MODULUL 1 Prelucrarea i îmbinarea evilor în instala ii

15. Reprezent ri conven ionale pentru conducte i piese de

leg tur

Pentru reprezentarea diferitelor p r i componente ale unei instala ii în desenul

tehnic de construc ii i instala ii, se folosesc semne conven ionale i nota ii specifice
fiec rui element, conform standardelor în vigoare. În cazul în care unele simboluri
utilizate nu sunt cuprinse în aceste standarde, se pot folosi semnele indicate în cataloagele
de produse sau simbolurile stabilite de proiectan i, cu explicitarea lor în legend .

15.1. Linii i culori conven ionale pentru conductele care transport fluidele

Re elele sunt trasate, de obicei, în negru, dar, când este necesar, se folosesc i
liniile conven ionale colorate indicate în tabelele 15.1 (instala ii tehnico-sanitare), 15.2
(instala ii de înc lzire), conform STAS 185/1-89.

1
Tabel 15.1 Linii i culori conven ionale pentru conducte din instala iile tehnico-sanitare
(extras din STAS 185/1-89)

2
 Tabel 15.2 Linii i culori conven ionale pentru conducte din instala iile de înc lzire
central (extras din STAS 185/1-89)

15.2. Semne conven ionale pentru elementele instala iilor de înc lzire
central

Instala iile de înc lzire central se reprezint pe desen (planuri, scheme, sec iuni)
prin semne conven ionale comune instala iilor pentru fluide, precum i prin semne
conven ionale specifice acestui domeniu, conform principiilor generale.
Conductele, fie conducte de distribu ie, fie conducte de leg tur la corpurile de
înc lzire, se reprezint în plan prin linie continu groas (de culoare ro ie), dac

3
îndeplinesc rolul de conducte de ducere, i printr-o linie întrerupt mijlocie (de culoare
albastr ) dac îndeplinesc rolul de conducte de întoarcere a fluidului înc lzitor (tabel
15.2).
Cotarea se realizeaz prin înscrierea diametrului nominal pe conduct (fig. 15.1)
sau înscrierea diametrului exterior i a grosimii peretelui în milimetri.
Coloanele se prezint în plan sec ionate; astfel pentru coloana de ducere un cerc
mic îngust sau colorat în ro u aprins, iar pentru coloana de întoarcere, un cerc mic de
aceea i m rime, dar neînnegrit sau colorat în albastru.

Fig. 15.1 Reprezentarea i cotarea conductelor din instala iile de înc lzire central

Proiec ia conductelor de leg tur în plan se suprapune, motiv pentru care pe plan
apare desenat numai conducta de leg tur de ducere, trasat cu linie continu groas .
Totu i, se admite conven ional ca aceste conducte s se traseze distinct, decalat una fa
de alta, prin trasee paralele. Pe conducta de leg tur de ducere se monteaz un robinet cu
ventil cu dublu reglaj care se va reprezenta, atât în plan, cât i în schem prin semnul s u
conven ional (fig. 15.2).
În func ie de pozi ia corpului de înc lzire fa de coloane, leg turile dintre ele se
reprezint astfel:
- dac ambele coloane, dus-întors, se afl de aceea i parte a corpului de radiator,
iar intrarea i ie irea agentului termic din corpul de înc lzire se g sesc i ele pe
aceast parte, leg turile în plan i în schem se reprezint ca în fig. 15.2-a.
- dac ambele coloane se g sesc de aceea i parte a corpului de înc lzire, dar
agentul termic intr într-o parte iese de cealalt , leg turile se reprezint ca în
fig. 15.2-b.
- dac coloana de ducere se afl de o parte a corpului de înc lzire, iar coloana de
întoarcere de cealalt parte, leg turile în plan i schem se deseneaz ca în fig.
15.2-c.

4
 - dac radiatorul este legat la conducta de distribu ie orizontal , leg turile se
reprezint ca în fig. 15.2-d
- conducta de întoarcere se poate afla, uneori, i sub corpul radiatorului (fig. 15.2-
e i f).

Fig. 15.2 Reprezentarea leg turilor corpurilor de înc lzire la coloane

Pe schem , conductele de leg tur se traseaz înclinat, corespunz tor sensului de

circula ie a apei calde; leg tura de ducere coboar spre radiator, iar leg tura de întoarcere
coboar spre coloan (fig. 15.2). Când mediul înc lzitor este aburul, leg tura de ducere se

