1.

Predimensionarea elementelor structurale

Deoarece în acest stadiu nu se cunosc luminile elementelor, se vor utiliza deschiderile acetora.

1.1 Predimensionare placă

( )

( )

( ) ( )

( )
( )

( )

Aleg hpl = 13 cm

1.2 Predimensionare grinzi (pe criterii de rigiditate)

Grinzi transversale

( ) ( ) ( )

( ) ( )
Grinzi longitudinale

( ) ( ) ( )

( ) ( )

1.3 Evaluarea încărcărilor

( ) ( )

( )

( ) ( )
( )

Se notează :
Evaluarea încărcărilor pe placă – nivel curent

Încărcare qn (kN/m2) ψ γ qld (kN/m2) qc ( kN/m2)

Greutate proprie placă 3,25 1 1,35 3,25 4,388
Încărcare echivalentă din pereți 1,00 1 1,35 1,00 1,350
de compartimentare
Greutate pardoseală 0,90 1 1,35 0,90 1,215
Greutate tencuială 0,285 1 1,35 0,285 0,385
Spațiu tehnic 1,50 1 1,35 1,50 2,025
Total încărcare permanentă Σ=6,94 1 1,35 Σ=6,94 Σ=9,36
Încărcarea utilă 1,50 0,4 1,50 0,60 2,250
Total Σ=8,44 Σ=7,54 Σ=11,61

Evaluarea încărcărilor pe placă – terasă

Încărcare qn (kN/m2) ψ γ qld (kN/m2) qc ( kN/m2)

Greutate proprie placă 3,25 1 1,35 3,25 4,388
Beton de pantă 1,50 1 1,35 1,50 2,025
Încărcare din ansamblul izolației 0,50 1 1,35 0,50 0,675
la nivelul terasei
Greutate tencuială 0,285 1 1,35 0,285 0,385
Spațiu tehnic 1,50 1 1,35 1,50 2,025
Total încărcare permanentă Σ=7,04 1 1,35 Σ=7,04 Σ=9,50
Încărcarea din zăpadă 1,6 0,4 1,50 0,64 2,400
Total Σ=8,64 Σ=7,68 Σ=11,9

Evaluarea încărcării din închideri

Încărcare qn (kN/m) ψ γ qld (kN/m) qc ( kN/m)

Pereți 4,06 1 1,35 4,06 5,48
Tencuială 0,964 1 1,35 0,964 1,30
Total Σ=5,02 1 1,35 Σ=5,02 Σ=6,78

Evaluarea încărcării din atic

qn (kN/m) ψ γ qld (kN/m) qc ( kN/m)

2,06 1 1,35 2,06 2,78

1.4 Predimensionarea stâlpilor

Predimensionarea se face pe criterii de ductilitate.

Ng=forța axială la baza stâlpului

α=0,30 stâlp de colț

α=0,35 stâlp marginal

α=0,40 stâlp central

Evaluarea forței axiale la baza stâlpilor

Se va predimensiona stâlpul central cu cea mai mare arie aferentă și stâlpul marginal cu cea mai mare
arie aferentă.

Stâlp central (Sc)

( )

( ) ( )

( ) ( )

[( ) ( ) ( ) ( )]

În stadiul de predimensionare nu se știe lățimea secțiunii stâlpului, fiind parametrul ce trebuie aflat.
De aceea consider o lățime a secțiunii de 50 cm fără a introduce mari erori de calcul.

( )

Ng=180,48+5∙177,19+143,96+114,687=1325,08 kN
 √ √

Se aleg dimensiunile hsc=bsc= 450 mm

Stâlp marginal (Sm)

( ) ( )

( )

( )

[( ) ( ) ( ) ]

( )

( )

( )

Ng=101,07+5∙99,23+109,313+114,687+9,68+5∙21,08=936,3 kN

√ √

Se aleg dimensiunile hsm=bsm= 450 mm

2. Evaluarea forței seismice
Localitatate PloieștiTC = 1,0 s și ag=0,28g

TB = 0,1 s și TD = 3 s

TB, TC, TD, = perioade de control (colț) ale spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale
mișcării seismice.

