Sunteți pe pagina 1din 65

Nasterea in prespital

Asist. Univ. Dr Romina-Marina SIMA


14.07.2018
PLACENTA
• RUPTURA UTERINA
NAȘTEREA ÎN
PREZENTAȚIE
CRANIANĂ
▪ 2 oase pereche – oasele coxale
Ilion
Ischion

Pube

▪ Sacru
▪ Cocis

Bazinul osos matern


Promontoriul sacrat

Articulatia sacro-iliaca

Linia iliopectinee

Ligamentul sacro-spinos

Ligamentul sacro-tuberos
Spina sciatica

Simfiza pubiana

Tuberozitatea ischiadica
Strâmtoarea superioară
 Liniile nenumite ale celor 2 oase iliace divid bazinul osos
- Marele bazin (aripile iliace, fetele sup. ale oaselor sacrate si fata
ant. a coloanei lombare)
- Micul bazin (bazinul obstetrical) caruia i se descriu:
- 2 orificii: stramtoarea sup. si inf.
- o excavatie
 Este formata din: marginea sup. a simfizei pubiene, corpurile oaselor
pubice,crestele pectinee, eminentele iliopectinee, liniile arcuate (liniile
nenumite), marginile ant. ale aripilor sacrate si marginea ant. a
articulatiei lombosacrate (promontoriul)

 Planul stramtorii sup. este inclinat 55-60 ° fata de planul orizontal


 Stramtoarea superioara are o forma ovoidala si i se descriu urmatoarele
diametre:
- diametre antero-posterioare:

- promonto-suprapubian (conjugata anatomica) = 11 cm

- promonto-retropubian (conjugata obstetricala, Φ util ) = 10,5 cm

- promonto-subpubian (conjugata diagonalis) = 12 cm

- diametre oblice:

- oblic drept = 12 cm

- oblic stang = 12,5 cm

- diametre transversale:

- transvers mediu = 11 cm

- transvers maxim = 13,5 cm


Excavația pelvina

 Canal osos incurbat cu concavitatea anterior


▪ peretele posterior( 12-15 cm inaltime): sacru, coccis
▪ peretele anterior (4-5 cm): simfiza pubiana, corp pube
▪ peretii laterali (10 cm): oasele iliace

 In interiorul excavatiei cele 2 spine sciatice determina o


ingustare ce corespunde stramtorii mijlocii
▪ diam. transvers (bisciatic) = 10,8 cm
▪ restul diametrelor = aprox 12 cm
Stamtoarea inferioară

 Marginea inf. a simfizei (arcada pubiana), ramurile ischio-


pubiene, tuberozitatile ischiadice, ligamentele sacro-sciatice,
varful coccisului
 Arcul pubian = 65-90º
 Diametre sagitale:
- subsacro-subpubian = 11 cm

- subcocci-subpubian = 9,5 cm (prin retropulsia coccisului ajunge la

11-12 cm)
 Diametru transversal (diam. biischiadic) = 11 cm
Planurile si axele bazinului

 Planul stramtorii sup. trece prin promontoriu si marginea sup. a


simfizei
- 60º fata de orizontala in ortostatism

- 45º fata de orizontala in clinostatism

 Axul stramtorii sup. trece prin ombilic si coccis = axul ombilico-


coccigian = axul canalului de nastere
 Planul stramtorii inf. trece prin marginea inf. a simfizei si varful
coccisului
- unghi de 11º cu orizontala in ortostatism

- la femeia in clinostatism – plan aproape vertical

 Axul stramtorii inf. trece ┴ pe planul acesteia si intersecteaza axul


ombilico-coccigian sub un unghi de 90º
 Axul excavatiei este reprezentat de o linie curba cu concavitatea ant. ce
uneste punctele centrale ale stramtorilor
Bazinul eutocic

