Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PE 132/2003
NORMATIV
PENTRU PROIECTAREA REŢELELOR
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE PUBLICĂ
Bucureşti - 2003
Lucrare coordonată de: ing. Marian GEANTĂ – Şef Serviciu Strategie Studii
Dezvoltare Reţele - S.C. ELECTRICA S.A.
S.C. ELECTRICA S.A.
2
DECIZIA Nr. 725
Directorul General al S.C. ELECTRICA S.A., ing. Silviu Lucian BOGHIU – numit
prin Ordinul Ministrului Industriilor şi Resurselor nr. 3049/14.03.2001.
Văzând Avizul nr. 2966 /2003 al CTES – ELECTRICA S.A;
În temeiul HGR nr. 627 / 31.07.2000 privind reorganizarea Companiei Naţionale de
Electricitate S.A. şi a HGR nr. 1342 / 2001 privind reorganizarea S.C. ELECTRICA S.A,
emite următoarea
DECIZIE:
Art. 3. Direcţia Dezvoltare prin Serviciul Strategie Studii Dezvoltare Reţele va multiplica
prescripţia PE 132/2003 în numărul de exemplare rezultat din ancheta de tiraj şi o
va difuza factorilor interesaţi.
Dan ŢECULESCU
Director Dezvoltare
Magda NICULESCU
Şef Serviciu Juridic
3
Normativ pentru proiectarea Indicativ :
S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 – 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95
C U PR I N S Pag.
1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului…………………… 6
1.2. Terminologia……………………………………………………………… 6
1. CONSIDERAŢII GENERALE
5
1.1.1. Normativul se aplică la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie de 110 kV
medie tensiune (20 kV) şi joasă tensiune (400/230 V) urbane şi rurale, pentru alimentarea
cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, şi micii consumatori.
Nu se aplică la proiectarea branşamentelor şi coloanelor, care se dimensionează în
conformitate cu PE 155/94 şi I 7/2002.
1.2. Terminologie
1.2.1. Prin reţele de distribuţie publică se înţelege ansamblul liniilor de 110 kV, al
staţiilor de conexiuni de 110 kV, al staţiilor de transformare 110 kV/MT şi MT/MT, al
liniilor de medie şi joasă tensiune şi al posturilor de transformare de MT/JT destinate
alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, inclusiv al micilor
consumatori industriali (<100 kW şi care solicită condiţii de alimentare cu energie electrică
similare consumatorilor terţiari - conform metodologiei ANRE privind încadrarea pe
categorii a consumatorilor captivi).
6
2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor
2.1.1. Puterea activă instalată "Pi" a unui consumator este suma puterilor
nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.
În cazul în care nu se cunosc date certe P i se va aprecia după valori constatate la
consumatori similari.
În anexa 2 se face o clasificare a consumatorilor casnici în raport cu:
variante de dotare cu receptoare electrocasnice;
variante posibile de puteri instalate;
puteri de calcul diferenţiate funcţie de dezvoltarea zonei geografice (minime şi maxime).
Pentru restul consumatorilor, în cazul în care nu se cunosc date certe, la
dimensionarea reţelelor de alimentare se vor lua în considerare consumurile de putere şi
energie electrică constatate la consumatori similari existenţi. În situaţia concretă a unui
consumator se vor lua datele precizate de acesta prin chestionarul energetic.
Wa
Pmax = ,
TU max
kW (2.1)
unde:
Wa (Kwh) - reprezintă energia electrică activă consumată într-un an, cunoscută din
facturile pe acest interval de timp;
TUmax (h) - reprezintă o valoare de calcul pentru durata de utilizare a puterii
maxime într-un an, respectiv intervalul de timp în care, dacă un
consumator ar solicita o putere constantă şi egală cu o putere maximă,
el ar consuma aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul real.
(2.2)
Ti
Kui = (2.2)
T0
în care:
Pmed - este puterea medie consumată în intervalul de timp dat;
Wa
Pmed =
Pi T o
Wa - este energia electrică activă consumată în intervalul de timp dat;
Pi - puterea activă instalată;
Ti - este o valoare fictivă şi reprezintă durata de utilizare a puterii instalate într-un
anume interval de timp;
Wa
Ti =
Pi
(h) (2.3)
2.1.5. Puterea activă de calcul, "Pc", (sau puterea cerută) este puterea activă
pentru care se dimensionează un element de reţea la care se va racorda un grup de "n"
consumatori.
Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de
transformare MT/JT, linie de medie tensiune, staţie de transformare) reprezintă suma
puterilor active absorbite simultan de consumatorii alimentaţi prin acelaşi element de reţea.
n
Pc = Ksi ·
j 1
Pj , (kW)
(2.4)
unde:
Pc - este putere activă de calcul pentru un element de reţea;
Ksi- este factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator, la
încărcarea elementului de reţea care se dimensionează;
Pj - puterea activă maxim absorbită de consumatorii de tip "j" (puterile de calcul
din tabelele 1÷4), racordaţi la acelaşi element de reţea şi care urmează a fi
dimensionat.
2.1.6. Puterea reactivă de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxim
absorbite la un moment dat de un grup de receptoare sau de consumatori.
unde:
Wai - energia electrică activă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i";
Wri - energia electrică reactivă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i".
2.2.1. Consumatorii urbani, rurali şi cei din extravilan pentru care se aplică prezentul
normativ, cu excepţia celor prezentaţi la cap. 1 pct. 1.1.3 , se compun din următoarele
categorii:
a. consumatori casnici;
b. consumatori concentraţi (mici consumatori industriali şi similari, terţiari);
c. iluminat public.
