Sunteți pe pagina 1din 88

Gabriela Iosif

Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.

Cuvintele vrăjite

Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.
Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.

Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem. II

Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.
Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.
Gabriela Iosif Cuvintele vrăjite Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem.

Gabriela Iosif

EXERCIŢII DE LIMBA

ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a IV-a semestrul II

63

Copiii şi păsărelele

după Eugen Jianu

1. Bifaţi cu ■ răspunsurile corecte:

Personajele textului sunt: □ omul de zăpadă

□ moş Vuia, pădurarul

□ Botic, ieduţul

□ păsărelele

□ copiii

Momentul desfăşurării acţiunii: □ dimineaţă de iarnă

□ vara

□ primăvara

acţiunii: □ dimineaţă de iarnă □ vara □ primăvara Copiii au hotărât să ajute păsărelele: □

Copiii au hotărât să ajute păsărelele: □ le vor da de mâncare

□ le vor construi căsuţe călduroase

□ îi vor da pădurarului trăistuţe cu mâncare pentru cele din pădure

□ le vor lua în casă la căldură

Mesajul textului este: □ copiii pot să ajute păsărelele pe timpul iernii

□ joaca în aer liber este sănătoasă pe timp de iarnă

□ trebuie să ne îmbrăcăm bine iarna ca să nu răcim

2. Din ce elemente este construit omul de zăpadă?

ochii din

obrajii din

sprâncene din

pe cap are

dinţii din

corpul din

nasul din

3. Explicaţi expresiile:

•ca para focului:

•foc pe suflet:

•focul care arde :

•(a sărit de) parc-a luat foc:

•i-au luat călcâiele foc:

4. Completaţi cu comparaţii conform modelului:

roşu ca para focului, ca soarele la apus, ca sângele

negru ca

alb ca

albastru ca

galben ca

66

conform modelului: roşu ca para focului, ca soarele la apus, ca sângele negru ca alb ca

5.

Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens:

năvăleau

năvăleau zăpadă omăt proiecte

zăpadă

omăt

proiecte

nea

cărbuni

zarvă

nea

tăciuni

am procurat

planuri

gălăgie

am făcut rost

tăbărau

am pornit

de demult

vom meşteri

 

codru

veche

am început

pădure

vom construi

zburdând

alergând

6. Aşezaţi ideile în ordinea corectă şi împărţiţi lectura în fragmente potrivite.

Pădurarul i-a îndemnat să ajute păsărelele.

Copiii au construit un om de zăpadă.

Neaua, prietenul copiilor, le aduce în suflet bucurii mari.

Neaua, prietenul copiilor, le aduce în suflet bucurii mari. 7. Citiţi fiecare fragment de câteva ori

7. Citiţi fiecare fragment de câteva ori până înţelegeţi bine mesajul. Urmăriţi atent ideea

fiecăruia în parte şi povestiţi-o oral. Realizaţi apoi în scris povestirea fiecărui fragment în parte (atenţie la alineate!). Ce aţi realizat la final?

8. Realizaţi acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteze.

acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteze. Ningea cu fulgi (mare) de parcă stoluri de fluturi

Ningea cu fulgi (mare)

de

parcă stoluri de fluturi (alb)

dădeau năvală peste lume, coborând din cer în zbor (leneşe)

Am pornit să facem un om de zăpadă (unică)

Ochii erau tăciuni (negru)

, sprâncenele dintr-o perie (vechi)

, dinţii din

seminţe (galben)

i-am pus nasul, obrajii (roşu)

de dovleac. Dintr-un morcov (portocalie)

din sfeclă iar pe cap o căciulă (vechi)

(portocalie) din sfeclă iar pe cap o căciulă (vechi) 9. Transformaţi părţile de propoziţie din comunicările

9. Transformaţi părţile de propoziţie din comunicările de mai jos pentru numărul plural.

•Copilul vesel construieşte un om de zăpadă.

•Pasărea ciuguleşte mâncarea adusă de copil.

•Ieduţul zburdă vesel pe zăpadă.

•Voi meşteri o căsuţă călduroasă.

10. Alegeţi trei enunţuri din textul „Copiii şi păsărelele” după Eugen Jianu şi formulaţi cel puţin

două întrebări pentru ca acestea să constituie răspunsul. Exemplu: „Înspre vremea prânzului a început să ningă”.

*Când a început să ningă? *Ce a început înspre vremea prânzului?

67

Compunere cu titlu dat

1. Selectaţi cuvinte şi expresii artistice deosebite descoperite în textele studiate pentru a le

folosi în compuneri:

cerul

săniuţă

norii

derdeluş

vântul

gerul

nea

noaptea

soarele

copii

2.

Inventaţi expresii artistice cât mai frumoase. Priviţi un model:

3.

stoluri de

fulgi de zăpadă fluturi albi flori de gheaţă
flori de gheaţăfulgi de zăpadă fluturi albi

călduroase ale păsărelelor de fulgi de zăpadă fluturi albi flori de gheaţă pufoase de omăt Omuleţul nostru 4. Iată
călduroase ale păsărelelor

pufoase de omăt albi flori de gheaţă călduroase ale păsărelelor Omuleţul nostru 4. Iată o compunere alcătuită de un
pufoase de omăt

Omuleţul nostru

Omuleţul nostru

4. Iată o compunere alcătuită de un elev. Selectaţi expresii artistice din textul dat şi copiaţi-le

în carneţelul pentru compuneri pentru a le folosi la înfrumuseţarea textelor scrise de voi.

Iarna

Iarna s-a lăsat din nou peste sat. Pomii sunt încărcaţi cu flori albe de nea căzute din înălţimile cerului. Trei zile la rând au fluturat deasupra lumii florile albe, aşezându-se, când oboseau din zborul lor, pe crengile copacilor şi pe faţa neagră a pământului. Acum totul este alb, misterios, grandios. Zăpada este din abundenţă. A răsărit fugar şi soarele. El aruncă peste sat oglinzile razelor sale care parcă te orbesc. Copacii şi-au lăsat braţele în jos sub greutatea albului. Tufişurile şi ceilalţi copaci creează o dantelărie misterioasă de toată frumuseţea. Cuşmele albe ale caselor se sfârşesc în ţesuturi uriaşe. Se lasă seara. Monştrii cerului, norii cenuşii care cern zăpada, acoperă iar întinderile cerului. Un uriaş policandru îşi aprinde rând pe rând luminiţele. Ne place anotimpul iarna foarte mult deoarece se apropie sărbătorile şi împreună cu familiile noastre sărbătorim naşterea Domnului Iisus Hristos. Vom cânta colinde pe la casele oamenilor.

5. Folosiţi aceste expresii şi altele selectate în carneţelul de expresii artistice pentru întocmirea

unei compuneri cu titlul „La săniuş”.

Nu uitaţi! •realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21); •analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate.

68

textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate. 68

1. Selectaţi cu

Iarna pe uliţă

-fragment-

răspunsurile corecte:1. Selectaţi cu Iarna pe uliţă -fragment- de George Coşbuc Acţiunea se petrece: • iarna •

de George Coşbuc

Acţiunea se petrece: • iarna

• pe coasta dealului

• în sat

• în cartierul nostru

Personajele sunt: • copiii mici • copiii mari • sătenii • tătarii

Starea vremii descrisă în poezie: • este înnorat

• ninsoarea s-a oprit

• nu e soare

• nu bate vântul

• deasupra râului e ceaţă

• viscoleşte

2. Notaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor extrase din poezie:

a-nceput

a-nceput râzând

râzând

a-nceput râzând

a stat

a stat se gâlcevesc

se gâlcevesc

se gâlcevesc

stau

stau mari

mari

stau mari

liniştit

liniştit plâng

plâng

liniştit plâng

vuiet

vuiet trece

trece

vuiet trece

1. Un cuvânt - mai multe sensuri! Explicaţi semnificaţia lor.

stat
stat

s-au răzbunat

sensuri! Explicaţi semnificaţia lor. stat s-au răzbunat România este un stat modern european. Au stat degeaba

România este un stat modern european. Au stat degeaba o oră.

Norii s-au răzbunat pe sat. El s-a răzbunat pe cel care le-a făcut rău.

coastă
coastă

Şi-a fracturat o coastă. Ei trag de sanie pe coasta dealului.

mătănii

Bătrâna afăcut câteva mătănii în faţa altarului. Călugării aveau la rugăciuni nişte mătănii de lemn. Copiii cădeau şi făceau mătănii prin zăpadă.

2. Grupaţi în două coloane cuvintele care exprimă imagini sonore (auditive) şi dinamice (de

mişcare) extrase din poezia „Iarna pe uliţă” de George Coşbuc.

