Sunteți pe pagina 1din 18

Bancescu Anda

BMBA, Anul II

UTILIZAREA
NANOMATERIALELOR IN
INDUSTRIA COSMETICA
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Cuprins

INTRODUCERE ........................................................................... 3
1.PARTICULARITATILE PIELII ................................................ 4
2.MATERII PRIME SI AUXILIARE ............................................ 6
3. TIPURI DE PRODUSE COSMETICE ...................................... 7
4. TEHNOLOGIA DE OBȚINERE ............................................... 8
5. DIAGNOSTICUL COSMETIC AL PIELII............................... 9
6. NANOMATERIALE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA
COSMETICA .............................................................................. 11
6.1. Nanoemulsiile și nanozomii ............................................... 11
6.2. Nanopigmenții .................................................................... 13
6.3. Avantajele utilizării nanoparticulelor în cosmetică............. 14
6.4. Dezavantajele utilizării nanoparticulelor în cosmetică ....... 15
6.5. Aplicații ale nanoparticulelor în cosmetice ......................... 15
CONCLUZII ................................................................................ 17
BIBLIOGRAFIE .......................................................................... 18
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

INTRODUCERE

Produsele cosmetice şi de parfumerie sunt amestecuri de substanţe chimice naturale


sau sintetice, care se folosesc în scopul îngrijirii corpului omenesc, în vederea asigurării și
menţinerii echilibrului fiziologic şi a stării de sănătate corespunzătoare. Denumirea lor
derivă de la cuvântul grecesc “Kosmeticos”,care înseamnă igiena pielii.
Progresele ştiinţei şi tehnicii au precizat şi fundamentat factorii care intervin în
fizilogia pielii. Acesta a determinat o lărgire a gamei de materii prime şi implicit a
sortimentelor care să acopere necesităţile de utilizare. Trebuie remarcat faptul că produsele
cosmetice şi de parfumerie sunt folosite pentru organismul sănătos. Deci,cosmetică se
bazează pe igienă şi estetică. Noţiunea de “cosmetică” cuprinde o sferămai largă şi anume:
- Cosmetică fiziologică bazată pe îngrijirea pielii, fetei, corpului, a părului etc.,
pentru a le asigura funcţii de nutriţie şi dezvoltare normală.
- Cosmetică decorativă bazată pe obţinerea unui aspect cât mai plăcut,curat şi
atrăgător.
Înainte de a introduce în consum un produs cosmetic, după ce cercetările şi probele de
laborator au dat completă satisfacţie, se efectuează aplicaţii sistematice şi “teste epicutanale”
în clinici de specialitate, atât cu produsul respectiv, cât şi - după caz – cu unii componenţi ai
reţetei spre a verifica eficiența produselor şi respectiv inofensivitatea acestora sau a
componenţilor pe care îi conţin.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

1.PARTICULARITATILE PIELII

Pielea este cel mai mare organ al corpului, cu o importanță deosebită în supraviețuire
prin rolul său de barieră, în termoreglare, excreție și reglare a gradului de hidratare. Pentru a-
și putea menține funcțiile, pielea deține capacitatea de autoregenerare și autoreparare cu
ajutorul diverselor tipuri de celule stem existente la acest nivel.

Deoarece vorbim de un organ complex ca anatomie și fiziologie, obținerea unui organ


artificial similar reprezintă o adevărată provocare. Pielea este un organ alcătuit din celule
care provin din trei origini embrionare distincte: neurectoderm, mezoderm și creasta neurală.
În secțiune transversală, pot fi observate trei straturi distincte, de la exterior la interior:
epiderma, derma și hipodermul.

Fig.1 Anatomia pielii(Sectiune)

Epiderma este un țesut epitelial pluristratificat. Cuprinde trei tipuri de celule, de


origini diferite: Keratinocite, cu pereți îngroșați, derivate din neurectoderm, responsabile de
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

funcția de barieră, ce reprezintă cca 90% din totalul celulelor epidermei; celule Langerhans
cu rol în imunitate, de origine mezodermica; iar din creasta neurală își au originea
melanocitele și receptorii pentru presiune Merkel. Straturile epidermei sunt: stratul cornos,
stratul granulos, stratul spinos și stratul bazal.

