Epi Curs

1
 “Sanatatea este starea de bine complet din
punct de vedere fizic,
fizic, mental si social,
nu numai absenta bolii sau infirmitatii”
infirmitatii”
(Organizatia Mondialå a Sånåtåtii, 1948)

Termeni Termeni
pozitivi > negativi

• persoana este sanatoasa in

psihologic

masura in care este capabila

sa activeze
 fizic
 psihic
 social
• fara suportul sistemului de
asistenta a sanatatii
biologic

Sănătatea este o resursă pentru viaţa

de zi cu zi, nu obiectivul vieţii.
12/16/2018 2
 Determinantii Sanatatii

Politici si Interventii

Comportament

Mediul Mediul
PERSOANA
Fizic Social

Biologie

Acces la Ingrijiri de Sanatate de Calitate

12/16/2018 3
 SANATATEA PUBLICA
Sanatatea publica este disciplina care se adreseaza sanatatii
la nivel populational.

Sanatatea publica difera de medicina clinica.

grupuri de oameni ,
bolnavi si sanatosi , de pacientii la
delimitate la diverse niveluri, nivel individual
comunitate, tara, global.

12/16/2018 4
Greg Martin, “What is public heath?“ 2014
 Sanatatea publica

Eforturi organizate ale societatii

proteja promova restaura

sanatatea populatiei

Mentinerea
actiuni Imbunatatirea
Colective sanatatii
Sociale intregii populatii

Cunostiite
Abilitati
Convingeri
12/16/2018 5
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
Ingrijirea medicala
este vitala pentru
fiecare din noi
uneori

dar sanatatea publica

este vitala pentru
fiecare din noi
tot timpul.
6
12/16/2018 7
Greg Martin, “What is public heath?“ 2014
12/16/2018 8
Greg Martin, “What is public heath?“ 2014
 Tehnologia se
Valorile
schimba
sociale se
schimba

Activitatile
sanatatii
publice se
schimba

Tintele raman aceleasi:

a reduce
morbiditatea,
mortalitatea prematura,
discomfortul si handicapul produs de boala
in populatie
12/16/2018 9
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
Sanatatea Sanatatea
comunitara publica

Decizii si actiuni Efortul societatii de

la nivel • a promova
• guvernamental • a mentine
• organizational • a imbunatati
• individual sanatatea populatiei

10
 Trei Functii Centrale Ale Sanatatii Publice

• Evaluarea si monitorizarea sanatatii

 comunitatilor si populatiilor la risc
 pentru a identifica probleme si prioritati de sanatate

• Formularea politicilor publice

 proiectate sa solutioneze probleme si prioritati de sanatate
 la nivel local si national

• Asigurarea ca toate populatiile au acces la ingrijiri

 corespunzatoare si cost-efective
 incluzand
 promovarea sanatatii
 servicii de prevenire a bolilor
 evaluarea efectivitatii acelor ingrijiri

11
12/16/2018 12
 Prevenirea îmbolnăvirilor

continut
istoria
strategie naturala a
bolilor
respective
aplicare

• în perioada de sănătate
individ
Masuri • în momentul expunerii
fata de la factori cauzali
populatie
• după expunere

13
 Prevenirea îmbolnăvirilor

• eradicarea

Actiuni • eliminare impactului

care
urmaresc • minimalizarea bolii sau
incapacitatii

• incetinirea progresului

JM Last. A dictionary of epidemiology. 2001 14

 NIVELURI DE PREVENTIE

Preventia primordiala

Preventia primara

Preventia secundara

Preventia tertiara

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

15
 Patru etape ale preventiei

preventia primordială
• preintampina
 apariţia şi
 consolidarea
• unor factori
 etiologici sau
 de risc • inexistenţi
anterior

actiuni si masuri care inhiba

aparitia si stabilirea conditiilor
cunoscute ca cresc riscul bolii
- de mediu,
- economice,
- sociale si Este sarcina
- comportamentale precum si • politicii de sanatate publica
- modele culturale de viata etc. • promovarii sanatatii
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
16
 Patru etape ale preventiei

preventia primară
• păstrarea sănătăţii prin
 preîntâmpinarea
expunerii
• la un factor
 etiologic sau
 de risc
• existent în
eforturi comunitate.
• personale
• comunitare

• urmăreşte scăderea incidenţei cazurilor

- imbunatatirea statusului nutritional,

- imunizarea impotriva bolilor transmisibile si Este sarcina
- eliminarea riscurilor din mediu cum ar fi
• sanatatii publice
furnizarea de apa potabila contaminata
17
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
preventia secundară
• depistarea precoce a
abaterilor de la starea
de sănătate
• a persoanelor
expuse deja
la factori
 etiologici sau
 de risc • interventie
prompta
“screening si counseling” terapeutica
curativa

• urmăreşte  bolii prin

scăderea  incapacităţii scurtarea
prevalentei temporare duratei

Este sarcina
• medicinei preventive.
18
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
 preventia terţiară
• ameliorarea suferinţei

• incetinirea cursului natural

al unor boli progresive • prin tratament
 paleativ
• prevenirea sau intarzierea  simptomatic
multor complicatii asociate  recuperator
cu boli cronice

• recuperarea capacităţilor
funcţionale

• bolnavilor
 în perioada de stare
Se adresează  mai ales cronici

• sechelarilor

Este sarcina
urmareste limitarea incapacitatii si complicatiilor
• reabilitarii
19
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
 PREVENTIA POATE PREZENTA DOUA ABORDARI

Abordare bazata pe populatie Abordare bazata pe grupuri la risc

 Masura de preventie se aplica  Masura de preventie se aplica

intregii populatii unui grup la risc
– E.g. – E.g.
• screeningul colesterolului la copii
• dieta pentru prevenirea CIC

se aplica celor care provin din
• sfaturi impotriva fumatului familii cu risc crescut
• evitarea partenerilor multiplii • screeningul gravidelor pentru
• sex protejat infectia cu HIV
 Necostisitoare  Costisitoare
 Mai invaziva / incomoda
 Neinvaziva
 Necesita actiune clinica pentru a
 Implica sanatatea publica
identifica grupul tinta

Idealul este o combinatie a celor doua abordari.

20
 EPIDEMIOLOGIA
este

stiinta care formeaza baza pentru actiunea de sanatate publica

si

uneste profesiunile de sanatate publica.

publica.

21
 EPIDEMIOLOGIA
Epi
• deasupra
• peste

Demos
• popor Logos
• grup • vorbire
• stiinta

Stiinta care studiaza procese

la nivel populational
(colectivitate, comunitate).
22
 Scurt istoric

Etapa prehipocratica
• Observare
• Relatii de cauzalitate
• Explicatii mistico-religioase

Biblie
Egipt – epidemie de Anthrax
Carnea de porc interzisa – Trichineloza
Leprosul “impur” izolat inafara comunitatii

23
Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)
 Etapa hipocratica
• Observatie
• Descriere
• Conditioneaza sanatatea si boala de structurile
naturale si sociale ale ecosistemului uman
• Elementele structurale ale procesului epidemic

Grecia
Hipocrate a scris o lucrare “Despre aer, ape, locuri” ~ anul 400 IC.
• prezinta o descriere a simptomelor pacientilor dar si
• observatii legate de sezonalitate
• de conditiile de trai ale pacientilor
 dieta
 ingestia de lichide
 miscare

24
Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)
Etapa prepasteuriana
 John Graunt a inceput la 1620 colectarea si anliza unor date
 demografice, de morbiditate si mortalitate
 “Weekly Bills of Mortality”
 aratand valoarea unui sistem de supraveghere al bolilor
• James Lind - 1747 a efectuat un experiment randomizat controlat pentru
a stabili cauza scorbutului
• Edward Jenner – prima vaccinare (antivariolica 1796)
• Ignac Semmelweis – spalatul pe maini in legatura cu febra puerperala
• William Farr 1839 – statistica
 morbiditate
 pe cauze si
 categorii populationale,
 risc,
 imunitate de grup,
 prevalenta,
 incidenta,
 studii
 retrospective si
 prospective
• John Snow – epidemie de holera, investigatia epidemiologica
• Joseph Lister– asepsie si antisepsie (fenol – 1865)
25
Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)
26
 Etapa pasteuriana

• Pasteur
• Koch • vaccinuri
• Roux • seruri
• Yersin • decontaminanti
• Calmette
• Ramon
• Behring
• Kitasato

Etapa frostiana

• GW Comstock
• WH Frost
- trialuri clinice pt. BCG
- modele matemetice
- probe biologice in stud cohorta
- stud. cohorta istorica
- studii bazate pe comunitate
sau longitudinala
- “cluster-randomized study design”
- caz index
- primul “case – cohort study”

28
Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)
 EPIDEMIOLOGIA DEFINITII

Stiinta care se ocupa cu manifestarile extensive ale bolilor contagioase

(Ch. Dopter, 1925).