2.2.2. Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban se va
stabili conform tabelului 1 din anexa 2. În cazul în care din chestionarul energetic sau din
analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari
decât cele din tabelul 1, dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
2.2.3. Pentru consumatorii concentraţi din mediul urban, puterile active de calcul se
vor stabili conform precizărilor date de aceştia în chestionarul energetic şi acolo unde aceste
date nu se cunosc, ele se vor stabili în funcţie de consumurile unor consumatori similari
existenţi. Datele din tabelul 2, anexa 2 sunt orientative.
2.2.5. Puterile active de calcul pentru consumatorii casnici din mediul rural se vor
stabili conform tabelului 3 din anexa 2.
2.2.6. Puterile active de calcul pentru consumatorii concentraţi din mediul rural se
vor stabili în funcţie de precizările solicitanţilor sau în lipsa acestor date, în funcţie de
consumurile constatate la consumatori existenţi similari. Datele din tabelul 4, anexa 2 sunt
orientative.
9
tensiune (aeriană sau în cablu) se vor utiliza coeficienţii de simultaneitate din tabelul 5 al
anexei 2, pct. 1;
b) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un
coeficient general de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate
liniile de joasă tensiune alimentate în regim normal din acel post;
c) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau
subterane) se va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.9, aplicat la suma
puterilor absorbite de toate posturile de transformare alimentate în regim normal de
funcţionare din linia respectivă;
a) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se
va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe
liniile de medie tensiune, care în regim normal de funcţionare vor fi racordate la această
staţie.
2.2.8. În cazul în care din experienţă şi din urmărirea unor consumatori similari,
rezultă coeficienţi de simultaneitate diferiţi de cei din tabelul 5, anexa 2, valorile propuse în
proiectare pentru dimensionarea reţelelor de repartiţie şi distribuţie se vor justifica în
memoriul lucrării prin date concrete.
2.2.9. Puterile de calcul pentru consumatorii urbani şi rurali noi din anexa 2 sunt
date pentru etapa 2003 ÷ 2025.
2.2.10. Tendinţa evoluţiei în timp a consumului casnic (putere absorbită la nivel PT)
până la nivelul anului 2025 este prezentată în tabelul 6 şi figura 1 pentru consumatorii
urbani (varianta minimă şi maximă) şi în tabelul 7 şi figura 2 pentru consumatorii din mediul
rural .
3.1.1. Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele electrice de distribuţie publică
urbane sau rurale se înţelege alegerea configuraţiei schemei reţelei în raport cu tensiunea
nominală a acesteia şi dimensionarea optimă a elementelor componente.
10
modernizare în perspectivă, pe o durată de minim 10 ani a reţelei electrice, studiu
fundamentat tehnico-economic.
Soluţiile alese trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă,
fără modificări esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor existente.
Studiile de dezvoltare se vor reactualiza periodic şi ori de câte ori se modifică
semnificativ ipotezele de bază.
3.1.9. Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe joasă
tensiune, de regulă, într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal, separaţia
realizându-se în puncte optime pe criteriul CPT minim şi al protecţiilor selective.
11
Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural vor fi alimentaţi, de regulă, în schemă
radială.
3.2.3. Trecerea la 20 kV se va efectua ori de câte ori se vor face lucrări majore în
reţele existente (vezi pct. 3.2.2 (a÷d)).
În cazul în care, aceste reţele vor funcţiona o perioadă limitată la altă tensiune,
instalaţiile noi se vor prevedea cu izolaţie de 20 kV.
12
3.3.3. Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de
transformare în următoarele situaţii şi se vor justifica tehnico-economic:
- rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie şi poate fi realizată numai pe
barele aceleiaşi staţii (distanţa foarte mare până la o altă staţie şi rezervarea pe medie
tensiune nu se justifică tehnico-economic).
- staţia de transformare alimentează şi unul sau mai mulţi consumatori concentraţi
(staţie cu profil mixt), din care cel puţin un consumator solicită un timp de nealimentare
foarte scurt şi nu există posibilitatea rezervării convenabile tehnico-economic pe medie
tensiune din altă staţie de transformare.
3.3.9. Staţiile de transformare care alimentează zonele urbane sau rurale de consum
se vor prevedea la tensiunile 110/20 kV în formă finală, chiar dacă în zonă există reţele de
alte tensiuni, acestea fiind preluate de staţie prin instalaţii provizorii la 6 sau 10 kV.
3.4.4. Schemele reţelelor de medie tensiune (20 kV) sunt prezentate în tabelul 3.2.
Alegerea schemei optime pentru o zonă de consum se va face pe baza unui studiu de
fezabilitate, luându-se în considerare şi schemele de 110 kV, precum şi configuraţia reţelelor
de joasă tensiune.
14
OBSERVAŢII : din posturile de transformare mixte se va evita alimentarea unor
consumatori a căror curbă de sarcină reclamă o durată de utilizare a puterii maxime
absorbite care conduce la funcţionare neeconomică şi respectiv la diminuarea rezervei
de putere a transformatorului.
15
3.6.1. Reţelele de 110 kV, medie şi joasă tensiune se vor realiza etapizat, cu înscriere
într-o schemă finală stabilită pentru o perioadă de minim 10 ani, în soluţii "autostructurante"
care permit preluarea consumului crescut, fără modificarea elementelor esenţiale şi a
caracteristicilor tehnico-constructive principale ale reţelelor existente.
TABELUL 3.1
Nr.
