronume personale, care să determine un verb: mie, ţie,
lui, ei, nouă, vouă, lor.
MODEL: Mie îmi plac ochii albaştri.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele forme de pronume personal: lui / al lui / a lui / ai lui / ale
lui / ei / al ei / a ei / ai ei / ale ei / lor / al lor / a lor / ai lor / ale lor.
MODEL: Ideea lui este bună. Acest sfat al lui a fost receptat.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 PROPOZIŢIA SIMPLĂ este formată din predicat şi subiect sau este formată doar dintr-o parte
principală de propoziţie: Elevul citeşte. Ninge. Maşina! PROPOZIŢIA DEZVOLTATĂ este formată
din predicat şi subiect şi alte părţi secundare de propoziţie: Elevul citeşte atent ziua.

13. Alcătuiţi propoziţii simple care să aibă următoarele subiecte: geamgiii, arbitrii, stelele, omul,
trestiile, vrăbiile.
MODEL: Geamgiii strigă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

14. Alcătuiţi propoziţii simple în care să utilizaţi următoarele predicate: creezi, pustii, este
continuu, mă apropii, este înăbuşitoare, a fost înnorat, alăturând subiectelor potrivite: eu, tu, focul,
drumul, cerul, atmosfera.
MODEL: Tu creezi.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

15. Transformaţi propoziţiile simple obţinute în propoziţii dezvoltate!


MODEL: Tu creezi poezii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

16. Subliniaţi cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele din textul următor: Ninge. Fulgii argintii
sunt spulberaţi printre copacii pustii. Lupii cenuşii urlă-n pădure. Cu ochii lucitori se adună-n hăitic. Vor
porni spre sat. Câinii latră-n lanţuri. Sunt speriaţi. Simt de departe musafirii nepoftiţi. Sătenii îngrijoraţi
pun mâna pe furci. Câinii sunt dezlegaţi. Urletele se pierd în întunericul nopţii. La auzul acestora lupii, cu
cozile pleoştite, se retrag.

17. Identificaţi propoziţiile simple din textul de mai sus şi dezvoltaţi-le, adăugând complemente şi
atribute.
MODEL: Pretutindeni ninge viscolit.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 PROPOZIŢIA AFIRMATIVĂ susţine o informaţie (Vine cu trenul.) iar PROPOZIŢIA


NEGATIVĂ dezminte informaţia (Nu vine cu trenul).

18. Subliniaţi elementele prin care s-au realizat următoarele propoziţii negative: Nimeni nu a
făcut nimic. Niciunul nu a subliniat nici măcar o participare la concursurile şcolare. Niciodată
nimeni nu va veni la voi.

19. Transformaţi următoarele propoziţii afirmative în propoziţii negative: Colegul meu creează poezii.
Eu agreez muzica folk. Eu mă sfiii din cauza atitudinii lui dure. Scrii o felicitare cu ocazia Anului Nou?

20. Formaţi propoziţii în care să existe: a) un element de negaţie; a) două elemente de negaţie; b)
trei elemente negaţie.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 PROPOZIŢIA ENUNŢIATIVĂ dă o informaţie (Meciul a început.) iar PROPOZIŢIA


INTEROGATIVĂ pune o întrebare (A început deja?).

21. Identificaţi în textul următor construcţiile interogative şi exclamative şi marcaţi-le prin


semne de întrebare şi semnele exclamării: Mă bucur că nu i-i ruşine cu aceste ii înflorate. Succesul
său probabil i-i-n discuţia juriului. Premiul i-l va acorda acesteia unul dintre maeştrii celebri.
Văzutu-i-ai discursul conceput în eventualitatea succesului; oare, corectatu-i-l-a secretara noastră.
Ah, aplauzele-s puternice, tare i-i apreciată de public melodia.

22. Formulaţi propoziţii interogative potrivite contextual următoarelor propoziţii afirmative:


Am fost ieri la şcoală. Mă apropii de el. Eu continui cursa aceasta. Surugiii sunt vizitiii diligenţelor.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FRAZA conţine două sau mai multe propoziţii: |Elevul citeşte bine 1| şi| scrie corect 2|; |Elevul este
atent |,| rezolvă exerciţiile date2| şi| răspunde imediat3|. Numărul propoziţiilor din frază este egal cu al
1

predicatelor: |După ce îşi scrie1temele| şi| învaţă2 la istorie, Bogdan joacă3 baschet.|
 ELEMENTELE FORMALE de recunoaştere a propoziţiilor sunt: numărul predicatelor (|
Câinele mănâncă1|şi| doarme mult2|.); majusculele (Elevul citeşte corect. Scrie frumos. Este
atent la ore.); punctul, semnul de întrebare şi de exclamaţiei (Tata a sosit în tabără. Oare, a
venit şi mama? Mamă, ce mult mă bucur că vă văd!)

23. Subliniaţi predicatele din enunţul următor:


Cu buclele aurii, cu albaştrii-i ochi, cu obrajii-i roşii din cauza unei evidente emoţii, cu
pigmenţii pielii tuciurii, evidenţiaţi de razele argintii ale luminilor sălii, cu costumul gri,
cu paşii eleganţi făcuţi cu cărămiziii-i pantofi şi însoţită de aleşii şi dezinvolţii manechini
supli, s-a bucurat din partea soră-sii de vii aclamaţii înainte de a fi numită cea dintâi
dintre manechine.

24. Subliniaţi predicatele şi împărţiti în propoziţii textul: Faptul de a-şi închipui că-i printre
maeştrii iluştri, saltimbancii hazlii, actorii şi clownii celebri, înseamnă pentru el că-i deja unul din
marii aşi sacri ai circului, înconjurat de nerăbdătorii spectatori zglobii.

 PUNCTUAŢIA ÎN INTERIORUL PROPOZIŢIEI:


 DOUĂ PUNCTE marchează: o explicaţie (Prietena noastră are numeroase calităţi: este
harnică şi deşteaptă, îşi ajută colegii şi are o comportare civilizată.); o enumerare (Hoţii au luat
totul: bijuterii, euro şi aparate electronice.)
 PUNCTELE DE SUSPENSIE sugerează: o ezitare, o întrerupere în vorbire (Ce tot
mormăi acolo tu!...Apoi bine a zis ...cine a zis că eşti...cârcotaş.); absenţa unor cuvinte sau a
unui fragment dintr-un text (Ea a spus multe, el...nimic./nu a zis/; Iar noi?...nişte creduli
/suntem/).
 VIRGULA indică o pauză între părţile de propoziţie de acelaşi fel: între subiecte
(Geamgiii, surugiii, lustrangiii au reapărut în unele locuri); între nume predicative (Socrii au
rămas buni, iubitori şi integri.); între atribute (Se şi vedea înconjurat la rându-i de oameni
iluştri: de milionari americani, miniştri iluştri şi scriitori celebri.); între complemente (I-au
promovat după iluzorii criterii, după pretinse principii, după insignifiante detalii şi artificiale
scenarii.).
 GHILIMELE se pun când se citează ceva: Proverbul românesc ,,Apa trece, pietrele
rămân.” este mereu actual.
 LINIA DE DIALOG marchează începutul vorbirii fiecărui personaj:
– Trăiască mirii!
– Trăiască socrii mari!

25. Precizaţi felul părţilor de propoziţie, din propoziţiile de mai jos, între care se pun virgule:
Multe ape, dealuri, şi câmpiile au denumiri latineşti. Munţii Carpaţii sunt frumoşi, bătrâni, înalţi
acoperiţi de păduri. Cireşul înflorit, rămuros şi umbros îi invită pe copii sub coroana lui. Alaltăieri,
ieri şi în dimineaţa aceasta, a plouat, mărunt, fără încetare.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

26. Puneţi semnele citării şi liniuţele de dialog:


a) Filosoful i-a spus cu o voce timidă: Într-o zi cineva, la cafenea, m-a întrebat: De ce nu-ţi cauţi un
loc de muncă?
b) Prietenul meu povestea: M-am dus la pescuit de dimineaţă, iar un copil m-a întrebat: Ştiţi unde
se prind cei mai mari crapi din Europa?.

27. Puneţi, cu altă culoare, virgulele între părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel:
Spectatorii nu-şi aduc aminte de cât timp câinii negri docili nu au făcut o pauză. Caii colilii poneii aurii
tigrii supli văzutu-i-ai ieri la circ? Criticatu-i-ai mai bine pe clovnii noştri decât să-i critici pe ai lor, care
nu s-au dovedit nicidecum mai hazlii, de când îi urmăreşti continuu, cu aceeaşi atenţie cu aceeaşi forţă şi
de când te-ai gândit asiduu să scrii acest articol.

28. Marcaţi prin puncte de suspensie omisiunile posibile ale naratorului:


Într-o dimineaţă, printre primii oameni întâlniţi, unul era desculţ. Asta-mi creează palpitaţii.
Figura-i îmi era cunoscută de la început, îl privesc cu aceeaşi atenţie, are barbă mare.
Hainele-i sunt murdare, iar el întinde o mână. Trăi-o-ar alţii o asemenea viaţă! Iată-l
primeşte cinci mii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

29. Înlocuiţi, cu linii de pauză, virgulele în situaţiile posibile: Mă lămurii, fără nicio îndoială, în
ce-l priveşte pe prietenul tău, Petre, coordonatorul de joc. Întrucât m-am convins, spun cu certitudine,
cine-i de vină în organizarea non-combatului, nu-mi mai aduce explicaţii inutile, lasă-mă-n pace! Să
fi fost tu, Ioane, în locul lor nu ştiu cum ai fi procedat. Dar nu fi îngrijorat! Ajuta-i-vom chiar dacă ni
se oferă soluţii de-a gata, strategii numai de preşedinţii de cluburi înţelese. Fii liniştit şi-i vedea. Noi
vom fi consideraţi de mass-media cinstiţi, ei, necinstiţi. Presa e de partea noastră, nu este de partea
lor. Aşadar, a-ţi face griji acum e prea târziu. Vezi-ţi liniştit de treabă şi convinge-i pe colegii tăi,
desigur, profesionişti, nu amatori ageamii, să-şi facă datoria.

VERBUL
& TIMPUL PERSOANA ŞI NUMĂRUL. Amintiţi-vă:
 Acţiunea verbelor se desfăşoară la timpul trecut (înainte de momentul vorbirii –
am citit), timpul prezent (în momentul vorbirii – citesc) sau timpul viitor (după
momentul vorbirii – voi citi).
 Verbul are persoana întâi (citesc, citim), persoana a doua (citeşti, citiţi) şi
persoana a treia (citeşte, citesc).
 Verbul are numărul singular (citesc, citeşti, citeşte) şi numărul plural (citim,
citiţi, citesc).

1. Introduceţi în tabelul de mai jos verbele conform categoriilor gramaticale potrivite:


continui, înmiii, înmii, veţi fi, vei citi.
verbul timpul persoana numărul
trecut I singular
prezent I singular
viitor a II-a plural
viitor a II-a singular
trecut a III-a singular

2. Înlocuiţi în textul următor timpurile viitor şi trecut ale formele verbale cu cele de
prezent: În speranţa că îl vor vedea /............/ şi îl vor aplauda /............/ au plecat /............/
cu toţii spre stadionul ascuns printre teii înfloriţi. Primul gol al partidei a fost
marcat /............/ în repriza întâi de către colegul lor, la o lovitură nemaipomenită, al cărei
efect a surprins /............/ între buturile proprii pe portarul oaspeţilor.

3. Precizaţi timpul, persoana şi numărul verbelor din următoarele propoziţii: Vântul smulge frunzele
copacilor. Pe cer aleargă norii plumburii. Fulgerele au brăzdat cerul deasupra pădurii din apropiere. Nu
te speria, că nici eu nu mă sperii de o banală furtună. În curând, vom auzi tunetele.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 TIMPURILE MODULUI INDICATIV (I)

 PREZENTUL indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii: cânt, cânţi,


cântă, cântăm, cântaţi, cântă.
 IMPERFECTUL exprimă o acţiune trecută, arătând durata neîncheiată: cântam,
cântai, cânta, cântam, cântaţi. Structura imperfectului este: rădăcina cânt + sufixul a +
desinenţă m.

4. Compuneţi structura morfematică a verbului a crea, utilizând sufixele şi desinenţele personale


potrivite modului indicativ prezent, adăugate rădăcinii acestuia:
...+ ez + Ø; ... + ez + i; ....+ eaz + ă; ...+ ă + m; ... + a + ţi; ...+ eaz + ă;
Desinenţa zero (=absenţa desinenţei) este marcată cu semnul Ø.
MODEL: priv+esc+Ø; priv+eşt+i; priv+eşt+e; priv+i+m; priv+i+ţi; priv+esc+Ø;
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
5. Structura morfologică a cuvântului reciteaţi este: a) prefix+rădăcină+ desinenţă; b)
prefix+rădăcină+sufix+desinenţă; c) prefix+radăcină+sufix; d) altă interpretare? Subliniaţi răspunsul
corect.
6. Completaţi, în tabelul de mai jos, structura morfologică a unui verb, adăugând rădăcina sufixelor
şi desinenţelor date:
......+ a + m; .....+ a + i; ......+ a + Ø; ......+ a + m; ......+ a + ţi; ......+ a + u.
7. Conjugaţi în scris, în propoziţii scurte, verbele a agrea şi a lua, la modul indicativ, timpul
prezent, la toate persoanele.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
8. Fie enunţurile: (1) Acesta accede la funcţii înalte; (2) Evenimentele care succed meciul sunt atractive;
(3) Prietenul ei va apare în curând; (4) Mi-ar place să reuşesc. Sunt corecte: a) 1 şi 2; b) numai 1; c) 1 şi
3; d) 1 şi 4.

