Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valorile factorului q, indicate în tabelul 6.1, sunt valori aproximative (în general
acoperitoare), pentru structuri care nu respectă, decât parţial, regulile de alcătuire a
construcţiilor amplasate în zone seismice.
(2) Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează conform P
100-1/2006.
Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ
unde:
- Sd(T1)= β(T)*ag *η /q
T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul vertical ce conţine direcţia
orizontală considerată
m- masa totală a clădirii, considerată la verificarea la ULS în cazul acţiunii seismice,
λ -factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acesteia, ale cărui valori sunt:
λ = 0,85, pentru clădiri cu mai mult de 2 niveluri
λ = 1, pentru celelalte cazuri.
(3) Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii în direcţia considerată T1, necesară pentru
stabilirea valorii spectrale Sd, se poate calcula cu expresia:
3
T1 = kT ⋅ H 4
în care:
kT -coeficient care are valorile 0,045 pentru structuri cu pereţi de beton armat şi pereţi de
zidarie
H-înălţimea clădirii (în metri) deasupra bazei (secţiune unde se admite că se încastrează
structura).
(4) Valoarea forţei seismice care acţionează la nivelul i se determină cu relaţia
aproximativă:
mi z i
Fi = Fb n
mi
∑m z
1
i i
H Zi
în care:
Fi -este forţa seismică orizontală static echivalentă de la nivelul i
Fb -forţa tăietoare de bază
n- numărul total de niveluri
mi -masa nivelului i
zi- înălţimea nivelului i faţă de baza construcţiei în modelul de calcul.
Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului
pentru proiectare a pentru cutremure avand intervalul mediu de recurentă IMR = 100 ani –P100-
g
1-
2006
Spectre de raspuns normalizate conform P100-1-2006
TB<T≤ TC β = β0
( βo − 1)
pt. 0 ≤ T ≤ TB β (T ) = 1 + .
T B
Sectiune activa pentru calculul NRd, Sectiune activa pentru calculul VRd
MRd
Y
Y
X
X
µ= ε
2
ε m1,conv
=
3 ε m1 ε
mu
defineste ductilitatea zidariei
m1
f (ε )
f (ε ) = k
valoarea diagramei de proiectare
d
γ M
Valoarea deformaţiei specifice ultime (εmu) se va limita la:
• pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3.5‰;
• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2.0‰;
În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de
furnizor), calculul rezistenţei şi rigidităţii tuturor părţilor/elementelor de construcţie din
zidărie se va face în următoarele condiţii:
• legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4.3a)
• valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal se vor reduce cu 25%
• deformaţia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu:
- pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
- pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
• Ez = 1000 fk -pentru elemente din argilă arsă
• Gz = 0.4 Ez - Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată:
În cazul pereţilor compuşi din montanţi şi spaleţi, rigiditatea totală (echivalentă) este egală
cu suma rigidităţilor panourilor componente.
FB E3
N3
H E2 N2
Z ≈0,667 H E1 N1
P
NB V N
M
λ = H / lp t talpa lw
tp
∆t
dr
lw
5.Rezistente de proiectare ale peretilor (rezistente unitare)
Alcătuirea
cunoaşte
Nivelul
CF
rii
KL1 Din proiectul Pe baza proiectării simulate Valori stabilite pe baza LF-MRS
Cunoa de ansamblu în acord cu practica la data standardelor valabile în perioada Calcul liniar CF=1,35
ştere original şi realizǎrii construcţiei realizării construcţiei
limitat verificarea şi şi
ă vizuală prin pe baza unei inspecţii în din teste în teren limitate
sondaj în teren teren limitate
sau dintr-un
KL2 releveu Din proiectul de execuţie Din specificaţiile de proiectare Orice metodă,
Cunoa complet al original incomplet şi dintr-o originale şi din teste limitate în conform
ştere clădirii inspecţie în teren limitată teren P 100 - 1/2006 CF=1,20
norma sau sau Calcul liniar
lă dintr-o inspecţie în teren dintr-o testare extinsă a calităţii sau neliniar
extinsă materialelor în teren
KL3 Din proiectul de execuţie Din rapoarte originale privind Orice metodă,
Cunoa original complet şi dintr-o calitatea materialelor din lucrare conform
ştere inspecţie limitată pe teren şi din teste limitate pe teren P 100 - 1/2006 CF=1,0
compl sau sau
etă dintr-o inspecţie pe teren dintr-o testare cuprinzătoare
cuprinzătoare
LF = metoda forţei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns
În vederea stabilirii caracteristicilor materialelor din structura existentă utilizate la
calculul capacităţii elementelor structurale, în verificarea acestora în raport cu cerinţele,
valorile medii obţinute prin teste in-situ şi din alte surse de informare se împart la valorile
factorilor de încredere, CF, date în tabelul 4.1, conform nivelului de cunoaştere.
5.1. Valoarea rezistenţei (unitare) de proiectare la compresiune pentru
pereţii solicitaţi la încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de
rupere la compresiune a zidăriei (fm) împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform
tabelului 4.1.
În lipsa unor date obţinute prin încercări la lucrarea respectivă, rezistenţa medie la
compresiune a zidăriei se poate lua:
- fm = 1,3 fk, unde fk este rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei stabilită
conform CR 6-2006;
-Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru pereţii solicitaţi la încovoiere cu
forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei (fm)
împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform tabelului 4.1.
unde fvm este rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal iar γM se ia conform (2).