Imagini dinamice (de mişcare) Imagini sonore (auditive)
Imagini dinamice
(de mişcare)
Imagini sonore
(auditive)

69

Scrierea corectă „n-aţi” şi „n-au”

1. Descoperă modul de formare al ortogramelor urmărind:

*ce literă lipseşte *ce fel de propoziţii sunt *timpul, persoana şi numărul verbelor

de propoziţii sunt *timpul, persoana şi numărul verbelor N-aţi văzut nici voi? N-au povestit chiar tot.

N-aţi văzut nici voi?

N-au povestit chiar tot.

2. Modifică după cum sugerează modelul:

a)

Nu aţi cântat toţi. N-aţi cântat toţi.

modelul: a) Nu aţi cântat toţi. N-aţi cântat toţi. Nu aţi dormit Nu aţi învăţat Nu

Nu aţi dormit

Nu aţi dormit

Nu aţi învăţat

Nu aţi învăţat
Nu aţi dormit Nu aţi învăţat Nu aţi răspuns la Nu aţi ascultat Nu aţi schimbat

Nu aţi răspuns la

Nu aţi ascultat

Nu aţi ascultat

Nu aţi schimbat

Nu aţi schimbat

Nu aţi scris

Nu aţi scris
Nu aţi ascultat Nu aţi schimbat Nu aţi scris b) N-aţi văzut cumva pe Zdreanţă? Nu
Nu aţi ascultat Nu aţi schimbat Nu aţi scris b) N-aţi văzut cumva pe Zdreanţă? Nu

b) N-aţi văzut cumva pe Zdreanţă?

b) N-aţi văzut cumva pe Zdreanţă? Nu aţi văzut cumva pe Zdreanţă?

Nu aţi văzut cumva pe Zdreanţă?

N-aţi privit la fereastră.

N-aţi privit la fereastră.

N-aţi completat chestionarul.

N-aţi completat chestionarul.

N-aţi luat carnetul de şofer.

N-aţi luat carnetul de şofer.

N-aţi mâncat toată ciorba.

N-aţi mâncat toată ciorba.

N-aţi anunţat că plecaţi.

N-aţi anunţat că plecaţi.

N-aţi avut răbdare.

N-aţi avut răbdare.

3. Urmăreşte modelul dat şi rezolvă:

a) N-au văzut nimic.

N-au ajuns

N-au desenat

N-au luat

N-au auzit

N-au comunicat

N-au precizat

Nu au văzut nimic.

N-au auzit N-au comunicat N-au precizat Nu au văzut nimic. b) Nu au făcut ceva rău.

b) Nu au făcut ceva rău.

N-au făcut ceva rău.

Nu au dat încă

Nu au cheltuit toţi

Nu au găsit

Nu au bătut

Nu au promis

Nu au înţeles de

70

Recapitulare

1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvinte cu sens asemănător (sinonime) celor subliniate:

Odată, la Sfântul Vasile, ne hotărâm (

)

noi vreo câţiva băieţi din sat

să ne ducem cu plugul; căci eram şi eu mărişor acum, din păcate. Şi cu o zi înainte (în

)

Sfântului Vasile, toată ziua am insistat pe lângă tata (

) să-mi facă şi mie un putinei cu piele de miel şi coadă de cal (

Şi a doua zi, tocmai (

)

în ziua de lăsatul secului de postul Sân-Petrului,

).

făcând mama un cuptor zdravăn de turte moldoveneşti (

poalele-n brâu, şi pârpălind nişte pui tineri la jar (

unt, pe la micul dejun ( noi.

) şi plăcinte cu

),

şi apoi tăvălindu-i prin

),

cheamă pe mătuşa Măriuca lui Moş Andrei la

2. Explicaţi înţelesul expresiilor date:

capul

Am stat pe capul mamei să mă lase în Mă doare Tata stă în capul Am destule pe cap, nu-mi mai trebuie M-am dat peste cap să rezolv Povestea este fără cap şi fără

3. Precizaţi sensul cuvintelor subliniate. Ce observaţi? Ce alte înţelesuri mai pot avea?

Ne prindem cu jurământ să ne întâlnim şi la anul. Vrem să ne ducem la circ.

Ne prindem etichetele la piept.

Ne ducem cu gândul la vacanţă.

Colegii vor să-mi facă o surpriză. Nu mă aşteptam să-mi facă zile fripte.

Am stat pe capul tatei să-mi facă buhai. Ieri am stat pe locul tău în bancă.

4. Realizaţi acordul apoi inversaţi locul părţilor de vorbire, ca în modelul dat:

s+adj.

adj.+s

s+adj.

adj.+ s

floare albastră

albastra floare

cântec

 

penar

 

vulpe

 

izvoare

 

fructe

 

apă

 

copii

 

mamă

 

munte

 

nori

 

sfat

 

71

1. Citiţi următorul text:

Evaluare

„M-am dus la Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de vre-o opt anişori. N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am adus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare ţinută.”

a) Precizaţi:

☺locul unde se petrece acţiunea:

☺timpul acţiunii:

☺personajele prezente în text:

b) Scrieţi cel puţin:

☺un substantiv

☺ un

(„Vizită”- I.L.Caragiale)

☺un verb

2. Alege din lecturile studiate trei personaje. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvintele alese

să aibă rol de subiect

3.

Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele date:

(n-am)

(n-am)

(n-aţi)

(n-aţi)

(n-are)

(n-are)

4. Scrie forma corectă a adjectivelor din paranteze:

„În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară)

Stelele par (îngheţat) Iar zăpada (cristalin)

Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.”

(cumplită)

, cerul pare (oţelit)

pe câmpii (strălucitor)

(„Miezul iernei”- V.Alecsandri)

!

5. Completează tabelul cu adjectivele de la exerciţiul de mai sus (cele adăugate de voi):

Adjectivul Genul Numărul 72
Adjectivul
Genul
Numărul
72

Unitatea 5

ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM

Muma lui Ştefan cel Mare

1. Completaţi cu

NE MÂNDRIM Muma lui Ştefan cel Mare 1. Completaţi cu (fragment) răspunsurile corecte: de Dimitrie Bolintineanu

(fragment)

răspunsurile corecte:

de Dimitrie Bolintineanu

Personajele care apar în textul poeziei sunt: O Ştefan cel Mare;

O

mama domnitorului;

O

sultanul;

Acţiunea se desfăşoară: O la castelul unde mama sa se refugiase;

O

la cetatea de scaun, Cetatea Neamţului;

O

pe câmpul de bătălie;

Timpul în care se petrece acţiunea este: O la miezul nopţii;

O

la prânz;

O

dimineaţa;

O la miezul nopţii; O la prânz; O dimineaţa; La rugămintea fiului său mama: O îi

La rugămintea fiului său mama: O îi deschide poarta; O îl trimite din nou la luptă; O îi spune că mai bine moare demn pe câmpul de luptă decât să se ascundă ca un fricos în cetate;

Voievodul: O se ascunde la nişte prieteni; O adună oaste nouă şi porneşte o luptă nouă; O ascultă de mama sa şi câştigă bătălia;

Prin această poezie poetul ne spune: O că iubirea de ţară este mai importantă decât iubirea de mamă;

O

că mama nu-şi iubea fiul;

O

că aşa trebuie să lupte un conducător pentru ţara sa;

O

că Ştefan cel Mare a dat exemplu de patriotism tuturor Românilor.

2. Scrieţi în paranteză sensul asemănător cuvântului subliniat:

a ciocăni

La castel bate în poartă Ştefan cel Mare. (

)

a sufla

Crivăţul bate cu putere dinspre est. (

)

a învinge

Frişca se bate cu mixerul. (

)

a gândi

bate gândul să iau un bilet la teatru. (

)

a ciocăni

Fratele meu mă bate la şah mereu. (

)

a amesteca

Bate drumurile toată ziua. (

)

Vecinul bate covorul doar la ore potrivite. (

73

)

a

a

scutura

colinda

3.

Indică cu

3. Indică cu sensul corect al expresiilor:

sensul corect al expresiilor:

Trecerea raţei pe lac lăsa o undă lină.

o adiere

dor toate rănile.

îmi lipseşte

O

undă rece de vânt înfiorează pădurea.

un val

Mi-e dor de bunica.

sufăr

4. Alcătuiţi cel puţin 3 propoziţii în care cuvântul crudă să aibă sensuri diferite.

5. Spuneţi-vă părerea!

Mama lui Ştefan cel Mare nu l-a primit în castel deoarece:

□ a vrut să-l determine să continue lupta;

□ a dorit să-i arate ce trebuie să facă orice conducător de ţară;

□ a încercat să-l facă să înţeleagă că el era dator şi cu viaţa şi cu moartea pentru poporul său;

□ considera ca fiind ruşinos să-ţi laşi ţara ocupată de duşmani.

