Scopul lucrării: Studierea schemei de structură şi a caracteristicilor tehnice a

centralei telefonice EWSD/SIEMENS. Studierea categoriilor de apel. Calculul

intensităţii sarcinii telefonice într-o centrală telefonică.

Obiectivele lucrării: pentru a putea înţelege principiul de realizare a unei

conexiuni dintre o intrare şi o ieşire, studentul trebuie să studieze categoriile de apel,
pe baza programului propus de profesor. Acest program reprezintă un program de
prezentare hardware a centralei telefonice EWSD/SIEMENS, unde este prezentată şi
arhitectura generală a centralei date. Studiind structura centralei şi urmărind toate
cele 16 faze a unui apel, studentul va lua cunoştinţă cu procesul de realizare a unei
comutaţii.

Sarcina teoreticã:
1.3.1 Studierea arhitecturii generale a centralei telefonice digitale
EWSD/SIEMENS
1.3.2 Studierea categoriilor de apel
1.3.3 Studierea funcţiilor asigurate de centrala telefonică digitală
EWSD/SIEMENS

Sarcina de laborator:
1.4.1 Analizaţi materialul teoretic propus de profesor;
1.4.2 Deschideţi programul de prezentare a centralei telefonice EWSD/SIEMENS;
1.4.3 Analizaţi schema bloc a centralei;
1.4.4 Analizaţi cele 16 categorii de apel;
1.4.5 Efectuaţi calculul sarcinii traficului în centrala telefonică digitală şi
dispersarea traficului pe rute pe baza datelor propuse de profesor.
 1PARTEA TEORETICĂ
1.1 Cracteristicile tehnice ale centralei EWSD
Caracteristicile tehnice generale ale sistemei existente EWSD:
Centrale telefonice:
- numărul liniilor de abonaţi – până la 250000
- numărul liniilor de conexiune – până la 60000
- capacitatea de comutaţie – până la 25200 Erl
Centrale telefonice rurale:
- numărul liniilor de abonat – până la 7500
Centre de comutaţie pentru obiectele în mişcare:
- numărul liniilor de abonat – până la 80000 la un centru de comutaţie
Blocul de abonat digital:
- numărul liniilor de abonat – până la 950
Sistema de comutaţie:
- numărul comutatoarelor digitale – până la 300 la centrală
- numărul de încercări de stabilire a legături în ora de trafic maximal (BHCA) –
mai mult de 1000 BHCA (traficul A) conform recomandaţiilor CCITT Q.504.
Procesorul coordonator
- capacitatea dispozitivului de memorie – până la 64 Mbait
- capacitatea adresei – până la 4Gbait
- lenta magnetică – până la 4 dispozitive, până la 80 Mbait fiecare
- discul magnetic – până la 4 dispozitive, până la 337 Mbait fiecare
Unitatea De comandă cu reţeaua de semnalizare pe canal comun – până la
254 de canale de semnale
Tensiunea de lucru: -48V curent continuu sau -60 curent continuu
Puterea consumată – în jur de 1,5 W/linie.
Transmisiunea . conform recomandaţiilor CCITT Q.517
Lucrul şi fiabilitatea – conform recomandaţiilor CCITT Q.514
 1.2 Domeniul de utilizare a centralei EWSD
Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitor tipuri de centrale şi
pentru realizarea unei game largi de servicii, după cum urmează:
a)Centrală locală ― deserveşte abonaţii dintr-o zonă (cartier, localitate). Capacitatea
centralei poate fi de cîteva sute pînă la 250.000 de linii.
b)Centrală de tranzit ― este un nod al reţelei care asigură interconectarea între
centrale. Poate avea o capacitate de maxim 60.000 de trunchiuri.
c)Centrala locală/tranzit ― dirijeaza traficul de tranzit sau interurban, ca şi traficul
local.
d)Centrală internaţională ― realizează funcţii specifice ca: sisteme de semnalizare
internaţionale, compensarea ecoului pentru legături internaţionale şi linkuri prin
satelit, statistici şi deconectări interadministraţii. Aceste functii pot fi integrate şi în
centralele naţionale dacă este necesar.
e)Centru de comutaţie pentru posturi mobile ― reţeaua modernă de radiotelefoane
mobile are o structură celulară pentru a asigura o utilizare economică a frecvenţelor
accesibile în întreg spatiul. Cînd un utilizator se deplasează dintr-o zona în alta se
realizează automat comutaţia între centrele de comutaţie pentru posturile mobile
asociate celulelor reţelei. Capacitatea unui centru de comutaţiepentru posturi mobile
este de maxim 65.000 abonaţi cu radiotelefoane.
f)Centrală rurală/container care deserveşte maxim 7.500 abonaţi. Centrala este
echipată cu repărţitor principal, sursă de alimentare şi o unitate de ventilaţie.
 1.3 Structura centralei EWSD