 TIMPURILE MODULUI INDICATIV (II)


 PERFECTUL SIMPLU exprimă o acţiune încheiată de curând: citii, citişi, citi, citirăm,
citirăţi, citiră.
 PERFECTUL COMPUS este alcătuit din formele specifice ale verbului a avea +
participiul verbului de conjugat (am citit, ai citit, a citit, am citit, aţi citit, au citit) şi arată o
acţiune trecută şi definitivată.
 MAI MULT CA PERFECTUL exprimă o acţiune terminată înaintea altei acţiuni trecute:
citisem, citiseşi, citise, citiserăm, citiserăţi, citiseră.

9. Completaţi, în tabelul de mai jos, structurile morfologice ale verbelor date, la modul indicativ,
perfectul simplu:

nr. pers. a cânta a agrea a merge a dormi


I
sg. II
III
I
pl. II
III

10. Formaţi propoziţii cu următoarele forme verbale la perfectul simplu: mă sfiii, se sfii, înmiii,
înmii, pustiii, pustii, prii, citii, citi.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

11. Completaţi în tabelul de mai jos structurile morfologice ale perfectului compus, formate cu
ajutorul verbului auxiliar a avea: am, ai, a, am, aţi, au + participiu (invariabil) a verbului de conjugat:

nr. pers. a cânta a agrea a merge a dormi


I
sg. II
III
I
pl. II
III

12. Alcătuiţi propoziţii cu formele inverse ale perfectului compus, construite cu intercalări:
văzutu-mi-i-ai, criticatu-mi-l-ai, certatu-mi-o-ai.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

13. Construiţi enunţuri în care să folosiţi următoarele cuvinte: ai/ a-i; aţi/ a-ţi; va/ v-a; voi/ v-oi; i-
a/ ia; i-au/ iau.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

14. Completaţi, în tabelul de mai jos, structura morfologică a verbelor pentru indicativ mai mult ca
perfect:
nr. pers. a cânta a agrea a merge a dormi
I
sg. II
III
I
pl. II
III

15. Completaţi integral structurile morfologice ale verbelor din tabel cu sufixele şi desinenţele
potrivite ale mai mult ca perfectului:
I cobor + â + se +
sg. m
II văz + u +
se + Ø + şi
III

I cânt + a + se +
pl. ră + m
II mer + se + se +
ră + ţi
III

16. Analizaţi verbele la indicativ perfect simplu şi mai mult ca perfectul:


Îl recunoscu pe prietenul său, îl trezi uşor, şi fugiră dezorientaţi de-a latul, apoi de-a curmezişul grădinii,
alunecând din cauza rouăi proaspete, şi ajunseră în graba mare de-a dreptul la circa de poliţie, unde
povestiră de-a-fir-a păr că avuseseră de-a face cu răufăcătorii cartierului.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 TIMPURILE MODULUI INDICATIV (III). VIITORUL


 forma literară este alcătuită cu ajutorul verbului auxiliar a vrea la modul indicativ, timpul
prezent (voi merge);
 viitorul popular este format din auxiliarul o invariabil şi verbul de conjugat, aflat la modul
conjunctiv, timpul prezent (o să merg);
 viitorul popular, altă variantă, format din verbul auxiliar a avea la indicativ prezent +
conjunctivul verbului de conjugat (am să merg);
 viitorul în trecut se formează din imperfectul auxiliarului a avea şi conjunctivul verbului de
conjugat (aveam să cânt);
 viitorul anterior, situat înaintea altei acţiuni viitoare (Când tu vei veni, eu
voi fi terminat de învăţat.) conţine auxiliarele a vrea şi a fi.

17. Analizaţi verbele la modul indicativ, timpul viitor din următorul text:
Eu nu mă sfiii să i-o spun că, din cauza rezonanţei, celebrele sale acorduri la pian vor părea cântate
de un cor şi nu de o interpretă, şi că timpanele-mi proprii le vor înregistra mult timp. Să-i fie aceste
melodii de pomină, că i-a fost de ajuns cât le-a exersat în urechile locatarilor.
..........................................................................................................................................................
................................................................

18. Formaţi viitorul (forma literară) verbelor ştii, vii, obţii, mă apropii, gândesc, pornim, aflate la
modul indicativ, timpul prezent:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

19. Conjugaţi în propoziţii scurte verbele a crea şi a face la modul indicativ, timpul viitor.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

20. Alcătuiţi scurte buletine meteorologice pentru o zi a) de primăvară, b) de vară, c) de toamnă,


utilizând verbe la viitor.
MODEL: Mâine vremea va fi rece. Norii vor cuprinde întreaga ţară. Va ninge viscolit în sud-estul ţării.
Temperatura maximă va atinge - 6º C.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 VERBELE AUXILIARE ale modului indicativ


 verbul A FI ajută la formarea timpului viitor anterior (Când tu vei telefona, eu voi fi
mâncat deja.);
 verbul A AVEA ajută la formarea timpului perfect compus (am dormit, ai dormit, a dormit,
am dormit, aţi dormit, au dormit);
 verbul A VREA ajută la formarea timpului viitor literar: (voi citi, vei citi, va citi, vom citi,
veţi citi, vor citi).

21. Subliniaţi cu o linie verbul a avea, când are sens deplin, şi cu două linii, când este
auxiliar:
Avem o ţară pitorească. În vacanţă am făcut excursii în locuri încântătoare şi am vizitat
oraşele mari. Am multe amintiri frumoase din Munţii Carpaţi care au crestele mereu
înzăpezite.
22. Subliniaţi cu o linie verbele predicative şi cu două verbele auxiliare: Limba română s-a format în
urma unui proces îndelungat. Eminescu a consolidat limba română literară în care scriu, vor gândi şi vor
crea scriitorii noştri.

23. Alegeţi prin subliniere varianta corectă:


a) Sindicaliştii nu vreau reduceri de personal.
b) Sindicaliştii nu vor reduceri de personal.

24. Tăiaţi cu o linie formele nepotrivite contextual ale îmbinării de cuvinte v-a şi va,
scrieţi apoi forma corectă a cuvintelor cu greşeli:
Realizarea romană în domeniul matematicii nu v-a / va impresionat, aceasta referindu-se
doar la aplicaţii, nu acela al speculaţiei legat de cosmogonii împletite cu diferite filosofii.
Rolul capitalei lumii, Roma, v-a / va fi fost de a pune în circulaţie marile realizări ale
strălucitei Elade.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FUNCŢIA SINTACTICĂ:
 PREDICAT VERBAL – se exprimă printr-un verb la un mod personal
(Copilul învaţă.) şi arată o acţiune a subiectului;
 PREDICAT NOMINAL – arată o calitate a subiectului şi este alcătuit dintr-un
verb copulativ şi un nume predicativ: Fetiţa este veselă. (=verbul copulativ a fi +
nume predicativ veselă).

25. Introduceţi, în tabelele de mai jos, categoriile gramaticale ale predicatelor


nominale şi verbale din următorul text:
Unii atenieni i-au spus: ,,Diogene, când ţi-ai ridicat împotrivă pe toţi chilipirgiii vremii
noastre ori când ai demascat impostorii, oamenii oneşti te-au apreciat. Tu eşti sigur că nu
atât pentru capacitatea povestirii tale de a crea oricând diferiţi monştri simpatici şi nu atât
pentru plăcerile tale, care sunt idei stranii, de a-i critica chiar pe monştrii creaţi, pe care
lumea ahee nu-i agreează, ci, pentru curajul spunerii tale eşti apreciat.

Predicate verbale:
verbul modul timpul persoana numărul
ai ridicat
ai demascat
au apreciat
nu agreează
Predicate nominale:
eşti + sigur sunt + idei
verbul copulativ + nume verbul copulativ + nume
predicative predicative
modul partea de modul
vorbire
timpu genul timpul
l
pers. numărul persoana
nr. cazul numărul

26. Subliniaţi, cu o linie, formele verbului a fi folosite singure ca predicate şi cu doua linii pe cele
care formează predicatul împreună cu un nume predicativ: E vară. Păsărelele sunt vesele,
ciripitul lor e ascultat atent de toţi. Cei din stânga sunt colegii mei. Toţi din această tabără sunt
prietenii noştri, ei sunt speologi. Aici este gura peşterii. Bogdan este cu rucsacul în spate. Bocancii
lui sunt impermeabili. Laterna e în mâna dreapta. Va fi primul care va intra în peşteră. Cordelinele,
scăriţele, pioleţii sunt aproape. Intrarea e abruptă, iar emoţiile noastre sunt mari. Padişul este o zonă
carstică renumită.

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
27. Analizaţi verbele la modul indicativ din textul următor:
Vă voi considera în continuare aceiaşi arbitri aspri şi integri, deşi mass-media au lansat aceeaşi campanie
dură de calomnii de altădată împotriva aceluiaşi mod de arbitraj practicat de voi, care provoacă aceeaşi
atitudine ostilă a Federaţiei Române de Fotbal şi întărâtă suporterii.

verbul timpul persoana numărul


voi considera
au lansat
provoacă
întărâtă

28. Analizaţi verbele la modul indicativ din textul următor, arătând timpul, numărul, persoana
la care este folosit fiecare dintre acestea:
O vulpe şi un iepure care mergeau pe aceeaşi cărare au găsit un sac cu bani aurii. Vulpea nu s-a sfiit
şi i-a spus iepuraşului:
– Dumnezeu m-a procopsit!
Iepuraşul, calm şi cu bună-cuviinţă, a grăit:
– Se cuveneau pe din două banii aurii.
Vulpea i-a spus:
– Nici vorbă, că nu i-am găsit împreună. Eu i-am văzut primul.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

29. Introduceţi, în tabelul de mai jos, următoarele verbe, la modul indicativ, conform timpurilor,
persoanelor şi numerelor potrivite: citeam, înţeleseşi, citii, vorbiserăţi, au văzut, creezi.
perf. simplu pers. I singular
m. m. c. pf. pers. a II-a plural
imperfect pers. I singular
perf. compus pers. a III-a plural
m. m. c. pf. pers. a II-a singular
prezent pers. a II-a singular

30. Scrieţi o scurtă naraţiune cu formele verbale de la exerciţiul 3.


..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

31. Înlocuiţi punctele de suspensie cu formele verbului a avea:


Noi ... construit o casă mare. Bunicii ... o casă mai mică, deoarece nu ... avut mulţi bani.
Când voi creşte, ... să-i ajut să o renoveze. Vecinii noştri ... grijă de ei, când noi ... plecat la
mare.

32. Alegeţi prin subliniere formele potrivite contextual, între vi-i / vii / viii, scrieţi forma
corectă a celorlalte cuvinte cu greşeli ortografice:
Poporule roman, vi-i / vii / viii sau nu vi-i / vii / viii să ne aperi împotriva nedreptăţii şi
cruzimii samniţilor? Veţi apăra ceea ce, de acum, vi-i / vii / viii în proprietatea ta. Vă
încredinţăm spre ocrotire pe toţi strămoşii noştri, pe toţi campanii, pe toţi vi-i / vii / viii
şi morţii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

33. Alcătuiţi trei propoziţii: una cu verbul a fi ca predicat, alta cu verbul a fi verb copulativ şi a
treia cu verbul a fi verb auxiliar.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

34. Utilizaţi corect contextual formele omonime i-au/ iau; corectaţi greşelile ortografice: Prinţului
atât de mult i-a plăcut buna ei cuvinţă şi modestele purtări ale fetei, încât îi aduse la cunoştiinţă
împăratului:
– Alteţă-Voastră, la fata de-o vedeţi mi-a rămas inima şi o s o i-au/ iau de soţie, că asta mi e dorinţă.
Şi nimeni în lume, nici măcar Alteţa Sa, Verde-împărat, fratele dumneavoastră, n-ar putea să mă facă
să-mi schimb gândul şi să n-o i-au/ iau, deoarece la acest fapt mă îndeamnă şi propria-mi conştinţă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

SUBSTANTIVUL
& SUBSTANTIVELE sunt:
 COMUNE (denumesc ,,obiecte” de acelaşi fel: băiat, râu, scriitor) sau PROPRII
(denumesc ,,obiecte” individualizate: Andrei, Someş);
 de gen MASCULIN (un copac – doi copaci), FEMININ (o floare – două flori) sau
NEUTRU (un tablou – două tablouri);
 la numărul SINGULAR (arată un singur obiect: copac, floare, tablou) sau PLURAL (arată
mai multe obiecte: copaci, flori, tablouri).

1. Completaţi tabelul cu câte trei exemple din substantivele comune enumerate, conform tipurilor
date: alergare, casă, fizică, ministru, luni, iarnă, est, citire, ceaţă, joi, copac, masă, ploaie, ură, chimie,
preşedinte, noiembrie, înălţime, fată, chinez, facere, noapte, parlamentar, seară, băiat, penar, toamnă,
chiciură, frumuseţe, bucurie, roman, marţi, ianuarie, primăvară, sud, română, urâţenie, tristeţe, român,
martie, dimineaţa, nord.

fiinţe copac fată băiat


lucruri
fenomene naturale
însuşiri
acţiuni
stările sufleteşti
zilele săptămânii
lunile anului
anotimpurile
părţile zilei
punctele cardinale
popoare
discipline de învăţământ
funcţii de stat, politice

2. Scrieţi, în tabel câte două substantive proprii din categoriile indicate :

prenume + nume Cosmin Olaru

nume de autori Mihai Eminescu


titluri de opere literare „Luceafărul“
personaje literare Nică
sărbători Florii
râuri Someş
fluvii Dunăre
mări Marea Neagră
oceane Oceanul Pacific
oraşe Iaşi
ţări Turcia

3. Introduceţi în tabelul de mai jos, conform genurilor gramaticale, următoarele substantive: basma,
scaun, om, femeie, masă, copac, pat, ied, tablou, pom, casă, curte, televizor, calculator, leu, bărbat, oaie,
stilou.

masculin feminin neutru


om basma scaun

4. Identificaţi substantivele din textul următor:


Primăvara a sosit pe meleagurile noastre. Cocorii îşi reconstruiesc vechile cuiburi. Soarele strălucitor îi
bucură pe copii.
MODEL: primăvara = substantiv comun, genul feminin, numărul singular.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
5. Subliniaţi, din perechea de substantive scrise cu doi i sau trei i, pe cea potrivită contextual:
Prin unele părţi au apărut vizitiii / vizitii zurbagii de altădată. Credeţi-mă că i-i dor de voi şi de copiii /
copii voştri! Învârtindu-se mereu printre maeştri / maeştrii teatrului, se şi vedea înconjurat de monştri /
monştrii sacri ai ecranului sau de foşti miniştri / miniştrii iluştri ai culturii.

