Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inegalitatea Medilor Si Aplicatiile Ei PDF
Inegalitatea Medilor Si Aplicatiile Ei PDF
ISBN 978-606-8129-61-7
Cuvânt înainte
Autorul
2
Cuprins
1. Introducere.........................................................................................................4
2. Inegalitatea mediilor- demonstraţie algebrică...................................................6
3. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor............................................8
4. Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor........................................9
5. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor.............................................11
6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii mediilor........................................14
7. O demonstraţie a inegalităţii mediiilor folosind arii........................................16
8. Inegalităţi în triunghi construite cu inegalitatea mediilor................................18
9. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi algebrice.......................................20
10. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi geometrice..................................24
11. Aplicaţii în determinarea maximului sau minimului.....................................26
12. Aplicaţii în fizică...........................................................................................27
13. Bibliografie……............................................................................................28
3
1. Introducere
Inegalitatea mediilor este una dintre cele mai importante inegalităţi , fiind foarte
des utilizată. Această inegalitate este atribuită matematicianului francez Augustin-Louis
Cauchy care s-a remarcat în aproape toate ramurile matematicii.
1. Media aritmetică
Fie a şi b două numere reale şi pozitive . Media aritmetică a lor este numărul care se
ab
obţine împărţind la 2 suma lor : ma .
2
Generalizând obţinem că media aritmetică a n numere reale pozitive a1 , a 2 ,..., a n se calculează
după formula:
a a 2 a3 ... a n
ma 1
n
adică împărţind suma celor n numere la numărul lor.
Observaţie: Media aritmetică a n numere reale pozitive este mai mare decât cel mai mic dintre
numere şi este mai mare decât cel mai mare dintre ele.
1. Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este medie
geometrică (proporţională) între lungimile proiecţiilor pe ipotenuză.
2. Într-un triunghi dreptunghic , lungimea unei catete este medie geometrică (proporţională)
între lungimea ipotenuzei şi proiecţia catetei pe ipotenuză.
3. Media armonică.
4
n
mh
1 1 1
...
a1 a 2 an
Observaţie: Media armonică este inversa mediei aritmetice a inverselor celor n numere.
4. Media patratică.
A
B
5
2. Inegalitatea mediilor
-Prezentare, demonstraţie algebrică-
Între toate aceste medii prezentate , există următoarea relaţie , cunoscută sub
denumirea de inegalitatea mediilor:
Vom demonstra acum inegalitatea dintre media armonică şi media geometrică a două numere:
Avem de demonstrat :
1 1
Folosind ceea ce am demonstrat anterior m g m a , pentru numere şi obţinem:
a b
1 1
1 1 a b 2 1 1 2
ab (ceea ce trebuia demonstrat).
a b 2 ab a b 1 1
a b
Mai rămâne să demostrăm inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică , adică:
ab a2 b2
.
2 2
6
Pornim de la faptul că: (a b) 2 0
(a b) 2 0 a 2 b 2 2ab 2a 2 2b 2 a 2 2ab b 2
( a b) 2 a 2 b 2 ( a b) 2 ab a2 b2
a2 b2
2 2 4 2 2
adică exact ce aveam de demonstrat.
7
3. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor
Înălţimea trapezului
ABCD este:
h BC 2 EB 2 (a b) 2 (a b) 2 2 ab .
h
OT ab m g
2
ab
OM ma
2
TN OT OT 2 2
NOT ~ TMO TN m h
OT MO MO 1 1
a b
NOT : TN catetă
OT TN
OT ipotenuză
OM OT TN adică ma m g mh
TMO : OT catetă
OT OM
OM ipotenuză
8
4. Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor
Ştim că într-un triunghi dreptunghic mediana dusă din vârful unghiului drept are
lungimea jumătate din lungimea ipotenuzei.
ab
Deci AM= .
2
Aplicând teorema înălţimii rezultă că AD= ab .
Cum înălţimea este întotdeauna mai mică sau cel mult egală cu mediana rezultă:
ab
ab
2
Egalitatea se obţine când a=b adică CD=DB , deci în cazul unui triunghi dreptunghic
isoscel.
Astfel am demonstrat inegalitatea dintre media geometrică şi media aritmetică.
