I; .

1) ,

STUDIU ASUPRA IUDAISMULUI

T ALMUDUL .

Ca profesiune de Credinti a
poporului Israelit
A.
DE

, B. PETRICEICU-HA1DEU

Editura: BIROULUI UNIVERSAL" Atanasie I. Niteanu

STRADA EP1CQL No. 27. BUCURE$T1

-se) ,
A ize
1916
Pretul : 20 DANI

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA UNIVERSALA
Diriguild de Atanasie I. Niteanu

A APIPUT:
No. I. N. Pnc, Monstrul.
No. 2. Conte le de EchartshauSen: Pricina rasvratirilor si
leacul loi-. Ce contribue mai mult la revolutinnile tim-
. purilor actuale si care at fi mijlocul cel tnai sigur spre
a le preintampina in viitor. 0 scriere pentru a fi pa
truma de domuitori i popoare.
No. 3. M. Eminescu :,Sarmanul Dionis.
No. 4.-5. Henrik Sienkiewici: 0 idila In Satrana.
No. 6. Emile Zolla Sarbatoarea din Coqueville.
No 7, Guy de klaupassant. Nuvele: Surorile Rondoli.
El Zavorul.
No. 06-9. Leon Tolstoi: lin desmostenit al soartei. Ro-
; manul unui cal.
No. 10. Coniele de Echartshausen Isvoarele Crimelor si
posibilitatea de a le preintampina.
)No. 11. Xavier de Maistre: Tanara Siberiang.
No. 12. Bernardin de SI. Pierre: Coliba Indiana.
No. 13. Wilhelm Hauff: Cersetoarea dela Podul Artelor.
' No. 14. Guy de Maupassant: Muntele Sfantului
, Juvaerurile. Vaduva. Noaptea (vis rail). Pe lung. Gra-
' dina cu niaslini
No. 15.-16. Mor. jokai : Capul lui Iordachi. 0 petre-
t cere Era voie. Copilul cersetor. Paraul albastru. Ju-
catorul. Orfanii. Intamplari intr'un castel vechiu. Du-
pa doua-zeci de ani.
No. 17. 18. 19. N. G. Rddulescu-Niger: Jertfa.
-No. 20. Alphonse Daudet:Comoara lui ArlatanP Scrisori
din'moara mea : Intoarcerea dela Va.ratec: 'rhino lui
I mos Cornille. ,
, No. 21. Honore' d; Balzac:Un e.pci de opeia necunos-
cut. Isus Christos in Flandra. Honoré de Balzac du-
pa..G. Blondes._ .
.No. 22. 23. 24. 25. N. G. Rddulescu-Niger: Gelozie.
No. 26. 27. Alexanaru, Petofi-: Funia Calaului..
No. 28. Guy de Maupassant. Nuvele : rdeile Colonelului
www.dacoromanica.ro
 B. PETRICEICU-HAJDEU

STUDIU ASDPRA IUDAISMULUI

TALMUDUL
Ca profesiune de Credinta a
poporului Israelit

Beni hizzaher bedibhre so-

pheron iaser middibhre thhrah.

(Fizne ! bagel in se 'mei

mai molt vorhele rabbin nor,
de eat 8eriptura").

Editura «BIROULUI UNIVERSAL

Atanasie I. Niteanu, strada Epicol,
No. 27, BUCURETI No.27
1916

www.dacoromanica.ro
 B. Petriceicu-HAjdeu
Niiscut k Hotin n anul 1836 qi mort la
aimpina in 25 August 1907.

www.dacoromanica.ro
 Eram sZ vd torbesc despre
una din ale ni,i frumoase
rcligiuni vmane, ctl cdrii
fuadator fusese nu a ficpu-
ne, nu un soldat, nu, 'um po-
pd, 71u un Dumneze, i tu
filosof practic, mull mai an-
tic si mutt rna profund, de
cal Socrat al Grecilor.
Eram Si desfdfur inain-
te-vd o leologie, vdsculd In
fundul barbarei Asiei, in in-
tunericul timpitor celor mai
barbari, dar care, in mare
parte, merita de a se naste
numai doard In patria lui
Fj'a,1lin si a lui Washington.
Eram sa reproduc aci su-
blimele principii dint/ o carte
sacrd, care sivgurd i cca de-
'ntdin cutezd a zice : «Ceia
<<ce vede si dude Cerul, nu
qeste de cdt aceia ce vede si
4<aude poporul; ceia ce popo-
«rul rdspldtWe san pedep-
csestc este aceia cc Cerul
«voeste a pedepsi i a rds-
www.dacoromanica.ro
 4

cpldti : cciftigati amorul po-

«porului i vefi c4tiga pu-
«terea,perdeti amorul poporu-
«lui i yeti perde puterea!»1).
In fine, cram sd studiez
religiunea chinesd ; dar ceind
comuniedi aceastd intentiune
la vr'o- ceiti-va amici aftep-
tcindu-nul; a surprinde ei n
curiozitatea noutatii, vdzui
figurile lor impasibile, i au-
zii numai o rece esclamatiu-
ne «Afa dard, ne vei vorbi
(lespre Confucius !»
Confucius ! acest nume e
cunoscut tuturora faimosul
zid de piatrd al Chinei nu
fit in stare a ascunzd de
la noi pe colosalul reforma-
tor, din gura cdruia e$ird
aceste cuvinte «Virlutea f %
«capacitatea unui principe
sit aseamcind cu steaua po-
«lard, care rdmâne inimobild;
«la locul sdu, pe ecind toate
1) Kao-yao-nio : § 7. Ta hio, cap.
X. § 5. Vezi Pauthier; Les livres
saeres de l'Orient (Paris, 1841 In 8)
introd. p. XXI.