Derma, al doilea strat al pielii este responsabilă de proprietățile mecanice ale pielii.
Este constituită din fibroblaste de origine mezodermică, înglobate într-o matrice
extracelulară. Această matrice cuprinde fibre de colagen și elastină de care se atașează unele
polizaharide cu rol hidratant, cum ar fi acidul hialuronic, condroitin sulfatul, fibronectină etc.
Toate acestea formează o rețea compactă care dau proprietățile elastice și rezistența pielii.
Între epidermă și dermă se află membrana bazală ce conține laminină, colagen, precum și
proteine care reglează difuzia dintre cele două straturi. La nivelul dermei se găsesc glandele
sebacee, glandele sudoripare și foliculii piloși, care sunt de origine neurectodermică, precum
și vase de sânge și limfatice de origine mezodemică, iar cu origine din crestele neurale se
află terminațiile nervoa+se libere.

Hipodermul este stratul cel mai profund al pielii, fiind constituit din celule adipoase
de origine mezodermică.

Asemenea celulelor stem hematopoetice, care generează încontinuu celule sangvine,


celulele stem specifice pielii susțin capacitatea de autorefacere a acesteia. În cinci nișe
distincte ale pielii se întâlnesc celule stem multipotente și unipotente: stratul bazal al
epidermei, umflătura foliculilor piloși, baza glandelor sebacee, papilele dermice și dermă.
Acestea sunt activate de rănirea organului și sunt responsabile de regenerarea țesutului lezat.

Reînnoirea celulară a epidermei are loc la circa 4 saptămâni, prin proliferarea


celulelor din stratul bazal, concomitent cu descuamarea keratinocitelor din stratul cornos.
Astfel, celulele de la bază vor ajunge progresiv în stratul care se descuamează. În acest
proces intervin și celulele stem, datorită diviziunii celulare asimetrice, determinând acest
proces de rotație a straturilor.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Derma este nu doar un strat suport, ci este foarte importantă în homeostazia pielii.
Fibroblastele produc și organizează matricea extracelulară, comunicând între ele prin diverse
semnale. Încă din 2006, Rinn și colab. au demonstrat heterogenitatea fibroblastelor, inclusiv
la fibroblastele provenind din diverse straturi ale dermei. Aceasta explică diferențele de
organizare și compoziție a nivelurilor diferite ale dermei. Celulele stem mezenchimale dau
naștere fibroblastelor, adipocitelor și nervilor.

2.MATERII PRIME SI AUXILIARE

Datorită multitudinii scopurilor şi utilizărilor produselor cosmetice care determină


diversitatea lor, precum şi formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria
fabricării acestora necesită un număr mare de materii prime şi auxiliare, pe atât de diverse şi
care cunosc o dinamică de dezvolatare ascendentă, permanentă şi în continuă completare.
O trăsătură comună tuturor materiilor prime cosmetice, în afară de marea lor
diversitate, o constituie puritatea deosebită pe care trebuie să o prezinte.
Industria cosmetică îşi are resursele de materii prime din toate cele trei regnuri
naturale animal, vegetal şi mineral, precum şi produse de sinteză, care ocupă, de asemenea,
un rol important şi care sunt din ce în ce mai mult asimilate şi diversificate (aşa cum este
cazul glicerinei sintetice, al vitaminelor, al hormonilor etc).
Gruparea principalelor clase de materii prime folosite în industria cosmetică se
regăsește în Tabelul 2.1.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Tabelul 2.1. Clasificarea principalelor materii prime folosite în industria produselor


cosmetic

3. TIPURI DE PRODUSE COSMETICE

Cosmetologia are două părţi importante:


-cosmetica integrală;
-cosmetica decorativă.
Cosmetica integrală, cuprinde regulile generale care privesc menţinerea în stare
corespunzătoare a sănătăţii corpului şi pielii, procedee ca: băi, duşuri, masaje,
gimnastică, produse de parfumerie.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Cosmetica decorativă se referă la tratamentele cosmetice, de produsele cosmetice şi


de produsele de machiere (farduri, rujuri, pudră). În ultimul timp a fost posibilă diferenţierea
preparatelor cosmetice de cele biocosmetice care conţin substanţe biologic active, apropiate
de prepar atele de uz dermatologic şi care realizează o cosmetică terapeutică. Substanţele
biologic active acţionează ca un adjuvant eficient în revitalizarea şi menţinerea troficităţii
pielii.
D’Arcy arată că preparatele cosmetice conţinând medicamente fac trecerea între
preparatele cosmetice şi dermatologice, Janistyn realizează următoarea clasificare
a preparatelor cosmetice:
1. Preparate cosmetice cu acţiune de întreţinere, curăţire şi protecţie;
2. Preparate cosmetice care se folosesc în retuşarea aspectului exterior;
3. Farmaco-cosmetice, care conţin ca substanţe biologic active hormoni, vitamine,
enzime, alcaloizi, aminoacizi, antibiotice, antiseptice, astringente, dezodorizante, substanţe
fotoprotectoare, compuşi cu fluor.
Realizarea acestor preparate impune respectarea unor condiţii: să nu se resoarbă şi să
nu exercite un efect nociv în organism, să fie stabilite, iar întrebuinţarea lor să fie simplă şi
comodă. Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea biocosmeticelor sunt: menţinerea
hidratării normale, a gresării fiziologice a tegumentului, revitalizarea pielii, creşterea
turgescenţei, a conţinutului în elemente minerale şi proteine. Procedeele sau tratamentele
cosmetice, se adresează pielii, părului, unghiilor, mâinilor, picioarelor şi altor organe.

