Lucrarea de laborator nr.

Studierea sursei de alimentare electrică de putere mică

Scopul lucrării: de a face cunoştinţă cu schemele electronice

de redresare monofazate pe bază de diode semiconductoare. Urmărirea
influenţei filtrelor de netezire asupra formei şi valorii tensiunii b b
redresate. Studierea funcţionării stabilizatorului.
,.., 1) 2)

Noţiuni teoretice generale

Redresoarele sunt circuite electronice nelineare care efectuează

u,h
oH/AAJt•
conversia energiei electrice de curent alternativ în energie electrică de
curent continuu (de un singur sens). Această conversie este posibilă
datorită elementelor neliniare pe care le conţine circuitul: diodelor
semiconductoare, cam dispun de proprietatea de a conduce cuncntul
într-o direcţie. Micşorarea pulsaţiilor curentului redresat, este
realizată cu ajutorul filtrelor de netezire. Pentru a menţine constantă : :

tensiunea continuă pe sarcină, între sursa de alimentare şi sarcină este

conectat un stabilizator de tensiune. o ,, , r o
În funcţie de numărul de faze ale transformatorului sunt u..,._,..u2n1
ctoare şi
redresoare monofazate şi polifazate. Redresoarele monofazate se Fig. 3.1 Schemele electrice de redresoare cu diode semicondu
împart în două categorii: diagramele de timp ale tensiunilor şi curenţilor
• redresoare care redresează o singură perioadă, numite ş1 1) redresor monofazat monoalternanţă . �
redresoare monoaltemanţă; 2) redresor monofazat dublă alternanţă cu punct median m
• redresoare care redresează ambele perioade, numite ş1 secundarul transformatorului
redresoare dublă alternanţă (bialternanţă). 3) redresor monofazat dublă alternanţă în punte.
Redresoarele dublă alternanţă se divizează în:
• redresoare cu priză mediană în secundarul transformatorului de Tensiunea la bornele de ieşire ale redresorului uo prezintă o
reţea; funcţie periodică şi conţine component� �ontinuă Ua şi c�mponente
.
• redresoare în punte. alternative de diferite frecvenţe (armomc1 de ordm superior). Acest
După tipul de elemente de redresare utilizate, se disting redresoare lucru rezultă clar din dezvoltarea în serie Fourier. La redresorul
necomandate (cu diode semiconductoare) şi comandate (cu tiristoare). monoalternanţă
Schemele electrice ale redresoarelor monofazate necomandate
sunt prezentate în figura 3. I.
uo = Uo (1 + 2 cos mt + 3.3 cos 2wt - 2_
1r
15
cos 4mt + .. -) (3.1)

iar Ia redresorul dublă alternanţă:

28 29
 Lucrarea de laborator nr. 3

Studierea sursei de alimentare electrică de putere mică

Scopul lucrării: de a face cunoştinţă cu schemele electronice

de redresare monofazate pe bază de diode semiconductoare. Urm ărirea
influenţei filtrelor de netezire asupra formei şi valorii tensiunii b
redresate. Studierea funcţionării stabilizatorului. 2)
1)

