Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Histo Complet Text Only Version PDF
Histo Complet Text Only Version PDF
Ţesut: structură formată din elemente care au caractere microscopice comune şi îndeplinesc aceleaşi
funcţii.
Clasificare
• Epiteliale: celule dispuse ordonat, solidarizate prin joncţiuni
• Conjunctive: aparentă dezordine celular fibrilară, polimorfosm celular
• Musculare: fascicule de celule cu striaţii longitudinale şi/sau transversale
• Nervos: neuroni, prelungiri neuronale
Ţesuturile epiteliale
Definiţie: Ţesuturi avasculare, formate din celule strîns apoziţionate, dispuse ordonat care acoperă
suprafeţe, delimitează cavităţi, formează glande şi controlează homeostazia mediului intern.
Funcţii:
• Generale: protecţie mecanică, barieră selectivă, sinteză şi secreţie, transport şi apărare
• Particulare: filtrare, contracţie, receptoare
Marker imunocitochimic:
• Toate celulele epiteliale exprimă citokeratine (markeri ai ţesutului epitelial normal şi patologic)
• Citokeratinele sunt exprimate in tipuri diferite de epitelii sub formă de perechi:
− CK 8 şi CK 18 = epitelii simple
− CK 5 şi CK 14 = epitelii stratificate
Clasificare:
• Epitelii de acoperire: acoperă suprafeţe, delimitează cavităţi şi lumenul organelor tubulare
• Epitelii glandulare: celule specializate pentru secreţie
• Mioepitelii: specializate pentru contracţie
• Epitelii senzoriale: percep stimuli, îi transformă în influx nervos
• Atipice: nu respectă regulile generale de organizare a epiteliilor
Epitelii de acoperire:
• Criterii de clasificare:
o Numărul de rânduri celulare: simple şi stratificate
o Forma celulelor din stratul superficial
• Tipuri:
o Simple
Scuamoase: un singur rînd de celule aplatizate aşezate pe membrana bazală
− Endoteliu, mezoteliu, epiteliu alveolar, epiteliul corpusculului renal
Cubice: un singur rînd de celule cubice
− Ducte excretorii ale glandelor exocrine, epiteliul de acoperire al ovarului
Columnare: un singur rînd de celule columnare
− Epiteliul de acoperire gastric, intestinal
o Pseudostratificate
Un singur rînd de celule
Toate sunt aşezate pe membrana bazală
Doar unele ajung prin polul apical la suprafaţa liberă
Nucleii aşezaţi la înălţimi diferite
Exemple:
− Epiteliul de tip respirator
− Uroteliul
− Epiteliul căilor genitale masculine
1
o Stratificate
Formate din mai multe rînduri de celule, doar rîndul profund fiind situat pe
membrana bazală
Straturi:
− Bazal, celule cu rol germinativ
− Intermediar, celule poligonale, diferenţiate
− Superficial, celule scuamoase, cubice sau columnare
o Epiteliul de tranziţie
Tip: stratificat
Funcţie: face tranziţia dintre două tipuri diferite de epitelii
Morfologie: 4-10 straturi celulare, celule superficiale cuboidale sau uşor aplatizate
Semnificaţie: epiteliu cu diferenţiere incompletă
Localizare: faringe, canal anal
• Diferenţieri de suprafaţă
o Microvili: nu au mobilitate proprie, absorbţie (intestin subţire, celule ependimare,
vezicula biliară)
o Stereocili: microvili lungi, rol receptor
o Cili: au mobilitate proprie
Localizare: epiteliu respirator, tuba uterină, căi genitale masculine
Structură: perechi de tubuli (model 9+1), dyneină
Funcţie: transport
o Flageli: spermatozoid
o Fladuri ale membranei latero-bazale: cresc suprafaţa de schimb
• Membrana bazală
o Epiteliile sunt ataşate la ţesutul conjunctiv subiacent prin intermediul membrane bazale
o Polul bazal al celulelor epiteliale se ataşează de membrana bazală cu ajutorul
hemidesmozomilor
o Ultrastructural se observă un strat electrondens al mb bazale numit lamina densa
Pe faţa epitelială a laminei densa se găseşte lamina lucida, iar pe faţa conjuctivă
se găseşte lamina reticularis
o Alcătuită din 4 tipuri principale de substanţe:
Colagen: tip IV, IX
Laminina:
Glicoprotein: entactina şi fibronectina
Proteoglicani
o Funcţii:
Ataşare structural
Compartimentare
Filtrare
Inducţia polarităţii
Support pentru regenerare
o Modificări patologice
Diabet zaharat: îngroşarea mb bazale ale vaselor sanguine mici
Afecţiuni inflamatorii renale: îngroşarea mb bazale pe seama acumulării
complexelor immune
Tumori epiteliale maligne: mb bazale absente
2
Epitelii glandulare
• Glandele exocrine
− Def: celule izolate sau grupate, specializate in secreţia de enzime, mucus, apă, electroliţi,
pe care le elimină la suprafaţa şi în organele tubular-cavitare printr-un sistem de ducte
− Componente: secretorie şi excretorie
− Clasificare:
Unicelulare
Celula caliciformă:
− Cea mai simplă formă de glandă unicelulară
− Localizare: epiteliul respirator, intestin subţire, colon, apendice,
coledoc terminal
− HE: citoplasmă palidă, nucleu heterocromatic impins bazal
− Histochimic: pozitiv la reacţiile PAS, albastru alcian, albastru de
toluidină şi mucicarmin
Multicelulare
Tubulare simple: intestin subţire, colon, endometru
Tubulare ramificate: cardie, corp gastric, endocol uterin
Tubuloacinare: salivare, pancreas exocrin
o Tipuri de secreţie:
Seroasă (bogată în apă, electroliţi şi enzime – loc în parotidă şi pancreas ex)
Mucoasă (bogată în glicoproteine şi proteoglicani – loc în sublinguală, glande
esofagiene sau duodenale)
Mixtă (secreţie mixtă, loc în submandibulară, )
o Acini
Seroşi:
− Formă rotundă, lumen punctiform
− Celulele seroase au formă de trunchi de piramidă, iar în treimea bazală se
prezintă un nucleu rotund, eucromatic
− Citoplasma celulelor seroase se colorează bazofil bazal şi acidofil apical
Mucoşi:
− Formă ovalară, lumen larg şi neregulat
− Nuclei aplatizaţi împinşi spre polul bazal
− Citoplasmă clară la HE
− Conţine numeroase celule mioepiteliale
Micşi:
− Componenta seroasă situată periferic sub formă de semilună
− Componenta mucoasă situată central, cu lumen larg şi neregulat
− Conţine numeroase celule mioepiteliale
o Mecanismul de secreţie
Merocrin: elimină produsul de secreţie prin exocitoză (glandele salivare si
pancreasul)
Apocrin: produsul de secreţie se elimină împreună cu o parte a citoplasmei
apicale (glanda mamară)
Holocrin: întreaga celulă se elimină împreună cu produsul de secreţie, celulele
fiind înlocuite prin activitatea de diviziune a celulor stem din mb bazală (glandele
sebacee)
3
• Glandele endocrine:
o produsul de secreţie (hormonii) sunt eliberaţi direct în sânge (acţiune endocrină) sau în
mediul pericelular (acţiune paracrină)
o Nu au sistem de ducte excretorii
o Bogată vascularizaţie şi inervaţie
o Forme de organizare
Foliculi: tiroida
Cuiburi: adenohipofiza, epifiza
Cordoane: paratiroidele, suprarenalele
o Clasificare:
Unicelulare:
− Celule endocrine izolate, incluse în epitelii de acoperire sau glandulare
− Sistemul neuroendocrin difuz (tub digestiv, sistem respirator)
Multicelulare
− Organe: hipofiză, epifiză, tiroidă, paratiroide
− Insule: Langerhans
− Grupuri de celule incluse in organe care au si alte funcţii: gonade,
hipotalamus
Regenerarea epiteliilor
− Celulele epiteliale au durată de viaţă limitată
− Celulele stem sunt prezente in toate epiteliile
− Majoritatea epiteliilor normale proliferează mai repede decât corespondentele lor tumorale
− Rata de regenerare a epiteliilor:
o Lentă: glande cu organizare complexă (hepatocitele regenerează în 300-500 de zile)
o Intermediară (epidermul 30-35 zile)
o Rapidă (epiteliu gastric de acoperire 5-6 zile, jejun 3-4 zile)
Epiteliile şi imunitatea
• Umorală
− Mediată de anticorpi – sIgA
− sIgA: lacrimi, salivă, secreţii respiratorii, digestive şi genitale
− Sinteză: plasmocite din ţesut conjunctiv
− Legare de celulele sensibilizate (CS)
− Transport prin celula epitelială
− Desfacerea complexului An-CS
− An eliberat la suprafaţa liberă
− CS este reutilizată
• Celulară
− Mediată direct de celule
− Tipuri de celule
Prezentatoare de antigen: Langerhans din piele, M din faringe şi intestin
Efectoare: limfocite, macrofage
Ţintă: eozinofile, mastocite
4
Ţesuturile conjunctive
Definiţie şi componente
• Ţesuturi caracterizate prin aparentă dezordine celular fibrilară
• Celulele specifice sunt distanţate unele de altele şi nu formează joncţiuni
• Componente:
Celule fixe şi mobile
Fibre conjunctive
Substanţă fundamentală
Lichid interstiţial
Histogeneză
• Mezoderm
• Ţesutul conjunctiv al capului şi gâtului: din ectoderm – crestele neurale
• Ţesutul conjunctiv primar: mezenchim
• Mezenchimul: formează ţesuturile conjunctive, musculare şi unele epitelii de origine
mezodermică
Caractere generale
• Aparentă dezordine celulară şi fibrilară
• Celule distanţate unele de altele
• Polimorfism celular
• Nu formează joncţiuni
• Leagă între ele alte ţesuturi
• Asigură nutriţia şi apărarea
• Rezistenţă la agenţi mecanici
Clasificare
• Criterii
Raportul dintre celule, fibre şi substanţă fundamentală
Organizarea celulelor şi componentelor extracelulare
Funcţiile specifice
• Tipuri
Embrionare: mezenchimal, mucos
Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat)
Specializate: adipos, cartilaginos, osos, sângele, mieloid, limfoid, reticular, elastic
Celulele conjunctive
Fixe Mobile
• mezenchimală • limfocit
• reticulară • plasmocit
• fibroblast – fibrocit • granulocit neutrofil
• miofibroblast • granulocit eozinofil
• adipocit
• mastocit
• pericit
• macrofag • monocit
5
Celulele conjunctive fixe
Celula mezenchimală
• Origine: mezodermică
• Numeroase la embrion şi făt, rare la adult
• Formă: stelată
• Nucleu: central, eucromatic, nucleoli multipli
• Citoplasmă: slab bazofilă sau cromofobă, cu puţine organite
• Prelungiri: lungi şi subţiri,
• joncţiuni gap
• Funcţie: citogeneză (celulă multipotentă)
Celula reticulară
• Origine: mezenchim
• Localizare: măduva hematogenă, organe limfoide
• Formă: stelată
• Nucleu: central, eucromatic, nucleoli mari, multipli
• Citoplasmă: slab bazofilă
• Funcţii: susţinere, nutriţie, fagocitară, sinteză
• Rată de reînnoire: lentă
Fibroblastul
• Cea mai frecventă
• În toate ţesuturile conjunctive
• Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste preexistente
• Activă sintetic
• Formă: alungită sau stelată
• Nucleu: ovalar, eucromatic, 1-2 nucleoli
• Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite, precursori ai colagenului
• Prelungiri: groase, puţin ramificate
• Receptori membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine
• Functii: Sinteză (interferon tip II), Fibrilogeneză, Endocitoză, Modulaţie (modificarea aspectului
morfologic in functie de micromediu), Hormonosensibilitate, Regenerare
Fibrocitul
• Mai mic decât fibroblastul
• Alungit, fuziform
• Nucleu heterocromatic
• Citoplasmă acidofilă cu puţine organite
• Prelungiri rare şi scurte
• Mai puţin sau deloc activ în sinteză
• Poate redeveni fibroblast
Miofibroblastul
• Origine: fibroblast, pericit, miocit neted
• Caractere intermediare între fibroblast şi celula musculară netedă
• HE: asemănător fibroblastului, nucleu indentat, citoplasmă acidofilă, prelungiri interconectate
(gap)
• Filamente citoplasmatice: actină, vimentină, desmină, catena grea a miozinei
• Localizare: vilozităţi intestinale, ţesut de granulaţie, septuri alveolare
• Funcţii: sinteză de colagen şi contracţie
6
Adipocitul
• Celulă care stochează lipide
• Localizare
Ţesutul adipos
Ţesut conjunctiv lax
Membrane seroase
• Tipuri de adipocite
Alb-galben sau unilocular
• Sinonime: celula grasă, lipocit
• Specializată în stocarea de lipide neutre
• Histogeneză: din celula mezenchimală, stadii intermediare lipoblast, prolipocit
• Funcţii: stocarea şi prelucrarea lipidelor, sinteza de lipoproteinlipază
• Identificarea lipidelor: Oil red O, Sudan negru B, albastru de Nil, săruri de osmiu
(secţiuni la gheaţă)
• Caractere morfologice
• rotund, oval sau poliedic
• 50-150 μm diametru
• o singură globulă lipidică
• ocupă cea mai mare parte a citoplasmei
• nucleu aplatizat, situat periferic, hipercrom
• citoplasmă subţire, S100 pozitivă
Brun sau multilocular
• Numeroase la embion şi făt
• Adult: axilar, cervical şi perirenal
• Formă poliedrică
• Nucleu situat central
• Citoplasma conţine numeroase incluziuni lipidice de diferite dimensiuni
• Numeroase mitocondrii bogate în citocromi, care conferă culoare brună lipidelor
de rezervă
• Independent de starea de nutriţie
• Funcţii: termoreglare (sintetizează termogenina)
Pericitul
• Origine mezenchimală
• Situat în grosimea membranei bazale vasculare
• Înconjură pe versantul extern capilarele şi venulele postcapilare
• Contacte cu endoteliul prin prelungiri citoplasmatice
• Identificare
Histochimic: coloraţii vitale (Florey), impregnare argentică
Imunohistochimic: actină, vimentină
• Funcţii: dinamica vasculară, implicaţii în angiogeneză, celulă de rezervă
Mastocitul
• Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial,
excepţional în ţesutul nervos
• Număr mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul
uro-genital, piele
• Populaţie celulară heterogenă funcţional
• Origine dublă: mezenchimală şi medulară
Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate mucoaselor)
Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
7
• Metode de identificare
Morfologice (HE, tricrome): nu identifică mastocitul
Histochimice
Orto sau metacromazie la albastru de toluidină
Alcianofilie şi safraninofilie
Inconstant PAS pozitive
Fluorescenţă
Auramină, thioflavină, acridin orange
Imunohistochimice
Tripsină şi chemotripsină mastocitară, TNF
Microscopie electronică
• Morfologie
dimensiuni: 5 - 25μ
formă: rotundă sau ovalară
nucleu: central, heterocromatic
citoplasma: numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană
membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE
Degranularea
Eliberarea de mediatori în spaţiul pericelular prin proces de exocitoză
• Fazele degranulării
1 – fuziunea membranei granulare cu plasmalema
2 – formarea unui por
3 – eliberarea conţinutului cu conservarea membranelor
• Tipuri de degranulare
1 – exocitoză simplă
2 – exocitoză secvenţială
3 – mastocitoclazie
• Mediatori
Glicozaminoglicani
Heparină
Condroitin sulfaţi
Dermatan şi keratan sulfat
Acid hialuronic
Amine biogene
Histamină
Serotonină
Dopamină
Factor de necroză tumorală
Enzime specifice
Tripsină
Chemotripsină
Factori chemotactici
ECF-A, NCF-A
Leucotriene
Derivaţi de acid arahidonic
Receptori
IgE
Neurotensină
Catecolamine
8
Macrofagul
• Celulă cu funcţie fagocitară
• Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul conjunctiv şi se
diferenţiază în macrofage
• Durată de viaţă: căteva luni
• Autoreplicare locală
• Localizare: stroma organelor parenchimatoase
• Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)
• Morfologie
Dimensiune: 15-30 μm
Formă: rotundă, ovalară sau neregulată
Nucleu: situat central sau excentric, heterocromatic, fără nucleol evident
Citoplasma: frecvent acidofilă (lizozomi), cu sau fără vacuole şi corpi de incluzie (resturi
hematice, detritusuri, pigmenţi, lipide, colagen)
Citoschelet: filamente care participă la deplasările celulei
Enzime: hidrolaze acide - digestie
Prelungiri: numeroase, scurte şi ramificate
• Sistemul mononuclear-macrofagic
Totalitatea celulelor cu funcţie fagocitară din organism, care derivă din monocitele circulante
Monocit sanguin
Monocit tisular
Macrofagul conjunctiv
Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”)
Celula Kupffer (ficat)
Microglia (sistemul nervos central)
Osteoclastul (ţesutul osos)
• Funcţiile macrofagului
Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine
Opsonizare la nivel tisular şi receptori la nivel celular
Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3
Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon, lizozim, fracţiuni ale
complementului
Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch)
Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic, hemosiderinic şi lipide
Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv
Degenerare locală, depozitare în spaţiile “inerte” sau eliminate
Limfocitul
• Cea mai mică celulă mobilă
• Origine: organe limfopoetice
• Formă: rotundă
• Nucleu: rotund sau ovalar, hipercrom
• Raport N/C: supraunitar
• Citoplasma: bazofilă, redusă cantitativ, fără granulaţii, fără incluziuni
• Localizare: ţesutul conjunctiv al mucoaselor
• Microscopie electronică
nucleu situat central sau excentric, cromatină în blocuri mari
citoplasmă cu puţine organite nespecifice
prelungiri scurte şi neramificate
Plasmocitul
• Origine: din limfocit B
• Formă: ovalară
• Nucleu: excentric, hipercrom, fără nucleol
• Citoplasmă: bazofilă, excepţie zona paranucleară (Golgi)
• ME: Rer
• Funcţie: sinteza de anticorpi
Granulocitul neutrofil
• Formă: rotundă sau neregulată
• Nucleu: bi- sau multilobulat, heterocromatic
• Citoplasmă: slab acidofilă, nu se observă granulaţiile caracteristice
• Numeroase forme degenerate, cu aspecte “bizare”
• Acumulare tisulară: sub influenţa NCF-A (infecţii)
• Durată de viaţă în ţesuturi: ore - zile
Granulocitul eozinofil
• Formă: rotundă
• Nucleu: bilobat, heterocromatic
• Citoplasmă: acidofilă omogenă, în ţesutul conjunctiv granulaţiile se observă rar
• ME: granulaţii cu cristaloid
• Acumulare tisulară de eozinofile: sub influenţa ECF-A (alergii, parazitoze)
10
Fibrele conjunctive
• Produsul de secreţie al celulelor conjunctive
• Rol central în sinteza precursorilor: fibroblastul
• Tipurile de fibre conjunctive
Colagene
Reticulinice
Elastice
Oxitalanice
• Funcţii majore
Rezistenţă la stimuli mecanici
Realizarea de compartimente în ţesutul conjunctiv
Colagenul
• Scleroproteină, 25 % din proteinele organismului
• Component al: fibrelor de colagen, fibrelor de reticulină, membranelor bazale, substanţei
fundamentale
• Structură:
– Lanţuri polipeptidice aranjate helicoidal (triplu helix)
– Unităţi repetitive: glicină, prolină, hidroxiprolină
• Tipuri
– Tipul I (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, osteoblaste (derm, tendoane, oase, ligamente)
– Tipul II (fibrilar) – sintetizat de condroblaste (cartilaj, discuri intervertebrale)
– Tipul III (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, celule musculare netede şi endoteliale (derm,
vase sanguine, organe interne)
– Tipul IV (non-fibrilar) – membranele bazale
Fibrele de colagen
• Cele mai numeroase
• Groase, lungi, sinuoase
• Polifibrilare
• Neramificate, neanastomozate
• Formează fascicule
• Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile)
• Degradate de colagenază
• Unităţi morfofuncţionale
Procolagen
Tropocolagen
Microfibrile
Fibrile (periodicitate 64 nm)
Fibre polifibrilare
• Fibrilogeneza
Etapa intracelulară
• Succesiunea fazelor proteinosintezei
• Gena: localizată pe cromozomul 7
• Hidroxilarea prolinei şi lizinei: vitamină C, fier, oxigen
• Glicozilare în REr: procolagen, exocitoză
• Durata etapei intracelulare: 6 – 60 minute
Etapa extracelulară
• Exocitarea moleculelor de colagen sub formă de coloană
• Asamblare şi ghidare: proteoglicani
11
• Procolagen – tropocolagen – microfibrile – fibrile
• Agregare laterală (GAG), formare de fibre polifibrilare
• Metode de identificare
HE: eozinofile (roz)
Tricromă Masson: albastre
Tricromă Gömöri: verzi
Tricromă van Gieson: roşii
• Funcţiile colagenului
Rezistenţă la tracţiune şi tensiune (aponevroze, ligamente, tendoane, capsule articulare)
Extensibilitate limitată
Limitează deplasările lichidului tisular şi a proteoglicanilor
Induce agregarea trombocitelor şi iniţiază formarea trombului în hemostaza spontană
Participă la diferenţierea ţesuturilor la embrion
Intră în constituţia membranelor bazale (colagen IV, rezistent la acţiunea colagenazei)
Substrat pentru depunerea sărurilor de calciu (hidroxiapatita)
Proprietăţi antigenice: molecule antigenice care determină răspuns imun (afecţiuni
autoimune: sclerodermia, lupusul eritematos)
Fibrele de reticulină
• Identificate cu tipul III de colagen
• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă
• Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează
fascicule
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei
• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive
• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor
sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi
• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
• Funcţii
Reţea de susţinere pentru organe parenchimatoase şi tubular cavitare
Permit efectuarea schimburilor rapide de substanţe (plămân, rinichi, glande endocrine,
ficat)
Reţeaua reticulinică se comprimă reversibil (plămân)
Îşi pot modifica forma dependent de momentul funcţional (organe limfopoetice)
Participă la rezistenţa împotriva invaziei microbiene şi au potenţial antigenic specific
Fibrele elastice
• Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă
• Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei
• Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă
valină decât colagenul)
• Monofibrilare, se pot organiza în lamele;
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta
• Numeroase: vase sanguine, plămân, ligamentele coloanei vertebrale, derm
• Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede
• Precursor intracelular: tropoelastina
• Identificare
Orceină: brun
Aldehid-fuxină: negru
PAS pozitive
12
• Ultrastructură
• formaţiuni amorfe (40-140 A)
• periodicitate diferită de colagen
• zona centrală: elastină
• teacă de microfibrile (fibrilina)
• defect congenital de fibrilină: sindrom Marfan
Fibrele oxitalanice
• Variantă mai puţin extensibilă de fibre elastice, mai groase, rezistente la elastază şi soluţii acide
• Identificare: orceină după oxidare prealabilă sau clorură de uraniu
• Localizare: ligament periodontal, gingie, joncţiunea tendon-muşchi, pseudocapsulele din jurul
anexelor pielii
Substanţa fundamentală
Caractere generale
• Ocupă spaţiul dintre celule şi fibre
• Vâscoasă, amorfă, transparentă
• Componente: apă, substanţe organice şi anorganice (concentraţie dependentă de tipul ţesutului
conjunctiv)
• Identificare
Nu se observă pe preparate incluzionate în parafină, colorate HE
Histochimic: se identifică doar anumite substanţe din compoziţia substanţei fundamentale
(metacromazie, PAS pozitivitate)
ME: material filamentos cu vezicule înconjurate de material amorf
Componente organice
• Glicozaminoglicani
Acid hialuronic
Heparină şi heparan sulfat
Condroitin-sulfaţi
Dermatan sulfat şi keratan sulfat
• Glicoproteine structurale
Fibronectine şi condronectine
Laminina
Glicoproteina 115
Funcţii
• Suport mecanic pentru celule şi fibre
• Nutritiv
• Difuzia metaboliţilor şi cataboliţilor
• Apărare: difuzia anticorpilor şi deplasarea celulelor mobile
• Funcţie plastică: se adaptează la modificările vasculare şi epiteliale
13
Varietăţi de ţesut conjunctiv
Ţesuturi conjunctive embrionare
• Mezenchimal
Monomorfism celular
Celule mezenchimale cu numeroase mitoze
SF bogată
Fără fibre
Abundent la embrion şi făt
Insule mici perivasculare la adult
• Mucos
În cordonul ombilical şi pulpa dinţilor tineri
