Tratat-De-Alimentatie-Naturista - RETETE PDF

TRATAT DE HRANĂ VIE (2167 REŢETE PENTRU VIAŢĂ)
Cuvânt către un prieten ...

Prietene care citeşti aceste rânduri pe un pat dintr-un spital, sau eşti acasă într-o cameră unde
să nu deranjezi, de ani şi ani, sau trebuie să mergi la serviciu trăgând după tine atâta suferinţă şi
întrebându-te ce rău ai făcut de trebuie să fii atât de oprimat şi condamnat la asemenea stări de
lucruri, ţie mă adresez...
Prietene, ţii în mână o carte al cărei titlu începe cu cuvântul Tratat... Intrând în universul ei îţi
vei da seama că deja nu ar mai fi prea multe de spus, cât de făcut. Însuşi acest cuvânt, în contextul
în care o să pătrundem acum, împreună, pe tărâmul cunoaşterii alimentaţiei la nivel de hrană
cauzală, de apă vie, exprimă totul: TRATAment. Acum, să observăm cum tratamentul ca alcătuire
lingvistică şi nu numai conţine în el două părţi sau grupări de litere, trata şi ment, ceea ce ar putea
însemna vindecare prin mentalism, minte sau mental. Iată că deja am ieşit din sfera tradiţiei...
Deja gândul ne duce la atâtea lucrări care au apărut până acum pe această CALE şi mă bucur
pentru această posibilitate (posibilitate înseamnă întotdeauna ADEVĂR) prin care această carte a
Doamnei Ibrian împlineşte experienţa de o viaţă de om la nivelul firesc al acestui minunat cuvânt -
hrana vie: VIAŢA. Da, prietene, e un singur cuvânt, pentru că ceea ce mâncăm nu ne poate hrăni
dacă nu e viu (altfel devine mâncare sau alte lucruri de acest gen), iar viul nu poate să fie altceva
decât viaţă, pentru acelaşi viu care suntem fiecare dintre noi.
Am început acest cuvânt cu acel citat pentru a scoate în evidenţă situaţia în care se află
majoritatea oamenilor de pe Geea; fără a absolutiza, totuşi, soluţiile pentru marile probleme vin pe
căile cele mai simple şi din locurile cele mai neaşteptate. Hrana vie sau izvorul susţinător al vieţii
cuprinde de fapt trei elemente: informaţia, alimentaţia şi sexul. Trei elemente care formează o
treime, o triadă, toate trei una FIInd şi fiecare din ele regăsindu-se în celelalte două. Mai aproape
de... mai departe, informaţia este hrană, hrana conţine informaţie, iar sexul este confirmarea sau
împlinirea celorlalte două; acum, chiar că trebuie să ne reamintim - sănătatea nu trebuie să fie o
pauză dintre două boli...
Hrana vie apare în zilele noastre ca ceva original sau inedit. Un regim sau o metodă exclusivă
de tratament, când aceasta, de fapt, e un proces firesc aparţinând existenţei omului, mai precis
corpului său fizic. Din fericire, omul ucigând hrana vie prin coacere şi fierbere, nu a rămas
nesancţionat în această aşa - zisă cunoaştere, merele nu sunt fripte în copaci, legumele nu se fierb
în grădini şi nici laptele la sânul mamei, altfel spus, Dumnezeu nu fierbe nimic, aşadar revenirea la
hrana vie fiind o continuitate a unui proces cosmic de creaţie care durează de mii de ani..
Este adevărat că hrana vie este o posibilă măsură de tratament pentru diferite boli, însă
adevărata vindecare este spirituală. Acest lucru ar însemna înţelegerea şi recunoaşterea faptului că
boala şi toate aceste manifestări sunt doar efecte ale unui comportament alimentar denaturat.
Lucrarea de faţă prezintă o bogată gamă de reţete cu specificul vindecării corpului fizic de boli,
însă putem adăuga că o bună sănătate fizică stă la baza sănătăţii psihice şi spirituale. Nu se poate
una fără cealaltă aşa cum nu se poate nici boală fără denaturarea hranei, nici supărare fără egoism,
nici singurătate în afara intangibilei realităţi că aparţii universului care înseamnă armonie, adică
Iubire.
PREFAŢĂ
Îngăduie să-ţi spun iubite cetitor, aşa cum ar fi spus-o şi autorul Amintirilor. O spun şi eu pentru
că sunt fiică a plaiurilor moldave, iar copilăria - acel Univers mereu viu, de neuitat - mi-a sădit în
fiinţa mea dragostea faţă de natură, leagănul adevărat al vieţii. Spun iubite cetitor pentru că aşa
simt că pot fi mai aproape de dumneavoastră, iar dacă veţi ceti această carte aş dori să înţelegeţi că
ea a fost scrisă cu sufletul deschis, cu intenţia ca să vă fie de folos.
De când e lumea lume, omului i-a fost alături natura. I-a dat bună dispoziţie, i-a vindecat rănile,
i-a alinat durerile, i-a tămăduit suferinţele şi, nu în cele din urmă, i-a asigurat hrana. Nebănuitele
taine ale naturii m-au preocupat întotdeauna, copilăria mi-am petrecut-o în mijlocul ei, iar anii care
au urmat m-au apropiat şi mai mult faţă de acest miraculos laborator veşnic viu. Natura este, însă,
mai mult decât un laborator - este un templu în care trebuie să îngenunchiem şi să ne închinăm
Creatorului.
Natura ne dă hrană, sănătate, viaţă. Am învăţat aceasta din mers, am citit ce au scris alţii şi,
mai ales, am observat singură, cutreierând luncile, pădurile şi cunoscând această imensă şi de
neegalat farmacie. Am petrecut zeci de mii de ore în bucătărie, combinând, în fel şi chip, darurile
naturii, osârdie care a însemnat peste 5 000 de reţete, unele publicate în cărţi, ziare şi reviste, altele
în manuscrise. De două decenii şi ceva, preocupările mele au îmbrăţişat un domeniu oarecum ocolit
- bucătăria fără foc, acest miracol al sănătăţii, care readuce în discuţie posibilităţile foarte largi în
terapeutică ale produselor netratate termic. Astfel, am creat peste cinci mii de reţete de astfel de
preparate, în această culegere fiind selectate 2167. Acestea au la bază materii prime vegetale, care
nu se fierb şi nici nu se prăjesc, astfel că, în totalitatea lor, compuşii plantelor - vitamine, minerale,
enzime - ajung să ne fie de folos şi ca factor dietetic, în menţinerea sănătăţii şi în tratamentul
diferitelor afecţiuni. Unele mărturii privind vindecări de boli grave, cărora medicina nu le-a dat de
leac, în timp ce doctorul Natura a redat sănătatea prietenilor ei credincioşi, veţi putea citi într-o altă
carte pe care o pregătesc acum. Amintesc doar că sunt sute de cazuri limită de care m-am ocupat,
cu vindecări de cancere, diabet, boli de piele etc., medicamentul principal fiind hrana vie. În ultimii
ani au apărut şi la noi o serie de cărţi din care cititorul a putut afla de rolul esenţial pe care îl au
crudităţile, enzimele, în întreţinerea vieţii. Cărţile doctorilor Ernest Gunter, Jean Valnet, ca să numesc
doar două nume sonore de referinţă, le ştiu, aş spune, pe de rost. De mare folos mi-au fost cărţile
doctorului Ovidiu Bojor, neobosit cercetător al farmaciei naturii şi ale celorlalţi autori pe care i-am
pomenit în bibliografie. Considerând că asemenea literatură v-a convins de importanţa plantelor în
hrană şi terpaeutică, eu nu voi mai repeta observaţiile pe care le găsiţi în cărţi. Voi prezenta doar
câteva reguli esenţiale pentru cei ce optează pentru alimentaţia naturistă, prezente şi în cartea mea
Bucătăria fără foc, care a apărut ca supliment al publicaţiei Elta - revistă de metafizică, carte
reeditată mereu în România, datorită interesului crescând al populaţiei pentru trecerea la o
alimentaţie fără boli şi fără medicamente.
Reţetele din această carte au exclus, dintre ingrediente, sarea, zahărul, făina albă, care produc
atâta rău în organism şi sunt, de cele mai multe ori, vinovate de producerea unor boli grave.
Să înţeleg, iubite cetitor, că ai ales deja bucătăria fără foc. Vei alege din carte reţetele care-ţi
convin, dar numai cu atât nu s-a rezolvat totul, pentru că sunt câteva reguli care trebuie neapărat
ştiute şi, mai ales, respectate.
Mai întâi, despre un aspect mai puţin cunoscut şi de care omul modern nu ţine seama -
combinarea mâncărurilor. Cunoaşteţi obiceiul clasic: antreul, ciorba, felul II, desertul, vinul, fructele.
Este cum e mai rău, este combinaţia cea mai nefericită, dereglările digestiei sunt asigurate,
acumularea toxinelor are cale liberă. Cum trebuie să se procedeze pentru aplicarea principiului
combinării corecte a mâncărilor ? Mai întâi trebuie reţinut că unele alimente sunt digerate mai
repede, altele mai greu, dar când intervine o combinaţie incorectă apare fermentaţia cu toate
urmările ei nefaste.
Fructele trec prin stomac în 20 - 30 de minute. Ele se consumă numai pe stomacul gol. Nu
mâncaţi altceva înainte ca stomacul să aibă spaţiul liber.
Nu mâncaţi mâncare concentrată, prin concentrată înţelegându-se orice mâncare fiartă, coaptă
sau prăjită, ci consumaţi fructe, vegetale, lactate, cereale, miere, seminţe şi altele, preparate sau
nu, dar absolut toate în stare crudă. Nu se combină albuminele cu proteinele şi nici proteinele cu
proteinele de altă origine (în caz contrar, se ajunge la două mâncăruri incorect combinate la aceeaşi
masă). Se pot combina două proteine de acelaşi fel (produse lactate diferite - brânză, iaurt,
smântână), dar nu diferite (ouă cu lactate). Iată câteva exemple (după doctor H. Diamond - S.U.A.):
Se pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, bame verzi, mazăre verde ş.a.) cu
vegetale sub formă de salate (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi). La brânză
nu folosiţi pâine.
Despre rolul şi importanţa fructelor s-au scris multe şi ştiţi multe. Este bine ca la micul dejun să
se mănânce numai fructe şi nu doar un măr două. Fructele sau sucul acestora se consumă numai în
stare proaspătă, nefierte sau coapte. După 30 - 60 de minute se poate mânca alt fel de aliment. Este
util să cunoaşteţi timpul de digestie pentru diverse alimente: fructe sau sucuri (20 - 30 de min.);
banane, curmale şi fructe uscate la soare (1 h.); salate sau vegetale crude (2 h.); mâncăruri corect
combinate, fără carne (3 h.); mâncăruri combinate incorect (8 h.) şi mai mult, ceea ce solicită mari
consumuri de energie pentru digerare, ca să nu mai vorbim de acumularea de toxine.
Nu mâncaţi după ora 20 .
Poate să apară prejudecata că renunţând (total sau parţial) la carne, organismul s-ar anemia.
Nu este adevărat pentru că proteinele sunt asigurate şi de alte alimente. Nu uitaţi că aveţi acces la
lactate; brânza (proaspătă) - fără pâine - se poate combina cu salate. De reţinut că untul se poate
combina cu pâine coaptă la soare, cartofi, orez etc.
Dacă doriţi un pahar de vin, beţi-l pe stomacul gol (ca orice suc, e şi el suc, nu?, ca atare...),
2
dar numai vin de care sunteţi sigur că este natural.
Bilunar sau chiar săptămânal programaţi o zi numai pentru fructe sau salate.
Înlocuiţi oţetul cu zeamă de lămâie sau suc de cătină.
O sursă bogată de proteine o găsiţi în: nuci, seminţe de dovleac, de floarea - soarelui (când
consumaţi mai puţine lactate).
Dacă vreţi să aveţi la îndemână un ghid privind ordinea în care se consumă alimentele, iată-l:
- sucuri şi fructe proaspete;
- sucuri proaspete din vegetale şi salate;
- vegetale, nuci crude, seminţe;
- cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală), cartofi, legume;
- brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet);
Dragi cititori, sunt doar câteva reguli simple de alimentaţie, dar foarte utile, altele le puteţi găsi
în cărţile bibliografiei selective din această carte.
Reţetele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei, urmează
compoziţia chimică, indicaţiile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului de
preparare. Toate reţetele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţă de om.
M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că, vorba
humuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate !
Introducere în bucătăria fără foc