Considerăm acum un triunghi dreptunghic isoscel ABC. Fixăm un punct pe
PB 2 PC 2
ipotenuza BC pe care îl notăm cu P. Dorim să demonstrăm că AP 2 . Înălţimea
2
din vârful drept AD va fi în acest caz şi mediană.
PB PC
În acest caz mediana AD= .
2
BC PC PB CP BP
Presupunem că CP PD. PD=CP-CD=CP- CP .
2 2 2
Cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADP obţinem:
AD 2 PD 2 AP 2
( PB PC ) 2 ( PC PB ) 2 PB 2 PC 2
AP 2 .
4 4 2
9
PB PC
Este evident faptul că AD= este mai mică sau cel mult egală cu
2
PB 2 PC 2
AP= .
2
PB PC PB 2 PC 2
Deducem că: . Egalitatea se obţine când punctul P este
2 2
mijlocul ipotenuzei BC.
Am demonstrat astfel , în manieră geometrică inegalitatea dintre media aritmetică şi
media pătratică a două numere.
În final ne propunem să demonstrăm inegalitatea dintre media armonică şi media
geometrică.
Pentru aceasta considerăm un trapez dreptunghic cu bazele de lungimi a şi b , iar înălţimea
AB= 2 ab . Cercul de diametru AB este tangent laturii CD în punctul T. Fie M mijlocul lui
CD.
ab
MO va fi linie mijlocie , deci MO= . OT= ab , fiind rază a cercului de diametru AB.
2
Ne interesează să calculăm lungimea lui PT.
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic OTM obţinem:
2 2 2 2 (a b) 2 ( a b) 2 ab
OT +TM =OM TM = ab TM=
4 4 2
Calculăm înălţimea din vârful drept al triunghiului dreptunghic OTM care este egală
cu PO.
ab
ab
Deci PO= 2 (a b) ab
ab ab
2
Aplicăm acum în triunghiul dreptunghic TPO teorema lui Pitagora pentru a
determina lungimea lui TP:
2 2 2 ab (a b) 2 4a 2 b 2 2ab 2
PT =OT -PO = ab 2
2
PT= .
( a b) ( a b) ab 1 1
a b
2
Evident PT<TO adică ab . Deci media armonică este mai mică sau egală
1 1
a b
cu media geometrică.
10
5. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor
2ab ab
ab
ab 2
a
[EF] împarte latura [AD] în raportul şi [PQ] trece prin punctul O de intersecţie a
b
diagonalelor.
AP AO
În Δ ACD : PQ || CD şi folosind teorema lui Thales .
PD OC
AO AB a
Dar ΔAOB ~ ΔCOD şi deci
OC DC b
Din cele două relaţii rezultă că:
AP AO AB a
PD OC DC b
AM AE a
Deoarece 1; , din inegalităţile evidente
MD ED b
a a AM AE AP
1 rezultă
b b MD ED PD
11
Urmează că pe segmentul [AD] există următoarele ordine a punctelor A,M,E,P,D,
adică:
b<PQ<EF<MN<a (1)
Se demonstrează uşor că PQ 2OP
AO PO
ΔAOP ~ ΔACD: (a)
AC DC
BO OQ
ΔBOQ ~ ΔBDC: (a)
BD DC
PO OQ
Din (a) şi (b) PO OQ
DC DC
Deci PQ = 2OP
AO PO AP
ΔAOP ~ ΔACD: (1)
AC DC AD
AO AB
ΔAOB ~ ΔCOD: (2)
OC DC
AO PO AC DC AO OC DC OC DC
Din (1) 1
AC DC AO PO AO PO AO PO
Din (2)
OC DC DC DC b b b ab 2ab
1 1 PO PQ m h a, b
AO AB AB PO a PO ab ab ab
a
DE ER DR
ΔDER ~ ΔDAB : .
DA AB DB
Din:
AE a a AD ED a AD a AD a b ED b
1
ED b b ED b ED b ED b AD a b
ED ER b ER a b
Din ER (3)
AD AB a b a a b
Din:
AE a BF a BF a BC BF b BC b BC a b
1
ED b FC b BC BF b BF a BF a BF a
a BF
a b BC
BF FR FR a
ΔBFR ~ ΔBCD : (4)
BC DC b a b
12
a b b a a b
Din (3) şi (4) EF ER RF
a b ab
a b a b a b
Deci EF ab m g a,b .
ab
MN ma a, b .