Stiinta manifestarilor de masa ale bolilor infectioase sau

a istoriei naturale a acestora (W.H. Frost, 1927).

Stiinta care studiaza din punct de vedere cantitativ distributia si frecventa

determinantilor problemelor de sanatate si boala intr-o populatie
(Mac Mahon, 1960).

Stiinta medicala care se ocupa cu studiul frecventei si repartitiei bolilor,

atat transmisibile cat si netransmisibile, cu decesele si invaliditatile
determinate in grupuri populationale umane, ca si cu factorii care
influenteaza aparitia bolilor si tendintele de morbiditate in colectivitati
(OMS, Bruxelles, 1967).

29
 EPIDEMIOLOGIA

Stiinta care se ocupa cu studiul distributiei si determinantilor

starilor legate de sanatate sau al evenimentelor legate de sanatate
in populatii specificate si aplicarea rezultatelor acestui studiu in
controlul problemelor de sanatate publica. (J. Last, 1988)

Studiul include
● Observatie
• Supraveghere
• Testarea ipotezelor
• Cercetare analitica
• Experimente

Distributie se refera la analiza in functie de:

• timp
• loc caracter descriptiv  model
• persoana 30
Determinanti sunt toti factorii care influenteaza sanatatea:
• fizici
• biologici
• sociali caracter analitic
• culturali
• comportamentali

Stari legate de sanatate si evenimente legate de sanatate includ:

• boli
• cauze de deces
• furnizarea si folosirea serviciilor de sanatate
• evenimente epidemice

Populatii specificate
Sunt acelea cu caracteristici identificabile
● comunitate , colectivitate, grupuri cu caraceristici comune
• numere precis definite (indicatori de morbiditate,
mortalitate, incapacitate)

Aplicarea rezultatelor pentru control

• face explicit scopul epidemiologiei de a
 promova
 proteja
31
 restaura sanatatea
Epidemiologia

• stiinta de sinteza si complexa

• utilizeaza metododologii proprii dar si

tehnici si metodologii din alte domenii

 biostatistica
 sociologie
 toxicologie
 microbiologie

• instrument de orientare a politicii medico-sanitare

a unei natiuni.

(Terris, 1981)
32
 Epidemiologia

Stiinta fundamentala a sanatatii publice Epidemic

Intelligence
Disciplina in care practicianul Service

• numara persoane sau evenimente

• determina rate
• compara aceste rate
 pentru a identifica factori de risc (sau cauze)
 care pot fi controlati sau eliminati
prin interventie de sanatate publica

Tyler CW Jr. 1996

33
 Epidemiologia Bolile nu apar
din intamplare

De ce ?

Axiome Cine ?
Urmeaza
fundamentale modele Ce ? Cand ? Cum ?
predictibile Unde ?

Ce urmeaza ?

Bolile au factori cauzali si prevenibili

• care pot fi identificati prin investigatie sistematica
• a diferitelor populatii sau subgrupuri
• in variate locuri
• in diferite perioade de timp
34
Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)
 - Diagnostic
- Eveniment de sanatate

Ce?
Ce Persoana
urmeaza? Cine?

Intrebari
Mod de Cum?
transmitere Cand? Timp

De ce? Unde?

- Cauza Loc
- Factori de risc 35
 Obiectivele Epidemiologiei

Identificarea factorilor etiologici sau de risc

- care duc la aparitia unei conditii de sanatate

 Cunoasterea lor faciliteaza

 intelegerea cailor de transmitere
 reducerea sau eliminarea expunerilor
 diminuarea morbiditatii sau mortalitatii
 dezvoltarea programelor de preventie

Determinarea extinderii bolii si aprecierea poverii

ce o reprezinta pentru comunitate

 utile pentru
 planificarea - serviciilor de sanatate
- a structurilor aferente (facilitatilor)
 pregatirii viitorilor furnizori de ingrijiri de sanatate

(L.Gordis. Epidemiology. 5th edition, 2014) 36

 Obiectivele Epidemiologiei
Studierea istoriei naturale si a prognosticului bolii
toate stadiile de evolutie ale unei boli
de la expunere pana la final
 Istoria luate in consideratie impreuna
naturala

“epidemiologie descriptiva a bolii”.

se dezvolta
moduri noi de interventie
 terapeutica
 preventiva
 definirea
modelului de baza al
istoriei naturale a bolii se compara rezultatele
in termeni cantitativi

noile abordari au
avut efectul scontat 37
 Obiectivele Epidemiologiei

Evaluarea

 masurilor preventive • existente

 masurilor terapeutice
 modurilor de furnizare a • nou concepute
ingrijirilor de sanatate

e.g.,
• programe noi de supraveghere bazate pe teste screening
• sisteme noi de furnizare a serviciilor de sanatate
• sisteme noi de asigurari de sanatate

au efect asupra starii de sanatate si

calitatii vietii pacientilor

38
 Obiectivele Epidemiologiei

Asigurarea informatiilor de baza pentru dezvoltarea

politicii de sanatate publica

 tinand cont de conditii ale mediului inconjurator

 caracteristici genetice
 aspecte privind prevenirea bolii si promovarea sanatatii

e.g.
• riscuri profesionale
• riscul contaminarii unor factori de mediu
• intensitatea radiatiilor
• intensitatea campurilor electromagnetice
• poluarii chimice

39
 Metoda clinica vs. Metoda epidemilogica
CLINICIAN
Persoana
Anamneza, istoric
Foaie de observatie
Diagnostic
• examen fizic obiectiv
* Rationament epidemiologic
EPIDEMIOLOG*
Populatie (unitate de studiu)
 toti locuitorii unei regiuni geografice
 grup de persoane, care au in comun cel
putin o caracteristica
 esantioane reprezentative pentru intreaga
populatie
Ancheta epidemiologica
 anamneza epidemiologica
Fisa de ancheta
Definitie de caz / fenomenelor de sanatate
 inregistrarea cazurilor
 descrierea cazurilor in functie de
- timp, loc, persoana
 determinarea populatiei la risc (calcularea
si compararea unor indicatori specifici)
40
 Metoda clinica vs. Metoda epidemilogica
CLINICIAN EPIDEMIOLOG

Diagnostic diferential Comparatii

 deductia interrelatiilor dintre
 evenimente de sanatate si
 factori
 cauzali
 care tin de gazda
 de mediu
Teste diagnostice Supraveghere
• paraclinice Studii observationale
• laborator  teste de screening

Tratament Interventie
 prevenire
 control
 evaluare
Rezulta ca in completarea metodei epidemiologice se folosesc
metode de investigare din clinica, microbiologie, imunologie,
patologie, demografie, sociologie si statistica.
41
 EPIDEMIOLOGIA SI PRACTICA CLINICA

Concepte si date
bazate pe populatie

Diagnostic

sustin
procese critice ale Prognostic
practicii clinice

Selectarea
terapiei

Medicul aplica
• la pacientul pe care il examineaza
• un model probabilistic
• fundamentat populational
42
I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.
 Secventele metodei epidemiologice

• Observatia
• Numararea cazurilor sau evenimentelor de sanatate
• Corelarea cazurilor / evenimentelor cu populatia la risc (rate)
• Compararea ratelor
• Formularea ipotezei cauzale
• Verificarea ipotezei prin studii epidemiologice adecvate
• Elaborarea deductiilor stiintifice asupra cauzalitatii
fenomenului de sanatate studiat
• Verificarea deductiei prin studii experimentale
• Interventia epidemiologica
• Evaluarea interventiei
I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999. 43
BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Mijloace de aplicare in practica

a metodei epidemiologice

Supravegherea epidemiologica

Investigatia epidemiologica

Analiza epidemiologica

Evaluarea epidemiologica

I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

44
 BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE
Mijloace de aplicare in practica a
metodei epidemiologice sunt:

Supravegherea

• colectare
• analiza datelor de
• interpretare sanatate
• diseminarea

• planificarea
masurilor de
• aplicarea
santate publica
• evaluarea

Informatiile supravegherii se folosesc la actiunile de

control a bolilor (infectioase si neinfectioase).