Noţiuni teoretice generale

Redresoarele sunt circuite electronice nelineare care efectuează

conversia energiei electrice de curent alternativ în energie electrică de
curent continuu (de un singur sens). Această conversie este posibilă
datorită elementelor neliniare pe care le 1:::onţine circuitul: diodelor
semiconductoare, care dispun de proprietatea de a conduce cun, ntul
într-o direcţie. Micşorarea pulsaţiilor curentului redresat, este
realizată cu ajutorul filtrelor de netezire. Pentru a menţine constantă
tensiunea continuă pe sarcină, între sursa de alimentare şi sarcină este
conectat un stabilizator de tensiune.
În funcţie de numărul de faze ale transformatorului sunt
redresoare monofazate şi polifazate. Redresoarele monofazate se Fig. 3.1 Schemele electrice d� redresoa:e �u di�de sem! conductoare şi
împart în două categorii: diagramele de timp ale tensmmlor ş1 curenţilor
• redresoare care redresează o singură perioadă, numite şi I) redresor monofazat monoalternanţă
. �
redresoare! monoalternanţă; 2) redresor monofazat dublă alternanţă cu punct median m
• redresoare care redresează ambele perioade, numite şi secundarul transformatorului
redresoare dublă alternanţă (bialternanţă). 3) redresor monofazat dublă alternanţă în punte.
Redresoarele dublă alternanţă se divizează. în:
• redresoare cu priză mediană în secundarul transform atorului de Tensiunea la bornele de ieşire ale redresorului uo prezintă o
reţea; funcţie periodică şi conţine component� �ontinuă Ua şi c? mponente
.
• redresoare în punte. alternative de diferite frecvenţe (armomc1 de ordm superior). Acest
După tipul de elemente de redresare utilizate, se disting redresoare lucru rezultă clar din dezvoltarea în serie Fourier. La redresorul
monoalternanţă
necomandate (cu diode semiconductoare) şi comandate (cu tiristoare).
Schemele electrice ale redresoarelor monofazate necomandate
sunt prezentate în figura 3.1.
( 2
u o = Uo 1 + - cos mt + - cos 2mt - -
1r

3
2
15
cos 4ml + ...) (3.1)
2
iar Ia redresorul dublă alternanţă:
28 29
 u0 = U0 (1 + �cos
3
2mt _ -3.._cos 4mt + ...).
15 3.2)
În schema redresorului monoalternanţă conform (3.1)
amplitudinea armonicii fundamentale are valoarea:
Componenta continuă Uo a tensiunii U2m 1rUo
valoarea medie a tensiunii redresate pulsatorii prezintă U(1) = - - =- - (3.9)
2 2
U0 =..!1!__ fu2,,, sinmtdmt=..!1!__ f✓2u2 sinmtdmt= m ✓2U (3.3)
1(

U(i)
1(

Prin urmare q =- = 1,57 (3.1 O)

2,r o 2,r o 1r 2 Uo
în care: m- numărul de faze redresoare, în schema bialtemanţă amplitudinea armonicii fundamentale
U2m. - valoarea maximală (de amplitud (vezi 3.2):
ine) a tensiunii
secundarului transformatorului; (3.11)
U2 -- U2"' - valoarea efectivă a tensiunii secundarulu
✓2 i ŞI
transformatorului; q = !!Q]_ = !: = 0,67 (3.12)
co- frecvenţa circulară a tensiunii reţelei; co= U0 3
21(, unde!­
frecvenţa. în majoritatea cazurilor redresorul este urmat de un filtru de
Pentru schema monoaltemanţă unde m _ _ „ _
= 1 valoarea medie a netezire rolul acestui este de a atenua ondulaţitle tensmm_i ŞI a reduce
tensiunii redresate este sau înlă�ura armonicile de ordin superior din semnalul util. Schemele
Uo = 0, 45 U2, de bază ale filtrelor de netezire sunt prezentate în figura 3.2.
iar pentru schema dublă alternanţă, und (3.4)
e m ,= 2 L L
Uo = 0, 9 U2 (3.5)
Tensiunea inversă maximală pe diod
ă apare în timpul alternanţei
negative, când dioda nu conduce şi este R•s
egală cu valoare maximă (de (b) · (c�rp,,
vârf) a tensiunii secundarului transform ator
ului (•)3 " �

3
2 4 2 4 2 4

U inv.niax. =U2m = ✓2U2 =trUo (3.6)

(Ţ'fQ,,
L R R
Tensiunea inversă aplicată la dioda care nu
conduce în schema
dublă alternanţă cu punct median în bob
ina secundară este egală cu �
suma tensiunilor secundare U21 şi U (e)
c Rs
(
Rs
22
2
U;,,v max = 2 ✓U2 (3. 7)
2 4 �4 4