Crt. Schema Domeniul de utilizate
0 1 2
A B Alimentarea reţelelor de MT din
110 kV 110 kV MT zonele rurale sau urbane, când
1 20 kV reţeaua de MT are asigurată
rezervarea din altă staţie de
MT
transformare racordată la sursă
diferită de 110 kV.
Alimentarea reţelelor de MT din zone
rurale sau urbane, când reţeaua de
MT are asigurată rezervarea de pe
bare de MT din staţii diferite, cu
alimentare diferită la 110 kV şi
configuraţia geografică a amplasării
16
A1
staţiilor la 110 kV impune alegerea
B
110 kV 110 kV MT acestei scheme în locul schemei de
20 kV alimentare în inel. Soluţia poate
constitui prima etapă a unei scheme
în inel.
Alimentarea reţelelor de MT din zone
2 urbane cu rezervarea asigurată de pe
C sau A2 barele de MT ale aceleiaşi staţii.
110kV Alimentarea staţiilor cu profil mixt
consumatori edilitari, social-culturali
şi mici consumatori industriali, care
necesită nivel ridicat de rezervare
(secţii administrative importante,
transport în comun electrificat, staţii
de pompare pentru alimentarea cu
apă etc.).
În cazul reţelelor de MT cu rezervare
de pe barele de MT din staţii diferite,
puterea instalată a staţiei se va
calcula considerând ambele
transformatoare în funcţiune, de
regulă, fără rezervare integrală între
ele.
0 1 2
A Alimentarea unor zone în care sunt
110 kV
B1 necesare atât staţii cu o unitate, cât şi
110kV staţii cu două unităţi şi condiţiile
MT
geografice fac posibilă realizarea
schemei inel.
Staţiile A şi C sunt „sursă” (fie ale
110kV
centralelor, fie din reţeaua de FIT).
3 N = 6 (maxim).
C Bn
17
Alimentarea staţiilor din zone rurale
110 kV prin LEA de 110 kV.
A Staţiile A şi C sunt staţii „sursă” (fie
B1 20 kV
5 ale centralelor, fie din reţeaua de
FIT).
N = 6 (maxim).
N se deduce din calculul
sensibilităţii protecţiilor.
C Bn
0 1 2
18
20 kV Model de schemă utilizată în
A B municipiul Bucureşti
110 kV 110 kV
TABELUL 3.2
0 1 2 3 4
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă tip separaţie de MT din zonele
MT
grilă prin realizată în urbane cu densităţi
LES cu punctul de sarcină de peste
rezervare determinat 4 MVA/km2 sau
20
pe aceeaşi prin calcul pentru a reduce
staţie sau de volumul de cabluri.
pe staţii optimizare Poate constitui o
diferite a schemei extindere a variantei
2 sau 3.
S1 S2
4
TABELUL 3.3
21
0 1 2 3 4
Distribuţie Reţele de Nu se asigură la
radială PT distribuţie dimensionare
1 de JT din rezervă pentru
zonele avarie
rurale şi
din zonele
urbane
periferice
Distribuţie PT pot fi Liniile de JT se
T2
buclată cu racordate vor dimensiona
funcţionar PTb
la acelaşi astfel:
Tc
e radială cablu de - să asigure Jec în
MT sau la regim normal
cabluri (separaţie pe
distri- parcursul buclei);
buitoare - să asigure
diferite. Imax.admis > Iîncărc.
PT1
Reţele de pentru regimul
PT4
2 distribuţie de avarie
de JT din (separaţie la
zone capătul buclei).
PTa PTd rurale în Transformatoarel
cazul unor e vor avea
consuma- rezerva necesară
PT3 tori im- pentru preluarea
portanţi. integrală a liniilor
Reţele de de JT care ar
distribuţie rămâne
de JT din nealimentate, la
zone avarierea trans-
urbane. formatorului
dintr-un post
învecinat.
TABELUL 3.4
Mod de Dedicaţia
Nr. Tipul Schema Principiile de intrerupere la alimentării
crt. schemei dimensionare JT
Def 1 Def 2
0 1 2 3 4 5 6
22
PT cu bare Dacă: Pauză Pauză Distribuito-
de MT întreg de de rii se pot
secţionate consumul AAR AAR alimenta de
alimentate necesită sigu- pe secţii de
din surse ranţă mărită şi bare, din
diferite şi durată mică de staţii diferite
cu bare de L1 L2 sau de pe
nealimentare,
JT atunci acesta se secţii de
secţionate asigură în bare
şi 1 20kV proporţie de separate
automati- 100% prin ca- (care se
zare pe blurile de MT şi rezervă cu
cupla de în AAR) din
JT., transformatoare; aceeaşi
DAS AAR DAS 0,4kV pe barele de staţie de
1 kV transfor-
JT sunt
C2,3 C1 C1 C2,3 conectaţi şi alţi mare
consumatori
care nu impune
nivel de
siguranţă mare,
aceştia vor fi
deconectaţi prin
DAS când
lucrează insta-
laţia AAR. (în
acest caz re-
zerva care este
necesară pentru
a se asigura în
linie şi transfor-
mator, se va
diminua
corespunzător
cu puterea
consumatorilor
ce pot fi
deconectaţi.