S.B. Thacker in S.M. Teutch & R.E. Churchil. Principles and Practice of Public Health Surveillance. 1994 45
 BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Investigatia epidemiologica

din supraveghere
O problema de sanatate
• acuta sau
din reteaua medicala
• cronica
se ancheteaza in urma
din mass media
unei informatii obtinute
din alte surse

46
 Pasii unei Investigatii Epidemiologice intr-un Focar

1. pregătiti-va pentru munca in teren

2. stabiliti existența unui focar
3. verificați diagnosticul
4. construiti o definiție de caz, de lucru
5. gasiti cazurile in mod sistematic și înregistrati informatiile
6. efectuați epidemiologia descriptivă
7. dezvoltati ipoteze
8. evaluati ipotezele in mod epidemiologic
9. dacă este necesar, reconsiderati, imbunatatiti, și reevaluati
ipotezele
10. comparati si armonizati datele cu studii de laborator
și / sau de mediu
11. implementati măsuri de prevenire și control
12. inițiati sau mențineti supravegherea
13. comunicați constatările
47
CDC- Principles of Epidemiology in Public Health Practice Third Edition - 2012
 BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Analiza epidemiologica

Se bazeaza pe
observatiile
• observarea a fenomenelor trebuie sa fie
• descrierea de sanatate cuantificabile
 atenta si studiate
 amanuntita analiza se face
• prelucrarea statistica comparativ

Analiza se concentreaza pe

• persoanele afectate de • factorii de risc semnificativi

conditia de sanatate
• factorii cauzali posibilii
• mediul de viata
• perioda de timp

48
 BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Evaluarea epidemiologica

Se face pentru probleme bine definite.

Presupune aprecierea masurii in care problema este rezolvata

e.g.
• actiunea unui medicament
• a unui vaccin
• a unei modalitati de depistare
• a unei modalitati de control

Problema de rezolvat trebuie

cunoscute
Actiunile care se spera sa o rezolve in detaliu

49
Alte mijloace importante

• Comunicarea informatiei epidemiologice catre

 personalul medical
 autoritati
 populatia generala
• Managementul, adica abilitati in
 planificarea actiunii
 alcatuirea echipei
 conducerea actiunii
 evaluarea manageriala finala
• Consultarea cu alti colegi de diverse specialitati sau cu alte
grupuri de persoane;
 necesita capacitati si metode de comunicare adecvate
situatiilor concrete;
 presupune uneori adunarea unor informatii, discutii,
chiar o prezentare;
• Mijloace de prezentare a datelor epidemiologice in fata altor
grupuri profesionale si a populatiei.
 poate fi adesea unica ocazie de discutare si prezentare a
problemei epidemiologice in fata unui public mai larg in asa fel
incat sa aiba impactul necesar si scontat
• Relatiile umane complexe implicate in utilizarea mijloacelor
anterioare. 50
I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.
Relatiile cu alte specialitati din domeniul sanatatii publice

• Biostatistica
 compararea datelor
 esantionarea
 analiza
 interpretare etc.

• Laborator
 identificarea agentilor cauzali sau
 factorilor de risc etc.

• Politica de sanatate si managementul serviciilor de sanatate

 alcatuirea unor standarde
standarde,,
 a unor scheme de aplicare etc.

I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

51
 Epidemiologia bolilor infectioase

Particularitati majore

• Un caz poate fi de asemenea o expunere (SI)

• Infectiile subclinice influenteaza epidemiologia (FM)

• Modelele (patterns) de contact (CT) joaca un rol major

• Imunitatea

• Uneori este nevoie sa se actioneze de urgenta

52
 Epidemiologia bolilor infectioase

Epidemiologia bolior Epidemiologia bolilor

netransmisibile infectioase

 Se ocupa de o populatie  Doua sau mai multe populatii

 Factori de risc  caz  Un caz este un factor de risc

 Evidentiaza cauzele  Cauza este adeseori cunoscuta

53
 Epidemiologia bolilor infectioase

 Doua sau mai multe populatii

• Oameni

• Agenti infectiosi
helminti, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni

• Vectori
tantari (protozoare-
(protozoare-malaria),
melci (helminths-
(helminths-schistosomiasis)
muste (microfilaria-
(microfilaria-onchocerciasis, bacterii)
capuse (Borrelia)

• Animale
caini, oi/capre – Echinococcus
soareci – Borrelia
54
 Epidemiologia bolilor infectioase

 Un caz este un factor de risc

Infectia de la o persoana poate fi transmisa la altele.

55
 Epidemiologia bolilor infectioase

 Cauza este adesea cunoscuta

• Un agent infectios este o cauza necesara
pentru o boala specifica

• o cauza un efect

BNT
determinanti / favorizanti

simultan / succesiv Factri de risc efect

ponderi diferite

56
Utilitatea epidemiologiei bolilor infectioase

• Identificarea cauzelor infectiilor noi,

 emergente e.g. HIV, vCJD, SARS
 reemergente
• Supravegherea bolilor infectioase
• Identificarea sursei de infectie
• Studierea cailor de transmitere
• Descrierea istoriei naturale a bolii
• Identificarea unor noi interventii

57
Procesul infectios (PI)

Rezultatul interelatiei dintre

• agentul infectios,

• gazda si

• mediu

intr-un sistem dinamic.

58
Caracteristici Caracteristici
• infectivitate • clima
• patogenitate • structuri fizice/geografice
• virulenta • densitatea populatiei
• toxigenitate • structura sociala (ocupatie)
• imunogenitate
Interventii
• stabilitate
• locuinta (calitate)
antigenica Mediu
Agent • sanitatie (apa)
• susceptibilitate
• servicii preventive
la antibiotice
(calitatea aer)
• supravietuire in
mediul extern boala
Interventii
• eliminare /eradicare
• modificare genetica

Gazda
Caracteristici
• varsta
Interventii • factori genetici
• tratament • expunere anterioara
• izolare • susceptibilitate
• imunizare • statusul sanatatii (coinfectie )
• nutritie • raspuns imun
• comportament
• status nutritional
expusi

susceptibili
infectivitate
Toate
infectati
depind si
patogenitate de factorii
bolnavi
gazdei
decedati virulenta

 Infectivitate (abilitatea de a infecta)

(numar infectati / numar susceptibili) x 100

 Patogenitate (abilitatea de a cauza boala)

(numar persoane cu forma clinica / numar infectati) x 100

 Virulenta (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate

(numar decese / numar bolnavi) x 100
60
Masura de baza a Rata de atac (attack rate) este
infectivitatii este  incidenta cumulata a infectiei
rata de atac  intr-un grup observat
 pe perioada unei epidemii

Rata poate fi determinata

 empiric identificand cazuri clinice si/sau
 prin mijloacele seroepidemiologiei

numarul de cazuri
Rata de atac a unei boli
=
(aceeasi definitie cu riscul)
numarul susceptibililor expusi

Rujeola Varicela Oreillon

Nr. copii expusi la un frate bolnav 251 238 218

Nr. copii bolnavi 201 172 82

Rata de atac 201/251 172/238 82/218

bolnavi/expusi = 0.8 = 0.72 = 0.38
61
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A