După o experienţă de peste două decenii în problema alimentaţiei cu produse netratate termic,
am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţete (în lucrarea de faţă am selecţionat pe cele
mai reprezentative în număr de 2167). Cu ocazia expoziţiilor de artă culinară pe care le-am
organizat personal sau în colaborare cu Asociaţia de metafizică Elta Universitate - România, filiala
Piatra Neamţ, mi-am dat seama că sunt mulţi amatori de asemenea preparate dătătoare de
sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea hranei sunt la îndemâna oricui, numai că
trebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate numai cu puţin înainte de servirea mesei
şi numai atât cât se poate consuma la o singură masă.
Verdeţuri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă, trifoi, mentă, ţelină, hasmaţuchi, frunze de
bob, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac,
frunze de ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai fragede şi verzi.
Seminţele de cereale, precum cele de grâu, secară, hrişcă, orez, ovăz, nu trebuie să
depăşească un an. Seminţele de plante aromatice şi condimentare cum sunt cele de fenicul,
negrilică, schinduf, cimbru, chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi. Seminţele de roşii, ardei
nu se îndepărtează, ci se consumă în alimentaţie sub diferite forme. Seminţele în general au un
miracol în ele şi de aceea trebuie consumate în alimentaţie fără să fie preparate termic.
Germenii de cereale, lucernă şi boabele de soia, aduc în organism o însemnată cantitate de
minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care sunt însăşi viaţa noastră. Enzima nu este altceva
decât un compus organic de natură proteică prezentă în celulele vii, care produce şi păstrează
energia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există numai în produsele crude. Dacă un
produs este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţi încep să se deterioreze, iar la 54o
Celsius, dispar complet. Deci alimentaţia fiartă este lipsită de enzime.
Algele care sunt considerate proteine ale viitorului, conţin de asemenea enzime, vitamine,
minerale, având în compoziţia lor aproape toate substanţele de care omul are nevoie. Algele se
folosesc tot mai mult în bucătăria fără foc.
Medicul grec Hipocrate, care ţinea foarte mult la alimentaţia netratată termic, spunea printre
altele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie alimente.
Au fost mulţi bolnavi de boli grave care prin regim alimentar, strict, din produse crude, s-au
însănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţile scrise de doctorul eleveţian Ernest l. Gunter şi de
alţii, care au făcut numeroase experienţe cu alimentele netratate termic.
Reguli pentru o alimentaţie corectă...