Raportul dintre valoarea efectivă a compone

ale tensiunii redresate şi valoarea medie ntelor alternative
a acesteia se numeşte factor Fig. 3.2. Schemele de bază ale filtrelor de netezire:
de pulsaţie q. Neglijând armonicile supe a) filtru tip C· b) filtru tip L; c) filtru LC forma "T'; d) filtru
rioare obţinem expesia
simplificată LC forma "TI"; e) filtru RC forma "'I''; f) filtru RC forma "IT".
U(1)
q=- (3.8) Caracterul filtrnlui este determinat de primul ele�ent
Uo (elementul de intrare), astfel filtre!� �• d, f se numesc capac1t1ve,
în care U(J) - amplitudinea primei armonici fundamentale. filtrele b,c inductive, iar filtrul e - rez1st1v.
30 31
 e
. � obicei_ în filtre condensatoarele se conectează î1i paralel cu
sarcma, rar m � uctanţ ele (�obinele) - în serie cu sarcina R s . Pentru ca c) La titrul LC de formii ,;I''
filtrul sa� funcţioneze efectiv este necesar ca să se realizeze condiţiile: 1
w(,)L-
c (
Xc = --<<R,.,> (3.13) S= CV i) =w 2 LC -1 (3.20)
CO(l)C l ( 1)

w(l)c
(3.14)
în care Xc, X,. - reactanţa condensatorului şi respectiv a bobinei, d) La filtrul LC de formă „TI"
CV(J) - frecvenţa circulară a armonicii fundamentale C- capacitatea LC,C 2 ==
s ; (C1 = C2 ) (3.21)
W( IJ ·Rs
3
condensatorului, L - inductanţa bobinei.
Efica�itatea filtrelor poate fi apreciată cu ajutorul
.
coefic1entulm de netezire S, care se defineşte ca raportul dintre e) La filtrul RC de formă ,;I"
factorul de pulsaţie la ie�ir redres rului (la intrarea filtrului) q, şi S = (0,5 ... 0,9) CV(l)RC (3.22)
�� ?
factorul de pulsaţie a tenstunn �m sarcmă (la ieşirea filtrului) q
2 Filtrul cu intrare pe bobină nu se foloseşte la redresoare monofazate
s = !fJ_ (3.15) monoalternanţă din cauza eficacităţii sale reduse (inductanţa schimbă
q2 numai faza ondulaţiei curentului faţă de tensiune).
În majoritatea filtrelor factorul de netezire poate fi apreciat din Caracteristica externă a redresorului reprezintă dependenţa
valorii medii a tensiunii redresate de valoarea medie a curentului
raportul S= Z12 (3.16)
Z 34
sarcinii U0 = f(lo) şi poate fi interpretată cu ajutorul ecuaţiei
în care Z12 şi Z34- impendanţele la intrarea şi la ieşirea filtrului. Uo = Uno- ( 6.Ud + t::,.Ur + loR1) (3.23)
Relaţiile principale de calcul la filtrele redresoarelor: unde U00 - valoarea medie a tensiunii redresate la funcţionarea
a) La filtrul capacitativ C în gol a redresorului (Io = O),
!::,. Ud -- valoare medie a căderii de tensiune pe diode,
{).Ur - valoare medie a căderii de tensiune pe secundarul
C = ---� ----- (3.17) transformatorului,
w0iXc w(J J · 0,1 • R s 10R1 - valoarea medic a căderii de tensiune pe rezistenţa activă
R1 a filtrului de netezire conectat în serie cu sarcina.
b) La filtrul inductiv L Caracteristicile externe ale diverselor redresoare monofazate
dublă alternanţă sunt arătate în figura 3.3.
(3.18) Toate caracteristicile prezintă curbe neliniare continuu
descrescătoare, panta căror depinde de căderile de tensiune pe
elementele filtrului. Pentru redresorul cu filtru LC se disting două
Deoarece X L =w(,)L>>Rs rezultă : regimuri de funcţionare: regimul de curent permanent în bobină
( /0 � Iocr ) şi regimul de curent întrerupt în care condensatorul C
{j) 1i
S=- - (3.19)
(