• au aparut printre cei 70

de copii ai unei gradinite

• fiecare copil infectat

provenea dintr-o alta
familie

• numarul total de persoane

apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita:

x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
y = numarul copiilor din gradinita = 70

Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%

CDC. Principles Of Infectious Diseases Epidemiology. 62
 Rata de atac secundar (Secondary attack rate)
• numarul de cazuri ale unei infectii
• care apar printre contacti
• in perioada de incubatie
• dupa expunerea la un caz primar
• in relatie cu numarul total al contactilor expusi;
 numitorul este restrans la contactii susceptibili
cand pot fi determinati.
C3 C2

incubatie
Rata de atac secundar este
 o masura a infectivitatii
C4
(contagiozitatii)
Caz C1
 utila in evaluarea Primar
masurilor de control

Contact C5
infectat
C7
Contact
C6
neinfectat 63
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32
Dupa perioada de incubatie
• 5 membrii ai familiilor
carora le apartineau cei 7
copii infectati
• au facut hepatita A

Rata de atac secundar:

x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25

Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%

64
 Masuratori ale Morbiditatii Frecvent Utilizate

Exprimate per
Masura Numarator (x) Numitor (y)
Numar la Risk (10ⁿ)
Rata cazurile noi ale Media populatiei in Variaza:
Incidentei unei anumite boli intervalul de timp 10ⁿ unde
raportate intr-un n = 2, 3, 4, 5, 6
interval de timp dat

Rata de cazurile noi ale Populatia la De regula procentual:

Atac unei anumite boli inceputul perioadei 10ⁿ unde
raportate intr-o epidemice n=2
perioada epidemica

Rata de cazurile noi ale Marimea populatiei De regula procentual:

Atac unei anumite boli de contacti la risc 10ⁿ unde
Secundar aparute intre n=2
contactii cazurilor
cunoscute
Relatiile microorganism - gazda

unu
severa

Parazitism
• beneficiu unilateral
• celalalt boala
Comensalism

beneficiu
• mo. beneficii
afectarea gazdei

- adapost
- hrana
• celalalt
- fara beneficii
- fara prejudicii
Mutualism
• beneficiu reciproc
Simbioza
(colonizare)

de loc ambii

partiala dependenta totala

 Procesul infectios
Proces infectios Proces infectios
existent la un
anterior ulterior
moment dat

Procesele infectioase
• se reproduc continuu in natura
Factorii procesului infectios • in mod stabil si specific
• Factor cauzal
 agentul patogen
• Factori conditionali (principali)
 abordarea gazdei de catre mo. patogen
 susceptibilitatea sau rezistenta gazdei
• Factori secundari
 conditii de mediu
67
 Expunerea la un agent infectios

Fara infectie F.Clinica F. Sub-clinica Purtator

Deces Purtator Imunitate Fara imunitate

Rezultat

J. Giesecke. Modern infectious disease epidemiology.1994. 68

 Intervalul seriei / Dinamica bolii /
timpul generatiei
dinamica infectiozitatii
Momentul
infectant
debut

Perioada Perioada Remisiunea

de incubatie simptomatica bolii
Pacient 1 timp
Perioada Perioada de Ne
de latenta contagiozitate contagios

debut

Perioada Perioada Remisiunea

de incubatie simptomatica bolii
Pacient 2 timp
Perioada Perioada de Ne
de latenta contagiozitate contagios

Pacient 3
 Focarul epidemic (FE)

Locul unde se afla sursa de infectie

• cu teritoriul din jurul ei
• in limite in care aceasta gaseste
conditii favorabile
• sa transmita agentul patogen si
• sa dea nastere unei noi imbolnaviri
imbolnaviri..

70
 Focar epidemic

Focar epidemic

Un focar nu duce totdeauna la aparitia de noi focare.

• cazuri de infectie subclinica

Desfasurarea tempopro-spatiala intercalate cu cele manifeste
a focarelor nu este identica cu • purtatori
cea a cazurilor de boala • agenti infectiosi care supravietuiesc
mult timp in mediul extern 71
 Focarul epidemic
Cazuri

 Primar – cazul care aduce infectia in populatie

 Secundar – infectat de la un caz primar
 Tertiar – infectat de la un caz secundar
 Index – primul caz identificat

T
S
Susceptibil P
S
Imun
S
T
Sub-clinic

Clinic

72
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE)

FE FE

PI PI PI PI

FE

Fenomenul complex
• extindere a infectiei in masa populatiei
• bazat pe un lant continuu de PI
• exprimate natural sub forma de FE.

73
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE)

Factori determinanti

• Sursa de infectie
• Calea de transmitere
• Populatia receptiva

Factori favorizanti

• Naturali
• Economico-sociali

74
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-
ECONOMICO-SOCIALI
• ocupatia
• locuinta FACTORI NATURALI
• alimentatia • meteo
meteo--climatici
• igiena individuala si colectiva • cosmici
• asistenta medicala • geografici
• cultura si educatie pentru sanatate • telurici
• aglomeratie
aglomeratie:: nivel micro/macro
• perturbari economico
economico--sociale

FACTORI DETERMINANTI

SURSA CAILE DE POPULATIA

DE INFECTIE TRANSMITERE RECEPTIVA

75
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANTI

CAILE DE
SURSA DE INFECTIE
TRANSMITERE
Omul POPULATIA
Directa
• Bolnav RECEPTIVA
Indirecta
• Infectat inaparent
• aer
• Purtator Susceptibilitate
• apa
Animale Rezistenta
• sol
• domestice  mamifere • nespecifica
• alimente
• salbatice  pasari • specifica
• obiecte
• sinantrope  artropode
• mana
 acvatice
• vectori
76
SURSA DE INFECTIE
 organismul viu uman sau animal
• care adaposteste sau
• creeaza conditii de dezvoltare si inmultire agentului patogen si
 de unde pe o cale de transmitere se infecteaza indivizii receptivi

Rezervorul de infectie
 toate speciile vii si mediile
• in care agentul patogen traieste,
• se reproduce si
 de unde se propaga la o gazda susceptibila

habitatul uzual in care agentul traieste si se multiplica

SI genereaza FE care dau infectiei caracter epidemic.

FE poate contine mai multe SI

• Cazul primar
• Cazuri secundare
 bolnavi
 purtatori
77
 • completa
SI are 2 elemente principale • activa
• epidemiogena

Localizare epidemiologica
specifica a agentului infectios

Calea de eliminare

78
Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios

• Situsul anatomic din organismul gazda

• Unde are loc inmultirea cea mai semnificativa a agentului infectios
• Care permite apoi eliminarea mo. in mediul extern

• Uneori
 coincide cu localizarea patologica
 infectii acute respiratorii
 diarei acute infectioase
 infectii urinare

 nu coincide cu localizarea patologica

 Poliomielita
 localizarea epid este intestinala
 localizarea patologica este la nivelul
coarnelor anterioare ale maduvei spinarii
 Rabie
 localizarea epid este parotidiana
 localizarea patologica cornul lui Amon
 Encefalita de capuse • Poate fi
 localizarea epid este sanguina - unica sau
 localizarea patologica este encefalul - multipla
 una principala
 altele secundare
79
Calea de eliminare
• cale naturala este localizarea
• leziuni produse de determinata epidemiologica
microorganisme de specifica

• Infectiile localizate
 daca sunt insotite de tablouri
clinice septicemice
 au si alte cai de eliminare.

