Sisteme de depoluare în industria alimentară

Laborator 12

STUDIUL FILTRĂRII PRIN STRAT INCOMPRESIBIL DE MATERIAL

GRANULAR CU FORMARE DE STRAT DE PRECIPITAT

1. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrarea de laborator are următoarele obiective:

- să permită studenţilor să studieze procesul de filtrare a unei suspensii printr-un strat
incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat;
- experimentele se vor face cu un stand de laborator care permite urmărirea procesului
de filtrare cu posibilitatea măsurării tuturor parametrilor principali ai procesului: presiunea
diferenţială care acţionează pe interfeţele mediului de filtrare, volumul (sau masa) de filtrat
separat, durata procesului de filtrare având posibilitatea de a modifica natura şi caracteristicile
mediului de filtrare şi tipul de suspensie supusă procesului de filtrare şi de a impune o viteză
constantă, la o anumită valoare dorită a procesului de filtrare;
- prelucrând grafic şi analitic valorile măsurate ale parametrilor din timpul procesului
de filtrare după o anumită metodologie, indicată în lucrare, se pot determina valorile
rezistenţelor la filtrare pe care le opun atât stratul granular de filtrare cât şi stratul de precipitat
format pe parcursul procesului, care se constituie ca indici caracteristici ai unui proces de
filtrare al unei anumite suspensii printr-un anumit mediu de filtrare;

2. ASPECTE TEORETICE

Filtrarea este procesul de separare a unui sistem eterogen lichid – solid în fazele
constituente cu ajutorul unui mediu de filtrare poros.
Forţa motrice care impune procesul de filtrare este de obicei diferenţa dintre presiunile
care se exercită pe suprafeţele libere ale sistemului eterogen şi mediului de filtrare. Sub
acţiunea forţei motrice lichidul din sistemul eterogen trece prin porii mediului de filtrare
separându-se sub formă de filtrat (adică lichid liber de faza solidă) în timp ce particulele
solide, aflate în suspensie în mediul eterogen, sunt reţinute de mediul filtrant, pe suprafaţa sa
în special, dar şi în porii săi într-o oarecare măsură. Astfel, pe măsură ce procesul de filtrare
are loc, pe suprafaţa mediului filtrant se formează un strat de precipitat umed care la rândul
său va acţiona ca un mediu de filtrare suplimentar, ponderea sa în procesul de filtrare fiind din
ce în ce mai mare pe măsură ce grosimea stratului de precipitat creşte. De obicei, separarea
prin filtrare este foarte avansată în ceea ce priveşte calitatea filtratului, dar mai puţin avansată
în ceea ce priveşte calitatea precipitatului, care întotdeauna rămâne îmbibat cu lichidul din
care a fost separat.
Se observă deci că filtrarea este un proces complex care se desfăşoară în regim
nestaţionar şi depinde de un număr foarte mare de factori şi din această cauză este foarte greu
de elaborat un model matematic care să simuleze procesul în cadru general. De aceea, s-au
elaborat modele ale procesului de filtrare în cazuri particulare, care au fost dezvoltate şi
completate pentru analiza unor cazuri mai complexe cu determinări experimentale.
Pentru procesul de filtrare, un caz de bază de la care se pleacă de regulă îl constituie
filtrarea prin medii poroase incompresibile cu formare de precipitat de asemenea
incompresibil, medii care opun o rezistenţă constantă la trecerea filtratului prin ele. Aproape
în toate cazurile curgerea filtratului prin aceste medii este laminară şi bazat pe acest fapt s-a
ajuns la o relaţie (relaţia lui Darcy), confirmată şi experimental, potrivit căreia viteza w f de
filtrare este direct proporţională cu diferenţa de presiune care acţionează ca forţă motrice şi

1
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

invers proporţională cu vâscozitatea lichidului şi rezistenţele pe care le opun mediul de filtrare

şi stratul de precipitat la curgerea filtratului, care este următoarea:

V Δp
wf  
 
A Rp  Rm  η
(1)

