SERVICIILE SECRETE BRITANICE

(SIS)

M.I.6

Documentele şi faptele disponibile demonstrează că eficacitatea Serviciului Secret

britanic, sub toate formele, a suferit schimbări mult mai mari decât ale oricărui organism
naţional comparabil. În unele epoci, a înregistrat succese deosebite, iar în altele eşecuri
lamentabile. “ Pe parcursul unor decenii s-au cheltuit prea puţini bani pentru a se putea obţine
rezultate demne de acest nume, în timp ce în alte perioade de timp creşterea fondurilor a permis
Serviciului Secret să introducă reforme în organizarea şi metodele sale pe cât de utile, pe atât de
spectaculoase”.1

ISTORIC

Un moment de început în istoria organizării serviciilor secrete pot fi considerate măsurile

pe care le-a luat regeele Henric al VII-le pentru a proteja informațiile secrete față de curioziatea
venețienilor, ca apoi să devină o profesie și o instituție în timpul reginei Elisabeta (1558-1603).
“Literatura de specialitate este unanimă în a considera că Francis Walsingham este cel care în
anul 1573 a reuşit să înfiinţeze prima organizaţie ce avea drept scop activitatea de informaţii,
primul serviciu secret din istoria Angliei. ”2Acesta a fost finanțat din propiul buget, dar a dus o
mulțime de beneficii coroanei britanice, care se afla pe atunci în conflict cu Spania și Franța.

În timpul regimului personal instaurat de Oliver Cromwell, serviciul secrete a cunoscut o

perioadă de prosperiate și inovație. La conducerea acestuia era John Thurloe, care deținea un
număr important de funcţii executive, fapt care a permis serviciului să se perfecţioneze
organizatoric şi să-și sporească eficienţa. Unul dintre motivele de evoluție ale sistemului se
datorează deciziei de a-și recruta personalul din rândurile intelectualității și ale aristocarției.
Dominaţia Angliei pe continent şi pe mările lumii, și pe celelalte continete îi se datorează în

1
Marian Ureche, Doru Bratu, IstoriaI Serviciilor Secrete – Volumul I –Marile Puteri Tradiţionale, București, Ed.
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004, p 11.
2
Ibidem.
mare parte activitatății intense a acestui serviciu. În secolul al XIX- lea, serviciul a conoscut o
peioadă lipsită de activiate organizatorică, urmând ca spre sfărșitul acestuia, servicul să-și
înființeze Departamentul topografic şi statistic, Serviciul special, Serviciul de Informaţii al
marinei şi structuri informative în cadrul unor ministere şi instituţii, Modificările pe continent
erau tot mai vizibile, pericolul german tot mai eminet, iar crearea celor două coalții europene, a
dus în anul 1909 la “ înființarea Serviciului Secret de Informaţii, care, funcţional, s-a împărţit în
două secţii: M.I.6 (spionaj) şi M.I.5 (contraspionaj).”3 Structurile proaspăt create, au avut parte
de o legislație clară și lideri competenți, ceea ce a dus la reușita dobândită de serviciile britanice
atât pe continet, cât și în afara acestuia. De asemenea, folosirea, la sfârțitul Primului Război
Mondial a femeilor ca agenți secreți, a unor personalități culturale și a intelectualilor, a dus la
domninarea Orientului Mijlociu și a lumii arabe de către coroana britanică, “ilustrativ este cazul
colonelului Thomas Edward Lawrence, ofiţer al M.I.6.”4

În contextual creșterii amenințării naziste la sfârșitul anilor 1930, SIS, a început să se

pregătească pentru posibiliatea unui război, astfel a creat Secțiunea D în cadrul Laurence Grand.
Scopul secțiunii D a fost simplu – “să planificați, să pregătiți și, atunci când este necesar, să
efectuați sabotaj și alte operațiuni clandestine, spre deosebire de colectarea de informații”.5
Activiatea SIS, se remarcă prin anumite rețele precum Service Clarence, care a fost una dintre
cele mai de succes rețele de SIS din Belgia în timpul războiului, condusă de Hector Demarque și
Walthère Dewé. De-a lungul războiului serviciul Clarence a furnizat informații valoroase despre
o gamă largă de activități inamice, inclusiv apărarea coastei, efectele bombardamentului aliat și
locația unităților germane.”6 O altă rețea cu rezonanță este și rețeaua Alianță din Franța care a
fost condusă de Marie-Madeleine Fourcade. Rețeaua a existat până în august 1942, când a a avut
loc o scugere de informații , iar 145 de agenți au fost deconspirați. A fost o sursă de informații de
înaltă calitate despre mișcările trupelor inamice, ordinea germană de luptă și armele secrete
naziste. “În anii celui de al Doilea Război Mondial, serviciile britanice au dat măsura valorii lor.
Înfiinţarea S.O.E.7 a constituit răspunsul practic la îndemnul de „a da foc Europei“ prin acţiuni