SF bogată
Celule rare (dominant fibroblaste)
Fibre rare şi lungi
Tendonul
• Conexiunea muşchi – os
• Fascicule paralele de fibre colagene, printre care sunt dispuse celulele specifice – tenocitele
• Fibre+celule: fascicule
14
• Rezistenţă la stimuli mecanici
• Substanţe nutritive: prin difuziune
• Tendoane mari: epitenonium cu două foiţe, conţine lichid de tip sinovial
• Joncţiunea mio-tendinoasă: fibronectina, colagenul, laminina, GAG, acetilcolinesteraza
• Diferenţierea şi menţinerea joncţiunii: antigenul mio-tendinos
• Învelişuri conjunctive:
Endotenonium
Peritenonium
Epitenonium
• Tenocitele
Formă funcţională de fibroblaste
Secţiune longitudinală: fuziforme
Grupate cîte două (bigeminism), cîte patru (cvadrigeminism
Nucleu: ovalar, hipercrom
Citoplasmă: bazofilă
Secţiune transversală: stelate (celule aliforme)
Ligamentele
• Similar tendonului
• Fibrele de colagen şi elastice: paralele, dar mai puţin ordonat decât la tendon
• Conexiunea dintre oase diferite
• Elemente tipice: ligamentele articulare
• Bogate în fibre elastice: coloana vertebrală
16
Ţesutul cartilaginos
Caractere generale
• Ţesut conjunctiv specializat
• Componente: celule specifice şi matrice extracelulară
• Matricea: solidă, fermă, elastică, bogată în glicozaminoglicani
• Permite difuzia substanţelor nutritive
• Model cartilaginos pentru viitoarele oase
• Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii
Histogeneză
• Din ţesutul mezenchimal
• Cap şi gît: creste neurale
• Agregarea celulelor mezenchimale
• Diferenţiere în celule specifice cartilajului
• Sinteza de matrice, celulele devin condroblaste
• Mezenchimul periferic: pericondru
Celulele cartilaginoase
• Tipuri: condroprogenitoare, condroblaste, condrocite
• Condroblastele: la periferie, aplatizate, mai mici decît condrocitele
• Prin diviziune, diferenţiere şi sinteza de matrice devin condrocite
Condrocitele
• Rotunde, ovalare sau unghiulare
• Mai mari decât condroblastele
• Incluse în lacune ale matricei
• Nucleu excentric
• Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi incluziuni (glicogen şi lipide)
• Potenţial de diviziune păstrat
• Sintetizează componentele matricei: colagen tip II, GAG şi ancorină
• Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la compresiune
Grupele izogene
• Aglomerări de condrocite
• Toate celulele unui grup izogen provin din acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi,
genos – origine)
• Grupe izogene coronare: condrocite dispuse radiar – cartilaj hialin matur
• Grupe izogene axiale: condrocite dispuse în şiraguri – discul de creştere al oaselor în lungime
Matricea extracelulară
• Componente:
Fibre de colagen, reţea în jurul lacunelor
Substanţă fundamentală
• Biochimic:
Colagen tip II
Glicozaminoglicani
Glicoproteine
Condronectină, ancorină
Apă 60 – 75%
17
• Tipuri:
Teritorială
Interteritorială
Pericondrul
• Învelişul conjunctiv al cartilajului
• Tip tisular: dens dezordonat
• Conţine vase sanguine
• Strat intern: condroprogenitor
• Strat extern: tipic dens dezordonat
Tipuri de cartilaj
• Cartilajul hialin
Cel mai bine reprezentat
Localizare
Schelet primitiv
Sept nazal
Trahee, bronhii
Cartilaje costale
Articulaţii mobile
Morfologie
Condrocite, condroblaste
Matrice amorfă, acidofilă
• Cartilajul elastic
Elastină în matrice
Condrocite mari, grupe izogene coronare
Matrice redusă faţă de hialin
Are pericondru
Nu calcifică
Localizare: epiglotă, cartilaje aritenoide, pavilionul urechii, tuba auditivă
• Cartilajul fibros
Componente
Condrocite
Matrice teritorială
Ţesuct conjunctiv dens dezordonat
Localizare
Discuri intervertebrale
Simfiza pubiană
Articulaţia temporo -mandibulară
Nu are pericondru
Calcifică frecvent
Canalele cartilaginoase
• Apar numai în cartilajul hialin
• Derivă din pericondru
• Conţin: ţesut conjunctiv lax, vase sanguine, celule polimorfe la periferie
• Localizare: sept nazal, laringe
• Numeroase canale cartilaginoase: condrodisplazii
18
Creşterea şi regenerarea cartilajului
• Creşterea cartilajului
Apoziţie
Interstiţială
Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni, estrogeni (stimulante), glucocorticoizi
(inhibitori)
• Regenerarea cartilajului
Limitată, pe seama pericondrului
Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv dens dezordonat sau formare de ţesut
osos
Calcificarea cartilajului
• Proces de impregnare cu săruri minerale a matricei cartilaginoase
• Frecventă la cartilajul hialin, fibros şi nu se produce la cel elastic
• Condiţiile calcificării:
Cartilajul aflat în contact cu ţesutul osos
Cartilajele care vor fi înlocuite în mod normal cu os
Calcificare lentă a matricei în toate cartilajele hialine (e.g. inele traheale cu
microcalcificări)
• Resturi celular-matriceale fagocitate de condroclaste
19
Ţesutul osos şi osteogeneza
Ţesutul osos: ţesut conjunctiv specializat, matrice extracelulară impregnată cu săruri minerale
Componente şi funcţii
• Matricea extracelulară
• Celulele ţesutului osos
Osteoprogenitoare
Osteoblastele
Osteocitele
Osteoclastele
• Funcţii
Rezistenţă mecanică
Metabolică (rezervor pentru săruri de calciu)
Osteoblastele
• Celule diferenţiate care secretă matrice osoasă
• Origine: celule osteoprogenitoare
• Morfologie
Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte
Nucleu central, eucromatic, cu nucleol
Citoplasmă bazofilă cu numeroase organite şi incluziuni
• Funcţii
Sintetizează oseină, colagen I şi proteine noncolagene
Receptori pentru parathormon (secretă o substanţă care activează osteoclastele)
Osteocitele
• Celulele osoase mature
• Mai mici decât osteoblastele
• Incluse în matrice
20
• Lacunele matricei, conţin osteocite, interconectate prin canaliculi
• Canaliculii conţin prelungirile osteocitelor, interconectate (gap)
Osteoclastul
• Gigantă multinucleată
• Resorbţia matricei
• Origine: monocite sanguine
• Localizare: suprafeţe osoase
• Nuclei: 10-60, la polul opus suprafeţei de contact
• Citoplasmă acidofilă: lizozomi (fosfatază acidă, colagenază)
• Organizare ultrastructurală
Pol activ, de resorbţie: în contact cu suprafaţa osoasă
Numeroşi microvili: implicaţi în endocitoză
Citoplasma de sub microvili: numeroase filamente contractile: deplasările celulei (zona
“clară”)
Zona veziculară: lizozomi cu hidrolaze acide
Incluziuni de colagen degenerat şi cristale de hidroxiapatită
Nucleii şi organitele nespecifice: la polul opus suprafeţei de contact (polarizare funcţională)
• Funcţii
Resorbţia şi remodelarea ţesutului osos
• Maximă în osteogeneză şi repararea fracturilor
• Enzimele lizozomale: realizează mediu acid
Secretorie
Mobilitate la nivelul suprafeţelor osoase prin filamentele contractile
Stimulate de secreţia osteoblastelor
Receptor membranar pentru calcitonină, care îi blochează funcţia resorbtivă
Durată lungă de viaţă şi activitate intermitentă
Resorbţia incompletă aberantă de ţesut osos: osteopetroză
Osul ca organ
• Periost
Suprafaţa externă
Ţesut conjunctiv dens
Conţine osteoprogenitoare
• Endost
Suprafaţa internă
Un strat de celule osteoprogenitoare
• Ţesut osos compact (periferic)
• Ţesut osos spongios (central)
• Cartilaj articular (epifize)
• Măduvă osoasă
Osteogeneza
• Procesul de formare a ţesutului osos
• Intramembranoasă: pe model de ţesut conjunctiv (oase late)
• Endocondrală: pe model de cartilaj hialin (schelet axial şi extremităţi)
• Ambele: ţesut osos imatur (temporar), apoi secundar, lamelar (definitiv)
Condiţiile osteogenezei
• Prezenţa celulelor osteoprogenitoare
• Vascularizaţie bogată: substanţe pentru sinteza matricei extracelulare
• Diferenţierea celulelor osteoprogenitoare în osteoblaste, care sintetizează matrice preosoasă (osteoid)
• Mineralizarea matricei preosoase
• Prezenţa osteoclastelor: modelarea şi remodelarea osului nou-format
Osteogeneza intramembranoasă
• Modelul conjunctiv: ţesut mezenchimal
• Celulele mezenchimale se condensează şi se tranformă în osteoblaste
• Osteoblastele sintetizează matrice şi o depun pericelular
• Continuarea sintezei şi depunerii de matrice: celulele se depărtează unele de altele, dar rămân
conectate prin prelungiri
• Osteoblastele se tranformă în osteocite
• Ţesutul osos nou-format: creşte prin apoziţie
• Ţesutul mezenchimal restant formează periostul
Osteogeneza endocondrală
• Model de cartilaj hialin
• Centrul primar de osificare: diafizar
• Centrele secundare: epifizare (tardive)
• Etape
Formarea modelului de cartilaj hialin
Formarea osului periostal şi diferenţierea periostului
Formarea centrului primar de osificare la mijlocul diafizei
Formarea mugurelui conjunctivo-vascular periostal
Celulele osteoprogenitoare periostale se diferenţiază în osteoblaste, apar primele trabecule
osoase 23
Resorbţie: formarea cavităţii medulare
Dezvoltarea longitudinală a diafizei: interstiţială
Formarea centrilor secundari epifizari
1 – modelul de cartilaj
2 – osul periostal
3 – calcificarea matricei
cartilajului diafizar
4 – vasele şi ţesutul
conjunctiv invadează
cartilajul calcificat
5 – proliferare vasculară
în diafiză
6 şi 7 – centrul epifizar
proximal
8 – centrul epifizar distal
9 – dispare placa epifizară
distală
10 – încetarea creşterii
Remodelarea
• Transformarea osului imatur în matur
• Orientarea osteoanelor în direcţia stimulului mecanic
• Condiţii de apariţie
În viaţa intrauterină
Formarea de noi osteoane şi trabecule osoase la adult
Remodelarea continuă a osului spongios la adult
• Etapele remodelării: con de resorbţie, canal de resorbţie, canal osteonal, depunerea de matrice
• Tipuri de remodelare: internă şi externă
Internă: formează noi osteoane
Externă: păstrează forma osului
• Remodelare în exces: osteoporoză
• Remodelare deficitară: microcefalie
Repararea fracturilor
• Prin osificare membranoasă
24
• Etape
Hemoragică
Hemostatică
Granulaţie
Hipertrofia periostului şi endostului
Calus temporar
Formarea de cartilaj hialin
Calusul definitiv
Remodelare
Articulaţii
• Capetele articulare osoase: ţesut osos spongios acoperit de os compact
• Cartilajul articular. hialin
• Discul intraarticular: fibrocartilaj (meniscul)
• Capsula articulară, ligamentele articulare
• Sinoviala: vili sinoviali (ax conjunctiv acoperit de epiteliu simplu cuboidal)
• Lichidul sinovial: similar plasmei, cu mult acid hialuronic
25
Ţesuturile musculare
• Formate din celule înalt adaptate pentru contracţie
• Funcţii
Mişcările organismului
Forma şi mărimea organelor interne
• Recunoaştere: striaţii longitudinale +/- transversale
Clasificare
• Striate
Scheletal: efectuarea mişcărilor, poziţia corpului, respiraţie, vorbire
Visceral: limbă, faringe, esofag superior, diafragm, canal anal
Cardiac
• Netede
Nu au striaţii transversale
Independente de controlul voluntar
Viscere şi vase sanguine
Histogeneză
• Origine mezodermică
• Celulele precursoare embrionare: mioblaste
• Diferenţiere:
Directă în celule musculare netede
Formează joncţiuni: celule musculare cardiace
Fuziune – miotubi: celule musculare striate scheletale şi viscerale
Markeri
• Desmina
Filament intermediar
Ataşat liniei Z
Menţine filamentele contractile în poziţie
• Actinele
Specific musculare
Specifică sarcomerică
Specifică pentru celulele musculare netede
Mecanismul contracţiei
• Modelul alunecării filamentelor
• Bazată pe interacţiunea actină-miozină şi funcţiile proteinelor reglatoare
• Impume prezenţa: calciu, ATP
• Rezervorul pentru ioni de calciu: reticul sarcoplasmic
• Sursa de energie: mitocondriile
• Energia este convertită în lucru mecanic
• Sarcomerul se scurtează, dar lungimea filamentelor contractile nu se modifică
• Sarcomerele aceleiaşi miofibrile se contractă metacron: scurtare globală a muşchiului
• Etapele contracţiei
Impuls nervos transmis la celula musculară
Depolarizarea sarcolemei, generarea unui potenţial de acţiune (Na intră, K iese din celulă)
Progresia potenţialului de acţiune în sistemul tubilor “T”
Permeabilizarea canalelor de calciu din reticulul sarcoplasmic
Ionii de Ca ajung în citosol, unde activează proteinele contractile, deblochează situsurile de
legare mascate de tropomiozină şi troponine
Finalizarea contracţiei: hidroliza ATP, calciu returnat în cisternele RS (absenţa ATP-ului: nu se
mai produce relaxarea)
27
• Roşii: mici, multă mioglobină, numeroase mitocondrii; contracţie lentă, intensă, prelungită; muşchii
posturii
• Intermediare
Învelişurile conjunctive
• Endomisium: ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină, vase sanguine, fibre nervoase; înconjură
fibrele individuale
• Perimisium: mai gros, înconjură grupe de fibre musculare
• Epimisium: înveleşte muşchiul în totalitate
• Se continuă cu învelişurile corespondente ale tendonului
Inervaţia senzitivă
• Fusul neuromuscular
Extriseci glob ocular, joncţiune mio-tendinoasă, laringe
Receptor senzorial încapsulat, reglator al contracţiei
Componente
Capsulă conjunctivă
Fibre musculare intrafusale (striaţii transversale doar la extremităţi)
Terminaţii nervoase: senzitive şi motorii
• Organul Golgi
Organ senzorial încapsulat, la joncţiunea muşchi-tendon şi în aponevroze
Funcţie inhibitorie asupra contracţiei
Componente
Ţesut conjunctiv lamelar (capsula)
Fibre colagene
Fibre musculare
Terminaţii nervoase
28
Ţesutul muscular cardiac
• Tip tisular: striat
• Localizare: cord, baza vaselor mari
• Celulele musculare cardiace: individuale, uninucleate, nucleu situat central, citoplasmă acidofilă
• Ramificate, anastomozate, solidarizate prin joncţiuni care formează discurile intercalate
• Ataşate la peretele vaselor capilare (menţinute deschise în timpul contracţiei)
• Aranjate în spirală orientată spre vîrful inimii
• Reticulul sarcoplasmic şi sistemul tubilor T
Reticulul sarcoplasmic: reţea unică pentru sarcomer
Se extinde între două linii Z
Tubii T: la nivelul liniei Z, mai numeroşi în celulele ventriculare decît în cele atriale
Diada: un tubul T şi o cisternă de reticul sarcoplasmic
• Discurile intercalate
Ataşarea dintre celulele musculare cardiace
Componentă transversală
Fascia adherens
Desmozomi
Componentă laterală
Joncţiuni gap
• Ţesutul nodal
Celulele P
• rotunde sau ovalare
• nucleu mare, central
• citoplasmă clară
• nu au sistem tubular T
• localizare: zona centrală a
• nodului SA şi AV
Celulele T
• alungite, fără sistem tubular
• la periferia SA şi AV
• miofilamente periferic
Celulele Purkinje
• mari, miofibrile în citoplasma periferică
• multe mitocondrii şi glicogen
• fascicul His şi ramificaţii
30
Sistemul nervos
Organizare generală
• Componente
– Sistemul nervos central
– Sistemul nervos periferic
– Sistemul nervos automon (vegetativ)
• Funcţii majore
– Răspuns rapid la stimuli
– Reglează funcţiile organelor interne
• Ţesutul nervos
– Neuroni
– Celule de susţinere
Componente celulare
• Neuronii
– Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervos
– Recepţionează stimuli
– Formează şi conduc impulsul nervos
– Transmit impulsul prin sinapse
• Celulele de susţinere
– Celule gliale sau nevroglii în SNC
– Celule Schwann şi satelite în SNP şi SNV
– Suport fizic şi izolare electrică pentru neuroni
– Asigură schimburile metabolice
– Nu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul nervos
Filogeneză
• Celulele nervoase s-au dezvoltat în filogeneză după cele musculare
• Primele celule nervoase: rol receptor de suprafaţă
• Primul neuron: aferent (aduce informaţii şi le transmite la SNC)
• Al doilea neuron: eferent (conduce stimulul de la SNC la organele efectoare)
• Circuitul cu doi neuroni: cea mai simplă formă de arc reflex
• Complexare structurală: apariţia interneuronilor
Embriogeneză
• Placa neurală: axial, din ectoderm
• Ziua a 24-a: şanţul neural
• Marginile şanţului neural fuzionează
– Tub neural
– Creste neurale
• Tubul neural: formează componentele SNC
• Crestele neurale
– Elementele SNP
– Medulosuprarenala
– Melanocitele
Histogeneză
• Celulele stem neurale: localizate în stratul ependimar şi subependimar
• Persistă şi formează neuroni toată viaţa
• Diviziuni mitotice: neuroblaste precursoare şi glioblaste precursoare
• Procese de proliferare, regresie, şi degenerare
31
• Diferenţierea şi creşterea: sub influenţa factorilor de creştere specifici pentru neuroni şi glii
• Neuronii care nu stabilesc contacte funcţionale: degenerează
Neuronii
• Unităţile structural funcţionale ale ţesutului nervos
• Specia umană: 10-100 miliarde neuroni
• Clasificarea funcţională
– Senzoriali: transmit impulsul de la receptori la SNC
– Motori: transmit impulsul de la SNC la organe efectoare
– Interneuroni: interpuşi între senzoriali şi motori
• Componente: corp celular şi prelungiri (axon şi dendrite)
• Corpul celular; nucleu şi organite care menţin viabilitatea celulei
• Clasificarea morfologică: numărul de poli din care se formează prelungiri
– Multipolari
– Bipolari
– Unipolari
• Metode de identificare
Morfologice
Histochimice
Impregnări argenrice
Albastru de toluidină
Imunohistochimice
Proteina asociată neurofilamentelor
Enolaza neuronal specifică
Sinaptofizina
• Tipuri de neuroni
Multipolari
Un axon, mai multe dendrite
Dendritele şi corpul celular: componenta receptoare
Axonul: componenta conductoare
Neuronii motori şi interneuronii
Bipolari
Un axon, o dendrită
Retină, ganglionul nervului cranian VIII
Unipolari
O singură prelungire
Ramură periferică şi centrală
Senzoriali
Ganglionii n. cranieni şi spinali
• Dimensiunile şi forma
Dimensiuni
Cele mai mari şi cele mai mici celule ale organismului
Cele mai mari: marii neuroni motori din scoarţa cerebrală
Cele mai mici: neuronii granulari din cerebel (5 μ)
Forma
Stelată: neuroni multipolari
Piramidală: marii neuroni motori
Piriformi: neuronii Purkinje
Globuloasă: neuronii unipolari
• Corpul celular al neuronului
Centrul trofic al celulei
Nucleu central, rotund, eucromatic (“veziculos”), cu nucleol proeminent
Corpii Nissl: agregate de reticul endoplasmic rugos
32
Se colorează cu reactivi tiazidici
Microscopie electronică
Organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi, lizozomi
Citoschelet: neurofilamente şi neurotubuli
Neurofilamentele agregă şi formează neurofibrilele
• Dendritele
Prelungiri neuronale care primesc stimuli
Diametru gros la origine
Ramificate şi nemielinizate
Ramificaţiile cresc suprafaţa de contact
Conţin corpi Nissl, ribozomi, elemente golgiene, neurofilamente şi neurotubuli
Realizează sinapse cu mai mulţi neuroni
E.g. Un neuron Purkinje din cerebel: 10.000 de dendrite, peste 200.000 sinapse
• Axonul
Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare
Fiecare neuron: un singur axon
Lungimea axonului
Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)
Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)
Ramură recurentă lîngă corpul celular
Con de emergenţă: lipsit de organite
Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată, generează potenţial de acţiune
Segment de conducere: mielinizat
Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi buroni terminali
Sinapsa
• Structură specializată în transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare
• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice, axoaxonice
• Componente
Presinaptică: buton terminal, vezicule cu neuromediatori
Fanta sinaptică
Postsinaptică: membrana următorului neuron, cu receptori pentru neuromediator
• Transmisia sinaptică
• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma impulsurilor excitatorii – inhibitorii
• Neuromediatorii
SNP: acetilcolina, norepinefrina
SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina, serotonina
Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină
60% din sinapsele SNC-ului: neuropeptide
Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau reutilizaţi
Sinaptogeneza
Contact funcţional viabil
Recunoaşterea neuronală
Numărul şi natura sinapselor se modifică toată viaţa (plasticitate)
Sistemul de transport axonal
• Transportul de substanţe prin axon
• Direcţie
Anterograd: de la corpul celular la axonul terminal
Retrograd: de la axonul terminal la corpul celular (resturi de organite, mediatori în exces, toxine
bacteriene, virusuri)
• Viteză
Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă
Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional
33
• Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente
Celulele gliale
• Generalităţi
De 10 ori mai numeroase decît neuronii
Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la realizarea sunapsei
Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA, acetilcolina)
Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar nucleii
Histochimic: impregnari argentice Cajal şi Hortega
Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă (GFAP, markerul generic al celulelor gliale)
• Tipuri
Astrocite
• Protoplasmatice
• Fibroase
• Bergmann
Oligodendrocite
Microglii
• Astrocitele
Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă
Transportă metaboliţi şi cataboliţi
Reglează concentraţia în electroliţi
Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului, nodurile Ranvier şi sinapsele
Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces
Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între vasele sanguine şi neuroni: element al
barierei hemato-encefalice
Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe peretele vascular: dilatată – pedicele
Tipuri: protoplasmatică, fibroasă, Bergmann
• Glia Bergmann
Corp celular localizat între neuronii Purkinje
Participă la diferenţierea neuronilor Purkinje
Prelungirile citoplasmatice se extind pînă la piamater
Devin vizibile în vecinătatea focarelor de infarct
• Oligodendrocitele
75% dintre celulele gliale
Sinteză de mielină în SNC
Celule mici, cu prelungiri puţine (“butonate”)
Un oligodendrocit: mielina pentru mai mulţi axoni
Nucleul: situat la distanţă de axonul pe care îl mielinizează
• Microglia
Cea mai mică dintre glii
Rare la normal
Numeroase în leziunile SNC (traumatisme, infarct cerebral, tumori, infecţii)
Aparţine sistemului mononuclear-macrofagic, origine în măduva hematogenă
Citoplasmă: lizozomi, incluziuni, vezicule
Tipuri: amoeboidală (în leziuni cerebrale), ramificată (de repaus)
Celulele ependimare
• Delimitează cavităţile SNC şi canalul spinal
• Celule epiteliale diferenţiate secretor
• Microvili la polul apical
• Cuboidale la ventriculi şi columnare la canal spinal
• Formează plexurile coroide împreună cu extensii ale piei mater
34
Bariera hemato-encefalică
• Celule endoteliale
Joncţiuni strînse
Suprapuneri
Vezicule puţine sau absente
• Membrana bazală a endoteliului
• Expansiunile dilatate ale astrocitelor
• Cea mai selectivă barieră a organismului
• Lipseşte la neurohipofiză, substanţa neagră şi locus ceruleus
Plexurile coroide
• Expansiuni ale ţesutului conjunctiv care formează piamater, acoperite de celule ependimare
• Ventriculi laterali, unghi ponto-cerebelos
• Specializate în secreţia l.c.r.