• Poate fi
 unica sau
 multipla
 una principala
 altele secundare

80
Calea de eliminare

• Este determinata de localizarea epidemiologica specifica

 Tractul respirator
 expectoratie (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).
 Tractul digestiv
 saliva (virusul rabic)
 fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)
 Tractul genito-urinar
 urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)
 secretiile tractului genital (ITS)
 Pielea
 mo. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor
- impetigo, sifilis, varicela
 alte mo. (e.g., plasmodium, HBV) ies din organism pe cale
percutanata (leziuni ale pielii, intepaturi de insecte, ace)
 prin placenta in timpul sarcinii,
 e.g., rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis
- transmise de la mama la fatul in dezvoltare
- rezultand un lung sir de anormalitati
81
 Exemple
TBC
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 respiratorie  prin sputa
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renale  urina
 intestinale  fecale
 genitale  puroi
 osoase
 subcutanate

Febra Tifoida
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 digestiva  fecale
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renala  urina
 osteo-cartilaginoasa  puroi

Enteroviroze
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 intestinala  fecale
• Alte localizari ● Alte eliminari
 respiratorie  secretii respiratorii 82
 SI se clasifica dupa calea de eliminare

Complete (propriu-zise)
• poseda
 localizare epidemiologica specifica
 cale de eliminare
• active, epidemiogene

Incomplete (inchise, criptice)

• lipsite de calea de eliminare
• inactive, neepidemiogene

Pot deveni active, in anumite situatii,

creand probleme in controlul bolilor
infectioase.

83
 Dupa sursa primara de infectie
Bolile transmisibile

ANTROPONOZE Rj Rb Sc
Om Om
• boli ale omului Sif Gon FT

ZOONOZE
• boli ale animalelor Animal Animal Animal
• accidental la om

Zooantroponoze
(zoonoze active) Animal Om Om
Ra Gr FQ Tul

Animal Animal Animal

Zoonoze pp zise
(zoonoze pasive)
Atx Brc Lpt TT Animal
Om
84
 SURSA DE INFECTIE

Omul
• Bolnav cu forma manifesta
 tipica
 atipica
• Infectat inaparent
• Purtator

Animale  Mamifere
• Domestice
 Pasari
• Salbatice
 Artropode
• Sinantrope
 Acvatice

85
 SURSA DE INFECTIE
IZVORUL EPIDEMIOGEN

INFECTATI PURTATORI
BOLNAVI
INAPARENT AGENTI
PATOGENI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce Fosti
Sanatosi
bolnavi

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice
Purtatori
Temporari
● Durata
 scurta Purtatori
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti  lunga cronici

86

Bolnavii sunt SI pe
durata perioadei de
contagiozitate
BOLNAVI
Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce
Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti
• ctg. variaza de la o boala la alta
 cu limite oarecum fixe in bolile
fara stare de purtator
 durata de ani in bolile cronice:
cronice:
Diz,, TBC, Lpr.
Diz Lpr.
• gradul de contagiozitate depinde si
de cantitatea de mo.
Perioada de incubatie
• inaintea prinelor semne de boala
• Rj
Rj,, Rb
Rb,, TC,
TC, Po, HV, FT, Ho,
• purtatori excretori precoce
87
 BOLNAVI
Perioada de stare
• Bolnavi cu manifestari clinice
Perioada de incubatie  tipice
tipice:: Gr, vir resp,
resp,
purtatori excretori precoce  atipice
atipice:: Po, Str
Str,, Dif,
Dif, TE, Mng

• Elimina agenti patogeni

 virulenti
Perioada de stare  in cantitate mare
bolnavi cu manifestari clinice
 continuu
 perioada lunga

• Mobilitate redusa
Perioada de convalescenta  consultati
consultati//diagnosticati
purtator convalescent
 depistati precoce
 izolati
izolati/
/tratati
 masuri fata de contacti/
contacti/mediu

• Numar redus (in epidemii mare)

• FT, TE, Va
88
 BOLNAVI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti
• purtator convalescent
• Sc,
Sc, Dif
Dif,, Po, Diz,
Diz, FT, MNI

89
Primoinfectati inaparent INFECTATI
INAPARENT
• suporta PI fara manifestari clinice decelabile

• cu restructurari imunologice specifice

asemanatoare trecerii prin boala

• elimina agentul patogen

Numerosi
 in cantitate mica
Depistati intamplator
 timp mai putin
• ctrl angajare
• ctrl periodic
• sectoare de risc
Mobilitate crescuta • casatorii
• necunoscuti • contacti in focare
• neizolati
• netratati
• fara masuri fata de contacti / mediu

Importanta epidemiologica
• asemanatoare cu cea a bolnavilor
HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI
90
 PURTATORI
PURTATORI
DE AGENTI
PATOGENI
• orice persoana
 sanatoasa sau
Fosti  aparent sanatoasa
Sanatosi
bolnavi • care adaposteste
in organismul său
agenti patogeni
• pe care îi elimina in
Purtatori
mediul extern
Temporari
(convalescenti) Purtatori  intermitent
● Durata cronici  continuu
 scurta
 lunga
 intermitenti
 permanenti
91
Purtatorii sunt persoane PURTATORI
• colonizate cu un mo.
• fara a avea semne de boala infectioasa activa
(chiar daca aceasta a existat in antecedente)
• rezistente la infectie
 fosti bolnavi
 fosti infectati inaparent
 vaccinati

Microorgamismul
• se cantoneaza si se multiplica
 pe tegumente
 pe mucoasele unor cavitati deschise
 in locuri care scapa actiunii Ac umorali
 frecvent exista modificari patologice in aceste zone
• poate fi identificat

92
 PURTATORI

Precoce (preinfectiosi)

• persoane in perioada de incubatie

• bolnavi in stadiul incipient al bolii

• temporari
 cateva zile inaintea debutului bolii
 TC, Po, Ho, FT, HV, Rj,

93
Fosti bolnavi PURTATORI
• Persoane vindecate clinic care
continua sa elimine agenti patogeni
 temporari (p. convalescenti)
 2-8 saptamani – 6 luni Prezinta in majoritatea
 Dif, Sc, Diz, TIA, FT, Po cazurilor procese patologice

 cronici > 6 luni • Generale

 intermitenti  distrofie
 permanenti  hipovitaminoze
(eliminare continua) • Locale
 Dif, TBC, Diz, FT, HB  colecistite cr  FT
 colita cronica  Diz
 amigdale criptice  Str
 faringite cronice  inf mng
 otite  Sc

In functie de localizarea ag. ptg. se clasifica in

● p. nazofaringieni: Dif, Sc ● p. urinari: FT, alte Sal, Lpt
● p. intestinali: Diz, FT, Po, HA ● p. medulari: FT
● p. biliari: FT ● p. sanguini: HB 94
Sanatosi (de contact, ocazionali)
PURTATORI
Persoane
• care au fost tot timpul sanatoase si
• care fiind contaminate nu s-au imbolnavit
• avand o stare de imunitate

Imunitate conferita de
• trecerea prin infectii manifeste
• trecerea prin infectii inaparente
• contactul cu doze mici si repetate
de germeni slab virulenti
(imunizari oculte naturale)
• imunizari artificiale active (vaccinari)
 Daca starea de imunitate dispare, p. sanatosi
pot prezenta boala manifesta.
Numarul
• variaza dupa natura infectiei
• depaseste nr. cazurile manifeste
(Po, Sc, Dif, Mng)
95
 PURTATORI
Sanatosi (de contact, ocazionali)

Starea de purtator sanatos

• dureaza de obicei atat timp
• cat individul este in contact
• cu un izvor de infectie
(bolnav sau purtator)

Temporari (in general, in multe BI)

• 1-3 sapt
• Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng
Cronici (foarte rari, cand exista
un focar cronic predispozant)
• luni
• Stf, HB

96
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE • Purtatori – fosti bolnavi

CLINICO-EPIDEMIOLOGICE • Purtatori – sanatosi

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA • Purtatori: intestinali, biliari,

GERMENILOR IN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanati

• Purtatori excretori
IN FUNCTIE DE MODUL
 intermitenti
DE ELIMINARE
 permanenti
• Purtatori criptici

97
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A
PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

• Purtatori temporari
IN FUNCTIE DE DURATA  de scurta durata
PORTAJULUI SI EXCRETIEI  de lunga durata
• Purtatori cronici

IN FUNCTIE DE PERIOADA
DE EVOLUTIE A BOLII
• Purtatori precoce
 la sfarsitul perioadei
de incubatie
• Purtatori convalescenti
 in primele zile sau
saptamani dupa
vindecarea clinica