... În lucrarea de faţă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul, deorece produc acid în corp. Acidul dă
naştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi cancerul....
... Roşiile nu se fierb. Se adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi
mâncarea la masă. Fierte, produc acid în corp. Acidul este boală curată...
... Nu uitaţi, înainte de a tăia ceapă, pătrunjel sau alte produse suculente, umeziţi fundul de
3
lemn pe care-l folosiţi, în caz contrar, sucul din produsele respective va fi absorbit (în cea mai mare
parte de fundul de lemn uscat)...
... Consumaţi pe cât posibil hrană vie (alimente crude) care conţin enzime. Enzimele sunt însăşi
viaţa noastră. Lipsa lor ne îmbolnăveşte, prezenţa ne dă sănătate...
... Enzimele se găsesc numai în alimentele nefierte (sau încălzite). Ele se deteriorează după
38o C, iar la 54o C dispar complet...
... Nu se bea apă în timpul mesei, deoarece se diluează sucurile gastrice din stomac...
... Cei care consumă vegetale şi fructe nu simte nevoia să consume apă...
... Digestia alimentelor consumă foarte mare cantitate de energie, mai mult decât alergatul,
tăiatul lemnelor sau mersul cu bicicleta. Nu există nici o muncă fizică cu un consum mai mare de
energie ca digestia mâncărurilor...
... Stomacul omului nu poate să digere după o masă mai mult de un preparat alimentar
concentrat; orice mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă, adică nefiartă, intră în categoria
mâncărurilor concentrate...
... Combinarea mâncărurilor are o foarte mare însemnătate în viaţa omului. De exemplu,
carnea, ca şi celelelte proteine se digeră în sucuri acide, iar cartoful, fasolea, mazărea, orezul etc. se
digeră în sucuri alcaline. Aşadar, stomacului îi este foarte greu să digere o combinaţie de carne cu
cartofi sau combinaţii de alte produse, din categoria celor de mai sus. De aici, durerile de stomac,
arsurile şi alte senzaţii neplăcute...
... Vegetalele se digeră în orice fel de sucuri, acide sau alcaloide...
... Se pot mânca amidonoase (cartofi, orez, paste făinoase, mazăre) cu vegetale (dovlecei,
morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi), împreună cu salata de crudităţi şi ... să nu se mai
consume pâine...
... Combinarea incorectă a mâncărurilor duce la supragreutate, la boli de stomac, de ficat, de
rinichi, la tensiuni şi la boli de inimă, la diferite forme de cancer etc. Pe drept cuvânt, se spune că
omul se îmbolnăveşte pentru că nu ştie să se hrănească...
... Fructele şi legumele crude, deci netratate termic, reprezintă hrana binefăcătoare, dătătoare
de viaţă, de energie, de bună - dispoziţie. Fructele sunt considerate cele mai importante alimente ce
le poate consuma omul la orice vârstă...
... Fructele trebuie consumate numai pe stomacul gol. Dacă ele vin în contact cu mâncarea din
stomac şi cu sucurile digestive, aceasta începe să intre în putrefacţie şi totul devine acid. Consumul
corect de fructe duce la o incredibilă întinerire, la longevitate, la sănătate deplină, la energie şi bună
dispoziţie. Pepenele consumat după masă, ca desert, produce fermentaţie...
... Există cinci nutrienţi esenţiali de care corpul omenesc are mare nevoie: glucoză: 90 %,
aminoacizi: 4 -5%, minerale: 3 - 4%, vitamine: 1%, acizi graşi: 1%. Fructele sunt singurele produse
care furnizează această compoziţie perfectă de nutrienţi cu condiţia ca ele sau sucul lor să se
consume numai în stare proaspătă, fără tratamente termice. Fierte sau coapte, fructele nu mai
furnizează organismului substanţele nutritive necesare. Se recomandă de asemenea ca fructele să
fie bine mestecate, evitând graba şi lăcomia. Experienţa demonstrează că mâncatul fructelor pe
stomacul gol accentuează pierderea greutăţii. Nu puţini sunt aceia care la toate mesele dintr-o zi,
sau de câte ori le apare senzaţia de foame, mănâncă numai fructe. Încercaţi şi dumneavoasstră
măcar o zi pe săptămână.
... Salatele sau alte vegetale crude, nefierte, se digeră în două ore, mâncărurile fără carne,
corect combinate, în trei ore, iar orice mâncăruri incorect combinate se digeră în opt ore. Să se
reţină, deci, că se pot consuma fructe numai pe stomacul gol, nici o dată după masă.
... Opt aminoacizi pe care corpul omenesc nu-i poate sintetiza trebuie să-i ia din alimente.
Fructele şi vegetalele conţin majoritatea acestor aminoacizi, iar roşiile, morcovii, bananele, mazărea,
conopida, porumbul, castraveţii, cartofii, dovleceii, nucile, seminţele de floarea - soarelui şi de susan,
alunele şi fasolea le conţin pe toate opt.
... Atunci când doriţi să pierdeţi din greutate, nu mâncaţi curmale, smochine, stafide şi alte
fructe uscate, care cu toate că sunt o sursă minunată de energie, conţin foarte mult zahăr
concentrat, care vă va împiedica să slăbiţi.
... Benefică este şi folosirea în alimentaţie numai a fructelor şi a vegetalelor proaspete,
neprelucrate termic, iar când cele proaspete nu mai pot fi procurate, se poate apela la cele
congelate.
... Sănătatea omului depinde foarte mult şi de fibrele celulozice pe care le consumă. Acestea
previn în primul rând constipaţia şi hemoroizii; de aceea amintim că în carne nu există asemenea
fibre, ci în fructe şi legume.
4
... Calciul poate fi asimilat de organism din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminţe
de susan, curmale, smochine, prune. Printr-o alimentaţie pe bază acidă se pierde o bună parte de
Calciu din organism.
... Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidraţi
(pâine, cartofi, orez etc.)
... Cafeaua şi ceaiul chinezesc produc acid în stomac, fiindu-le necesare 24 de ore ca să treacă
prin rinichi. Consumată după masă, cafeaua forţează alimentele să părăsească prematur stomacul şi
încetineşte mişcarea intestinelor. În locul ceaiului chinezesc, se recomandă ceaiurile medicinale din
plante autohtone.
... Zahărul îngraşă pentru că furnizează numai calorii de slabă calitate; zahărul din fructe este