Rs
afectează curentul redresat. Regimului normal îi corespunde porţiunea
IO > I0,, (curentul critic) a caracteristicii externe.
32
33
 principale de stabi}izatoare:
• stabilizatoare parametrice care folosesc o impendanţă neliniară
(de obicei dioda Zener) paralelă cu sarcina, capabilă să compenseze·
variatiile t ensiunii de ieşire;
•· stabilizatoare prin compensaţie, -în care elementul de reglare
este conectafîn serie, sau în paralel cu sarcina.
2 În schema bloc tipică a, stabilizatorului prin compensaţie, arătâtă

l
U00 0.9U1 în figura· 3.4 se efectuează în permanenţă compararea tensiunii de
=

1
ieşire •r eale Vs, cu tensiunea de referinţă fixată de stabilizatorul
4
3 parametric REF. La -abaterea tensiunii Vs de la valoarea prestabilită
apare un semnal de eroare egal cu diferenţa (Vs - VreJ) care este
aplicată Ia amplificatorul de curent continuu A. Semnalul amplificat
O Io. cr lo acţionează asupra regulatorului ER modificînd rezistenţa acestuia şi
Fig. 3.3 Caracteristicile externe ale redresoarelor reducînd tensiunea Us la valoarea prestabilită de referinţă Uref, fixată
monofazate dublă alternanţă de stabilizatorul parametric REF şi în dependenţă de valoarea
1. fără filtru 3. cu filtru „LC' diferentei dintre aceste tensiuni, în mod automat acţionează asupra
2. cu filtru capacitiv C 4. cu filtru RC regulat�ru Jui A, care comandă elementul de reglare ER; acesta îşi
modi fică rezistenţa, astfel încât diferenţa să fie minimală.
Stabilizatoarele de tensiune au destinaţia de a stabiliza
ER
tensiunea redresată. Parametrii de bază ai stabilizatorului de tensiune:
• factorul de stabilizare egal cu raportul dintre variatia relativă a Ps
tensiunii la intrarea stabilizatorului şi variaţia relati vă a' tensiunii în
sarcină, când rezistenţa sarcinii este constantă; A
Rs
K = t-.Umt IUmt I R = : const
"'' l:!..U IU
s (3.24)
.'i s

• rand�mentul �gal cu raportul dintre puterea utilă în sarcină şi

+
puterel:} nommală de intrare;
P;e, uies . /ies
7]==-· =--'-':::..._...:..::::... (3.25)
P;nl vint . /int Fig. 3.4 Schema bloc a stabilizatorului prin compensaţie în serie:
• rezistenţa de ieşire a stabilizatorului egală cu raportul dintre 'ER- e lement de reglaj; A - element de comparaţie şi amplificare
variaţia tensiunii la ieşire (în sarcină) şi variaţia curentului sarcinii de curent continuu; REF - e]ţment de referinţă (stabilitron); Rs -
1�us1 sarcina alimentată.
Ries = -,--, iUini = const (3.26)
M„
În funcţie de modul de conectare a elementului de reglare se
În funcţie de metoda de stabilizare se disting două tipuri
disting stabilizatoare de tip serie la care, elementul de reglare şi sursa,
34 35
sunt în serie şi stabil izatoare de ti p parale l la care elementele Desfăşurarea lucrării
mentionate sunt legate în paralel. Sch e m a electrică tipică a
stabilizatorului înseriat cu elem e nte disc rete este arătată în fi gura 3 .5 . 1. Se face cunoştinţă cu platforma lucrări i, aparatele de
Elementul de referintă este un stabi l izator parametric de măsurat şi sursele de alimentaţie a standu lui .
tensiune alcătuit din dioda Z�ner VD ş i reziste nţa R2. Elementul de 2. Se realizează montajul circuit ului monoaltemantă fără filtru
măsură (traductorul) este divizorul de tensiune form at <lin rezistenţele (întrerupătoarele SA J ... SA4 se stabile sc în· poziţia indicată
în
R 3 şi R 4 şi potenţiometrul R P având factoru l d� tra?sfer �- Tranzistorul figura 3.6 iar SA5 se anclaşează).
VT2 joacă rolul elementului de comparaţi e ŞI de amplificare a Cursorul potenţiometrului R 3 se instalează în starea extremă
diferenţei dintre �U ieş şi U ref, iar tranz istoru l VTJ este elementul de stânga (curentul Io minim al). Limite le de măsurări ale aparatelor
se
reglare (execuţie). Rezistenţa R2 serveşte la fixarea p_unctului static de stabi lesc I 00V şi I 00mA . Se măsoarii tensiunea V ce coresp
0 unde
funcţionare al diodei Zener, iar rezistenţa R 1 este rezi stenţa de sarcină valori lor Io înscrise în tabelu l 3. I .
a amplificatorului de eroare.
!..r
a VD I SA i -1._
2
Rl R.3 3 C