2
Din b<PQ<EF<MN<a mh<mg <ma .
13
6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii dintre media
aritmetică şi media geometrică a n numere
În continuare vom prezenta două demonstraţii celebre ale inegalităţii dintre media
geometrică şi media aritmetică a n numere , care apelează la inducţia matematică.
În fond putem prezenta acest lucru sub forma următoarei probleme:
Pentru a1 , a 2 ,..., a n 0 să se arate că:
n
1 n
ai n
n i 1
a
i 1
i
x1 x 2 x3 ... x n1 n .
a1 a 2 ... a n a a 2 ... a n n
n şi deci 1 a1 a 2 ... a n .
G n
14
2. Demonstraţia lui Jacobsthal.
1 n n
An ai şi Gn n
n i 1
a i .
i 1
z n nz n 1 , pentru z 0.
n
G Gn G
Punem z n şi avem n n n 1.
Gn 1 Gn1 Gn 1
Avem identitatea :
n
G n1 An 1 G n
An n 1 , din care deducem :
n G n1 Gn 1
Gn 1 An1 nG n
An n 1 n 1 , care conduce la:
n Gn 1 Gn 1
n 1
An Gn An 1 Gn 1 .
n
Deoarece An 1 Gn 1 0 , rezultă An G n şi deci P(n) este adevărată pentru orice n N
, n 1
15
7. O demonstraţie a inegalităţii mediilor folosind arii
Construcţie
• [AB] = a
• [CD] = b
2ab
• d(AB, CD) = [AD] = h mh
ab
Demonstraţie:
ON BO BN
In BCD :
CD BD BC ON ON BN CN 1
1 ON (1)
ON CO CN CD AB BC 1 1
In ABC :
AB AC BC AB CD
1
Ana log OM
1 1 (2)
AB CD
2 2ab
Din (1) şi (2) [MN ] mh (3)
1 1 ab
a b
Fie PQ||AB, (P mijlocul laturii AD). Aplicând Th. Thales în ABD şi BDC rezultă:
AB CD ab
[ PQ ] [ PQ ] ma (4)
2 2
Punctul de intersecţie al diagonalelor se găseşte deasupra dreptei PQ, rezultă:
[ PQ ] [ MN ] (5)
Fie S AEHD = aria dreptunghiului AEHD. Ţinând cont de relaţia (3), atunci:
S AEHD AE AD MN AD mh2 (7)
16
AD( AB CD ) 2ab a b
S ABCD ab m g2 (8)
2 ab 2
17
8. Inegalităţi în triunghi construite cu ajutorul inegalităţii
mediilor
Măsurile laturilor unui triunghi sunt exprimate prin numere reale pozitive precum şi valorile
funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuţite.
Folosind inegalitatea m a mg avem:
în final: a 2 b 2 c 2 18Rr .
triunghiului) prin înmulţire membru cu membru rezultă: (a+b+c)( ha hb hc ) 9 3 aha bhb chc
9S
ha hb hc .
p
18
8. Din :
a 2 b2 a b b2 c2 b c a2 c 2 a c
10. , , .Adunând membru cu membru
2 2 2 2 2 2
a 2 b2 b2 c 2 c 2 a2
obţinem: a b c , de unde în
2 2 2
final: a 2 b 2 b 2 c 2 c 2 a 2 2 2 p .
19
9. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor
inegalităţi algebrice
Soluţie:
a2 b2
2 ab
2 2
b c
Din inegalitatea m p mg bc
2
c2 a2
ca
2
Adunând membru cu membru inegalităţile de mai sus, obţinem
2a 2 2b 2 2c 2
ab bc ca a 2 b 2 c 2 ab bc ca .
2
1
2. a). Demonstraţi că x 2 , x >0
x
a b
b). Demonstraţi că 2, a, b >0
b a
Soluţie:
1 1
x 2 x 2
x x
a
b). Putem lua x în a). Sau procedăm ca înainte:
b
a b a b
2 2
b a b a
3. Să se demonstreze că :
2 6 12 20 2070 45
...
3 5 7 9 91 2
Soluţie :
20
ab
Vom folosi inegalitatea mediilor : a b .