Figura 1.3.1 Structura centralei EWSD

DLU (Digital Line Unit/ Unitate de linie digitală) ―au rolul de a concentra în
format mic cu debit de 2048 Kbit/sec sau 1544 Kbit/sec în funcţie de ierarhia
sincronă de multiplexare folosită (europeană sau nord americană), traficul de pe
liniile de intrare. Fluxurile de la ieşirea din unităţile DLU sunt direcţionale către
blocurile LTG. Abonaţii sunt conectaţi la sistema EWSD cu ajutorul unităţii de
abonat digitale (DLU). Unităţile DLU pot fi exploatate atât local, în centrală, cât şi
distant, la o anumită distanţă de ea. DLU distante se folosesc în calitate de
concentratoare RSU (în versiunile precedente EWSD - RCU), la care pot fi conectaţi
până la 50000 abonaţi. Într-un RSU pot fi incluse câteva DLU.
 Figura1.3.2 Schema bloc a modului DLU

SLM (Subscriber Line Module/ Modulul de linie de abonat)― pentru conectarea

liniilor de abonat analogice şi SLMD pentru conectarea liniilor de abonat a
sistemului de transmisiune digital.
SLCA (Subsciber Line Circuit Analogic) – circuit de linie de abonat analogic.
SLMCP (Subsciber Line Module Control Procesor) – procesor de comandă al
modulului de linie de abonat.
DIUD (Digital Interface for DLU) – unitatea de interfaţă digitală pentru DLU,
pentru conectarea sistemelor de transmisiune digitale primare PDC.
 DLUC (Digital Line Unit Control) – control pentru DLU. Asigură realizarea
funcţiilor de concentrare trafic şi semnalizare, inclusiv conectarea de receptoare şi
transmiţătoare aferente.
LTG (Line Trunk Group) – grup de linii/trunchiuri. Formează interfaţa între
inelul centralei (analogic sau digital) şi câmpul de comutaţie digital. Toate grupele de
linii îndeplinesc funcţiile de prelucrare a apelurilor, asigurarea fiabilităţii, şi de
asemenea funcţiile de exploatare şi deservire tehnică.
DIU (Digital Interface Unit) – unitatea de interfaţă digitală.

Figura 1.3.3 Schema bloc a grupului de linii LTG

 SU (Signaling Unit) – unitatea de semnalizare pentru semnalele acustice,
tensiunile curentului continuu, semnalizarea prin canal de frecvenţă, formarea prin
frecvenţe şi accesul de test.
TOG (Tone Generator) – generator de tonuri. Generează semnalele: ton de disc,
ton de apel, ton de revers apel şi ton de ocupat.
CR (Code Reciver) – receptor de grup.
GS (Group Switch) – comutator de grup.
LIU (Link Interface Unit) – unitatea de interfaţă de link între LTG şi SN.
GP (Group Processor) – procesor de grup. Procesorul de grup GP este legat cu
toate modulele grupelor de linii cu ajutorul magistralelor schimbului de date SPH şi
SIH.
SN (Switching Network) – reţea de comutare. Câmpul de comutaţie (fig.3)
conectează subsistemele LTG, CP şi SSNC (CCNC) una cu alta. El asigura accesul
total a fiecărui LTG de la alt LTG; CP sau SSNC de la fiecare LTG; în direcţia
inversă – fiecare LTG de la CP sau SSNC.