În lipsa unor date obţinute prin încercări in-situ la lucrarea respectivă, rezistenţa medie de
rupere la forfecare în rost orizontal (fvm) se poate lua egală cu:
- fvm = 1,33 fvk
în care
- cf. erata
σd -este valoarea efortului unitar mediu de compresiune
perpendicular pe
direcţia forţei tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat
din gruparea de încărcări de proiectare, care se exercită pe zona
comprimată a peretelui care asigură rezistenţa la forţă tăietoare
fvk0 = 0,045 N/mm2. pentru zidăriile vechi cu cărămizi pline şi cu mortar de var;
(fvk0) în N/mm2
Tabelul 4.5-
pentru zidarii
dupa 1950
Elemente Mortar (G) de reţetă
pentru M10 M7.5 M5, 2.5
zidărie
Argila 0,3 0,25 0,2
arsa
unde
Hp
• λp = - factorul de formă al peretelui de zidărie
lw
unde
Hp înălţimea peretelui;
lw lungimea peretelui;
cp coeficient care depinde de condiţiile de fixare la extremităţi ale peretelui:
cp = 2,0 pentru perete consolă (montant);
cp = 1,0 pentru perete dublu încastrat la extremităţi (spalet);
În cazul solicitării seismice, după inversarea sensului de acţiune, pe zona care a fost
fisurată în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorată aderenţei (fvd0) a fost anulată şi
rezistenţa la forfecare este realizată numai prin efectul frecării ( µσ d ) Prin urmare în
cazul solicitării seismice rezistenţa în raport cu mecanismul de cedare în rost orizontal
este calculată cu expresia
1.33 l
V f 2l = f vk 0 ad + 0.7σ d * t * lc cf. erata
CFγ M lc
unde
• lc = este lungimea zonei comprimate a secţiunii care ţine seama de efectul alternant al
forţei seismice, determinată cu relaţia
Md
lc = 1.5l w − 3
Nd
unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este forţa axială de proiectare
• lad este lungimea pe care aderenţa este activă calculată cu relaţia.
lad = 2lc − lw
Unde coeficientului de frecare are valoarea μ = 0.7 (μmed = 0.7÷0.8 cunoscut din
lucrările de specialitate şi folosit, ca atare, în reglementările anterioare din România - STAS
1031/56 -) este impărțit la factorul de încredere (CF) si la coeficientul de siguranță ( γ M ).
6.2.2. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare
diagonală (eforturi principale in sectiuni inclinate -în scară):
tl w f td σ
Vf 22 = 1+ 0
b f td
Unde
t= grosimea inimii montantului
lw –lungimea inimii montantului
b coeficient cu valori 1,0 ≤ b = λp ≤ 1,5;
b este un coeficient de corecţie care ţine seama de raportul dimensiunilor panoului din
zidărie cu valorile:
- b = 1.5 pentru h/lw ≥1.5
- b = 1.0 pentru h/lw< 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 ≤ h/lw < 1.5 ·
înălţimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereţii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleţii care pot fi consideraţi dublu încastraţi la extremităţi
Concluzii:
Capacitatea de rezistenţa a unui perete din zidărie nearmată este egală cu
rezistenţa la compresiune excentrică dacă valoarea forţei tăietoare Vf1 dată
este mai mică decât valoarea forţei tăietoare Vf2
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare ductilă
(pereţi ductili)
Rezistenţa unui perete din zidărie nearmată este egală cu rezistenţa la forţă
tăietoare dacă valoarea forţei tăietoare Vf2 este mai mică decât valoarea
forţei tăietoare Vf1 .
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare fragilă
(pereţi fragili).
Indicatorul R3i se calculează, pentru fiecare perete şi pentru fiecare direcţie, cu relaţia
Scap,i
R 3i =
Fb,i
Sectiunea activa este alcatuita din inima si Sectiunea activa este alcatuita numai din
talpi inima peretelui
-Se determină distanţa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate
al zonei comprimate.(G1)
- Se determină rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaţia
t
NRd = Φi (m) .A.fd
2
e = + ±
m
3 ei 0 ehm ea
unde notaţiile sunt următoarele:
het - înălţimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui ;
Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile Φ se pot obţine prin interpolare. Nu
este permisă extrapolarea valorilor din tabel.
Nd + ∑ N2d2
ei 0 = 1 1
+ ∑ N2
N 1
d1 d2
N1 N2 eio =d2=(t/2-
N3 t/3)=t/6
=
t
≥ 1.0cm = het
≥ 1.0cm
e a
30 e
a
300
unde:
-t - grosimea peretelui;
-het - înălţimea etajului
Lv,et
Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereţilor
cu secţiune compusă (I, L, T) şi/sau în secţiunile slăbite de şliţuri verticale se calculează pe
înălţimea unui etaj (VLhd) admiţând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite
pe înălţimea etajului, cu relaţia:
FCNS (Z) =
γ . a g. β
CNS CNS.K Z
q m
CNS
CNS
Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi
calculate ţinând seama de:
a. condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
b. alcătuirea peretelui în secţiune;
c. anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)
La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de
uşă, de exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
M Ed 1 = α W Ed hw2
în care notaţiile sunt:
α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul maxim este
la mijlocul înălţimii peretelui);
α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităţi
(momentul maxim este la reazeme);
WEd -este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
hw este înălţimea liberă a peretelui.
În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:
a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia fxk1(fig. a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :
M Ed 1 = µα W Ed lw2
b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig. b.)
momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia :
M Ed 2 = α W Ed lw2
Mr,z
Sectiunea z
Mr,cap,z
Sectiunea 0
Mr,o
Mr,cap,o
M cap ( z )
>
M r(z)
M cap ( z = 0 ) M r ( z =0 )
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de
dezvoltare a deformaţiilor inelastice în secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea
raportului între efortul unitar de compresiune din încărcările verticale (σ0) şi
efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în cazul
clădirilor cu nniv≥ 3
Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare produse de forţele seismice perpendiculare pe planul
peretelui (MExd1 şi MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-