foarte bogat în nutrienţi de care corpul omenesc are nevoie.
... Vinul îngreunează digestia deoarece este fermentant. În general, alcoolul îngreunează mult
acitvitatea rinichilor şi a ficatului. Dacă totuşi se simte nevoia unei cantităţi mici de vin, e necesar să
fie băut pe stomacul gol, deoarece va fi eliminat într-un timp mai scurt.
... Sarea este foarte dăunătoare organismului, contribuind în mare măsură la apariţia
hipertensiunii. Prin consumul de sare, omul creşte în greutate, îşi vatămă rinichii, prin apariţia
nefritei. Deci se recomandă sare cât mai puţină în alimentaţie până la eliminarea completă, sarea de
mare fiind ceva mai puţin dăunătoare.
... Nutriţioniştii au demonstrat că 90 % din alimentaţie este necesară în menţinerea funcţiilor
vitale ale organismului. Creierul foloseşte numai un singur combustibil, zahărul, sub formă de
glucoză. Zahărul din fructe (fructoza), când ajunge în corp, se transformă în glucoză mai rapid ca
orice carbohidrat, numai că fructele trebuie să fie consumate pe stomacul gol.
... Pepenii vor fi mâncaţi înaintea altor fructe, bananele sunt fructele cele mai hrănitoare.
... Nu vă alimentaţi organismul când vă aflaţi în stare de surescitare.
... Fructele şi vegetalele crude (nefierte), ca şi sucurile extrase din ele, sunt eficiente numai
dacă sunt consumate pe stomacul gol.
... Prin fierbere, roşiile devin foarte acide. Deci, atenţie ! Consumaţi numai roşii crude.
... Nucile se consumă numai crude. Ele conţin proteine (aminoacizi) de mare calitate.
... Evitaţi pe cât posibil cărnurile, în special cele sărate şi afumate, tocăturile de orice fel,
peştele afumat.
... Consumaţi uleiuri nerafinate, obţinute prin presarea la rece, aşa cum este uleiul de măsline.
... Periodic e bine să consumaţi numai fructe şi salate. Puteţi consuma fructe numai după trei
ore de la servirea mesei (după preparate fără carne). Folosiţi numai pâine neagră sau integrală.
Consumaţi unt şi brânzeturi cât mai brute. Evitaţi (pe cât posibil) preparatele prea rafinate şi înalt
prelucrate.
... Pentru perioada de trecere spre hrana vie (care durează aproximativ între 14 - 21 de zile),
alimentaţia zilnică trebuie să fie alcătuită în proporţie de 70 % din crudităţi (fructe şi legume
nefierte).
... Corpul nostru omenesc este uşor alcaloid; de aceea, consumul de produse care furnizează
acid (toate produsele animale, sarea, cafeaua, ceaiul chinezesc, zahărul alb rafinat, alcoolul, sifonul
ş.a.) produc suferinţe organismului, stomacului în special.
... Ţelina este unul din cele mai alcaline alimente. Când aveţi arsuri la stomac mâncaţi puţină
ţelină (rădăcină sau frunze) şi durerile dispar ca prin minune. Ţelina se combină bine cu orice
produs. Mai există şi alte vegetale care au acelaşi rol: salata verde, castraveţii, ardeii graşi etc. ,
acestea ajutând la scăderea greutăţii corporale.
... Dacă veţi consuma hrană crudă, nefiartă, vie (fructe, vegetale, muguri, nuci, alune, seminţe)
care trebuie să devină hrana noastră zilnică, vă veţi menţine o sănătate perfectă.
... Produsele animaliere sunt foarte bogate în proteine, dar sunt şi cele mai greu digerabile. Ele
conţin mai multe proteine decât are omul nevoie. Aceasta face ca fiinţa umană să se îmbolnăvească
de multe boli, între care: artrită, colesterol crescut, cancer în forme diferite etc. Colesterolul
transferat organismului prin alimentaţie, reprezintă un mare pericol pentru sănătate, acesta găsindu-
se numai în carne şi derivatele sale şi niciodată în produsele vegetale. Pietrele la ficat sunt cauzate
de acest reziduu gras. De asemenea, colesterolul atacă inima. Pietrele la rinichi sunt şi ele rezultatul
mâncărurilor bogate în proteinele existente în produsele animaliere.
... Alcoolul împiedică absorbţia Calciului prin afectarea capacităţii ficatului de a activa vitamina
D, care este cea mai importantă în metabolismul Calciului.
... Cofeina din cafea, din ceaiul chinezesc, din ciocolată, din băuturile răcoritoare etc. duce la
eliminarea unor cantităţi duble de Calciu din corp.
5
... Studiile efectuate până în prezent arată că, un mare cosum de proteine animaliere duce la
pierderea Calciului (eschimoşii consumă zilnic în jur de 400 grame de proteine animaliere, fiind cea
mai bolnavă populaţie de pe glob, având o durată medie de viaţă de numai 25 de ani). Cerinţa de
proteine a corpului, recomandată, este de 40 grame pe zi faţă de consumul actual, care trece cu
mult peste 100 grame zilnic. Cu cât se consumă mai multe proteine, cu atât se pierde mai mult
Calciu din organism.
... Băuturile calde care pot înlocui cafeaua sunt ceaiurile făcute prin macerare (cu apă încălzită
până la 38 o C), din plante medicinale, aromatice, fără zahăr, foarte plăcute şi sănătoase. Se poate
bea şi apă călduţă cu suc de cătină sau de lămâie (naturale), fără zahăr, împiedicându-se
fermentaţia.
... Deprinderea de a îndulci hrana nu se recomandă. Dacă totuşi se simte uneori nevoia, se
recomandă utilizarea mierii naturale.
... Algele sunt cele mai bogate în proteine. Fără alge, viaţa în mări şi în oceane nu ar exista.
Despre alge se spune că sunt proteinele viitorului.
... Dintre leguminoase, soia este cea mai bogată în proteine.
... Plantele aromatice şi condimentare sunt de un real folos în alimentaţie, putând fi consmate
verzi - vara, sau sub formă de pulberi - iarna.
... Seminţele de roşii , gogoşari, ardei graşi, mac, in, fenicol, chimion, cimbru, anason, apoi
seminţele de dovleac, de floarea soarelui, trebuie consumate cât mai des, crude, având în ele un
miracol. Seminţele sunt însăşi viaţa.
... Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: fructele, legumele, zarzavaturile, apoi germenii
de grâu, de secară, orz, soia, lucernă, trifoi, laptele nefiert, gălbenuşul de ou şi multe altele.
... Ciupercile cultivate au o valoare alimentară mai mare decât cele din flora spontană.
SUGESTII PENTRU MENIURI NATURISTE