în care: V  dV dt [m3/s] – derivata volumului de filtrat separat în funcţie de timp,

adică debitul volumic de filtrat separat;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare;
Δp [Pa] - presiunea diferenţială care se exercită pe suprafeţele libere ale
sistemului eterogen şi mediului de filtrare;
Rp [m-1] – rezistenţa stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare opusă
la trecerea filtratului;
Rm [m-1] – rezistenţa mediului de filtrare opusă la trecerea filtratului;
Tinând seama că rezistenţa opusă de stratul de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare
la trecerea filtratului mai poate fi exprimată cu următoarele expresii:
cp V V
Rp  α  h  α    αy (2)
ρp A A

în care: α [m-2] – rezistenţa specifică a stratului de precipitat depus pe suprafaţa de

filtrare;
h [m] – grosimea stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare;
cp [kg/m3] – concentraţia masică a suspensiilor din sistemul eterogen supus
filtrării;
ρp [kg/m3] – densitatea stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare;
V [m3] – volumul de filtrat separat;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare;
y – fracţia volumică a fazei solide din suspensie supusă procesului de filtrare.
Rezistenţa opusă de mediul de filtrare la trecerea filtratului se mai notează de regulă şi
cu β [m-1]. Rezultă următoarea expresie, cunoscută şi ca ecuaţia diferenţială fundamentală a
filtrării prin mediu de filtrare incompresibil, cu formare de strat de precipitat incompresibil:
dV Δp

A  dt  V  (3)
α  y   β  η
 A 
Se menţionează că în expresia 3 mărimile α, β şi y se consideră că sunt constante şi că
nu depind de presiunea diferenţială Δp.
Analiza procesului de filtrare se face în două cazuri particulare, frecvent întâlnite în
practică şi anume: cazul în care procesul de filtrare are loc cu sub o diferenţă constantă de
presiune (Δp = ct) şi cazul în care procesul de filtrare are loc cu viteză de filtrare constantă (w f
 = ct).
= ct), adică debitul de separare al filtratului este constant ( V
În cazul în care procesul de filtrare are loc cu sub o diferenţă constantă de presiune
(Δp = ct) viteza de filtrare wf (adică debitul V  de filtrat separat) scade pe măsură ce procesul
se desfăşoară. În acest caz relaţia 3 poate fi liniarizată sub forma:
1 ηα y ηβ
 V  (4)

V 2
2  A  Δp A  Δp

2
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Fig 1. Reprezentarea grafică a funcţiei caracteristice la

filtrarea sub o diferenţă constantă de presiune

Dacă se reprezintă grafic funcţia 1/ V  = f(V) rezultă o dreaptă (vezi figura 1)

caracterizată de panta sa şi de ordonata la origine. Determinându-se pe cale grafo – analitică
valorile pantei şi ordonatei la origine a dreptei construite pe baze experimentale se pot
determina valorile rezistenţelor α şi β pe care le opun stratul de precipitat format pe suprafaţa
de filtrare în timpul procesului, respectiv a mediului filtrant la trecerea filtratului, care sunt
valori constante şi se constituie în indici principali ai procesului de filtrare sub presiune
constantă pentru o anumită suspensie şi un anumit mediu de filtrare date.
În cazul în care procesul de filtrare are loc cu viteză de filtrare constantă, respectiv cu
debit de filtrat separat constant (wf = ct, respectiv V  = ct) diferenţa de presiune sub care se
desfăşoară procesul va trebui să crească pe toată durata sa. În acest caz, relaţia 3 poate fi
liniarizată sub forma:
 α
η yV  β
ηV
Δp   V  (5)
A2 A

Fig 2. Reprezentarea grafică a funcţiei caracteristice la

viteza de filtrare (respectiv debit de filtrat separat) constante

3
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Şi în acest caz, dacă se reprezintă grafic funcţia Δp = f(V) rezultă de asemenea o

dreaptă (vezi figura 2) caracterizată de panta sa şi de ordonata sa la origine. Determinându-se
pe cale grafo – analitică valorile pantei şi ordonatei la origine a dreptei construite pe baze
experimentale se pot determina şi în acest caz valorile rezistenţelor α şi β pe care le opune
stratul de precipitat format pe suprafaţa de filtrare în timpul procesului, respectiv a mediului
filtrant la trecerea filtratului, care sunt valori constante şi se constituie în indici principali ai
procesului de filtrare la viteză de filtrare, respectiv debit de separare a filtratului constante
pentru o anumită suspensie şi un anumit mediu de filtrare date.