www.dacoromanica.ro
 5

«celelalte stele, rolind In giu-

«ru-i, o iau drept calduzd.»1)
Dar d-voastrd, cari stiti
ateit d5 bine, dacd nu opera,
cd putin- numele ha Confu-
cius, pentru cari este o ni-
mica toald dista4a de la
Bucure0i la Peking ; cari
ascullqi cu un aer de cu-
noscdtori vorbindu-se de re-
ligiunea chinezd ; d-voastrd
n'ati putea rdspunde la in-
trebarea : eine au fost _Mild,
Schentmai, Kimchi, Bechai,
Ionachan Saccai...? de fi a-
celiia sunt pentru Ovrei ceict
ce este Confucius pentru Chi-
nezi ; de ?*,. Ovreii locuesc nu
peste noud man i noud tdri,
ca Chinezii, ci chiar In miz-
locul nostru ; de i China
poate fi suferindd sau feri-
citd, fard ca suferantele salt
fericirile sale sd fardureze
cdt de putin asupra suferin-
(elor sau fericirilor noastre, pe
cand Ovreii sunt un vierme in-
1) Ibid. p. XII. din bin-yte. cap. II
§ 1.

www.dacoromanica.ro
 6

testinal, ce ne roade pe noi

drept la ipimd!
Avz, clan lasdn la o parte
pe Confueius, i vonz aborda:

Istorla Ovreilor se inwarte

in doWi epoce: d'intaiu Ovreii
avtind o tarä proprie a lor,
§i apoi Ovreii crescând din
sudoarea straink precum cres-
te muschiul pe alte plante
mai nobile.
II
In primii secoli ai cresti-
.vedem alungati
din Palestina de armele Ro-
mei; si de atunciincoace, din-
tr'un popor tare, compact, li-
ber, degenerAnd, tot mai mult
§i mai mult, In vagabondi
slabi, Imprätiati, tärâtori.
III
Vechile inStitutiuni biblice,
faicute in alte timpuri §i. pen-
tru alte fiinte, nu se mai po-
triveau cu trebuintele §i do-
rintele cele noui ale Iudanului.

www.dacoromanica.ro
 7

Moise fusese legislatorul u-

nui Stat.
Pentru grupe de rataciti dru-
m* se cerea acum tn alt le-
gislator, si nu unit), ci atatia
legislatori, cat de multe eran
acele grape.
Schimbarea religiunii era o,
fatala necesitate a Iudaismului.
IV
Mgt o credinta antica nu se
uita de-o data i nu de-o data
se inradacineaza o reforma.
Secolara lege a lui Moise
devenise pentru Ovrei o de-
prindere, iar deprinderea este
singura certitudine a gloatelor.
Pentru a surpa ',Mosaismul,
trebuiau niste oameni, cari sa
vorbeased dintr'untaiu chiar in
numele i numai in numele lui
Moise.
V .
Fiecare comunitate Ovreiasca
avea cate unul sau mai multi
rabbini, adeca dascali, insarcinati
cu explicatiunea i aplicarea legi-
I or divine si umane, cuprinse
in Biblig.
www.dacoromanica.ro
 8

Precum Moise, fusese o data

mijlocitor intre Dumnezeu si
poporul lui Israel, de asemenea
rabbinii ajunsera acum a fi mij-
locitori intre Moise i Ovreii
cei desterati.
Precum Moise avusese o data
privilegiul de a atribul lui
Durnnezeu propriile sale gân-
dun i pasiuni,de asemenea rab-
binii capatard acum prerogativa
de a atribui lui Moise tot ce
venia lor la socotealä.
Precum Judanii cei antici nu
puteau cunoaste pe Dumnezeu,
dealt numai prin Moise, de a-
semenea judanii iisti posteriori
nu mai puteau canoaste pe
Moise, de alt numai pnin rabbini.
In fine, rabbinii fura instru-
mentul carele opera', pe nesim-
tite, trecerea iudaismului de la
religiunea-i primitiva bib1ic5,
la -o alta religiune, mai cores-
punzatoare cu noua pozitiune
nationala i sociala a Ovreilor.
VI
Precum Biblia fu legea lui
Moise, tot asa legea rabbinilor
www.dacoromanica.ro
 9

este o yoluminoasa colectiune,

numita Talmud.
Moise comentil vointele lui
Durnnezeu.
Rabbinii comenteaza vointele
lui Moise.
lea un exemplu :
Moise zise in Biblie: «Dum-
«nezeuvaporunmte a vei veseli
«la sdrbdtorile voastre.»
Talmudul explica acest pre-
script in urmatorul mod :
«Rabbinul lelbuda zice: nu
«e mai mare veselie ca vinul
prin urmare, Noise vd
«poruncefte sd bev.v
«Rabbinul Seira vice: Car-
«nea e cea mai mare veselie
<<fi, prin urmare, _Noise vd
«poruncefle sd mdncati.»
«Rabbinul Asse rice: Nu e
«mai mare veselie ca amorul
prin urmare, _Noise vd,
«poruncqtesd vddragostiti...»
Iehuda cethnd yin, Seira
cerând came, Asse cerand amor,
Talmudul, expresiunea-, tuturor
1) Ap. Infruntarea jidovilor (14, 1803,
in 4.) p. 27, 28. 29.
www.dacoromanica.ro
 10

gusturilor rabinice, recomana ,

Ovreilor catesi trele petrecerile,
In numele cel stereotip al lui
Moise!
VII
In acest mod, Talmudul se
distinge cu desävarsire de toate
artile sacre de pe fata Oman-
tului.
In Evangelie vorbeste nu-
mai Christos.
In Al-Coran vorbeste numai
Mahomet.
In cartea cea wed a iuda-
ismului modern, vorbesc toti
rabbinii, färA a fi datori, cat de
putin, de a se uni in opiniuni
unul cu altul; caci fiecare cu-
vant de al lui Moise zice
Talmudul poate fi comentat
in saptezeci de moduri.1)
S5 nu uitati, ea' numqrul
ap tezeci se ia in limba ebraica
in sens de un maximum ne-
clefinit 2).
1) Buxtorf; Tiberias sive comment, ma-
sorethicus triplex. (Basileae, 1665, in 4)
p. 80.
Pentru intlirirea acestui adevrir, ci-
www.dacoromanica.ro
 11