Organizarea SNC
• Componente: creier, cerebel, măduvă
• Substanţă albă: central în creier şi cerebel, periferic în măduva spinării
Segmentele de conducere (mielinizate) ale axonilor, oligodendrocite, astrocite fibroase
• Substanţă cenuşie:
periferic în creier şi cerebel (cortex)
central în măduva spinării
Componente: corpul neuronilor, dendritele, segmentul iniţial al axonului, glii (predominant
astrocite)
• Nuclei nervoşi: concentrări de neuroni din diferite zone anatomice ale SNC; neuronii aceluiaşi nucleu
nervos îndeplinesc aceeaşi/aceleaşi funcţii
Creierul
• Substanţă albă situată central
• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)
• Componentele cortexului cerebral:
Corpul celular al marilor neuroni piramidali
Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi
Celule gliale şi capilare sanguine
• Organizare arhitecturală
Laminară: neuroni dispuşi pe şase straturi
• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni Cajal), fibre amielinice paralele cu
suprafaţa
• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi stelaţi
• III – piramidal extern: neuroni piramidali de dimensiuni mijlocii
• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de dimensiuni mici
• V – piramidal intern: marii neuroni motori piramidali
• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme
35
• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor
Modulară: coloane verticale de neuroni care aparţin celor şase straturi
Creierul uman: 4 milioane de module (elaborarea unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)
• Realizarea sinapselor
Axonul neuronului dintr-un strat: sinapsă cu dentritele principale ale neuronilor din stratul
următor
Dendritele secundare (laterale): sinapsă dendrodendritice cu neuronii din acelaşi strat
Axonii neuronilor polimorfi (stratul VI): retrograd până în stratul molecular, ramificaţii paralele
cu suprafaţa
Axonii marilor neuroni piramidali (strat V): intră în substanţa albă, cu destinaţia:
Emisfera controlaterală (sincronizare)
Cerebel (echilibru)
Nucleii cerebrali
Măduva spinării
Cerebelul
• Substanţă albă central, conţine nucleii cerebeloşi
• Nucleii cerebeloşi primesc colaterale de la fibrele aferente şi eferente
• Substanţă cenuşie periferic, organizată în trei straturi
Molecular: extern
Dendritele neuronilor Purkinje
Fibrele agăţătoare şi muşchioase
Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari
Prelungirile gliilor Bergmann
Astrocite
Mijlociu: stratul neuronilor Purkinje
Corpul neuronilor Purkinje
Neuroni de asociaţie
Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)
Granular: intern
Corpul neuronilor granulari
Dendritele neuronilor granulari
Segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje
• Componentele scoarţei cerebelului
Celule
Neuroni Purkinje
Dendrite bogat ramificate în stratul molecular
Ramificaţia dendritică: în acelaşi plan
Planurile dendritice ale celulelor vecine: paralele între ele
Corpul celular: pe un singur rând (stratul mijlociu)
Axonul
o Segment iniţial în stratul granular
o Segmentul de conducere în substanţa albă
Neuroni granulari
Formează stratul intern al scoarţei cerebelului
Cele mai mici celule din organism
Nu au neurofibrile
Dendritele: fac sinapse cu terminaţia fibrelor muşchioase
Axonul: direcţionat retrograd în stratul molecular, unde se ramifică în “T” şi face
sinapsă cu dendritele neuronilor Purkinje (efect inhibitor)
Neuroni Golgi tip II
Neuroni stelaţi
36
Neuroni “în coşuleţ” (interneuroni)
Glii Bergmann
Fibre
Aferente: aduc impulsuri la scoarţa cerebelului
Agăţătoare: fiecare fibră destinată unui neuron Purkinje, cu care formează sute de
sinapse; stimulare: efect excitator puternic, localizat, de scurtă durată
Muşchioase: o fibră face câte o sinapsă cu mai multe celule Purkinje; stimulare:
efect excitator difuz, de lungă durată, de mare complexitate; terminaţie: sinapsă
cu dendritele neuronilor granulari
Eferente: conduc impulsul nervos care modulează echilibrul
Axonii neuronilor Purkinje, colaterale la nucleii cerebeloşi
• Circuitele electrice ale cerebelului
Fibrele aferente: din toate zonele SNC, trec prin substanţa albă, dau colaterale la nucleii
cerebeloşi
Fibrele agăţătoare şi muşchioase: paralele cu suprafaţa, fac sinapse excitatorii cu neuronii
Purkinje; fibrele muşchioase se termină pe dendritele neuronilor granulari
Axonii neuronilor granulari: retrograd în stratul molecular, sinapse “în T” cu dendritele
neuronilor Purkinje (efect inhibitor)
Axonii neuronilor Purkinje: singurele fibre eferente, trec în substanţa albă, dau colaterale la
nucleii cerebeloşi şi părăsesc cerebelul
Măduva spinării
• Substanţă albă: periferic
• Substanţă cenuşie: central (“H”, fluture)
• În centru: canalul spinal, delimitat de celule ependimare
• Coarne anterioare (motori), posterioare (senzitivi) şi intermedio-laterale (interneuroni)
Organizarea SNP
• Ganglioni nervoşi
Ataşaţi nervilor spinali
Ataşaţi nervilor cranieni
• Fibre nervoase
• Terminaţii nervoase libere
• Receptori
37
Celulele de susţinere din SNP
• Celula Schwann
Theodore von Schwann (1839)
Derivă din celulele crestelor neurale
Migrează împreună cu axonii în creştere în timpul dezvoltării nervului periferic
Sintetizează NGF în dezvoltare şi regenerare
Prezentă în fibre nervoase mielinizate şi nemielinizate
Citoplasma celulei Schwann
Mitocondrii, poliribozomi, complex Golgi, reticul endoplasmic rugos
Citoschelet: vimentină
Compartimente: perinuclear şi în teaca de mielină
Identificare: lamina externa
Îmbătrânire: pigment lipofuscinic perinuclear
Granulele lamelate, metacromatice la albastru de toluidină, bogate în fosfatază
acidă
Particularităţi structurale
Sintetizează
Mielina în SNP
Componentele laminei externa
o Laminină
o Fibronectină
Colageni I, III, IV, V
Înconjurate de reţea de fibre de reticulină
Exprimă proteina S100
Relaţia celulă Schwann - axon
Mai multe celule Schwann formează mielina pentru segmentul conductor al unui singur
axon în fibrele nervoase mielinice
Celulele Schwann: dispuse pe un singur rând, succesiv
Limita dintre două celule Schwann consecutive: nod Ranvier
Între două noduri Ranvier consecutive: segment internodal
Lungimea segmentului internodal: viteza de conducere a impulsului nervos
• Mielina
Biochimic: lipide 75%, proteine 25%
Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă
Formată prin fuziunea membranelor celulei Schwann; intern şi extern: mezaxon
ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice
Izolant electric biologic
Permite transmiterea saltatorie a impulsului
Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea velocităţii de conducere fără creşterea
axonului în diametru
Teaca de mielină: straturi concentrice ale membranei celulei Schwann
Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului
Mielinizarea
Şanţ în citoplasma celulei Schwann
Fuziunea şanţului: mezaxonul intern
Ultimul strat extern de mielină: mezaxon extern
Nucleul celulei Schwann
Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni incluşi în citoplasma aceleiaşi celule
Schwann
• Celulele satelite
Celule de susţinere de la nivelul ganglionilor nervoşi
Similare celulelor Schwann, dar nu produc mielină 38
Dispuse pe un singur strat (continuu) în jurul neuronilor unipolari
Cuboidale sau aplatizate
Strat discontinuu în jurul neuronilor multipolari din ganglionii autonomi
Ganglionii nervoşi
• Ataşaţi nervilor spinali şi cranieni
• Capsulă conjunctivă
• Neuroni unipolari
• Corpul neuronal: periferic, înconjurat de celule satelite
• Prelungirile: concentrate axial
• La distanţă de corpul celular: ramificarea prelungirii şi formarea unei ramuri periferice cu rol de dendrită
şi uneia centrale cu rol de axon
Nervul periferic
• Fibra nervoasă
Axon
Teacă de mielină (+/-)
Celule Schwann
Lamina externa
• Nerv periferic
Fascicule de fibre nervoase
Învelişuri conjunctive
SNA enteric
• Segmentul periferic al sistemului nervos autonom
• Format din ganglioni nervoşi şi reţea neuronală postganglionară în tractul digestiv (organe tubular-
cavitare)
• Localizare: lamina propria, submucoasă, musculară, subseros
• Poate funcţiona independent de impulsurile preganglionare (e.g. mişcările peristaltice persistă şi după
secţionarea nervilor vagi)
Receptorii
• Structuri specializate în recepţionarea stimulilor
• Localizare: limita distală a prelungirii periferice a neuronilor senzitivi
• Tipuri
Exteroceptori: reacţionează la stimuli din mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)
Interoceptori: reacţionează la stimuli din mediul intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)
Proprioceptori: postura, tonus muscular (fusul neuromuscular), gradarea mişcărilor
• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă
• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner, Ruffini, Krause
Demielinizarea segmentară
• Interesează doar un segment internodal
• Modificări metabolice ale celulei Schwann, induse de:
Leziuni inflamatorii
Neuropatii
Afecţiuni vasculare
Boli autoimune
• Stadiile demielinizării şi remielinizării
Retracţia mielinei paranodale
Proliferarea celulelor Schwann
Remielinizarea după 12-14 zile, segmentul fiind format din internoduri scurte
Învăţarea
• Cortexul cerebral: primeşte, transformă şi stochează informaţii sub formă de memorie
• Învăţarea: schimbări de durată în eficienţa sinapselor
• Memoria: pe termen scurt şi lung
• Neuronul
Sintetizează cea mai mare cantitate de proteine
Reutilizează peste 50% dintre proteinele sintetizate
Timpul de înjumătăţire a proteinelor neuronale: 6-14 zile
Turnover-ul ARN: 1 – 24 ore
ADN-ul: nu se modifică
Modificările sinaptice
• De excitabilitate: bazate pe proprietatea neuronului de a răspunde la stimuli; constante, dar tranzitorii
• Plastice: facultative, dar de durată
• Combinaţiile de stimuli induc transformări permanente într-un anumit sistem de neuroni
Proprietăţi neuronale
• Plasticitatea sinapselor
• Sensibilizarea: capacitatea de a răspunde la stimuli care obişnuit sunt neutri
• Habituţia: capacitatea de a ignora stimuli repetaţi (formă de depresie sinaptică)
• Plasticitatea neuronală: schimbarea tipului de mediator sintetizat
Memorizarea
Memorizarea apare numai în condiţiile în care stimulul specific acţionează minimum 60 de minute!
41
SÂNGELE
Formă specializată de ţesut conjunctiv, cu substanţă fundamentală fluidă
Funcţii generale
• Transportă:
substanţe nutritive şi oxigen
cataboliţi şi dioxid de carbon
hormoni şi vitamine
anticorpi şi celule implicate în apărarea organismului
• Sistem tampon: menţine echilibrul acido-bazic
• Reglează temperatura
Componentele sângelui
• Plasma: substanţa fundamentală fluidă, bogată în proteine
• Elemente anucleate
Eritrocite (hematii, globule roşii): leagă şi transportă gazele respiratorii
Trombocitele (plachetele sanguine): homeostazia coagulării
• Elemente nucleate – leucocitele (globulele albe), tranzitorii în sângele circulant, pe care îl părăsesc la
nivelul capilarelor şi venulelor postcapilare; devin celule conjunctive mobile
Metode de studiu
• Frotiul de sânge periferic
• Strat subţire, uscare la temperatura camerei
• Colorare
Metoda de elecţie: May Grünwald Giemsa
Alternative: Wright, Romanowsky
Metode citochimice: peroxidaza, fosfatazele, PAS
Metode imunocitochimice: markeri leucocitari de membrană
• Examinare
Ob. 40 sau imersie
Aspect general al frotiului
Morfologia eritrocitelor
Formula leucocitară
Plasma sanguină
• Reprezintă 5% din greutatea corpului (în medie 3.500 ml)
• Componente: apă 90%, proteine, hormoni, vitamine, lipoproteine, carbohidraţi, metaboliţi, cataboliţi şi
electroliţi
• Proteinele: reglează volumul sanguin, menţin vâscozitatea, leagă hormonii
• Proteinele majore: fibrinogen, albumine, globuline
• Secţiuni histologice: masă amorfă, omogen acidofilă localizată în lumenul vascular
Eritocitele
• Cele mai numeroase elemente figurate
• Valori normale
Bărbat: 5 mil/mm3
Femeie: 4.5 mil/mm3
Nou-născut: 6-7 mil/mm3
• Peste valori normale: poliglobulie
Sportivi
Persoane care trăiesc la altitudine
• Scădere sub valori normale: anemie 42
• Morfologia eritrocitelor
Diametru: 7-8μ
Formă pe frotiu: rotund sau uşor ovalar
May Grünwald-Giemsa: roşu-cărămiziu, centru palid, periferia intens colorată
Formă reală: disc biconcav, menţinut de filamente de spectrină
Deformare reversibilă la trecerea prin vasele capilare
Mediu plasmatic hipoton: balonizare; persistenţa mediului hipoton: hemoliză cu apariţia de
fantome eritrocitare (resturi membranare)
• Forme particulare de eritrocite
Sferocite: formă sferică, uniform colorate (mediu hipoton)
Echinocite: concentraţie scăzută de ATP
Stomatocite: pH scăzut (depresiune pe contur)
Eliptocite: eritrocite ovale (eritrocitoza ereditară)
Acantocite: deficit membranar de lecitină (prelungiri rare şi inegale)
Drepanocite: talasemie, siclemie
Leptocite: eritrocite plane cu centru cromofob (talasemie, carenţă de fier)
Poikilocitoză
Eritrocite de diferite forme
Hematii abortive
Fragmentări ale eritrocitelor preexistente
• Citoplasma
Microtubuli şi microfilamente ancorate la membrană
Pot persista resturi nucleare
Corpi Jolly
Inele Cabot
Componente: hemoglobină, protein-enzime (LDH, peroxidază, catalază, anhidrază carbonică),
vitamine B, acid folic
Hemoglobina (sinteza globinei, sinteza porfirinei, cuplarea cu fierul)
A1: cantităţi mari la adult
A2: cantităţi mici
F: fetală
• Membrana eritrocitului
Model trilaminat lipoproteic (proteine integrale şi periferice)
Lipidele: colesterol, lipide neutre, fosfolipide, glicolipide
Enzime: fosfolipaza A şi lipofosfolipaza
Raportul colesterol-fosfolipide: menţinerea fluidităţii membranare, relaţie cu durata de viaţă a
eritrocitului (medie:120 zile)
Antigenii de grup sanguin
Degradarea eritrocitelor: în splină, reutilizarea hemului şi fierului
• Precursorii eritorcitelor:
reticulocite (în citoplasmăpersistă organite nespecifice, identificare cu albastru de crezil.
Valoare normală în sânge periferic: 1.5%
• Funcţiile eritrocitelor
Transportul gazelor respiratorii
Legarea gazelor respiratorii la hemoglobină: catalizată de anhidraza carbonică şi
methemoglobin reductază
Hb+O2 – oxihemoglobină
Hb+CO2 – carboxihemoglobină
Hb+CO – carbohemoglobină, ireversibilă (intoxicaţii)
Leucocitele
• 4.000-8.000/mm3
• Peste 8.000: leucocitoză
• Sub 4.000: leucopenie
• Criteriu de clasificare: prezenţa şi tipul granulaţiilor specifice
• Tipuri
Granulocite – au granulaţii specifice (neutrofile, eozinofile, bazofile)
Agranulocite – nu au granulaţii specifice (limfocit, plasmocit, monocit)
• Formula leucocitară
Raportarea procentuală a leucocitelor
Numărarea a minimum 300 elemente nucleate consecutive
Valori mai mari pentru limfocite la copii (până la 45%)
Variaţii dependente de vârstă, sex, moment diurn, stress, efort fizic
Formula:
granulocite neutrofile
segmentate: 50-65%
granulocite neutrofile
nesegmentate: 1-3%
granulocite eozinofile: 2-4%
granulocite bazofile: 0-1% 44
limfocite: 25-35%
monocite: 5-8%
• Granulocitul neutrofil segmentat
50-65% în F.L.
Neutrofilie, neutropenie
Origine: măduva hematogenă
Sânge circulant: 6-8 ore
Ţesuturi: 10-12 zile
Formă rotundă, dimensiuni medii
Nucleu segmentat: 2-5 lobi, punţi fine de cromatină
“Drumstick”
Citoplasmă acidofilă, cu granulaţii neutrofile, organite nespecifice puţine
Funcţii
Fagocitoză mediată de receptori, anticorpi şi complement
Prima celulă care intervine în infecţii bacteriene
Migrează în ţesuturi prin diapedeză
Chemotaxia: proprietatea de a recunoaşte şi răspunde la stimuli
Chemokinezia: viteza de locomoţie
Degradează particulele endocitate prin lizozomi
Poate stoca (fără degradare) unele bacterii: bacil Koch, Legionella pneumophila
• Granulocitul eozinofil
2-4% în F.L.
Eozinofilie, eozinopenie
Origine: măduva hematogenă
Sânge periferic: circulă 6-10 ore
Trece în ţesutul conjunctiv prin diapedeză
Formă rotundă, dimensiuni medii
Nucleu: segmentat, frecvent bilobat
Citoplasmă acidofilă cu granule acidofile mari, rotunde, egale
Granula eozinofilă
1μ diametru, roşie-portocalie la metoda MGG
Delimitată de membrană
Granulele mature: cristaloid în zona centrală (electronodens), rezistent la stimuli
mecanici şi liză osmotică (“internum”)
Conţine proteina bazică majoră, fosfolipide, acizi graşi nesaturaţi şi neurotoxina
derivată din eozinofil
Matricea din jurul cristaloidului: “externum”, bogată în fosfatază acidă, histaminază,
arilsulfatază
Funcţii
Antihistaminic (număr crescut în boli alergice şi parazitare)
Prin eliberarea de histaminază şi arilsulfatază blochează mediatorii eliberaţi în exces de
alte celule
Microfag, capacitate redusă de fagocitoză
Reacţii de apărare de tip imun
Intervin în coagulare prin profibrinolizină
Influenţe hormonale: corticosteroizii determină eozinopenie
Efect chemotactic - ECF-A
• Granulocitul bazofil
0-1% în F.L.
Origine: măduva hematogenă dintr-un precursor comun cu mastocitul (CD34 pozitiv)
Durată de viaţă în sânge circulant: 10-11 zile
Formă rotundă, dimensiuni medii
Nucleu neregulat, nesegmentat 45
Citoplasmă acidofilă cu granulaţii bazofile
Similitudini morfologice şi biochimice cu mastocitul
Intervine în afecţiuni inflamatorii şi alergice
• Limfocitul
25-35% în F.L.