 Promontoriul nu se atinge

 Spine sciatice neproeminente

 Arcul anterior (subpubian) admite 2 degete

 Liniile nenumite se urmaresc in 2/3 anterioare

 Curbura sacrului normala


CAPUL FETAL
Alcatuit din fata, bolta craniana si baza craniului

Oasele craniului : 2 frontale, 2 parietale, 2 temporale, aripile oaselor


sfenoide si occipitalul

Oasele fetei si bazei craniului sunt voluminoase si sudate

Oasele boltii craniene: 2 frontale ,2 parietale & occipitalul

Oasele boltii nu sunt sudate, astfel in cursul nasterii craniul fetal


sufera modificari plastice ca urmare a modelarii
Suturile craniului fetal
 Sutura frontala 
intre cele 2 oase frontale
 Sutura sagitala 
intre cele 2 oase parietale
 Sutura coronala 
intre parietal & frontal
 Sutura lambdoida 
intre parietal & occipital
 Sutura temporala 
intre marginea inf. a parietalului & temporal
FONTANELELE CRANIENE

 Fontanela anterioara (bregma) 


forma rombica
intre sutura coronala & sagitala
3 * 3 cm
se osifica la 18 luni de viata

 Fontanela posterioara (lambda) 


forma triunghiulara
intre sutura sagitala & lamboida
 Diam. biparietal 9.5 cm 
cel mai mare diam. transvers
intre punctele cele mai departate ale celor 2 parietale

 Suboccipitobregmatic 9.5 cm. 


centrul fontanelei mari – subocciput
diametrul de angajare in prezentatia craniana flectata

 Suboccipitofrontal 10.5 cm 
frunte – subocciput
diametrul de angajare in prezentatia craniana cu cap fetal partial
flectat
 Occipito-frontal 12,5 cm 
radacina nasului – occiput
diametrul de angajare in prezentatia bregmatica

 Supraoccipito-mentonier 13,5 cm 
sinciput – menton
diametrul de angajare in prezentatia frontala
cel mai mare diam. al craniului fetal

 Submento-bregmatic 9.5 cm 
menton – centrul bregmei
diametrul de angajare in prezentatia faciala
Timpii nașterii

1. Angajare
a. orientare
b. flectare
2. Coborare
 rotatie interna
3. Degajare
a. deflectare
b. rotatie externa
Perioadele nașterii

I. Dilatatia colului

II. Expulzia fatului

III. Expulzia anexelor fetale ( delivrenta )

IV. Lauzia imediata


Fenomene active și pasive in
travaliu
 fenomene active
 contractiile uterine
 contractiile musculaturii abdominale
 fenomene pasive
 definitivarea formarii segmentului inferior
 scurtarea si stergerea colului
 dilatatia colului
 formarea pungii apelor si ruperea membranelor
 formarea filierei pelvigenitale: dilatarea vaginului, planseului
pelvi-perineal si vulvei
Fenomene active
 Contractiile uterine in travaliu sunt:
1. involuntare
2. ritmice
3. progresive ca durata, frecventa si intensitate
4. dureroase

 Contractiile musculaturii abdominale


- voluntare
- in expulzie
II Expulzia

 Incepe la dilatatie completa si ia sfarsit o data


cu nasterea fatului
 Parametrii de urmarit:
a ) contractiile uterine dureroase
b ) durata expulziei
c ) progresiunea prezentatiei
d ) cordul fetal
e ) starea generala a mamei
II Progresiunea prezentatiei

• expulzia se desfasoara in 2 faze :


1. coborarea craniului cu rotatie interna ( timpul II )
2. expulzia propriu-zisa ( timpul III al nasterii )

• se verifica gradul de angajare a craniului, orientarea si


efectuarea rotatiei interne care se produce de obicei pe
planseul pelvin si este mai lenta in varietatile posterioare
( rotatia mare )

• miscarile de du-te – vino ale craniului iau sfarsit in


momentul in care subocciputul ia punct fix sub simfiza
dupa care craniul se degaja prin deflectare
III Delivrența
 Delivrenta spontana = decolarea si expulzia
placentei si anexelor in totalitate fara nici o
interventie din partea operatorului
 Delivrenta naturala = expulzia placentei pana la
nivelul regiunii cervico-vaginale de unde sunt
extrase prin interventia obstetricianului
 Delivrenta dirijata = expulzia placentei cu
ajutorul ocitocicelor
 Delivrenta artificiala = placenta si anexele sunt
decolate si extrase manual
IV Lăuzia precoce

 perioada artificial adaugata in cursul nasterii


 = perioada de consolidare a hemostazei
 2 ore postpartum
 perioada fragila datorita posibilitatii aparitiei unor hemoragii
severe
(perioada marilor hemoragii)
Prezentația

