Tema 3.

Resurse informaţionale în SIT

1. Particularitățile resurselor informaţionale în SIT

2. Clasificarea şi codificarea informaţiei comerciale
3. Structuri de date și fluxuri de documente în SIT
1. Particularitățile resurselor informaţionale
în SIT
 Premisele erei informaţiei
• informatia este o resursa economica pe care
intreprinderile trebuie sa o detina si sa o
utilizeze pentru a ocupa o pozitie cat mai buna in
mediul concurential actual.

• informatia este utilizata de oameni din intreaga

lume in activitatea lor de consumatori
informationali.

• in societatea informationala se pune accentul pe

infrastructuri informationale globale.
 Premisele erei informaţiei
 Interacţiunea orizontală şi verticală în relațiile
economice;
 Globalizarea social-economică – interacțiunea,
concurența și colaborarea internațională; formarea
tehnologiilor distribuite internațional
 Integrarea inter-ramurală a afacerilor pentru
generarea produselor complexe
• Datorită importanței ei, informația a devenit o
resursa la fel de valoroasă ca resursele umane,
cele materiale sau financiare.

• Pregătirea și organizarea unui sistem de

informații necesare unei acțiuni coerente și de
succes au devenit pentru compania modernă la
fel de insemnate ca producția și vânzarea.

5
 Structura resurselor informaţionale

Asigurarea
Informaţională
Sistemul de clasificare
şi codificare
Baza
informaţională

Externă Internă
(Documente) (Fișiere cu Date)

Documentele Documentele Documente Dat e de Date de Date

de întrare de ieşire normative întrare ieşire interne

6
Pentru utilitate informația trebuie să fie:
1. Corectă
2. Exactă
3. Actuală
4. Relevantă
5. Sigură
6. Uşoară de înţeles
7. Funcțională/participativă
8. Cost-eficace
?..
Aplicarea cooperantă a IT
Activitatea companiei necesita cooperarea între:
1. Colaboratori/Parteneri
2. Furnizori
3. Concurenţi
4. Organe publice
5. Clienţi

8
 Era informaticii
50-100% de informaţii în
companii deja sunt în forma
digitală !!
~anul 2020 – 99%
~anul 2030 – 100%
Sursa: Raportul anual al Comisiei pentru dezvoltare ONU (a.2012)

Mediul informatic modern

1. Internet, reţele corporative, sisteme individuale
2. Documente electronice,
3. Produse şi servicii informatice,
4. Activităţi economice bazate pe informatică
Formele moderne ale informaţiei în afaceri:
Tradiţională
• documente tipărite pe hîrtie sau alti suporţi operabili
• convorbiri orale şi inregistrări sonore
• imagini ne- sau puţin structurate (fotografii, picturi etc.)
etc.

Electronică - Digitală (optico-electronică / discret-

electronică) și analogă

Forme inovative (biologică etc.)

Documente.
• Principală sursă de informaţie în SIT,
• Reflectă activitatea a agentului economic sau a
instituţiei în întreaga perioadă de funcţionare.
• Are o formă/structură predefinită

?? Exemple (denumiri )
Document-fișier
.
Ciclul de viață a conținutului documentelor
en. Document content lifecycle

.
Structura documentului
4 părţi principale:
1. Antetul (titlul) documentului (denumirea
companiei/instituției emitente cu rechizite de contact, denumirea
documentului, codul/№ documentului etc.).
2. Structura prestabilită (structura câmpurilor informaționale, cu
denumirile rechizitelor şi a indicelor care reflectă conţinutul
economic al procesului
3. Conţinutul variabil individualizat (valorile particulare a
câmpurilor informaționale)
4. Date de autorizare/confirmare (postul și numele persoanelor
care au întocmit documentul și/sau poartă responsabilitate pentru
veridicitatea lui, data emiterii).
* Pot fi prezente și alte elemente particulare (re-adresări, comentarii etc.)
Particularităţile documentului pe hârtie:
• Oamenii sunt obișnuiți cu informație pe hârtie
• Tehnologii pentru procesare și metode de protecție
sunt elaborate și probate de mulți ani
• Să protejează suportul de informaţii;
• Suportul (hârtia) poartă o multitudine de informaţii
colaterale/asociate despre autor/cititor,
împrejurări/context redactare etc.;
• Pentru manipulare frauduloasă este necesar accesul
fizic la suport lucru care este relativ uşor de detectat şi
probat cu un sistem de protecţie fizică
• Modificările informaţiei afectează suportul, sunt
relativ dificil de făcut şi pot fi detectate uşor; --
Documentul electronic
Această formă să dezvoltă împreuna cu implementarea
tehnologiei “Non-hârtie”
Avantajele tehnologiei non-hârtie:
• Micşorarea efortului fizic și intelectual la procedurile de
rutină (întocmirea, procesarea, analiza, expedierea etc.)
• Creșterea vitezei în fluxul informațiilor,
• Evitarea dispersării resurselor prin generarea și
procesarea copiilor (acces multiplu la un singur stoc de
date),
• Securitatea sporită,
?..
Problemele implementării tehnologiei Non-hârtie:

• Identificarea sigură a utilizatorilor în SIT

• Autenticitatea datelor (Documentele electronice
deseori sunt autorizate prin Semnătură electronică),
• Bună instruire informatică a personalului,
• Modificarea tehnologică și organizațională
a afacerii (Re-engineering),
?..
2. Clasificarea şi codificarea a
informaţiilor
Utilitatea clasificării și codificării informației

•descrierea univocă,
•căutarea ușoară
•identificarea sigură
Definirea clasificării informației
Clasificarea – împărţirea a unei mulţimi de obiecte în
submulţimi după anumite reguli
Clasificarea (DEX) –Operație logică prin care obiectele
sînt ordonate și grupate în clase după anumite criterii
En. Classification (disambiguation)
Clasificarea = Tipologia
Sistemul de clasificare - totalitatea regulilor şi
rezultatul împărţirii mulţimii de elemente discrete în
submulţimi (clase) după unul sau mai multe criterii pentru
simplificarea/uşurarea tratării ei.
Ex.: Clasificarea cărților, studenților, mărfurilor pe raft etc.
Concepte de bază
• Clasificare - procesul de repartizare a obiectelor
mulţimii în submulţimi în corespundere cu sistemul ales
de cel care execută clasificarea.

• Obiectele clasificării - companiile, mărfurile, clienții,

indicii economici, noţiunile şi alte elemente supuse
clasificării.

• Clasificator - rezultatul repartizării ordonate a unei

mulţimi finite de obiecte. (de regulă – un Document
special)

• Obiectivul Clasificării – aranjarea eficientă a

informației pentru aplicarea metodei/tehnicii
potrivite de abordare
Tipurile de clasificare
Clasificare binara (dihotomica) - sistemul
de clasificare, derivat din ierarhic
Clasificare pe fasete (orizontală) - sistemul
de clasificare la care mulţimea de obiecte
supuse clasificării se împart în grupări de
clasificaţie de mai multe ori, după anumite
fasete.
– Faset - o totalitate de semne omogene,
folosite la clasificare.
Clasificare complexa (orizontală) – sistemul
de clasificare cu legaturi multiple intre
obiecte de la diferite nivele
Clasificare taxonomica (biologica, cu
moștenire) –
Clasificare documentelor (de securitate) –
Ex.: neclasificate, publice, cu acces
limitat, secrete, extra-Secrete)
Clasificarea ICom
Clasificare ierarhică (tahonomică, verticală, arborescenta) - sistemul
de clasificare, la care intre grupările supuse clasificării exista
relaţii (legaturi) de subordonare. Obiectele, supuse clasificării
ierarhice, sunt aranjate conform nivelurilor ierarhice,
folosindu-se anumite semne.
Ex.:
?
? Exemple de clasificare:
• ? Domeniul/ramura
• ? Scopul aplicării
• ? Metoda aplicata

--

24
Codificarea ( Def.)
Codul este o combinatie de elemente simbolice,
prin care se reprezinta o informatie.
Elemente simbolice pot fi litere (cod alfabetic),
cifre (cod numeric), cifre+litere (cod
alfanumeric).
Codificarea este operatiunea de transpunere în cod
a elementelor definitorii ale unor obiecte sau
servicii.
Codificarea – pentru reprezentarea eficientă a
informației.
 Codificarea IT
Codificarea informaţiei – înlocuirea a unor date
cu altele după un anumit principiu

Obiectivele/Scopurile codificarii IT:

1. A spori eficienţa de prelucrare a ei (codificarea
operaţională)
şi/sau
2. A proteja informaţia de acces neautorizat
(codificarea de protecţie).
Factorii care au influențat apariția
codificării informației turistice:
1) Progresul tehnico-științific.
2) Apariția și dezvoltare turismului
internațional(TI)
3) Diversificarea gamei serviciilor turistice la nivel
mondial .
?..
Avantajele codificării operaţionale a IT:
1. Indentificarea automatizată a serviciilor și produselor turistice cu
ajutorul tehnologiilor computerizate și controlul automat al
corectitudinii prin atribuirea codurilor de verificare (sume de control)
2. Ierarhizarea informaţiei și formarea bazelor de date statistice
privind fluxurile comerciale cu posibilitatea aranjarii informaţiilor în
anumită ordine (sortarea după criterii);
3. Micsorarea timpului de acces la colecţiile de date în care va fi
transpusă baza informaţională de intrare;
4. Micsorarea spatiului pentru informaţii voluminoase;
5. Sporirea calității de deservire a consumatorilor și asigurarea
științifică a cercetărilor de marketing
6. Migrarea ușoară în tehnologii e-commerce, e-rezervare, e-turism
?..
Funcțiile codificării informației în SIT:
• Prelucrarea informației prin intermediul calculatoarelor la
nivel simplificat.
• Crearea bazelor de date și creșterea productivității
utilizării informației.
• Minimizarea costurilor.
• ??
Cerinţe către codificarea IT
1. Unicitatea codului;
2. Stabilitatea şi supleţea în timp;
3. Comoditatea utilizării;
4. Concizia codului (utilizarea unui număr cît mai
mic de caractere pentru reprezentarea elementelor
codificate);
5. Existenţa a unei rezerve de coduri pentru
extinderea nomenclatoarelor,
6. Compatibilitatea cu sistemele de codificare de
nivele mai superioare şi cu cele adiacente
 Elemente de bază în codificarea IT
• Cod - însemnarea (marcarea) obiectului supus codificării cu un simbol sau o
grupa de simboluri în conformitate cu sistemul primit de codificare.
• Codificare - procesul de atribuire a unui cod univoc obiectelor supuse codificării.
• Sistemul de codificare - o totalitate de reguli de repartizare a obiectelor în grupe,
submulţimi în conformitate cu care se efectuează codificarea
• Lungimea codului (alfanumeric sau succesiv) – numărul de semne, ce formează
codul.
• Structura codului – modelul de organizare a codului după semnificarea
componentelor lui.
• Alfabetul codului (alfanumeric sau succesiv) - mulţimea de simboluri folosite la
codificare.
• Baza codului (alfanumeric sau succesiv) - numărul de simboluri din alfabetul
codului ce participa la formarea codului. Caracterele folosite la codificarea unei
mulţimi de atribute alcătuiesc alfabetul codului acestei mulţimi. Numărul de
caractere din alfabetul codului determină baza codului.
• Capacitatea codului (alfanumeric sau succesiv) să determină după formula
N=qn
Unde: N – capacitatea,
q – baza codului,
n- lungimea lui.

+ Sume de control, obţinute după diferite algoritme (p-u verificare şi/sau securizare)
Operarea codului marfei
• Atribuirea primară a codurilor pentru
produs/marfă – la producător ,
• Codul atribuit/asociat poate fi modificat pe
parcursul logistic, din necesitate
tehnologică de gestiune
Sistemele de coduri utilizate in turism:

• Ex.:
Sistemele de coduri utilizate in turism:
• Coduri de aeroport IATA
Un cod de aeroport IATA, sau un identificator de
locație IATA ori pur și simplu identificator de
locație, este un cod format din trei litere ce
desemnează mai multe aeroporturi din lume, definit
fiind de către International Air Transport
Association (abreviat: IATA, în traducere: Asociația
Internațională de Transport Aerian).
Codurile nu sunt unice: din cele 17 576 de coduri
posibile, 323 sunt folosite pentru mai mult de un
aeroport.
Sistemele de coduri utilizate in turism:
• Coduri de aeroport IATA
Sistemele de coduri utilizate in turism:
• codurile de aeroport ICAO
formate din patru litere sunt din ce în ce mai
obișnuite în aviație. Toate zborurile internaționale
au planurile de zbor și sunt urmărite folosind
identificatori ICAO (International Civil Aviation
Organization), iar cele mai multe baze de
date folosesc coduri ICAO pentru a evita confuzia
prin coduri de navigație formate din trei litere.
Multe țări, cum ar fi Canada, nu mai folosesc
coduri IATA în publicațiile lor oficiale aeronautice.
Sistemele de codificare utilizate in turism:
• Ex. (Amadeus):
Ex. Metode de codificare
• GTIN – numărul universal al unităţii de comerţ
• SSCC - Codul serial al containerului unităţii
logistice
• GLN - Codul universal al adresei
• EAN-8, EAN-13, UPC-A, UPC-E - Coduri cu bare

( 01) 04601234567893
?
• ? Cum se numește?
• ? Pentru ce și unde se
folosește?