Origine: organe limfopoetice
Dimensiuni: mici, mijlocii, mari
Formă: rotundă, ovalară
Nucleu: rotund, ovalar, indentat, intens colorat
Citoplasmă: redusă, bazofilă, fără granulaţii specifice, puţine organite nespecifice
Membrană: receptori
Celule “cheie” în realizarea răspunsului imun
Mobilitate mare intratisulară
Peripolesis: dispoziţia în rozetă în jurul macrofagelor, celulelor epiteliale normale şi tumorale
Emperipolesis: în citoplasma unor celule
Clasificarea limfocitelor
Bazată pe criterii funcţionale imunologice
Limfocit B (timoindependent)
De memorie
Transformare în plasmocit sub influenţa limfocitului T helper
Imunitatea umorală
Markeri: CD20, CD79
Limfocit T (timodependent)
Helper, supresor, citotoxic
Imunitatea celulară, secretă limfokine, factori de creştere, interferoni şi
interleukine
Markeri: CD3, CD4, CD8
Limfocit non-B timoindependent
NK (natural killer), K (killer)
• Plasmocitul
Valoare în F.L. normală: 0%
Origine: limfocite B
Dimensiuni medii
Formă ovalară
Nucleu excentric, cromatină în blocuri mari, fără nucleol
Citoplasmă intens bazofilă (paranuclear cromofobă, complex Glogi)
Vacuole cromofobe care conţin imunoglobuline
Specializat în sinteza de anticorpi
Tipuri de plasmocite
secretor
cu granule
dense
cu cristaloide
acicular
• Monocitul
o 5-8% în F.L.
o Origine: măduvă hematogenă, ganglioni limfatici, splină
o Durată de viaţă în sângele circulant: 60-72 ore
o Dimensiuni: medii-mari
o Formă: ovalară, neregulată
o Nucleu: ovalar, reniform, trapezoidal, dispus excentric, cu nucleol
o Citoplasmă palid bazofilă
46
o Granulaţii: nespecifice (azurofile), în concavitatea nucleului
o Prelungiri membranare
o Precursor al sistemului macrofagic şi celulelor prezentatoare de antigen
47
HEMATOPOEZA
Caractere generale
• Elementele figurate sanguine: durată limitată de viaţă
• Raportul formare – degenerare: constant
• Studiul hematopoezei: frotiuri de măduvă hematogenă
• Definiţie: procesul de formare al elementelor figurate sanguine pe toată durata vieţii
• În fiecare secundă se formează:
3-4 milioane eritrocite
120.000 leucocite
3 milioane trombocite
• Teoria unicistă: toate celulele precursoare se formează dintr-o celulă stem multipotentă
Celula stem
• Localizare: măduva hematopoetică
• Incidenţă: 0.2% din populaţia celulară
• Dimensiune: celulă mică
• Nucleu rotund-ovalar, eucromatic, nucleoli multipli
• Citoplasmă slab bazofilă
• Mare capacitate de diviziune, formează precursorii diferenţiaţi (unităţi formatoare de colonii)
Studiul hematopoezei
• Puncţie-aspiraţie creasta iliacă, stern, sacrală
• Frotiuri medulare
• Coloraţii : MGG, Wright, Romanovski, Perls
• Parametrii:tipuri celulare, morfologie, procent
48
• Timic
– Hemocitoblastele mezenchimale formează limfocite
– Limfocitele timice populează primordiile ganglionare şi splenice (ganglionii şi splina devin organe
limfoide)
• Splenic
– Hemoclazie intensă, dispariţia megaloblastelor - megalocitelor
– Eritropoeză – granulocitopoeză (L.3), apoi limfopoeză
– Postnatal: organ limfopoetic, trombolitic şi eritroclazic
• Ganglionar
– Iniţial formează eritrocite şi granulocite
– După activare timică: limfocite, monocite şi plasmocite
• Medular
– Din L.3, devine matură funcţional după L.7
– Postnatal, formează toate elementele figurate sanguine
Hematopoeza postnatală
• Eritropoeză
Sursă: măduva hematogenă
Filiaţie:
stem – CFU-eritrocitare – proeritroblast – eritroblast bazofil – eritroblast policromatofil –
eritroblast acidofil – reticulocit - eritrocit
Prima celulă identificată morfologic: proeritroblast
Caractere generale
Talia scade de la proeritroblast la eritrocit
Nucleul scade în diametru, devine picnotic, expulzat la eritroblastul acidofil
N/C iniţial supraunitar, devine subunitar
Citoplasma: devine acidofilă odată cu acumularea Hb
Nici un element al seriei nu conţine granulaţii
Proeritroblastul
Prima celulă din serie care se recunoaşte morfologic
cea mai mare
nucleu eucromatic cu nucleoli
Citoplasma intens bazofilă, cu multe organite
Vacuole periferice cu feritină
Începe sinteza globinei
Diviziune
homotipică: rezultă două proeritroblaste
heterotipică: rezultă două eritroblaste bazofile
Eritroblastele
Bazofil
Dimensiuni medii, N/C>1
Cromatină condensată, nucleoli
Citoplasmă bazofilă
Continuă sinteza Hb
Policromatofil
Ultima care se divide
Acumulează Hb
Se atenuează bazofilia citoplasmei şi apar zone de acidofilie
Se reduc organitele
Acidofil
Dimensiuni mici, nucleu picnotic
Citoplasmă acidofilă ocupată de Hb
Expulzarea sau liza nucleului
Nu se mai divide, transfomare directă în reticulocit
49
Reticulocitele
0,5-2%
Anucleate
Structuri filamentoase sau granulare citoplasmatice
Pseudopode
Diametru 8-9μ, anucleat
Citoplasmă: resturi de organite, centrioli, complex Golgi, mitocondrii, ribozomi
Durata de maturare în eritrocit: 1-2 zile, prin expulzarea organitelor
Persistă granule ribonucleoproteice
Formează pseudopode, trece în circulaţie prin peretele capilar
Identificare: coloraţie postvitală cu albastru de crezil
Reglarea şi cinetica
Eritropoetina: origine renală (90%), hepatică (10%); stimulează formarea proeritroblastelor
Stimulante ale eritropoezei: ACTH, corticosteroizi, tiroxina, androgenii
Obligatorii pentru eritropoeză: Fe, acid folic, vitamine B, E, C
Inhibitor al eritropoezei: chalonele
Timp de maturare: de la proeritroblast la eritrocit 10-11 zile
Eritrocitele mature trec imediat în circulaţie
Durată de viaţă a eritrocitului: 120 zile
Degradare: splină
• Trombocitopoeză
Filiaţie:
stem, CFU-T
megakarioblast;
promegakariocit;
megakariocit;
trombocit;
Caractere generale:
talia celulelor: creşte;
nucleul: iniţial rotund, mare, devine reniform şi heterocromatic, gigant, înmugurit;
citoplasma iniţial bazofilă devine acidofilă cu granulaţii azurofile.
Caractere morfologice
megakarioblast (15-25 µm)
cea mai mică celulă din serie, nucleu mare, ovalar
diviziuni prin amitoză, citoplasmă bazofilă
nucleul mare, polilobat, citoplasmă bazofilă, fără granulaţii sau cu granule
azurofile perinucleare
promegakariocit (45 µm):
nucleu crescut în dimensiuni;
citoplasmă mai abundentă;
megakariocit (50-70 µm):
citoplasmă acidofilă, numeroase granulaţii azurofile periferic
nucleu mare, lobulat, cromatină densă, fără nucleol
prelungiri citoplasmatice: situs de eliberare pentru trombocite
canaliculi de demarcaţie
• Granulocitopoeză
Filiaţie
Stem
CFU-granulocitară
Mieloblast
Promielocit
Mielocit: neutrofil, eozinofil, bazofil
Metamielocit: neutrofil, eozinofil
Nesegmentat: neutrofil, eozinofil 50
Granulocit matur: neutrofil, eozinofil, bazofil
Caractere generale
Talia: iniţial creşte, apoi scade
Nucleu eucromatic nucleolat la celule tinere, heterocromatic fără nucleol din stadiu de
metamielocit, din rotund devine reniform, apoi lobulat
Citoplasma: iniţial bazofilă, devine acidofilă la metamielocit
Granule azurofile la mieloblast şi promielocit
Granule specifice de la mielocit la granulocit matur
Mielocitul: ultima celulă din serie care se mai divide, prima care are granule specifice
Compartimentele celulare
Proliferativ: celulele stem şi precursorii orientaţi granulocitar
Mitotic şi de diferenţiere: mieloblaste, promielocite, mielocite
De maturare non-mitotic: metamielocite, granulocite nesegmentate şi granulocite mature
De rezervă medulară: granulocite mature
Durata diferenţierii: 10-11 zile
Mielocitele, metamielocitele şi granulocitele nesegmentate
Mielocitele:
Neutrofil, eozinofil, bazofil, mai mici decât promielocitele
Nucleu ovoidal, cromatină în blocuri, N/C 2/1
Citoplasmă abundentă, bazofilă cu granulaţii specifice
Prin diviziune mitotică formează metamielocite
Metamielocitele
Dimensiuni medii, mai mici decât mielocitele
Nucleu reniform, indentat, heterocromatic, N/C subunitar
Citoplasmă acidofilă, cu granulaţii neutrofile şi eozinofile
Granulocitele nesegmentate
Nucleu “în potcoavă” sau “S”, tendinţă la segmentare
Citoplasmă acidofilă cu granulaţii specifice neutrofile, eozinofile sau bazofile
Cinetica seriei granulocitare
Diviziunile celulare se opresc în stadiul de mielocit tardiv
Durata formării granulocitelor în măduva hematogenă: 8-14 zile
Eliberarea în sângele circulant: factorul de eliberare al granulocitelor şi granulopoetină
Stimularea granulocitopoezei: corticosteroizi
Inhibitori ai granulocitopoezei: prostaglandine, unele lipoporteine
• Limfocitopoeză
Procesul de formare a limfocitelor
Celule stem limfopoetice: timus şi măduva hematogenă
Linia celulară:
Stem
Precursor orientat limfocitar
Limfoblast
Prolimfocit
Limfocit
Caractere generale
Talia celulelor: se reduce de la limfoblast (15-20μ), până la 6-10μ (limfocitul mic matur)
Citoplasma: bazofilă la toate elementele seriei
Nucleu: rotund, eucromatic la limfoblast, heterocromatic la prolimfocit şi limfocit
Raport N/C: supraunitar la toate elementele seriei
• Plasmocitopoeză
Se formează din limfocitul B sub influenţa limfocitului T helper
Filiaţie
Limfocit B
Plasmoblast
Nucleul are cromatină reticulară şi nucleoli 51
Tendinţa nucleului de a deveni excentric
Citoplasmă bazofilă
Se transformă fără diviziune în plasmocit
Plasmocit
• Monocitopoeză
Origine: celulă progenitoare medulară, comună cu cea pentru linia granulocitară
Filiaţie: stem – GM-CFU – monoblast – promonocit – monocit
Caractere generale: talia în creştere, N/C iniţial supraunitar devine subunitar, nucleu eucromatic
devine palid heterocromatic, toate celulele au nuceol şi citoplasmă palid bazofilă cu câteva granule
azurofile
Monoblast: dificil de diferenţiat de prolimfocit (cromatină reticulată, nucleoli, citoplasmă bazofilă)
Promonocit: dimensiuni medii, nucleu palid colorat, citoplasma bazofilă, N/C > 1, se divide de 3-4
ori şi formează monocite
Cinetica seriei: diferenţierea monocitelor are durata de 3-4 zile
Mielograma normală
• Raportarea procentuală a elementelor figurate nucleate de pe frotiul medular
• Celule reticulare 0.1-2%, stem 0.1-1%, mieloblaste 0.1-3.5%, promielocite 0.5-5%, mielocite neutrofile 5-
20%, mielocite eozinofile 0.1-3%, mielocite bazofile 0-0.5%, metamielocite 10-30%, granulocite
neutrofile 7-25%, granulocite eozinofile 0.2-3%, granulocite bazofile 0-0.5%, limfocite 5-20%,
promonoblaste 0.5-5%, monocite 0-0.2%, megacariocite şi megacarioblaste 0.1-0.5%, plasmocite 0.1-
3.5%, eritroblaste bazofile şi policromatofile 2-20%, eritroblaste acidofile 2-10%
• Eritrocitele mature părăsesc imediat măduva; elementele anucleate ale seriei roşii de pe frotiul medular
sunt în marea lor majoritate reticulocite
Tipuri de nuclei
• Reticular: structură laxă, formă ovală, talie mare, cu nucleoli
• Eritroblastic: rotund, cromatină granulată, grunjoasă, hipercrom
• Mielocitar: omogen, fără reţea sau granule de cromatină, contur ondulat, cu nucleoli
• Monocitar: tendinţa de a se dispune lângă plasmalemă
Tipuri de citoplasmă
• Bazofilă: proeritroblast, eritroblast bazofil, mieloblast, promielocit, mielocit, toate celulele din seriile
limfocitară, plasmocitară şi monocitară
• Acidofilă: metamielocite, granulocite segmentate şi nesegmentate, eritroblaste acidofile
• Policromatofilă: numai la eritroblaste policromatofile
Tipuri de granule
• Preazurofile: roz-gălbui, punctiforme, apar numai în celulele iniţiale ale seriilor
• Azurofile: alungite, filamentoase, colorate roşu-închis
• Neutrofile: mici, punctiforme, violacee, omogen repartizate în citoplasmă
• Eozinofile: egale, galben-portocalii, rotunde, ocupă toată citoplasma
• Bazofile: inegale, forme neregulate, colorate violaceu, frecvent acoperă nucleul
52
ORGANELE HEMATOLIMFOPOIETICE: primare si secundare
Plan general de organizare
• Ţesut de susţinere
– Capsulă: conjunctivă (excepţii: splina – conjunctivo-musculară, amigdale – epitelială)
– Trabeculi: structură similară capsulei, realizează lobulaţia
– Stromă: ţesut reticular (excepţie: timus)
• Parenchim:
– Ţesut mieloid: totalitatea precursorilor de elemente figurate sanguine
– Ţesut limfoid: limfocite organizate în foliculi, cordoane şi infiltrate difuze
53
Ţesutul limfoid
• forme de organizare:
Folicul
Cordon
Infiltrat
• Foliculul limfoid
Tipuri
Primar sau inactiv
Primul care apare în perioada prenatală
Nu se observă postnatal
Dimensiuni mici
Structură omogenă
Format din limfocite mature cu mitoze rare şi celule stromale
La 72 ore după stimulare antigenică devine folicul activ
Secundar sau activ
Zonă centrală
o Palid colorată
o Centru germinativ
o Blaste limfoide cu multe mitoze, celule stromale, celule dendritice foliculare
Zonă periferică (“manta”)
o Intens colorată
o Celule limfoide mature cu mitoze rare
o Celule stromale
o Porţiunea periferică a mantalei: zonă marginală
Localizare
Ganglioni limfatici, splină, amigdale, ţesut limfoid asociat mucoaselor
Rar în măduva hematogenă
Excepţional în timus
Componente: predominant limfocite B, rare limfocite T, celule prezentatoare de antigen, celule
stromale, macrofage
Celulele dendritice foliculare
Corp celular în centrul germinativ
Prelungiri citoplasmatice lungi, intens ramificate spre periferie
Adesea binucleată
Fixează şi prezintă antigenul limfocitelor T
Identificare: CD1a, vimentină, CD21
• Cordoanele limfoide
Aglomerări de limfocite dispuse perivascular
Formate din limfocite mature, predominant T
Zone de eliberare a limfocitelor mature în circulaţie
Localizare: medulara ganglionului limfatic, tecile limfoide perivasculare ale splinei
• Infiltratul limfoid difuz
Aglomerare difuză de limfocite B şi T în proporţii aproximativ egale
Localizare
Ganglionul limfatic la limita dintre corticală şi medulară
Ţesutul limfoid asociat mucoaselor (lamina propria a organelor tubulare digestive şi
respiratorii)
Timusul
• criterii de recunoaştere
Organ parenchimatos încapsulat, lobulat
Capsula: ţesut conjunctiv dens dezordonat
Stroma: reţea de celule epiteliale
54
Parenchimul: ţesut limfoid difuz, fiecare lobul prezentând corticală periferic şi medulară central
(conţine corpusculi Hassall)
• Stroma timusului: epitelială
Tipuri celulare diferite
Subcapsulare şi perivasculare
Corticale: “doică”
Medulare
Nediferenţiate
Corpusculi Hassall
Suport, barieră, diferenţierea timocitelor
Caractere comune
Formează desmozomi
Conţin tonofilamente
Exprimă citokeratine
• Parenchimul
Limfocite de tip T
Corticală
Intens colorată
Situată periferic în lobul
Conţine limfocite (timocite) şi celule stromale
Medulară
Palid colorată
Situată central
Conţine mai puţine limfocite, numeroase celule stromale şi corpusculi Hassall
Tipurile celulare ale medularei
Limfocite B izolate
Macrofage
Celule dendritice interdigitate
Celule Langerhans
Granulocite eozinofile (septuri conjunctive, corpusculi Hassall)
Mastocite (trabeculi)
Celule neuroendocrine
Celule mioide
Corpusculii Hassall
Caracteristici timusului
Tinctorialitate acidofilă
Apar numai în medulară
Celule epiteliale dispuse concentric
Celule degenerate central
Formă de involuţie a celulelor stromale (dilataţie chistică, calcificare, acumulare de
macrofage spumoase)
Funcţiile corpusculilor Hassall
o Secretă limfopoetina stromală timică (TSLP)
o Activează celulele dendritice interdigitate (S100 +) din medulară
Celulele S100+: determină diferenţierea celulelor T în celule T reglatoare
CD4+ CD25+
• Vascularizaţie şi inervaţie
Vascularizaţia sanguină
Artere timice
Artere trabeculare
Artere interlobulare (pătrund în medulară)
Reţea arteriolară la limita cortico-medulară
Capilare mici, cu MB groasă
55
Sistem venos: traiect invers, vena timică
Vascularizaţie limfatică
Doar vase eferente
Capilarele se formează în medulară
Trunchiuri limfatice
Drenează în ganglionii mediastinali
Inervaţie
Fibre nervoase în capsulă şi trabeculi
Rol vasomotor
• Funcţii
Limfopoetică şi limfoclazică
începe intrauterin, luna a 5-a
activă până la pubertate
Endocrină
Timozină, timopoetină, timulină, factorul umoral timic
diferenţierea limfocitelor T
reglarea transmiterii neuro-musculare
stimulează celulele cartilaginoase şi creşterea organismului în prezenţa STH
metabolică: reciclarea de nucleoproteine
diferenţierea organelor limfopoetice
rol în apărare prin imunitate mediată celular.
• Involuţia timusului
Începe după pubertate
Nu este completă nici la vârstnici
Persistă insule de parenchim timic incluse în ţesut adipos
Stimularea apoptozei
Transformarea adipoasă a celulelor stromale
Patologic: intoxicaţii (plumb, arsen), iradiere, traumatisme, subnutriţie
Ganglionii limfatici
• caractere generale
Staţii filtrante ale limfei, situate pe traiectul vaselor limfatice
Localizări preferenţiale: axilar, supraclavicular, laterocervical, inghinal, mezenter, mediastin, în
jurul organelor cavitare
Se formează din luna a 4-a intrauterină
Populaţi cu limfocite în timpul stadiului ganglionar
Componente
Capsulă şi trabeculi: ţesut conjunctiv dens dezordonat
Stromă: ţesut reticular cu macrofage şi plasmocite
Parenchim: ţesut limfoid dispus pe corticală şi medulară
• Corticala
Situată periferic, subcapsular
Trabeculii delimitează lobi incompleţi (“loje ganglionare”)
Fiecare lojă: 2-3 foliculi limfoizi, de obicei activi, dispuşi pe 1-2 rânduri
Solidarizaţi prin infiltrat limfoid difuz
Celularitatea foliculilor limfoizi
limfocite foliculare centrale:
mari, neclivate: centroblaste (rol proliferativ, mitoze);
mici, neclivate: limfoblaste;
mari şi mici clivate: centrocite;
plasmocite,
rare limfocite T;
celule dendritice foliculare;
Mf cu detritusuri şi corpi apoptotici în citoplasmă. 56
• Medulara
Situată central
Cordoane limfoide ramificate şi anastomozate
Sinusuri medulare
Stroma: mai evidentă între cordoane
Macrofage: pigment lipofuscinic
Zona cortico-medulară: predomină limfocitele T
• Vascularizaţia limfatică
vase aferente: pătrund prin capsulă:
sinusuri limfatice:
sinus subcapsular: la hil comunică cu vasele eferente;
sinusuri interfoliculare sau peritrabecular;
sinusuri medulare: confluează pt a forma vasele eferente;
lumen delimitat de celule endoteliale şi macrofage;
Vase eferente:
părăsesc organul prin hil;
vasele eferente ale unui gg devin aferente pentru gg următor.