6. Tăiaţi cuvintele scrise greşit şi transcrieţi-le în forma corectă, împreună cu termenul regent:
Printre numeroasele atribuţi ale lui Apollo, unul dintre fii lui Jupiter, fost-a să dezvăluie prin diferite profeţi
ce e-n gândul tatălui său în ceea ce-i priveşte pe supuşi săi. Asklepyos, la rândul său, unul din copii zeului
cu arcul cu săgeţi arginti, primit-a moştenire una dintre importantele atribuţi divine, aceea de a vindeca
oameni, ba chiar de a-i readuce-n viaţă. Asklepyos (la romani Esculap) îşi educa, într-un fel de temple
asemănătoare unor sanatori, muşteriii, după numeroase principii: dădea indicaţii, ţinea lecţii cu multe
explicaţii, adevărate colocvi despre medicamentaţi naturiste.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 ARTICOLUL poate fi:

HOTĂRÂT masculin feminin neutru

singular -l, -le, -a, -lui -a, -i -l, -lui

plural -i, -lor -le, -lor -le, -lor

NEHOTĂRÂT masculin feminin neutru


singular un, unui o, unei un, unui
plural nişte, unor nişte, unor nişte, unor

7. Înlocuiţi punctele de suspensie cu articolele corespunzătoare: Răzvan este prietenu... meu. El i-


a împrumutat colege... mele creionu..., pe care l-a cumpărat azi de la librări... de lângă şcoal...
noastră. Aceste cărţi sunt ale Olgă... Olga este ... bună prietenă a Ilene... . Maria i-a dat ... Mircea
caietu... de gramatică pentru clasa a V-a. Caietu... acela este al ... Carmen. Carte... aceea este a
Ioane... . Cărţi... noi sunt păstrate cu toată grij... de copii... harnici. Proprii...-mi părinţi îmi cumpără
caiete... şi cărţi... necesare.

8. Articulaţi hotărât şi nehotărât, conform modelului din tabel, substantivele cuprinse în coloana din
stânga:

articol hotărât articol nehotărât


substantivul singular plural singular plural
caiet caietul caietele un caiet nişte caiete
sarma
păpădie
prezidiu
perdea
parc
radio
vizitiu

9. Formaţi pluralul substantivelor următoare şi arătaţi ce procedee aţi folosit, explicaţi de ce unele
substantive enumerate au la plural doi i, articulaţi-le hotărât: tigru, colţ, onomatopee, rândunică,
astru, ochi, hangiu, rămurea, luntre, timp, alamă, fiu, geamgiu.
MODEL: tigru – tigri, plural nearticulat; tigrii, articulat hotărât; nişte tigri, articulat nehotărât.
ALT EXEMPLU: hangiu - hangii, pluralul nearticulat are un -i din rădăcină, iar al doilea -i este
desinenţă; nişte hangii, pluralul articulat nehotărât are un -i- din rădăcină, iar al doilea -i, desinenţă;
hangiii este articulat hotărât, primul i face parte din rădăcină, al doilea -i- este desinenţă de plural, al
treilea -i este articol hotărât.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Puneţi desinenţele specifice cazului vocativ şi virgulele unde este necesar; observaţi locul
substantivelor în vocativ în structura propoziţiei, în textul:
− Constantin... mână oile în staul!
− Sunt ostenit, baciu..., catârii şi oile m-au alergat pe toate dealurile.
− Degeaga te mai sclifoseşti Constanti...! Pe mine nu mă convingi uşor. Codru..., Jianu... câini...
afurisiţi veniţi aici, nu mai lătraţi atâta, sunt musafirii noştri!

11. Scoateţi substantivele nearticulate din textul următor, arătaţi ce articol hotărât ar trebui să
primească dacă ar fi articulate:
Întâlnindu-se mereu cu maeştri - dirijori, regizori, actori, se şi vedea devenit în timp unul dintre monştrii
sacri ai ecranului, înconjurat la rându-i de milionari americani, miniştri iluştri şi scriitori celebri.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

12. Rescrieţi textul de mai sus, asociind substantivului maeştri adjectivul amintiţi, substantivelor
dirijori, regizori, actori, adjectivul cunoscuţi, substantivelor milionari, adjectivul elogiaţi, iar
substantivelor miniştri şi scriitori, propoziţia secundară despre care mass-media au scris mereu.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 CAZURILE SUBSTANTIVULUI (I)


 NOMINATIV – este cazul subiectului (Prietenul meu a sosit.) sau al numelui predicativ
(Băiatul acela este vecinul nostru.).
 ACUZATIV – este cazul atributului (Vreau o minge de fotbal.), al complementului direct
(Mănânc o prăjitură.) sau indirect (Visez la vacanţă.), al complementului circumstanţial (Stau
pe scaun.).
Legătura între substantiv şi atribut, între verb şi complement se face prin prepoziţii simple (cu, de,
după, fără, în, între, la, pe, pentru etc.) sau compuse (de la, de lângă, de pe, de peste, de prin etc.).

13. Subliniaţi cu linie continuă substantivele în nominativ şi cu linie întreruptă substantivele în


acuzativ: Un suporter de la tribuna oficială susţinea că i-i jenă, întrucât ştie dinainte scorul meciului, şi
că nu agreează corupţia din fotbal unde aşa-zisele „cooperative“ decid, după calcule anumite, campioana
naţională sau echipele care vor retrograda. Ideile acestuia sunt ciudăţeniile confirmate ulterior de
rezultate.

14. Transcrieţi substantivele subliniate de la exerciţiul 1. în tabelul de mai jos, corespunzător cazului
şi funcţiei sintactice:
subiecte nume predicative atribute complemente
un suporter jenă din tribuna scorul

15. Grupaţi prepoziţiile din textul de la exerciţiul 1. după felul lor:


prepoziţii simple.....................................................................
prepoziţii compuse..................................................................

16. Explicaţi ortografia cuvintelor după modelul dat:


-i, răd.
ciudăţeniile -i-, des. pl. fluviile vizitiii
-le, art.hot.

trestii păpădii geamgii

 CAZURILE SUBSTANTIVULUI (II)


 DATIV – este cazul complementului indirect (I-am dat idei lui Radu.).
 GENITIV – este cazul atributului substantival (Văd casa vecinului.).
Legătura între substantivul în genitiv şi cel determinat se face şi prin articolul genitival (posesiv) al, a,
ai, ale (Cei doi copii ai vecinilor cântă.).
 VOCATIV – este cazul fără funcţie sintactică. Substantivul în vocativ se întâlneşte singur,
ca propoziţie (Băieţilor! Fato!), însoţit de interjecţie (Măi amice!) sau de alţi determinanţi
(Dragi prieteni, iertaţi-mă!). Desinenţele sunt: -e şi -le pentru masculin (Ioane! băiatule!), -o la
feminin singular (copilo!), -lor pentru pluralul ambelor genuri (copiilor! fetelor!).

1. Completaţi cu una din formele articolului posesiv (genitival): cei doi copii ... vecinului; locul de
naştere ... verişorilor; volumul cu opera studiată... lui Lucian Blaga; un băiat şi o fată ... clasei
noastre; caii de cursă ... fermei; nivelul de ridicare ... salariului minim

17. Subliniaţi varianta pe care o consideraţi corectă: lupta împotriva drogurilor şi a fumatului /
lupta împotriva drogurilor şi al fumatului; datorită îngheţului şi a zăpezii / datorită îngheţului şi
zăpezii; datorită insistenţei şi a talentului său / datorită insistenţei şi talentului său; împotriva
minciunii şi a corupţiei / împotriva minciunii şi corupţiei.

18. Alcătuiţi propoziţii în care substantivele copilul, copacii, pădurea, izvorul, florile, pisica să se
afle în cazul genitiv, cu sau fără articol posesiv (genitival).
MODEL: Ideile copilului sunt năstruşnice. Această bucurie a copilului a înveselit asistenţa.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

19. Alcătuiţi propoziţii în care substantivele mingea, băiatul, tricoul, poarta, şutul să se afle, pe
rând, la dativ şi genitiv, singular şi plural.
MODEL: Culoarea mingii de fotbal este albă. (G., atribut). El dă mingii de fotbal o mare importanţă.
(D., complement)
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

20. Scrieţi următoarele substantive proprii la genitiv-dativ singular, articulate hotărât: Gabriela,
Oana, Monica, Dan, Carmen, Cosmin, Venus, Viorica, Bogdan, Carin.
MODEL: Gabrielei, lui Venus (feminin); lui Dan (masculin)
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
21. Completaţi tabelul de mai jos cu substantivele următoare la singular, conform indicaţiilor:

art. hot. art. nehot. art. hot. art. nehot.


substantivul
(N /Ac) (N/Ac) (G /D) (G/ D)
masă masa o masă mesei unei mese
cofetărie
castan
geamgiu
copil

22. Completaţi tabelul de mai jos cu substantivele date, la plural:

art. hot. art. nehot. art. hot. art. nehot.


substantivul
(N./Ac.) (N/Ac.) (G /D) (G/ D)
mese mesele nişte mese Meselor nişte mese
cofetării
castani
geamgii
copii
23. Completaţi tabelul de mai jos, conform exemplelor:

cazul funcţia sintactică exemplu


subiect
nominativ
nume predicativ
complement
acuzativ
atribut
dativ complement I-am mulţumit bunicii.
genitiv atribut
vocativ Vecine, adapă boii!
24. Analizaţi substantivele din textul dat, indicând şi funcţia sintactică: Perioada vacanţei de vară
coincide cu aşteptatul concediu al părinţilor. Voi propune tuturor membrilor familiei să mergem
la mare.
MODEL: perioada = substantiv comun, genul feminin, numărul singular
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

25. Alcătuiţi propoziţii în care substantivele ciocolată, monedă şi îngheţată să apară pe rând, la
cazurile nominativ şi genitiv plural.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

26. Înlocuiţi punctele cu formele substantivului copertă, corespunzătoare funcţiei sintactice,


pentru singular: N. Această ………… este atractivă. Ac. El apreciază această ………… interesantă.
G. Culorile ………… acesteia sunt vii. D. ………… i se va adăuga conţinutul cărţii, respectiv plural:
N. Aceste ………… sunt rupte. Ac. A remarcat ………… cărţiilor din vitrină. G. Grafica ………… este
simplă şi elegantă. D. Acestor ………… le lipsesc numele autorilor.
27. Scoateţi formele de plural ale substativului copertă şi observaţi dacă s-a schimbat sau nu
forma acestui cuvânt în declinare.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

28. Transcrieţi textul următor, corectând greşelile de ortografie: Aezii de altădată au spus că într-
o vreme ar fi fost o ceartă-ntre toţi zei. Prilejul de discordie s-ar fi iscat fiindcă pe noi temeli a apărut
o cetate, în ţara Atici. Poseidon susţinea c-al lui ar fi oraşul nou înfiinţat, Atena. În locul unde zeul
mări şi-al furtuni şi-a ridicat tridentul şi-a lovit într-o piatră, stânca s-a despicat şi din valurile
argintii s-a ivit un cal cum nu mai era între caii vremi, bun doar să ducă-n bătălii războinicii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 PRONUMELE PERSONAL
pers. III
caz formă nr. pers. I pers. II masculi feminin
n
sg. eu tu el ea
N.
pl. noi voi ei ele
sg. – – (al) lui (al) ei
G.
pl. – – (al) lor (al) lor
accent. sg. mie ţie el ea
neaccent. sg. îmi, mi îţi, ţi îl, l- o
D.
accent. pl. nouă vouă ei ele
neaccent. pl. ne, ni vă, vi, v- îi, i- le
accent. sg. mine tine el ea
Art neaccent. sg. mă, m- te îl, l- o
. accent. pl. noi voi ei ele
neaccent. pl. ne vă, v- îi, -i le
sg. – tu! – –
V.
pl. – voi! – –

PRONUMELE
1. Completaţi propoziţiile cu forme diferite ale pronumelui personal: Elevul de serviciu este ….
Cadoul de la … este frumos. Scrisoarea pentru … este pe masă. Ne-a bucurat reuşita … . Maşinile
parcate în faţa casei … sunt ale ….

2. Completaţi tabelul cu formele verbale potrivite pronumelor personale: creez, (vă)


apropiaţi, continui, (mă) apropii, creează, creezi, creează, continuă, (se) apropie, (ne)
apropiem, creăm, continuăm, (te) apropii, creaţi, continuaţi, continuă, (se) apropie. Verbul a
(se) apropia trebuie să fie selectat împreună cu formele pronominale trecute în
paranteză.

a continua a (se) apropia a crea


eu continui (mă) apropii creez
tu
el (ea)
noi
voi
ei (ele)

3. Înlocuiţi, în textul de mai jos, punctele cu forme potrivite ale pronumelui


personal:
– .... vă anunţ, stimaţii mei prieteni, că .... avem la dispoziţie foarte multe soluţii, ca .... să
iasă din impasul creat şi să fie convinşi că nu este bine a lucra în Word când se concep
cărţi, lucru care e uşor de înţeles, încât fie-mi permis a avansa o altă soluţie, una
inevitabil utilă, zic ..., de a lucra ... împreună cu ... în Page Maker.
4. Completaţi cu formele pronumelui personal neaccentuat în acuzativ:
– Mai lasă-..., rogu-..., un an , Măria-ta, îşi înnoi rugămintea cel mai mic dintre fiii
împăratului. De ...-ai lăsa să-mi încerc norocul, poate aş reuşi, că doar nu ...-ai crescut în
puf, nu mă sperii de zmei şi mi-or folosi toate câte ...-ai învăţat; iar, de n-oi reuşi, chiar dacă
întreaga curte şi împărăţie ...-a ruga să întârzii, tăierea pomului eu însumi ... voi face.