ag = accelerația seismică (accelerația terenului pentru proiectare)

( )

T1 = perioada fundamentală a clădirii, în secunde

Ct = coeficient ce ține seama de tipul structurii; Ct = 0,075 pentru cadre spațiale din beton armat

H= înălțimea clădirii; H = 18,35m

Forța tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare direcție
orizontală principală considerată în calculul clădirii, conform P100-1/2006, este:

( )

g1 = 1,0 (clădire în clasa III de importanță)

SD(T1) = ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale, T1

( )
( ) ( )

b(T) = spectrul normalizat de răspuns elastic

( ) ( )

b0 = factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură

q = factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic în răspuns

inelastic), ține cont de tipul structurii și capacitatea acesteia de disipare a energiei

l= factor de corecție care ține seama de contribuția modului propriu fundamental prin masa modală
efectivă asociată acestuia

l= 0,85 (T1<TC și clădirea are mai mult de 2 niveluri)

cs = coeficient seismic

( )

3. Ipoteze de acțiune seismică

În structura reală încărcările nu sunt uniform distribuite pe planșee de aceea pentru a ține cont de
acest fapt în clacule forțele seismice nu se vor aplica în centrul maselor ci excentric față de acesta.

SXEP = Forța seismică pe direcția X cu excentricitate pozitivă

SXEN = Forța seismică pe direcția X cu excentricitate negativă

SYEP = Forța seismică pe direcția Y cu excentricitate pozitivă

SYEN = Forța seismică pe direcția Y cu excentricitate negativă

Se ia în calcul atât excentricitatea pozitivă cât și cea negativă a forțelor seismice de nivel față de
centrul maselor deoarece eforturile în structură depind semnificativ de excentricitatea între punctul
de aplicare al forțelor și centrul de rigiditate. La structurile dublu simetrice centrul de rigiditate
coincide cu centrul maselor.
4. Combinații de încărcări
1. Gruparea fundamentală (GF)

Gk,j = este efectul pe structură al acținii permanente i, luată cu valoarea ei caracteristică

Qk = efectul pe structură al acțiunii variabile luată cu valorea sa caracteristică

ETABS : 1,35xDEAD+1,5LIVE

2. Gruparea specială (GS)

Gk,j = este efectul pe structură al acținii permanente i, luată cu valoarea ei caracteristică

Qk = efectul pe structură al acțiunii variabile luată cu valorea sa caracteristică

ETABS : 1xDEAD+0,4LIVE

3. Combinații de încărcări seismice

3.1 Seism pe direcția X pozitivă și cu excentricitate pozitivă

SXPP = GS + SXEP

3.2 Seism pe direcția X negativă și cu excentricitate pozitivă

SXNP = GS - SXEP

3.3 Seism pe direcția X pozitivă și cu excentricitate negativă

SXPN = GS + SXEN
3.4 Seism pe direcția X negativă și cu excentricitate negativă

SXNN = GS - SXEN

3.5 Seism pe direcția Y pozitivă și cu excentricitate pozitivă

SYPP = GS + SYEP

3.6 Seism pe direcția Y negativă și cu excentricitate pozitivă

SYNP = GS - SYEP

3.7 Seism pe direcția Y pozitivă și cu excentricitate negativă

SYPN = GS + SYEN

3.8 Seism pe direcția Y negativă și cu excentricitate negativă

SYNN = GS - SYEN
5. Model de calcul
Structură din beton armat monolit. Se utilizează beton de clasă C25/30.

fck = 25 MPa și Ecm = 31 GPa (SR-EN-1-1-2004)

Greutate volumică, g=25 kN/m3

Coeficientul lui Poisson, µ=0,2

Pentru grinzi se consideră secțiunea în formă de T cu lățimea activă de placă, beff=bw+2hf+2hf

Pentru stâlpi se consideră secțiune pătrată.

Pentru calculul stâlpilor și grinzilor placa se consideră membrană.

Planșeul se consideră infinit rigid în planul lui.

rzf=0,8

Calculul s-a făcut în programul de calcul structural ETABS.