• Funcţii
Citopoetică: formează limfocite, plasmocite şi macrofage
Limfocite B în foliculi
Limfocite T antigen-specifice şi de memorie în paracortex
Reacţie plasmocitară în medulară
Limfoclazică: denaturează limfocite
Apărare: implicaţii directe în imunitatea celulară şi umorală
Filtru pentru toate particulele străine care vin pe cale limfatică (bacterii, virusuri, celule tumorale)
Metabolică: prelucrarea de nucleoproteine, lipide şi glucide de către celulele stromale
Involuţia: reducerea ţesutului limfoid cu hiperplazia stromei; o parte dintre celulele stromale se
transformă în adipocite
Splina
• Caractere generale
Organ parenchimatos, încapsulat
Capsulă: conjunctivo-musculară, acoperită de mezoteliul peritoneal
Trabeculi: nu delimitează lobi şi lobuli; suport pentru vase sanguine
Stromă: ţesut reticular
Parenchim: pulpă albă şi pulpă roşie
• Parenchimul – pulpa splenică
Pulpa albă
Totalitatea elementelor limfoide
Foliculi limfoizi cu arteriolă excentrică
Între folicul şi pulpa roşie: zona marginală, cu ţesut limfoid difuz
Teci limfoide periarteriolare (predominant limfocite T)
Pulpa roşie
Sinusuri splenice
Capilare splenice
Cordoane celulare
Macrofage, monocite
Eritrocite
Trombocite
Limfocite, plasmocite
• Vascularizaţie
Circulaţia de tip “închis” – în sinusuri
Circulaţia de tip “deschis” – în cordoane
Artera splenică
57
Arterele trabeculare
Arteriolele centrale
(teci periarteriolare)
Arteriolele penicilate
Elipsoidul
Sinusurile splenice
• Funcţii
Citopoetică: produce limfocite şi macrofage
Citolitică: recunoaşte şi distruge toate elementele figurate imature sau incorect diferenţiate
Eritroclazică
Hemoglobina: transformată în bilirubină şi feritină
Trombolitică
Apărare: prin conţinutul în macrofage, limfocite B şi T
La om nu este rezervor de sânge! Stochează numai 30 ml de eritrocite
Este rezervor pentru trombocite: 30% dintre trombocite sunt reţinute în splină, de unde pot reintra
în circulaţie în condiţii de urgenţă
Amigdalele
• caractere generale
o Ţesut limfoid asociat mucoasei orofaringiene
o Palatine, linguale, faringiene
o Capsulă
• Epitelială, formează criptele amigdaliene
• Epiteliul conţine numeroase limfocite
• Profund: pseudocapsulă conjunctivă densă
o Stromă: ţesut reticular
o Parenchim: ţesut limfoid cu foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze
• Particularităţi
o Palatine
Pereche, 20-25 cripte profunde şi ramificate
Epiteliu stratificat scuamos
o Linguale
Multiple
“V”-ul lingual
o Faringiene
În mucoasa faringelui
Epiteliu pseudostratificat ciliat sau stratificat scuamos
Cripte rare sau absente
Involuează după 15 ani
Atrofică la adult
Epiteliul pseudostratificat
ciliat este înlocuit de
epiteliu stratificat scuamos
Ţesutul limfoid asociat mucoaselor
• Ţesut limfoid organizat sub formă de foliculi şi infiltrate difuze
• Localizare: mucoasa organelor tubulare digestive, respiratorii, genitale
• Exemple: ileonul terminal (plăcile Peyer), apendice vermiform, colon, antrul gastric
• Sisteme
– GALT: ţesut limfoid asociat intestinului
– BALT: ţesut limfoid asociaz bronhiilor
• Funcţii
– Toleranţa imună
– Degradarea antigenilor la poarta de intrare
– Funcţionează independent de imunitatea sistemică
58
SISTEMUL CARDIOVACULAR
Componente
• Inima
• Arterele: vasele eferente ale inimii
• Reţeaua de vase capilare
• Venele: vasele aferente ale inimii
• Sistemul limfatic
• Dispozitive vasculare speciale
Mecanismele vasculogenezei
• Angioblastele se diferenţiază în celule endoteliale
• Rearanjarea celulelor endoteliale: formarea de lumen
• Primele vase: tip capilar
• Îngroşarea peretelui: adiţia de celule musculare netede şi concentrare de ţesut conjunctiv
(media şi adventicea)
Mecanismele angiogenezei
• Secreţia de factori angiogenici
• Activarea celulelor endoteliale capilare şi venulare
• Degradarea MB
• Proliferarea şi migrarea celulelor endoteliale
• Cordoane – tubi
• Reasamblarea MB şi pericitelor
59
Reglatori pozitivi şi negativi
Angiogeni
• VEGF
• bFGF
• Angiopoetina 1
• TGF alfa şi beta
• EGF
• Angiotropina
• Angiogenina
Inhibitori
• Angiostatin (fragment de plasminogen)
• Endostatin (fragment de colagen XVIII)
• Interferonii
• Angiopoetina 2
• Interleukina 12
Lumenul întregului sistem cardiovasacular este delimitat de endoteliu
Celula endotelială
• Tip scuamos
• Joncţiuni strînse
• Vezicule citoplasmatice
• Organite nespecifice
• Microtubuli-microfilamente
• Corpi Weibel-Palade (stocare von Willebrand)
• Markeri: von Willebrand, CD34, CD31
Cordul
• Organ musculo-cavitar format din endocard, miocard, epicard
• Central: schelet fibros, valvule şi sistem excitoconductor
• Vascularizaţie: arterele coronare
• Tip terminal
• LE în mijlocul mediei
• Înaintare în vîrstă: lipide, colesterol, calcificări
• Inervaţie: modulează frecvenţa contracţiilor
Dezvoltarea cordului
• Origine: mezoderm splanchnic, aria cardiogenă
• Debut: săpt. 3, celulele endoteliale formează tubul cardiac primitiv
• Dilatarea tubului: camerele
• Mezenchimul subendocardic: valvulele
• Miocard: din mezenchim, hiperplazie postnatală
60
Epicardul
• Membrană seroasă
• Foiţa viscerală a pericardului
• Extern: mezoteliu, cu membrană bazală
• Ţesut conjunctiv lax, adipocite, vase sanguine, fibre nervoase, microganglioni nervoşi
• Cavitatea pericardică
Miocardul
• Ţesut muscular striat cardiac
• Celule organizate în fascicule dispuse spiralat
• Între fascicule: interstiţiul, ţesut conjunctiv lax cu vase sanguine
• Funcţie contractilă
• Secreţia de factori natriuretici
Endocardul
• Corespondentul intimei vaselor sanguine
• Endoteliu, MB
• Strat subendotelial: ţesut conjunctiv lax cu vase sanguine, fibre nervoase, ţesut
excitoconductor
• Solidarizat la miocard prin ţesut subendocardic
• Ţesutul subendocardic lipseşte la muşchii papilari
Sistemul excitoconductor
• Celule specializate incluse în ţesutul conjunctiv subendocardic
• Tipuri celulare: P, T şi Purkinje
• Bogate în glicogen
• Miofibrile situate la periferia citoplasmei, nu sunt organizate în sarcomere
• Capacitate de autostimulare
61
• Media
• Celule musculare netede, fibre elastice
• Fibre de reticulină
• Limitanta elastică externă
• Adventicea
• Ţesut conjunctiv
• Vasa vasorum şi fibre nervoase
• Excepţie: vasele capilare
Sistemul arterial
• Clasificare: mari, mijlocii, mici
• Elementele predominante în medie: elastice (de conducere), musculare (de distribuţie) şi
arteriole
• Artere de tranziţie
• Artere specializate
Arteriolele
• Diametrul maxim: 0.5 mm
• Nucleii celulelor endoteliale proemină spre lumen
• Lumenul nu conţine elemente figurate
• Prezintă doar limitantă elastică internă
• Limitanta elastică poate lipsi: arteriola aferentă a corpusculului renal
• Contacte mio-endoteliale, mai frecvente în vecinătatea sfincterelor precapilare
Artere specializate
• Unele artere mijlocii (poplitee, tibială) au medie elastică
• Unele artere mari (iliaca externă) au medie musculară
• De tranziţie: segmente arteriale care fac tranziţia de la arterele elastice la cel musculare
(e.g. carotida externă, axilara, a. renală şi toate colateralele aortei abdominale); media
este musculară intern şi elastică extern
• Coronare: medie groasă, limitanta elastică internă este inclusă în medie, fiind separată de
intimă prin ţesut muscular neted
• Pulmonare: lumen larg, perete subţire, intimă fină
• Cerebrale: au media foarte subţire, fără fibre elastice, adventicea este dublată de
duramater
62
• Celule glomice şi tecale
• Glomice: sinapse de tip reciproc
• Corpii aortici
• Arcul aortei
• Chemoreceptor
• Sinusul carotidian
• Într-o dilataţie a carotidei, medie subţire, adventice groasă
• Terminaţii nervoase
• Baroreceptor (distensie)
63
Sistemul venos
• Se formează prin confluarea capilarelor
• Clasificare în funcţie de diametru: venule postcapilare (0.2-0.3 mm), vene mici şi medii
(1-10 mm), vene mari (peste 10 mm)
• Venele infracardiace: valvule – ţesut conjunctiv elastic acoperit de endoteliu; la bază
celule musculare netede dispuse plexiform
Tipuri de vene
• Venulele postcapilare
• Endoteliu şi pericite
• Schimburi metabolice şi diapedeză
• Situs de elecie pentru substanţe hiperpermeabilizante
• Venele mici şi medii (brahială, poplitee)
• Strat subendotelial foarte subţire
• Media: celule musculare netede, fibre de colagen şi elastice
• Venele mari (cavă, portă, renală, iliacă externă)
• Intima bine dezvoltată, medie subţire sau absentă (excepţie safena externă),
adventice groasă
Vasele limfatice
• Circulaţia limfatică: unidirecţională
• Nu au vase limfatice: sistemul nervos, cartilajul, osul, măduva hematogenă, dinţii,
placenta
• Capilare limfatice: lumen larg, festonat, perete subţire, fără pericite
• Vasele limfatice: asemănătoare venelor, limita dintre straturi nu este netă, numeroase
fibre elastice, valvule
• Ductele limfatice mari: media cu celule musculare netede, fibre elastice în toate straturile,
adventice mai subţire decît la vene
• Drenează în sistemul venos
64
SISTEMUL RESPIRATOR
Funcţii şi componente
Epiteliul de tip respirator
Pseudostratificat ciliat
MB groasă
Şapte tipuri celulare:
Ciliate
Caliciforme
Cu microvili
Seroase
Bazale
Intermediare-imature
Neuroendocrine
Cavităţile nazale
Versant extern: piele
Versant intern: vestibul, arie respiratorie, arie olfactivă
Vestibul
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Lamina propria: ţesut conjunctiv dens dezordonat
Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare şi mucoase
65
pînă în stratul muscular
Epiglota
Ax central
Cartilaj elastic
Ţesut conjunctiv dens
Glande seromucoase
Versantul lingual
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Muguri gustativi
Versantul laringian
Epiteliu de tip respirator şi de tranziţie
Laringele
Piese cartilaginoase (hialine, elastice) solidarizate prin ţesut fibroelastic
Mucoasa
Epiteliu respirator
Corzile vocale: epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat, ax
conjunctvo-elastic
Tranziţia: epiteliu intermediar
Lamina propria: fibre elastice şi glande seromucoase
Strat cartilaginos: cartilaje mari – tip hialin, cartilaje mici – tip elastic
Adventice: ţesut conjunctiv lax, vase, nervi
Traheea
Organ tubular
Straturi:
mucoasă
submucoasă
strat fibrocartilaginos
adventice
Criterii de recunoaştere
Caracterul tubular pe secţiune transversală
Perete stratificat
Inele de cartilaj hialin, incomplete posterior
Straturi
Mucoasa
Epiteliu de tip respirator
Membrană bazală groasă, acidofilă
Lamina propria: ţesut conjunctiv lax, celule conjunctive fixe şi mobile, glande
seromucoase şi vase sanguine
Submucoasa
Ţesut conjunctiv dens dezordonat
Fibre elastice (lipsesc în mucoasă)
66
Fibro-cartilaginos
Cartilaj hialin şi ţesut fibroelastic
Posterior: muşchiul traheal
Adventicea: ţesut conjunctiv lax, vase sanguine, limfatice şi fibre nervoase
Plămînii - dezvoltare
Primordiile pulmonare: origine endodermică
Proliferează în mezenchim şi se ramifică dichotomic
Componentele musculare, cartilaginoase, limfoide: din mezenchim
Secţiuni histologice la embrion: ducte cu epiteliu columnar imatur şi stromă
mezenchimală
Alveolele pulmonare se diferenţiază tardiv, expansiunea alveolară – în momentul
naşterii
Diferenţierea şi formarea alveolelor: continuă pînă la 4 ani
Faza Săpt Eveniment
Structură generală
Căi aerifere şi parenchim
De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii de bronhii
Lobi divizaţi în segmente
Lobii: separaţi prin fisuri acoperite de pleură
Segment: parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare
Acinul: parenchimul corespunzător unei
bronhiole terminale
Lobulul: 3-10 acini
67
Bronhiile
Extrapulmonare – intrapulmonare
Straturi
Mucoasa
Epiteliu şi lamina propria cu fibre elastice
Musculara
Celule musculare netede dispuse spiralat
Submucoasa
Ţesut conjunctiv lax, glande, ţesut limfoid
Stratul cartilaginos
Cartilaj hialin – inele complete la bronhiile mari, discontinui la mijlocii şi
mici, absent la bronhiole
Adventicea
Ţesut conjunctiv lax cu numeroase fibre elastice
Bronhiolele
Segmente intralobulare
Diametru <1 mm
Nu au cartilaj, glande ţesut limfoid
Epiteliu columnar, apoi cuboidal, caliciforme rare sau absente, predomină celulele
Clara
Strat muscular
Celulele Clara
Numeroase la bronhiole
Columnare, apex rotunjit
Nucleu ovalar, citoplasmă acidofilă
Mitocondrii, REr
Sintetizează o proteină bazică
Progenitoare pentru celulele epiteliale ale bronhiolei
Suprafaţa respiratorie
Bronhiole respiratorii, ducte alveolare, saci alveolari, alveole
Bronhiola respiratorie: epiteliu simplu cuboidal cu alveole izolate
Ductele alveolare: ramificaţiile bronhiolelor respiratorii, lungi, sinuoase,
perete discontinuu, epiteliu simplu scuamos
Sacii alveolari::formaţiuni cavitare delimitate de deschiderile mai multor
alveole
Alveolele pulmonare::formaţiuni saculare delimitate de epiteliul alveolar (300
mil, 140 m2); aspectul “dantelat”
68
Epiteliul alveolar
Celule alveolare (pneumocite) de tip I:
acoperă 95% din suprafaţa respiratorie,
nucleu heterocromatic, aplatizat, citoplasmă subţire (epiteliu simplu
scuamos), organite puţine, dispuse perinuclear;
formează joncţiuni strînse
realizează schimburile gazoase
Celule alveolare (pneumocite) de tip II:
mari, poligonale, nucleu eucromatic, rotund, situat central,
citoplasmă acidofilă, secretă componente ale surfactantului
acoperă 5% din suprafaţa respiratorie
ME: corpii lamelari, eliminaţi prin exocitoză
implicate în regenerarea epiteliului alveolar
Macrofagul pulmonar
“Celula prăfoasă”
Origine: monocit
Localizare: septuri, alveole
Citoplasmă, lizozomi şi vacuole cu particule de carbon
Eliminate în căi
Depozitate subpleural
Fumători: numeroase
Patologic:
Insuficienţa cardiacă
69
Modificări induse de îmbătrînire
Osificarea cartilajelor
Metaplazia adipoasă şi elastoza submucoasei
Metaplazie oncocitară
Îngroşarea intimei vaselor sanguine
Calcificarea mediei
Alveolele cresc în dimensiune
Amiloid perivascular
Antracoză la persoane din mediul urban
Circulaţia pulmonară
Nutritivă
Arterele şi venele bronşice
Ramificaţiile anastomozate cu ramuri din vasele pulmonare
Funcţională
Arterele şi venele pulmonare
Însoţesc ramificaţiile arborelui bronşic
Cea mai bine dezvoltată reţea de capilare din organism
Vasele limfatice
Septuri interlobulare, nu se extind la peretele alveolar
Drenează în limfonodulii hilului
Inervaţia
Fibre nervoase din vag şi sistemul simpatic
Plex de fibre nervoase la hil
Terminaţiile nervoase ajung în interstiţiu (asociere cu celule alveolare tip II)
Corpii neurepiteliali:
la ramificaţiile bronhiilor;
celule endocrine asociate cu fibre nervoase care trec prin MB
endocrine: argirofile, fluorescenţă 5HT, recepţionează stimuli din lumen
amine biogene, peptide
Pleura
Structură epitelio-conjunctivă, membrană seroasă
Foiţe: viscerală şi parietală – cavitatea pleurală
Organizare:
Mezoteliu: epiteliu simplu scuamos sau cuboidal, celule cu microvili
Membrană bazală
Strat subpleural: fibroblaste, fibrocite, fibre groase de colagen,
condensare de fibre elastice; se continuă cu stroma pulmonară
Celula mezotelială
Scuamoasă sau cubică pe secţiuni
Forme variabile pe frotiu
Nucleu rotund-ovalar, nucleol punctiform
Citoplasmă moderat acidofilă
70
Microvili
Coexpresie de vimentină şi citokeratină
71
RINICHI
Morfologie generală
* Capsulă
* Hil
* Parenchim
* Corticală
• Externă (cortex corticis)
• Internă (coloane corticale)
* Medulară
• Piramidele medulare
• Striaţiile medulare
• Papilele renale (simple şi compuse)
Dezvoltare
* Rinichiul: mezoderm intermediar
* Mugurii ureterali: termiaţia caudală a ductului mezonefric
* Primii glomeruli: săptămîna 8
• 8-11 generaţii de nefroni
• Pronefros
• Mezonefros
• Metanefros
Nefronul
* Corpusculul renal
• Capsula Bowman
• Capilarele glomerulare (glomerulul)
* Sistemul tubular
• Tub proximal
• Segment intermediar (subţire)
• Tubul distal
Corpusculul renal
• Pol vascular
• Arteriolă aferentă
• Arteriolă eferentă
• Pol urinar
• Capsula Bowman
• Foiţă parietală
• Foiţă viscerală (podocite)
• Celule peripolare
• Spaţiul urinar
• Capilarele glomerulare
• Mezangiul
72
Capsula Bowman
• Foiţă parietală
• Epiteliu simplu scuamos
• Foiţă viscerală
• Epiteliu simplu, celule poligonale cu prelungiri; podocitele
• Pol vascular
• Foiţa parietală se reflectă şi se continuă cu cea viscerală
• Pol urinar
• Foiţa parietală se cotinuă cu tubul proximal
• Spaţiul urinar
• Între cele două foiţe ale capsulei Bowman
Capilarele glomerulare
• Celule endoteliale cu citoplasma fenestrată
• Membrana bazală
• Aceeaşi grosime pentru acelaşi glomerul
• Argirofilă, PAS pozitivă
• Colagen IV, laminină, proteoglicani
• Intern: lamina rara interna (electronoclară)
• Mijloc: lamina densa (electrondensă)
• Extern: lamina rara externa (electronoclară)
Podocitele
* Formează epiteliul visceral al capsulei Bowman
* Localizare: versantul extern al anselor capilare
* Între corpul podocitelor şi MB: spaţiul subpodocitar
* Nuclei mari, eucromatici, cu 1-2 nucleoli
* Citoplasma cu organite nespecifice
* Prelungirile citoplasmatice: pedicele
* Pedicele primare: groase
* Pedicele secundare: subţiri şi ramificate
* Pedicelele secundare: ataşate la lamina rara externa
* Delimitează între ele porii de filtrare
* Podocalixina: sialoglicoproteină a membranei pedicelelor
* Funcţii: sinteza componentelor MB, filtrare, fagocitoză (corpi multiveziculari în
citoplasmă)
73
Mezangiul şi celulele mezangiale
* Mezangiul
• Celule mezangiale
• Matrice mezangială
• Acoperit parţial de MB
* Celula mezangială
• Nucleu intens colorat
• Citoplasmă acidofilă, PAS+ cu filamente contractile
• Receptori pentru factori natriuretici
* Funcţii
• Fagocitează resturi ale MB, complexe imune
• Sintettizează componente ale matricei
• Reglează fluxul sanguin
• Cicatrizarea leziunilor glomerulare
Tubul proximal
• Contort şi drept
• Celulele:
• Cuboidal columnare
• Nucleu rotund, central sau bazal
• Citoplasmă acidofilă
• Mitocondrii elongate
• Falduri membranare bazale
• Vacuole în citoplasma apicală
• Microvili lungi
Segmentul subţire
• Localizare: medulară
• Epiteliu turtit cu nuclei proeminenţi spre lumen
• Patru tipuri celulare
• Funcţii:
• Concentrare contracurent
• Descendent permeabil pentru apă
• Menţine hiperton interstiţiul
Tubul distal
• Porţiuni: dreaptă, macula densa şi contortă
• Lumen larg
• Celulele
• Cuboidale
• Citoplasmă acidofilă
• Microvili scurţi şi inegali
• Mitocondrii
• Vezicule
• Falduri bazale şi laterale
74
Aparatul juxtaglomerular
Pol vascular: arteriole aferentă, eferentă, lacis, MD
• Arteriola aferentă
• Celule musculare epiteloide
• Granule cu renină
• LEI discontinuă sau absentă
• Contacte cu celulele endoteliale
• Arteriola eferentă
• Număr mai mic de celule musculare secretorii
• Hiperplazie în condiţii patologice
• Lacis-ul
Spaţiul dintre cele două arteriole şi macula densa
Celule mici, cu prelungiri citoplasmatice
Nucleu mic, rotund, intens colorat
Organite nespecifice în citoplasmă
Granulaţii specifice care conţin renină
• Macula densa
* Ultima porţiune a tubului contort distal
* În vecinătatea arteriolelor şi lacis-ului
* Epiteliu simplu cuboidal sau columnar, “în palisadă”
* Nuclei dispuşi la polul apical
* Citoplasmă palidă sau cromofobă
* Nu secretă renină
* Informează asupra volumului, presiunii şi compoziţiei finale a urinei (rol
baro-chemoreceptor)
Tubii colectori
• Tubi de conexiune; TCD – sistem colector
• Colectori corticali
• Colectori medulari externi şi interni
• Celule cuboidale, principale şi intercalate (tip I şi II)
• Papilari
• Celule epiteliale columnare
• Tranziţia spre uroteliul caliceal
Interstiţiul renal
• Redus în corticală, bogat în medulară
• Fibre de colagen şi reticulină
• Fibroblaste mitotice şi postmitotice
• Macrofage: varietate de celule prezentatoare de antigen
• Celule interstiţiale peritubulare: eritropoetină
75
Vascularizaţia sanguină
• A. Renală
• A. Lobare
• A. Arcuate
• A. Interlobulare
• Arteriola aferentă
• Capilarele glomerulare
• Arteriola eferentă
• Capilare peritubulare
• Vasa recta
• Venele: traiect invers
76
Căile urinare extrarenale
Căile urinare
Calice minore
Calice majore
Bazinet
Uretere
Vezica urinară
Uretră
Uroteliul
Pseudostratificat
Subţire la calice, gros la vezică
Mucus supraurotelial
Membrană bazală subţire
Celule
Superficiale
Intermediare
Bazale
Vezica urinară
Organ cavitar
Origine:
– Sinus urogenital
– Uroteliu; endoderm
– Celelalte straturi: mezoderm
77
Patru straturi
– Mucoasa
– Submucoasa
– Musculara
– Adventicea-seroasa
Mucoasa
Uroteliu gros la vezica goală
MB subţire
Lamina propria
– Ţesut conjunctiv lax
– Puţine celule mobile
Musculara mucosei
– Celule musculare netede
– Continuă sau discontinuă
Celule
Superficiale
Mari, cu citoplasmă bogată
Nucleu rotund, adesea dublu
Citoplasmă acidofilă
EM: membrane citoplasmatice, invaginaţii, vacuole
Intermediare
Nucleu oval, citoplasmă vacuolizată
Ataşate prin desmozomi
Bazale
Mici, cuboidale
Asigură reînnoirea
78
– Invaginaţii ale uroteliului în lamina propria
– Tip: deschis - închis
Resturi de uracă
– Glande secretoare de mucus
Uretra
Organ tubular
Trei straturi: mucoasă, musculară, adventice (fibroasă)
Sex masculin
– Prostatică: uroteliu
– Membranoasă: stratificat columnar, glande
– Peniană: stratificat scuamos nekeratinizat
Sex feminin
– Scurtă, epiteliu “în mozaic”
79
SISTEMUL DIGESTIV
Organizare generală
Cavitatea bucală
Mucoasa orală
Limba
Organele dentare
Tubul digestiv
Organe tubular-cavitare
De la faringe la canalul anal
Glande asociate
Ficat, pancreas, glande salivare majore
Functii
Protecţie mecanică
Secretorie
Enzime
Mucus
Neuropeptide
Absorbţie
Apărare imunologică
IgA secretorie
Celule specializate
Motorie: peristaltismul
Cavitatea bucală
Vestibul, cavitate propriu-zisă
Anterior: buzele şi orificiul bucal
Posterior: istmul buco-faringian şi uvula
Lateral: obrajii
Inferior: planşeul bucal
Superior
Palat dur
Palat moale şi uvula
Conţinut: limba şi dinţii
Buzele
Falduri musculo-membranoase
Ax central
Versant extern
Epiteliu stratificat keratinizat
Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare
Versant intern
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Orificiile glandelor salivare minore labiale
80
Roşul buzelor
Comisuri: glande sebacee
Mucoasa bucală
Zone funcţionale
De acoperire, masticatorie (palat dur, gingie) şi specializată (limbă dorsal)
Epiteliul
Stratificat scuamos nekeratinizat