0 1 2 3 4 5 6
PT cu bare Capacitatea de Pauză Pauză Distribuito-
de MT transport a de de rii pot fi
secţionate sursei 2 şi a AAR AAR alimentaţi
alimentate transformato- de pe secţii
L1 L2 L3
din surse rului de rezervă de bare din
diferite cu se va corela cu staţii diferite
un puterea consu- sau de pe
2 transfor- matorilor care secţii de
mator de necesită bare
2 20kV
rezervă siguranţă mărită separate
pentru de pe cea mai (care se
23
AAR AAR
C C C C
două încărcată din rezervă cu
transfor- 0,4kV barele de JT AAR) din
matoare în aceeaşi
sarcină şi staţie de
două in- transfor-
stalaţii de 6 mare
automa-
tizare pe
cupla de
JT
PT din
LEA MT 3 LEA
alimentată MT
dintr-o
3 singură
sursă fără
rezervare JT
pe JT
PT din Rezervarea
LES MT 4 LEA MT barei JT se
alimentată poate face
dintr-o cu un
singură transforma-
sursă fără tor de
4 rezervare rezervă
pe JT JT cu /fără
AAR
sau reţea JT
alimentată
din alt PT
0 1 2 3 4 5 6
5 PT tip Rezervarea
intrare- barei JT se
ieşire poate face
alimentat cu un
dintr-o 5 MT transforma-
singură tor de
sursă rezervă
cu /fără
JT
AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT Rezervarea
24
MT
alimentată barei JT se
din două poate face
surse cu un
6 diferite transforma-
6 tor de
rezervă
cu /fără
JT AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT cu bare Capacitatea de Timpul Pauză Racordarea
de MT transport a necesar de PT prin
secţionate, sursei nr. 2 şi a mane- AAR intrare-ieşire
alimentate celui de al doilea vrei de pe un distri-
din surse transformator se izolare buitor
diferite cu L1 L2 dimensionează a defec-
un trans- pentru preluarea tului pe
formator consumatorilor partea
de rezervă 7 care nu necesită de MT
20kV
şi un trans- siguranţă mărită
formator
7 în sarcină,
cu o
instalaţie AAR
de auto- 0,4kV
matizare
pe între- C2
ruptorul
de JT al
transfor-
matorului
de rezervă
0 1 2 3 4 5 6
PT cu bară Capacitatea de Pauză Pauză Racordarea
L1
simplă de transport a de de PT prin
MT. Re- sursei nr. 2 pe AAR AAR intrare-
zervarea JT se va ieşire pe un
se face din dimensiona, de distribuitor
reţeaua de 20kV regulă, pentru a
8
8 JT cu prelua puterea
automati- consumatorilor
zare pe L2 ce necesită
cupla de AAR siguranţă mărită
JT AAR
R JT
Legendă:
Întreruptor;
Separator,
25
Siguranţă fuzibilă.
Notă:
C1 consumator care necesită rezervă de 100%;
C2,3 consumator care nu necesită siguranţă mărită;
Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) constituie sursă unică de alimentare cu
energie electrică. La consumatorii cu receptoare de categoria zero se vor prevedea
şi surse de alimentare proprii.
Def 1 ↔ defect 1 pe bara de MT din staţia de transformare sau distribuţie
conectat la bara staţiei;
Def 2 ↔ defect 2 într-un transformator din PT
TABELUL 3.5
Nr.
crt. Schema Situaţia existentă Autostructurarea
Reţea de Realizarea unei a
distribuitori, ce se doua staţii de 110/MT
1 închid pe aceeaşi şi mutarea separaţiilor
staţie cu separatie la în mijlocul reţelei
capăt.
Reţea de Realizarea unei a treia
distribuitori, ce se staţii de 110/MT, cu
închid pe două staţii mutarea separaţiilor la
2 cu separţie la mijloc. mijlocul reţelei
26
dinspre staţiile
existente şi cea nouă
Reţea de Realizarea a două
distribuitori, ce se staţii de 110/MT, cu
închid pe două staţii mutarea separaţiilor la
cu separaţie la mijlocul reţelei
3 mijloc. dinspre staţiile
existente şi cele noi
Legendă:
Statie de 110/MT existentă;
Staţie de 110/MT nouă;
Separaţie pe ramura distribuitoare existentă;
Separaţie pe ramura distribuitoare nouă
TABELUL 3.6
Nr. Situaţia
crt. Schema existentă Autostructurarea
27
Reţele de JT Posturi de trans-
construite formare noi, cu
T2
buclat cu preluare prin in-
funcţionare trare-ieşire a reţe-
radială lei de JT
existente.
Funcţionarea este
tot radială,
modificându-se
1 T1 T5 T6 T3 separaţiile
T4
Legendă:
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV existent;
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV nou;
Separaţii existente;
Separaţii noi.
28
a) Planificarea dezvoltării si modernizarii reţelelor electrice de distributie se va face în baza
unui studiu de dezvoltare în perspectivă fundamentat din punct de vedere tehnico-
economic, pe etape de studiu, după cum urmează:
- etapa de studiu pe termen scurt de 1 an până la 3 ani;
- etapa de studiu pe termen mediu de la 4 ani până la 10 ani;
- etapa de studiu pe termen lung de 10 ani cu orizont până la 20 ani.
Studiile cu etapa de analiză de 1 până la 3 ani au ca scop analiza concretă a
condiţiilor de funcţionare a reţelelor electrice în perspectiva următorilor 3 ani şi
stabilirea definitivă a reţelelor electrice ce urmează a fi construite sau modernizate în
această perioadă.
Studiile de dezvoltare a reţelelor electrice cu etapa de analiză de la 4 ani până la
10 ani au ca scop stabilirea concepţiei generale conform obiectivelor şi direcţiilor
prioritare ale strategiei de dezvoltare şi modernizare a RED şi a investitiilor necesare
pentru dezvoltarea optimă din punct de vedere tehnico-economic.