Asa dar, asupra textului lui

Moise despre veselia cea de
serbatoare, pe ltinga cei trei
rabbini de mai sus, unul betiv,
altul mtincacios, al treilea amo-
ros, lesne mai puteti adaugti
alti o mie de rabbini de diferite
culori, caH vor zice, unul dupl.
altul:
1. Cea mai mare veselie este
de a dantti i, prin urmare,
Moise vi. poranceste...
2. Cea mai mare veselie este
de a ctinta si, prin urmare,
Moise va porunceste...
3. Cea mai mare veselie este
de a dormi si, prin urmare,
Moise v porunceste...
-1. Cea mai mare veselie este
de a cascti gura i, prin urmare,
Moise va porunceste...
bi asa inainte.
Toti rabbinii vor avea drep-
titi i cartea Evreii ? ....I, de Iordaehe
Bueovineanu, opera de mare valoare, care
in mod foarte documentat, descoperA lu-
cruri despre cari nimeni n'au vorbit
pang asea."-zi, si din care se vede lrimurit
crt «Iudanii, rrtmitn in veci de veci
numai tIudaniv.
A. Horinceanu
www.dacoromanica.ro
 12

tate; si un judan devot se

va sili de a rgspunde la toate
poruncile, on i. eat de multiple !
VIII
Dar caracterul eel excepOo-
nal al rabbinismului mai trage
dupa sine o alta consecventii
nu mai putin eomica.
Christos si Mahomet au dat
legi si apoi au murit.
Rabbinii au dat si ei legi,
dar le-au dat nu ca persoana
muritoare cutare sau cutare, ci
ea o clasa, ce nu moare, dar
care se renoeste si se va re-
nol necontenit.
Citaram mai sus pe rabbinul
Ielmda, pe rabbinul Seira, pe
rabbinul Asse; am mai putea
cita alti doua mii si zeee mii;
insa nici unul din ei, dupe
doetrina fundamentala a rab-
binismului, nu intrece in auto-
ritate pe d-1 rabbin din Bucu-
resti sau pe eolegul sdu de la
Iasi. -

Toti rabbinii sunt legislatori

egali in putere.
www.dacoromanica.ro
 13

Precum crestinul asculta pe

Christos si mahometanul pe
Mahomet, tot asa Ovreiul e
dator a asculta pe fiecare rabbin.
Rabbinismul exprima aceasta
obligatiune prin formula cea
mai limpede : cDaca rabbinul
va spune, ca dreapta
«e stingä, sau cä stânga e
Areaptd, nu mai cauta. la
«natura cum este, ci crede
4ocmai cum te invatä rab-
«binuld> 1)
Astfel cuvantul Talmud nu
are numai sensul restrans ce
i-1 dam noi.
El nu insemneaza num ai cartea
numita fVIina sau cartea numita
Ghemara, cartea numita Tal-
mudul cel mic sau cartea numità
Talmudul cel mare; nu!
_El nu insernneaza nurnai
scrierile rabbinului spaniol Mai-
monid sau ale rabbinului fran-
cez Jarchi; nu!
El. nu insemneaza numai
I) Rabbi Schelemo : Comment ad Deuter.
XVII II. ap. Buxtorf: Synagoga Iudaica.
(Basileae. 1722, in-8) p. 73.
www.dacoromanica.ro
 14

ceia ce au publicat diferiti rab-

bini, in diferite timpuri si in
diferite locuri, pentru poviltuirea
Israelitilor; nu, nu! ci
In sens intins, 1alm,udul
este totalitatea comentariilor
rabbinice asupra BThliei, atcit
wise precum i verbale, atat
trecute, precum i prezente sem
viitoare...
Mai pe scurt, Talmudul se
poate numi tot ce au lucrat
pad, acum rabbinii In NV&
de opt-spre-zeci secoli, i tot ce
vor mai lucra de acum inainte
cei nesfdrfiti.
Ix
Enorma diferintri dintre Tal-
mud si celelalte religiuni mna-
ne Iii un efeet necesar al enor-
mei diferinte intre conditiunile,
in cari se aflau pusi Ovreii,
duprt emigratiunea lor din Pa-
lestina, in alliturare cu condi-
tinnile existentii eelorlalte po-
poare cre§tine san mahometane.
Destinul spulberase pe Ju-
dani in toate partile.
www.dacoromanica.ro
 15

Ii intalniai in Lusitania, in
Britania, in Egipt, in Persia,
in Arabia, 'pAna si in China.
Ovreii de pe malurile Ta-
gului nu visau despre coreli-
gionarii lor de pe tarmul Amu-
rului ; Ovreii, ce se scaldau in
Tamisa, nu se ghndiau, daca
alti frati ai lor s'ar fi scaland
tot atunci in Nil sau in undele
Gan gului...
Templul lui Solomon nu
mai era : lipsia un singur cen-
tru, din care sh" plece razele
spre toate puncturile unei sin-
gure eircumferente.
In ,aceasth stare de lueruri,
-cum oara se va fi putut men-
tine leglmantul ideei judaice?
Oni unde erau cativa Ovrei,
,era neaparat si un rabbin.
Deci, fu admis drept dogma,
ea ori-care rabbin, din ori-care
loc, sa fie o sacra autoritate
pentru judaismul intreg.
Rabbinul cutare locueste in
Botosani sau in MI-lad: ei .