3. APARATURA ŞI MATERIALELE UTILIZATE

-Stand de laborator pentru studiul procesului de filtrare prin strat granular

incompresibil CE 116 – Gunt, Germania (vezi figura 3);
- Balanţă electronică 0 – 5000 g;
- Termometru;
- Cronometru;
- Vas gradat de 1000 ml (cu valoarea gradaţiei de 10 ml);
- Vas gradat de 100 ml (cu valoarea gradaţiei de 2 ml);
- Pietriş cu granulaţia de 1 – 2 mm;
- Bicarbonat acid de calciu;
- Apă de la reţeaua de alimentare.

Fig 3. Schema standului pentru studiul procesului de schimb ionic CE 116

Părţile componente ale standului de laborator pentru studiul procesului de schimb

ionic CE 116 sunt următoarele:

4
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

1. Manometru diferenţial;
2. Cadrul standului;
3. Unitatea de filtrare;
4. Conductă de evacuare a filtratului;
5. Drosel (valvă cu ac) pentru menţinerea constantă, la o anumită valoare impusă a
debitului de filtrat;
6. Pâlnie de alimentare cu suspensie;

4. MODUL DE LUCRU

Se va face un experiment în care se vor determina valorile rezistenţelor la filtrare ale

stratului de precipitat format pe suprafaţa mediului de filtrare, respectiv a mediului de filtrare
pentru un proces de filtrare cu viteză constantă, adică cu debit constant de filtrat separat,
respectându-se următoarele etape succesive:
- se formează un strat de filtrare din material granular cu înălţimea de cca. 30 mm
format din pietriş cu dimensiunea particulelor de 1 – 2 mm în unitatea de filtrare (vezi figura
4), astfel: se desfac conductele de alimentare, evacuare şi de conexiune cu manometrul de la
racordurile 1, 2 şi 3; se desfac manual piuliţele 6, se scoate unitatea de filtrare din locaşul 10
de pe cadrul standului; se înlătură corpul superior 4 al filtrului de pe tubul 7 de sticlă
DURAN; se aşează corpul inferior 5 al filtrului asamblat cu discul de bază 9 şi tubul 7 de
sticlă DURAN pe o suprafaţă plană se formează stratul de material filtrant în interiorul tubului
de sticlă, înălţimea stratului fiind apreciată prin măsurare cu o riglă, se aşează uşor corpul
superior 4 al filtrului pe tubul 7 de sticlă DURAN şi se verifică cu atenţie poziţiile corecte ale
garniturilor de etanşare 8 precum şi starea acestora (dacă sunt deteriorate se vor înlocui), se
aşează unitatea de filtrare asamblată în locaşul 10 de pe cadrul standului şi se strâng manual
piuliţele 6, se conectează conductele corespunzătoare la racordurile 1, 2 şi 3;

Fig 4. Unitatea de filtrare a standului CE 116 compusă din: 1 – racordurile manometrului,

2 - racord de alimentare cu suspensie, 3 – racord de evacuare a filtratului,
4 – corpul superior al filtrului, 5- corpul inferior al filtrului, 6 – piuliţe,
7 - tub de sticlă DURAN, 8 – garnituri de etanşare de tip „O”, 9 - disc de bază,
10 - locaşul unităţii de filtrare de pe cadrul standului

5
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

- se prepară o suspensie formată din apă şi bicarbonat acid de calciu (Ca(HCO 3)2)
astfel: se amestecă un volum de 2 l de apă de la reţeaua de alimentare cu o cantitate de 118 g
bicarbonat acid de calciu rezultând o concentaţie cp a particulelor solide în suspensie de 59
g/l; înainte de introducerea cantităţii indicate de bicarbonat acid de calciu în suspensie se va
determina cu ajutorul unui vas gradat volumul acesteia, valoare cu care se stabileşte fracţia
volumică y a fazei solide din suspensie supusă procesului de filtrare cu următoarea relatie:
Vbicarbonat acid de calciu
y (6)
Vsuspensie