5. Completaţi cu formele pronumelui personal neaccentuat în dativ:


Odată a sărit din somn ca ars bărbatu-meu şi ...-a zis:
– Ce ...-ai făcut, nenorocito?
– Iartă-mă, măi bărbate, mă-ncurca pielea aceea de porc şi am dat-o focului s-o mistuie, că
prea mă crezi naivă şi mă ţii cu poveşti de adormit copiii, nu mă sfiii să ...-o spun de la
obraz.

6. Formulaţi scurte propoziţii cu următoarele îmbinări de cuvinte: m-a ajutat, mi-a ajutat, te-a
ajutat, ţi-a ajutat, l-a ajutat, i-a ajutat lui, i-a ajutat pe ei, ne-a ajutat nouă, ne-a ajutat pe noi, v-a
ajutat vouă, v-a ajutat pe voi.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FUNCŢIILE PRONUMELUI PERSONAL:


 NOMINATIV – subiect (Noi cântăm.) sau nume predicativ (Aceştia suntem noi.);
 ACUZATIV – complement (Plec de la el. Privesc spre ea.) sau atribut
pronominal (Plecarea de la el este obligatorie. Privirea spre ea este discretă.);
 DATIV – complement (Ei i-am dat mingea. I-am spus lui vechea poveste.);
 GENITIV – atribut pronominal (Citesc poezia ei.);
 VOCATIV - fără funcţie sintactică în propoziţie.

7. Analizaţi pronumele personale, indicând persoana, numărul, genul (numai la


persoana a III-a), cazul, forma şi funcţia sintactică:
Aşadar, eu i-am spus întruna, fără nici o ezitare:
– Nu mi-i dor deloc, Ionele, de câinii tăi negri, mânca-le-ai coada! A-i plimba în oraş fără
botniţă este un act de curaj necugetat, fiindcă sperii oamenii maturi.
MODEL: eu = pronume personal, formă accentuată, persoana I, numărul, singular, cazul nominativ,
subiect.
i = ........................................................................................................................
mi = .....................................................................................................................
le = .......................................................................................................................
i = ........................................................................................................................

8. Analizaţi pronumele personale, indicând persoana, numărul, genul (numai la


persoana a III-a), cazul, forma şi funcţia sintactică:
Deşi nu l-ai agreat şi, deşi a încercat a-i prezenta pe prietenii lui într-o lumină
favorabilă şi m-a provocat la tot felul de discuţii în speranţa de a-i ierta, mă sfiii a-i
spune că demult i-ai uitat şi tu, iar eu aş vrea a-i îndepărta definitiv de noi.
MODEL: l- = pronume personal, genul masculin, persoana a III-a, formă neaccentuată,
singular, cazul acuzativ, complement
i = .......................................................................................................................
lui = ....................................................................................................................
m- =......................................................................................................................
-i =........................................................................................................................
i- =........................................................................................................................
-i=.........................................................................................................................
tu =.......................................................................................................................
eu =.......................................................................................................................
-i =........................................................................................................................

 PRONUME PERSONAL ŞI EXPRIMAREA POLITICOASĂ


 PRONUME PERSONAL DE POLITEŢE arată respect persoanei a II-a, la
singular, dumneata (N, Ac, V), dumitale (D, G) şi, la plural, dumneavoastră (N, Ac,
V, D, G) sau persoanei a III-a: dumnealui, dumneaei (N, Ac, D, G singular) şi
dumnealor (N, Ac, D, G plural).
 ALTE FORME DE PRONUME PERSONALE, existente la persoana a treia,
sunt tot politicoase, dar caracterizează limbajul familial: dânsul, dânsa, dânşii,
dânsele (N, Ac); dânsului, dânsei, dânşilor, dânselor (D/ G).
 FORMULELE REVERENŢIOASE de adresare, precum Domnia ta, Domnia
Sa, Domnia Voastră, Măria Ta, Înălţimea Sa, Excelenţa Sa, Luminiţa Voastră etc. se
folosesc în limbajul solemn, oficial .

9. Scrieţi deasupra punctelor de suspensie pronumele personale de politeţe


corespunzătoare pronumelor personale propriu-zise date:
Tu /.............../ nu-ţi dai seama de faptul că el /.............../ le-a dus lor /.............../ cadouri
pentru a i se ierta suferinţa pe care i-a provocat-o ei /.............../ atunci când a anunţat
prietenilor rezultatele examenului.

10. Copiaţi textul de mai sus, punând în locul pronumelor personale de politeţe la
persoana a treia forme ale pronumelui personal de persoana a treia care exprimă
respectul în limbaj familial (dânsul, dânsa etc.)
11. Concepeţi o mică scrisoare adresată de un boier domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
în care autorul să îşi exprime sprijinul său pentru unirea Moldovei cu Ţara
Românească, folosind formule reverenţioase de adresare, precum Domnia Sa, Măria Ta
etc.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7

12. Utilizaţi corect formele a lor / alor şi corectaţi erorile de ortografie:


Această părere a lor / alor nu-i în consonanţă cu intenţia a lor / alor noştri de a intra în comunitatea
europeană, iar, dacă se va susţine ceva despre proiectul unei economii independente, să nu fi surprins când
se va afirma ceea ce s-a mai afirmat: că nu agreează asemenea idei cosmopolite şi că ar trebui să renunţi
la ele.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

13. Subliniaţi dintre formele l-aş / laş pe cea potrivită contextului. Transcrieţi forma corectă a
cuvintelor cu greşeli de ortografie:
Priam, unul dintre regii celebrii ai lumi antice, n-a fost un om l-aş / laş. Fiind prea bătrân n-a fost alături
de fiii săi în lupta cu mirmidonii lui Ahile. Bătrânul n-a ezitat să intre în toiul nopţi în tabăra aheie, să-l
roage pe cel mai temut dintre proprii-i duşmani să-i înapoieze trupul fiului său, Hector: ,,– L-aş / laş
cumpăra pe bani, l-aş / laş onora cu funerali deosebite.”
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

NUMERALUL
 FORME ALE NUMERALULUI:
 NUMERAUL CARDINAL, exprimă un număr şi poate fi simplu (de la unu
la zece şi sută, mie, milion, miliard) sau compus (unsprezece, douăzeci, nouăzeci şi
nouă etc...)
 NUMERALUL ORDINAL, indică ordinea, locul într-o enumerare, înşiruire
(Prima este blondă. Al doilea învaţă bine... A treia fată citeşte. Al patrulea băiat
face sport.).
1. Completaţi punctele cu numerale cardinale două, trei şi cu numeralele ordinale dintâi
şi a doua, potrivit contextului:
Vicleanului erete, dându-i-se onoarea solicitată, i se atribuiră ...... colivii în interiorul unui porumbar,
cea ...... dintre acestea destinată a fi pentru ereticii săi pui cenuşii, iar ......, pentru tronul noii sale
împărăţii, sieşi dându-şi-l şi sceptru de împărat etern al acestei hulubării. Dându-şi în petic, se lăudă celor
...... pisoi zurbagii, posibilii convieţuitori, de acum, ai acestui porumbar, cu supuşii graşi ai noii sale
împărăţii.

2. Alegeţi prin subliniere formele potrivite contextual, între unu şi unul, transcrieţi
forma corectă a celorlalte cuvinte cu greşeli ortografice:
Alexandru Macedon, unu / unul dintre generalii iluştrii ai antichităţii, înaintea marii bătălii
de la Arbela a trimis un vultur către tabăra lui Darius, ca semn al viitoarei victorii
macedoniene. Deşi luptau sub rigorile unei proporţii de unu / unul la cinsprezece, pedeştrii
lui Alexandru au făcut ravagi în rândul oştirii persane, cucerind apoi întinsele teritorii ale
unuia dintre cele mai puternice imperii ale lumii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

3. Alegeţi numeralul potrivit contextului tăindu-l cu o linie pe cel neadecvat: Astăzi doi/ două
martie, îmi propun să ajung acasă la ora doi/ două. Voi citi doisprezece / douăsprezece pagini.
Semnul de carte l-am pus la pagina doisprezece / douăsprezece. La ora doisprezece / douăsprezece
încep întrecerile sportive. Voi vedea emisiunea reluată la ora douăzeci şi doi/ douăzeci şi două.
4. Arătaţi care sunt sensurile cuvintelor în structura cărora intră prepoziţia în şi numeralui doi
din propoziţiile: Unii lectori au obiceiul de a îndoi foile cărţilor citite. Şpriţul se obţine din vinul
îndoit cu apă minerală. Eu mă îndoiesc de spusele sale. Îndoi o sârmă flexibilă. Halterofilul se
îndoieşte din mijloc ca să ridice greutăţile. Sub povara multor ani bunicii merg îndoiţi de spate.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FUNCŢII SINTACTICE:
 subiect – Doi muncesc. Al doilea munceşte.;
 nume predicativ – Ei sunt zece. El este al zecelea.;
 atribut – În casa celor doi s-a petrecut fapta. Părerea celui de al doilea m-a
impresionat.;
 complement – Citesc două. Îl laud pe al treilea.

5. Analizaţi numeralele din următorul text după modelul dat: Un alsacian al vecinului
şi doi ciobăneşti ai turmei de oi învecinate îl lătrau de zor pe al doilea câine al nostru, legat
lângă gardul înalt al curţii şi începeau a-l întărâta, apropiindu-se de cei trei căţeluşi zglobii.
Atunci, noi începurăm a-i ruga continuu pe doi dintre pădurari să ne însoţească în pădurile
cu cei zece urşi gri, ale căror domenii erau des vizitate de vânătorii celebri. Aceşti codri, de
pe al treilea munte din faţa noastră, erau întunecaţi din cauza cerului înnorat, de unde
plumburiii nori revărsau mii de litri de apă.
MODEL: Un – numeral cardinal simplu cu valoare adjectivală, cazul nominativ, funcţia
sintactică de atribut
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
6. Construiţi câte două enunţuri în care numeralul doi (două) să determine substantivele oră şi
martie.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

ADJECTIVUL
& ADJECTIVELE PROPRIU-ZISE sunt:
 VARIABILE, cele care îşi schimbă forma după substantivul determinat şi pot
fi cu patru forme flexionare (om înalt, femeie înaltă, oameni înalţi, femei înalte), cu
trei (om mic, femeie mică, oameni / femei mici) ori cu două (om / femeie mare,
oameni / femei mari).
 INVARIABILE, cele care nu îşi schimbă forma după substantivul determinat
(Pisica gri îşi cheamă fraţii albi. Alţi pisoi gri se joacă cu ei.).

1. Introduceţi în tabelul de mai jos câte cinci adjective în fiecare coloană, conform
cerinţelor din capul de tabel:

invariabil cu două forme cu trei forme cu patru forme


e
gri mare roşu bun

2. Analizaţi adjectivele din textul următor după modelul dat:


Nu mi-i dor deloc, Ionele, de câinii tăi negri, mânca-le-ai coada! A-i plimba în oraş fără
botniţă este un act de curaj necugetat, fiindcă sperii oamenii maturi. Dacă vii cu ei în parc,
sperii copiii nevinovaţi, dacă-i ţii în lanţ, latră întruna, dacă li-i foame urlă continuu spre
lumina argintie a lunii, iar tu de mult ai uitat că trăieşti într-un oraş civilizat.
MODEL: negri – adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme flexionare, genul masculin,
numărul plural, acuzativ, atribut adjectival
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 ACORDUL CU SUBSTANTIVUL
 Raportul gramatical prin care termenul regent impune adjectivului
subordonat categoriile gramaticale comune (gen, număr, caz) se numeşte acord
adjectival.
 Exemple: Câinele rău muşcă rău. Câinii răi muşcă rău. Avea o inteligenţă şi o
memorie remarcabile.

3. Introduceţi, în următorul text, adjectivele secundar, interesant, bun, iubitor, integru,


aspru, acordate cu termenul regent:
Aceiaşi prieteni susţineau întruna aceeaşi idee: că-i totuna dacă se fac excursii de o zi sau de
două zile în Delta Dunării de vreme ce s-a înnorat şi pericolul de a se înnămoli bărcile pe
unele ramificaţii ale braţelor ............... este mare. Rămânând în acelaşi loc,
poveştile ............... pe care le-aţi relatat celorlalţi oameni ni le veţi relata şi nouă, de vreme
ce aţi rămas aceiaşi pescari ............... şi ............... ca de altfel toţi pescarii din Delta Dunării
pe care i-am întâlnit, măcar că unii dintre prieteni, mai neîncrezători de felul lor, nu sunt de
aceeaşi părere.

4. Înlocuiţi punctele cu adjectivele albastru, glaciar şi fermecător, aşezate înaintea substativelor


determinate de ele:
Priveam cu atenţie …………, ………… şi ………… cer de iarnă. M-am apropiat de zona …………,
………… şi ………… lacuri montane. A venit la festivitate cu un costum a cărui …………, …………,
dar ………… culoare încânta privitorii.

 FUNCŢII SINTACTICE:
 ATRIBUT ADJECTIVAL: Pisica harnică prinde şoareci.
 NUME PREDICATIV: Pisica este harnică.