Parakeratoză
Lamina propria
Ţesut conjunctiv lax
Vase sanguine, fibre nervoase, fibre elastice, colagene, limfocite
Submucoasa: numai în zonele cu mucoasă de acoperire (salivare minore, plexuri vasculare)
81
Obrazul
Mucoasa bucală de acoperire (intern)
Submucoasa cu glande salivare minore
Ţesut adipos lobulat (bula Bichat)
Muşchiul buccinator
Pielea facială (derm, epiderm)
Palatul moale
Mobil
Epiteliu statificat scuamos nekeratinizat pe versantul bucal
Epiteliu respirator pe versantul faringian
Lamina propria
Ţesut conjunctiv
Fibre musculare striate
Vase sanguine şi fibre nervoase
Glande salivare minore secretoare de mucus
Limba
Organ musculo-membranos mobil
Ax central
Ţesut muscular
Ţesut conjunctiv cu vase sanguine
Glande salivare minore
Fibre nervoase şi microganglioni
Versant ventral
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Absorbţie
Versant dorsal
Mucoasă specializată
82
Papilele linguale: mucoasa specializată
Filiforme: cele mai numeroase, ax conjunctiv, epiteliu para- sau keratinizat, nu au muguri
gustativi
Fungiforme: epiteliu nekeratinizat, muguri la bază, ax conjunctiv larg, pot fi ramificate
Foliate: slab reprezentate la om, pe marginile limbii
Circumvalate: “V”-ul lingual, 8-14, fiecare cîte 250 muguri gustativi , glandele von Ebner
Mugurii gustativi
Localizare: papile linguale, palat moale, faringe, epiglotă
Ocupă toată înălţimea epiteliului stratificat
Formă ovoidală, palid coloraţi
Celule fuziforme, delimitează porul gustativ
Microvili lungi cu rol receptor
Celule
Gustative (citoplasmă palidă)
De susţinere (citoplasmă acidofilă)
Bazale (singurele care se divid)
Inervaţie
Plexuri nervoase
Intragemal
Perigemal
Terminaţii nervoase din nervii cranieni
Trigemen (V)
Glossofariangian (IX)
Vag (X)
Percepţia şi transmiterea senzaţiei gustative: dulce, sărat, amar, acru
Organul dentar
Dintele
Coroană
Colet
Rădăcină
Foramen apical
Periodontul
Cement
Ligament periodontal
Os alveolar
Gingie
Componente
Pulpa dentară
Ţesut conjunctiv lax la tineri, fibros la vîrstnici
SF bogată, numeroase fibre nervoase
Stratul periferic: odontoblaste
Dentina
Odontoblast
83
Canaliculi dentinali
Smalţul
Prismele smalţului
Ameloblast
Leziunile: ireversibile
Odontoblastul
Celulă columnară
Dispuse pe un singur rînd la periferia pulpei dentare
Nucleu ovalar, la polul pulpar
Citoplasmă cu organite nespecifice
Prelungire inclusă în canaliculii dentinali
Secretă precursorii dentinei
Ţesuturile de susţinere
Cement
Acoperă dentina rădăcinii
Celular şi acelular
Cementocite şi matrice
Ligament periodontal
Solidarizează cementul la osul alveolar
Fibroblaste, fibre colagene şi oxitalanice
Os alveolar
Ţesut osos imatur de tip spongios
Remodelare
Gingie
Gingia
Versant extern:
Epiteliu cu parakeratoză
Lamina propria: ţesut conjunctiv dens dezordonat cu fibre oxitalanice, papile
ramificate, solidarizată la periost
Celule: fibroblaste, mastocite
Versant intern
Crevasa gingivală
Epiteliu subţire, nekeratinizat, fără papile
Ataşare la joncţiunea smalţ-cement
84
Sistemul de ducte
Intralobulare
Intercalate: epiteliu simplu cuboidal, lumen îngust, lungi la parotidă, scurte la
sublinguală
Striate: epiteliu simplu columnar, celule cu striaţii bazale, citoplasmă acidofilă,
SDH, anhidrază carbonică, ATP-ază
Interlobulare: epiteliu simplu columnar – pseudostratificat, înconjurate de ţesut conjunctiv
Principale: de la epiteliu pseudostratificat la stratificat scuamos
Parotida
Cea mai mare, pereche
Predominant seroasă
Ducte intercalate lungi
Secreţie apoasă
Parotina: menţine troficitatea smalţului dentar
Produsul de secreţie: ductul Stenon, în cavitatea bucală
Submandibulara
Glandă pereche
Predominant mixtă
Ducte intercalate de dimensiuni medii
Bogată în ţesut limfoid
Ductul principal: Wharton, orificii în vecinătatea frenului lingual
Sublinguala
Multiplă
Predominant mucoasă
Parenchim
Acini mucoşi, rar micşti
Ducte intercalate foarte scurte
Duct principal
Unic: Bartholin
Multiplu: Rivinius
85
TUBUL DIGESTIV
FARINGE, ESOFAG, STOMAC
Organizare generală
Mucoasa
Epiteliu de acoperire
Glande
Membrană bazală
Lamina propria
Musculara mucoasei
Submucoasa
Musculara propria
Muşchi striat visceral
Muşchi neted
Sfinctere
Adventicea/seroasa
Faringele
Organ tubular
Trei straturi ale peretelui
Mucoasa
Epiteliu stratificat nekeratinizat cu celule “M”
Lamina propria cu glande şi amigdala farinagiană
Musculara
Fibre musculare striate
Adventicea
Ţesut conjunctiv dens
Celula “M”
Incluse în epiteliu
Desmozomi cu celulele vecine
Porţiunea bazală deformată de limfocite cu halou cromofob
Incluse parţial sau complet
Microfalduri citoplasmatice
Prezentatoare de antigen, transferă antigenul limfocitelor
Esofagul
Organ tubular
Perete cu 4 straturi
Lumen virtual
Mucoasa
Epiteliu stratificat scuamos nekeratiniazt
Lamina propria: şesut conjunctiv lax cu glande secretoare de mucus
86
Musculara mucoasei: 2/3 inferioare
Submucoasa
Conjunctiv dens dezordonat
Conjunctiv lax
Glande secretoare de mucus
Musculara
Striat: 1/3 superioară
Neted: 2/3 inferioare
Plexuri nervoase
Adventicea
Ţesut conjunctiv
Vase sanguine, nervi
Paratiroide accesorii
Seroasă sub diafragm
Joncţiunea esogastrică
Tranziţie abruptă la nivelul epiteliului
Glande de tip cardial în lamina propria
Musculara mucoasei groasă
Condensarea muscularei propria: inelele Shatzki
Seroasa peritoneală
Stomacul
Organ cavitar
Regiuni anatomice
Cardie
Corp şi fundus
Antru
Perete format din patru straturi
Joncţiuni
Eso-gastrică
Gastro-duodenală (sfincterul piloric)
Mucoasa
Epiteliu de acoperire
Foveolele gastrice
Glandele gastrice
Membrană bazală
Lamina propria
Musculara mucoasei
Submucoasa
Musculara
Seroasa peritoneală
Epiteliul de acoperire
Trecere abruptă de la epiteliul esofagian
Acoperă toate porţiunile anatomice
87
Simplu columnar
Nuclei: bazal
Citoplasma: slab acidofilă
Secreţie: mucus PAS pozitiv, albastru alcian negativ
Protecţie împotriva HCl
Foveolele gastrice
Invaginaţii ale epiteliului de acoperire în lamina propria
Lungimea şi lumenul: depind de zona anatomică
Lungi şi largi la cardie şi antru, scurte şi înguste la fundus şi corp
Delimitate de celule columnare secretoare de mucus
Glandele gastrice
Ocupă toată înălţimea mucoase
Nu se extind în submucoasă
Tip simplu tubular sau tubular ramificat
Componente
Istm
Colet
Corp
Istm
Celulele parietale
Localizare: 1/3 superioară a glandei
Formă: ovoidală, proemină spre lamina propria
Nucleu: rotund, eucromatic
Citoplasmă: acidofilă
Coloraţia Giemsa: albastru deschis
Funcţie: secretă precursori ai HCl şi factor intrinsec
88
Falduri ale plasmalemei bazale
Celulele principale
Localizare: 2/3 profunde ale glandei
Formă: cuboidală sau poligonală
Nucleu: rotund, eucromatic, cu nucleoli
Citoplasmă: bazofilă
Giemsa modificată: violet-granulară
Funcţie: secreţia de pepsinogen
Ultrastructură
Nucleu central
Reticul endoplasmic rugos bine dezvoltat
Complex Golgi paranuclear
Granule cu produs de secreţie în citoplasma apicală
Microvili scurţi la polul apical
Celulele endocrine
Tip deschis sau închis
Argirofile, pozitive pentru ChrA şi NSE
Granule electronodense în citoplasmă
Tipuri celulare
G (gastrină): 50%
D (somatostatin): 15%
ECL (serotonină, histamină): 30%
A (enteroglucagon)
X
Mecanism: paracrin - endocrin
Lamina propria
Ţesut conjunctiv lax
Bine reprezentat la cardie şi antru
Redus cantitativ la corp şi fundus
Fibre de reticulină
Fibroblaste, limfocite, plasmocite,mastocite, macrofage
Extensii ale muscularei mucoasei
Cardia
Foveole profunde (2/3 din grosimea mucoasei) cu lumen larg
Glande tubulare ramificate, secretoare de mucine
Celule parietale şi endocrine izolate
Lamina propria bine reprezentată, cu puţine limfocite şi plasmocite
89
Porţiunea principală şi fundusul
Foveole scurte cu lumen îngust
Glandele sunt formate din celule parietale, principale, stem, secretoare de mucine şi
endocrine
Lamina propria slab reprezentată, mai evidentă între foveole
Antrul gastric
Foveole lungi, cu lumen larg, ocupă ½ din grosimea mucoasei
Glande formate predominant din celule secretoare de mucine şi endocrine
Lamina propria bine reprezentată
Limfocite, plasmocite
Submucoasa
Ţesut cnjunctiv dens dezordonat
Vase sanguine
Vase limfatice
Plexul nervos submucos
Nu conţine glande
Structura de rezistenţă a peretelui gastric
Musculara
Fascicule musculare netede dispuse pe trei straturi, solidarizate prin ţesut conjunctiv
Intern: oblic
Mijlociu: circular
Extern: longitudinal
Plex nervos mienteric (Auerbach)
Celule interstiţiale Cajal
Sfincterul piloric
90
Intestinul subţire
• Cel mai lung segment
• Organ tubular: pilor – joncţiunea ileo-cecală
• Duoden, jejun, ileon
• Artere
– Trunchi celiac
– Artera mezenterică superioară
• Vene: sistem port
• Inervaţie: simpatic (plex celiac şi mezenteric superior) şi parasimpatic
• Duoden
– Pînă la flexura duodeno-jejunală (ligamentul Treitz)
– Retroperitoneal
– Orificiile coledocului şi ductelor pancreatice
• Jejun
– Perete gros
– Puţin ţesut adipos în mezenter
• Ileon
– Ţesut adipos abundent în mezenter
Joncţiunea piloro-duodenală
• Sfincterul piloric: concentrare circulară a ţesutului muscular neted
• Versant gastric: foveole şi glande de tip antral
• Versant duodenal: vilozităţi intestinale şi glande în submucoasă
Mucoasa
• Epiteliu intestinal
– De acoperire
– Glandele intestinale
• Membrană bazală
• Lamina propria
• Musculara mucoasei
• Vilozităţile intestinale
91
Vilozităţile intestinale
• Proeminenţe digitiforme
• Lungime: 0.5-1.5 mm
• Densitate: 40/mm2
• Ax central cu celularitate polimorfă
• Membrană bazală
• Epiteliu simplu columnar cu celule absorbante şi caliciforme
Axul vilozităţii
• Ţesut conjunctiv lax
• Capilare sanguine fenestrate
• Capilar limfatic: chiliferul central
• Celularitate
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
– Limfocite
– Plasmocite
– Macrofage
– Celule musculare netede
Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Ax vilozitar
– Între glande
• Celularitate polimorfă
– Fibroblaste: migrare
– Limfocite: plăci Peyer
– Plasmocite: IgA şi IgM
– Mastocite
– Macrofage: vîrful vilozităţii
– Celule musculare netede derivate din musculara mucoasei
Submucoasa
• Ţesut conjunctiv
• Fibroblaste, fibre de colagen şi elastice
• Adipocite, mastocite, rare limfocite
• Plexuri vasculare
• Plex nervos submucos
– Neuroni ganglionari
– Celule satelite
– Fibre nervoase
– Celule Schwann
Musculara
– Ţesut muscular neted cu septuri conjunctive fine
– Longitudinal extern
92
– Circular intern
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Subseros
• Vase sanguine
• Limfatice
• Fibre nervoase
Celula caliciformă
• Prezente în toate porţiunile
• Frecvente la ileon
• Nucleu heterocromatic, bazal
• Citoplasmă, palidă
• Vacuole cu mucus
• Secretă sialomucine
• Exocitoză: hidratarea mucusului, gel protector
93
Celula “M”
• Celulă prezentatoare de antigen
• Columnară mică
• Microfalduri rare şi scurte
• Nu au fosfatază alcalină
• Citoplasmă bazală deformată de limfocite intraepiteliale
Celulele endocrine
• Rare în vilozităţi
• Frecvente în glande
• Izolate sau grupuri mici
• Tip deschis-închis
• Marker: ChrA
• Granule electronodense
• Peptide secretate: serotonină, CCK, secretină, motilină, VIP, neurotensină.... (16)
Stem
• Porţiunea superficială a glandelor
• Se divid şi diferenţiază în celelalte tipuri celulare
• Mitoze frecvente
• Citoplasmă cu puţine organite nespecifice
• HE: citoplasmă palidă sau slab bazofilă
Intermediare
• Porţiunea superficială şi mijlocie a glandelor
• Au potenţial mitotic limitat
• Diferenţiere spre enterocite sau celule caliciforme
• Microvili rari şi inegali, mucus în citoplasmă
Celulele Paneth
• La baza glandelor
• Formă piramidală
• Nucleu rotund situat în 1/3 bazală
• Citoplasmă bazală: bazofilă (REr)
• Apical: granule acidofile, rotunde
• Identificare:
– Eozină
– Biebrich scarlet pH alcalin
– 5-defensină
Funcţii
• Apărare imunologică
• Granulele specifice conţin
94
– GAG
– Lizozim
– TNF
• Subset transportor de IgA
• Fagocitează bacterii spiralate
• Durată lungă de viaţă
• Nu migrează spre vilozităţi
Limfocitele intraepiteliale
• Izolate printre celulele epiteliale
• Halou cromofob în jur (nu formează joncţiuni)
• Majoritatea de tip T
• Normal: cîte 4 limfocite pentru fiecare grup de 10 celule epiteliale
Duodenul
• Vilozităţi lungi, ramificate, anastomozate, dilatate la extremitatea liberă
• Numeroase macrofage
• Perete posterior: adventice
• Glandele duodenale
– 1/3 profundă a mucoasei
– submucoasă
• Tip tubuloacinar
– Mucine neutre
– EGF
Jejun
• Plici circulare numeroase
• Vilozităţi intestinale lungi, neramificate şi neanastomozate
• Epiteliu vilozitar: enterocite şi rare celule caliciforme
• Raport vilozitate – glandă: 5:1
Ileon
• Vilozităţi scurte
• Ax vilozitar larg
95
• Celule caliciforme numeroase
• Foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze: plăcile Peyer
• Numeroase celule “M” în epiteliul care acoperă ţesutul limfoid
Particularităţi
• Heterotopia: gastrică şi pancreatică
• Diverticulul Meckel
• Mediu: climat tropical – vilozităţi piramidale, fuzionate, ramificate
• Dieta bogată în fibre: ax larg, fuzionare
• Vîrstnici: vilozităţi scurte
• Chirurgical: modificarea raportului vilozitate – glandă, a proporţiei de celule caliciforme,
sinteza de sulfomucine
Valvula ileo-cecală
• Versant ileal: vilozităţi scurte, numeroase celule caliciforme
• Versant colic: fără vilozităţi, multe celule caliciforme
• Ax central: concentrare de fibre musculare incluse în ţesut conjunctiv, ţesut adipos
abundent în jur (lipohiperplazia ileo-cecală)
Colonul
• Organ tubular, lumen larg, 1-1.5 m lungime
• Perete cu 4 straturi
• Artere: din mezenterice
• Vene: tributare sistemului port
• Limfatice: ganglioni epicolici, paracolici, baza mezenterului
• Inervaţie: simpatică şi parasimpatică
Mucoasa
• Netedă, fără vilozităţi intestinale
• Epiteliu de acoperire simplu columnar (absorbante, caliciforme, “M”)
• Glande: simple tubulare, ocupă toată înălţimea mucoasei, lumen îngust (caliciforme,
absorbante, nediferenţiate, endocrine, Paneth)
Glandele colonului
• Simple tubulare, excepţional tubulare ramificate
• Celulele caliciforme: cele mai numeroase
• Celulele nediferenţiate: la baza glandelor asigură regenerarea epiteliului
• Celule apoptotice superficial
• Secreţie de mucine
Regenerarea epiteliului
• Suprafaţă: 6 zile
• Celulele senescente
– Exfoliere în lumen
– Apoptoză
• Celulele proliferative: la baza glandelor
96
• Celulele nediferenţiate
– Capacitate de diviziune
– Asimetric, heteroplastic
– Uni- sau multipotente
– Îşi menţin poziţia în glandă
Complexele adeno-limfoide
• Hernieri ale glandelor împreună cu ţesutul limfoid în submucoasă
• Musculara mucoasei discontinuă
• Epiteliul glandular: numeroase celule “M”
• Variantă a structurii normale
• Confuzie posibilă: adenocarcinom de colon invadant în submucoasă
Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
• Plasmocite
• Limfocite B şi T
• Celule musculare netede
• Macrofage
– Mucifage
• Capilare sanguine
• Fibre nervoase
Musculara mucoasei
• Strat continuu, subţire
• Celule musculare netede
• Trimite extensii subţiri în lamina propria pînă în vecinătatea epiteliului de acoperire
• Asugură stabilitatea mecanică a mucoasei
Submucoasa
• Ţesut conjunctiv lax
• Celule mobile izolate, rar foliculi limfoizi
• Vase sanguine
• Vase limfatice
• Plexuri nervoase
– Submucos (Meissner)
– Profund (Henle)
Rectul
• De la sigmoid la diafragmul pelvin
• Mucoasa: similară colonului
• Glande mai lungi, lumen larg, spaţiate
97
• Devin scurte şi dispar la canalul anal
• Musculară fără tenii
• Adventice
Apendicele vermiform
• Origine: diverticulul cecal
• Organ tubular, 8-12 cm
• Lumen: 1-3 mm, stelat, falduri mucoase
• Patru straturi
• Artera apendiculară
• Vene: v. mezenterică superioară
• Limfatice: limfonodulii ileo-colici
• Fibre nervoase: vag, plex mezenteric superior
Mucoasa
• Epiteliu de acoperire: simplu columnar, cu multe celule “M”
• Glande simple tubulare, multe celule caliciforme, endocrine, Paneth, limfocite
• Granulocite neutrofile: patologice
• MB: subţire, PAS pozitivă
• Lamina propria: ţesut conjunctiv lax, ţesut limfoid, celule endocrine izolate şi fibre
nervoase
• M. mucoasei: discontinuă
Submucoasa
– Ţesut conjunctiv
– Ţesut limfoid
– Vase sanguine
– Plex nervos submucos
Musculara
– Celule musculare netede
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Mezoapendicele
Obliterarea lumenului
• Frecvent distală
• Predominant neurogenă
• Complexele neuro-endocrine apendiculare
• Involuţia ţesutului limfoid
– După 40 de ani
– Foliculi rari sau absenţi
– Hiporeactivitate imunologică locală
Canalul anal
• De la diafragmul pelvin la sfincterul anal
• Lungime: 4.2 cm
98
• Lumen: 6-10 falduri (coloanele anale)
• Straturi
– Mucoasă
– Submucoasă (1/3 cranială)
– Musculară
– Adventice
Epiteliul mucoasei
• Colorectal
– Epiteliu de acoperire cu celule caliciforme
– Glande scurte şi neregulate
• De tranziţie
– Stratificat, celulele superficiale cuboidale sau columnare
• Scuamos
– Stratificat scuamos nekeratinizat, apoi keratinizat
Musculara şi adventicea
• Fibre musculare provenind din:
– Muşchiul longitudinal intersfincterian
– Sfincterul intern
• Extensie la submucoasă
• Reţea de fibre musculare în jurul plexurilor vasculare
• Pot ajunge la pielea perianală
• Sfincterul anal extern: striat
• Adventice: ţesut conjunctiv dens, fibre de colagen şi elastice
• Vascularizaţie: artere rectale, anastomoze arterio-venoase, plex venos submucos
• Limfatice: drenează inghinal, hipogastric, iliac
• Inervaţie: nervi rectali inferiori, terminaţii libere şi încapsulate, celule nervoase pînă şa 1
cm deasupra liniei dentate
99
Ficatul
• Cel mai mare organ parenchimatos
• Capsula (Glisson): ţesut conjunctiv dens acoperit de peritoneu
• Faţa inferioară: hilul
• Vascularizaţie duală
• Prelucrează şi stochează substanţe nutritive
• Produce 1.000 ml bilă/zi
• Sinteza de proteine structurale
• Degradează toxice şi medicamente
Dezvoltare embriologică
• Origine endodermică
• Săptămîna 3-4: diverticulul hepatic
• Cranial: cordoane hepatice
• Caudal: sistemul biliar
• Săptămîna 5: invazia vaselor sanguine – sinusoidele primitive
• Mezenchimale restante: capsula, stroma, celule Kupffer
• Ţesutul hematolimfopoetic: între lunile 2 şi 5
• Canaliculii biliari: embrion de 10 mm
Arhitectură generală
• Cantităţi mici de ţesut conjunctiv
• Invaginarea capsulei la hil
• Septuri ramificate, cu vase sanguine şi ducte biliare
• Hepatocitele: celulele epiteliale specifice, uniformitate morfologică
• Ramificaţia terminală a septurilor conjunctive şi vaselor: spaţiu port
Spaţiul port
• Formă piramidală
• Componente
1-2 arteriole, terminale ale arterei hepatice
1 venulă, terminaţie a venei porte
1-2 ducte biliare
Vase limfatice
Fibre nervoase
Ţesut conjunctiv cu rare limfocite şi macrofage
Unităţile morfofuncţionale
• Lobulul clasic: hexagonal, central venulă (centrolobulară), spaţii porte în colţuri,
cordoane de hepatocite dispuse radiar între venulă şi spaţiile porte
• Lobulul portal: include zone din 3 lobuli clasici adiacenţi, tringhiular, spaţiu port în
centru, venule terminale hepatice în colţuri; totalitatea hepatocitelor care eliberează
bila într-un singur duct biliar portal
• Acinul hepatic
100
Acinul hepatic simplu
• Volumul de parenchim cuprins între 2 venule terminale hepatice
• Spaţiul port: ax central
• 3 zone
1: cu funcţie permanentă
2: cu funcţie variabilă
3: de răspuns permanent
• Diferenţe între hepatocitele celor 3 zone
• Localizarea hepatocitelor faţă de gradientul de oxigen
Zonele acinului hepatic
• Zona 1
Hepatocite situate în imediata vecinătate a spaţiului port, enzime implicate în
metabolismul oxidativ, sinteze proteice, gluconeogeneză
Primele afectate în leziunile infecţioase virale
Potenţial regenerativ maxim
• Zona 2
Intermediară, bagaj enzimatic mixt
• Zona 3
La periferia acinului, lîngă venula terminală hepatică
Enzime implicate în glicoliză, metabolism lipidic, detoxiefiere
Stocare de glicogen, sinteza de lipide şi pigmenţi
Sensibile la anoxie, congestie, carenţe nutriţionale, toxice
Vascularizaţia ficatului
• Nutritivă: vena portă (ramuri interlobare, conductoare)
• Funcţională: artera hepatică
• Arteriole şi venule portale
• Sinusoide
• Venule terminale hepatice
• Vene sublobulare
• Vene hepatice
• Vena cavă inferioară
Sinusoidele hepatice
• Lumen larg
• Perete discontinuu
• Celularitate
Endoteliale
Celule Kupffer
• MB: colagen IV, laminină, perlecan
• Acces direct al plasmei spre hepatocite
Celulele Kupffer
• Macrofage hepatice
• Forme variabile
• Prelungiri spre lumen şi perisinusodial
101
• Invaginaţii ale plasmalemei: “corpii vermiformi”
• Încorporează coloranţi vitali
• Pozitive pentru marleri macrofagici
• Citoplasmă: resturi de eritrocite şi pigmenţi
• Vacuole, lizozomi, pigment lipocrom
• Prelucrarea bilirubinei
Celulele Ito-Nemoto
• Stelate, cu prelunguri
• Varietate de pericite
• Mai numeroase în zona 3 acinară
• Citoplasmă
Vacuole cu vitamina A
Filamente de actină
• Funcţii
Esterificarea vitaminei A
Sintetizează 10% din eritropoetina umană
Sinteza de factor de creştere hepatocitar
Hepatocitul
• 80% din populaţia celulară
• Diametru: 20-30μ
• Între capilarele sinusoide
• Cordoane, trabecule, plăci ramificate
• Diferenţiere: hepatocitele ovale
• Microdomenii de membrană
Sinusoidal
Lateral
Biliar
Morfologie
• Nucleu rotund, periferic heterocromatină, 1-2 nucleoli
• 40-80% poliploizi
• 25% binucleate
• Citoplasmă acidofilă, conţine corpi Berg (bazofili, agregate de reticul endoplasmic
rugos)
Organite nespecifice
• Reticul endoplasmic rugos: abundent în zona 1
• Reticul endoplasmic neted: abundent în zona 3
102
• Mitocondrii elongate
• Complex Golgi multiplu
• Lizozomi
Hidrolaze acide, feritină
Lipofuscină, pigmenţi
• Peroxizomi
Incluziuni
• Glicogen
PAS pozitive
Stocarea carbohidraţilor
Mobilizarea glicogenului
Receptori membranari pentru insulină
• Lipide
Zona 3 la normal
Degenerescenţă lipidică indusă de toxice
• Pigmenţi
Biliar, hemosiderină, lipofuscină
Ultrastructură
• Filamente de citokeratină şi vimentină predominant în citoplasma periferică
• Microvilii la nivelul microdomeniilor sinusoidal şi biliar
Stroma hepatică
• Fibre colagene în spaţiul port (colagen de tip I)
• Reticulină în spaţiile perisinusoidale (colagen de tip III şi IV)