2
Deci vom avea :
1 2
2 1 2 1
2
3 3 3 2
23
6 23 1
2
5 5 5 2
3 4
12 3 4 1
2
7 7 7 2
45 46
2070 45 46 2 1
91 91 91 2
2 6 12 20 2070 1 1 1 1 1
... ...
3 5 7 9 91 2 2 2 2 2
2 6 20 2070 45
...
3 5 9 91 2
x2 y2 z2 x y z
y 2 z2 x2 z x y
Soluţie :
2 2 2
x y z x y z x y y z z x
a , b , c şi obţinem: sau
y z x y z x y z z x x y
x2 y 2 z2 x y z
y 2 z 2 x 2 z x y.
21
a b b c c a a b b c c a ab bc ca ab bc ca a 2b 2c 2 abc .
8 2 2 2
6. Demonstraţi inegalitatea:
1 1 1 1 2010 2013
...
3 8 2 15 3 2010 2012 2010 2011 4024
Soluţie :
1 1 1 1 2010 2013
... .
3 2 4 2 35 3 2010 2012 2010 2011 4024
a b 1 1 4
a b
Soluţie:
22
a b 1 1 2 a b 2 2 4
a b b a
2 ab
1 1 2
a b
1 1
Rezultă imediat că a b 4 .
a b
Soluţie :
a+b+c+d=1005 b+c+d=1005-a
c+d+a=1005-b
d+a+b=1005-c
a+b+c=1005-d
23
10. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor
inegalităţi geometrice
bc sin A bc c b
S ABC (1)
2 2
2 2
bc bc (b c) 2 b c
Din mg ma bc (2) B C
2 2 8 2 2
2
bc
Din (1) şi (2) S ABC .
2 2
Soluţie:
a) a 2 b 2 c 2 ab bc ca (a b) 2 (b c ) 2 (c a) 2 0 a b c , deci
triunghiul este echilateral.
abc a b c 1
b) ( p a )( p b)
2
a
2
2
b c 2 a b expresia are valoarea
4
maximă dacă şi numai dacă a b , triunghiul este isoscel.
3.
a) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu acelaşi perimetru, pătratul are aria
maximă,
b) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu aceeaşi arie, pătratul are perimetrul
minim,
c) Să se demonstreze că dintre toate paralelipipedele dreptunghice cu lungimea diagonalei
constantă, cubul are aria totală maximă,
Fie a lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, iar S aria sa. Să se demonstreze că dacă
a
S , atunci triunghiul este isoscel.
2
24
Soluţie:
ab
a) Fie a, b lungimile laturilor dreptunghiului şi S aria sa. Avem ab constant.
2
2 2
a b ab
S ab . Se obţine S max pentru a b , dreptunghiul este pătrat.
2 2
a
d) Fie b, c lungimile catetelor triunghiului. S a 2 4 S b 2 c 2 2bc
2
(b c ) 2 0 , b c , triunghiul este isoscel.
25
11. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în determinarea
maximului sau minimului unei expresii algebrice
Soluţie:
(3 x 2) 2 16 16
E(x)= 3x 2
3x 2 3x 2
16
3x 2
Din ma m g 3 x 2 (3x 2) 16 3x 2 16 8
2 3x 2 3x 2
Deci E(x) 8 min E(x)=8.
26
12. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în fizică
1. Două mobile parcurg acelaşi drum, primul cu viteză constantă v, cel de-al doilea
parcurgând 2 porţiuni egale cu vitezele v1, v2, a căror medie aritmetică este v. Care mobil
parcurge drumul mai repede?
Soluţie:
Notăm distanţa cu D=2·d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) şi t2 (pentru al
doilea mobil),
D 2d 4 d d 1 1
t1 d , t2 d
v v1 v 2 v1 v 2 v1 v2 v1 v2
2
Aplicăm inegalitatea mh ma pentru v1 şi v2 şi obţinem:
2 v v
1 2
1 1 2
v1 v2
4 1 1 4 1 1
d d t1 t 2
v1 v 2 v1 v 2 v1 v 2 v1 v 2
În concluzie, mobilul care merge cu viteză constantă ajunge la destinaţie în cel mai scurt timp.
27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
28