Studiile cu etapa de analiză de la 10 ani până la 20 de ani au ca scop stabilirea
tendinţelor de evoluţie a cerinţelor reţelelor electrice pentru evidenţierea necesităţilor
privind: active noi, alinierea la piaţa tehnologică, trecerea la tensiuni superioare, noi
plafoane de scurtcircuit, corelarea cu prognoza consumului de energie electrică,
optimizarea regimurilor de funcţionare şi concepţii moderne de exploatare.
Este necesar ca aceste studii să fie periodic reactualizate (la 3÷5 ani), în funcţie de
modificările intervenite asupra premiselor de bază privind resursele energetice,
amplasamente de surse şi/sau consumatori.
b) Utilizarea tehnico-economică a capacităţii reţelelor electrice de distribuţie existente.
c) Corelarea lucrărilor necesare în diferite etape pentru soluţii rezultante care să permită
up-gradarea în etapele de perspectivă.
d) Analiza mai multor variante si stabilirea solutiei optime , în baza indicatorilor de
eficienţă economică şi a calculelor tehnico-economice, conform PE 011 şi
NTE-401/03/00.
e) Satisfacerea gradului de siguranţă în alimentare, cerut de consumatori.
f) Rezervarea necesară în cabluri şi transformatoare pentru situaţiile de avarie, in conditii
de asanare si disponibilizare RED.
g) Dimensionarea liniilor de 110 kV, mt şi JT la funcţionarea normală, pe baza densităţii
economice de curent, conform „Metodologiei privind determinarea secţiunii economice
a conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” (NTE-401/03/00),
şi la funcţionarea la avarie, în funcţie de curentul maxim admisibil, cu asigurarea
nivelului de tensiune stabilit prin SR-EN 50160/98.
29
4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de
transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare
4.4.2. Pentru staţiile de transformare din zonele rurale care alimentează, de regulă,
atât distribuţia publică, cât şi consumatorii agro-industriali, profilul acestor staţii se va
stabili, de regulă, având la bază puterea solicitată de consumatorii agro-industriali, care sunt
preponderenţi, la care se va adăuga consumul pentru distribuţia publică.
30
4.4.6. Calculele necesare de fiabilitate pentru fiecare variantă de profil analizată, se
vor efectua conform PE 013/94.
4.4.10. Determinarea puterii optime a postului se face pentru zone mari de consum
la care se calculează :
a) cheltuielile de investiţii în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;
b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;
c) domeniul de încărcare maximă anuală în funcţie de durata de utilizare a sarcinii maxime
(3 RE-Ip 51/2-93).
4.5.1. Criteriul pentru alegerea soluţiei este costul total actualizat minim, calculat
conform PE 011 şi cel al indicatorilor de eficienţă economică determinaţi după metodologia
programului EFECON varianta 2000.
4.5.3. Se vor compara economic numai variantele echivalente din punct de vedere
tehnic.
La reţelele electrice urbane compararea tehnico-economică se va face numai pentru
soluţiile care prezintă indicatori de siguranţă superiori celor recomandaţi de PE 013 pentru
acest gen de reţele.
32
Alegerea soluţiei de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune se va face în
conformitate cu prevederile normativului PE 109/92 în baza unor calcule tehnico-economice
având în vedere, în principal, următoarele :
- tensiunea, structura şi caracteristicile reţelei ;
- exigenţele consumatorilor referitoare la continuitatea şi calitatea alimentării;
- localizarea rapidă şi selectivă a defectelor;
- tensiuni de atingere şi de pas sub limitele admisibile;
- siguranţa în exploatarea reţelei;
- valori cât mai reduse ale supratensiunilor şi curenţilor de defect .
5.4. Se interzice proiectarea unor reţele care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu
care urmează a fi legate galvanic.
33
7.3. Modernizarea instalaţiilor electrice de distribuţie existente privind componentele
circuitelor secundare se va face, de regulă, prin acţiuni RETROFIT.
9.1. Măsurile obligatorii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, care trebuie să fie
aplicate în proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice şi construcţiilor aferente, sunt cele
prevăzute în "Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului", precum şi prescripţiile de proiectare, în vigoare, pe categorii de instalaţii.
34
9.2. Măsurile speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor care trebuie aplicate
în proiectarea şi execuţia unor categorii de instalaţii electrice vor avea la bază studii de risc
conform legislaţiei în vigoare.
35
- racordate direct fără separatoare de post şi siguranţe fuzibile;
- racordate direct fără separatoare de post cu siguranţe fuzibile incluse în trafo sau
în montaj independent;
- racordate prin separatoare de post în montaj orizontal sau vertical şi siguranţe în
montaj individual;
- racordate prin separatoare de post în montaj vertical, cu siguranţe incluse pe
cuţitele separatorului.
OBSERVAŢII : se admit montaje cu separatorul de post pe stâlpul postului de
transformare şi racordarea postului în variantă aeriană sau în cablu.
posturi de transformare în construcţie la sol cu montaje exterioare;
posturi de transformare în cabină supraterană în anvelopă de beton sau metal cu
alimentare, de regula, în cablu (eventual trecere din LEA în LES);
posturi de transformare înglobate în construcţii deservite.
OBSERVAŢII : se admit posturi de transformare subterane numai în cazuri cu totul
speciale bine justificate.