5. Analizaţi adjectivele din textul următor, precizând felul, genul, numărul, cazul şi
funcţia sintactică a fiecăruia dintre acestea:
– Fire-ai să fii de împiedicat, altă dată fii mai atent, nu fi cu capul în nori şi adu-o cartea
împrumutată, că nu-ţi va prii să ceri alte cărţi dintre acestea, mult solicitate şi vei fi refuzat.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Descrieţi în cinci rânduri o pădure, folosind trei adjective, care să aibă funcţia
sintactică de atribute adjectivale şi alte trei, cu funcţia de nume predicative:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 ADJECTIVE FORMATE CU PREFIXE ŞI CU SUFIXE


 Unele adjective sunt formate cu sufixe adjectivale: -esc (elan tineresc), -iu (păr auriu),
-ui (perete gălbui), -nic (om vârstnic), –ător (peisaj fermecător), -atic (flăcău tomnatic),
-uriu (cer plumburiu), -os (bătrân milos) etc.
 Alte adjective sunt formate cu prefixe: a- (fapt amoral), i- (om imoral), in- (act injust),
ne- (copil neatent), prea- (o fată preafrumaosă), inter- (tratat internaţional), stră- (obicei
străvechi).

7. Completaţi spaţiile punctate cu formele adjectivului plumburiu:


Pe cer sunt nori ............. ............nori revarsă pe pământ cantităţi mari de apă.

8. Arătaţi cum s-au format următoarele adjective: prietenesc, grabnic, fermecător,


plângăcios, pietros, văratic, vitezoman.
MODEL: prieten (rădăcină)+ esc (sufix);
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

9. Înlocuiţi adjectivele din text cu grupuri de cuvinte construite cu foarte şi cel (cea) mai,
completând punctele de suspensie din textul: Capitala străveche /………………/ a Ţării Româneşti
este Curtea de Argeş. Balada şi fântâna meşterului Manole sunt arhicunoscute /………………/ aici.
Mitul preaiscusitului /………………/ meşter şi fapta lui înfiorător de crudă /………………/
impresionează vizitatorii. Mănăstirea de la Curtea de Argeş are multe ormamentaţii extrafine /
………………/. Acestea sunt nemaipomenit de frumoase /………………/.

10. Subliniaţi cu o linie adjectivele care au în structura lor un prefix şi cu două linii pe cele care
au în structura lor un sufix:
Pornind de la aceleaşi idei, voi aţi creat un cod familial de care mă silii în ultima vreme
să mă apropii şi asta în baza aceleiaşi opinii proprii de a-mi impune o conduită bună şi
de a vă satisface dorinţa de a demonstra cât aţi fost de agreaţi ulterior de aceia,
deoarece a-ţi respecta, a-ţi asculta şi a-ţi onora propriii socri înseamnă pentru mine a-mi
înăbuşi anumite porniri înnăscute de a fi liber şi independent.

 TOPICA ADJECTIVULUI
Topica este ordinea cuvintelor în propoziţie, respectiv, aici, poziţia adjectivului faţă de termenul
regent. Adjectivul poate sta:
 după substantiv – Elevul harnic învaţă.;
 înaintea substantivului: Harnicul elev învaţă.

11. Rescrieţi următoarele construcţii, schimbând topica cuvintelor: roşii pantofi, copiii-i proprii;
arbitrii integri.
..............................................................................................................................

12. Puneţi în faţa substantivelor regente adjectivele proprii, asprii, integri, membri, neutri, celebri,
anteriori, importante şi, după substantive, adjectivele propriii, grei:
Solon a îndulcit legile, le-a înapoiat pământurile proprii ţăranilor, fiindcă au fost
confiscate de nobilii aspri. Solon creează apoi un tribunal, heliaia, ai cărui membri
integri erau traşi la sorţi de către arhonţii neutri, în urma autopropunerii. Propriii
membri ai acestui tribunal i-au condamnat la grei ani de închisoare pe inculpaţii celebri,
ocupanţi anteriori ai unor dregătorii împortante.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
13. Subliniaţi scrierea corectă cu un, doi sau trei i a adjectivelor din textul următor:
I-am analizat de-ajuns pe toţi elevii chiulangiii / chiulangii ai şcolii noastre de prin barurile
notorii /notoriii, după cum i-ai analizat şi tu cu ochi tăi, cum au rămas aceiaşi nepăsători care uneori
îşi accentuează bănuielile când îi întrebi de profesorii lor celebri /celebrii. Să nu fii prea sigur că ar
şti a-şi clarifica de ajuns situaţia la insistenţele direcţiunii şi că s-ar cuminţi în urma unor vagi
promisiuni de a fi integrii /integri.

14. Subliniaţi scrierea corectă cu un, doi sau trei i a adjectivelor din textul următor:
Te vei bucura de alt fel de confesiune: că nu mi-i teamă defel de zmeii aceia celebri / celebrii şi c-am să
mă duc s-o văd pe prinţesă, chiar de-ar fi să străbat negri / negrii codri şi să pierd propria-mi viaţă,
fiindcă sunt, de altfel, mult curajos şi prietenii mei sunt Faurul Pământului, fratele acestuia, maeştri
iluştri / iluştrii în năzdrăvănii, şi hazlii / hazliii şi poznaşii spiriduşi sunt, de altfel, foarte prietenoşi.

15. Puneţi în locul punctelor de suspensie adjectivele acri, propriii, cenuşii, aurii, întâii, integri,
potrivit contextului:: ………… minştri au fost oameni de litere. Aceştia purtau ochelari ………… cu
rame. ………… lor servitori erau …………, dar ………… oameni.

ADVERBUL
 FORMELE ADVERBULUI după înţeles:
 de LOC: acolo, aici, aproape, deasupra, dedesubt, împrejur, jos, sus etc.;
 de TIMP: acum, atunci, astăzi, devreme, îndată, odată, poimâine etc.;
 de MOD: abia, alene, astfel, aşa, bine, bărbăteşte, degrabă, fireşte etc.

1. Selectaţi adverbele şi grupaţi-le după înţeles, în rubricile date: abia, acolo, aşa, azi,
aici, agale, altminteri, aproape, atunci, bine, cât, cum, iar, încă, îndată, lesne, mai, mâine,
mereu, negreşit, niciodată, odată, odinioară, tocmai, tot, unde.
a) adverbe de loc: ................................................................................................
..............................................................................................................................
b) adverbe de timp: .............................................................................................
..............................................................................................................................
c) adverbe de mod: ..............................................................................................
..............................................................................................................................

2. Completaţi cu adverbele numai, odată, deloc, aici spaţiile libere din textul: Neamurile
migratoare ……… pornite să bântuie Europa şi-au ales drept itinerar spaţiul ţării nostre. Acestea au
fost, în ordine cronologică, goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii,
tătarii şi turcii. Neam de neamul lor adusu-ne-au ……… sânge şi necaz, iar bucurii ………. De la
primii ne-am ales totuşi cu Cloşca cu puii de aur a regelui Atanaric, iar de la ultimii cu sarailiile şi
cafeaua, aceasta fiind însă descoperită ……… de un păstor etiopian care observase efectul boabelor
de cafea asupra mielelor sale. Arătaţi apoi ce forme au adverbele date, după înţeles!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 ADVERBE provenite DIN ALTE PĂRŢI DE VORBIRE:


 prin derivare cu sufixe: româneşte, pieptiş, realmente;
 prin derivare cu prefixe: arar, alene, preabine;
 din substantive care denumesc anotimpuri, părţile zile, zilele săptămânii:
Vara plec la mare. Sâmbăta mă odihnesc.;
 din adjective: Elevul scrie frumos. Maria cântă bine.

3. Formaţi cu ajutorul sufixelor adverbe de la următoarele cuvinte: piept, moarte, viteaz,


frate, englez, câine.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4. Subliniaţi cu o linie adjectivele şi cu două adverbele:


Se exprimă corect româneşte. Scrisul frumos încântă, iar scrisul corect dovedeşte
cunoaşterea principiilor ortografice. Orice elev trebuie să scrie nu numai frumos, dar şi
corect în limba română.

5. Alegeţi cinci adverbe de timp provenite din substative şi formaţi cu acestea propoziţii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Găsiţi patru adverbe formate din adjective şi alcătuiţi cu acestea propoziţii.


..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

7. Arătaţi de la care cuvinte şi cu ce sufixe şi prefixe au fost derivate adjectivele, verbele şi


adverbele scrise îngroşat în propoziţiile şi frazele: În zona carstică Padiş alpiniştii urcă pieptiş
pante abrupte. Uneori speologii merg târăş mai mulţi metri, fiindcă ţin morţiş să străbată în
întregime peşterile pidosnice. Alpiniştii înving vitejeşte intemperiile, ploile de neoprit, vânturile de
nestăvilit. Alpiniştii şi speologii sunt mărinimoşi şi se ajută frăţeşte. Mulţi învaţă nemţeşte şi
englezeşte, deoarece aici vin turişti din întreaga Europă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FUNCŢIA SINTACTICĂ a adverbelor este, în general, cea de complement: Vorbeşte


mult. Vine mâine. Pleacă acasă.

8. Analizaţi adverbele din textul următor, după modelul dat:


Mereu prietenii se ajută frăţeşte. Continuu se întâlnesc seara, în parc. Acolo discută mult
despre problemele lor cotidiene.
MODEL: mereu = adverb de timp, funcţia sintactică de complement
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

9. Analizaţi sintactic şi morfologic adverbele din text, precizând părţile de vorbire pe care le
determină: Plimbarea de altădată prin pădure a fost mai frumoasă ca aceasta de acum. Aşa sunt
locurile pitoreşti de pretutindeni în Apuseni. Unde ai mai văzut vreodată izbucuri, ape care ies
intermitent din adâncuri?
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
10. Utilizaţi corect contextual, la modul, timpul şi persoana adecvate, verbele compuse cu
adverbul bine, scrise în paranteză; corectaţi greşelile de ortografie:
Vulpea îl opri, vorbind cu prietenie câinelui, îl (a binecuvânta) ............... şi-i dădu un pumn de
galbeni. Acesta nu era unul dintre chilipirgiii pomanagii, iar aurul nu-l ispiti, se hotărî să facă o
binefacere şi-i dărui iepurelui celui mai apropiat, spunându-i:
– Ia banii aceştia (a bineveni) ............ pentru voi şi du-i puişorilor tăi! A doua zi vulpea îi mai dărui un
pumn de bani aurii. Dar câinele nu păstră galbenii (a binemerita) ............... pentru dânsul, ci-i dărui mai
departe iepuraşului pentru puii lui.

11. Subliniaţi formele altă dată / altădată potrivite contextului, scrieţi forma corectă a cuvintelor
cu greşeli de ortografie:
Visam la poveştile de altă dată / altădată cu feţi-frumoşi şi cu ilene cosânzene, de care şi astăzi mă
apropiu cu sfială, şi continuam să cred că îmi vor provoca aceleiaşi emoţi, dacă vor fi relatate altă
dată / altădată, din nou, de aceeaşi voce inconfundabilă a actorului meu preferat, când, deodată, din
camera care dădea spre fundul grădinii, unde altă dată / altădată creşteau prunii goldani plini de
vrăbii zglobii se auzea timbrul vocii tremurânde a tatălui meu:
– Altă dată / altădată fi mai atent şi să nu mai fi cu capul în nori, că nu-ţi va prii să te intoxici din
cauza monoxidului de carbon şi degrabă să te-ngreşti la faţă!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
12. Corectaţi greşelile din textul: Au căştigat destui de mulţi euro. Revistele noi apărute se vindeau
la chişcuri. Salonul de noi născuţi este sub observaţie permanetă a doctorilor. Soarele pătrundea prin
ferestrele largi deschise. Am revenit din nou aici. Acţiunile erau cele mai bine cotate. Promisiunile
erau cele mai greu de realizat.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

INTERJECŢIA
& TIPURI DE INTERJECŢII după înţeles:
 interjecţia care EXPRIMĂ o stare sufletească (au, a, of, uf, văleu, brrr, aoleo,
hait, ptiu, ehe, deh, hm, bravo, ura, vai), o chemare sau un îndemn (cea, hăis, nea,
ho, hopa, stop, na, nani, hai, haide, haideo), o adresare (măi, mă, fă, bă, bre, ia,
iată, iacată);
 interjecţia care IMITĂ sunete din natură (cioc-cioc, pic-pic, tic-tac, fâş),
sunete emise de animale, insecte (mor-mor, ham-ham, cucurigu, ga-ga, cri-cri, bâz),
sunete însoţitoare ale unor acţiuni sau acte fiziologice (hapciu, ha-ha, trosc-pleosc,
gogâlţ, bâldâbâc, hâc). Aceste interjecţii se numesc onomatopee.

1. Formaţi propoziţii sau fraze cu următoarele interjecţii care exprimă stări sufleteşti:
a!, o!, ss!, brr!, vai!, ah!, bravo!, aoleo!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
2. Alcătuiţi o compunere în care să existe enunţuri cu fiecare dintre interjecţiile
atribuite ca sunete scoase de animale sau specializate pentru vorbirea adresată
animalelor sau păsărilor domestice: cuţu- cuţu!, câţ! (sau zât pentru pisică), cucuriguu!
dii!, miau! bâr! (pentru oi), mac-mac, ga-ga, groh-groh, muu! ham-ham!, hăis /cea! (pentru
boi).
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
3. Alcătuiţi o compunere după următoarele indicaţii: împreună cu un grup de prieteni
vizitaţi o grădină zoologică. Utilizaţi interjecţii potrivite pentru a reda bucuria
prietenilor, dar şi sunetele scoase de diferitele animale văzute aici (urşi, lupi, porci,
mistreţi, lei etc.)
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 FUNCŢIILE SINTACTICE ALE INTERJECŢIEI


Interjecţiile, cuvinte imitative, nu îndeplinesc funcţii sintactice. Când înlocuiesc anumite părţi de
vorbire, primesc funcţiile sintactice de:
 predicat: Băiete, uite-ţi mingea!; Iată-l căvine; Pupăza zbrr...!;
 subiect: Se auzi poc, poc!;
 nume predicativ: E vai şi amar de tine!;
 atribut: Mersul şontâc-şontâc îl incomoda.;
 complement: Auzirăm poc! Aleargă trop-trop pe potecă!