98
Importanta epidemiologica a purtatorilor
depinde de urmatorii factori
• Proprietatile agentului etiologic
 virulenta
 toxigenitate
 invazivitate
• Eliminarea de agenti patogeni
 cantitate
 durata
 alternanta eliminarii
• Gradul de raspandire al purtatorilor
 in colectivitate/comunitate
 functiile, relatiile lor
• Categoria de purtatori
• Receptivitatea populatiei
• Conditiile socio-economice, sanitare
• Gradul de educatie
 a purtatorului
 a masei receptive
99
Purtatorii sunt SI care:
• Pot genera noi purtatori sau cazuri de boala
• Intretin endemic o boala transmisibila intr-un anumit areal
• Se afla frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare)
• Sunt legatura ascunsa dintre cazurile de boala aparent independente
(o veriga in istoria naturala a bolii)

Metode de diagnostic pt
depistarea purtatorilor
• Clinice Masuri impotriva
• Epidemiologice starii de purtator
• Laborator (cele mai importante):
• Depistarea
 izolarea
• Luarea in evidenta
 identificarea ag ptg
• Supravegherea
• Izolarea (uneori)
• Asanarea – sterilizarea
bacteriologica (uneori)
100
 Zoonoze
In lume > 90 zoonoze
In Europa 10 – 15 zoonoze

Zoonoze in Romania
Etiologie
Bacterioze • Antrax • Febra aftoasa
Viroze • Leptospiroza • Febra Q
Rickettsioze • Tuberculoza • Febra butonoasa
Micoze • Bruceloza • Micoze
Protozooze • Tularemie  Aspergiloza
Helmintiaze • Rabie  Histoplasmoza
• Ornitoza  Sporotrichoza
• Listerioza  Tricofitia
• Salmoneloze • Protozooze
Contaminare • Encefalita de capuse  Toxoplasmoza
• Direct • Coriomeningita  Leishmanioza
• Indirect limfocitara • Helmintiaze
 apa
 alimente
 vectori 101
Categorii de SI animale

• Bolnave
• Infectate inaparent
• Purtatoare

In functie de mediul de viata

• Domestice
• Sinantrope
• Salbatice
• Acvatice
• Artropode

102
 Domestice
• Ingrijite de om
• Sanatoase
• Accidental SI pt om

Sinantrope (peridomestice)
• In apropierea asezarilor umane
• Introduc ag. ptg. pe care i-au
preluat de la vietuitoare salbatice
• e.g., rozatoare (soareci, sobolani,
lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope)
• Departe de asezarile umane
• Au rol primordial in focalitatea naturala
• Rezervoare pt. multe zoonoze (e.g., Ra, Trc, Tul)

103
Acvatice
• Chiar daca sunt poichiloterme
• Pot elimina agenti potentiali patogeni
• e.g., salmonele minore altele decat
Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode
• Unele insecte sunt SI secundare, complementare
pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze
 gazduiesc ag ptg
 permit inmultirea lui
 il elimina
 unele il transmit transovarian descendentilor
cateva generatii (capuse)
• Este necesara reinfectarea periodica a insectelor
(e.g., capuse, tantari) de la SI primare reprezentate
de homeoterme
104
 Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Antrax, Leptospiroza, Rabia, Encefalita, Morva

Cornute mari si mici Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza,

Porcine
Rozatoare (sobolani, soareci, popandai,
harciogi, veverite, iepuri)
Tuberculoza, Bruceloza, Febra aftoasa, Febra
Q, Rabia
Antrax, Leptospiroza, Salmoneloza,
Tuberculoza, Bruceloza, Trichineloza, Teniaze
Leptospiroza, Salmoneloza, Pesta, Tulareia,
Bruceloza, Febra Q, Tuberculoza

Pisici Rabia, Toxoplasmoza

Cainii Leptospiroza, Rabia, Tuberculoza, Febra

butonoasa, Leishmanioza
Lupii si vulpile Rabia
Ursii si mistretii Trichineloza

Pestii si scoicile Salmoneloza, Holera, hepatite virale,

Botulismul, Botriocefaloza
Pasarile Leptospiroza, Salmoneloza, Ornitoza, Febra Q
Artropode (capuse) Febra Q, Tularemia, Febra butomnoasa, Febra
recurenta, Encefalita 105
 Focar natural si Focalitate naturala

Focarul natural (FN)

Ecosistem pe al carui biotop exista
o biocenoza ce cuprinde la o lalta:
 animalul donator
 animalul primitor
 vectori
 agentul patogen
Focare naturale
• Salbatice
• Domestice
• Sinanatrope

Boli cu focalitate naturala (BFN)

 BI care evolueaza in aceste focare naturale
 independent de om

106
 rickettsii bacterii Vectori

ANIMALUL capuse ANIMALUL

helminti tantari
REZERVOR RECEPTOR
flebotomi
purici
protozoare virusuri

Infectarea omului
• Vectorul paraseste focarul (puricele transmite pesta)
• De la animalul rezervor (cadavru, jupuire piele: Tularemie, Pesta)
• Omul patrunde in focar (defrisare, destelenire, expeditii, vanatoare))

BFN devin boli ale comunitatilor umane rurale sau urbane

107
Notiunea de focar
 Restransa  o vizuina de rozatoare

 Larga  in functie de mobilitatea

 Animalelor rezervor
 Animalelor receptor
 Vectorilor
• mobili
 tantari, flebotomi,
 se deplaseaza la distante mari
 e.g. transmit Febra galbena, F papatacci
• putin mobili
 capuse, purici, paduchi
 folosesc ca vehicul animalul rezervor

108
 INFLUENTE

Contractarea afectiunii

FOCAR
OM
NATURAL

Rarirea FN
• Defrisare
 reduce focarele de
encefalita de capuse
• Lucrari agrotehnice
 suprima rozatoare
Iradierea FN
• Asezare om + FN
 rozatoare sinantrope

109
 BOLI CU FOCALITATE NATURALA

coriomeningita limfocitara,
limfocitara, F papataci,
papataci,
virusuri
encefalita de capuse
capuse,, F galbena,
galbena, ornitoza,
ornitoza, rabia

bacterii leptospiroze, tularemie, listerioza, pesta

FQ, F butonoasa,
butonoasa, tifosul murin
rickettsii

malaria, leishmanioza, toxoplasmoza,

protozoare
balantidioza, coccidioza

helminti trichineloza, teniaze, hidatidoza,

botriocefaloza
110
 Calea de transmitere

Drumul agentului patogen

de la sursa de infectie la persoana receptiva
pentru a o contamina si
a produce eventual o noua imbolnavire.

111
 SURSA DE INFECTIE MODALITATI DE
(izvor epidemiogen) TRANSMITERE A
AGENTILOR PATOGENI
cale de transmitere
cale de transmitere

fara factori
INDIRECTA
intermediari in prezenta
de transmitere sau absenta
sursei de infectie
CUTAN
SARUT
SEX
TRANSPLACENTAR
NEONATAL APA
ALAPTARE-SUPT AER
SOL + APA
MUSCATURA SOL
SOL + ALIMENTE
ALIMENTE
lichide biologice STAFETA
OBIECTE
contaminate FECAL- ORALA
frecvent implicate MANA
VECTORI
SANGE
SALIVA
SPERMA
Populatia
receptiva
112
 Aer

B cu transmitere prin aer

(B eruptive, gripa,
gripa, difteria,
difteria, Mng,
Mng, tuse comvulsiva,
comvulsiva, TBC, adenoviroze
adenoviroze))

B cu alte cai de transmitere printre care si aeriana

(Enteroviroze
Enteroviroze,, antrax,
antrax, pesta,
esta, FQ, tularemie,
tularemie, ornitoza)
rnitoza)