LEA de MT noi, de regulă, se vor realiza pe stâlpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de
coronamente compactizate, conductoare izolate sau soluţie clasică şi izolaţie compozită
funcţie de costuri, posibilitatea de execuţie, exploatarea comună cu JT, etc;
OBSERVAŢII :
promovarea stâlpilor metalici în construcţia liniilor de MT se va face numai
în cazuri speciale justificate ca necesitate şi oportunitate;
se admite execuţia de LEA MT şi în soluţii clasice constructive pentru lucrări
care nu sunt dominante ca volum şi se integrează în instalaţia existentă;
utilizarea conductoarelor izolate şi a izolaţiei compozite în instalaţiile
existente se va analiza tehnico-economic ca necesitate şi oportunitate.
LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regulă, în
pământ în profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizaţii betonate (canivouri) se va
aplica numai în cazuri justificate;
LEA de j.t. se vor realiza, de regulă, numai în soluţie cu conductoare izolate torsadate,
pe stâlpi de beton, lemn sau metalici;
LES de j.t. se vor realiza, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip.
OBSERVAŢII : se admit şi soluţii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau
suspendat pe fir purtător numai în cazuri justificate tehnico-economic.
10.5. Branşamente
36
ANE XA 1
A. STANDARDE
ANE XA 2
PUTERI DE CALCUL (punct 2.2)
TABEL 1
Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici
din mediul urban (punctul 2.2.2.)
Putere
Putere de calcul
VARIANTA Nr. camere instalată
pe apartament
DE DOTARE de locuit pe apartament
Pc [kW]
Pi [kW]
Var. min Var.max
1. Garsoniere 1 camera 8 2,0 2,5
2. Apartament cu 2-3 camere 12 3,0 3,5
A 3. Apartament cu 4-5 camere 20 3,5 4,0
4. Vile ≤ 5 camere 20 3,5 4,0
5. Vile > 5 camere 25 5,5 6,0
1. Garsoniere 1 camera 10 2,5 3,0
2. Apartament cu 2-3 camere 15 3,5 4,0
B 3. Apartament cu 4-5 camere 23 4,0 4,5
4. Vile ≤ 5 camere 23 4,0 4,5
5. Vile > 5 camere 28 6,5 7,0
1. Garsoniere 1 camera 13 3,0 3,5
2. Apartament cu 2-3 camere 18 4,0 4,5
C 3. Apartament cu 4-5 camere 26 4,5 5,0
4. Vile ≤ 5 camere 26 4,5 5,0
5. Vile > 5 camere 30 7,5 8,0
1. Garsoniere 1 camera 18 3,5 4,0
2. Apartament cu 2-3 camere 23 5,5 6,0
D 3. Apartament cu 4-5 camere 32 7,5 8,0
4. Vile ≤ 5 camere 32 7,5 8,0
39
5. Vile > 5 camere 35 8,5 9,0
NOTĂ:
1.Variantele de dotare A ÷ D se referă la modul de satisfacere a utilităţilor şi anume:
A. - Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audio-
vizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului
prin termoficare sau centrale proprii şi cu racord de gaze la bucătării.
B. - Idem A şi în plus asigurarea electrică a apei calde.
C. - Idem B şi în plus gătit electric.
D. - " Tot electric ", respectiv C şi în plus încălzit electric.
2. La calculul puterii de calcul pe apartament, pentru blocurile cu mai mult de 4 (patru)
niveluri se va adăuga pe fiecare apartament 100 W/ap. care reprezintă consum mediu pe
apartament pentru utilităţi comune: iluminat scări, ascensor, hidrofor,etc.
3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie,
reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficienţii de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 1,
dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
5. Varianta minimă şi maximă se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de
consum (aglomerări urbane, zone periferice, etc.).
TABEL 2
Puteri active de calcul orientative pentru consumatori edilitari,
social culturali (terţiari) din mediul urban (punctul 2.2.3.)
NOTĂ:
1. Consumurile indicate reprezintă valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se
cunosc alte date pentru studii de ansamblu pentru zone urbane extinse.
2. Pentru consumatorii particulari concentraţi (ateliere de reparaţii, mică producţie, etc.) se
vor lua în considerare consumuri deja cunoscute pentru astfel de consumatori.
3. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.
TABELUL 3
NOTĂ:
1. Variantele A, B şi C au următoarele semificaţii:
A - dotare pentru iluminat şi utilizări casnice comune
B - idem A şi în plus pentru gătit şi preparare apă caldă electric
C - idem B şi în plus încălzit spaţiu electric.
Zonele I, II şi III sunt definite în STAS 1907/80 (Instalaţii de încălzire - Calculul
necesarului de căldură) şi indicate în harta din fig.7, din cuprinsul acestuia.
2. Variantele B şi C se vor lua în considerare numai dacă există certitudinea că în zonă nu
există alte posibilităţi de asigurare a combustibilului decât energia electrică.
3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie,
41
reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficienţi de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 3,
dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
5. Minimul şi maximul de la Pc se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de
consum.
6. În zonele în care se află construcţii tip “case de vacanţă” în număr mare, acestea se pot
asimila cu zone urbane de vile.
TABELUL 4
Puterile de calcul pentru consumatorii concentraţi
în mediul rural (punct 2.2.6)
NOTĂ:
1. Consumurile indicate sunt valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc
alte
date pentru studii de ansamblu.
2. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.