Domnitorul a ascultat sfatul mamei sale pentru că:

Domnitorul a ascultat sfatul mamei sale pentru că: □ îşi iubea ţara şi poporul; □ îşi

□ îşi iubea ţara şi poporul;

□ îşi respecta mama;

□ a înţeles că mama sa avea dreptate;

□ a vrut să dovedească prin exemplul propriu că trebuie să fie viteji în luptă;

□ dorea să primească recunoştinţa poporului său pentru faptele sale de curaj.

6. Stabiliţi care este tema poeziei: O copilăria

Explicaţi alegerile.

care este tema poeziei: O copilăria Explicaţi alegerile. O natura ţării O povestiri cu tâlc O

O

natura ţării

O

povestiri cu tâlc

O

istoria patriei

7.

Aşezaţi în ordine ideile planului simplu:

Respingerea mamei

Rugămintea fiului

Înfrângerea din prima bătălie

Biruinţa domnitorului

8. Descoperiţi în poezie fragmentele în care se folosesc ghilimelele. Explicaţi utilizarea lor.

9. Copiaţi din text 3 substantive, 3 verbe, 3 adjective şi analizaţi-le.

10. Alcătuiţi un text scurt în care să introduceţi următoarele cuvinte: orologiu, oaste, soartă,

crudă, sfărâmată, biruinţă, zdrobit.

74

Pronumele personal

1. Amintiţi-vă formele de bază ale pronumelui personal! Completaţi spaţiile:

pers.

singular

plural

I

eu

 

mie, îmi, mi, mine, mă, m-

 
 

tu

 

aII-a

ţie,

 
 

el

ea

 

aIII-a

lui

ei

 

Introduceţi în tabel pronumele personale: dânsul, dânsa, dânsului, dânsei dânşii, dânşilor, dânsele, dânselor.

2.

a)

Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi:

Un pronume personal, persoana a II-a, numărul singular:

b)

Un pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul feminin:

c)

Două pronume personale, persoana I şi a II-a, numărul singular:

pronume personale, persoana I şi a II-a, numărul singular: 3. Recunoaşteţi pronumele personale din fragmentul dat:

3.

Recunoaşteţi pronumele personale din fragmentul dat:

„Încă pe cale fiind şi silit să ajungă, calul zise fetei:

_ Stăpână, până acum m-ai ascultat la orice ţi-am zis şi toate ţi-au mers bine. Ascultă-mă şi de data asta şi nu vei greşi. Eu sunt bătrân de aici înainte şi mi-e să nu poticnesc. Ia-l pe fratele meu Galben-de-soare şi fă călătoria mai departe cu el. Încrede-te în el cum te-ai încrezut în mine şi nu te vei căi. El este mult mai tânăr decât mine şi mai sprinten şi te va învăţa ca şi mine ce să faci la vreme de nevoie.”

(„Ileana Sânziana”-Petre Ispirescu)

4. Înlocuiţi substantivele subliniate cu pronume:

a) Am fost la Maria (

b) Corina cu Georgeta (

c) _ Victor (

d) _ Nicu, Grigore, Sanda şi Auraş (

)

să-mi dea împrumut atlasul geografic.

)

priveau la un film cu desene animate.

)

),

vino la masă!

veniţi cu mine la laborator?

5. Înlocuiţi pronumele subliniate cu substantive potrivite:

Le-am văzut în Am citit-o pe I-am făcut curat în

75

Reţineţi:

Pentru o adresare politicoasă se folosesc, pe lângă pronumele de politeţe cunoscute (dumneata, dumitale,dumnealui, dumneaei, dumnealor, dumneavoastră) şi alte forme, ca de exemplu: matale (mătăluţă, mătălică), Domnia Voastră, Domniile Voastre, Domniile Lor, Măria Ta, Măria Voastră/Sa, Alteţa Voastră/Sa, Înălţimea Voastră/Sa, Excelenţa Dumneavoastră/Sa ş.a.

6. Alege pronumele personale de politeţe adecvate:

_Măria Ta/ Tu (Ştefane) tătarii sunt aproape de cetate! _Fiul dumneavoastră/tău a luat premiul întâi la concurs. Domnia Sa/Dânsa, regina, a dorit să vorbească mulţimii adunate la castel. _Bunico, tu/matale, când erai tânără, semănai cu mama?

tu/matale , când erai tânără, semănai cu mama? 7. Realizează corespondenţa între pronume echivalente:

7. Realizează corespondenţa între pronume echivalente:

voi

dânsul

 

tu

 

ei, ele

dânsa

dumnealui

dumneavoastră

dumnealor

dumneaei

dumneata

8. Analizaţi pronumele din propoziţiile de mai jos precizând felul, persoana, genul (pentru

pers. aIII-a) şi numărul acestora:

persoana, genul (pentru pers. aIII-a) şi numărul acestora: _Credeaţi că eu nu ştiu dar ieri, pe

_Credeaţi că eu nu ştiu dar ieri, pe când dumneavoastră eraţi în bibliotecă, am privit pe fereastra clasei şi am văzut-o cum schimba culorile _Ce spui tu, copile? Pe cine ai văzut?

_ Pe ea

_ Aş vrea să te cred dar mi-e greu să cred aşa ceva

Avea un coş plin de vopsele!

Mai era cineva cu tine?

 

9.

Construiţi propoziţii după schemele date:

 

a)

S

P

A.P.

A.P

b)

P

A.P.

A.P.

A.P

c)

S

A.P.

P

A.P.

p

v

s

p

v

s

p

p

s

p

v

adj

 

76

1. Bifaţi cu

1. Bifaţi cu răspunsurile corecte: George Enescu după Pavel Câmpeanu Momentul când se petrece acţiunea este:

răspunsurile corecte:

George Enescu

după Pavel Câmpeanu

Momentul când se petrece acţiunea este: O dimineaţa

O

seara

O

în luna lui august, vara

Locul unde se desfăşoară acţiunea este: O în satul natal

O

la Paris

O

la horă, pe povârnişul dealului

O la Paris O la horă, pe povârnişul dealului Personajele textului sunt: O Jurjac O Tănăsică

Personajele textului sunt: O Jurjac

O

Tănăsică

O

sătenii

O

lăutarii

O

compozitorul George Enescu

2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens:

coasta

neostenită

domoală

scripcar

se răsfrâng

tainic

vraja

odinioară

violonist

demult

neobosită

se reflectă

misterios

farmec

povârniş

molcomă

3. Scrie cuvintele cu sens opus celor date:

molcomă 3. Scrie cuvintele cu sens opus celor date: lumină → domoală → a înainta →

lumină

domoală

a înainta

liniştea

bucurie

a se opri

ilustru

odinioară

fremătător

4. Selectaţi explicaţiile care vi se par potrivite:

„ Jurjac se lasă pe povârnişul dealului, înaintând ca prin vis spre cercul dansatorilor” pentru că:

era curios să vadă cum dansează sătenii;

muzica şi dansul popular îl vrăjeau;

era distrat;

„Toate din cele pe care le vede şi le aude îl pătrund pe copil, îl inundă cu un simţământ răscolitor şi de neînţeles, un fel de bucurie tristă, care-i umple ochii de lacrimi.”

copilul nu înţelegea ce se întâmplă şi era trist;

emoţiile copilului erau adânci şi amestecate, bucurie şi tristeţe deopotrivă;

copilului îi vine să plângă de emoţie;

5. Explicaţi ultimele cuvinte ale textului: „Nu, Jurjac nu a uitat hora niciodată!”

6. Selectaţi fragmentul care descrie hora şi transcrieţi-l în caiete.

7. Întocmiţi ideile principale şi alcătuiţi povestirea lecţiei.

77

8.

Selectaţi din cuvinte doar pronumele personale:

dumneavoastră, eu, mare, lor, dânsul, a citi, l-, nouă, voi, tine, autor, dânsele, Măria Ta, albastru, ele, trei, le, dumnealui, o, noi, -mi, Excelenţa Voastră, a voi, matale, zăpadă, tu, lor, ne-, persoană.

9. Alege forma corectă a pronumelui personal:

Eu/Ieu am primit premiul întâi la tenis. A venit şi ea/ia la plimbare. Ei/Iei au interpretat un cântec nou.

ea/ia la plimbare. Ei/Iei au interpretat un cântec nou. 10. Au gen doar pronumele personale de

10. Au gen doar pronumele personale de la persoana a III-a, singular şi plural. Completează

genul pronumelor date:

Persoana a III-a, nr. singular:

El, lui, dânsul, dânsului, dumnealui→ genulgenul pronumelor date: Persoana a III-a, nr. singular: Ea, ei, dânsa, dânsei, dumneaei → genul Persoana

Ea, ei, dânsa, dânsei, dumneaei → genulsingular: El, lui, dânsul, dânsului, dumnealui→ genul Persoana a III-a, nr. plural: Ei, lor, dânşii, dânşilor,

Persoana a III-a, nr. plural:

Ei, lor, dânşii, dânşilor, dumnealor→ genuldânsei, dumneaei → genul Persoana a III-a, nr. plural: Ele, lor, dânsele, dânselor, dumnealor→ genul 11.