Mod de contaminare

SI Direct  picaturi de secretie (Fl

Flügge
ügge)) Ap resp

Tegumente
Indirect  nuclei de picatura (nucleosoli)
nucleosoli) - plagi
Stf,, C dif, BK
Stf
<10µ
<10 µ  particule de praf
Stf,, C dif, BK, Str,
Stf Str, Brucele,
Brucele,
B ant, Fr tul,
tul, Cox Bur, fungi
113
 Sol
Contaminat de la Contamineaza omul
• Excrete • Direct
 umane • Indirect
 animale  apa
• Produse  zarzavat
 puroi • Poarta Intrare
 placenta (FQ, Brc)
Brc)  Aparat digestiv
 sange (Atx)
Atx)  Enterobacterii
• Apa contaminata  Enterovirusuri
 Helminti
• flora saprofita  Tegumente
+  B anthracis
• mo ptg / cond ptg  Cl perfringens
 supravietuiesc  Cl tetani
 nu se inmultesc  Leptospire
• F vegetative (3-
(3-30 zile)
zile)
 Enterobacterii
Enterobacterii,, BK, vPO,
vPO,
 Leptospire
Leptospire,, Cox b
• F sporulate (ani)
ani)
 B anthracis
anthracis,, Cl tet,
tet, bot, per
114
 Apa

Contaminata Contamineaza omul

• Sol • Direct
• Dejecte • Indirect
 umane  alimente
 animale  obiecte
• Cadavre  sol
• Reziduri Meteorica • Poarta Intrare
• Scaldat Suprafata  Aparat digestiv
• Adapat Adancime  Enterobacterii
 Enterovirusuri
Retea  Helminti
Fantana  Tegumente
Bazine nat  Leptospire

Factori chimici
Factori fizici
Factori biologici
(flora)

115
 Viabilitatea microorganismelor in apa

Salmonella typhi 30 zile Febra tifoida

Shigella flexneri 30 zile Dizenterie
Vibrio cholerae 3 zile – luni Holera
Leptospire 30 zile Leptospiroza
Virusuri polio 30 zile – 6 luni Poliomielita
VHA 3 luni Hepatita A
Brucela 30 – 60 zile Bruceloza

Helmintii au un ciclu de dezvoltare in apa.

Gheata !!!

FT, Diz, HA

116
 Alimente Animale
Vegetale
Mixte
Alimente animale
Contaminate
 Intravitam
• Animal Lapte
 bolnav
 purtator Str
 Secundar Stf Carne
• Animale Cox bur
 urina BK Sal
 fecale Brc B ant
• Sol Sal BK
• Vectori Shi Tric
• Manipulare V Ho Brc Oua
B ant Cox bur
Cor dif V F aft Sal

117
Alimente vegetale Alimente mixte

Contaminate
• In cultura • Creme
 Irigare  Sal typhi
• Maioneze
 Ingrasamant • Salate
• Manipulare  Sh dis
• Prajituri
 Cules • Bauturi
 Transport  VHA
• Inghetate
 Prelucrare
 Distributie

 Spori Cl bot
 Oua de helminti Alimente
 Leptospire • Vehicul
 Salmonella typhi • Inmultire mo
 Shigella disenteriae  produse de degradare
 Vibrio cholerae  exotoxine
 VHA
 Vir Polio
118
 Contaminate

• Direct Contamineaza
 murdarire Obiecte
Bolnavi
 secretii Persoane
 excretii medicale
Purtatori
• Indirect domestice Mediul
 fact de transmit
aer
aer,, apa,
apa,
sol, muste

Mo rezistente in mediul extern

VHA
Stf Sal tiph Cl per
Enterovirusuri
Str E coli Cl tet
Adenovirusuri
B ant Proteus Cox bur
V variolic
Cor dif Ps aer Ric prow
V febrei aftoase
119
Contaminate Contamineaza

• Autocontaminare • Transmitere simpla

 propriile prod  mana in nas
• Direct Maini  mana in gura
 animal • Transmitere complexa
 om  apa
• Indirect  alimente
 fact de transmit  obiecte

Se pot transmite

Str
Sal tiph
Stf
Sh diz
BK
VHA
Cor dif
Vir Polio
B ant
helminti
Fr tul
120
VECTORI
• factori de transmitere
• surse de infectie pasivi
 capuse • mecanici
 inmultire si • transmitator
 transmitere • ag. ptg. nu se multiplica
trans--ovariana
trans in orgs. artropodului
D.p.d.v.
biologic

activi
Dpdv al specificitatii transmiterii • hematofagi
• Monovalenti (specifici) • rezervor + transmitator
 1 sg. agent cauzal • gazda intermediara
 se inmultesc
• Polivalenti  trec printr-
printr-un ciclu
 mai multi ag. cauzali de dezvoltare
paduchele, musca

121
 VECTORI PASIVI Dif, TBC, FT,
Diz, Ho, Atx,
Tul, Pesta, Br,
• Muste E coli, Stf, Py
• Gandaci
• Furnici
• Viespii Stf, BK,
oua helminti,
germeni
enterici

Se contamineaza
de la Contact
Contact
• dejecte Depun
• secretii germenii pe Dejecte
Prin Alimentare
• obiecte • alimente
• alimente • obiecte Regurgitare
Sugere
• apa

Deoarece ag. ptg. nu se inmulteste in orgs. vectorului,

vectorului, transmiterea
depinde de capacitatea de supravietuire a microbului sau parazitului.
122
VECTORI ACTIVI

• Paduchi
• Purici
• Tantari
• Flebotomi
• Capuse

123
 VECTORI ACTIVI

PADUCHELE • R. Prowazeki  TE
Pediculus • R. Quintana  febra de transee
vestimenti • Spirocheta Obermeyer  febra recurenta europeana
(tifosul recurent)

Suge sg de la bolnav  intestin paduche  crote (dejecte)  grataj/strivit

PURICII
• Ctenocephalus canis
• Yersinia pestis  pesta (ciuma)
• Xenopsylla cheopis
• R. Mooseri  tifos murin
(sobolan negru)
negru)
• Fr. Tularensis  tularemia
• Ceratophylus fasciatus
• Viermi (Hymenolepis diminuta,
(soarece
soarece,, sobolan cenusiu)
cenusiu)
Dipylidium caninum)
• Pulex iritans (om
om))

Suge sg. (pesta)  tub digestiv (dop esofag)  regurgitat la un nou supt

124
 VECTORI ACTIVI

• Plasmodium  malaria
Tantarii  Vivax
• Anopheles maculipenis  Falciparum
• Culex  Malarie
• Aedes  Ovale
• Virusuri encefalitice  encefalita
• Fr. Tularnsis  tularemia
• Helminti (nematode)  filarioza
• V. febrei galbene  FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii
• Phlebotomus papatacii • V. febrei papatacii  F. pap. (f. de 3 zile)
 Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-

2-3 generatii.
125
 Tularemia
VECTORI ACTIVI Febra Q
Febra butonoasa
Capusele Febra recurenta de capuse
Feb patata munti stancosi
Feb fluviala de Japonia
Ex.: Encefalite de capuse
• Rhipicephalus sanguineus  F. butonoasa
• Rhipicephalus bursa  F. butonoasa
• Dermacentor  FQ, Tul
• Hyaloma  FQ
• Haemophysalis  FQ

Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea transovariana

Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 99--20 zile
(in cazul Tularemia, Febra Q, Febra recurenta africana)
africana)

Altele
• Musculitele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza
• Muste hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia
• Musca tze-
tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense 
tripanosomiaza africana (boala somnului)
126
 Rezistenta in mediul extern

Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar

pe diferite elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern

• mo cu rezistenta scazuta  supravietuieste in med ext 1 zi

• mo cu rezistenta medie  supravietuieste in med ext 1 luna
• mo cu rezistenta mare  supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le

mareste rezistenta fata de actiunile
de decontaminare si sterilizare.