-
SA3
VT2 Ie2 rA2
Rp Rs
I V
R2 RI +

R.4
VD
+
Fig. 3 .6. Schema electrică a redresoru lui monofazat
Fig. 3. 5 Sc h ema elec:trică tip ică a stab� lizatoru lui
monoalternanţă şi bialternanţă pentru scoaterea caracteristici lor de
de tensiune în serie cu e l emente d i screte.
ieşire.

Se repetă măsurările pentru celelalte montaje:

Modul de functionare. Creşterea tensiunii la intrare provoacă
creşterea tensiuni i în , sarcină şi tensiunii �Us . Evi<l.ent creşte şi
I I-
semnalul IVBE2 = I/JVS Ivr�f I ceea c e duce la sporirea curentului
Ici şi a căderii de tensiune pe rezistoru l R 1 . Creşte potenţialul bazei
tranzistorului VT 1 , simultan scade ten siunea U Es1 ş i Cl!rentul IBI . Ca
urmare rezistenta interioară a tranzistorului VT 1 dev ine mai mare ,
căderea de tensi�ne pe această rezistenţă creşte, iar tensiunea Ia ieşire
scade şi tinde spre valoarea sa iniţială.
36
• Redresoru.I cu filtru „C" (întrerupătorul SA2 anclaşat)
• Redresorul cu filtru „L" (comutatorul SA3 în poziţia 2, SA2
dezanclaşat)
• Redresorul cu filtru „LC" tip „7" (întrerupătorul SA4 anclaşat,
comutatorul SA3 în poziţia 2.
• Redresorul cu fi ltru „LC" de tip „n" (întrerupătoarele SA2, SA4
anc!aşate, comutatorul SA3 în poziţia 2
37
• Redresorul cu filtru „RC" tip „7" (întrerupătorul SA4 anclaşat, timp se efectuează cu ajutorul osciloscopului . Diagramele se vor
comutatorul SA3 în poziţia I prezenta în corespundere cu poziţia lor una faţă de alta în timp, la un
• Redresor4l �u. filtru „RC" tip „n" (întrerupătoarele SA2, SA4 curent nominal al sarcinii (10 = 30. . . 50 mA).
anclaşate, comutatorul SA3 în poziţia 1). · 6. Se măsoară şi se notează datel e pentru ridj�area diagramei
Datele obţinute se înscriu în tabelul 3.1. Măsurările se repetă dependenţei factorului de netezire S a filtrului de curentul sarcinii
pentru redresorul dublă alternanţă montajul cărui se obţine prin 7. S = f(lo)
anclaşarea întrerupătorului SA I. Se repetă tabelul 3. I în care se
_ u(l)ies
introduc datele obţinute. q l (vezi. 1 9) . q1 = --- , q 2 - --
U(l)int
S-
_- (3_28)
Tabelul 3. 1 q2 Uoint UOies

Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor exterioare în care Ur1J;n,, U(!Jieş - amplitudinea armonicii fundamentale a
ale redresoarelor componentei alternative la intrarea şi
respectiv ieşirea filtrului;
Io, mA 5 10 15 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Uo ;n,, Uo ;eş - valoarea medie a tensiunii redresate '1a intrarea
Pără filtru şi ieşirea filtrului.
!Cu filtru C 8. Se studiază stabilizator�l de tensiune cu elemente discrete
Cu filtru L arătat în figura 3. 7.
Cu filtru LC
> . 1-'orma 7
Cu filtru LC
"orma n
R3
K:u filtru RC

-
rorma 7
K:u filtru RC
!forma n o
li J
:5 �Us-UREF �
::>
3. Se ridică caracteristicile exterioare ale redresorului R4 ct:l. .