4. TEHNOLOGIA DE OBȚINERE

Tehnologia obţinerii produselor cosmetice şi de parfumerie reprezintă o specialitate a


chimiei organice, caracterizată prin specificitatea operaţiunilor, a utilajelor şi a metodologiei
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

de lucru. Operaţiunile sunt, în general, fizice, de condiţionare a amestecurilor obţinute din


materiile prime folosite conform rețetelor de fabricație. Tehnologiile de obţinere a
produselor cosmetice şi de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au ele în comun în funcţie
de produsul final care trebuie realizat.
Astfel, există o tehnologie generală pentru obţinerea produselor cosmetice solide
(ruj, rimel, creioane, contur etc), alta pentru obţinerea produselor de parfumerie, alta pentru
obţinerea cremelor şi aşa mai departe.
Indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor cosmetice se bazează pe câteva
operaţii comune care au un caracter general, ca topire, solubilizare, decantare, filtrare,
amestecare (malaxare) etc., operaţii care se realizează în utilaje specifice. De menţionat este
faptul că utilajele necesare realizării operaţiilor de sinteză şi condiţionare a produselor
cosmetice sunt specifice domeniului.
Din punct de vedere al utilajelor specifice, ele se folosesc atât pentru pregătirea
materiilor prime, precum şi pentru efectuarea pr oceselor propriu-zise, au o flexibilitate şi o
elasticitate din punct de vedere al sorturilor de produse care se obţin.

5. DIAGNOSTICUL COSMETIC AL PIELII

Pentru stabilirea măsurilor destinate realizării unei îngrijiri raţionale şi eficiente a


tenului, trebuie să cunoaştem caracteristicile acestuia. În acest scop se realizează o
autodiagnosticare cosmetică sau auto-identificare pentru a ne orienta asupra produselor şi
preparatelor cosmetice care urmează să le utilizăm.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Definirea tipului de piele se poate face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui
specialist, folosind de cele mai multe ori procedee simple sau metode ştiinţifice bazate pe
utilizarea unei aparaturi adecvate (pH-metre, sebometre).
Examenul vizual determină aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenţa unor
anomalii de natură pigmentară sau vasculară.
Examenul prin palpare evidenţiază granulaţia pielii (netedă sau aspră), gradul de
hidratare/deshidratare, caracterul său tonic sau flasc, consistenţa şi grosimea stratului adipos.
Examenul cu lupa completează examinarea cu ochiul liber; se pot observa mai
bine porii deschişi, coloraţia şi grosimea pielii, fapt care ajută la stabilirea mai uşoară a
tipului de ten.
Cu ajutorul lămpii Wood, se determină fluorescenţa pielii, care diferă în funcţie de
conţinutul în apă al acesteia. O metodă simplă dar eficientă de autodiagnosticare a tipului de
piele se bazează pe aprecierea producţiei de sebum de pe nas, de-a lungul zilei. Practic, în
momentul determinării, se apasă cu un deget pe nas, de sus în jos.
Dacă nu se constată o secreţie de sebum până la ora 17, tenul este foarte uscat; o
secreţie minimă la aceeaşi oră este expresia unui ten normal; dacă pielea este acoperită de
sebum la ora 12, tenul este gras, iar dacă această situaţie se constată la o oră după spălarea
feţei dimineaţa, tenul este foarte gras.
Deşi există diverse criterii de clasificare a pielii, criteriul unanim acceptat este acela
care ţine seama de conţinutul în grăsimi al pielii. Conform acestui criteriu, există 3 tipuri
fundamentale de piele:
- piele normală;
- piele grasă;
- piele uscată.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

6. NANOMATERIALE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA COSMETICA

Utilizat în cosmetică, termenul de "nanomaterial" se referă la un material insolubil


sau biopersistent, produs în mod intenționat cu una sau mai multe dimensiuni externe, sau o
structură internă, la o scară de la 1 nm la 100 nm, totuși aglomerate lor pot fi mai mari.
Nanomaterialele utilizate în produsele cosmetice diferă de nanomateriale utilizate de
alte industrii. Ele se deosebesc prin forma lor, structura lor moleculară, modul lor de utilizare
și interacțiunile lor specifice cu lumea vie și mediul înconjurător. Nanomaterialele în
produsele cosmetice sunt nanoemulsii, nanozomi și nanopigmenți.
Aceste nanomateriale sunt utilizate, de exemplu, în loțiuni solare, creme pentru piele
sau produse pentru igienă orală.