în care: Vbicarbonat acid de calciu [ml] – volumul cantităţii prescrise de bicarbonat acid de
calciu;
Vsuspensie [ml] – volumul cantităţii de suspensie rezultate;
- se va realiza următoarea schemă de lucru (vezi figura 5) pentru desfăşurarea
experimentului prin folosirea unei balanţe electronice pe care este aşezat vasul gradat de
colectare a filtratului, în scopul eliminării erorilor de citire a volumelor de filtrat rezultate;

Fig 5. Schema de aranjare a standului în timpul experimentului

- se va face un test preliminar cu apă de la reţeaua de alimentare etanşeităţii şi bunei

funcţionări a unităţii de filtrare impunându-se un debit constant de separare a filtratului de 100
ml/min prin reglarea droselului (valvei cu ac) 5 (vezi figura 3);
- se umple manometrul diferenţial 1 cu apă (vezi figura 3) astfel: se închide valva cu
ac a droselului; se introduce în unitatea de filtrare un curent de apă de la reţeaua de alimentare
şi se deschid simultan robinetele 5 de golire (vezi figura 6) şi se menţin astfel până când se
elimină tot aerul de pe conductele de conectare a manometrului cu unitatea de filtrare, adică
apa evacuată pe robinetele de golire nu mai conţine bule de aer; în această situaţie se închid
simultan robinetele de golire 5 (vezi figura 6) şi se deschide robinetul de dezaerare 1 (vezi
figura 6) şi apa va pătrunde şi se va ridica în coloanele 2 ale manometrului împingând aerul
din coloane care va fi evacuat prin robinetul de dezaerare 1 (vezi figura 6); în momentul când
în coloanele 2 (vezi figura 6) nivelul apei va ajunge la o înălţime convenabilă (aceeaşi în
ambele coloane) se închide robinetul de dezaerare 1 (vezi figura 6) şi manometrul va fi gata
pentru desfăşurarea experimentului; se menţionează că manometrul diferenţial măsoară
diferenţa de presiune de deasupra şi dedesubtul stratului filtrant pe care o pune în evidenţă
prin diferenţa Δh [m] dintre nivelurile apei în coloanele manometrului (Atenţie! Măsurările se
vor face numai cu robinetul de dezaerare al manometrului închis); cunoscând valoarea

6
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

diferenţei de nivel Δh, valoarea presiunii diferenţiale Δp [Pa] se va determina cu o relaţie de

forma:
Δp  ρ  g  Δh (7)
în care: ρ [kg/m3] – densitatea lichidului din manometrul diferenţial (în cazul de faţă
apă);
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională (în condiţiile ţării noastre g = 9,81 m/s2);

Fig 6. Manometrul diferenţial al standului CE 116 compus din: 1 – robinet de dezaerare,

2. – coloane din sticlă, 3. – scale gradate, 4. – cadrul manometrului, 5.- robinete de golire