 Def. : partea cea mai mare a mobilului fetal care ia prima contact cu
planul stramtorii superioare a pelvisului matern pentru a se angaja
 2 grupuri mari de prezentatii: longitudinale si transverse sau oblice
 in raport cu gradul de flectare a capului fetal :
- craniana flectata sau occipitala

- bregmatica

- frontala

- faciala
 fiecarei prezentatii i se descriu un punct de reper si un diametru de
angajare:
- occipitala: R=occiput; D=suboccipito-bregmatic

- bregmatica: R=frunte; D=occipito-frontal

- frontala: R=nas; D=supraoccipito-mentonier

- faciala: R=menton; D=suboccipito-bregmatic


Poziția si varietatea de
pozitie
 Pozitia = raportul dintre punctul de reper si jumatatea dreapta sau stanga
a stramtorii superioare
 Varietatea de pozitie = raportul dintre punctul de reper si extremitatea
unui diametru al strâmtorii superioare
 Diagnosticul de varietate de pozitie se stabileste doar dupa ce craniul s-a
fixat la stramtoarea sup.
 In raport cu stramtorile bazinului craniul este:
- mobil: punctul cel mai decliv se afla deasupra planului stramtorii sup.
- aplicat: punctul cel mai decliv a coborat sub planul stramtorii sup.
- fixat: circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii sup. iar
punctul cel mai decliv atinge planul spinelor sciatice
- angajat: circumferinta de angajare a coborat sub planul stramtorii sup.
- coborat: circumferinta de angajare se afla sub planul spinelor sciatice
PREZENTATII CEFALICE
 Capul fetal se afla in flexie maxima  prezentatie occipitala sau cu
vertexul
 Capul fetal se afla in extensie maxima  prezentatie faciala

 Capul fetal se afla in flexie partiala  prezentatie bregmatica

 Capul fetal se afla in extensie partiala  prezentatie frontala

PREZENTATII PELVIENE
 Completa

 Decompleta

 Modul feselor

 Modul genunchilor

 Modul picioarelor

POSTURA
 Flexia capului pe trunchi, a coapselor pe abdomen, a gambelor pe
coapse
 Bratele incrucisate pe piept

 Prezentatia faciala  coloana vertebrala extinsa, cu contur concav


.
'
"
'

I
!
1
\

1
1

A
B
i
i

c
D (A) occipitala (B) bregmatica (C) frontala (D) faciala

Prezentatia longitudinala cefalica. Diferite tipuri in functie de gradul de


flexie a capului fetal.
NB: schimbarea posturii pe masura ce capul fetal devine mai putin
flectat.
I
I

Prezentatie longitudinala – pelviana Prezentatie longitudinala – pelviana


decompleta modul feselor. completa.
OISA OISP

'
t
J
OIDP OIDT

A
S
f
a
!

w
C
c OIDA
h
t
p
(
f
i
t
t
b
f
e

c
a
l
t
a
MISA MIDA MIDP
~

Prezentatia pelviana SISP


Prezentatia transversa. Cefalo-iliaca dreapta dorso-posterioara(acromio-
iliaca dreapta a umarului drept).
Mecanismul nasterii in prezentatia craniana flectata
(cu occiputul)

TIMPII NASTERII
I.-ANGAJAREA
Marea circumferinta a craniului fetal trece de aria stramtorii
superioare a bazinului matern (diametrul de angajare in prez
craniana flectata = diam occipito-bregmatic)
Se poate produce in ultimele saptamani de sarcina (de obicei la
primipare) sau doar in travaliu ( in special la multipare)
Craniul fetal traverseaza stramtoarea superioara cu diametrul de
angajare intr-unul din diametrele oblice ale acesteia (oblic drept sau
oblic stang) si mai rar intr-un diametru transvers
Timpi complementari :
 ORIENTAREA

 FLECTAREA
 Asinclitismul:
Sutura sagitala nu se afla in plan median, ci mai ant.
spre pube (asinclitism ant.) sau post. spre sacru
(asinclitism post.)