127
 Poarta de intrare (Pi) Locul pe unde agentii
patogeni patrund in
organism.
Cu 1 poarta
Rj TC Gr FT
de intrare

Cu 2 porti Po Brc
Boli de intrare • resp • dig
• principala
• accesorie • dig • cut

Atx
Cu 3 porti • resp
de intrare • dig
• cut microorganisme
• patogene pe 1 Pi
 boli digestive

• boli diferite functie de Pi

 Str  amigdale  angina
 piele  erizipel
128
 Boli
Pi mucoasa
Pi cutanata (conjunctiva oculara)
oculara)
• Erizipel • Tularemie
• Stafilococii • Leptospiroza
• Tetanos • Adenoviroze
• Antrax • Rickettsioze
• Rabie
• Tularemie
• Leptospiroza
• Tifos exantematic Pi respiratorie
• Febra Q • Febre eruptive
• Gripa
• Adenoviroze
Pi digestiva
• Parotidita epid
• Febra tifoida
• Meningita
• Dizenterie
• TBC
• Holera
• Difterie
• Poliomielita
• Angine
• Hep A
• Pneumopatii
• Geohelmintiaze
129
Mecanismul de transmitere include

• Localizarea epidemiologica specifica a mo in SI

• Calea de eliminare

• Modalitatea transmiterii

• Poarta de intrare (Pi)

 Nivelul la care agentul infectios abordeaza
organismul gazda in finalul transmiterii

• Poarta de patrundere (Pp)

Pp)
 Nivelul la care agentul infectios abordeaza
organul tinta din organismul receptiv pt
care are tropism electiv

Pi poate fi identica cu Pp
130
 Mecanismul de transmitere

Calea de Poarta de
eliminare intrare

Organismul
Sursa de
receptiv
infectie

Modalitatea
transmiterii
Localizare Poarta de
epidemiologica patrundere
specifica

Pi poate fi identica cu Pp 131

 Receptivitatea

Proportia subiectilor dintr-o populatie

susceptibili de a fi afectati de o anumita infectie.

Receptivitatea Rezistenta

Receptivitatea naturala Rezistenta antiinfectioasa

• Receptivitate la infectie • Rezistenta nespecifica

• Receptivitate la boala • Rezistenta specifica

132
 Receptivitatea la infectie

Receptivitatea naturala Rezistenta naturala

• fata de infectia cu agenti patogeni • caracter de specie
• este generala • in conditii obisnuite se manifesta
• constituie un atribut de specie. constant.

Omul = rezistent
• SIV (virusul imunodeficientei simiene)
• FIV (virusul imunodeficientei felinelor)
• Virus jigodios
133
 Receptivitatea naturala la boala infectioasa
Proportia persoanelor care
suporta infectia clinic manifesta
din totalul celor infectati cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate
este procentul infectatilor
care fac boala.

1. B. cu receptivitate generala / absoluta

2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
3. B. cu receptivitate scazuta / redusa
4. B. cu receptivitate conditionata / potentiala

134
1. B. cu receptivitate generala / absoluta
• toti primoinfectatii fac boala
• cine nu a venit in contact cu ag.
ag. ptg.
este susceptibil
• ex. Rj Va TE FT
2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
• o parte din primoinfectati fac boala
• restul infectie subclinica
• toti infectatii indiferent de forma clinica
 sunt la fel de contagiosi
 se imunizeaza specific natural activ
• ex. HA Sc Dif

3. B. cu receptivitate naturala scazuta / redusa

• o mica parte din primoinfectati face boala
• majoritatea infectie inaparenta
• toti infectatii indiferent de forma clinica
 sunt surse de infectie (contagiosi)
 se imunizeaza specific natural activ
• ex. Po minora (4-(4-5%) majora ( 1%)
Meningita meningococica (< 1%)
Encefalita de capuse (< 0.2%)
135
4. B. cu receptivitate conditionata sau potentiala
• obisnuit nu se manifeasta rec. naturala
fata de m.o.
m.o. oportuniste
• se realizeaza conditionat de existenta
unor factori suplimentari de ptg
 doza infectanta foarte mare
 cale de patrundere larga,
larga, neprotejata
 rezistenta naturala compromisa

Receptivitatea fata de inf cu m.o

m.o.. oportuniste
• este generala ~ m.o.
m.o. patogene
• se declanseaza restructurari imunologice
specifice in orgs. gazda
• interactiunea gazda – m.o.
m.o. oportunist este
in echilibru
• se pastreaza sanatatea gazdei datorita
patogenitatii reduse,
reduse, potentiale a m.o.
m.o.

Nu se pot stabili valori exacte ale indicilor de receptivitate

pentru bolile infectioase cauzate de m.o
m.o.. oportuniste.
oportuniste. 136
Rezistenta nespecifica
Totalitatea factorilor si mecanismelor
nespecifice de aparare care
reactioneaza fata de orice agresor.

Mecanismele

• sunt functionale de la nastere

• nu sunt dependente de recunoasterea specifica a elementelor straine

• se declanseaza in mod repetitiv si identic ori de cate ori intervine o

agresiune indiferent de natura sau structura agresorului

• o singura bariera poate oferi protectie impotriva mai multor agenti

potential patogeni diferiti

137
Factorii rezistentei nespecifice

• Factori tisulari
 bariere mecanice si factori fizici fiziologici
 inhibitori chimici si biochimici ai agentilor infectiosi la
poarta de intrare
 flora normala (de la nivelul tegumentelor si mucoaselor)

• Mecanisme serologice de aparare nespecifica

 factori celulari
 factori umorali

138
 Rezistenta specifica

Din perspectiva eficientei epidemiologice

1. Rezistenta ferma, integrala, de lunga durata

2. Rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata

3. Rezistenta de scurta durata

4. Rezistenta cu instalare tardiva

5. Rezistenta incompleta

6. Rezistenta disociata

139
1. Rezistenta ferma,
ferma, integrala,
integrala, de lunga durata
durata,, chiar definitiva
• nu permite a doua imbolnavire
• ex. Rj
Rj,, Par ep,
ep, FT

2. Rezistenta ferma,
ferma, integrala,
integrala, cu durata limitata (ani
ani))
• permite a doua imbolnavire
• ex. Vc,
Vc, TE

3. Rezistenta de scurta durata

• ex. Febra papataci

4. Rezistenta cu instalare tardiva

• cu evolutie cronica indelungata
• cu recidive
• imunitatea postinfectioasa nu este oportuna, asananta
• prognosticul depinde de depistarea precoce,
tratamentul prompt si corect
• ex. Br, Mal, F. rec
140
 5. Rezistenta incompleta
• stricta specificitate de tip
tip,, varianta,
varianta, tulpina
• persoana face infectii repetate
 cu acelasi tablou clinic
 dar cu alta tulpina
 pana cand devine rezistenta fata de tulpinile
circulante in zona
• ex. Gr, Rinovir,
Rinovir, Diz,
Diz, Enterovir,
Enterovir, Lep

6. Rezistenta disociata
• rezistenta diferita fata de diferiti factori de agresiune ai m.o.
m.o.

• ex. Dif,
Dif, Sc
 imunitate antitoxica protectoare de lunga durata
 nu imunitate antibacteriana (antiinfectioasa)
antiinfectioasa)
 nu se repeta imbolnavirea produsa de toxina
 se poate repeta tabloul clinic produs de
acelasi microorganism sau se instaleaza
starea de purtator
purtator..
141
 FORME DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

• numar mic de cazuri R - imunizata

• diseminate teritorial • natural
SPORADICA • artificial
• la intervale neregulate
• fara legatura aparenta SI - numar redus
CT - limitate

• incidenta moderata
• constanta in teritoriu R - partiala
• fara filiatie aparenta SI - putine
ENDEMICA • aspect CT - limitate
 sporadic sau FF - prezenti, intretin
 mici focare epidemice mo - agresivitate mica
• dispare daca se suprima cauza

Hiperendemica
• incidenta mare
• constanta in teritoriu
• afecteaza in mod egal toate grupele de varsta
142

• cazuri multe, I > 10 ori
EPIDEMICA • teritoriu sau colectivitate
• perioada de timp variabila
Epidemie hidrica
Epidemie alimentara
Epidemie de contact
R - mare, > 80%
SI - numeroase
CT - optime
FF – mediu modificat
mo – dezechilibru
gazda-microorganism

R - generala
• majoritatea populatiei SI - multe, mobile
• I > 100 ori CT - optime
PANDEMICA • arie geografica intinsa FF - prezenti
• perioada de timp variabila mo - nou, reapare

143