IANUARIE
dimineaţa - Fructe sau sucuri de fructe
prânz - Pastă cu seminţe de floarea soarelui şi praz
- Ciuperci cu sos de maioneză
seara - Tort aperitiv de dovleac turcesc
- Cremă de tărâţe cu suc de morcovi

- Ruladă cu pastă de măceşe şi mere
- Ciorbă de germeni de linte III
- Napi muraţi cu sos galben
- Fructe sau sucuri de fructe

- Pastă de nuci cu ceapă de apă
- Supă - cremă de morcovi cu smântână
- Cremă de alune cu cremogen

- Ciorbă de napi cu rădăcinoase
- Ruladă cu morcovi şi varză
- Ciupercuţe cu mere şi ţelină
FEBRUARIE
- Cremă cu germeni de grâu şi in
- Tartine cu alune
- Supă - cremă de bostan şi pastă de roşii
- Sărmăluţe cu germeni de fasole

- Ruladă cu morcovi şi nuci
- Supă - cremă de germeni cu aromă de hrean
- Tort cu germeni şi ouă de prepeliţă
- Cremă la pahar cu nuci

6
- Pastă de napi muraţi
- Ruladă de cremogen cu germeni de mazăre
- Măsline pe pastă de brânză

- Ruladă de varză cu germeni de linte
- Supă - cremă cu germeni de linte şi andive
- Tort de mere cu ouă de prepeliţă
MARTIE
- Tort aperitiv cu ouă de prepeliţă
- Supă - cremă de andive cu aromă de hrean
- Brânză cu smântână şi ceapă de apă
- Tort de mere cu pastă de măceşe

- Pastă din germeni de năut cu urzici
- Supă - cremă de germeni de linte
cu aromă de usturoi
- Ciupercuţe cu mere şi ţelină

- Pastă de urzici cu usturoi
- Supă - cremă de urzici cu iaurt
- Ruladă de cremogen umplută cu varză albă
- Cremă din seminţe de bostan cu frişcă

- Tartine cu brânză de vaci şi ceapă
- Supă - cremă de praz cu napi
- Ruladă de păstârnac cu sfeclă roşie
APRILIE
- Tort cu nuci şi tărâţe
- Salată de hasmaţuchi cu morcovi
- Anghinarii cu ciuperci macerate
- Pastă de creson cu ceapă de apă

- Ruladă de spanac cu varză
- Ţelină cu sos de smântână
- Tort aperitiv cu alune
- Tort de mere cu nuci

- Ruladă de ţelină cu pastă de roşii
- Ciorbă de praz cu ouă de prepeliţă
- Brânză cu smâtână şi salată de păpădie
- Cremă la pahar cu suc de portocale

- Pastă de brânză cu ceapă
- Supă - cremă de praz cu sparanghel
- Andive cu sos galben
MAI
- Cremă cu zer şi cremogen
- Ruladă de ţelină cu muguri de lucernă
- Ţelină cu sos de smântână
- Salată de trifoi cu păpădie
7
- Pastă de spanac cu creson
- Sărmăluţe cu germeni de soia
- Tort de mere cu pastă de cătină
- Cremă cu făină de soia şi cremogen

- Ciorbă de spanac cu gulioare
- Ruladă de ridichi cu morcov
- Pastă cu frunze de ridichi şi brânză de oi

- Pastă de ridichi cu ceapă
- Ciorbă ce creson cu măcriş
- Brânză cu smântână şi salată verde
IUNIE
- Suc din legume de sezon
- Pastă din dovlecei cu aromă de hrean
- Ciorbă de fasole verde cu zer
- Tort pentru desert cu creson conservat în miere
- Suc de morcovi cu varză şi ţelină

- Ciorbă de castraveţi cu zarzavat
- Rulou cu făină de soia şi cremogen
- Cremă de căpşuni cu cremogen
- Tort pentru desert cu ouă de prepeliţă

- Ciorbă de creson cu suc de roşii
- Dovlecei în sos alb
- Ruladă de brânză cu muguri de trifoi

- Ciorbă de castraveţi cu suc de coacăze roşii
- Coacăze negre pe sos verde
- Tort aperitiv cu creson şi ouă de prepeliţă
IULIE
- Fructe sau sucuri din fructe
- Cirobă da zarzavat cu suc de coacăze aurii
- Ruladă de brânză umplută cu sfeclă roşie
- Cremă de coacăze cu gălbenuş
- Sucuri din legume de sezon

- Salată de castraveţi cu roşii
- Ruladă cu caş de oaie şi ceapă
- Spumă de caise cu cremogen
- Tort de caise cu gălbenuş de ou