bine ! invataturile sale, ori-cari

sa fie acele invataturi, nu stint
www.dacoromanica.ro
 16

o opiniune personal:a' sau, cel

mult, sa fie obligatorie numai
pentru Ovreii din Botosani sau
din Barlad ; nu ! ele leaga pe
toti Judanii din toate partlle
pamantului.
Acel rabbin este pentru re-
ligiunea sa de o greutate mai
mare, de cat, bung cora, Sf. CH-
sostom (gura de aur) sau sfan-
tul Augustin pentru religiunea
ere§tinä !
Talmuclul zice lamurit : «OH
«si care rabbin se consulta,
(<prin suflet d'a dreptul cu in-
«susi Dumnezeu».1)
Cuvintele oH i carui rabbin
sunt chiar cuvintele divinita(ii.
Ori si care rabbin nu este,
de cat o trambita, prin care sufla
Creatorul Universului, pentru
ca Ovreii sa-1 auza ovreeste.
In lipsa unui singur centru
si a unei singure circumferente,
Judanii au creat o religinne
atat de ingenioasa, incat toate
1) Sehernoth Rabbii Paraschab, 28;
ap. Mac-Caul; Les sentiers d'Israel
(Metz. 1844, in 8); p. 171.
www.dacoromanica.ro
puncturile sunt centruri i cir-
cumferente, fiecare punet prii-
mind raze de la toate celelalte
puneturi i trimitind *raze tu-
turor celorl'alte punturi.
Nici o alti. natiune pe su-
prafata globului, nu fh pusi
in pozitiunea Ovreilor; nici o
alt5, natinne nu puth concepe
ideea unui rabhinism; niei o
altrt natiune nu poate avea un
Talmud I
X
E gren, ea serierile unui
singur autor sà fie toate de o
potrivrt bune, dar apoi gren-
tatea devine imposibilitate,cand
e vorba de o miriadt de an-
tori lucrând toti Ia o singurrt
seriere !
Astfel, Tal mudul este un chaos
monstrtios, carele, de eele mai
multe ori, ne searbeste, adesea
ne irit, dar cate o datri are
insusirea de-a ne face sa puf-
nim de riis, vAdtnd Oa la ce
grad de absurditate se pogoaril
o minte necultii Han o inimA
natacitit
www.dacoromanica.ro
 18

Vont da aci dourt-trei din-

tr'un milion de exemple:
Noi, Românii, ne mândrim,
el strdbuna Roma numera in-
tre fiii säi pe tin Mareu-Aureliu-
Antonin, impArat-filozof, mo-
delul unui mare suveran in
rezbel si in pace... ei bine! lad-
mudul ne incredinteazrt, cum di
acest ilustru principe fu Israelit !
tiina erede, cii. geniul o-
menese eel mai sublim tot inert
nu e in stare de a imita pe
Dumnezeu crefind fiinte de ne-
mica... ei bine ! Talmudtd ne
asigurrt, ct un rabbin poate si
creeze din nimica un vitel si
chiar pe Un om ; en acea nu-
mai mArginire, crt acest om de
fabrieä not-1.A va fi lipsit de
organul vocii i crt o asemenea
creatiune, pentru a reusi, tre-
bue exeeutatrt intr'o zi de Sam-
bAti !
Nu stiu, daca d-voastrri ati
putut observa, cii. hainele rah-
binitor sunt mai tot d'auna pa-
tate : day stiu, eut au observat-o
insisi Ovreii ; yeti crede, de

www.dacoromanica.ro
 19

sigur, cum crt aceastii neeurii-

tenie este rezultatul negligentei
personale... ei bine ! Talinu-
dul vã lámureste, cA hai-
nele rabbinilor sunt pa-
tate , pentrua le 07
teaza dracul, din urk
care religiunea judaica!
Vi scutim de mai multe !

XI.

Asa dar, Tabnudul se pare

a fi tesut din contradictiuni
amestecate eu galimatii ; insit
acele contradictinni i acele ga-
limatii sunt contradictiuni si
galimatii numai pentru noi.
Judanul crede tuturor rabbini-
lor : deci, pentru el, Talmudul
ntt se contrazice nici o datg.
Judanul crede tuturor rabbi-
nilor : deci, pentru el, Talmu-
dul nu ,aiureazA nici o datti.
Pentru huhu, Tahnudul este
annonie si adeviir, intoemai ea
Al-Coranul pentru mahometani
san ea Eva ngeliul pentrn cres-
tini.
www.dacoromanica.ro
 20

Religiunile se bazeazd pe
eredintA: astfel, religiunea cea
mai rea este pentru ai sii tot
atilt de eerai, precum poate fi
eerti pentru a1i religinnea cea
mai bunii.
Credinta nu distinge: ratio-
namentul eel mai luminos este
pearl] ea ea eurenbeul pentru
un orb din n;Oere.
Dnga Id Stewart, until din mi
mai profunzi eunoseatori ai le-
gilor naturei mane, eiteazi,
intru eAt imi adue aminte,
exen,plul until copil lipsit de
vederi, mole sustinea, c. to-
trebue si aibi o asemil-
ttul
nare en sonul nnei trompete.
A eel nenoroeit vedea enlo-
rile prin ureehi!...

XII.
Filantropii se ineearea ne-
contenit a desehide oebii 0-
vreilor asupra deantarii Tal-
nenduini.
:11-uneA perdutii, rorba i. eer-

www.dacoromanica.ro
 91

neala cheltuita in modul eel

ruai neproductiv.
Celebrul Mendelssohn, Pla-
tonul judaic al ( ermaniei,scriea,
in secolul trecut, catre celebrul
Lavater, inima cea mai pura, cea
mai nobila, cea mai morald:
«Am eitit sute de earti con-
«tra judaismului; i, CU toate
'zistea, protest inaintea lui
«Dumnezeu, ca voiu rrumThea
<totd'auna nestramutat in ere-
adinta mea; caci pentru ca s'o
<<pot schhnba, trebue mai in-
, tiu sa-Mi schimb insasi na-
«tura mea ! >
Cine mi poate convinge pe
un Mendelssohn, putea-va ()are
. eonvinge pe un Shy lock?

MIL
Pentru a fi siret, nu se cere
n ulta i nteligenta.
Copiii eei mici mai totd'a-
.