QR
3. Structurile informaționale în SIT
Conceptele de bază ale structurilor informaționale

• ? Fișier

• Fişier – o colecție de date organizată pe un

suport informatic (magnetic, electronic, optic
etc.), care:
Conține date operate de aplicații informatice
are o denumire proprie,
ocupă un spaţiu anumit pe suport (are dimensiune),
are data şi ora creării/modificării.
Clase de fișiere
• ? Tipurile fișierelor după categorii de informații, structura
internă și aplicația de bază
Principalele clase evidenţiate:
• Fişiere cu date (~20% comp.local, ~80% în rețea) – colecții
informaţionale (cu date iniţiale şi/sau rezultante şi/sau,
intermediare),
– fişiere cu date nestructurate – texte, descrieri răzleţe etc.
– fişiere cu informaţii structurate – Baze de date (BD).
• Fişiere cu instrucţiuni (~10% comp.local, ~5% în rețea) –
execuție directă (programe) şi auxiliare (codul
original/sursă, interpretatoare, biblioteci, log-fişiere etc.)
• Fişiere însoţitoare – (~70% comp.local, ~15% în rețea)
(biblioteci, log-fişiere etc.)
?..
Baza de date (BD)
• ? BD
Def. BD - modalitatea de stocare structurată a
informațiilor și/sau datelor pentru
manipularea/procesarea și regăsirea lor rapidă

• În BD informația este păstrată cu respectarea

structurii unice (repetente)
• BD – sunt de regulă păstrate/stocate pe un suport
extern (un dispozitiv de stocare)
Avantajele BD
1.Minimizarea redundanţei datelor păstrate,
2.Eliminarea contradicţiilor între datele păstrate,
3.Utilizarea comună a datelor pentru soluţionarea a unui şir
larg de probleme
 inclusiv şi a problemelor noi (în BD poate fi stocată informaţia pentru
mai multe aplicaţii),
4.Comoditatea accesului la date,
5.Securitatea datelor păstrate în BD (protecţia BD),
6.Independenţa datelor atât de schimbările în sistemul
informaţional cât şi de aplicaţiile în care ele sunt folosite

?..
BD relaţionale:
Cel mai răspândit tip de baze de date - cel relațional,
în care datele sunt memorate în tabele
BD relaţionale – colecții de date structurate cu
anumite legături (relații) între ele
BD relaţionale:
Operaţiile
• Sortarea,
• Selectarea/Filtrarea
• Agregarea a mai multor BD într-o
structură complexă

?.. ..
SGBD – Sistem de Gestiune cu Baze de Date
SGBD – aplicație informatică orientată pentru
manipularea/procesarea datelor
Funcțiile SGBD:
1. organizează,
2. manipulează
3. extrage
alte avantaje, inclusiv:
• Permite eliminarea datelor de prisos sau redundante
• Asigură independenţa datelor şi programelor
• Asigură securitatea datelor
• Asigură integritatea datelor
Avantajele SGBD
• Permite eliminarea datelor ne-Relevante
sau redundante
• Asigură independenţa datelor şi
programelor
• Asigură securitatea datelor
• Asigură integritatea datelor
Exploatarea BD corporative
Cea mai bună soluţie pentru utilizarea eficientă a BD -
persoana specializată - Administratorul al
Bazelor de Date (ABD)

Abilitățile/responsabilitățile ABD în companie:

• Folosește SGBD pentru administrarea BD,
• Formează și perfecționează structura BD,
• Administrează accesul utilizatorilor aplicativi la BD,
• Administrează conținutul (content-ul) BD,
• Asigură securitatea BD și monitorizează accesul la
ele (întocmește Registrul de acces)
 Tipizarea BD
PC BD

• Locale (individuale)
• Centralizate
BD

Server

• Distribuite PC PC PC

+Cloud DB
BD BD

BD Server Server

Server PC PC PC PC PC

PC PC PC
Cerinţele către BD:
1. Plenitudinea informaţiei,
2. O singură introducere a datelor şi utilizarea lor multiplă,
3. Veridicitatea – toată informaţia introdusă trebuie să fie supusă
controlului, pentru a avea garanţii de veridicitate a datelor,
4. Redundanţa minimă – pentru aceasta toate bazele sunt separate
după destinaţia funcţională,
5. Protecţia informaţiei:
• Protecţia de pane tehnice şi/sau de programe malițioase,
• Accesul autorizat la date (utilizarea cheilor, parolelor etc.)
• Protecţia de accesul neautorizat al răufăcători
6. Integritatea (fiabilitatea) informaţiei:
– Crearea copiilor de rezervă a BD de importanţă vitală.
– Utilizarea mecanismelor de restabilire a datelor afectate
?..