Ele, lor, dânsele, dânselor, dumnealor→ genulplural: Ei, lor, dânşii, dânşilor, dumnealor→ genul 11. Subliniaţi şi analizaţi pronumele personale din

11.

Subliniaţi şi analizaţi pronumele personale din propoziţiile date:

Eu vreau să te duci la bunica cu merinde.

A citit şi dânsa cartea.

Vin şi ele cu noi la teatru.

Dumnealui este profesor la noi.

12.

Alcătuieşte propoziţi în care pronumele să aibă funcţia sintactică (partea de propoziţie)

cerută:

S

 

ascult la

(cine?)

S

(cine?)

vine după-amiază la

A.P.

(la cine?)

13. Construiţi o propoziţie după schema dată:

S

P

A.P.

A.P.

p

v

s

adj.

78

O vizită în atelierul lui Brâncuşi

(fragment) după Cella Delavrancea

1. Indicaţi cu răspunsurile corecte:

Acţiunea se desfăşoară : la

Bucureşti

la Paris într-un sat românesc

Personajele lecturii sunt: Brâncuşi Cella Delavrancea

în anul 1922 vara primăvara

autoarea Barbu Delavrancea

Casa lui Brâncuşi din Paris era: o casă din satul nostru românesc o vilă în stil franţuzesc o casă modernă

o vilă în stil franţuzesc o casă modernă Mesajul textului este: deşi locuia departe sculptorul nu

Mesajul textului este: deşi locuia departe sculptorul nu şi-a uitat niciodată ţara; arta populară românească i-a fost sursă de inspiraţie toată viaţa; Brâncuşi uitase de locurile natale.

2. Selectaţi din textul lecţiei fragmentul care descrie interiorul casei. Subliniaţi cuvintele care

descriu obiectele de mobilier care decorau casa.

3.

Legaţi prin

3. Legaţi prin cuvintele cu acelaşi sens:

cuvintele cu acelaşi sens:

a)

au sfedelit

odaie

 

vatră

indulgenţă

 

sură

 

agere

poliţe

cameră

cuptor

 

căruntă

au cercetat

îngăduinţă

 

rafturi

iuţi

b)

scrin

vibraţia

a surâs

şlefuiesc

voluminoasă

te voi pofti

glas

dovedeşti

a zâmbit

dulăpior

tremurul

netezesc

te voi invita

demonstrezi

mare

voce

4. Aşezaţi ideile în ordinea corectă şi împărţiţi lectura în fragmente potrivite.

Casa sculptorului Vizita Cellei Delavrancea la atelierul lui Brâncuşi Explicaţiile date invitatei

5. Alcătuiţi planul dezvoltat de idei şi realizaţi rezumatul lecturii „O vizită în atelierul lui

Brâncuşi” după Cella Delavrancea.

6. Spuneţi-vă părerea!

De ce credeţi că sculptorul şi-a construit o casă tipic românească în mijlocul Parisului? De ce era decorată casa cu obiecte întocmai celor folosite în satul natal?

79

românească în mijlocul Parisului? De ce era decorată casa cu obiecte întocmai celor folosite în satul

7.

Marcaţi cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte:

Expresia „Doi ochi albaştri m-au sfredelit cu privirea” doreşte să spună că:

privirea sculptorului era pătrunzătoare; se uita ca şi cum ar fi vrut să descifreze cu privirea firea omului pe care-l vedea; se uita în gol, fără interes;

Avea „O casă din satul nostru românesc” pentru că:

nu avea bani de o casă mare; îi era dor de satul natal şi aşa se simţea ca acasă; considera că valorile româneşti tradiţionale erau mai presus de un mod de viaţă străin;

„Totul era vioi în el, barbă sură, părul lăsat în voie, haina de lucrător, mâinile agere.” sugerează că:

semăna cu un meşter popular din România; avea înfăţişarea unui artist preocupat de arta sa, haina şi mâinile sugerau faptul că muncea cu o preocupare deosebită; semăna cu un meşter francez modern;

Din fragmentul „Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali

că le aud vibraţia de violoncel.” se înţelege că:

Luceau atât de tare, încât mi s-a părut

statuile de alamă, prin forma lor ovoidală, trezea în sufletul artistei vibraţii melodioase; fiind muziciană, simţea la rândul ei frumuseţea artei; pepenii i se păreau buni de mâncat;

„Le şlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însufleţite.” dovedesc că Brâncuşi:

din dorinţa de a realiza opere perfecte muncea şi luni de zile; sculpturile păreau vii dovedind geniul său artistic; modul de lucru era asemănător cu cel al meşterilor populari;

de lucru era asemănător cu cel al meşterilor populari; „Nimeni n-a simţit până acum că alama

„Nimeni n-a simţit până acum că alama asta cântă.” arată că:

fata a simţit cântecul sculpturii pentru că era şi ea artistă; sculptura sugera muzică şi artele s-au întâlnit în această lucrare; artiştii simt la fel indiferent prin ce ramură a artei se exprimă.

8.

Transformaţi în povestire dialogul dintre Constantin Brâncuşi şi Cella Delavrancea (de la ”

până la „Îţi mulţumesc!”

„Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali

9. Încercuiţi forma corectă:

Mi-a spus că nu-l/nul aşteaptă aşa de mult.

A plecat l-a/la spectacol cu colega ei.

Nu l-am/lam mai văzut de mult.

L-oi/Loi chema când oi avea eu chef!

A-l/Al cui este penarul acesta?

L-ar/Lar fi primit azi dacă l-ar/lar fi

trimis la timp.

10. Spuneţi-vă părerea:

L-a/La văzut alaltăieri în parc.

Cred că l-ai/lai văzut pe Ion, nu pe Vasile.

L-aţi/Laţi văzut cumva pe Zderanţă?

Întreabă-l/Întreabăl mai bine pe el dacă vrei să ştii.

Aştept să-l/săl primesc peste două zile.

L-aş/Laş vedea dacă ar trece pe aici.

Eşti l-aş/laş dacă nu recunoşti că ai greşit.

De ce credeţi că o muziciană română a fost prima care a descoperit că „alama asta cântă”?

80

Scrierea corectă a cuvintelor „ce-l” şi „cel”

Reţineţi! Pronumele personal l se desparte întotdeauna prin cratimă de celelalte părţi de vorbire.

1. Modifică după cum sugerează modelul:

Ştiu ce îl doare.

Am

Ce îl întreabă la concurs?

Nu am aflat ce îl nelinişteşte.

Ce îl face să devină cuminte?

Ce îl încântă la acest joc e că e uşor.

auzit ce îl preocupă.

Ştiu ce-l doare.la acest joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. 2. Completează spaţiile punctate cu

joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate
joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate
joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate
joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate
joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate
joc e că e uşor. auzit ce îl preocupă. Ştiu ce-l doare. 2. Completează spaţiile punctate

2.

Completează spaţiile punctate cu unul din cuvintele „ce-l” sau „cel”:

 

Ştefan

Mare s-a luptat cu turcii.

Cred că ştiu

va asculta mâine.

El e

care

mi-a dat jucăria.

Am

mai

frumos căţel din lume!

Cosmin e

mai

bun la matematică.

Vreau să ştiu

interesează.

Poartă un scut

fereşte de săgeţi.

face să nu-şi facă temele?

3. Selectaţi pronumele personale din text. Analizaţi-le precizând felul, persoana, numărul şi

genul:

Eu nu ştiam că el este vecin cu noi. Doar tu l-ai remarcat şi ne-ai atras atenţia şi nouă.

4.

Completaţi propoziţiile cu pronume care să aibă funcţia cerută:

S

ascultă povestea.→

cine?

Am primit-

A.P

pe cine?

şi pe

A.P

. →

pe cine?

81

Evaluare

1. Alcătuiţi trei enunţuri despre trei oameni de seamă ai poporului român, care au dus faima

ţării în lumea întreagă şi cu care ne mândrim.

2. Subliniaţi pronumele personale din textul de mai jos:

„_ Dar noi n-am declaratără? Strigă mamiţa.

_ Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam’mare.

_ De ce-a scos capul pe fereastră? Eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul.

_ Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? zice tanti Miţa urâtului…”

3. Analizaţi pronumele selectate:

…………………………………………………………………………………………………………

4. Încercuiţi forma corectă:

Căţelul Codiţă este cel/ce-l mai bun prieten al meu.

Aş vrea să ştiu cel/ce-l determină să se comporte aşa.

Ştefan cel/ce-l Mare a fost un domnitor iubit de popor.

Cred că ştiu de cel/ce-l lăuda pe colegul său.

“Prâslea cel/ce-l Voinic şi merele de aur” este basmul meu preferat.

Nu mi-a spus cel/ce-l frământă.

basmul meu preferat. Nu mi-a spus cel/ce-l frământă. 5. Completaţi comunicările cu pronume care să aibă

5. Completaţi comunicările cu pronume care să aibă funcţia sintactică menţionată:

Dă-

P.S

prietenului tău cadoul. → …………………………………………………………

cui?

_

S

veniţi la spectacol?→ ……………………………………………………………….

cine?

Despre

P.S

despre cine?

au discutat?→ …………………………………………………………………

82

Unitatea 6

ÎNFLORESC GRĂDINILE

Unitatea 6 ÎNFLORESC GRĂDINILE Vestitorii primăverii de George Coşbuc 1. Marcaţi cu răspunsurile corecte:

Vestitorii primăverii

de George Coşbuc

1. Marcaţi cu răspunsurile corecte:

Poezia este:

o scrisoare adresată naturii; un dialog între el şi natură; un imn dedicat păsărilor călătoare; o doină de jale.

Poetul îşi exprimă:

dragostea faţă de natură; admiraţia faţă de păsările călătoare; fericirea că natura a renăscut; regretul pentru venirea păsărilor călătoare.

2. Completaţi spaţiile punctate cu sinonime potrivite:

dragi →

cântec →

zarea →

abastră →

sihastră →

miazănoapte→

glas →

imnuri →

line →

3.

Realizaţi corespondenţa între antonime:

dragi

plini

plâng

reci

bine

neplăcute

veniţi

râd

goi

rău

calde

plecaţi

4. Încercuiţi cu răspunsurile pe care le credeţi adevărate:

„unde-aţi fost şi voi străine”exprimă:

singurătatea pe care au simţit-o păsările aflate departe de casă; păsările aparţin acestor locuri; nu le-am simţit lipsa;

aparţin acestor locuri; nu le-am simţit lipsa; „aţi cântat au cântat cu dragoste şi respect; au

„aţi cântat

au cântat cu dragoste şi respect;

au cântat cântece bisericeşti; au cântat cântece de jale.

naturii

calde imnuri sfinte

înseamnă că păsările:

„Nu v-a prins dragostea sihastră

N-aţi dus dorul de casă? N-aţi avut cui să spuneţi cât de mult vă iubiţi ţara? N-aţi simţit cât sunteţi de singuri?

?” întreabă:

„nopţile cu poezie” exprimă:

nopţile în care citeşti poezii; nopţi plăcute, fermecate; nopţile care te inspiră să scrii poezii.

83

5.

Completaţi spaţiile punctate cu ortogramele v-a, n-aţi, le-aţi, l-a, s-au, dintr-alte:

Cred că

fost dor de ţara voastră.

auzit

nimic?

Nu

văzut niciodată aşa de fericit.

Ghioceii

deschis repede.

Am ales-o

cărţi pe cea mai nouă.

Voi

ales pe cele mai bune.

6. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele noi, gol, dor, nouă să aibă sensuri diferite:

7. Alcătuiţi propoziţii după următoarele scheme:

 
7. Alcătuiţi propoziţii după următoarele scheme:  

S

+

P

+

A.P.

subst. propriu

verb la timpul trecut

subst. com.

S

+

P

+

A.P.

pron.pers de politeţe

verb la timpul viitor

8. Lucraţi pe grupe!

Formulaţi câte o propoziţie pentru fiecare imagine dată

subst. propriu

Adăugaţi apoi alte propoziţii la fiecare

imagine introducând cuvinte şi expresii frumoase din poezie. Ce constataţi? Ce aţi alcătuit procedând astfel?

imagine introducând cuvinte şi expresii frumoase din poezie. Ce constataţi? Ce aţi alcătuit procedând astfel? 84
imagine introducând cuvinte şi expresii frumoase din poezie. Ce constataţi? Ce aţi alcătuit procedând astfel? 84

84

imagine introducând cuvinte şi expresii frumoase din poezie. Ce constataţi? Ce aţi alcătuit procedând astfel? 84

Numeralul

1. Completaţi definiţia cu cuvintele care lipsesc:

Numeralul este partea de

şi

care exprimă obiectelor prin numărare.

2.

Subliniaţi numeralele din fragmentele date:

 

a)

„Călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă din întâmplare, celui ce avusese trei

pâini(

)”

(„Cinci pâini”-Ion Creangă)

b)

„După ce s-a odihnit vreo câteva zile, (

)

pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat un ou, în tot

şapte ouă mici ca nişte cofeturi şi a început să le clocească.” („Puiul”- Al. Brătescu-Voineşti)

c)

„Se prind în joc doi, trei şi chiar patru băieţi. Se hotărăsc ca să lase de la doi, trei sau chiar patru paşi distanţă.”

 

(„Jocuri”- Petre Ispirescu)

3.

Completează propoziţiile cu numerale:

 

În clasă suntem

băieţi şi din măr e al meu, restul e al tău.

fete.

Eu stau în banca Anul are

luni şi

anotimpuri.

4.

Scrieţi cu litere următoarele numere:

15=

a IX-a=

101=

CLVI=

683=

MMXI=

38=

al III-lea=

5.

Grupaţi numeralele cardinale (numărul) şi ordinale (ordinea) din enunţurile date în tabelul

de mai jos:

Fiona are de spus trei strofe din poezie. A doua este cea mai grea. Vineri este a cincea zi din săptămână, duminică este a şaptea. Manualul de limba română are o sută douăzeci şi opt de pagini deci mai avem de parcurs patruzeci şi două de pagini.

NUMERALE CARDINALE

NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE
NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE
NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE

NUMERALE ORDINALE

NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE
NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE
NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE

85

Scrierea şi citirea corectă a numeralelor

Scrierea şi citirea corectă a numeralelor E bine să ştii şi alte numerale: a) cardinale: -

E bine să ştii şi alte numerale:

a) cardinale: - amândouă, amândoi, ambele, tustrei

- înzecit, însutit, înmiit, dublu, triplu

- câte unul, câte una, câte doi, a doua oară, bis

- doime, pătrime, jumătate, sfert b) ordinale: - primul, al doilea, ultimul

1. Uneşte numeralele care semnifică acelaşi lucru:

dublu

sfert

triplu

întâia

doimea

de trei ori

pătrimea

de două ori

prima

jumătate

treime

a treia parte

2. Tăiaţi forma greşită:

patrusprezece – paisprezece cincisprezece – cinşpe

şaisprezece – şasesprezece optisprezece – optsprezece

şaptisprezece - şaptesprezece optălea – optulea

al douăzecelea – al douăzecilea ora doisprezece – ora douăsprezece al treisprezecilea – al treisprezecelea douăzeci elevi – douăzeci de elevi

al treisprezecelea douăzeci elevi – douăzeci de elevi Reţineţi! Numeralul are acelaşi număr cu substantivul

Reţineţi! Numeralul are acelaşi număr cu substantivul pe catre îl determină.

3.

Analizaţi numeralele din enunţurile următoare, după model:

numeralele din enunţurile următoare, după model: Am în coş douăzeci şi cinci de mere. douăzeci şi

Am în coş douăzeci şi cinci de mere.

douăzeci şi cinci = numeral, genul neutru

La noi în clasă sunt nouă băieţi şi şase fete.

Cartea mea de poveşti are şaptezeci şi două de pagini.

Maria este a doua elevă în catalog. Ionel este al nouălea elev.

4. Alcătuiţi o scurtă compunere în care să introduceţi cel puţin 3 numerale cardinale şi 3

numerale ordinale. Subliniaţi-le.

86

Ciocârlia

după Ion Agârbiceanu

1. Însemnaţi cu răspunsurile corecte:

Acţiunea se petrece: vara la începutul lui martie primăvara

la ţară pe câmp la oraş

Personajele textului sunt: sătenii bădiţa, fratele lui Ionaş Vasilică

Ionaş

copiii învăţătorul copiilor

Cântecul ciocârliei vesteşte: venirea primăverii; instalarea definitivă a primăverii; momentul optim pentru ca plugarii să înceapă lucrul la câmp.