4. Construiţi propoziţii scurte în care să utilizaţi interjecţiile uite!, iată!, haide!, haideţi!, na!,
marş!, cu valoare de imperativ. Precizaţi verbele cu care puteţi înlocui aceste interjecţii în
enunţurile alcătuite şi ce funcţie sintactică au aceste interjecţii!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

5. Alcătuiţi trei propoziţii în care interjecţiile să aibă funcţia de predicat verbal şi să fie
determinate de două complemente circumstanţiale de loc, exprimate prin adverbe.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
6. Construiţi câte o propoziţie în care interjecţiile utilizate să aibă funcţiile sintactice de subiect,
nume predicativ, atribut, complement direct şi complement circumstanţial de loc.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

7. Tăiaţi îmbinarea de cuvinte mi-au sau onomatopeea miau, dacă nu vi se par potrivite
în context. Scrieţi forma corectă a cuvintelor cu greşeli de ortografie:
– Oh, oh, piei din faţă-mi, cotoi netrebnic, şi să nu mai scoţi un mi-au / miau, că tu m-ai
adus aici, unde mi-au / miau dat de nevastă o prinţesă cu pretenţii care drăcuieşte toată
ziua, de se zguduie castelul şi care mânuieşte cratiţa numai ca să mi-o dea de cap, de era s-o
gâtuiesc alaltăieri, de nu-mi luau miaul caftangiii din garda lui taică său şi a maică sii, nişte
maiestăţi mai cusurgii decât membrii unor juri de bune maniere.
– Miau-miau, făcu în replică motanul încălţat cu botforii arămi, am să mă înfurii şi am să te
dau de gol, maţe-fripte nemulţumit! Străduieşte-te să fii pe placul Alteţei Sale prinţesa, altfel
numai de mizerii vei avea parte şi nu mai scapi niciodată de sărăcie.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

8. Precizaţi funcţiile sintactice ale interjecţiilor utilizate în textul de mai sus.

 NORME DE PUNCTUAŢIE:
 interjecţia se desparte prin virgulă de restul enunţului – Uf, ce greu e sacul! Vai,
ce mă doare piciorul! ;
 după interjecţie în poziţie finală se pune semnul exclamării – Bravo! Ura! Hai!

9. Puneţi cu altă culoare semnele de punctuaţie necesare:


– Măi Gigele nu mi-i drag deloc câinele tău, mânca-i-ai coada. Dacă i-i foame latră, dacă nu i-i
foame, tot latră. Marş de aici. Oh oh Trăi-o-ar alţii asemenea viaţă.
10. Puneţi cu altă culoare virgulele sau semnele de exclamaţie necesare după interjecţii şi
cuvintele în cazul vocativ:
Oh Ioane Mario. Fiţi bucuroşi, pentru că mi s-a spus ieri, şi în mod cert sunt bine informat, că
sunteţi nişte patroni de perspectivă. Ah dragii mei asociatul vostru, austriacul, fără îndoială, vă va
ajuta când va fi cazul, să rezolvaţi unele probleme delicate de management care, o presupun, s-ar
putea să apară în perioada de început.

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7

11. Copiaţi următorul text şi corectaţi greşelile de ortografie:


Na-ţi-o frântă că ţi-am dreso! Ţie-ţi arde de învăţătură, iar noi navem de nici unele, că anul
ăsta na adus ploi bune. Da’ dacă aşa-i voia mătii, uite banii casei, nai pe toţi şi să na-i parte
de cât de noroc.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

12. Alcătuiţi trei propoziţii în care să utilizaţi diferite interjecţii însoţite de substantive în vocativ
şi verbe la imperativ.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

PREDICATUL

 PREDICATUL VERBAL se exprimă printr-un verb la un mod personal (Bunicul


povesteşte. Noi vom citi o poveste.) şi arată o acţiune a subiectului.
 PREDICATUL NOMINAL arată o calitate a subiectului şi este alcătuit dintr-un verb
copulativ şi un nume predicativ: Băiatul este vorbăreţ. (=verbul copulativ a fi + nume
predicativ vorbăreţ)

1. Introduceţi, în tabelele de mai jos, categoriile gramaticale ale predicatelor verbale şi


nominale din următorul text:
Colaboratorii noştri sunt numeroşi, iar locul, unde ne întâlnim pentru cenaclul literar, este
neîncăpător. Preşedintele cercului literar a hotărât ca şedinţele să se desfăşoare în sala de
conferinţe a Casei de Cultură a municipiului. El încercase şi anul trecut, dar nu reuşise. În
vara aceasta, a găsit o casă de creaţie în care vom sta trei săptămâni.

Predicate verbale:
verbul modul timpul persoana numărul
(ne) întâlnim
a hotărât
să (se)
desfăşoare
încercare
a găsit
vom sta

Predicate nominale:
sunt + numeroşi este + neîncăpător
verbul copulativ + nume verbul copulativ + nume predicative
predicative
modul partea de modul partea de
vorbire vorbire
timpu genul timpul genul
l
pers. numărul pers. numărul
nr. cazul nr. cazul
2. Precizaţi felul predicatelor şi motivaţi-vă răspunsul, făcând deosebirea între verbele care
arată o stare (predicat nominal) şi cele care arată o acţiune (predicat verbal): Focul e aprins.
Profesorul e aşteptat. Uşa e deschisă. Duşmanul e învins. Uşa e deschisă cu grijă. Focul e aprins cu
atenţie. Masa e ocupată. Masa e ocupată de clienţi.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 VALORILE VERBULUI A FI
 verb predicativ, când poate fi substituit cu a exista, a se afla, a se găsi etc.: Copiii sunt
în curte. Mobila este în casă de trei ani.;
 verb copulativ, când formează cu un nume predicative un predicat nominal: Copiii sunt
harnici; Aceştia sunt prietenii mei.;
 auxiliar de timp pentru: indicativ viitor – voi (vei, va, vom, veţi, vor) fi citit;
conjunctiv – să fi mers (formă identică pentru toate persoanele); condiţional-optativ – aş
(ai, ar, am, aţi, ar) fi mers; imperativ negativ, format din adverb de negaţie şi infinitiv: nu
fi!

3. Înlocuiţi verbul predicativ a fi cu sinonime (a trăi, a se desfăşura, a-şi avea originea, a se întâmpla, a
costa, a valora, a se petrece):
Pe pod a fost /............/ un accident. Bananele sunt /............/ 40.000 de lei. Bătrânul a
fost /............/ de 80 de ani. Galele de box vor /............/ fi peste două săptămâni. Ce
e /............/ când în cale apare o pisică neagră? Cât e /............/ euro la cursul oficial?
Prietenul este /............/ din Iaşi.

4. Scrieţi cu un i sau doi i formele verbului a fi:


Să ... optimist şi ambiţios cum ar trebui să ..., chiar dacă, poate, nu vei ... printre primii
cinci, ceea ce tu pretinzi să .... Oricum aş ... bucuros să ... fost măcar o dată introdus în
echipa de baschet a şcolii, iar apoi, amândoi, fericiţi, să ne ... imaginat ce o ... gândind
bunicul în urma descrierii jocului tău. Oricât mă străduii, să ştii că eu nu reuşii să-l conving
să vină, fiindcă a spus că are emoţii mari. Dacă mâine nu l-i vedea acolo, nu ... surprins, sau
poate l-i convinge tu, aşa că nu te sfii să-l inviţi la sală, la ora 16!
5. Indicaţi valorile verbului a fi din exerciţiul de mai sus.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Construiţi două enunţuri în care verbul a fi să fie, pe rând:


a) verb predicativ...............................................................................................
b) verb auxiliar...................................................................................................

7. Construiţi trei enunţuri în care verbul a fi să fie, pe rând, verb copulativ, verb
predicativ şi verb auxiliar:
MODEL: Elevii sunt nerăbdători. (verb copulativ); Copiii sunt în curtea şcolii. (verb
predicativ); Vei fi citit multe cărţi. (verb auxiliar).
a) verb copulativ: ...............................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
b) verb predicativ:................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
c) verb auxiliar:....................................................................................................
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................

 NUMELE PREDICATIV:
 este simplu (Maria este cuminte.) sau multiplu (Maria este cuminte, harnică şi
inteligentă.);
 se poate exprima prin adjectiv (Membrii comisiei sunt integri.) ori substantiv
(Membrii comisiei sunt oameni integri.).

8. Analizaţi numele predicative exprimate prin adjective:


Munţii sunt înalţi, acoperiţi de zăpezile veşnice şi încălziţi de soare.
Ramona este înaltă, blondă, vorbăreaţă şi veşnic neastâmpărată.
MODEL: înalţi = adjectiv, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, nume
predicativ.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

9. Analizaţi numele predicative exprimate prin substantive:


Phaeton a fost un fiu de origine divină, tatăl său fiind Helios, căruia antici i-au dedicat una
dintre cele şapte minuni ale lumii, Colosul din Rhodos, iar mama sa, Clymene, era fiica lui
Oceanus. Fiicele soarelui, care sunt Hesperidele, îl deplâng, în urma prăbuşirii din înaltul
cerului, încât se spune c-ar fi ele însele, arbori aceia trişti, plini cu mii de lacrimi argintii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Alcătuiţi patru propoziţii în care numele predicativ să fie exprimat prin substantive în
nominativ, acuzativ, genitiv şi dativ. Înlocuiţi substantivele utilizate cu pronume personale.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7

11. Identificaţi predicatele din textul de mai şi analizaţi-le morfo-sintactic, precizând felul
predicatului, modul, timpul şi persoana verbului: Întâlnii în viaţă-mi stăpâni mai mândri ca tine,
dar n-aş vrea să fii ca ei. Dacă va fi să purcedem la drum, dăruieşte-mi primejdii să-mi ajungă, chiar
de-mi vei pustii liniştea şi m-i aduce la capătul răbdării. Mi te alătură întotdeauna în nesăţioasele-mi
ambiţii, căci de mi-a ajunge spaţiul poveştii, îţi voi dărui cea mai sigură dintre prietenii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

SUBIECTUL
& TIPURILE DE SUBIECT:
 EXPRIMAT: simplu, alcătuit dintr-un singur termen (Băieţii aleargă.) sau
multiplu, alcătuit din mai mulţi termeni (Băieţii şi fetele citesc.);
 NEEXPRIMAT: subînţeles, fiind exprimat într-o propoziţie anterioară (Radu
citeşte cu atenţie. Scrie frumos.); inclus, indicat de predicat, la persoana I şi a II-a
(Agreezi situaţia prezentă.); inexprimabil (Ninge.)

1. Subliniaţi cu o linie subiectele simple şi cu două pe cele multiple:


Ionică a pescuit ştiuci şi somni. Caraşi sau bibani nu se găseau acolo. Pe mal stăteau
cuminţi undiţele băiatului, când Maria şi Delia au ajuns acolo. Fetele, Maria şi Delia, s-au
gândit să participe şi ele la distracţie.
2. Indicaţi prin subliniere categoria din care fac parte subiectele neexprimate ale
propoziţiilor extrase din textul de mai jos:
Motocicleta şi automobilul sunt gata de drum. Sunt reparate şi curăţate. Mă bucur aşteptând
plecarea, dar plouă , deci vom mai aştepta.
Sunt reparate şi curăţate. – subînţeles / inclus / inexprimabil
Mă bucur aşteptând plecarea. – subînţeles / inclus / inexprimabil
Plouă – subînţeles / inclus / inexprimabil
vom mai aştepta. – subînţeles / inclus / inexprimabil
3. Alcătuiţi patru propoziţii care nu pot avea subiect şi explicaţi de ce acestea nu pot avea
subiect.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
4. Construiţi o propoziţie cu subiect subînţeles şi una fără subiect. Precizaţi deosebirea dintre
cele două construcţii.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 PĂRŢILE DE VORBIRE PRIN CARE SE EXPRIMĂ SUBIECTUL:
 substantive comune: Cartea nou apărută mă interesează mult.
 substantive proprii: Radu agreează ideile tale.
 pronume personale: Noi creăm poezii.
 numerale cardinale: Doi dintre ei vor apărea imediat.
 numerale ordinale: Al doilea va răspunde bine.
5. Transformaţi subiectele exprimate prin substantive proprii în subiecte exprimate
prin substantive comune, apoi prin pronume personale: Radu agreează ideile tale.
Maria şi Ioana nu le acceptă însă. Simion şi Călin ezită în a se pronunţa asupra lor.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Transformaţi subiectele exprimate prin substantive în subiecte exprimate prin


numerale cardinale:
Simion şi Călin caută mingea prin livadă, Ilie Diaconu stă de pază. Alexandrina şi Amalia
tremură de frică lângă poartă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

7. Subliniaţi cu o linie subiectele exprimate prin numerale cardinale şi cu două linii pe


cele exprimate prin numerale ordinale:
Al unsprezecelea fotbalist a fost suspendat două minute, dar două curg repede. Al doilea însă
aduce cu sine încă o eroare de arbitraj. Trei sunt prea multe, iar a patra devine
insuportabilă.

 ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL:


 predicatul verbal se acordă în persoană şi număr (Copiii se jucau în curte.;
Băiatul şi fata se aflau în curte.);
 verbul copulativ se acordă în persoană şi număr (Băieţii erau atenţi.);
 adjectivul nume predicativ, se acordă în gen, număr şi caz (Copiii vecinului
sunt gălăgioşi.).

8. Puneţi subiecte potrivite următoarelor propoziţii:


...... bune s-au impus după un timp.
O mulţime de ...... se ivesc.
La micul dejun se vor servi ...... cu lapte.

9. Realizaţi acordul predicatelor cu subiectele:


În pădurea vecină (a fi) ......... mare agitaţie. Păsările (a reface) ......... cuiburile. Iepurii zglobii (a se
juca) ......... printre tufişurile dese. Căprioarele (a paşte) ......... iarba crudă. Urşii nu (a nu ieşi) .........
din bârloguri. Gândul vulpii (a fi) ......... la puii de vizavi.

10. Completaţi cu predicatele nominale potrivite următoarele propoziţii, realizând acordul cu


subiectele respective:
Valurile Mării Negre ............. Mateloţii vapoarelor ............ atenţi. Căpitanii ............ precauţi şi
indiferent de vreme, ei ............ Când marea ............ mateloţii preîntâmpină toate situaţiile
care .............