3
Ibidem, p 29.
4
Ibidem, p 29.
5
SECRET INTELLIGENCE SERVICE MI6, https://www.sis.gov.uk/our-history.html, (accesat 28.04. 2018).
6
Ibidem.
7
Special Operations Executive, a fost o organizație britanică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizația a fost înființată la inițiativa lui Winston Churchill și Hugh Dalton în iulie 1940.
de război economic şi sabotaj. Succese spectaculoase în această perioadă au fost: cazul Rudolf
Hess, cazul Wilhelm Canaris, Operaţiunea Mincemat, organizarea reţelei Lucy şi organizarea
colaborării cu serviciile secrete americane.”8 Un alt moment în care implicațiile SIS au fost
esențiale pentru inclinarea balanței în favoarea Antantei este acela când pentru pregătirea
invaziei aliaților din Franța în iunie 1944, SIS a colaborat cu aliații săi americani și francezi în
crearea unor echipe speciale de agenți. Cu numele de cod Sussex, acești bărbați și femei, care
lucrau în perechi, trebuiau să fie lăsați în spatele liniilor inamice pentru a oferi informații de
primă linie după Ziua D. În august 1944, la doar două luni după invazie, peste 30 de echipe au
fost în Franța și au transmis peste 800 de mesaje.

Activitatea serviciilor secrete britanice în perioada Războiului rece a fost marcată de

realizări importante, dar şi de eşecuri. Ca și succese sunt considerate a fi cazul Penkovski şi
acţiunile de contracarare a spionajului sovietic în anii 1971 şi 1983. “Eşecuri notabile au fost
cazul Profumo şi mai ales cazul celor cinci de la Cambridge.”9 Existenţa M.I.6 a fost dezvăluită
oficial, public, în anul 1991 de către primul ministru, John Major. Tot atunci a fost dezvăluit
pentru prima dată şi numele şefului serviciului.

Când vorbim de M.I.6., trebuie, cu desăvârșire să amintim clădirea monumentală unde își
desfășoară activitatea, Vauxhall Cross, care a devenit ușor de identificat din aparițiile sale în mai
multe filme James Bond. Cu o arhitectură superbă, realizată de arhitectul Terry Farrell, clădirea
se inspiră din arhitectura anilor 1930 cum ar fi “stațiile electrice Battersea și Bankside, precum și
templele mayașe și aztece. Alcatuită din 60 de suprafețe diferite de acoperiș și șase perimetre și
atriene interioare, aceasta include uși special concepute și 25 de tipuri diferite de sticlă pentru a
satisface nevoile specifice ale Serviciului.”10 Vauxhall Cross a fost deschis oficial de către
Majestatea sa, Regina Elisabeta a II-a, în iulie 1994 și a fost casa SIS de atunci până în prezent.

În prezent SIS este condus de Alex Younger, acesta fiind al șaisprezecelea șef care se
afirmă public, și care, la fel ca toți predecesorii săi se semnează cu litera C, numai în stilou
verde. Înainte de a se alătura SIS, Alex a fost ofițer în armata britanică, apoi absolvent al
economiei, sa alăturat SIS în 1991 și de atunci a fost ofițer operațional al Serviciului, participând

8
Op. Cit, p 30.
9
Op.cit, p 31.
10
SECRET INTELLIGENCE SERVICE MI6, https://www.sis.gov.uk/our-history.html, (accesat 28.04. 2018).
la numeroase operațiuni precum cele din 2012 de la Jocurile Olimpice. Acesta se află la
conducere din anul 2014 și conduce toate misiunile dsfășurate la nivel mondial, principlalul său
scop este ca SIS să rămână în continuare una dintre cele mai importante agenții de informare din
lume. În prezent, conform unui articol BBC din 2017, SIS, “se plasează pe locul trei în lume,
fiind depășită de CIA și ISIS. Aceasta are un buget anual de 2,6 lire sterline.”11 Structura
serviciului este apropiată de cea a Ministerului de Externe. Pentru o mai bună coordonare şi
acoperire a acţiunilor, colaborarea cu diplomaţii este foarte strânsă. Serviciul are ca obiective:
consolidarea securităţii naţionale; creşterea transparenţei; oficializarea statutului său în
concordanţă cu legea Intelligence Services Act, care îl plasează sub autoritatea Secretarului
pentru Afacerile Externe şi Commonwealth. Prin lege, documentele serviciului nu pot fi
declasificate decât după o perioadă de 100 de ani.