• Capilare limfatice în axul acinului hepatice
• Terminaţii nervoase adrenergice pînă în spaţiile perisinusoidale, apoziţionate
hepatocitelor
Regenerarea ficatului
• Populaţie celulară relativ stabilă
• Durată lungă de viaţă la adult normal: 150-500 zile
• Mare capacitate de regenerare: pînă la 80% din greutatea organului în 3-4 luni
• Leziuni în zona 1: hepatocitele restante proliferează rapid şi restabilesc arhitectura în
5-6 zile
• Proliferarea şi diferenţierea celulelor ovale
• Stimul lezional repetat: fibroza hepatică
• Regenerarea ductelor biliare: cordoane, proliferare în spaţiu port şi parenchim,
formarea lumenului
103
Variante structurale normale
• Induse de vîrstă
Nuclei poliploizi numeroşi
Acumulare de fibre groase de colagen
Îngroşarea peretelui arteriolar (normotensivi)
• Biopsia autoptică
Pierderea agonală a glicogenului
Necroze agonale cu dilataţii sinusoidale
• Biopsia chirurgicală
Marginea anterioară: hepatocite cu citoplasmă intens acidofilă, aglomerări
focale de granulocite
Vezicula biliară
• Mucoasa
Falduri ramificate
Epiteliu simplu columnar
Glande tubuloacinare la colet
Lamina propria: ţesut conjunctiv lax
• Musculara
Ţesut muscular neted
Fibre elastice
Celule ganglionare
Fibre nervoase
• Seroasa/adventicea
104
Particularităţi structurale
• Sinusurile Rokitansky-Aschoff
Hernieri ale epiteliului în lamina propria, musculară sau subseros
42% dintre persoane sănătoase
>90% patologia veziculei
• Ductele Luschka
Versant hepatic, mici, solitare sau multiple
Remanenţe embrionare în legătură cu ducte biliare intrahepatice
Ductul cistic
• Suprafaţă luminală netedă sau cu falduri scurte
• Epiteliu simplu columnar
• Lamina propria: ţesut conjunctiv dens cu glande secretoare de mucus
• Musculara: ţesut muscular neted, fibre elastice, fibre nervoase
• Celule musculare netede: valvula spirală Heister
Pancreasul
• Glandă digestivă mixtă, indispensabilă vieţii
• Porţiuni anatomice: cap, colet, corp, coadă
• Capsulă conjunctivă fină
• Trabeculi: lobulaţie
• Parenchim:
Exocrin: glande tubuloacinare
Endocrin: insule şi celule izolate
Dezvoltare embriologică
• Origine: intestinul primitiv distal
• Muguri dorsal şi ventral
• Mugurele dorsal: porţiunea cefalică superioară, corp, coadă
• Mugurele ventral: porţiunea cefalică inferioară, proces uncinat
• Cordoane celulare care proliferează în mezenchim, se ramifică şi formează lumen
• Celulele exo- şi endocrine: din celulele ductelor primitive
• Celulele endocrine: săpt. a 10-a, insule luna 3
• Celulele acinare: săpt. 20, cu granule de zimogen
Criterii de recunoaştere
• Organ parenchimatos
• Încapsulat
• Parenchim lobulat
• Componentă exocrină: glande tubuloacinare de tip seros
• Componentă endocrină: insule palid colorate situate în centrul lobulilor
Pancreasul exocrin
• Acinii seroşi: 85% din masa pancreasului
• Forme tubulare şi anse anastomotice
105
• Citoplasmă acidofilă, PAS pozitivă
• ME: reticul endoplasmic rugos, granule electronodense
• Granulele: amilază, lipază, tripsină, chemotripsină, elastază, colagenază,
ribo-dezoxiribonuclează
Sistemul de ducte
• Celulele centroacinare
• Ducte intralobulare intercalate (mici)
• Ducte intralobulare propriu-zise (mari)
• Ducte interlobulare
• Duct principal Wirsung
• Duct accesoriu Santorini
Pancreasul endocrin
• Insulele Langerhans
Compacte
Difuze
• Componenta extrainsulară
Celule endocrine în grupuri mici sau izolate în acinii seroşi
Celulele endocrine din epiteliu ductal
Insulele difuze
• Cefalic, postero-inferior
• 10% din totalul insulelor
• Contur neregulat
• Cordoane de celule dispuse printre acini
• Predominant la periferia lobulilor
• Peste 70% celule PP
Celulele insulare
• B
– 60-70%, dispuse central
– Granule cu cristaloid
– Insulină
106
• A
– 15-20%, periferic, glucagon
– Material electronodens excentric
• D
– 10-15%, periferic, uniform electronodense, somatostatin
• PP
– <5% în compacte, >70% în difuze, polipeptid pancreatic
Stroma
• Ţesut conjunctiv lax, redus cantitativ intralobular
• Celularitate
Fibroblaste
Miofibroblaste
Adipocite
• Capilare sanguine propriu-zise şi fenestrate
• Vascularizaţie “în cascadă”
• Fibre nervoase amielinice
• Microganglioni nervoşi
107
Sistemul endocrin
Epifiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, paraganglionii şi sistemul neuroendocrin difuz
Organizare histologică
• Capsula: piamater
• Septuri conjunctive: pseudolobuli
• Stroma
Fibre de reticulină
Celule gliale
Fibroblaste, mastocite, celule pigmentare
• Parenchim
Parenchimul
• Pinealocite, celule interstiţiale, fibre nervoase
• Pinealocitele
Mari, stelate, nucleu sferic, citoplasmă bazofilă
Prelungiri cu expansiuni dilatate care se termină lîngă capilare
Prelungirile: microtubuli şi vezicule
Diferenţieri sinaptice multiple, cresc numeric în perioada nocturnă
Principalul hormon: melatonina, eliberată imediat după sinteză
Concentraţia melatoninei şi serotoninei: funcţie de ritmul mictemeral
Celulele interstiţiale
• Numeroase în tija glandei
• Similare cu celulele gliale din SNC
• Prelungiri citoplasmatice lungi, cu filamente intermediare
• Pozitive pentru GFAP
Corpii arenacei
• Concreţiuni calcare extracelulare
• “nisip cerebral”
• Săruri de calciu dispuse concentric
108
• Creştere numerică; după fotostimulare prelungită şi la vărstnici
• Identificare radiologică: la 80% persoane peste 30 de ani
Histofiziologie
• Modulează funcţia gonadelor, transductor neuroendocrin
• Secreţie cu ritmicitate diurnă – sezonieră
• Concentraţia melatoninei creşte în perioade întunecate
• Dependenţă de inervaţie
• Complex melatonină – neuroepifizine, exocitoză – disocierea complexului
• Alte substanţe: vasopresina, antigonadotrofina epifizară, factor de eliberare al
gonadotrofinelor
• Metabolic: hiperlacemiant, stimulează gliogeneza hepatică
• Implicaţii în afecţiunile sezoniere
Tiroida
Structură histologică
• Capsula: ţesut conjunctiv dens dezordonat, vase sanguine, fibre nervoase, dublată de
ţesut adipos
• Trabecului: ţesut conjunctiv
• Stroma: ţesut conjunctiv lax, capilare fenestrate
• Parenchim: tirocite şi celule “C” (parafoliculare)
Foliculul tiroidian
• Unitatea morfofuncţională a tiroidei
• Formaţiune cavitară
• Componente
Membrană bazală
Epiteliu folicular – tirocite
Coloid
• Mărime, fprmă, număr: dependente de vîrstă, sex, stare funcţională
Tirocitul
• Specializat în sinteza de hormoni tiroidieni
• Bipolaritate funcţională
• Cubic, turtit sau columnar
109
• Nucleu rotund sau ovalar
• Citoplasmă acidofilă sau bazofilă
• Organite implicate în sinteze proteice
• Apical: microvili
• Bazal: falduri de membrană
Substraturi
• Fosfolipide
• Lipide neutre
• Glicogen
• Glicoproteine
• Glicozaminoglicani
• Citocromoxidază
• Succindehidrogenază
• Fosfatază alcalină
• Fosfatază acidă
• Peroxidază
• Iod
Coloidul
• Sintetizat în tirocite
• Substanţă vîscoasă
• Acidofilă
• Componente
Tireoglobulină
Tirozină liberă
Hormoni tiroidieni
Iod organic
GAG
110
Forme funcţionale de
foliculi tiroidieni
• Mărimea foliculului
• Forma foliculului
• Forma tirocitelor
• Cantitatea şi afinitatea tinctorială a coloidului
• Prezenţa şi numărul veziculelor de resorbţie
Foliculul tiroidian normofuncţional
tirocite cubice
coloid în cantitate mare
puţine vezicule de resorbţie
Foliculul tiroidian hipofuncţional
Tirocite aplatizate
Foliculi mari
Coloid abundent, vîrscos, acidofil
Vezicule absente
Mărire de volum a glandei: hipertrofie foliculară
Foliculul tiroidian hiperfuncţional
Tirocite columnare
Foliculi mici, numeroşi
Coloid în cantitate redusă, apos, bazofil
Vezicule numeroase
Creşterea glandei: hiperplazie foliculară
Celulele C (parafoliculare)
• Origine: crestele neurale
• Secretă calcitonină
• Localizare: dedublări ale MB folicular
• Nu ajung la lumenul folicular
• Nucleu rotund voluminos
• Citoplasmă: palidă la coloraţiile uzuale
• Granule citoplasmatice pozitive pentru calcitonnă
• ME: granulaţii electronodense
• Localizări extratiroidiene: paratiroidă, timus, canal tireoglos, lîngă vasele sanguine
mari cervicale, prostată
• Rol: metabolism forsfo-calcic
Paratiroidele
• Glande pereche, ovoidale
• Lîngă sau în parenchimul tiroidian
• Origine endodermică: pungile brahiale III, IV
• Capsulă fibroasă
• Trabecului conjunctivi
111
• Stromă: reţea de fibre rticulinice
• Parenchim: cordoane de celule endocrine
Celulele parenchimului
• Cromofobe (principale)
Poliedrice, citoplasmă palidă la metodele uzuale
Impregnare argentică: granule concentrate spre polul vascular, mai numeroas
eîn hipercalcemie
Specializate în sinteza de PTH
• Oxifile (acidofile)
Forme de involuţie a celulelor cromofobe
Nucleu hipercrom sau picnotic, citoplasmă acidofilă
Numărul creşte odată ci înaintarea în vîrstă
• De tranziţie
Parathormonul
• Indispensabil vieţii
• Creşte reabsorbţia calciului la nivel renal
• Stimulează absorbţia intestinală a calciului
• Facilitează hidroxilarea renală a vitaminei D
• Absenţă: creşte fosforul anorganic, scade calciul ionic, creşte excitabilitatea
neuromusculară, contracţii tonice, crize convulsive
• Exces (adenomul paratiroidian): decalcidiferi osoase şi dentare, litiază renală
recurentă
Suprarenalele
• Organe retroperitoneale pereche
• Polul superior al rinichilor
• Componente funcţionale:
Corticosuprarenala periferic
Medulosuprarenala central
• Origine
Cortico: epiteliul celomic
Medulo: crestele neurale
Organizare histologică
• Capsulă
Ţesut conjunctiv dens dezordonat
Fibre nervoase
Microganglioni
Vase sanguine
Ţesut adipos
• Trabeculi: groşi şi subţiri
• Stromă: conjunctivă laxă, fibre de reticulină
• Parenchim
112
Corticosuprarenala
• Celule secretoare de hormoni steroizi
• Dispuse în cordoane
• Zone
Glomerulară extern
Fasciculată mijlociu
Reticulară intern
• Tranziţie gradată de la o zonă la alta
Zona glomerulară
• Subcapsulară
• Cordoane celulare dispuse sub formă de arcade, pseudoglomerului sau pseudoacini
• Celule cu citoplasma omogen acidofilă
• Separate prin capilare fenestrate
• Sintetizează mineralocorticoizi
• Cel mai activ hormon: aldosteronul
• Intervin în metabolismul apei şi electroliţilor
Zona fasciculată
• Cea mai groasă (2/3 din grosimea CSR)
• Cordoane uni- sau bicelulare rectilinii, separate de capilare fenestrate
• Celule poligonale cu numeroase vacuole în citoplasmă (spongiocite)
• Reticul endoplasmic neted bine dezvoltat
• Intervin în catabolismul lipidelor (colesterol), glucidelor (efect hiperglicemiant) şi
proteinelor
• Secretă glucocorticoizi cu efect antiinflamator şi antialergic
• Cei mai activi: cortizolul şi cortizona
Zona reticulată
• Adiacentă medulosuprarenalei
• Limită netă faţă de medulo
• Cordoane celulare scurte, ramificate, care formează o reţea
• În ochiurile reţelei: vase capilare
• Celule cu citoplasmă acidofilă care conţine pigment lipocrom
• Sintetizează hormoni sexuali: estrogeni, progesteron şi androgeni
Medulosuprarenala
• Stromă cu fibre reticulinice şi capilare sinusoide
• Parenchim: celule mari, poliedrice cu citoplasmă bazofilă, nuclei eucromatici, granulaţii
care conţin catecolamine, epinefrină, chromogranine
Tipuri celulare
• Adrenalinogene
• Noradrenalinogene
113
• Ganglionare (neuroni simpatici)
• Produşii de secreţie: stocaţi temporar în citoplasmă
• Granulele se colorează cu săruri de crom: celule “cromafine”, feocromocite
Funcţiile medulosuprarenalei
• Dinamica casculară şi reglarea circulaţiei sistemice (adrenalină, noradrenalină)
• Intervine în metabolismul glucidelor
• Rol chemoreceptor: reglarea neuro-hormonală a proceselor metabolice
• Sindromul general de adaptare al organismului
• Nu este indispensabilă vieţii
Vascularizaţie
• Artera suprarenalei
• Reţea arteriolară în capsulă
• Capilare pentru zonele corticalei
• Drenează în medulară
• Capilarele medularei formează vena centrală cu perete subţire şi mecanisme
sfincteriene la hil
Paraganglionii
Formează complexul paraganglionar simpatic
Celule cromafine adrenalinogene, celule ganglionare şi fibre nervoase
Glomii carotidieni şi jugulari, ovar, uter, veziculele seminale, vezica urinară, ţesutul
conjunctiv retroperitoneal
Componente
• Celule endocrine izolate sau în grupuri mici, localizate în epitelii care au şi alte funcţii
• Celule endocrine izolate în stromă: apendice, pancreas
• Neuroni cu funcţie secretorie endocrină
Identificare
• Morfologice
Citoplasmă palidă
• Histochimice
Impregnări argentice
• Fluorescenţă
Fixare formaldehidă
• Imunohistochimie
114
Chromogranina A
Sinaptofizina
Enolaza neuronal specifică
• Microscopie electronică
Granule electronodense
Tipuri celulare
• Deschise: ajung la suprafaţa epiteliului prin unul dintre poli
• Închise ne-inervate: paralele cu MB, fără fibre nervoase învecinate
• Închise inervate: paralele cu MB, sinapse cu fibre nervoase (e.g. celula Merkel din
piele)
Distribuţie
• Tubul digestiv
Stomac
Intestin subţire
Colon, apendice
• Sistemul respirator
Epiteliul respirator
Corpi neuroepiteliali
• Tiroidă: celulele C
• Prostată
Produşi de secreţie
• Amine biogene
Serotonină
Dopamină
• Hormoni peptidici cu moleculă mică
Colecistokinină
Secretină
Gastină
Somatostatin
Peptid intestinal vasoactiv
Motilină
Bombesină
Modalităţi de acţiune
• Paracrină: produsul de secreţie acţionează asupra celulelor învecinate
• Endocrină: produsul de secreţie acţionează la distanţă, pe celule ţintă
115
Sistemul genital feminin
Componente
• Organe genitale interne
– Ovarele
– Tubele uterine
– Uterul
– Vaginul
• Organe genitale externe
• Organe asociate
– Placenta
– Glandele mamare
Funcţii generale
• Modificări structural-funcţionale ciclice
– Viaţa reproductivă
– Sarcină
• Menarha (9-14 a)
• Ciclul menstrual
– 28-30 zile
– Mai rar între 45-55 a
• Menopauza (climacteriul)
• Produce celulele germinale feminine
• Asigură contactul dintre celulele germinale feminine şi masculine: fertilizarea
• Menţine produsul de concenpţie în cavitatea uterină
• Hrănirea noului-născut
• Sinteza de hormoni
Dezvoltare embriologică
• Sexul genetic: determinat la fertilizare
• Diferenţiere morfologică a gonadei: săptămîna 7
• Stadiul iniţial: indiferent
• Origine: epiteliul celomic
• Marginea gonadală
• Cordoane sexuale primitive
• Ovotestis: gonada primitivă
– Corticală extern
– Medulară intern
– XX: corticala – ovar, medulara regresează
116
Morfodiferenţiere
• Cordoane sexuale corticale
• Fragmentarea cordoanelor sexuale
– Foliculi primordiali
– Ovogonie: din celule germinale
– Un rînd de celule foliculare
• Ductele mezonefrice involuează
• Ductele paramezonefrice formează tubele, uterul şi musculara vaginului
Ovarul
• Ovogeneză
• Secreţie de hormoni sexuali
• Epiteliu de acoperire: simplu cubic/columnar
• Albugineea
• Corticala: extern
– Foliculi ovarieni
– Stromă
• Medulara: intern
– Ţesut conjunctiv dens dezordonat cu celule musculare netede
– Reţea de vase sanguine
Foliculii ovarieni
• 400.000-800.000
• Doar 500 ajung la maturitate
• Restul degenerează prin atrezie foliculară
• Majoritatea primordiali
• Diferenţiere gradată: foliculi maturi
• Fiecare ciclu: selecţia foliculilor dominanţi
• Unul singur ajunge la maturitate
Foliculul primordial
• Ovar fetal: proliferare
• Profaza primei diviziuni meiotice
• Ovocit central
• Nucleu mare, sferic, eucromatic, nucleol proeminent
• Mitocondrii, centrozom, corpi multiveziculari
• Un singur rînd de celule foliculare aplatizate
Foliculul primar
• Ovocitul creşte în dimensiune
– RE şi Golgi bine dezvoltate
– Spaţiu cu microvili
– Zona pellucida: glicoproteine
• Celulele foliculare devin cubice, proliferează, se dispun pe 2-3 rînduri (celule
granuloase)
117
• Lamina bazală groasă
• Densificarea stromei: teaca foliculară
Ovulaţia
• Stigma
• Discontinuităţi: epiteliu şi albugineea
• Veziculă
• Colagenază, plasminogen
• Ruperea peretelui
• Ovul, coroana radiata, lichid folicular
• Captat de fimbriile trompei, transport în 1/3 internă
• Ciclurile anovulatorii
Fertilizarea
• Dispersia celulelor granuloase
• Glicoproteinele ZP: receptori pentru S
• Reacţia acrozomului
• Digestia zonei pellucida
• Fuziunea membranei postacrozomale cu ovolema, penetrare în ovoplasmă
118
• Decondensarea cromatinei
• Ovocitul: blocarea receptorilor restanţi
• Completarea celei de a doua meioze
• Restabilirea garniturii diploide
• Ovul fertilizabil: sub 24 ore
Corpul albicans
• Cicatrice albicioasă-hialină
• Regresia corpului luteal
• În absenţa fertilizării
– Autoliza celulelor luteale
– Invazia cu macrofage
– Fibre de colagen, fibrocite
– Persistă cîteva luni
• Fertilizare
– Persistă toată viaţa
– Numărul de corpi albicans = nr de sarcini
Atrezia foliculară
• 98% dintre foliculii ovarieni degenerează
• Proces continuu pînă la menopauză
• Atrezia apare în toate stadiile evolutive
• Atrezia foliculilor mici
119
– Degenerează ovocitul
– Degenerează celulele granuloase
– Cavitate stromală
– Fără cicatrice
Stroma ovariană
• Fibroblaste cu potenţial secretor hormonal
• Corticală
– Reţea de fibre colagene
– Fără fibre elastice
• Medulară: fibroblaste, celule musculare netede, fibre de colagen şi elastice
• Insule şi cordoane de celule interstiţiale: secretă estrogeni
Celulele hilare
• În zona hilului
• Poligonale (epiteloide)
• Incluziuni lipidice
– Esteri de colesterol
– Pigment lipofuscinic
• Cristale citoplasmatice (Reinke)
• Secretă androgeni
• Hipertrofie – hiperplazie: virilism
Vascularizaţie şi inervaţie
• Vascularizaţie
– Artera ovariană
– Ramificaţii la hil
– Ramurile medulare: arteriolele helicine
120
– Capilare în corticală
– Plex venos la hil
• Nervii: plexul ovarian, rol vasomotor
Tuba uterină
• Organ tubular
• Cavitate peritoneală – uter
• Transportă ovulul
• Sediul fertilizării şi dezvoltării pînă în stadiul de morulă
• Porţiuni
– Infundibulară (fimbrii)
– Ampulară (situsul fertilizării)
– Istmică
– Interstiţială
Structură generală
• Trei straturi: mucoasă, musculară, seroasă
• Mucoasa
– Falduri ramificate
– Delimitează cavitate labirintică
– Axe conjunctive acoperite de epiteliu
– Lamina propria: ţesut conjunctiv lax
• Musculara: ţesut muscular neted
• Seroasa: peritoneu
Epiteliul
• Simplu columnar
• Tipuri celulare: ciliate, secretorii şi limfocite intraepiteliale
• Ciliate: transportul secreţiei şi ovulului
• Secretorii: fluid nutritiv pentru ovul
• Estrogeni: stimulează ciliogeneza
• Progesteron: activează secreţia
Uterul
• Organ cavitar
• Regiuni anatomice
– Corp uterin
– Col uterin
– Joncţiune: istm
• Corpul uterin
– Endometru
– Miometru
– Perimetru
• Modificări ciclice: endometru şi miometru
121
Vascularizaţie
• Artere uterine
• 6-10 ramuri arcuate: anastomoze în miometru
• Artere radiale: pătrund în endometru
• Artere drepte scurte
• Arteriole spiralate
• Reţea capilară
• Lacune
Endometrul
• Proliferare – degenerare
• Modificările ciclice: pregătesc implantarea
• Straturi
– Funcţional
– Bazal
• Epiteliul de acoperire
– Simplu columnar
– Celule secretorii şi ciliate
• Glandele uterine: simple tubulare
• Lamina propria: conjunctiv lax, asemănător celui mezenchimal
Miometrul
• Cel mai gros strat
• Ţesut muscular neted
– Extern şi intern: paralele cu axul mare al uterului
– Mijlociu: vase sanguine şi limfatice
• Fascicule solidarizate prin ţesut conjunctiv
• Celulele musculare netede
– 50μ repaus, 500μ sarcină
– Hiperplazie: musculare preexistente, mezenchimale
Modificările ciclice
• Ciclul menstrual: dezvoltarea funcţională continuă a endometrului
• Control: gonadotrofine, hormoni steroizi
• Faze succesive:
– Proliferativă: estrogeni, maturarea foliculului ovarian, 10-11 zile
– Secretorie: progesteron, corp luteal, 12-13 zile
– Menstruală: degenerare corp luteal, 1-4 zile
Faza proliferativă
• Coincidentă cu maturarea foliculului ovarian
• Grosime 1-3 mm
• Proliferare stimulată de estrogeni
– Glande, stromă
– Angiogeneză
• Glandele
122
– Lumen îngust
– Traiect rectiliniu
– Fără caractere secretorii
– Numeroase mitoze
Faza secretorie
• Sub influenţa progesteronului
• Coincidentă cu corpul luteal
• Grosime: 5-6 mm
• Stromă edematoasă
• Glandele
– Mari, sinuoase
– Lumen larg
– Produs de secreţie
– Hipertrofia celulelor glandulare
– Mitoze rare
Faza menstruală
• În absenţa fertilizării
• Modificări vasculare în stratul funcţional
• Contracţii ale arteriolelor spiralate, ischemie
• Stoparea secreţiei
• Detaşarea endometrului funcţional
• Persistă endometrul bazal
• Intră în faza proliferativă a ciclului următor
Implantarea
• Procesul prin care ovulul fertilizat (zigotul) este inclus în endometru
• Faze: preimplatare, implantare propriu-zisă, postimplantare
• Preimplantare
– Zigotul fertilizat: 1-2 zile în tuba uterină
– Diviziuni mitotice, fără creştere de volum celular
– Dezvoltare iniţială: sub control matern
– Dezvoltare tardivă: activarea genomului embrionar
– Morula: celulele individuale – blastomere
– A 3-a zi: morula intră în cavitatea uterină, liberă 24 ore
– Continuă mitozele: blastocist, liber în cavitate 1-2 zile
– Continuă mitozele, dispare zona pellucida
– Central: embrioblast, periferic - trofoblast
Implantarea propriu-zisă
• Ataşarea blastocistului la epiteliul endometrial
• Uter receptiv: “fereastra de implantare”
• Celulele trofoblastului invadează endometrul
• Diferenţierea trofoblastului
– Citotrofoblast: celule individuale, mitoze
123
– Sinciţiotrofoblast: masă citoplasmatică multinucleată
– Precursorul componentei fetale a placentei
• Sinteza de HCG, lactogen, progesteron, estrogeni
• Cavităţi în sinciţiotrofoblast: lacune
• Liza vaselor sanguine: sînge matern în lacune
• Blastocit inclus complet în endometru: ziua a 11-a
Decidua - postimplantare
• Diferenţierea endometrului funcţional
• Decidua – celulele deciduale
– Bazală
– Capsulară
– Parietală
• Ziua a 13-a: cavitatea corionică
• Membranele interne: amnios
• Sfîrşitul lunii a 3-a: fuziunea capsulară – parietală, obliterarea cavităţii uterine
Celulele deciduale
• Origine: celulele stromale, sub influenţa secvenţială a E şi P
• Stimulul: implantarea blastocistului
• Citoplasmă bogată, palidă, glicogen
• Mediu nutritiv pentru embrion
• Separă placenta de peretele uterin
124
Colul uterin
Endocervixul
epiteliu simplu columnar secretor de mucine
tipuri celulare:
secretorii: nucleu bazal, nucleoli mici, citoplasmă palidă,
ciliate,
de rezervă – se diferenţiază în celule ciliate sau secretorii;
celule neuroendocrine, caliciforme, limfocite;
modificări ciclice minore;
nu exfoliază menstrual.