11. Înlocuiţi spaţiile punctate cu verbul a fi la timpul viitor, realizând acordul predicatului cu
subiectul:
Mâine ......... o zi frumoasă de vară. Întreaga natură, sub razele soarelui, ......... o grădină plina de
flori. Copacii ...... înfloriţi, iar cântecul păsărilor ......... plăcut auzului.

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
12. Tăiaţi cu o linie formele verbale greşite din perechile subliniate:
Pe aleile cu platani din parcul stadionului a apărut / au apărut, din cele două staţii de autobuz
de vizavi, o mulţime de suporteri. În acelaşi timp, altă mulţime gălăgioasă de elevi se
îndreaptau / se îndrepta spre casele de bilete. M-a impresionat / M-au impresionat, din
momentul intrării pe stadion, noul imn al echipei gazdă şi atmosfera de fair-play de pe teren.
Se agita / Se agitau o mulţime de pancarde. În repriza întâi, tactica şi strategia impusă de noul
antrenor a fost respectată / au fost respectate de toţi membrii echipei gazdă. Mi-a displăcut /
Mi-au displăcut mâncatul seminţelor în tribune, chiar şi în cea oficială, şi înjurăturile unor
suporteri turbulenţi în repriza a doua, când oboseala şi scăderea puterii de concentrare a
jucătorilor şi-a spus / şi-au spus cuvântul. O parte din vina desfăşurării comerţului cu seminţe
pe stadion şi a lipsei de educaţie a unor spectatori le revin / le revine conducerii clubului,
mass-mediei şi, chiar, înfocatei galerii locale.
13. Analizaţi subiectele exprimate la exerciţiul anterior, arătând: a) felul lor (simple sau
multiple); b) părţile de vorbire prin care sunt exprimate; c) locul ocupat de acestea în propoziţie
(ordinea acestora în propoziţie); d) punctuaţia subiectelor multiple.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

14. Explicaţi de ce unele subiecte din text de mai sus se găsesc în urma predicatelor aceloraşi
propoziţii! Ce s-a urmărit prin această ordine?
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

ATRIBUTUL
 ELEMENTELE REGENTE ALE ATRIBUTULUI:
 substantive: Copertele cărţii tale îmi displac.;
 pronume: Noi, eu şi tu, vom tăcea atunci.;
 un numeral cu valoare substantivală: Al doilea din stânga va dispărea.

1. Subliniaţi cu o linie elementele regente ale atributului exprimate prin substantive, cu


două linii pe cele exprimate prin pronume şi cu o linie ondulată elementele regente
exprimate prin numerale:
Fetele vecinului învaţă la matematică, noi, eu şi ea, încercăm să nu ne plictisim cu
exerciţiile de sport. Al treilea, în ordine, ni se pare cel mai dificil. Al patrulea, de pe teren, va
fi uşor.

 ATRIBUTUL ADJECTIVAL poate fi exprimat prin:


 adjectiv propriu-zis: Elevul harnic învaţă mult. El ascultă muzică bună.;
 adjectiv provenit din verb la participiu: Noi acceptăm doar o democraţie
păzită de legi ferme. Acestea formează cetăţeni ordonaţi.
 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL este:
 atribut substantival genitival, când substantivul se află în cazul genitiv:
Reprezentanţii elevilor şi ai profesorilor impresionează juriul concursului.;
 atribut substantival prepoziţional, când este exprimat prin substantiv însoţit
de prepoziţie: Gălăgia din curte este mare.

2. Indicaţi felul atributelor din textul de mai jos, analizând părţile de vorbire prin
care se exprimă:
Această părere nu-i în consonanţă cu intenţia intrării în Comunitatea Europeană, iar,
dacă se va susţine ceva despre proiectul unei economii eficiente, să nu fii surprins când
se va afirma că nu agreează asemenea idei cosmopolite şi că renunţarea ar fi
convenabilă.
intrării =...............................................................................................................
în Comunitatea Europeană =.............................................................................
despre proiectul =................................................................................................
unei economii=....................................................................................................
eficiente =.............................................................................................................
asemenea =..........................................................................................................
cosmopolite=.......................................................................................................

3. Construiţi câte două propoziţii: a) în care cuvântul carte să determine un numeral şi


să îndeplinească funcţia de atribut substantival prepoziţional; b) în care cuvântul carte
să fie determinat de un numeral, care să aibă funcţia de atribut adjectival; c) în care
substantivul carte să fie atribut substantival genitival.
MODEL: a) Treizeci de trandafiri sunt plantaţi în grădină; b) Am cumpărat trei trandafiri;
c) Petalele trandafirilor au căzut.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4. Faceţi acordul atributelor din paranteze cu substantivele regente: Moşnegii cu pletele (alb)
……… erau urmaţi de (tânăr) ……… răzeşi care mai aveau (puţin) ……… clipe până când să fie
prinşi cu arcanul. Fetele vădit (emoţionat) ………, cu cosiţe (lung) ………, pe umeri priveau straiele
acestora: ciubotele (roşu) ………, pantalonii (larg) ……… , (încreţit) ……… , în jurul mijlocului
(încins) ……… cu nişte curele (cafeniu) ………, pieptarele (negru) ……… cu nasturi (argint) ……….

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
5. Construiţi o propoziţie cu trei atribute substantivale care să formeze o enumerare.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Alcătuiţi o propoziţie în care un substantiv să fie precedat de un atribut adjectival şi să fie


succedat de un atribut substantival prepoziţional.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

7. Construiţi două propoziţii în care numeralul cinci să fie, pe rând, atribut adjectival şi atribut
substantival.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

COMPLEMENTUL
 ELEMENTELE REGENTE ELE COMPLEMENTULUI sunt:
 verbe la mod personal – Eu continuu cursa.;
 verbe la mod nepersonal – Recitind cartea, şi-a adus aminte de acţiunea
acesteia.;
 alte părţi de vorbire – Cartea utilă copilului este pe masă. (adjectiv); S-a
comportat identic fratelui său.; Iată o maşină avariată!(interjecţie).

1. Recunoaşteţi elementele regente ale complementelor şi precizaţi unde sunt


poziţionate faţă de acestea: Copiii vecinului sunt anunţaţi ceva. Atitudinea sa este agreată
de părinţii inconştienţi. Ieri, au fost terminate arăturile de toamnă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

2. Subliniaţi, cu o linie, complementele şi, cu două linii, elementele regente ale acestora:
Într-un moment crucial al bătăliei, când troienii ajung la corăbiile ahee, dându-le foc, Ahile şi-
a pregătit mirmidonii şi i-a pus la dispoziţia lui Patrocle. Alungaţi de-a valma pe câmpie,
troienii părăsesc corăbile, iar conducătorii lor cad pe capete, urmăriţi de luptătorii lui
Patrocle. Alţii îi roagă pe zeii îndurători să le dea răgazul întoarcerii în tabăra lor. Lupii
înverşunaţi pregătiţi de a gâtui iezii şi mieii luaţi de la mamele proprii sunt mai puţin aspri
decât aheii înfuriaţi, asemenători unor viespi întărâtaţi din cuiburile proprii.

 COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIALE DE LOC indică locul în care se petrece


acţiunea dată de termenul regent şi se poate exprima prin:
 adverb de loc – Maria vine aici, mâine, iar poimâine merge acolo.;
 substantiv în cazul acuzativ cu prepoziţie – Alergă spre şcoală.;
 pronume personal în cazul acuzativ cu prepoziţie – Ionel pleacă la ea.

3. Identificaţi complementele circumstanţiale de loc din propoziţiile de mai jos şi


analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă:
Noi mergem de la pădure, spre casă. La voi au sosit bunicii de la ţară. Deasupra zboară
cocorii sosiţi, de curând, pe aceste meleaguri. Plimbarea prin parc îl atrage spre locurile
cunoscute odinioară.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4. Completaţi cu complemente de loc potrivite (primul complement circumstanţial de


loc să fie exprimat printr-un adverb de loc, iar al doilea, printr-un substantiv însoţit de
prepoziţia la): Dacă mâine nu l-i vedea ..............., nu fi surprins, poate l-i convinge tu să
vină, aşa că nu te sfii să-l inviţi ..............., la ora 16!

 COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP indică timpul (momentul


acţiunii, perioada ori durata ei) şi se exprimă prin:
 adverb de timp – Vin poimâine.;
 substantiv în cazul acuzativ cu prepoziţie – Plec la vară în munţi.;
 substantiv în cazul acuzativ fără prepoziţie, dar însoţit de adjective sau
numerale cu valoare adjectivală – Filmul rulează luna viitoare.;
 substantive care denumesc anotimpurile, părţile zilei, zilele săptămânii –
Vara plec la mare.

5. Identificaţi complementele circumstanţiale de timp din propoziţiile de mai jos şi


analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă:
Bunicul a venit la noi, într-o zi geroasă de iarnă. Atunci, zile întregi a nins necontenit. Au
plecat în codrii cei negri în zori. Mâine, eu continui cursa.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Alegeţi prin subliniere formele odată / o dată, potrivite contextual:


A venit odată / o dată, de două ori nu s-a prezentat. Odată / o dată ne salutam sobri pe stradă, acum,
zâmbind. Am sărbătorit odată / o dată însemnată pentru românii de pretutindeni, 1 Decembrie Era odată /
o dată o înţelegere mai bună între românii de pretutindeni. Câinele a sărit odată / o dată în faţa mea.
Odată / o dată accept să fii certat, dar a doua oară ba, că asta-mi creează mari indispoziţii.
Ţineţi cont de faptul că odată are sens de pe vremuri, mai demult, iar o dată (scris despărţit) are sens
de într-o singură împrejurare.

7. Înlocuiţi punctele de suspensie cu adverbele compuse din adjectivul astă şi substantivele care
exprimă noţiunea de timp; rescrieţi corect textul următor:
... îşi ţinea în frâu proprii-i servitori, de ... nu-şi struneşte nici propria-i fiică atunci când vine foarte târziu
acasă, acum nu-i ţine în scurt nici pe fiii-i proprii, care ... s-au înhăitat cu scandalagiii aceia din blocul de
vis à vis.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE MOD arată felul cum se desfăşoară acţiunea


denumită prin termenul regent şi se exprimă prin:
 adverb de mod – El Discută calm. Noi alergăm repede.;
 substantiv în acuzativ cu prepoziţie – Vorbeşte cu pasiune.

8. Identificaţi complementele circumstanţiale de mod din propoziţiile de mai jos şi


analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă: Copiii scriu frumos în caietele atent
îngrijite. Mircea râde continuu, cu un hohot puţin strident. Elevii intră în grupuri la film.
Vara plecăm cu mare bucurie la bunici.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
9. Analizaţi complementele circumstanţiale din text arătând: a) cuvintele pe care le determină;
b) prin ce parte de vorbire este exprimat fiecare; c) întrebările la care răspund; d) în ce caz sunt
substantivele prin care sunt exprimate; e) prepoziţiile care le însoţesc: Grecii se încredeau întruna
în oracole şi în zeii lor proprii. Apollo este unul dintre fiii cei mai celebri ai lui Zeus, ce-i născut, se
spune, în insula Delos din Marea Egee. Îl ucide pe Phyton, unul dintre cei mai mari monştri, cu săgeţi
argintii. Apoi, Apollo face din Delfi cel mai vestit dintre oraşele lumii. Pelerenii veneau cu podoabe
aurii pentru a-l cinsti pe zeu. Aici, unul dintre zeii cei mai iluştri dezvăluie prin profeţii, spuneau
vechii eleni, ce-i în gândul şi-n voinţa lui Zeus.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

10. Alcătuiţi trei propoziţii în care să se afle câte un complement circumstanţial de loc, un
complement circumstanţial de mod, un complement circumstanţial de timp, exprimate prin
substantive.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

11. Alcătuiţi propoziţii combinând cuvintele de mai jos:

poet a continua pe pistă


tu a agrea încet
sportiv a se speria mult
eu a învăţa repede
fermierul a exersa bine
moş a trăi odată
fetiţă a sări din avion
paraşutist a lucra azi
cercetător a se apropia mâine
omul a crea Cu pasiune
MODEL: Poetul creează cu pasiune.

 COMPLEMENTUL DIRECT arată obiectul, persoana afectat(ă) de acţiunea denumită de


termenul regent şi se exprimă prin:
 substantiv în cazul acuzativ cu morfemul pe, marcă a complementului direct – I-am lăudat
pe prietenii tăi. Îi văd pe copii.;
 substantiv în cazul acuzativ fără prepoziţie – Privesc pomii înfloriţi.;
 pronume personal în acuzativ cu morfemul pe – Îi apreciez pe ei.;
 pronume personal fără prepoziţie – Îl chem mâine.;
 numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ cu morfemul pe – Îl întrec pe al doilea.
12. Subliniaţi, cu o linie, complementele directe, şi, cu două linii, verbele regente: Bunicii îi
iubesc pe copiii ascultători. Bunicul îi cheamă pe nepoţi la micul dejun. Bunica aduce ouă fierte, unt,
ceai cu lămâie. În jur se face linişte, au observat pisica atentă şi agitată. Privesc cum aceasta prinde
doi şoricei înfometaţi. Aceştia au găurit caşul pus în geam, la uscat.

13. Completaţi punctele cu complementele directe - l, condiţii, pe tatăl, potrivit contextului:


Cum ...-ar agrea el ............ meu, când nu se înţelege cu propriii-i părinţi, oameni simpli
despre care ştii bine că muncesc continuu ca să-i creeze ............ pentru studii.

14. Înlocuiţi punctele prin câte un complement direct potrivit: Maria ascultă ………… izvoarelor,
………… albinelor. Admiră ………… înfloriţi, ………… senin, ………… strălucitor, …………
păsărilor, ………… florilor de pe câmp.