Phedon vu (ntreliens sur l'immor-

talitc;de rame, trad. par Junker
(Paris, 1773, in-S); avertissernent, p.
VIvIII.
www.dacoromanica.ro
 22

luta Inalä pe prtrintii lor, ast-

fel in ctit un Mefternich poate
fi prins in cursa unui kctrengar
de zece ani.
Ferneile cele mai ordinare
insealrt mai totd'auna pe bar-
batii cei mai fini.
Sclavii, in comedille lui
Plant si ale lui Terentiu,
invala mai totd'auna pe strt-
pAnii bor.
Selbaticii din Australia si
din America, inselau mai tot-
d'auna pe un Pizarro sau pe
un Cook...
Tot asa- rabbinismul, de si
cut mai brutrt si cea mai ne-
sistematecrt din religiuni, totusi
pose&i o armrt teribilil, ce'l a-
Ora contra loviturilor celor
mai crancene.
XIV.
Judaismul se imparte in ra-
bbini si ne-rabbini.
Unii legiuesc, altii aseultii.
Unii i altii, Wiind in cur-
sal secolilor tot in mijlycul,
sau, mai l'ine, tot pe spatele
www.dacoromanica.ro
 23

popoarelor strrrine, crestine i

mahometane, reman impetriti
in eredintele eele imbrätisate
in urma Caderei Terusalernei.
Rabhinii nu cautil a face
secte, precum Meuse popa Lu-
ther si atatia alti in eresti-
nism, sau precum Meuse ella-
liful Ali si atatia .alti in ma-
ltometism.
Ne-rabbinii pAstreaza insti-
tutiunile rabbinilor astfel,ineAt
astiizi, in Constantinopole, sub
ochii majestittii sale sultanu-
lui, mai multi Osmanlai devin
crestini, de eat Ovreii A, se
faea mahometani !
De uncle oare aceastrt mint-
culoasä ta'rie de granit a Tal-
mudului?

xv.
Christos si Mahomet reco-
mandau ueenicilor de a se a-
mesteea eu toate neamurile,
rrtspandind in giur, unii prin
predieN, altii prin sabie, unii
prin indupleeare, altii prin fa-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 26

mei : cnu erede intr'un alt

D umnezeu.»
De eke ori unitatea lui Dum-
nezeu nu e amenintatd, Moise
se aratd bucuros a fi mai so-
ciabil.
Sunt pasagii, in care el ad-
mite fraternitatea tuturor oa-
menilor ; sunt pasagii, in cari
d insufld Ovreilor sentimente
de ospitalitate in privinta strdi-
nilor ; sunt pasagii, in fine, in
earl Biblia se pare a ghici pe
Christos.
Acele pasagii sunt putine §i
obscure, dar ele sunt.
In rabbinism, din contra, in
zadar ati eäuta un paiu de fra-
ternitate umand, o umbra de
ospitalitate, o scAnteie de libera-
lism !
0 vreiul modern se inchina
unui singur Dumnezeu ; dar se
inchind numai intru cat acest
singur Dumnezeu este un Dum-
n6zeu curat 0 vreesc, iubind nu-
mai pe Israeliti, nepdsator §i
fat% mild pentru rdmd§ita nea-
mului omenesc !
www.dacoromanica.ro
 27

Astfel, in rugdciunile sale

matinale,iar ziva se cunoaste
de dirnineatd, in rugkiunile
sale matinale, Iudanul strigd :
.0 Doamne! desrdacineazg,
«surpa, däramA i nimiceste
.pe toV ne-Ovreii !»
Desrgclacineazà, surpg, dä-
ramd si nimiceste !
Palm, verburi imperative
fricoNte, grdm &lite la un
Zoe, pentru ca acel Dumnezeu
de creatiunerabbinicd sd auzd
mdcar unul din ele, de nu
va auzi cdte-vi patru !
Tot asa in a doua zi a
Fastelor,nu e o synagogd, in
care s6 nu 'resune urmätoarea
invocatiune :
«Fâ, Doamne, si astä dati,
«precum fäcusi in acea noapte,
.in care cutrierând Egyptul,
«ai gästrat pe Ovrei i ai se-
< cerat pe ne-Ovrei !....
Alai pe scurt, deosebirea intre
esclusivismul biblic t esclusi-
vismul talmudic este o deose-
bire totaki, atAt in scopuri,
precum §i in mijloace.
www.dacoromanica.ro
 28

Scopul lui Moise este : «Fit

toate pentru a nu crede in-
tr'un alt Durnnezeu.»
Scopul rabbinilor este: «FA
toate pentru a nu te amesteca
cu celelalte neamuri.»
Mijlocul lui Moise este :
«Pentru a nu crede intr'un alt
Dumnezeu, e bine sti nu te
amesteci cu celelalte neamuri.»
Mijlocul rabbinilor este: «Pen-
tru a nu te amesteca eu cele-
lalte neamuri, e bine sa' nu
crezi intr'un alt Dumnezeu»...
XVII.
Crestinii i mahometanii, ca
elevi ai Bibliei, cred si ei,
o (lath eu Talmudul intr'un sin-
o-ur Dumnezeu.
Primitiva i naturala dife-
rint'd intre monoteismul cres-
tin, monoteismul mahometan
gi monoteismul rabbinic, eon-
sista intr'un fenomen, analog
Cu aspeetul unui i aceluias
lucru, vrtzut prin trei feluri de
oehelari, bungoarA ochelari albi,
ochelari verzi, oehelari negri.
www.dacoromanica.ro
 29

Crestinii privesc pe Dumne-

zeu prin retina lui Christos ;
mahometanii prin retina lui ,

Mahomet, Ovreii prin retina

rabbinilor: unul si acelas Dum-
nezeu zimbea lui Christos in
albeata luminei celei pure, ri-
.dea lui Mahomed in verdeata
unei grAdine de lux, hohotea
rabbinilor in negreata unui nor.
Dar Talmudul nu se mul-
tumi cu aceasta simpla deose-
bire intre puncturi de -vedere
el se temea, ca timpul sä nu
inverzeasea san s nu inal-
beasca, sä nu mahometiseze
ori sa nu crestineze, conceptiu-
nea Dumnezeului eelui negru.
Divinitatea crestinilor are
momente de justa manie, di-
vini tatea mahometani 1 or a re
-momente de spiritualism ; ast-
fel, pentru crestini si pentru
mahometani, divinitatea poseda
o vointa, ce se manifesta prin
posibila varietate de disposi-
liuni !...
Talmudul inventa un lant,
prin care sa lege pentru tot-
www.dacoromanica.ro
 30