6.1. Nanoemulsiile și nanozomii


Nanoemulsiile sunt preparate macroscopice care conțin picături de apă și ulei, dar și
surfactanți reduse la dimensiuni nanometrice pentru a mări conținutul de de ulei hrănitor
și pentru a păstra transparența și intensitatea formulei.
Uneori ingredientele active, care sunt fragile în aer - cum ar fi vitaminele -
sunt protejate și păstrate în stare proaspătă în interiorul unor bule nanometrice (capsule) sau
nanozomi (lipozomi).
Ingredientele active sunt eliberate după contactul cu pielea, la momentul aplicării
când nanoemulsiile și nanozomii se deschid. Nanozomii sunt vezicule globulare compuse
din molecule amfofilice care sunt associate sub forma unui strat dublu (vezicule unilamelare)
sau straturi duble multiple (vezicule multilamelare). Nanoemulsiile și nanozomii nu sunt
incluse în definiția legală a unui nanomaterial pentru produse cosmetice.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Fig.2 Nanoemulsie

Fig.3 Lipozom de cafeina (150-300nm)

Fig.4 Nanocapsule pentru vitamina A si E (150-600 nm)


Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Nanoparticulele de argint sunt folosite în pastele de dinți, săpunuri și creme pentru


față, ambalaje alimentare, imbraăcăminte, utilizări casnice, dezinfectanți și pentru răni
deschide. Nanoparticulele de argint au abilitatea de a omorî bacteriile.

Fig.5 Nanoparticule de Ag

Nanoparticulele sunt în prezent utilizate la scară largă pentru toate produsele de


îngrijire personală disponibil pe piață: deodorant, săpunuri, paste de dinți, produse pentru
păr, creme anti-îmbătrânire, hidratante, fonduri de ten, pudre pentru față, rujuri, creioane
dermatografe, oje, parfumuri și soluții after -shave.
Proprietățile fizice și chimice ale nanoparticulelor care pot influența absorbția în piele
și care necesită investigații sunt: mărimea și forma particulelor , inclusiv caracteristicile
suprafeței și prezența acoperirilor, încărcătura electronică și doza. Tehnicile de încapsulare
au fost propuse în desfășurarea activităților cosmetice.

6.2. Nanopigmenții
Nanopigmenții sunt minerale deja prezente în mediul nostru natural, sub formă de
argilă și nisip, de exemplu:
 Dioxidul de titan (TiO2) este unul dintre cei mai cunoscuți nanopigmenți. Este
un material total insolubil și inert. Este o referință a nontoxicității motiv
pentru care se folosește pe scară largă în produsele alimentare (agent de
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

colorare E171), precum și produsele dentare / igienă orală, inclusiv pasta de


dinti.

Fig.6 Aglomerate de nanoparticule de TiO2 și utilizarea lor in crème pentru protecție solară

 Oxidul de zinc (ZnO) este un alt nanomaterial bine cunoscut. TiO2 și ZnO
sunt utilizate în produsele de protecție solară, deoarece acestea sunt cunoscute
pentru a reflecta și împrăștia lumina UV, protejând pielea împotriva efectelor
adverse ale luminii UV, inclusiv forme de cancer de piele.
 Negru de fum este un colorant cosmetic intens, care poate fi utilizat în nano-
formă și este un bun exemplu de modul în care reducerea pigmentului
granulometrică poate modifica puterea și opacitatea culorii.

6.3. Avantajele utilizării nanoparticulelor în cosmetică


Utilizarea nanotehnologiei în produsele cosmetice are ca scop să facă aromele
să dureze mai mult, să mărească eficiența produselor de protecție solară și creme anti-
îmbătrânire.
Pentru optimizarea condițiilor de fabricație pentru formulele de îngrijire a pielii.
Pentru a preveni albirea părului și, de asemenea, pentru prevenirea căderii părului.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

Pentru păstrarea ingredientelor active, cum ar fi vitamine și antioxidanți, dar


și intensitatea și transparența acestora.
Pentru a îmbunătăți protecția UV în combinație cu produsele de protecție solară
organice, cum ar fi 2-hidroxi-4-metoxi benzofenona aceasta permite o reducere a
concentrației de absorbant UV.