Textul transmite mesajele: natura a fost întotdeauna iubită de ţăranul român; cântecul ciocârliei este prilej de bucurie pentru săteni; copiii sunt nerăbdători să afle poveştile ciocârliei.

2. Completaţi propoziţiile despre semnele primăverii cu elemente întâlnite în textul „Ciocârlia”

după I. Agârbiceanu:

Zăpada

Iarba

Soarele

Vântul

Ciocârlia

3.

Separaţi textul în fragmente şi descoperiţi ordinea corectă a ideilor principale:

şi descoperiţi ordinea corectă a ideilor principale: Povestea ciocârliei; Primele semne ale primăverii;

Povestea ciocârliei; Primele semne ale primăverii; Discuţia copiilor; Cântecul ciocârliei; Ieşirea plugarilor la arat.

4. Transformaţi planul de idei în formă de titlu într-un plan de idei sub forma unor propoziţii.

5. Dezvoltaţi planul de idei.

6. Alcătuiţi oral povestirea textului.

7. Alcătuiţi povestirea şi în scris.

Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice. Utilizaţi-le pe

cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut asemănător.

8. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens:

văzduh

a se repezi, a fi nerăbdător

se înspăimânta

aromă, parfum

toane

zare, cer

mireasmă

crud, fragil, gingaş

a se grăbi

mofturi, capricii

fraged

a se speria, a se îngrozi

87

Scrierea corectă a cuvintelor „nu-l”, „n-o” şi „nu-i”

1. Transformaţi conform modelului:

Nu îl cunosc. → Nu-l cunosc.

Nu o cunosc.→ N-o cunosc.

Nu îi cunosc.→ Nu-i cunosc.

Nu îl văd. →

Nu o văd. →

Nu îi văd. →

Nu îl ştiu. →

Nu o ştiu. →

Nu îi ştiu. →

Nu îl vreau. →

Nu o vreau. →

Nu îi vreau. →

Nu este fratele meu. → Nu e fratele meu → Nu-i fratele meu.

Nu este nouă. →

Nu este aici. →

Nu este al tău. →

2.

Eu

Cred că mama

Acasă

Completaţi propoziţiile următoare cu cuvintele: nu-l, nul, nu-i, n-o.

iert

pe Ionel decât dacă-şi cere scuze.

să se supere de data asta.

nimeni.

dacă-şi cere scuze. să se supere de data asta. nimeni. Rezultatul meciului a fost 3. Transformaţi

Rezultatul meciului a fost

3. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii negative:

Eu am văzut ciocârlia → Eu nu am văzut ciocârlia. → Eu n-am văzut ciocârlia.

Am o turmă de oi. →

O

văd pe cer. →

Îl

aşteaptă să răsară. →

4. Alcătuiţi două propoziţii în care cuvântul „i” să aibă două valori gramaticale:

5. Alcătuiţi enunţuri în care să introduceţi cuvintele: nu-l, n-o, nu-i, nul.

6. Dictare: textul de la „Descoperiţi singuri!” şi selecţie din textul „Ciocârlia”după Ion

Agârbiceanu.

88

Furtuna

(fragment) de Ştefan Octavian Iosif

1. Încercuiţi cu răspunsurile corecte:

Luna mai se mai numeşte:

Personajele care participă la acţiune sunt:

• cireşar (luna cireşelor)

• părinţii

• florar (luna florilor)

• copilul

• furtunilor

• Grivei

Acţiunea se desfăşoară:

Poezia povesteşte despre:

• în codru

dorul de hoinăreală al copilului şi al căţelului

• acasă, la ţară

• furtuna din codru stârnită ca din senin

• la câmp deschis

• teama declanşată de fulgere şi vânt

• în parc

• cât de schimbătoare este vremea primăvara

în parc • cât de schimbătoare este vremea primăvara 2. Marcaţi cu ■ explicaţiile potrivite: „albastrul

2. Marcaţi cu ■ explicaţiile potrivite:

„albastrul mai” sugerează: □ seninul cerului primăvara

□ culoarea florilor din poieniţă

□ culoarea libertăţii

culoarea florilor din poieniţă □ culoarea libertăţii „E timpul numai bun de joc Şi bun de

„E timpul numai bun de joc

Şi bun de ştrengărie” exprimă ideea că: □ e timp frumos numai bun de joacă

□ e momentul pentru învăţătură

□ e timp pentru năzdrăvănii

„o şterg de-acasă” înseamnă că” □ fac curăţenie acasă

□ fug de acasă

□ mă întorc acasă

„Şi satu-n colb se-neacă” spune că: □ este sat de câmpie

□ uliţele sunt acoperite de praf

□ căldura verii a transformat pământul în praf

de praf □ căldura verii a transformat pământul în praf „latră-n vânt” spune că: □ latră
de praf □ căldura verii a transformat pământul în praf „latră-n vânt” spune că: □ latră

„latră-n vânt” spune că: □ latră degeaba

□ latră în joacă

□ latră la vânt

„trec leneş nouri grei” exprimă: □ greutatea norilor

□ apariţia norilor este înfricoşătoare

□ norii merg încet pe cer

„Un roi de frunze joacă-n drum” sugerează: □ mulţimea frunzelor

□ zborul agitat al frunzelor

□ un roi de albine s-a aşezat pe frunze

89

3. Utilizaţi cuvintele „a şterge”, „a lua” şi „a cădea” în propoziţii în aşa fel

3. Utilizaţi cuvintele „a şterge”, „a lua” şi „a cădea” în propoziţii în

aşa fel încât cuvintele să dobândească alte înţelesuri. Exemplu: pentru „a prinde”:

◦ Prinde repede. (învaţă repede)

◦ Prinde peştele cel mare. (pescuieşte)

◦ Îl prinde cu mâţa-n sac” (îl descoperă când face o faptă nepotrivită)

◦ Se prinde cu aracet. (se lipeşte)

4. Transformaţi conform modelului: nod → înnodat

noapte →

nămol →

negru →

negură →

nebun →

nor →

5. Formulaţi propoziţii în care să introduceţi expresiile: „aşteaptă-n prag”, „satu-n colb

se-neacă”, „a-nnebunit de vesel ce-i”, „latră-n vânt”, „se uită ţintă-n ochii mei”.

6. Încercuiţi variantele corecte şi completaţi căsuţele cu semnele de punctuaţie potrivite:

„O şterg deacasă frumuşel de-acasă

Grivei cu mine eu cu el

Şi satu-n colb seneacă

satun

se-neacă

Intrăm în codru şi Grivei

A-nnebunit de vesel cei

Annebunit

Mă muşcă sare joacă

ce-i

„Dar iată cât neam închinat ne-am

Un colţ de cer s-a luminat sa

Şi codru-i plin de soare codrui Ieşim voios la câmp deschis Şimi pare că a fost un vis Şi-mi

Furtună trecătoare

7. Citeşte textul cu atenţie pentru a răspunde cerinţelor:

Doi proşti s-au întâlnit la o răscruce de drumuri. _Bună vremea, om cuminte, spuse primul prost. Uitându-se mai atent, văzu că întâlnise pe unul care purta în miez de vară două căciuli pe cap şi trei cojoace în spinare. _ Mulţumesc dumitale, om cu scaun la cap, răspunse al doilea prost.

a) transcrie numeralele din text şi precizează care sunt numerale cardinale (arată numărul) şi

care sunt numerale ordinale (arată ordinea):

Numerale cardinale

Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale

Numerale ordinale

Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale
Numerale cardinale Numerale ordinale

b) Explică expresiile „om cuminte” şi „om cu scaun la cap”.

c) Alcătuieşte câte o propoziţie cu acestea.

90

Compunerea liberă

1.

Redactaţi o compunere în care să povestiţi o întâmplare petrecută la bunici, într-o excursie

o întâmplare petrecută la bunici, într-o excursie sau în timpul liber. a) stabiliţi planul dezvoltat al

sau în timpul liber.

a) stabiliţi planul dezvoltat al compunerii:

b) Daţi-i un titlu potrivit.

c) Căutaţi, în textele literare studiate şi din alte surse, cuvinte şi expresii

artistice pe care să le introduceţi în compunere:

☼ despre soare:

☼ despre cer:

☼despre vânt:

☼ despre ploaie, nori, frig, căldură ş.a. :

91

în compunere: ☼ despre soare: ☼ despre cer: ☼despre vânt: ☼ despre ploaie, nori, frig, căldură

☼ despre flori şi alte plante:

☼ despre alte vieţuitoare ale naturii:

☼despre copii:

☼alte expresii artistice potrivite subiectului ales:

☼ fragmente din texte literare, potrivite temei alese, pe care le putem introduce în compunere:

Nu uitaţi!

d)

realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);

2.

Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după

următoarele criterii:

☺ Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat.