d'auna pe insusi Dumnezeu in

cercul de fer al separatismului
national.
Acel lant este Messiah, un
ambasador deplin-imputernicit
al Cerului, pe care divinitatea
e fatalmente fortata de a'l tri-
mite, mai curând sau mai Ur-
ziu, nu cu o alta misiune, de
cat numai si numai pentru a
stinge de pe fata pgmAntului
ori-ce suflare neovreeascl
XVIII
Ca si ideea unui singur
Dumnezeu, tot astfel ideea lui
Messiah, e 1uat4 din Biblie ;
huh' ambele de o potrivd perdura
cu desgvarsire anticul lor ca-
racter, din data ce trecuse prin
mintea si inima rabbinilor.
Ori-ce institutiune umant a-
junge la un moment de IA-
trânete : Asa fusese i cu legea
lui Moise.
CAnd Biblia, dupl secoli de
eczistentrt, incepuse a nu mai
grisi vechiu-i resunet, atunci se
simti din toate piirtile o vaga.
www.dacoromanica.ro
 31.

dorinta de 0 reforma, care sq

intinereasca un corp, cazut in
neputinta.
Poetii, cari la Ebrai, mai
mult inca de cat la Romani,
exercitau profesiunea de proo-
roci, se grabira a implini sar-
eina unor adevarati poeti, ex-
primand spiritul epocei.
Ei dedera o poteca speranta
de venirea unui personagiu
misterios, carele va eomplecta
neajunsul i va ,,terge prisosul
unei legislatiuni devenite ana-
cron ism !
Alai pe scurt, Messiah cel
fagaduit in Biblie, poarta tot-
d'auna sigiliul unui mare re-
generator, menit a desfiinta
abusurile trecutului.
Qontrariul ne intimpina in
Talmud.
Rabbinismul se crede a fi
perfect: prin urmare, el nu are
nevoe de imbunätätire.
Aci Messiah ne apare des-
bracat de toate atributiunile
.sale de rtformator : sarcina-i

www.dacoromanica.ro
 32

va fi nu de a controla, ei nu
mai de-a confirma Talmudult
XIX
}land pe Dumnezeu 0-
vreiu, rabbinismul nu putea sa
admitrt o egalitate de naturd
intre Israeliti i celel'alte nea
muri. Trebuia imaginatà, cu
ori-ce pret, o noun zoologie, in
care Iudanul s stea in culmea.
creatiunii, privind Universul la
picioarele sale si nerecunoscand
divinitntii de cat o mica supe-
rioritate de prim- cetntean in
imperiul judaie.
Asa .dar, Talmudul declarn,
cä numai Ovreiul e Om; 1) a-
plicand apoi aceastn definitiune
entre toate casurile speciale.
Asupra preceptului biblic de
a nu jura stramb aproapelui
snu, rabbinismul liimureste,
sub cuvantul aproapele, se in-
telege un Iudan: «nu jura
stramb unui Israelit.>)
1) Rabbi Moses Maimonides ; Porta Ho-
sis siVe dissertationes aliquod (Oxonii,.
1655, In-4, p. 291).

www.dacoromanica.ro
 33

Asupra recomandatiunii lui

lIoise «de a innapoia Oguba-
sului lucrul ce perduse», rabbi-
iiismul adauga, cl «nu se tuna-
poeste lucrul perdut de un ne-
Ovreiu.»
Pe toate paginele Talmudului
ne surprinde aceasal curioasrt
Veclaratiune de drepturile 0-
nzului !
XX
Faimosul Spinoza, carele pre-
-feri mai bine a deveni ateu;
de cat a remttnea Iudan, ziee c'd
Ovreii fac ru «inganfAndu-se
de superioritatea lor asupra
celor-Palti oameni». )
Precum vedeti, chiar fricAndu-
se mare filosof, chiar lepa'dandu-
se de Talmud, chiar pumindu-se
in lupt6 cu judaismul ; un Israe-
lit tot Inca nu poate renunta la
ideea, cum ca neamul Ovreesc
sth, in adevilr, mai pe sus de
toate neamurile lumii!
Asa cralea un Spinoza! apoi
2) Oeuvres, trad. par Saisset (Paris,
1842, in-8,) t. 1. p. 100.Cf. t. I. p. 182.
3
www.dacoromanica.ro
 34

cum sd nu creazd Iudanasii cei

mititei, cum-ed ei i noi suntem
ea cerul i pdmitntul!
XXI
Yeti intreba : o religiune,
plind de contradictiuni si de
galimatii, cum oare poate fi atilt
de uniformd si de consecventd ?
Egoizmul este partea cea mai
animald a spiritului uman.
Un lup, o hyena, un tigru, sunt
egoisti in toate i tot-d'auna.
Insa nimeni nu admird uni-
formitatea i consecventa lor
XXII
De si numai Ovreii sunt oa-
meni, iar celel'alte popoare in-
chipuiesc o clasd inferioard ;
totusi Talmudul nu e de o po-
triva aspru pentru toti ne-Is-
raelitii.
Pe unii el sufere.
Pe altii-uresce.
Unii sunt dobitoace domes-
tice, pentru cari judanul poate
eh' aibd mild.
Altii sunt fiare selbatice, ur-

www.dacoromanica.ro
 35

-site unei eterne persecutiuni

judaice.
XXIII
Aproape toate Wile, unde
-aunt Ovrei, se reduc la cloud
rubrice religioase.
In Asia, in Africa, si oare
unde in Europa, ei träesc in
mijlocul mahometanilor.
In restul continentului nos-
tru si in America, ei sunt fit-
risati printre crestini.
N'ar fi oare drept ca Iu-
danii, in bine si tn TAU, s5 fie
egali pentru toti ne-Iudanii ?
pentru fiii lui Christos si pen-
tru discipolii 1ui Mahomet ?
LXXIv
Mad se nristea rabbinismul,
mahometismul nu fiinta inch' ;
iar ettnd el incepu a fiintt\
rabbinismul er6 deja de tot
inaintat.
Mrdlometismul, de la prim a-i
aparitiune pe seena istoriei,
-cornball pe crestini.
Rabbinismul ii combau-se
www.dacoromanica.ro
 36