TABELUL 5
42
1 2 3 4
1. Pc1 - Linie electrică aeriană sau subterană 1 1,00 1,00
care alimentează un număr de 2 0,65 0,52
apartamente sau locuinţe individuale 3 0,64 0,52
4 0,63 0,51
5 0,63 0,51
6 0,62 0,50
7 0,62 0,50
8 0,61 0,49
9 0,60 0,49
1 2 3 4
10 0,59 0,48
11 0,58 0,48
12 0,57 0,48
13 0,56 0,47
14 0,55 0,47
15 0,54 0,47
16 0,53 0,46
17 0,52 0,46
18 0,51 0,46
19 0,51 0,45
20 0,51 0,45
21 0,50 0,44
22 0,49 0,42
23 0,48 0,40
24 0,47 0,38
25 0,46 0,36
26 0,45 0,34
27 0,44 0,33
28 0,43 0,32
29 0,42 0,31
30 0,41 0,30
31 0,40 0,30
32 0,40 0,30
33 0,40 0,30
34 0,39 0,30
35 0,39 0,30
36 0,39 0,29
37 0,38 0,29
38 0,38 0,29
39 0,37 0,29
40 0,37 0,29
4160 0,36 0,28
6175 0,35 0,27
76100 0,34 0,26
100 0,33 0,25
2. Pc2 - Post de transformare aerian sau n
în cabină de zid, urban sau rural Pc2 = Ks1· Pc1n 0,85 = Ks1
n 1
NOTĂ: pentru vile şi case de vacanţă se vor folosi următorii coeficienţi de simultaneitate:
- în mediul urban 2 10 vile – 0,75 ;
10 20 vile – 0,65.
- în mediul rural 2 10 case vacanţă – 0,50;
10 20 case vacanţă – 0,45.
TABELUL 6
VARIANTA MINIMĂ
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,200 0,29 0,32 0,35 0,37 0,40 0,45 0,52 0,55 0,57 0,62
A2 0,305 0,45 0,50 0,54 0,57 0,60 0,68 0,79 0,84 0,87 0,94
A3,A4 0,356 0,52 0,58 0,63 0,67 0,70 0,80 0,92 0,98 1,02 1,10
A5 0,485 0,75 0,84 0,92 0,99 1,06 1,22 1,43 1,54 1,61 1,76
1,800
1,600
1,400
Pabs (kW)
1,200 A1
A2
1,000
A3,A4
0,800
A5
0,600
0,400
0,200
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
A1: P(t) = 0,200*t 0,35 A2: P(t) = 0,305*t 0,35 A3, A4: P(t) = 0,356*t 0,35 A5: P(t) = 0,485*t 0,40
44
TABELUL 6
VARIANTA MAXIMĂ
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,255 0,37 0,41 0,45 0,48 0,50 0,57 0,66 0,70 0,73 0,79
A2 0,357 0,52 0,58 0,63 0,67 0,71 0,80 0,92 0,98 1,02 1,10
A3,A4 0,408 0,60 0,66 0,72 0,76 0,81 0,91 1,05 1,12 1,16 1,26
A5 0,530 0,82 0,92 1,01 1,09 1,15 1,33 1,57 1,68 1,76 1,92
2,000
Pabs (kW)
1,500 A1
A2
A3,A4
1,000
A5
0,500
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
A1: P(t) = 0,255*t0,35 A2: P(t) = 0,357*t 0,35 A3, A4: P(t) = 0,408*t0,35 A5: P(t) = 0,530*t 0,40
45
TABELUL 6
VARIANTA MINIMĂ
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,295 0,41 0,45 0,48 0,50 0,53 0,59 0,66 0,70 0,72 0,77
B2 0,412 0,57 0,62 0,67 0,71 0,74 0,82 0,93 0,98 1,01 1,08
B3,B4 0,471 0,65 0,71 0,76 0,81 0,84 0,94 1,06 1,12 1,16 1,24
B5 0,663 0,97 1,08 1,16 1,24 1,31 1,48 1,71 1,82 1,89 2,05
2,000
B1
Pabs (kW)
1,500
B2
B3,B4
1,000
B5
0,500
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
B1: P(t) = 0,295*t 0,30 B2: P(t) = 0,412*t 0,30 B3, B4: P(t) = 0,471*t 0,30 B5: P(t) = 0,663*t 0,35
46
TABELUL 6
VARIANTA MAXIMĂ
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,354 0,49 0,54 0,57 0,61 0,63 0,71 0,80 0,84 0,87 0,93
B2 0,471 0,65 0,71 0,76 0,81 0,84 0,94 1,06 1,12 1,16 1,24
B3,B4 0,530 0,74 0,80 0,86 0,91 0,95 1,06 1,19 1,26 1,30 1,39
B5 0,714 1,05 1,16 1,25 1,34 1,41 1,60 1,84 1,96 2,04 2,20
2,500
2,000
Pabs (kW)
1,500 B1
B2
B3,B4
1,000
B5
0,500
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
B1: P(t) = 0,354*t0,30 B2: P(t) = 0,471*t 0,30 B3, B4: P(t) = 0,530*t 0,30 B5: P(t) = 0,714*t0,35
TABELUL 6
VARIANTA MINIMĂ
2,500
2,000
Pabs (kW)
1,500 C1
C2
C3,C4
1,000
C5
0,500
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
C1 0,437 0,59 0,64 0,69 0,72 0,75 0,83 0,93 0,98 1,01 1,08
C2 0,562 0,76 0,83 0,88 0,93 T (ani)
0,97 1,07 1,20 1,26 1,30 1,38
C3,C4 0,624 0,85 0,92 0,98 1,03 1,08 1,19 1,33 1,40 1,44 1,54
C5 0,865 1,24 1,37 1,47 1,56 1,64 1,85 2,11 2,25 2,32 2,50
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
C1: P(t) = 0,375*t 0,28 C2: P(t) = 0,499*t 0,28 C3, C4: P(t) = 0,562*t 0,28 C5: P(t) = 0,811*t 0,33
Varianta de dotare "C"
3,000
2,500
2,000
Pabs (kW)
C1
C2
1,500
C3,C4
TABELUL 6 C5