Figura 1.3.4 Schema bloc a cîmpului de comutaţie

 Câmpul de comutaţie a EWSD este dublat şi constă din două plane (SN0 şi SN1).
Sarcina lui de bază constă în conectarea canalelor între grupurile LTG. Fiecare
conectare concomitent se conectează prin ambele plane a câmpului de comutaţie,
atunci când în caz de refuz în funcţie întotdeauna se află a conexiune de rezervă.
În centrala EWSD se folosesc: câmpul de comutaţie SN sau elaborările noi
câmpurile de comutaţie SN(B), SN (D). Câmpurile SN (B), (D) se deosebesc printr-
un şir de îmbunătăţiri, la care se referă şi micşorarea suprafeţei ocupate, o
accesibilitate mai înaltă şi micşorarea puterii consumate.
În dependenţă de numărul grupurilor de linii conectate deosebim trepte
minimizate a capacităţii SN:
- câmp de comutaţie pentru 504 grupuri de linii (SN:504 LTG);
- câmp de comutaţie pentru 126 grupuri de linii (SN:126 LTG);
- câmp de comutaţie pentru 252 grupuri de linii (SN:252 LTG);
- câmp de comutaţie pentru 63 grupuri de linii (SN:63 LTG).
Câmpul de comutaţie constă din trepte a comutaţie spaţio-temporare – TSG (fig.4)
şi trepte de comutaţie spaţială – SSG.

Figura 1.3.5 Treapta de comutaţie spaţio-temporale TSG

 Figura 1.3.6 Treapta comutaţie spaţiale SSG
SGC (Switch Group Control) – controlul comutatorului de grup.
CP (Coordonation Processor) – procesor central. Reprezintă un multiprocesor,
capacitatea căruia poate fi mărită pe trepte, datorită cărui fapt, el poate asigura
centrale de oricare capacitate de o anumită productivitate. Blocul CP conţine
următoarele componente:

- buferul mesajelor (MB) pentru coordonarea schimbului intern de informaţie

între CP, SN, LTG şi SSNC în limitele unei centrale;

- generatorul central a frecvenţei de tact (CCG) pentru asigurarea sincronizării

centralei (şi la necesitate reţelele);

- panelul de sistem (SYP) pentru indicarea semnalizării de avarie internă,

mesajelor (recomandări) şi traficul CP. În aşa mod, SYP reprezintă informaţia
curentă despre starea de lucru a sistemei. Pe panel de asemenea este reprezentată
semnalizarea de avarie externă, de exemplu, despre pojar, despre ieşirea din
funcţiune a sistemei de condiţionare a aerului şi altele.
 CP îndeplineşte următoarele funcţii de coordonare:

1.Prelucrarea apelurilor:

- transferarea cifrelor;

- dirijarea cu traseul;

- zonarea;

- alegerea căii în câmpul de comutaţie;

- tarificarea costului convorbirii telefonice;

- dirijarea administrativă cu datele despre trafic; dirijarea cu reţeaua.

2.Deservirea tehnică şi exploatarea

- îndeplinirea introducerii în dispozitivele de memorie externe (EM) şi

extragerea din ele;

- legătura cu terminalele de dirijare, exploatarea şi deservirea tehnică

(ENM/CT);

- legătura cu procesorul de transmitere a datelor (DCP).

3.Asigurarea fiabilităţii

- autoobservarea;

- detectarea erorilor;

- analiza erorilor.

1.4 Fazele unei comunicaţii

Fazele de apel realizate în centrala telefonică digitală EWSD sunt:

Faza 1. Apel spre centrală
1. AT-A face apel către centrală
2. A-SLCA sesizează apelul.
Faza 2. Selecţia unui IT pentru chemător
1. A-SLMCP sesizează apelul;
2. Mesajul de cerere de apel se transmite de la A-SLMCP prin A-DLUC, A-DIU
la
A-GP;
 3. A-GP citeşte categoria AT-A, atribuie IT pentru AT-A, comunică IT către
SLCA;
4. A-SLMCP încarcă IT către A-SLCA;
5. A-GP comandă conexiunea prin A-GS, comandă verificarea conexiunii.
Faza 3. Verificarea căii de transmisie spre SLCA
1. TOG din A-SU transmite ton de test;
2. CR din A-SU recunoaşte ton de test.
Faza 4. Conectarea chemătorului la un receptor DTMF
1. Pentru test reuşit, A-GP cere de la A-SLMCP să comute calea de convorbire
prin A-SLCA;
2. A-GP comandă conexiunea prin A-GS către CR, dacă AT-A este cu claviatura
DTMF.
Faza 5. Chemătorul recepţionează tonul de disc (TD)
1. TOG din A-SU transmite ton de disc spre chemător.
Faza 6. Recepţia cifrelor numărului chemat
1. CR din A-SU recepţionează cifrele de la AT-A şi le transmite în formă digitală
spre A-GP;
2. A-GP comandă întreruperea conexiunii spre TOG după recepţionarea primei
cifre şi continuă recunoaşterea cifrelor.
Faza 7. Procesorul central (CP) recepţionează numărul chemat
1. A-GP transmite toate cifrele către CP prin conexiune semipermanentă;
2. CP verifică dacă AT-B e liber, identifică B-DLU, B-SLCA, B-LTG,
înregistrează ocuparea linie AT-B.