- se aşază vasul de colectare a filtratului pe balanţa electronică şi acestea se

poziţionează la baza standului astfel încât conducta 4 (vezi figura 3) să evacueze filtratul în
vasul de colectare; balanţa având vasul de colectare gol pe talerul de măsură se va calibra la 0;
- se toarnă suspensia preparată din apă şi bicarbonat acid de calciu (vezi figura 3) prin
pâlnia de alimentare 6 şi se regleză droselul (valva cu ac) 5 la o valoare a debitului de
evacuare a filtratului corespunzătoare la o durată a procesului de filtrare a întregii cantităţi de
suspensie între 10 – 15 minute;
- la intervale regulate de timp se înregistează masa M [g] de filtrat separată (colectată
în vasul de colectare) şi diferenţa Δh [mm] dintre înălţimile nivelurilor coloanelor de apă ale
manometrului diferenţial, care în fond corespunde presiunii diferenţiale Δp [mm coloană de
apă] de deasupra şi dedesubtul stratului filtrant; ca exemplu în tabelul 1 se dau valorile
obţinute într-un experiment similar al unui proces de filtrare al unei suspensii de bicarbonat
acid de calciu în apă la debit constant de separare a filtratului cu valoarea de 100 ml/min,
denumit în continuare experiment model; de menţionat că experimentul se termină în unul din
următoarele cazuri: s-a filtrat toată suspensia supusă procesului, presiunea diferenţială de
deasupra şi dedesubtul stratului filtrant atinge valori prea mari sau stratul de filtrare se
colmatează;
- pe baza valorilor măsurate ale masei M de filtrat separată şi a valorilor
corespunzătoare ale presiunii diferenţiale Δp de deasupra şi dedesubtul stratului filtrant se va
realiza o reprezentare grafică Δp = f(M) obţinându-se puncte corespunzătoare perechilor de
valori (M, Δp) pentru diferitele momente la care s-au înregistrat valorile; apoi se face o
regresie liniară grafică trasându-se o dreaptă printre punctele obţinute; se determină grafo –
analitic valoarea pantei m [mm col. de apă/g] şi a ordonatei la origine o [mm col. de apă];

7
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

regresia liniară precum şi obţinerea valorilor pantei m şi a ordonatei o se poate realiza şi prin
prelucrare pe calculator utilizând programe specializate (Microsoft Excel sau Jardel Table
Curve); de exemplu în figura 7 este prezentată prelucrarea pe calculator a rezultatelor obţinute
în experimentul model, în urma căreia s-au obţinut valorile m=0,1362 mm/g şi o=142,46 mm;
Tabelul 1
Timp Masa M de filtrat Presiunea diferenţială Δp
[s] [g] [mm coloană de apă]
30 39 140
60 82 155
90 125 160
150 208 179
180 250 185
210 294 191
240 337 191
270 380 197
300 420 199
330 470 209
360 512 220
390 560 217
420 606 215
450 650 225
480 691 222
510 738 232
570 825 243
600 870 250
630 916 245
660 960 275
690 1005 300
720 1048 307
750 1089 300

Fig 7. Prelucrarea pe calculator a valorilor obţinute în experimentul model

- deoarece în timpul măsurătorilor s-au înregistrat valori ale masei filtratului în timp ce
în expresia 5, care reprezintă ecuaţia liniarizată pentru procesul de filtrare cu filtrare
constantă, respectiv cu debit de filtrat separat constant apar valori ale debitului V  de filtrat
separat şi în plus presiunea diferenţială a fost măsurată şi înregistrată în [mm coloană de apă]
iar în expresia 5 este considerată în [Pa], valorile pantei m şi ordonatei la origine o vor suferi
corecţii după cum urmează:

8
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

m  m  g  ρapă  ρfiltrat (8)

în care: m’ [Pa/m3] – valoarea corectată a pantei dreptei de regresie;
m [mm/g] – valoarea pantei dreptei de regresie rezultată din înregistrări;
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională (în condiţiile ţării noastre g = 9,81 m/s2);
ρapă [kg/m3] – densitatea apei din manometrul diferenţial;
ρfiltrat [kg/m3] – densitatea filtratului separat.
(se menţionează că în calcule valorile ρapă şi ρfiltrat se vor considera egale şi vor avea
valoarea 998 kg/m3 corespunzătoare densităţii apei la temperatura normală a mediului
ambiant şi că dimensiunea pantei iniţiale m [mm/g] este similară şi poate fi înlocuită
cu [m/kg])
o  o  g  ρ apă (9)
în care: o’ [Pa] – valoarea corectată a ordonatei la origine a dreptei de regresie;
o [mm] – valoarea ordonatei la origine a dreptei de regresie rezultată din
înregistrări;
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională;
ρapă [kg/m3] – densitatea apei din manometrul diferenţial;
- în urma corecţiilor efectuate valorile corectate ale pantei m’ şi ordonatei la origine o’
pentru experimentul model vor fi m’ = 1,331·106 Pa/m3 şi o’ = 1394 Pa;
- se vor determina valorile rezistenţei specifice α [m-2] a stratului de precipitat depus
pe suprafaţa de filtrare opusă la trecerea filtratului, respectiv a rezistenţei β [m -1] a mediului
de filtrare opusă la trecerea filtratului cu următoarele expresii:
m  A 2
α (10)
η yV