monoalternanţă pe un desen şi ale redresorului dublă alternanţă pe alt

desen.
+ v---------L........_______.__...L._--41--___J
4. Se determină rezistenţa interioară a redresorului pentru
ambele scheme. Fig. 3. 7 Schema electrică a stabilizatorului de te-nsiune pentru
r; = �o ' 1a,.,,,,=80mA (3.27) studierea proprietăţilor de stabilizare
o
5. Se schiţează diagramele de timp ale tensiunii Uo în sarcină Aparatele de măsurat se instalează la scăra I 00V şi l 00 mA
pentru toate cazurile studiate şi diagramele (oscilaţiile) tensiunii în respectiv. Potenţiometrul R 6 se fi xează în starea extremă dreapta. De
bobină secundară . Vizualizarea oscilaţiilor şi schiţarea diagramelor de la sursa de alimentaţie se aplică l a intrare ten s i unea Uim 13 V şi U0 =
38
39
(8 . . . J O V). Se scot datele pentru ridicarea caracteristicii de ieşire a
stabilizatorului Uo = f(lo) cu un interval de 1 O mA, începând cu Io = 5
mA până la eşecul procesului de stabilizare, fixând momentul eşecului.
Curentul se reglează prin varierea rezistenţei potenţiometrul ui R6.
datele se if1troduc în tabelul 3.2. Din caracteristica de ieşire se
,
determină rezistenţa de ieşire a stabilizatorului conform relaţiei (3 .26)
considerând Io = ls Uo = Us.
Tabelul 3.2
Datele expedmentale pentru ridicarea caracteristicii de ieşire a
stabilizatorului de tensiune
Io, mA
Uo, V
9. Cu ajutorul potenţialului R6 se instalează curentul sarcmn
Io =lonom = 30 mA şi se măsoară dependenţele Io = f(U;nJ şi
Uo = /(U;nJ începând de la U;n1 = 1 5 V până la U;n1 = O cu interval de
0,5V şi se fixează momentul eşecului stabilizării. Datele
experimentale se înscriu în tabelul 3.3.
Se ridică diagramele corespunzătoare şi se determină factorul
de stabi lizare Ksr conform relaţiei (3.24).
Tabelul 3.3
Datele experimentale pentru ridicarea caracteristicilor
Io = f(U;,,J şi Uo = _f(U;n,)
t� 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
40
Conţinutul reforatului
I . Tema şi conţinutul lucrării.
2. Schemele montajelor de redresare experimentate.
3 . Tabelele cu date experimentale.
4. Caracteristicile externe ale redresoarelor trasate pe acelaşi
grafic, calcule, diagrame ..
5. Oscilogramele ce reprezintă forma tensiunilor redresate şi a
tensiunii în bobina secundară.
6. Concluzii pe tema rezultatelor obţinute.
Întrebări pentru admitere la lucrare
I . Numiţi tipurile de redresoare folosite pentru redresarea
tensiunii de curent alternativ.
2. Arătaţi cum se obţin schemele de redresoare mono- şi dublă
alternanţă cu diverse fi ltre de netezire din montajul de pe platformă.
3. Ce reprezintă caracteristica externă a redresorului şi cum se
explică forma ei la diverse filtre de netezire?
4. Explicaţi forma osc ilogramelor tensiunilor redresate pentru
redresoarele mono - şi bialternanţă.
5 . Ce tipuri de stabilizatoare cunoaşteţi şi care este principiul lor
de funcţionare?
6. Ce reprezintă factorul de stabilizare al stabilizatorului, cum se
calculează teoretic şi cum se determină experimental?
Întrebări la susţim:rea referatului
1 . Scrieţi ecuaţi ile pentru calculul valorii medii a tensiunii
redresate Uo .
2. De ce redresoarele monoalternanţă şi bialtemanţă cu filtru C
dau, în gol, aceeaşi tensiune redresată l/0?
3 . Cum se alege condensatorul C şi inductanta L în fi ltrele de
netezire?
4. Ce reprezintă factorul de netezire S al filtrului şi cum poate fi
calculat teoretic şi determinat experimental?
41