Faza 8. Procesorul central (CP) transmite comanda conexiunii către SN0 şi SN1
1. Comanda este recepţionată de SGC din SN0 şi SN1;
2. În ambele plane de comutaţie SGC comandă realizarea conexiunii.
Faza 9. Verificarea conexiunii realizate prin SN
1. Se verifică în buclă închisă, conexiunea A-LTG, SN, B-LTG, SN, A-LTG;
2. A-LIU transmite ton de test, recepţionează tonul de test transmis prin buclă
închisă, comunică reuşita testului spre A-GP.
Faza 10. B-GP este solicitat pentru conexiune spre AT-B
1. A-GP transmite spre B-GP mesaj de cerere conexiune spre AT-B;
2. B-GP selectează IT pentru AT-B, transmite identitatea IT spre B-SLMCP şi
comanda conexiunii prin GS către TOG (generator de test) şi CR (receptorul de
cod) din SU.
Faza 11. Verificarea IT selectat pentru chemător
1. B-SLMCP transmite numărul IT spre B-SLCA;
2. B-GP comandă conexiunea prin B-GS, iniţiază verificarea conexiunii B-LTG,
B-DIUD, B-SLCA, B-DIUD, B-LTG;
3. TOG/SU transmite ton de test;
4. CR recepţionează ton de test prin buclă;
5. B-SU transmite „test OK” spre B-GP.
Faza 12. Comanda conectării apelului şi revers apelului
 1. B-GP comandă conexiunea prin B-GS pentru transmiterea revers apelului (RA)
spre chemător de la B-LTG-SU, comandă transmiterea apelului spre AT-B;
2. Apelul este conectat prin B-SLCA.
Faza 13. Transmisia apelului şi revers apelului
1. AT-A recepţionează RA;
2. AT-B recepţionează semnalul de apel.
Faza 14. Sesizarea răspunsului abonatului chemat
1. B-SLCA sesizează răspunsul chemat;
2. B-SLMCP înregistrează răspunsul chemat, transmite mesaj răspuns spre B-
DLUC;
3. B-DLUC comandă deconectarea generatorului de apel;
4. B-GP este informat de B-DLUC de răspunsul chematului;
5. A-GP recepţionează informaţia răspuns B.
Faza 15. Convorbirea
1. Conexiune pentru convorbire
AT-A  AT-B
AT-B  AT-A
2. A-GP înregistrează taxarea.
Faza 16. Eliberarea conexiunii
1. SLCA sesizează sfîrşitul convorbirii;
2. Informaţia de sfîrşitul convorbirii se transmite de la SLCA spre SLMCP,
DLUC, GP;
3. GP comandă eliberarea conexiunii prin GS, eliberează IT ocupat, transmite
mesajul
eliberare spre CP, cere GP corespunzător eliberării conexiunii;
4. CP comandă eliberarea conexiunii prin SN, comandă eliberarea SW a liniei de
abonat, înregistrează taxarea convorbirii recepţionată de la A-GP.
 Concluzie:

În lucrarea dată de laborator am studiat schema de structură, caracteristicile

tehnice a centralei telefonice EWSD/SIEMENS, domeniul de utilizare a acesteia
precum şi categoriile de apel. În partea practică am calculat intensitatea sarcinii
telefonice într-o centrală telefonică.

Un nou portal informaţional!

Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi

atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md