în care: α [m-2] – rezistenţa specifică a stratului de precipitat depus pe suprafaţa de

filtrare opusă la trecerea filtratului;
m’ [Pa/m3] – valoarea corectată a pantei dreptei de regresie
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare (pentru unitatea de filtrare a standului
valoarea suprafeţei de filtrare este de 1,11·10-3 m2);
η [Pa·s] – vâscozitatea dinamică a filtratului (care se consideră egală cu
vâscozitatea dinamică a apei la temperatura normală a mediului ambiant care are
valoarea 1,002·10-6 Pa·s);
y – fracţia volumică a fazei solide din suspensie supusă procesului de filtrare;
 [m3/s] – debitul constant de filtrat separat în timpul procesului de filtrare
V
(având o valoare uzuală de cca. 100 ml/min ceea ce corespunde la o valoare de
1,67·10-6 m3/s);
o  A
β (11)
ηV 

în care: β [m-1] – rezistenţa mediului de filtrare opusă la trecerea filtratului;

o’ [Pa] – valoarea corectată a a ordonatei la origine a dreptei de regresie;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare (cu valoarea de 1,11·10-3 m2);
η [Pa·s] – vâscozitatea dinamică a filtratului ( cu valoarea de 1,002·10-6 Pa·s);
 [m3/s] – debitul constant de filtrat separat în timpul procesului de filtrare
V
(cu valoarea de 1,67·10-6 m3/s);
- pentru experimentul model în urma calculelor au rezultat următoarele valori ale
rezistenţelor α şi β: α = 3,324·108 m-2 (am considerat densitatea carbonatului acid de calciu

9
 Sisteme de depoluare în industria alimentară

având valoarea 2710 kg/m3) şi β = 9,247108 m-1;

- în perioada exploatării standului de laborator pentru studiul procesului de filtrare prin
strat granular incompresibil CE 116 se vor respecta următoarele reguli: sistemul se spală cu
apă curată după finalizarea experimentelor; dacă în timpul experimentelor se colmatează
stratul filtrant, acesta se va înlocui prin formarea unui nou strat filtrant; dacă stratul filtrant
este format din materiale granulare cu tendinţă de aglomerare, atunci acesta va trebui să fie
îndepărtat din sistem înaintea unor perioade mai lungi de inactivitate; dacă standul
experimental nu va fi utilizat pe o perioadă lungă de timp, se recomandă evacuarea în
totalitate a apei din sistem, curăţarea tuburile de plastic de depuneri precum şi spălarea
temeinica a tuturor componentelor;
Se menţionează că pentru a evalua complet calitatea unui anumit mediu de filtrare
trebuie efectuate mai multe experimente la diferite debite de separare a filtratului şi pentru
suspensii cu diferite concentraţii ale particulelor solide. Utilizatorii standului experimental pot
să-şi realizeze un set propriu de experimente, cu diferite tipuri de materiale de filtrare şi
diferite tipuri de suspensii pentru filtrare, în scopul de a stabili combinaţia optimă pentru
realizarea aplicaţiilor.

5. ÎNREGISTRAREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Înregistrarea atât a datelor experimentale cât şi a mărimilor calculate se va face în

următorul tabel:
Tabelul 2
Timpul Înălţimea h1 a nivelului Înălţimea h2 a nivelului Diferenţa Δh = Masa de filtrat
[s] apei în prima coloană a apei în a doua coloană a h1 – h2 separat
manometrului [mm] manometrului [mm] [mm] [g]
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
360
390
420
450
480
510
540
570
600
630
660
690
720
750
780
810
840
870
900

10