“Glandele” endocervixului
invaginare în stromă: fante epiteliale;
epiteliul poate prolifera dând naştere unor ramificaţii laterale;
125
Epiteliul exocervixului
stratificat scuamos nekeratinizat;
proliferează, se maturează şi acumulează glicogen;
modificări cliclice (E şi P);
copilărie şi postmenopauză: epiteliul este atrofic;
straturi:
bazal/parabazal,
intermediar (spongios),
superficial;
celule non-epiteliale: endocrine, Langerhans, melanocite.
Vaginul
Organ tubular, fibro-muscular
Peretele: 3 straturi
Mucoasa
Falduri transversale
Epiteliu gros, stratificat scuamos nekeratinizat
Reacţionează la stimul hormonal
Celule cu granule de keratohialin şi glicogen
Acid lactic, pH acid
Straturile peretelui vaginal
Lamina propria
Ţesut conjunctiv
Fibre elastice, limfocite, granulocite neutrofile
Fără glande
Musculara
Fascicule longitudinale de celule musculare netede
Striate la vestibul (m. bulbocavernos)
Adventicea
Ţesut conjunctiv dens dezordonat
Fibre elastice, nervoase, plexuri venoase
Citologia exfoliativă cervico-vaginală
Frotiul cervico-vaginal
Recoltare
126
Metodele de colorare
Papanicolaou
Albastru policrom tanin-Drăgan
May Grunwald Giemsa
Citologia normală a exocolului
Celulele bazale: mici, cubice sau cilindrice, nuclei ovali, nucleoli mici, citoplasmă
puţină intens bazofilă; N/C mare
Celulele parabazale: mari şi mici; formă rotundă pe frotiu, nuclei mai mari, cromatină
fin granulată, uniformă, orangeofilă la cele mici, eozinofilă la cele mari
Celulele intermediare: mari, poligonale, nuclei mici, ovalari, cromatină granulată,
citoplasmă bogată
Celulele superficiale: mari, nucleu mic, picnotic, citoplasmă bogată (glicogen,
keratohialin
Aplicaţii
Identificarea fazei hormonale
Estrogenică
Progesteronică
Impregnare androgenică
Menopauză
Diagnostic de sarcină
Diagnosticul iminenţei de avort
Diagnosticul afecţiunilor inflamatorii
127
Trofoblastul
Proliferare citotrofoblastică
Creşte corionul mezodermic
Dezvoltarea vaselor sanguine
Formarea vililor corionici
Primari: cordoane citotrofoblastice
Secundari: cordoane ramificate cu ax conjunctiv
Terţiari: dezvoltarea vaselor sanguine în axul central
Vilii
Ax
Ţesut conjunctiv lax
Fibroblaste
Celule Hofbauer
Vase sanguine
Citotrofoblast: dispare în a doua ½ a sarcinii
Sinciţiotrofoblast: persistă pînă la naştere
Decidua bazală: aderă la corion prin zona marginală
Circulaţia materno-fetală
Insule Wolff-Pander
Mezenchim intraembrionar
Anastomoze
Debutul circulaţiei embrionare: ziua 21
Corion vilos, placă corială
Decidua bazală, placă bazală
80 – 100 arteriole spiralate, sînge matern
Bariera materno-fetală
Sinciţiotrofoblast
Citotrofoblast
Membrana bazală trofoblastică
Ţesutul conjunctiv al vililor
Membrana bazală a endoteliului
Citoplasma celulelor endoteliale
128
Glanda mamară
Organe pereche
Origine ectodermică
“linia laptelui”
Iniţial multiple (1% adulţi: glande supranumerare)
Proliferare epitelială în ţesutul conjunctiv
Ducte lactifere
Control hormonal
Pubertate
Cresc ductele lactifere
Acumulare de ţesut adipos
Diferenţierea unităţilor glandulare tubulo-acinare
Fiecare glandă se termină într-un duct lactifer
Mamelonul
Papile profunde
Pigmentare care se accentuează la pubertate
Epiteliu stratificat scuamos keratinizat, cu celule Toker
Terminaţii nervoase libere
Areola: glande sebacee, sudoripare, foliculi piloşi
Celula Toker
Nucleu rotund sau uşor ovalar
Citoplasmă mai palidă decît keratinocitele vecine
Dificil de recunoscut pe HE
Mai mici decît celulele Paget
Mai mari decît keratinocitele vecine
Localizare:
Mamelon
Areola mamară
129
Numeroase la orificiile ductelor lactifere
Modificări ciclice
Estrogeni
Ducte cu lumen îngust
Celule acinare cuboidale, citoplasmă bazofilă
Stromă intralobulară densă
Progesteron
Secreţie apocrină
Hipertrofie acinară
Stromă intralobulară hidratată, hipercelulară
Sarcină şi lactaţie
Acini mari, lumen larg
Diferenţiere secretorie a epiteliului
Picături lipidice citoplasmatice
Secreţie: mero- apocrină
Depleţie de ţesut adipos
Acumulare de colostru
Durata lactaţiei: 4-6 luni postpartum
Involuţie: degenerare epitelială, fagocitoză (3 luni)
Menopauză
Regresia ţesutului glandular
Atrofia unităţilor secretorii
Persistă insule mici de ducte incluse într-o stromă conjunctivă fibroasă
Predomină ţesutul conjunctiv
Acumulare de ţesut adipos
Se şterge diferenţa dintre strona intralobulară şi interlobulară
130
Sistemul genital masculin
Gonada masculină: testicolul
Căile genitale masculine: intra- şi extratesticulare
Glande asociate: veziculele seminale, glandele bulbouretrale şi prostate
Dezvoltare
• Luna a 2-a: testicolul primitiv
• Ovotestis: cortexul involuează, medulara formează parenchimul testicular
• Sfîrşitul lunii a 3-a: migrază în pelvis
• Înainte de naştere: coboară în scrot
• Conţine: celule germinale şi Sertoli
Testicolul
• Capsula
– Mezoteliu
– Albuginea: fibroasă
– Ţesut conjunctiv lax cu vase sanguine
• Trabeculi: 250 lobuli
• Stroma: conjunctivă laxă, celule Leydig
• Parenchim: tubi seminiferi
• Suprafaţa posterioară: mediastin
Tubii seminiferi
• 1 – 4 în fiecare lobul
• Traiect sinuos
• Lungime: 50 cm
• Celule
– Spermatogenetice
– Sertoli
• Terminal: tubul drept
• Drept: continuă cu rete testis
– Sistem de canale anastomozate în mediastin
Lamina propria
• Ţesut conjunctiv dens multilamelat
• Fibre de colagen
• Nu conţine fibroblaste tipice
• Celule contractile peritubulare (mioide)
• Celulele mioide: lamina bazală şi filamente de actină
• Îngroşarea odată cu înaintarea în vîrstă: scade producerea de spermatozoizi
131
Spermatogenetic cells
• Spermatogonii
– A
– B
• Spermatocite primare
• Spermatocite secundare
• Spermatide
• Spermatozoizi
Spermatogoniile şi spermatocitele
• Spermatogoniile
– Tip A întunecat: stem
– Tip A palide: orientate
– Tip B: cromatină condensată
– Diviziuni: mitoze
– Conectate prin punţi citoplasmatice
– Diferenţiere sincronă a celulelor din aceeaşi generaţie
• Spermatocitele
– Primare
• Din spermatogonii B
• Diviziuni meiotice
• Cele mai mari celule germinale
– Secundare
• Din primare
• A doua meioză: foarte scurtă
• Formează spermatide
Spermatidele
• Haploide
• Fără diviziuni
• Prin maturare produc spermatozoizi
• Faze
– Golgi
– Acrozom
– Capişon
– Maturare
Spermatozoidul
• 60 μm lungime
• Cap şi flagel
• Capul: turtit
• Containţine:
– Nucleu
132
– Vezicula acrozomală
• Enzime
– Hyaluronidază
– Fosfatază acidă
– Neuraminidază
– Acrosină – trypsin-like
Ultrastructură - flagelul
• Colet
– Centrioli
• Segment mijlociu
– Mitocondrii
– Fibre helicoidale
• Segment principal
– Fibre
– Complex axonemal
• Piesă terminală
– Complex axonemal
Spermatogeneza
• Faza spermatogonică
– Spermatogonii
• Faza spermatocitogenetică
– Spermatocite
• Faza spermiogenetică
– Spermatide şi spermatozoizi
• Replicarea aceleiaşi spermatogonii: la fiecare 16 zile
• În acelaşi tub seminifer: 4 generaţii
• Durata maturării: 64 zile
Celula Sertoli
• Columnare înalte
• Nucleu: ovalar, cromatină fin granulară, nucleol
• Citoplasmă: acidofilă – aria centrală, bazofilă - periferic
• Organite nespecifice, microtubuli, filamente, cristaloide
• Prelungiri citoplasmatice laterale
• Hemidesmozomi cu membrana bazală
Funcţii
• Suport mecanic pentru celulele germinale
• Nutriţie
• Formează bariera hemato-testiculară
• Fagocitează corpi reziduali
• Secretă un fluid care facilitează pasajul spermatozoizilor prin căile genitale
• Secretă proteina care leagă androgenii
• Secretă inhibină şi mici cantităţi de estrogeni
133
• Hormonul anti-mullerian, regresia ductelor Muller
Celulele Leydig
• Mari, ovalare, poligonale
• Lîngă vasele sanguine
• Nucleu: ovalar, excentric
• Citoplasma
– Acidofilă
– Incluzii lipidice
– Cristaloide
– Ren bine dezvoltat
• Secretă androgeni
Epididimul
• Lungime: 6-8 cm
• Tub contorsionat
• Cefalică, corp, coadă
• Maturarea spermatozoizilor
• Straturi
– Mucoasa
• Epiteliu pseudostratificat
• Membrana bazală
• Lamina propria
– Muşchi neted
– Adventice/seroasă
134
Celulele epiteliului
• Principale
– Columnare înalte
– Stereocili
– Citoplasmă: vezicule, corpi multiveziculari, invaginări
• Holocrine
– Fără stereocili
– Multe mitocondrii
– Palide, citoplasma PAS positivă
• Bazale
Ductul deferent
• Continuă coada epididimului
• Lumen: îngust, stelat
• Falduri longitudinale
• Epiteliu pseudostratificat
• Lamina propria
• Strat muscular gros
• Adventice
• Fuzionează cu ductul veziculei seminale – duct ejaculator
Veziculele seminale
• Glande pereche
• Mucoasa cu falduri
• Epiteliu: celule principale şi bazale
• Pigment galben în celulele principale
• Lamina propria: ţesut conjunctiv dens
• Strat muscular, adventice
• Substrat metabolic pentru spermatozoizi
Glandele bulbouretrale
• Glande mici, pereche
• Localizare: în diafragmul urogenital
• În vecinătatea uretrei membranoase
• Aranjament lobular
• Glande tubuloacinare secretoare de mucus
135
PIELEA
Generalitati
16-18 % din greutatea organismului
– Epiderm – componenta epiteliala
– Derm – componenta conjunctiva
– Anexe:
– Folicul pilos
– Glande sebacee
– Glande sudoripare
– Hipoderm
Epidermul
• Origine: ectodermica
• Epiteliu stratificat scuamos keratinizat
• Celule:
– Epiteliale – keratinocite
– Non-keratinocite:
Melanocitul
Celula Langerhans
Celula Merkel
Keratinocitele
Keratinocitele bazale
• Un singur rind
• Cubice sau columnare
• Nucleu hipercrom
• Citoplasma bazofila
• Imunohistochimic:
– Celule stem
– Celule proliferative
136
Granule de keratohialin
• Electronodense in M.E
• Marimi variabile
• In structura lor sunt incluse si filamentele citokeratiniene
• Rol in procesul normal de keratinizare
Melanocitele
Originea: crestele neurale
Localizare: stratul bazal epidermal
Morfologie: celula cu aspect dendritiform
Rol: sinteza pigmentului melanic
Celula Langerhans
• Origine: maduva hematogena
• Localizare: printre keratinocitele stratului spinos
• Morfologie dendritiforma
• Rol: celula prezentatoare de antigen
Celula Merkel
• Origine: celula stem epidermala
• Localizare: printre keratinocitele bazale
• Morfologie: celula usor aplatizata
• Rol: senzorial, neurosecretor
Dermul
Dermul papilar
• Tesut conjunctiv lax
• Predominant fibre de colagen tip III
• Celule: fibroblaste si mastocite
Dermul reticular
• Tesut conjunctiv dens dezordonat
• Predomina fibrele de colagen tip I
• Celule: fibroblaste si macrofage
137
– DD tip I
• Perivascular
– DD tip II
• Jurul glandelor sudoripare
Anexele pielii
• Aparatul pilosebaceu:
– Folicul pilos
– Glanda sebacee
– Muschiul erector al firului de par
• Glandele sudoripare:
– Eccrine
– Apocrine
• Fanerele
Glanda sebacee
• Glanda exocrina cu secretie holocrina
• Portiune secretorie cu aspect acinar sacciform
• Ductul epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Glandele sudoripare
• Glande tubulare simple
• Portiune secretorie: cu aspect glomerular situata in derm
• Ductul: se deschide la suprafata pielii sau in foliculul pilos
Inervatia pielii
• Senzitiva:
– Terminatii nervoase libere
– Terminatii nervose incapsulate:
Corpusculii Meissner, Vater-Paccini, Ruffini
• Motorie se distribuie la:
– Vase
– Glande sebacee si sudoripare
– Muschiul erector al firului de par
138
Vascularizaţia
Vasele arteriale:
– două plexuri
limita derm reticular – ţesut subcutanat
limita derm papilar – derm reticular
Vasele venoase:
– trei plexuri:
derm papilar – derm reticular
porţiunea mijlocie a dermului
derm reticular – ţesut subcutanat
Vasele limfatice:
– două plexuri:
derm papilar
derm reticular – ţesut subcutanat
Mucoasa olfactivă
– Epiteliu olfactiv: neuroepiteliu de tip pseudostratificat
– Lamina propria: tesut conjunctiv lax ce contine glandele Bowmann
OCHIUL
Globul ocular
Organ cavitar cu trei straturi: extern, mijlociu şi intern
Structurile anexe:
Pleoapele
Glandele lacrimale
conjunctiva
Corneea
Limbul sclero-corneean
Sclerotica
• Formata din tesut conjunctiv dens dezordonat lamelar
• Fibre elastice
• Grosime variabila
• Anterior se continua cu corneea
• Portiunea posterioara prin care fibrele nervului optic parasesc ochiul – lamina cribriforma
Tractul uveal
• Stratul mijlociu al globului ocular
139
• Trei structuri:
– Coroida
– Corpul ciliar
– Irisul
Coroida
• Este o structură intens pigmentată
• Conţine numeroase vase sanguine de tip arterial şi venos
• Asigură nutriţia 1/2 externe a retinei
Corpul ciliar
• Dilatare anterioara a coroidei
• Contine trei benzi de celule musculare netede
• Expansiuni cu rol in secretia umorii apoase – procesele ciliare
Irisul
Cristalinul
Retina
• Retina:
– optică
– oarbă
• Retina fotosensibila se intinde pina la ora serrata
• Fovea o depresiune prin care trece axul optic
• Macula lutea o zona pigmentata in galben ce inconjoara fovea
140
Conexiunile in retina
Fovea
Nervul optic
Pleoapele
• Un ax format dintr-o structura cartilaginoasa – tarsul
• Fata externa acoperita de piele intens cutata
• Fata interna acoperita de conjunctiva
• Sub piele un strat de fibre musculare striate
Conjunctiva
• Mucoasa ce acopera fata interna a pleoapelor si o parte din sclerotica
• Epiteliu de tip stratificat columnar cu celule caliciforme
• Lamina propria – tesut conjunctiv lax
Glandele lacrimale
• Glande tubulo-acinare organizate lobular
• Sintetizeaza un fluid apos ce contine lizozim
• Portiunea secretorie contine celule seroase
Urechea externa
• Este formata din:
– Auricul
– Meatul auditiv extern
• Auriculul: structura cartilaginoasa elastica acoperita de piele
• Meatul auditiv extern:
– 1/3 externa cartilaj elastic
– 2/3 int. – canal osos
Urechea medie
Membrana timpanică
• Ax conjunctiv
• Fata externa acoperita de un strat subtire de piele
• Fata interna acoperita de o mucoasa cu epiteliu simplu scuamos
141
Urechea internă
• Labirintul osos – cavitati sapate in stinca osului temporal
• Labirintul membranos:
– Utricula si sacula
– Canalele semicirculare
– Ductul cohlear
• Toate structurile ce alcătuiesc labirintul membranos sunt pline cu endolimfă
• Între peretele labirintului osos şi cel membranos - perilimfă
Cristele ampulare
Cohleea
142