15. Analizaţi morfo-sintactic complementele directe din textul următor:


Daţi-mi două ciocolate şi încă două îngheţate în schimbul celor două monede, fiindcă mă grăbesc să
ajung acasă cu căruţa aceea cu patru roţi de cauciuc. Dacă treaba merge ca pe roate, o să trec prin dosul
stânei fără să mă simtă câinii şi promit că n-o să mai fac greşeala de-a înnopta în locurile mai puţin
paradiziace, unde se aşează pentru un popas toţi răufăcătorii ţinutului.
ciocolate=............................................................................................................
îngheţate =...........................................................................................................
mă =.....................................................................................................................
greşeala=.............................................................................................................

16. Transformaţi propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate, adăugând câte un complement


direct: Ana şi Vlad scriu. Flavia citeşte. Elevii învaţă. Profesorul ascultă.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

 COMPLEMENTUL INDIRECT arată obiectul, persoana la care se referă acţiunea denumită de


cuvântul regent şi se exprimă prin:
 substantiv în cazul dativ – Îi scriu prietenului meu.;
 substantiv în acuzativ cu prepoziţie – Îmi aduc aminte de filmul văzut.;
 pronume personal în cazul dativ –Le dau lor mingea.
 pronume personal în cazul acuzativ cu prepoziţie – Bunica se gândea la noi.
 numeral cu valoare substantivală – Se plângea de prima.

17. Completaţi punctele cu complementele indirecte cetăţii, introducerii, în cal, lui Poseidon, ai tristeţii
şi morţii potrivit contextului:
– Oameni, buni, ce nebunie v-a apucat? Vă închipuiţi că propriii noştri duşmani neclintiţi au plecat! Nu
deschideţi porţile cetăţii, nu vă încredeţi..............., teucri! a strigat, Laocoon, unul din preoţii lui Apollo,
opunându-se............... calului de lemn, construit de preaşireţii greci. Astfel, şi-a atras ura zeilor
potrivnici ............... Troia, şi în timp ce aducea sacrificii ............... pe un altar în afara cetăţii, Laocoon a
fost atacat împreună cu cei doi fii ai săi de doi balauri negri ieşiţi din valurile mării. Troienii n-au pregetat
să-şi dărâme zidurile proprii ale ca să aducă în interior unul dintre caii aducători...............................

18. Analizaţi complementele indirecte din textul următor, conform cerinţelor de mai jos:
Altmintrelea, condorul i-a ascultat cuvintele, însă i-a vorbit în termeni aspri uliului păsărar:
– Viii cu viii, morţii cu morţii! Însă, tu, într-un singur chip, ţi-ai putea salva viaţa şi să rămâi printre vii, de
mi-ai făgădui c-o să-mi dăruieşti primii muşterii papugii cu conduri roşii care ţi-o ieşi în cale şi care apoi
nu se vor sfii să- ţi treacă pragul cuibului.
i- = pronume........., persoana......,forma....., genul...., numărul......, cazul...., funcţia sintactică
de...........
i- = pronume........., persoana......,forma....., genul...., numărul......, cazul...., funcţia sintactică
de...........
uliului = substantiv........., genul........, numărul........, articulat.... , cazul...., funcţia sintactică.......
cu viii = substantiv........., genul........, numărul........, articulat.... , cazul...., funcţia sintactică.......
cu morţii = substantiv........., genul........, numărul........, articulat.... , cazul...., funcţia sintactică.......
ţi- = pronume........., persoana......,forma....., numărul......, cazul...., funcţia sintactică de...........
mi- = pronume........., persoana......, forma....., numărul......, cazul...., funcţia sintactică de...........
mi- = pronume........., persoana......, forma....., numărul......, cazul...., funcţia sintactică de...........
ţi- = pronume........., persoana......, forma....., numărul......, cazul...., funcţia sintactică de...........

19. Alcătuiţi trei propoziţii în care verbele a conta, a miza, a insista să fie determinate de unul sau mai
multe complemente indirecte în acuzativ:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

20. Alcătuiţi trei propoziţii în care verbele a anunţa, a atribui, a încredinţa să fie determinate de unul sau
mai multe complemente indirecte în dativ.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

21. Alcătuiţi trei propoziţii în care adjectivele asemănător, scump, adecvat să fie determinate de câte
un complement indirect în cazul dativ.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

L FIXAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE! 7
22. Alcătuiţi câte o propoziţie, folosind cuvintele date cu forma lor cerută de context, ţinând cont de
ordinea din schemele:
a) subiect + atribut substantival + predicat verbal + complement indirect + atribut substantival.
(venirea, bunica, a se bucura, de, primăvara)
..............................................................................................................................
b) atribut adjectival + subiect + atribut adjectival + atribut substatival + complement indirect +
atribut adjectival (cei doi, câine, înfometat, a se teme, lup, ciobănesc).
..............................................................................................................................

23. Se dau următoarele scheme:


a) complement circumstanţial de loc + predicat + complement direct + atribut adjectival +
complement indirect;
b) predicat verbal + complement indirect + complement direct + atribut substantival.
Alcătuiţi câte o propoziţie pe baza fiecărei scheme!
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
SINTAXA FRAZEI
 FRAZA FORMATĂ DIN PROPOZIŢII PRINCIPALE ŞI PROPOZIŢII SECUNDARE
 are două sau mai multe propoziţii: |Citeşte1| şi| scrie corect englezeşte1|;
 numărul propoziţiilor din frază este egal cu numărul predicatelor: |Mai întâi citeşte
exerciţiile1|,|apoi le rezolvă2|, iar| după aceea învaţă lecţiile3. |;
 cuprinde cel puţin o propoziţie principală, cu înţeles de sine stătător: |Elevul este atent1||
(când) profesorul explică lecţia2.. |;
 cuprinde, de obicei, cel puţin o propoziţie secundară, fără înţeles de sine stătător: |Elevul
este atent1||(când) profesorul explică lecţia2.. |;

1. Subliniaţi predicatele din textul de mai jos. Despărţiţi în propoziţii, numerotaţi-le şi precizaţi
felul acestora!
Dumneavoastră sunteţi un cunoscător profund al utilizării stilistice a semnelor de ortografie, dar de
articolul pe care vi l-am trimis săptămâna trecută s-a ales praful şi pulberea sau l-aţi pasat aceleiaşi
dactilografe?
Punctul şi virgula, semn de punctuaţie important stilistic, este utilizat deficitar de sus-amintita
dactilografă şi dovedeşte că limba şi literatura română, prima disciplină scrisă în orice catalog
şcolar, n-a fost însuşită de aceasta cu cea mai mare atenţie. Virgula împreună cu punctul şi virgula
sunt utilizate cu precădere în orice articol, aşadar nimeni şi nimic nu poate infirma cele spuse de
mine.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 ELEMENTE DE RELAŢIE ÎN FRAZĂ
 CONJUNCŢII (= cuvinte de legătură). Acestea sunt, după forma lor, simple, alcătuite dintr-
un singur termen (şi, iar, dar, ci, însă etc.) – |E necesar||(să) facem sport| sau compuse, alcătuite
din mai mulţi termeni (ca să, ci şi etc.) – |E bine1||(ca ei să) cunoască adevărul.2|.
 ADVERBE sau PRONUME cu valoare de conjuncţie (unde, când, cum, care, cine, ce)
pot lega propoziţiile subordonatoare de propoziţiile determinate – |M-a întrebat1||(unde) ai fost2.| |
Îmi place1 ||(cum) procedează2|.
 GRUPURI DE CUVINTE cu valoare de conjuncţie (cu toate că, pe motiv că, în caz că,
îndată ce etc.) – |(În caz că) plouă1 va pleca| |(îndată ce) va sosi2.|.
2. Despărţiţi în propoziţii frazele următoare. Subliniaţi cu o linie predicatele; închideţi între
paranteze conjuncţiile sau părţile de vorbire cu valoare de conjuncţie, care leagă (introduc)
propoziţiile; despărţiţi cu o linie verticală propoziţiile şi notaţi-le cu câte o cifră:
a) Pollux disperat se adresează zeilor: ,,V-oi cere vouă, zeilor, lucruri nemaiîntâlnite. În primul rând,
ţie, tată, dă-i lui Castor viaţa, sau, de nu vrei, lasă-mă să plec cu el în Infernul lui Pluto! Ori amândoi
printre nemuritorii prea puţin integri, ori voi muri împreună cu el. Zeus i-a îndeplinit rugămintea şi,
mai târziu, i-a schimbat pe amândoi în cunoscuţii aştri, spunând: ,,Voi onora întotdeauna prietenia
Dioscurilor şi voi cere să li se construiască temple. Mai mult chiar, romanii vor jura în tribunale,
bărbaţii, pe Pollux, iar femeile, pe Castor.”
MODEL: /Pollux disperat se adresează zeilor: 1/ ,,V-oi cere vouă, zeilor, lucruri nemaiîntâlnite2/.

b) Unul dintre renumiţii preşedinţi ai Comitetului Internaţional Olimpic, Pierre de Coubertin, rosteşte un
celebru discurs, la 17 aprilie 1927, în care Domnia sa, propune să se reînfiinţeze una dintre cele mai vechi
instituţii, de 25 de ori seculară, dorind ca propriii-i contemporani să redevină adepţii religiei sportului, aşa
cum mai marii noştri strămoşi, grecii şi romanii, au consacrat-o. Oratorul afirma, în continuare, că, în
lumea modernă, cu multe posibilităţi promiţătoare, dar care deschid căile atâtor decăderi, olimpismul ar
putea constitui o şcoală a nobleţii şi a purităţii morale.

3. Transformaţi propoziţiile următoare în fraze cu ajutorul unor conjuncţii şi grupuri de cuvinte


cu rol de conjuncţii: Ne sculăm devreme. La mare este foarte cald. Plecăm cu toţii la plajă. Este o
apă minunată. Toţi înoată cu plăcere. Dormim o oră pe nisip. Seara ne ducem la teatru. Noaptea
briza marină transmite o răcoare plăcută.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4. Adăugaţi de care, pe care, care, unde, să, dacă, fără să, elemente necesare introducerii
propoziţiilor subordonate, în frazele:
Te-am întrebat ……… ai pus cărţile ……… am nevoie. Pentru înţelegerea unui text este necesar …
citim atent pasajele ………vrem …… le interpretăm stilistic. Mesajul textului nu poate fi înţeles în
totalitate, ……… fie evidenţiate epitetele, comparaţiile şi metaforele …… au fost utilizate de autor.

5. Subliniaţi elementele de relaţie şi arătaţi apoi câţi termeni au:


– Vă anunţ, stimaţii mei prieteni, că avem la dispoziţie foarte multe soluţii, ca să ieşim din impasul
creat şi să fim convinşi că nu este bine a lucra în Word când se concep cărţi, lucru care e uşor de
înţeles, încât să-mi fie permis a avansa o altă soluţie, una inevitabil utilă, de a lucra în Page Maker,
din cauză că este un soft stabil.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

6. Subliniaţi predicatele din textul de mai sus. Despărţiţi în propoziţii, numerotaţi-le şi precizaţi
felul acestora.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
 COORDONAREA (=legătura sintactică) este:
 COPULATIVĂ, când se realizează prin conjuncţii: |Citeşte| şi| scrie corect
englezeşte|. (între două propoziţii principale); |Îl imploră| să-l ierte| şi| să-l lase în excursie.|
(între două propoziţii secundare);
 JUXTAPUNEREA (=alăturarea), care se realizează cu ajutorul virgulei: |Vine repede|,
|salută politicos|, |apoi pleacă discret|. (între propoziţii principale); Mă mir| că nu i-i ruşine|,
|că înnoptează aici|, |că nu se fereşte de complicaţii.| (între propoziţii secundare).

7. Subliniaţi în textul următor, cu o linie propoziţiile coordonate copulativ şi cu două linii


propoziţiile juxtapuse:
Luparul, urâciunea lumii, crescut între căţelandrii de lupi, pricepe graiul fiarelor cenuşii. De obicei,
de Sfântul Andrei, când lupii se adună, când îşi primesc merticul lor în prăzi, participă şi el. De
fiecare dată, doar oamenii, femeile şi copiii hărăziţi sunt ţinuţi la socoteală. Doar atât? Oile şi mieii,
căprioarele şi iezii nu sunt în evidenţa niciunuia dintre membrii haitei şi fiecare trebuie să se
mulţumească cu ceea ce i s-a dat tain de propriii-i confraţi.
Apoi, după împărţeala prăzii, din faţa luparului, considerat unul dintre marii lupi spirituali de
dincolo, haiticul se retrage înfiorat, ca oamenii la apariţia divinităţii.
– De acum, lupare, mergi spre casa ta că acuşi se face ziuă şi vraja nopţii se destramă! zise cel mai
bătrân dintre surii membri.

 SUBORDONAREA
Este relaţie sintactică de dependenţă a unei propoziţii cu înţeles insuficient, faţă de o altă propoziţie.
Astfel, în fraza |Nădăjduiesc| că eu te lămurii| cum ar trebui| să fii.| propoziţia 1 este principală;
propoziţia 2 determină verbul nădăjduiesc din P1; propoziţia 3 determină verbul lămurii din P2;
propoziţia numărul 4 determină verbul trebuie din P3.

8. Subliniaţi cu o linie propoziţiile subordonate:


Relegaţii erau cetăţenii cărora nu li se confiscau bunurile proprii. Ovidiu a fost trimis printre oamenii
aspri din Sciţia Mică, într-un orăşel plin de primejdii, fără posibilitatea comunicării cu compatrioţii săi,
fără să i se confişte bunurile proprii, încât nefericitul poet poate fi considerat unul dintre relegaţii
celebri ai antichităţii. Cu disperarea înstrăinării, cât timp era la Tomis, şi cu frica prelungirii pedepsei
după moarte, poetul Ovidiu, i-a cerut fidelei sale soţii să-i fie duse oasele în ţară , cu aşa mare
insistenţă, încât se înţelegea că se temea să nu fie relegat şi post-mortem.