Recrutarea a personalului este din bază comună cu ce a M.I.5, iar una dintre componenta
principală este cea militară. La baza selecţiei stau elemente precum: mediul familial şi poziţia
socială, de asemenea, imporante sunt și : gradul de instruire, originea socială, temperamentul şi
trăsăturile de caracter (robusteţe psihică, echilibru emoţional, seriozitate,loialitate şi
responsabilitate). O altă bază de recrutare o reprezintă persoanele care au lucrat în poliţie sau au
colaborat cu serviciile secrete. Este interzisă încadrarea în serviciu a celor ce nu au cetăţenie
engleză sau nu sunt născuţi în Anglia. În ceea ce priveşte metodologia folosită de SIS, aceasta,
este foarte bine tăinuită, dar se știe totuși că serviciile secrete engleze se remarcă prin atingerea
unor obiective utilizând mişcări colaterale, indirecte, de biliard, precum şi prin folosirea pe scară
largă a influenţei, propagandei şi războiului psihologic.

Misiunea M.I.6

Principala misiune a SIS, cunoscut pe plan global ca M.I.6, este de a oferi “Guvernului
Maiestății Sale o capacitate secretă globală.”12 Pentru a face asta, SIS, colectează informații
secrete, organizează operațiuni în străinătate pentru a preveni și detecta infracțiunile grave și
pentru a promova și apăra securitatea națională și bunăstarea economică a Regatului Unit. M.I.6
colaborează îndeaproape cu MI5 (Serviciul de Securiatate internă) și GCHQ (Centrul

11
, Top 10 Most Powerful Intelligence Agencies In The World 2018, BBC News Hub
http://www.bbcnewshub.com/top-10-most-powerful-intelligence-agencies-in-the-world-2018/, (accesat 28.04.
2018).
12
SECRET INTELLIGENCE SERVICE MI6, https://www.sis.gov.uk/our-mission.html, (accesat 30.04.2018).
Guvernamental de comunicații), iar prin natura secretă a activității lor, aceștia acționează într-un
cadru legal strict. Pentru a duce la îndeplinire misiuii lor, este nevoie de oameni dintr-o gamă
largă de medii cu o varietate de aptitudini diferite pentru a ajuta la contracararea numărului tot
mai mare de amenințări. “Dar toți împărtășesc aceeași misiune - de a proteja țara, oamenii și
interesele acesteia.”13

Printre particularităţile SIS se găsesc: secretizarea, tradiţia, capacitatea de adaptare,

profesionalismul şi metodologia. Secretizarea se referă la faptul că, practic, pentru guvernul
britanic, serviciile speciale „nu există“, ofiţerii desfăşurându-şi activitatea în mod acoperit,
principiu vizând inclusiv pe şefii structurilor informative. Parlamentul nu are drept de control
asupra M.I.6, iar mijloacelor de informare în masă li s-a „recomandat“ de un comitet parlamentar
să urmeze reguli foarte stricte în ceea ce priveşte publicarea de informaţii în legătură cu
activitatea serviciilor speciale. De asemenea, Serviciile britanice se evidenţiază prin conservarea
tradiţiei, ceea ce, printre altele, a condus la o foarte bună relaţie cu majoritatea populaţiei, care
are o imagine pozitivă despre activitatea acestor instituţii. Serviciile britanice au cunoscut de-a
lungul timpului numeroase reorganizări, datorate schimbărilor de plan intern şi internaţional,
dovedind o mare capacitate de adaptare la configuraţia prezentului şi mai ales a perspectivei.
Profesionalismul este iarăși o calitate indiscutabilă a sistemului de informaţii englez datorată
criteriilor riguroase de selecţie a personalului.

Combaterea amenințărilor

Strategia de Securitate a Marii Britanii identifică riscuri de securiate tot mai diverse, la
care SIS trebuie să se adapteze și să combine resursele coelctive de securitate. M.I.6 joacă un rol
crucial în combaterea proliferării la nivel mondial a armelor de disitrugere în masă. Acest lucru
este posibil prin obținerea informațiilor cu privire la țările interesate în proliferearea acestora și
prin colaborarea cu celelate agenții din Marea Britanie, dar și cu agențile partenere de peste
hotare, precum și controlul riguros al armelor care ies sau intră în regat. Unul dintre succesele lor
de top a fost rolul lor în a pune AQ Khan, care a condus cea mai mare rețea de proliferare
nucleară pe care lumea a văzut-o vreodată, complet în afara afacerii. În ceea ce privesc
amenințările teroriste, care devin tot mai diverse și imprevizibile, SIS joacă un rol esențial