☺ Dacă conţine toate alineatele impuse de idei.

☺ Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text

corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text astfel încât povestirea să curgă firesc şi fără

astfel încât povestirea să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător.

☺ Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul.

☺ Dacă este scrisă cu atenţie, respectând ordinea, forma corectă a literelor, ortografia şi

punctuaţia potrivite.

92

1. Bifaţi cu răspunsurile corecte:

Nicuşor

după I. Al. Brătescu-Voineşti

Acţiunea are loc la: Mănăstirea Dealul la marginea dinspre miazănoapte a oraşului Târgovişte în grădină

Personajele care participă la acţiune sunt: conu Mişu Nicuşor Vasilică nenea Dumitru de la judecătorie Nicuşor dorea să asculte în tufiş: o vrabie pe Vasilică o privighetoare

Pe autor îl impresionează: gingăşia copilului de şase ani isteţimea copilului sensibilitatea băieţelului dragostea copilului pentru natură

2. Înlocuiţi cuvintele din paranteze cu altele asemănătoare ca sens:

cuvintele din paranteze cu altele asemănătoare ca sens: La marginea dinspre (miazănoapte) malul movilei se află

La marginea dinspre (miazănoapte)

malul movilei se află un iaz umbrit de (arini)

Dealul stă de (strajă)

(coamele)

a oraşului, sub

Mănăstirea

pe culmea dealurilor cu vii. În depărtare se văd

munţilor.

3. Selectaţi cu ■ explicaţiile potrivite:

moară vorbăreaţă

ţi se primeneşte sufletul

care

vorbeşte

ţi se curăţă

care

face mult zgomot

ţi se întunecă

care

lucrează

se înseninează

aburi albăstrii ceţurile din depărtare norii alburii ceaţa de deasupra munţilor

fericire fără seamăn unică necunoscută neasemuită

Alcătuiţi (oral) propoziţii cu aceste expresii.

4. Însemnaţi cu însuşirile care i se potrivesc lui Nicuşor şi cu cele care nu i se potrivesc:

inteligenţă

bunătate

respect

sinceritate

răutate

gingăşie

obrăznicie

educaţie

curiozitate

sensibilitate

atenţie

corectitudine

duioşie

prietenie

zgârcenie

93

5.

Povestiţi textul „Nicuşor” de I.Al.Brătescu -Voineşti în scris folosind ideile principale din

manual.

6. Cuvinte cu sens opus (antonime):

principale din manual. 6. Cuvinte cu sens opus (antonime): frumoasă → vorbăreaţă → iese → ieri

frumoasă →

vorbăreaţă →

iese →

ieri →

stînga →

departe →

7. Transformaţi dialogul dintre Nicuşor şi conu Mişu în povestire:

Textul dialogat

Povestirea

La o mişcare nedibace pasărea zbură şi lui conu Mişu îi părea grozav de rău.

 
 

Nu faţe nimic. Asta e a mea. A fost şi poimâine.

_

 
 

_

Ce spui mă? A fost şi poimâine?

 

Da. Lui Vasilică nu i-o arăt.

_

 

Care Vasilică?

 

_

Al lui nenea Dumitru de la zudecătorie.

 

_

_

Şi de ce nu i-o arăţi şi lui?

 

_

Fiindcă dă cu pietre.

 

Bravo! Să nu i-o arăţi! Dar pe tine cum te cheamă?

_

 
 

Nicusor al lui Ionică, odăiaşu de la casierie şi sunt de sase ani.

_

 
 

Conu Mişu, râzând cu mulţumire, îi întinde doi bani. Copilul zice „Sărut mâna” şi pleacă grăbit.

 
 
 
mâna” şi pleacă grăbit.       8. Analizaţi pronumele personale şi numeralele din

8. Analizaţi pronumele personale şi numeralele din propoziţiile date:

La concurs el a ieşit primul. Eu am fost al treilea. Din clasă au participat doi elevi.

94

Recapitulare

1.

Completaţi spaţiile punctate cu una din ortogramele: „n-o”, „nu-l”, „nu-i”:

Când

asculţi pe mama s-ar putea să dai de necazuri.

M-a avertizat că

voi auzi prea bine pe interpret dacă voi sta aşa de departe.

Eu

spun Mariei că

să merg în drumeţie pentru că

să vină nici ea.

2. Scrieţi cu litere numerele date: a III-a, 16, CCLIX, 70, 45 006, 2 002 002.

3. Tăiaţi cu o linie variantele greşite ale numeralelor:

E a optisprezecea /optsprezecea dată când particip la expoziţie.

Fratele meu este elev în clasa a douăsprezecea /doisprezecea. Sunt al optelea /optulea elev în catalog. Anul are doişpe /doisprezece /douăsprezece luni.

4. Amplasaţi numeralele în contextul lor:

S n-au trecut

cine? L-am ascultat pe

_A.P

_A.P

câţi?

pe cine?

puişori au ieşit din

Buchetul

A.P

artist era mai

cui?

A

coborât

S

din

cine?

artist era mai cui? A coborât S din cine? 5. Completaţi cuvintele care lipsesc din strofă:

5. Completaţi cuvintele care lipsesc din strofă:

din cine? 5. Completaţi cuvintele care lipsesc din strofă: În zarea de veci albastră Nu prins

În zarea

de veci albastră

Nu

prins dragostea

De

lăsat? Nu

fost

dor

De ţara voastră?

plâns văzând cum

zbor

Spre

nor de nor?

6. Construiţi propoziţii utilizând schemele:

 
cinci

cinci

S

al optulea

al optulea

S

a)

A.P.

A.P.

b) A.P.

S

P

A.P.

A.P.

n

s

v

s

adj.

cinci S al optulea S a) A.P. A.P. b) A.P. S P A.P. A.P. n s

95

Unitatea 7.

LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

O furnică

-fragment-

de Tudor Arghezi
de Tudor Arghezi

1. Marcaţi cu

O furnică -fragment- de Tudor Arghezi 1. Marcaţi cu răspunsurile corecte: Personajele poeziei sunt: o

răspunsurile corecte:

Personajele poeziei sunt: o furnică autorul poetul

Momentul desfăşurării acţiunii este: pe la prânz seara dimineaţa

Locul acţiunii este: în grădină pe corpul poetului pe vişin în pădure pe o potecă

corpul poetului pe vişin în pădure pe o potecă Sentimentele poetului sunt de: duioşie de dragoste

Sentimentele poetului sunt de: duioşie de dragoste părintească de grijă pentru făptura mică şi fragilă de dezaprobare respect pentru dârzenia de a înfrunta toate obstacolele

2. Spuneţi-vă părerea■:

„o furnică mică, mică

înseamnă: greu vizibilă mititică neînsemnată

„înfiptă” înseamnă: dârză hotărâtă curajoasă

„Şi mai ai până-n chelie Două dealuri şi-o bărbie” sugerează : că dimensiunile sale în comparaţie cu cele ale furnicii sunt foarte mari umorul autorului drumul lung pe care-l are furnica de parcurs până acasă

„Nu vrei, tată, să-ţi arăt Cum iei drumul îndărăt?” arată: dragostea părintească pe care o simte autorul pentru făptura cea măruntă admiraţia pentru hărnicia ei indiferenţa pentru munca acesteia

3. Alegeţi cu proverbele care se potrivesc furnicii:

„Leneşul mai mult aleargă/ Scumpul mai mult păgubeşte.” ”Lenea e cucoană mare/ Care n-are de mâncare.” „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.” „Cine munceşte are,/ Cine nu, rabdă.” „Cine nu munceşte vara, n-are ce mânca iarna.” „Vorba lungă-i sărăcia omului.”

are,/ Cine nu, rabdă.” „Cine nu munceşte vara, n-are ce mânca iarna.” „Vorba lungă-i sărăcia omului.”

97

Predicatul verbal

1. Completaţi spaţiile punctate cu predicatele potrivite:

Copilul

(ce face?)

Cireşul

(ce a făcut?)

Ele

(ce vor face?)

Ce fel de propoziţii aţi alcătuit?

Ele (ce vor face?) Ce fel de propoziţii aţi alcătuit? 2. Analizaţi predicatele pe care le-aţi

2. Analizaţi predicatele pe care le-aţi introdus în propoziţiile de mai sus.

Reţineţi!

Predicatul verbal este exprimat printr-un verb sau printr-o expresie care se poate înlocui cu un verb.El se acordă cu subiectul în persoană şi număr şi răspunde la întrebările: „Ce face?” sau „ Ce se spune despre subiect?” Verbele în forma de bază „a citi”, „a scrie” etc. sau „citind”, „scriind”etc. nu pot fi niciodată predicate.