II.-COBORAREA
 Timp complementar – ROTATIA INTERNA

 La nulipare angajarea capului fetal are loc inainte de


declansarea travaliului iar coborarea acestuia se
produce in periodul II al nasterii
 La multipare angajarea are loc in travaliu

TIMPII NASTERII
Asinclitism anterior Prezentare sinclitica Asinlitism posterior
 Capul fetal intampina la coborare rezistenta din partea planseului
pelvin, colului, peretilor excavatiei pelvine   flectare
progresiva

 Diametre mari sunt substituite cu diametre din ce in ce mai mici:


diam occipito-frontal  diam suboccipito-bregmatic

Flectarea capului fetal


Mecanism de parghie: se produce flexia capului;
conversia diam. occipitofrontal in suboccipitobregmatic
cu reducerea diam de angajare de la 12 la 9.5 cm.
A

c
D
 Rotatia craniului fetal cu occiputul din varietatile de pozitie ant sau
post catre simfimiza pubiana sau mai rar post catre sacru.

 Occiputul roteaza din varietatile anterioare (OISA sau OIDA) anterior


catre pube – 45º (rotatia mica)
 exceptional se produce rotatia mare de 135º catre sacru

 Occiputul roteaza din varietatile posterioare (OIDP sau OISP) posterior


catre sacru – 45º (rotatia mica) sau anterior catre pube – 135º
 relativ frecvent se produce rotatia mare de 135º catre sacru

 Nu se produce pana cand diametrul de angajare nu ajunge in planul


spinelor sciatice
 muschii ridicatori anali formeaza o chinga in V ce forteaza craniul
sa se orienteze in diam antero-post.

 Este completa in momentul in care craniul atinge planseul pelvin in 2/3


din cazuri sau la scurt timp dupa aceasta in 1/4 din cazuri.

ROTATIA INTERNA
 In momentul in care occiputul a luat punct fix sub simfiza pubiana
incepe degajarea capului fetal  baza occiputului va fi in contact
direct cu marginea inf a simfizei pubiene iar vulva se destinde

 Marea circumferinta a craniului fetal va fi inconjurata de inelul


vulvo-perineal

 Degajarea capului fetal se produce prin extensia acestuie astfel incat


occiputul, fontanela mare, fruntea, nasul, gura si barbia fatului trec
succesiv de perineul posterior

III.DEGAJAREA
 Dupa degajare, capul fetal revine in pozitia pe care a
avut-o la angajare – restitutie in diam. oblic
 Urmeaza rotatia trunchiului fetal astfel incat un
umar ajunge ant. sub simfiza (diam. biacromial se
gaseste in diam. antero-post. al stramtorii sup.)
 Restitutia este urmata de rotatia externa completa a
capului fetal cu occiputul catre coapsa dr. sau stg. a
mamei
 Umarul ant. se exteriorizeaza primul sub pube
 Prin flexia laterala a trunchiului fetal se va naste si
umarul post. urmat imediat de nasterea trunchiului,
pelvisului si membrelor inferioare

ROTATIA EXTERNA
Timpii nasterii in
prezentatia craniana
3 flectata (cu occiputul)
0
2
- varietate stanga
anterioara.
2.Angajare cu orientare si flectare 6. Restitutia (rotatia externa)

3. Coborare cu rotatie interna

4. Rotatia interna completa, inceputul


degajarii
3
0
4

F
t
l
v
b

a
f
s

Mecanismul nasterii in varietatea occipito-transversa


stanga, vedere laterala. Asinclitism posterior (A) la
stramtoarea sup. urmat de flexie laterala, asinclitism
anterior (B) dupa angajare, coborare (C), rotatie
interna si degajare cu extensie (D).
NASTEREA IN VARIETATILE OCCIPITO-
POSTERIOARE

 Mecanismul nasterii este identic cu cel din varietatile anterioare


 Occiputul face o rotatie mai mare (135º, in loc de 90º sau 45º) pentru
a ajunge sub simfiza pubiana
 In cursul acestei rotatii craniul se poate bloca pt. mai mult sau mai
putin timp in diametrul transvers
 Mai rar se produce rotatia mica cu occiputul in dreptul sacrului
,
.

,
0

Mecanismul nasterii in varietatea occipito-


sacrata dreapta cu rotatie anterioara de
135º.