6. Verificarea la deplasări laterale (verificarea de drift) (Anexa E, P-100-1/2006)

6.1 Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

=coeficient de reducere care ține seama de perioada de revenire mai scurtă a acțiunii seismice

( )

q = factorul de comportare specific tipului de structură

Deoarece elementele nestructurale contribuie la rigiditatea de ansamblu a structurii, rigiditatea la

încovoiere a elementelor structurale de beton armat se consideră EcIc.

Ec – modulul de elasticitate a betonului

Ic – momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton

6.2 Verificarea la starea limită ultimă (SLU)

q = factorul de comportare specific tipului de structură

c = coeficient de amplificare al deplasărilor, care ține seama că pentru T<Tc deplasările seismice
calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic

Perioada pe direcția x, Tx = 0,95 s cx =1

Perioada pe direcția y, Ty = 0,93 s cy =1

Rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat se consideră egală cu jumătate din
valoarea corespunzătoare secțiunilor nefisurate, adică 0,5 EcIc.

Deoarece centrul de rigiditate coincide cu centrul maselor driftul maxim are aceeași valoare pentru
toate ipotezele de încărcare.

7. Alte rezultate
7.1 Verificarea greutății și încărcarea topită

Stâlpi câmp

( )

( ) ( )

( ) ( )

[( ) ( ) ( ) ( )]
 ( )

Ng1=180,48+5∙177,19+143,96+92,87=1303,26 kN

( )

( )

( )

[( ) ( ) ( )]

( )

Ng2=161,28+5∙158,34+137,03+92,87=1182,88 kN

Stâlpi marginali

( ) ( )

( )

( )

[( ) ( ) ( ) ]

( )

( )

( )

Ng3=101,07+5∙99,23+109,313+92,87+9,68+5∙21,84=918,28 kN

( ) ( )
 [( ) ( ) ]

( )

( )

Ng4=90,32+5∙88,67+102,38+92,87+8,65+5∙18,57=830,42 kN

( ) ( )

( )

( )

[( ) ( ) ( )]

( )

( )

( )

Ng5=99,84+5∙98,02+114,83+92,87+10,3+5∙22,84=922,14 kN

Stâlpi de colț

( ) ( )

[( ) ( ) ]

( )
 ( )

( )

Ng6=55,91+5∙54,89+80,18+92,87+11,12+5∙24,85=638,78 kN

G=4Ng1+2Ng2+4Ng3+2Ng4+4Ng5+4Ng6

GETABS=19302,24 kN (am redus masa și greutatea de 1/0,48 și 1/0,51 ori)

Încărcarea topită

7.2 Tabel cu coeficienți de echivalență (Modal Participating Mass Ratio)

Mode Period UX UY RZ
1 0,94808 87,6503 0 0
2 0,9289 0 87,8151 0
3 0,84828 0 0 88,0223
4 0,30587 8,729 0 0
5 0,30021 0 8,6837 0
6 0,27462 0 0 8,4956

Modul 1 este pe direcția X pentru că 87,65% din masa structurii participă pe acest mod de vibrație.

Modul 2 este pe direcția Y pentru că 87,81% din masa structurii participă pe acest mod de vibrație.

Modul 3 este de torsine pentru că 88,02% din masa structurii participă pe acest mod de vibrație.
MODUL 1
MODUL 2
MODUL 3
7.3 Centre de masă și centre de rigiditate

Story MassX MassY XCM YCM XCR YCR Ex Ey

6 294,386 294,386 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0
5 326,195 326,195 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0
4 326,195 326,195 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0
3 326,195 326,195 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0
2 326,195 326,195 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0
1 329,55 329,55 9,4 7,8 9,4 7,8 0 0

Nu există excentricitate între centrul maselor și centrul de rigiditate deoarece structura este dublu
simetrică.

7.4 Forțe tăietoare de nivel și forțe seismice de nivel

Forța tăitoare de bază Fb = cs ∙ G = 0,097∙19302,24= 1872,32 kN

Forțele orizontale de nivel sunt date de relația:

F1 =106,24 kN

F2 =191,33 kN

F3 =277,50 kN

F4 =363,67 kN

F5 =449,84 kN

F6 =483,74 kN