3. Recunoaşteţi predicatele prin subliniere:

a) „Sub o frunză de arţar Stă la umbră un ţânţar. Sus, un avion subţire Zbârnâie ca un bondar.” ( „Ţânţarul şi avionul”, Otilia Cazimir)

b)”Un’te duci aşa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă. Încă nu te-ai lămurit Că greşeşti şi-ai rătăcit?” ( “O furnică”, Tudor Arghezi)

4. Despărţiţi textul în propoziţii după numărul predicatelor:

„Călcau greoi pe stâlpii picioarelor. Ridicau trompa de gumă să-şi stropească un duş rece pe

spinare. Se înălţau pe două labe şi dansau în tactul muzicii.”

( „Fram ursul polar”, Cezar Petrescu)

5.

Alcătuiţi propoziţii ale căror predicate să fie:

a)

predicat verbal exprimat prin verb, persoana a II-a, numărul plural, timpul trecut;

b)

predicat verbal exprimat prin verb, persoana I, numărul singular, timpul viitor.

c)

predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numărul plural, timpul prezent.

6.

Alcătuiţi schema propoziţiei:

Primăvara decorează copacii cu ghirlande parfumate de flori.

99

Predicatul nominal

Reţineţi!

●Când nu poate fi înlocuit cu „a exista”, „a se găsi”, „a se afla”, verbul „a fi” nu alcătuieşte singur predicatul propoziţiei. ●Predicatul alcătuit din forme ale verbului „a fi” şi alte părţi de vorbire se numeşte predicat nominal. ●Părţile de vorbire care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal se numesc nume predicative.

1. Citiţi fiecare propoziţie şi scrieţi ce sunt părţile de vorbire subliniate.

Dimineaţa a fost

Ion Creangă este scriitorul

Prietenul meu cel mai bun este

Dana a fost a doua la

2. Subliniaţi predicatele. Precizaţi felul acestora.

„Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede ( Şi pe colacul fântânei erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit.” („Fata babei şi fata moşneagului”, Ion Creangă)

).

3. Completaţi spaţiile punctate folosind cuvinte potrivite. Precizaţi felul lor.

Ionel alergase toată ziua şi era

! Şi gazonul era

la obraji. Mingea era aşa de

tuns. Mirosea a primăvară.

4. Completaţi următoarele propoziţii cu predicatele exprimate prin verbele indicate, respectând

timpul verbului:

Fetiţa (a privi- trecut)

prin ochii visului către magazinul de

jucării. Pe rafturi şi în vitrine sute de jucării (a zâmbi- trecut)

ridica- trecut)

prin faţa ei. (A fi- trecut)

şi-şi (a

braţele. O bicicletă (a alerga- trecut)

cadoul pe care şi-l (a dori- trecut)

cel mai mult.

trecut) cadoul pe care şi-l (a dori- trecut) cel mai mult. 5. Analizaţi predicatele din textul

5.

Analizaţi predicatele din textul de mai sus.

 

6.

Alcătuiţi schema propoziţiei:

Ionel este campion la şah.

7.

Alcătuiţi o propoziţie după schema dată:

 

S

+

Pn+Np

+

A.P

+

A.P

s

v+ s

s

nr

100

1. Încercuiţi cu răspunsul corect:

Timpul acţiunii este: • toamna

primăvara

vara

Câinele

după Silvia Kerim

Personajele textului sunt: • autoarea • vrăbiuţa • câinele

• Omul

• pisicile

• stăpânul

Locul desfăşurării acţiunii: • într-o curte vecină

• într-o livadă

• în crâng

Textul vorbeşte despre: • devotament • prietenie • dărnicie

vorbeşte despre: • devotament • prietenie • dărnicie 2. Alegeţi cu explicaţiile corecte: Câinele nu se

2. Alegeţi cu explicaţiile corecte:

Câinele nu se simţea în largul lui deoarece: vrăbiuţa era prea insistentă lanţul era cam scurt pisicile îl necăjeau

Vrăbiuţa nu înţelegea de ce: câinele stătea legat era apropiat de om îşi dăruise toată viaţa slujirii omului

Câinele se-mbolnăveşte şi poate muri pentru că stăpânul: este supărat moare

   
 

îl părăseşte îl pedepseşte

 

În ochii câinelui vrăbiuţa descoperă: inteligenţa bunătatea privirea omenească

 

3.

Cuvinte cu sens asemănător (sinonime):

 

uluită

u l u i t ă a m u r i t

a murit

u l u i t ă a m u r i t

prieten

p r i e t e n f i d e l i t a t

fidelitate

p r i e t e n f i d e l i t a t

linişte

l i n i ş t e c r e d i n c i o

credincios

l i n i ş t e c r e d i n c i o

ultimele

ciudat

 
 
 

a deschide

a d e s c h i d e a s e h r ă n

a se hrăni

a d e s c h i d e a s e h r ă n

adevărat

a d e v ă r a t a i n v e n t a

a inventa

a d e v ă r a t a i n v e n t a

4.

Cuvinte cu sens opus (antonime):

 

scurt

necăjit

a vorbi

simplu

necăjit

vă bucuraţi

4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102
4. Cuvinte cu sens opus (antonime):   scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi 102

102

Puiul

după I. Al. Brătescu Voineşti

Puiul după I. Al. Brătescu Voineşti 1. Baraţi cu răspunsurile greşite: Acţiunea începe: primăvara vara
Puiul după I. Al. Brătescu Voineşti 1. Baraţi cu răspunsurile greşite: Acţiunea începe: primăvara vara

1. Baraţi cu

răspunsurile greşite:

Acţiunea începe: primăvara vara toamna

Locul acţiunii este: într-un lan de porumb într-un lan de grâu pe mirişte

Personajele textului sunt: prepeliţa puii flăcăul

vânătorul puiul cel mare un ţăran vârstnic

Învăţătura care se desprinde din lectură este: copiii trebuie să asculte de părinţi copiii trebuie să se descurce singuri copiii se pot feri de pericole dacă-i ascultă pe părinţi.

1. Cuvinte cu acelaşi sens:

a

umbla

întâmplarea

a

aduna

tânăr

mâncare

a merge

flăcău

cândva

a

striga

hrană

odată

a strânge

păţania

a chema

vorbă

a se domoli

numaidecât

a alinta

ocrotitor

cuvânt

a

mângâia

imediat

a

se potoli

protector

2. Completaţi spaţiile punctate cu elemente descoperite în text:

Prepeliţa a ales pentru construcţia cuibului

Ca să nu îl înece ploile a făcut un

zile la rând a ouat câte un ou, în total

mai sus. Pe urmă,

ca nişte cofeturi pe care a început

 

După

au ieşit nişte pui

drăguţi, îmbrăcaţi

ca puii de găină. Prepeliţa le dădea de

mâncare câte

ori

şi ei erau

,

şi tare

mângâiat şi i-a spus să

a fost prins de un

104

La vreme de secerat puiul cel

Mama l-a

Ea îi va învăţa să zboare pentru o

3.

Alcătuiţi enunţuri în care predicatele să fie exprimate prin verbele „a veni”, „a auzi”,

„a aduna”, „a elibera”, „a zbura”, „a vedea”.

4. Alcătuiţi propoziţii în care subiectele să fie exprimate prin pronume şi substantive.

5. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele „bob” şi „mare” să aibă înţelesuri diferite.

6. Completaţi corespunzător:

aibă înţelesuri diferite. 6. Completaţi corespunzător: →fir de iarbă →bob de grâu → → →

→fir de iarbă

→bob de grâu

7. Schimbaţi după model:

foi- foilor

picături-

nopţi-

ouă-

lăcuste-

mirişti-

gogoşi-

aripi-

boabe-

8.

Comentaţi!

8. Comentaţi!

Puii erau ascultători? De ce trebuie ca puii să-şi asculte mama?

9.

Transformaţi textul dialogat următor în povestire:

 

Textul dialogat

Povestire

„Odată, prin iunie, la vremea de secerat, puiul cel mare n-a alergat la chemarea mamei. Cum nu ştia să zboare l-a şi prins un flăcău.

 
 
 

_ Lasă-l jos, Mărine, că e păcat de el!

 

Când a scăpat, a fugit speriat la prepeliţă să-i spună păţania. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus:

 
 

_ Vezi dacă nu mă asculţi? Când vei fi mare, vei face cum vei vrea, dar acum să nu ieşi niciodată din vorba mea

 
 

Mama lor îi învăţa să zboare pentru o călătorie lungă.

 
 

_Vom zbura pe sus de tot, zile şi nopţi, şi vom vedea dedesubtul nostru oraşe mari, şi râuri, şi marea.” („Puiul”, I. Al. Brătescu Voineşti)

 
 
 

105