si-i tot combRea cu mult de

mai 'nainte.
In lupta ce ardea intre Talmud
el Evangeliu, Al-Coranul veni
la timp in ajutorul Talmudului.
Ei bine ! Iudaniii puteau ei
oare s urased pe mahoraetani ?
De la aceastrt logicii a fap-
telor si trecem la istoria cea
positivrt.
In Bagdat, in Egipt, in
Spania, in Turcia, Ovreii fu-
sera' tot d'auna bratul drept
al lui Mahomed contra « abo -
minabililor mânca'tori de came
de pore».
M'am servit de propria ex-
presiune a unui rabbin care-le,
intr'o pompoas6 oda', canta' e-
fectele aliantei Iudanilor cu
mahornetanii contra crestinis-
mului.
Mânciitori de came de pore !>

1) Luzatto ; Notice sur Abou-jousouf

HasdaI Ibn-Schapront (Paris, 1852. in-
8); p. 31.Despre simpatia judanilor chiar
pentru teologia mahometank. vezi Abi
jamfar ebn Tophail, Philosophus autodi-
doctus sire Epistola, ed. Pocock (Oxonii,
1700, in-4); praefatio.

www.dacoromanica.ro
 37

A eeasta ne aminteste ea 0-
vreii i mahometanii mai sunt
uniti si prin comuna lor a-
versiune pentru ramAtori.
Identitatea gusturilor e unul
din motive de amicie intre
indivizi, de ce nu i intre
popoare ?
In fine, argumentul eel mai
pretios, tnsui Talmudul de-
clara lamurit, cA «mahometanii
nu sunt pagani, dar crestinii
sunt».1) Deci, toate blastemele
rabbinismului contra acelora ce
el ii specified sub numele de
«goinr> sau «ievunim,>, adica
idolatri, nu privesc de loe cAtre
mahometani, ci toate cad asu-
pra crestinilor!
XXV
Dupa ce numai Iudanul e om,
iar noi Astia, turma lui Chris-
tos, nu suntem de cat niste
simple dobitoace, si inch' mult
mai inferioare vitelor din tur-
ma lui Mahomet, apoi ni se
1) Hitchoth Machaloth Asuroth ; c.
XI. 7 =Cf Mac-Caut ; p. 384.

www.dacoromanica.ro
 38

pare foarte curios de a auzi

resumlnd, din_toate pArtile, stri-
gätiie Ovreilor de a fi pri-
miti ca cetäteni In sanul sta-
telor crestine !
Cum asa d-voastrA sd vd
pogorAti pAnd la noi? d-voas-
trd sd vd desbrdcati de splen-
cloarea originei judaice pentru
a vA infrAti cu brute si cu
pdgftni? d-voastrd sd imbrAti-
sati pe acei, pe cari mani sau
poimAni ii va sdrumeca sabia
lui Messiah, pentru ca sd vd
facA voila un loc mai lug la
lumina soarelui ? d-voastrd, in
-fine, sà vti supuneti unor in-
stitutiuni, in iruntea cdrora nu
figureazd nici macar un singur
rabbin ?.,.
XXVI
Ascultati Talmudul:
«Când intalnesti in cale-ti
un crestin, salutä-I; dar a-
«ceasta sä o fad numai pAni
«ce vei reusi a te emancipa;
«din data insà, ce va sosi ora,
«ca Ovreii sã fie ei mai tari,
«atunci si nu mai suferi pe
www.dacoromanica.ro
 39

.crestini intre vol, nlcI ca

«pe locuitorl, ilci ca pe
(Knegutitoril uici ca pe dru-
«n*I.1.»1)
Un alt pasagiu, tot din
Talmud, exprimil aceastA in-
tur`a, sub o formA atat de
e1egant5, in3a,t ingsi perfidia
devine poetidi :
«Sileste-te a fi ca pragat
.usei, ce toata (umea ii cald
«sub picioare, dar carele re-
«mane la locul &au chiar
<Aid dderea intregului edi-
aficiu»...2)
Asa dar, Talmudul prevede
pentru judani douil erti de pur-
tare in privinta noastra' :
Dad sunteti mai puternici de
cat crestinii, exterminati4 ;
Dacd sunteli mai slabi de cat
crest nii, Hamill-L.
Insd, un om, mai slab de ecit
mine, pentru ea sd poatd a-
junge odatct a fi mai tare
deceit mine, trebue mai inteliu
1) ffilchot Akleum; cap. 10, 5 etc.;
aud Mac-Caul : p. 33.
2) S. Levy; La source de let vie vu
choix d'idées contenues dans le Talmud
(Mulhausen, 1845, in-8) p. 88.
www.dacoromanica.ro
 90

sd &eclat' prim, o treaptd, de

Inijloe, in care sd fie egal cu
mine.
Acuma, intalegeti oare ce
vrea sä zicA a acorda juda-
nilor drepturile asa numite
politice ?
XXVII
Voiu incheia prin o ultimà
,eitatiune.
Talmudul zice, cI crestinul
ce't sludleala meritd pedeapsa
de moarte.
Precum ved(r, In eazul de
fqd, aceastd teribild legiuire
md priveeepe mine in specie.
Dacd am fericirect de a
mai fi facet viu, dupd ce
avuseiu eroismul de a citi
legislatiunea judaicd apoi
aceasta o datoresc numai lip-
sei celei provizorie de o Curte
Criminald; Oureiascd,carem' ar
trimite drept la spanzurdtoare,
pe tenvalui capitolului X,
articolul 9, din Intim Oil-
choth Melachhn
1866.