1,000
VARIANTA MAXIMĂ
0,500
T (ani)
Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită48pe apartament la nivel de PT) în mediul urban
C1: P(t) = 0,437*t 0,28 C2: P(t) = 0,562*t 0,28 C3, C4: P(t) = 0,624*t 0,28 C5: P(t) = 0,865*t 0,33
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
D1 0,437 0,59 0,64 0,69 0,72 0,75 0,83 0,93 0,98 1,01 1,08
D2 0,687 0,93 1,01 1,08 1,13 1,18 1,31 1,47 1,54 1,59 1,69
D3,D4 0,937 1,27 1,38 1,47 1,55 1,62 1,79 2,00 2,10 2,17 2,31
D5 0,919 1,32 1,45 1,56 1,66 1,75 1,96 2,25 2,39 2,47 2,66
2,500
2,000
D1
Pabs (kW)
TABELULD2
6
1,500
VARIANTA MINIMĂ
D3,D4
D5
1,000
Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de
0,500 PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
D1: P(t) = 0,437*t 0,28 D2: P(t) = 0,687*t 0,28 D3, D4: P(t) = 0,937*t 0,28 D5: P(t) = 0,919*t0,33
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
D1 0,499 0,68 0,74 0,78 0,82 0,86 0,95 1,07 1,12 1,15 1,23
D2 0,749 1,02 1,10 1,18 1,24 1,29 1,43 1,60 1,68 1,73 1,84
D3,D4 0,999 1,36 1,47 1,57 1,65 1,72 1,90 2,13 2,24 2,31 2,46
D5 0,973 1,40 1,54 1,65 1,76 1,85 2,08 2,38 2,53 2,61 2,81
2,500
0Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de
2,000 PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)
D1
Pabs (kW)
D2
1,500
D3,D4
1,000
D5
0,500
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
D1: P(t) = 0,499*t 0,28 D2: P(t) = 0,749*t 0,28 D3, D4: P(t) = 0,999*t 0,28 D5: P(t) = 0,973*t 0,33
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,107 0,13 0,14 0,15 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,20 0,20
A2 0,143 0,20 0,22 0,23 0,24 0,26 0,29 0,32 0,34 0,35 0,38
A3 0,116 0,17 0,19 0,20 0,22 0,23 0,26 0,30 0,32 0,33 0,36
0,300
Pabs (kW)
0,250
A1
0,200 A2
0,150
A3
0,100
0,050
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
A1: P(t) = 0,107 * t0,20 A2: P(t) = 0,143 * t0,30 A3: P(t) = 0,116 * t0,35
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,124 0,16 0,18 0,19 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,26 0,28
B2 0,223 0,31 0,34 0,36 0,38 0,40 0,45 0,50 0,53 0,55 0,59
B3 0,139 0,20 0,23 0,24 0,26 0,27 0,31 0,36 0,38 0,40 0,43
TABELUL 7
Legendă: B1-sat izolat; B2-sat dezvoltat; B3-casă de vacanţă
0,700
0,600
0,500
Pabs (kW)
0,400 B1
B2
0,300
B3
0,200
0,100
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
B1: P(t) = 0,124 * t0,25 B2: P(t) = 0,223 * t0,30 B3: P(t) = 0,139 * t0,35
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
CI1 0,144 0,19 0,20 0,22 0,23 0,23 0,26 0,28 0,30 0,31 0,32
CI2 0,241 0,34 0,37 0,39 0,41 0,43 0,48 0,54 0,57 0,59 0,63
CI3 0,155 0,23 0,25 0,27 0,29 0,31 0,35 0,40 0,43 0,44 0,48
CII1 0,165 0,22 0,23 0,25 0,26 0,27 0,29 0,32 0,34 0,35 0,37
CII2 0,286 0,40 0,43 0,46 0,49 0,51 0,57 0,64 0,68 0,70 0,75
CII3 0,170 0,25 0,28 0,30 0,32 0,34 0,38 0,44 0,47 0,49 0,52
CIII1 0,227 0,30 0,32 0,34 0,36 0,37 0,40 0,45 0,47 0,48 0,51
CIII2 0,330 0,46 0,50 0,54 0,57 0,59 0,66 0,74 0,79 TABELUL0,87
0,81 7
CIII3 0,209 0,31 0,34 0,37 0,39 0,41 0,47 0,54 0,57 0,60 0,64
Legendă: A1-satîn
Evoluţia izolat;
timpA2-sat dezvoltat; A3-casă
a consumului putere de vacanţă
absorbită pe gospodărie la nivel
de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul 2.2.10)
Varianta de dotare "Rural C"
1,000
0,900
0,800 CI1
CI2
0,700
CI3
Pabs (kW)
0,600
CII1
0,500 CII2
0,400
CII3
CIII1
0,300
CIII2
0,200 CIII3
0,100
0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
T (ani)
Fig. 2 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe gospodărie la nivel de PT) în mediul rural
CI1: P(t) = 0,144 * t0,25 CI2: P(t) = 0,241 * t0,30 CI3: P(t) = 0,155 * t0,35
0,25 0,30
CII1: P(t) = 0,165 * t CII2: P(t) = 0,286 * t CII3: P(t) = 0,17 * t0,35
CIII1: P(t) = 0,227 * t0,25 CIII2: P(t) = 0,33 * t0,30 CIII3: P(t) = 0,209 * t0,35
53
ANE XA 3
54
55