5
traseaz urcând spre radiator sau cu o direc ie orizontal , iar cea de întoarcere coborând
spre coloan .
Reprezent rile se prev d cu urm toarele nota ii dimensionale:
- pe desenul în plan i pe schema coloanelor se înscriu diametrele coloanelor i
ale ramifica iilor de ducere i întoarcere, care fac leg tura coloanelor cu
radiatorul, i dimensiunea nominal a ventilului, care în mod uzual este aceea i
cu a ramifica iei pe care este a ezat (fig. 15.2)
- fiecare corp de înc lzire se coteaz sub form frac ionar ; la num r tor se
înscrie num rul de elemente, tipul lor (distan a între axele niplurilor) i num rul
de coloane; la numitor diametrul nominal al robinetului cu ventil; astfel frac ia
din planul i schema reprezentat în fig. 15.2-a reprezint un radiator alc tuit
din 10 elemente, având distan a între nipluri de 624 mm i 4 coloane; robinetul
cu ventil este de 10 mm. Pe plan, aceast nota ie frac ionar se scrie în afara
zidurilor cl dirii, iar pe schem , deasupra dreptunghiului ce reprezint corpul de
înc lzire respectiv.
- pe plan i în schem , la fiecare corp de înc lzire se noteaz sarcina sa termic
(debitul de c ldur în wa i), care s-a calculat c trebuie s -l cedeze radiatorul,
pentru a se realiza în înc perea în care a fost prev zut temperatura necesar ;
astfel, pe radiatorul din fig. 15.2-a este înscris sarcina termic de 1220 W.
- pentru a se stabili cu u urin , la execu ie, înc perea sau locul de a ezare al
fiec rui corp de înc lzire, se atribuie acestora, în schem , câte un indicativ care
se înscrie pe dreptunghiul ce îl reprezint (S – pentru subsol, P – pentru parter, E
– pentru diferite etaje), urmat la fiecare nivel de num rul de ordine al înc perii,
care este atribuit i notat pe planurile de arhitectur , înc de la întocmirea
proiectului de construc ie.
Conform acestei nota ii, radiatorul din fig. 15.2-a se afl montat la parter în
camera cu num rul 6, cel din fig. 15.2-b la etajul 1, în camera cu num rul 15, cel din fig.
15.2-c, la etajul 7, în camera cu num rul 8…Dac într-o înc pere sunt mai multe corpuri
de înc lzire, ele se pot deosebi ad ugând indicativului înc o liter din alfabet; de
exemplu (fig. 15.2-c), cele dou corpuri de înc lzire P 08 a i P 08 b, aflate la parter, în
aceea i camer , 8.
Pe plan, sub num rul de ordine al fiec rei înc peri, se înscrie i temperatura, în
grade Celsius, ce trebuie asigurat în înc pere, temperatur stabilit la proiectare, pe baza
c reia s-a dimensionat radiatorul.

6
 15.3. Semne conven ionale pentru instala iile de alimentare cu ap rece i ap
cald i pentru instala iile de canalizare

În tabelul 15.3 sunt prezentate principalele semne conven ionale utilizate la

întocmirea desenelor instala iilor sanitare (alimentare cu ap i canalizare).
Pentru a diferen ia pe desen conductele noi proiectate (în special în cazul
instala iilor exterioare de alimentare cu ap i canalizare), de conductele existente,
acestea sunt reprezentate prin semnul conven ional prev zut pentru tipul respectiv adaptat
prin simboluri suplimentare cerin elor proiect rii (fig. 15.3-a i b); conductele noi se
reprezint cu aceea i grosime de linie conven ional . Aceea i regul se p streaz i
pentru reprezentarea conductelor care se desfiin eaz sau se înlocuiesc, cu deosebirea
desen rii grosimii liniei pentru aceste conducte la 1/2…1/3 din grosimea liniei
conven ionale a traseului conductelor proiectate (fig. 15.3-c i d).

Tabel 15.3 Principalele semne conven ionale pentru instala iile sanitare de
alimentare cu ap i canalizare

7
8
 Fig. 15.3 Reprezentarea conductelor
a – existente; b – proiectate; c – desfiin ate; d – înlocuite; e – noi proiectate
CM – conducte pentru canalizare menajer ; CU – conducte pentru canalizare în sistem unitar

Panta conductelor sau înclinarea lor (ce se va respecta la montaj) se indic printr-o
s geat înso it de valoarea pantei; de exemplu i = 2% pe conducta de canalizare din fig.
15.3-e.
Instala iile de alimentare cu ap rece i ap cald menajer i instala iile de
canalizare se reprezint pe acelea i desene, planuri i sec iuni, deoarece au func iuni
comune.
Semnele conven ionale ale obiectelor sanitare se deseneaz întotdeauna în negru,
chiar i în cazul reprezent rii conductelor prin linii colorate, la scara desenului, grosimea
liniilor de reprezentare a acestor semne fiind egal cu jum tate din aceea a conductelor.

15.4. Semne conven ionale pentru instala iile de gaze naturale combustibile

Instala iile exterioare i interioare de gaze combustibile se reprezint pe planuri i

în scheme pe baza principiilor generale i a regulilor desenului tehnic, cu particularit ile
caracteristice, folosind semnele conven ionale standardizate, conform tabelului 15.4. O

9
deosebit aten ie trebuie acordat reprezent rilor în plan i schem a schimb rilor de
traseu, ramifica iilor conductelor care urc i coboar pe vertical . De exemplu, semnul
de la pozi ia 3 din tabelul 15.4 indic pozi ia conductei orizontale pe direc ia vertical la
1,20 m deasupra pardoselii finite a înc perii i la 1,80 m sub nivelul plafonului, rezultând
în l imea înc perii la 3,00 m. La dreapta desenului în plan se afl reprezentarea în
perspectiv axonometric oblic a conductei care traverseaz întâi zidul exterior i apoi,
conform sensului de scurgere a gazului indicat prin s ge i pe desen, plafonul i podeaua
înc perii.
Tabel 15.4 Semne conven ionale pentru reprezentarea instala iilor de gaze naturale

10
 Pentru o reprezentare complet a unei instala ii de gaze combustibile, în afara
reprezent rii în plan orizontal, se realizeaz i o reprezentare a instala iei folosind una din
metodele proiec iei axonometrice. În mod curent, se întocme te schema instala iei pe
principiul perspectivei izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau în stânga, adic
dup sensul dup care se dezvolt instala ia fa de bran ament sau fa de punctul ei de
plecare, observatorul privind din afara cl dirii.
Pentru claritatea i simplificarea desenului se consider instala ia în întregime
desprins de construc ia pe care o deserve te, imaginând direc iile principale ale cl dirii
(lungime, în l ime) paralele cu axele ox, oy i oz ale sistemului de referin ales (fig.
15.4-c).

11
Fig. 15.4 Reprezentarea instala iei de gaze naturale dintr-o înc pere
a – plan; b – sec iune vertical ; c – schem în perspectiv izometric

12