www.dacoromanica.ro
 Ca lare. eine stie. Petrick Coco. Sforicica. o rfizbunare.
No. 29-30-31, Henryk Sienkevici. Nuvele : Viata la sate.
. Schite cu Carbone. Sluga batrana. Lux in tenebris
lucet. A treia dragoste.
No. 32-33-34. Henryk Sienkiewzci. Hania. Roman.
No. 35-36-37. Guy de Maupassant: Pe apã. (Sur l'ean).
No. 38-39. Edgar Poe. Nuvele : Gandacul de Aur. Cele douii
ontoruri din strode. Morgai. Portretul oval. Putul i Pendu-
htl. Hop si Frog. Adevarul despre D-1 Waldemar. Pisiea
Neagra. Butoiasul de Amontillado.
No. 40. Theodor Körner. Nuvele i Povestiri doioase : Ce-
latoria la Schandau. Harfa. Stancile lui Hefting.
Woldemar. Tranclafirii. Turturelele. Cantec. Ruga.
No. 41-42-43'44. N. G. Rdaulescu-Niger : Fortuna... Tre-
catoare.
No. 45-46-47. Emile Gebhart : Dupa ce Ulyse revazu Itaca.
No. 48-49-50-51. loan Ghica: Pamantul i omul ilustrat. .

No. 52-53-54-55. N. G. Rcidulescu-Niger : Pe coasta de Azur :

0 Ionia la Menton.
No. 56-57. M. T. Cicero: Pledoaria pentru Titus Annum
Milo.
No.8. Robert Blatchford: Primejdia German&
No. 69. Em. Elefterescu : Despre Obleatorie.
No. 60-61. Henrik Sienlcievici: SW1 Urraltml ilustrat..
Biblzoteca Universald ii justifica titlul prin aceea c va
publica in mod universal tot ceeace este bun in litera,tura
m stiinta ea : filosofie i critica ; poesii i romane; nuvele si
povesti ; schite istorice i descriptii geografice ; cu un
cuvant ea publicri tot ceeace este bun si moral, tot ceeace
poate fi util si placut. V%
In atingerea acestui scop, ea va apare nu numat odatar,i
lona dupa cuni a anuntat, ci chiar de mai nuilte ori, atarnind
tot succesul ei dela incorajarea ce ne-o va da stimatii cititori
pe care'i rugam a ne da tot concursul.
Directiunea «Bibliotecei Universale se okra pentru. s:er-
viciul literati:1rd romanesti, ca sa fie intermediara intre-au-
tori si public. In acest scop maga pe scriitorii romani, diem
trimeata operile originale, sau traduceri ale autorilor straini
Rpre a fi pnblicate in ea:
Corespondenta de orice natura, referitoare la BibliOtiio
Unwersald sa se adreseze : Atanasie I. Niteanu, strada gpitro1
No. 27, Bucure4ti.
Orice unman din e Biblioteca Universala* costa 25 bani. s
Abonamentul peutru ro numere, in curs de aparitiune.
platite inainte costa 2 lei
Catalogul editurei «Biroului Universal, Atanasie I. Ni-
erere. www.dacoromanica.ro
leant', strada Epicol No. 27, Bucuresti, sa trimete Gratis Is
 Nu tuturor ll-e dat a nemeri scrleri de lobos pentru icei ee
neva ceti : Editura BIROULUI UNIVERSAL, Atanasie I.
Nneanu din strada Epicol No. 27 Bucuresti, cu drept cuvânt
se poate fall, ca e singura institutiune care in aceasta pri-
wimp Ii intelege menirea de a da publieului tot ce e mai
de valoare.
De aceea, eine vrea sa vaza trumosul, eine vrea sil aiba
azilul, eine vrea sa. cunoasca bunul in literatura, n'are decat
s-5 se intreaca in a eumpara, marele i frumosul roman istoric
POTOPUL iu care lucrare, marele scriitor Henrik Sienkievici,
a pus toata caldurainimei sale, in a descrie cu o maestrie aleasa
toata furia razboiului, petrecut intre Poloni i Suedezi, là
-91trd a straluel Ca o aureola unwed iubire de patrie §i de vitejie.
Cele 1244 pagini mari de text, ilustrate cu scenele cele mai
importante ale razboiului, sant o comoara de cunostinti,
bleat pretul de 8 lei 50 bani al celor 4 mari volume, e o infima
soma fata cu bogatia romanului.
Acest roman des) se poate cell i singur, e Inca inteo lega-
tura foarte intima eu la felul in maretie i bunatate, renu-
mitul Prin Foe si Sable de acelas autor, i pe care editura
l'a scos tot in 4 vol. mari i ilustrate pentru pretul de 3 lei
;Is bani.
PRIN FOC si SABIE gi POTOPUL amandoud impreuna for-
meaza 8 marl volume
Noutatile Editurei : Fzlozofia luz Shopenhanen de C. 1.
!favor le, lucrare -de mare insemnatate, 2 lei 50 bani.
Morala Talmudului, dupa Alexie, Episcop de Saratoff
de- Iconomul Const. Nazarie Profesor Universitar la facul-
tatea de Teologie din Bueurefti. Una din rarile lucrari,
ce ar trebui cetita de toti crestinii, mai ales cà nu
costa decAt 15 bani /ranee la domiciliu.
Wilhelm al II.ea OtrAvitorul e o brogurici cu o poem a marelui
academician franccz Edmond Rostand, tradusi in versuri de postal Roman,
N. RADULESCU-NIGFR. 20 bani franco la domiciliu.
lnvataturile Rabinilor asupra temei : Cum eliOgd israelul
puterea 51 steipanirea, ce i Se cuvine asupra tuturor popoare-
ler do pe pdmdnt, de Dr. Alexe Beineileanu,carticica plina de
ceie mai tainice poveti ca cari Iudanii pun stapanire pe
lame, gi care ar trebui rrispandità /titre toti Romanii ; ea
eosin numai 20 bani, franco.
Mean! Apelor, un volum cu cele mai frumoase poezii pa-
Criotice, de renumitul poet gi prozator NIRaduleseu-Niger. I leu
r "RI Tin .13nPORUL* Soc. Anon. Bul. Elisabeta 27 Buc.

www.dacoromanica.ro