13
Ibidem.
deoarece acestea detectează și distrug ameinințările teroriste, atât din regat, cu ajutorul M.I.5,
când acestea devin un risc internațional, cât și din afara acestuia. Una dintre principalele
activități împotriva terorismului, este recrutarea de informatori, care oferă informații cheie
despre planurile și organizațiile teroriste. Strategnia de securiate a Marii Britanii, identifică
spațiul cibernetic ca fiind unul dintre cele patru domenii de risc de securitate pentru regat. Astfel,
„lucrând ca parte a unui efort transfrontalier guvernamental, SIS furnizează informații secrete
care ajută la protejarea Regatului Unit împotriva amenințărilor cibernetice actuale și viitoare de
la o serie de actori cibernetici, fie din state ostile, teroriști și sau criminali.”14

Cazuri speciale din istorie

Anul 1961 este marcat ca fiind unul negru pentru comunitatea informativă britanică.
Atunci, un ofiţer al M.I.6, George Blake, folosit ca agent dublu într-un joc operativ cu sovieticii,
este demascat ca trădător, dar, după ce este judecat şi condamnat la 48 ani de închisoare, reuşeşte
să evadeze şi să dispară, serviciile secrete nedispunând nici măcar de o fotografie pe care să o
difuzeze la punctele de frontieră. Anul 1961 a fost marcat şi de scandalul Profumo (ministru de
Război în cabinetul englez). Demnitarul englez întreţinea relaţii cu o femeie de moravuri uşoare,
care îl avea printre clienţi şi pe Evgheni Ivanov, ataşat naval adjunct al ambasadei U.R.S.S. la
Londra. Pe această filieră s-au scurs spre sovietici unele date cu caracter confidenţial. Urmarea a
fost aceea a compromiterii ministrului, care a fost nevoit să demisioneze. Există și cazuri de
succes înregistrate de S.I.S precum „recrutarea colonelului Oleg Penkovski din cadrul serviciului
de informaţii al armatei sovietice, G.R.U. Acesta a furnizat serviciilor secrete britanice, din
aprilie 1961 până în august 1962, informaţii extrem de importante privind reţeaua G.R.U. şi date
de ordin strategic şi militar. Aceste secrete au fost dezvăluite de Penkovski în speranţa că
regimul din ţara sa va fi răsturnat sau, cel puţin, zdruncinat din temelii şi reorientat într-o altă
direcţie. Descoperit de serviciile de contrainformaţii sovietice, el a fost judecat şi condamnat la
moarte. În cursul anului 1971, după un studiu îndelung şi atent, au fost expulzaţi din Marea
Britanie 105 diplomaţi sovietici care aveau legătură cu activitatea de spionaj ce a dat o grea
lovitură K.G.B. şi

14
Ibidem .
G.R.U., a căror activitate a fost serios slăbită în această ţară. În anul 1983, datorită acţiunilor de
contraspionaj, a fost descoperit şicondamnat pentru spionaj Michael Bettaney, care încercase să
furnizeze informaţii K.G.B.-ului.”15

15
Op.cit , p 20.
CONCLUZIE

Serviciul de informații britanice, cunoscut și ca MI6 este unul dintre cele mai renumite
servicii secrete din întreaga lume. Aceștia oferă Guvernului Maiestății Sale o capacitate secretă
globală. Colectează informații secrete și organizează operațiuni în străinătate pentru a preveni și
detecta infracțiunile grave și pentru a promova și apăra securitatea națională și bunăstarea
economică a Regatului Unit. De asemenea, colaborează cu MI5 și GCHQ, iar natura secretă a
activității lor înseamnă că acționează într-un cadr legal strict. Este nevoie de oameni dintr-o
gamă largă de medii cu o varietate de aptitudini diferite pentru a ajuta la contracararea numărului
tot mai mare de amenințări pentru Marea Britanie. Eficienţa activităţii desfăşurate de ele s-a
datorat preocupării manifestate de factorul politic pentru buna lor organizare, la baza căreia a stat
îmbinarea necesităţilor de modernizare cu tradiţia. SIS şi acţiunile desfăşurate de ele au constituit
o sursă de inspiraţie pentru numeroase astfel de instituţii create în multe ţări în epoca modernă.
Acţiunile SIS au influenţat cursul a numeroase evenimente care s-au derulat în istoria Angliei.
BIBLIOGRAFIE:

Lucrări scrise:

 URECHE, Marian, BRATU, Doru, ISTORIA SERVICIILOR SECRETE – Volumul I –

Marile Puteri Tradiţionale, Editura Fundaţiei România de Mâine, București, 2004.

Surse electronice:

 SECRET INTELLIGENCE SERVICE MI6, https://www.sis.gov.uk/our-history.html.

 BBC News Hub, Top 10 Most Powerful Intelligence Agencies In The World 2018, BBC
NewsHub,http://www.bbcnewshub.com/top-10-most-powerful-intelligence-agencies-in-
the-world-2018/ .