6.4. Dezavantajele utilizării nanoparticulelor în cosmetică


Particulele mai mici au o reactivitate mai mare, sunt mai reactive chimic pentru de
a produce un număr mai mare de specii reactive de oxigen.
Aceasta poate duce la stres oxidativ, inflamație, si daune pentru proteine, membrane
și ADN.
Nanomaterialul s-a dovedit a fi toxic pentru culturi de țesuturi și celule umane, având
ca rezultat creșterea de stres oxidativ si moartea celulelor.
Nanoparticulele de dioxid de titan foto-activate poate provoca daune oxidative pentru
AND în fibroblaste umane cultivate.
Nanoparticulele de dioxid de titan foto-activate sunttoxice pentru fibroblastelor și
acizii nucleici cutanați, dar și pentru celulele de carcinom de colon uman.
Particulele ultrafine induc inflamația pulmonară, atunci când particulele sunt cuarț,
minerale, praf, cărbune, silicat și azbest. Acestea pot induce fibroza pulmonară,
citotoxicitate, și chiar tumori maligne.

6.5. Aplicații ale nanoparticulelor în cosmetice


1. protecție solară: - filtrele UV, cum ar fi dioxidul de titan și oxid de zinc, sunt
utilizate sub forma nano, ca factor de protecție solară.
2. crema de sâni: - este o combinație de extracte din plante medicinale și datorită
nanotehnlogiei cu niozomi aceasta are capacitatea de a extinde substructura celulelor și
dezvoltarea lobulilor și alvelolelor sânilor, accelerand creșterea în mărime.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

3. îngrijirea parului: - realizarea de produse cu nano clusterele care au capacitatea de a


da parului o stralucire sanatoasa.
4. creme anti-rid: -crema anti-rid ce conține nanozomi de Pro-Retinol A.
5. pasta de dinti: - folosirea nanoparticulelor de hidroxiapatită
6. fulerene: - Noi tipuri de materiale pot fi produse prin utilizarea nanotehnologiei,
cum ar fi carbonul fulerene. Se susține că aceste sfere de carbon mici au proprietăți anti-
îmbătrânire.
7. altele a) emulsii nano și nanozomi - utilizate pentru a păstra ingredientele active,
cum ar fi vitaminele și antioxidanții, precum și ușurința și transparența acestora.
b) alte materiale utilizate în dimensiune nano -o întreagă gamă de materiale
pot fi utilizate în dimensiune nano în scopul de a le oferi proprietăți diferite în comparație cu
forma lor mai mare.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

CONCLUZII

Nanomaterialele sunt regăsite şi în numeroase produse cosmetice care includ: loţiuni


de protecţie solară şi produse împotriva îmbătrânirii. În produsele de protecţie solară se
utilizează dioxidul de titan şi oxidul de zinc. Acest lucru permite loţiunii să se absoarbe mai
repede şi poate fi distribuită uniform pe toată suprafaţa corpului.
Datorită caracterului relativ nou al tehnologiei în domeniul fabricării de produse
cosmetice, există unele îngrijorări privind nivelul de siguranţă al cosmeticelor pe bază de
nanotehnologie şi privind efectele acestora pe termen lung.
Până în prezent, nu au existat probe credibile cum că loţiunile de protecţie solară ce
conţin nanoparticule ar presupune vreun risc de sănătate (dimpotrivă, există numeroase
dovezi potrivit cărora loţiunile de protecţie solară pot ajuta la reducerea riscului de cancer de
piele).
Toate produsele cosmetice, inclusiv cele care conțin nanomateriale, sunt subiectul
evaluărilor și testărilor riguroase, impuse de UE.
Bancescu Anda
BMBA, Anul II

BIBLIOGRAFIE

 Supp DM, Wilson-Landy K, Boyce ST. Human dermal microvascular endothelial cells form
vascular analogs in cultured skin substitutes after grafting to athymic mice. FASEB
J2002;16(8):797–804
 https://www.cosmeticseurope.eu/cosmetic-products/
 http://ec.europa.eu/growth/sectors/cosmetics/
 Boyce S., Supp D., Biologic Skin Substitutes, Skin Tissue Engineering and Regenerative
Medicine. http://dx.doi.org/10.1016/B978-0-12-801654-1.00011-5, 2016