- Ciorbă de varză albă cu suc de coacăze roşii
- Ciupercuţe galbene pe postament verde
- Tort aperitiv cu brânză şi seminţe de bostan

- Ciorbă de castraveţi cu sfeclă roşie
- Coacăze roşii pe sos alb
8
- Tort de caise cu cremă de trandafiri
AUGUST
- Suc de pepene sau de struguri
- Supă - cremă de dovleac turcesc cu gutui
- Flori de cicoare pe sos galben
- Cremă de caise cu ouă de prepeliţă
- Suc de struguri sau pepeni

- Salată de dovleac cu varză murată
- Ciupercuţe verzi pe postament roşu
- Tort aperitiv cu frunze de cicoare
- Suc de struguri sau fructe

- Tort aperitiv cu dovleac turcesc
- Roşii umplute cu brânză de vaci
- Ruladă de varză albă umplută cu morcov
- Sucuri sau fructe de sezon

- Supă - cremă de roşii cu ouă de prepeliţă
- Praz umplut cu ciuperci
- Ruladă de varză umplută cu pastă de roşii
SEPTEMBRIE
- Suc sau struguri
- Ciorbă de praz cu dovleac
- Roşii umplute cu pastă de măsline
- Ruladă de varză roşie cu ouă de prepeliţă
- Suc sau fructe de sezon

- Salată aperitiv de pepene galben
- Roşii umplute cu caş de oaie
- Patison cu sos galben

- Pastă de păstârnac cu ceapă
- Ciorbă de patison cu rădăcinoase
- Tort de păpădie cu ouă de prepeliţă
- Fructe de sezon şi sucuri

- Ruladă de varză roşie cu pătlăgele galbene
- Supă - cremă cu patison şi conopidă
- Tort de păpădie pentru desert
OCTOMBRIE
- Mere sau alte fructe de sezon
- Ciorbă de ţelină cu varză roşie
- Ruladă de ţelină şi urzici

- Supă - cremă de soia cu usturoi
- Ţelină cu maioneză de post şi aromă de usturoi
- Ruladă de spanac cu varză
- Cremă cu suc de struguri şi germeni din trifoi

- Salată combinată cu spanac
9
- Ruladă de ţelină cu petale roşii de trandafir
- Cremă cu suc de struguri şi stafide
- Fructe de sezon sau sucuri

- Ciorbă cu rădăcină de leuştean şi napi
- Sos - maioneză cu salată verde
- Cremă de gutui cu cremogen
NOIEMBRIE
- Fructe de sezon sau sucuri de fructe
- Ruladă cu praz şi varză roşie
- Napi cu sos roşu
- Cremă la pahar cu făină de ovăz
- Suc de morcovi sau de păstârnac

- Pastă de varză albă cu germeni de grâu
- Ţelină în sos roşu
- Mieji de nuci cu usturoi
- Fructe sau sucuri din fructe

- Pastă de ridichi cu andive
- Supă cremă de varză cu suc de roşii
- Ruladă de cremogen umplută cu varză roşie
- Fructe sau sucuri extrase din fructe

- Ruladă de ridichi cu morcovi
- Varză roşie cu sos galben
- Brânză cu smântână şi salată
DECEMBRIE
- Suc de fructe sau fructe cu tot cu coajă
- Salată de sfeclă roşie cu ceapă
- Supă - cremă de ridichi cu ouă de prepeliţă
- Brânză cu smântână şi salată
- Fructe sau sucul extras din ele

- Supă - cremă de varză cu nuci
- Chiftele de post cu germeni de soia
- Suc de morcovi cu ţelină

- Supă - cremă de varză dreasă cu smântână
- Sărmăluţe cu germeni de soia în foi de varză
- Mieji de nuci sau alune cu usturoi
- Suc din fructe sau o cremă din fructe

- Supă - cremă de soia cu ouă de prepeliţă
- Varză albă cu sos verde
- Ruladă de cremogen umplută cu varză albă
...Afina
Conţine: tanin; acizi (citric, malic, tartric, benzoic), zahăr, pectină, pectoză, o materie grasă,
albuminoide, netrilină (o materie colorantă bactericidă), factori vitaminici P (antacianozide).
Frunzele de afin au proprietăţi hipoglicemiante.
Proprietăţi: astringent, antiseptic şi antiprurit, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor al pereţilor
vasculari, antisclerotic, ameliorant al vederii nocturne, antidiabetic. Pentru uz intern, este indicată în:
- enterită, diaree, chiar tuberculoză, constipaţie, dizenterie, putrefacţie intestinală, diareele
copiilor, colibaciloză, sindrom enterorenal, hemoragii, în fragilitatea capilară, retinopatii, meno-
10
metroragii, arterioscleroză, tulburări circulatorii (varice), capilarită, arterită, sechele de flebită,
diabet, coronarită, sechele de infarct, hepatism, insuficienţă biliară, azotemie ş.a.
În uz extern: - faringite, stomatite, afte;
- unguent în micoză.
1. AFINE CU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente: 300 g afine, 300 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare [(busuioc, măghiran, salvie), v. 2070], 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 3 - 4 foi de salată verde. Smântâna se amestecă
cu făina de orez, se toarnă în platou, se adaugă afinele proaspete (spălate şi bine scurse). Peste ele
se pun pulberile, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini, foile de salată (tăiate în
fragmente mai mari).
2. AFINE CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână (odată
cu făina de orez) se adaugă 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) , care colorează smântâna în roşu.
De asemeni, se poate colora şi cu suc extras din sfeclă roşie (v. 2082), care se adaugă câte
puţin, până se obţine nuanţa dorită, începând de la roz bombon până la roşu închis.
3. AFINE CU SOS GALBEN

Ingrediente: 300 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva
petale roşii de flori de nalbă de grădină şi 1 mână de frunze din aceeaşi floare. Cremogenul se
înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081) şi se adugă uleiul (picătură cu picătură, ca la maioneză). Sosul
obţinut (în cazul că e prea îngroşat, i se adaugă puţin lapte nefiert sau apă) se toarnă în platou iar
peste el se pun afinele (care au fost spălate şi bine scurse de apă). Se presară pulberile, petalele de
nalbă tăiate fideluţă iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun frunzele de nalbă (fin tăiate).
4. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE

Ingrediente: 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 250 g afine, 350 g ţelină, 5 linguri tărâţe, 200 g
morcovi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 mână de petale de trandafir (albe sau crem), 4 - 5 foi de salată verde şi 70 ml ulei.
Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic),
tărâţa, pulberile şi uleiul, apoi se pun petalele şi foile de salată tăiate fideluţă.
5. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI NUCI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe,
cu 3 linguri de nuci măcinate. De asemeni, nucile pot fi înlocuite cu seminţe de floarea - soarelui sau
de dovleac, ambele decorticate şi râşnite sau cu alune râşnite.
6. CIORBĂ CU AFINE
Ingrediente: 200 g afine, 1.5 l suc de roşii, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2 linguri
smântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri.
Sucul de roşii (v. 2094) se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa tăiată mărunt,
pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată fin.
7. CIORBĂ DE AFINE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele două
gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
(Oul de prepeliţă este mai bogat în unele elemente decât cel de găină; conţine de 5 ori mai
mult Fosfor, de 7.5 ori mai mult Fier, de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina
B2).
8. SALATĂ DE AFINE CU ZMEURĂ

Ingrediente: 300 g afine, 250 g zmeură, 2 linguri de miere, 1 lingură de rom, coaja rasă de la
1/2 lămâie, câteva frunze de busuioc, puţină salvie sau măghiran. Afinele şi zmeura (bine spălate şi
foarte proaspete), scurse de apă, se pun în compotieră, se amestecă cu mierea, se adaugă fructele,
11
romul şi coaja de lămâie sau portocală.
9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPE

Ingrediente: 200 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de lapte
nefiert, 2 - 3 linguri miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis
(v. 2104).
Se iau 6 cupe (pahare cu picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6
părţi egale şi se pun în ele. Deasupra se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu lapte
nefiert (care a fost amestecat cu mierea), se adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau de
portocală şi tinctura de propolis. Se ornează cu afine sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afine
conservate în miere (v. 406).
10. CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente înlocuind 2 linguri de
cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe din grâu.
11. SUC DE AFINE

Afinele propaspăt recoltate şi bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ce
au fost bine tescuite).
Sucul se consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţină miere, cine doreşte) imediat
ce a fost extras.
12. CEAI DE AFINE LA RECE

Ingrediente: 1/2 linguriţă de fructe uscate, 2 pahare cu apă.
Apa se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi se bea
întreaga cantitate de lichid în cursul unei zile.
13. LICHIOR DE AFINE CU MIERE

Ingrediente: 3 kg afine, 1 l alcool de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plop
negru (v. 2105).
Se aleg afinele proaspăt recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largă
şi se toarnă peste ele alcoolul (care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop de
plută, legat peste el cu o bucată de plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasă
în bătaia soarelui, să macereze, 21 de zile. Se scurge apoi esenţa şi se filtrează prin hârtie de filtru
sau tifon pliat în patru. Se măsoară, se calculează fiecare litru de esenţă, adăugând un sirop
preparat din: 1 kg miere bine dizolvată în 500 ml de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnă
lichiorul în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60
de zile se poate consuma. Cu cât stă mai mult, cu atât se face mai bun.
14. AFINATĂ
Ingrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool de 80o.
Afinele (alese proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele se
pune mierea. Se leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare borcanul
înfăşurat în hârtie albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere bine
fructele. Se adaugă alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest interval, se
filtrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi se
păstrează la rece în întuneric.
15. VIN (CIDRU) DIN AFINE

Ingrediente: 3 l suc extras din afine, 2.8 kg miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţină
drojdie de bere (cât o nucă), 1 rămurică de busuioc. Sucul trebuie să fie extras numai din fructe
proaspete, nealterate sau mucegăite. Mierea se amestecă cu apă călduţă până se dizolvă complet,
se adaugă sucul de afine, drojdia de vin sau de bere, se leagă damingeana la gură cu tifon pliat în
patru sau i se aplică un dop de fermentaţie şi se ţine la temperatura camerei (18 - 25 grade C).
Procesul de fermentaţie este în funcţie de temperatură (18 - 25 zile). După ce s-a oprit fermentarea,
se trage vinul într-o damigeană la gura căreia s-a pus o pâlnie, iar deasupra ei un tifon dublu. Se
astupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric. După 30 - 40 de zile, se limpezeşte bine şi se
decantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se păstrează la beci, etichetate.
12
...Aluna
Dintre toate fructele oleaginoase, aluna conţine cea mai mare cantitate de materii grase şi
azotate; de asemenea, mai conţine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf, Clor, Sodiu, Fier, Cupru,
vitaminele A şi B.
Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase, foarte nutritivă şi energetică. Se
recomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi diabeticilor.
16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNE

Ingrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 150 g
alune decojite, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 75 ml ulei,
1/2 linguriţă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2
linguri tărâţe. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu alunele tăiate mărunt, pulberile,
tărâţa, prazul tăiat fideluţă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNE

Ingrediente: 700 g napi, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 200 g alune, 2 linguri suc de cătină (v.
2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeaţă, 4 - 5 foi de salată verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe.
Napii se curăţă, se spală şi se dau pe răzătoare odată cu sfecla roşie, se amestecă cu ceapa tăiată
mărunt, pulberile şi tărâţa, alunele tăiate cu cuţitul, sucul de cătină, uleiul, deasupra se pune
verdeaţa tăiată mărunt iar pe margine se decorează cu foi de salată verde.
18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICI

Ingrediente: 150 g de alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă
roşie, 1 păstârnac, 2 linguri tărâţe, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 lingură pulbere de alge. Se pune sucul de
roşii crude (v. 2094) în castron, se adaugă urzicile tăiate cât se poate de fin, ceapa tăiată mărunt,
alunele tăiate cu cuţitul, rădăcinoasele date pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra
verdeaţa tăiată mărunt.
19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi feluri de ingrediente, numai că, odată cu
pulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18, cu aceleaşi ingrediente, numai că, odată cu
pulberile şi tărâţa, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVAT

Ingrediente: 150 g alune, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură hasmaţuchi, 2 cartofi, 3 linguri de tărâţe, 75 ml ulei, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1,5 l
macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele,
ceapa, cartofii şi spanacul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile iar deasupra
hasmaţuchiul tăiat mărunt.
22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adugă 4 - 5 bulbili de
usturoi, fin pisaţi. La fel se poate prepara şi o supă - cremă cu aromă de hrean, adăugând la urmă 1 -
2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).
23. ALUNE CU SOS DE SPANAC

Ingrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceapă de apă, 3
linguri cremogen,3 linguri tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 450 g spanac.
Spanacul şi ceapa se mărunţesc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pulberile, smântâna,
13
peste care se aşează jumătăţi de alune (în formă de coroniţă) iar deasupra se presară verdeţurile
tăiate mărunt.
24. ALUNE CU SOS DE URZICI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici. La fel se
pot prepara alune cu sos de muguri fragezi de lucernă, muguri de trifoi roşu sau alb şi multe altele.
25. ALUNE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDE

Ingrediente: 250 g alune, 250 g pastă de roşii crude (v. 2063), 3 gălbenuşuri de ouă de găină,
150 ml de ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 3 linguri de tărâţe, 1/2 de pahar macerat de tărâţe,
1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
legătură mărar şi pătrunjel, 1 mână de petale albe de trandafir. Pasta de roşii se amestecă cu
gălbenuşurile şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), se daugă cremogenul, tărâţa, pulberile
şi maceratul. Se toarnă în platou, peste el se aşează în diferite forme jumătăţi de alune, deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
26. ALUNE CU PASTĂ DE ROŞII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc
cu 15 gălbenuşuri ouă de prepeliţă (v. 7).
27. TARTINE CU ALUNE

Ingrediente: 150 g alune râşnite, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 felioară de sfeclă roşie, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
legătură de verdeaţă, 1 lingură de tărâţe. Se freacă untul spumă, se adaugă ceapa tăiată mărunt,
sfecla dată pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi verdeaţa tăiată fin. Pasta obţinută se aşează pe farfurie,
se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează după fantezia gospodinei cu felioare de
roşii, gogoşari, măsline etc.
28. SĂRMĂLUŢE CU ALUNE

Ingrediente: 150 - 200 g alune, 75 g unt, 1 lingură de tărâţe, 1 lingură de ulei, 1 ceapă, 1
legătură de verdeaţă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g frunze fragede de tei sau
tătăneasă, 4 - 5 foi de salată. Alunele se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa şi o parte din
verdeaţă, tăiată mărunt, pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Cu această
compoziţie se fac sărmăluţele care se aşează pe un postament din foi de salată verde (ce a fost pus
în prelaabil în platou) sau (şi mai aspectuos) din petale roşii de trandafir. Deasupra se presară
verdeaţă tăiată mărunt şi câteva petale de trandafir tăiate fideluţă (după ce au fost stropite cu puţin
ulei).
Petalele de trandafir (începând de la cei din flora spontană, de dulceaţă, de ornament şi până
la cei de toate mărimile şi de toate culorile) se pot folosi cu mult succes în alimentaţie.
29. TORT APERITIV CU ALUNE

Ingrediente: 200 g alune, 250 g unt, 300 g morcovi, 1 felie de sfeclă roşie, tărâţe, cremogen,
ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac.
Alunele (tăiate mărunt cu cuţitul sau măcinate) se amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare,
100 g unt frecat spumă, pulberile, 2 gălbenuşuri crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o
compoziţie îngroşată. Se aşează pe tortieră şi se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă.
Peste ea se aşează compoziţia a doua care se prepară astfel: morcovii mărunţiţi fin, amestecaţi cu
150 g unt frecat spumă, două gălbenuşuri şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde, până se obţine o
compoziţie mai îngroşată. Se tasează frumos, dându-i o formă perfect rotundă, sau pătrată, apoi se
îmbracă cu cele 4 albuşuri bătute spumă iar deasupra se presară seminţe de mac.
Seminţele de orice fel (mac, in, fenicul, chimion, busuioc, cimbru, lucernă, trifoi etc) trebuie
des folosite în alimentaţie (mai cu seamă germinate). Ele sunt un adevărat miracol; în ele e însăşi
viaţa.
30. TORT APERITIV DE ALUNE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20
14
de ouă de prepeliţă.
(Un ou de găină, ca mărime, este echivalent cu 5 ouă de prepeliţă, iar acestea din urmă sunt
mai bogate în anumite substanţe decât primele; v. 7)
31. CREMĂ DE ALUNE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 100 g alune măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri tărâţe, 1 pahar lapte
nefiert, miere, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 4
linguri frişcă, 2 linguri fructe macerate în miere.
Crema se prepară din amestecul ingredientelor de mai sus. Se toarnă în cupe sau pahare cu
picior. Deasupra se pune câte puţină frişcă iar peste ea câte 5 - 6 cireşe negre sau vişine conservate
în miere (v. 406).
32. CREMĂ DE ALUNE CU CREMOGEN

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se pun 5 linguri de cremogen (fără
tărâţe), iar în loc de laptele nefiert se adaugă suc de morcovi (v. 2081).
33. TURTIŢE CU ALUNE

Ingrediente: 200 g alune râşnite, 100 g unt, 3 linguri miere, 1 vârf de cuţit pulbere de
scorţişoară, 1 ou, 1 lingură vişine macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom, tărâţe. Untul frecat
spumă se amestecă cu gălbenuşul crud, alunele, mierea, scorţişoara, romul şi tărâţa (cât cuprinde),
până se obţine o compoziţie îngroşată, din care se fac mici turtiţe. Pe fiecare din ele se pune câte
puţin albuş (care a fost bătut spumă) iar în mijlocul pastei de albuş se aşează o vişină macerată în
miere. Vara, orice fructă proaspătă poate fi folosită.
34. RULOU CU ALUNE

Ingrediente: 200 g alune râşnite, 50 g stafide, 300 ml iaurt, miere, cremogen (v. 2019), tărâţe,
150 g unt, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), coaja rasă de la 1/2 de lămâie, 1 linguriţă tinctură
de muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţă suc de morcovi (v. 2081). Alunele râşnite se amestecă
cu sucul de morcovi, 100 g unt frecat spumă, puţină miere (după gust), pulberea de căline, tinctura
din muguri de plop negru, coaja rasă de lămâie şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie
mai îngroşată. Separat, se înmoaie cremogenul cu iaurt şi puţină miere până se obţine o compoziţie
la fel de îngroşată (ca cea cu alune). Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen, se întinde pe
aceasta compoziţia galbenă (cu podul palmei) dându-i forma dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm.
Peste ea se aşează compoziţia cu alune, se pun stafidele (care au fost puţin înmuiate cu apă caldă şi
tăvălite prin făină), se rulează strâns (cu ajutorul foii de plastic, care pe măsură ce se rulează
compoziţia, se îndoaie către noi). Ruloul astfel preparat se pune pe un fund de lemn şi se dă la rece
3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe.
35. RULOU CU ALUNE ŞI SCORUŞE

Se prepară ruloul întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în loc de stafide (smochine) se
pune peste compoziţia cu alune scoruşe uscate (care au fost înmuiate din timp cu puţină apă caldă
şi apoi tăvălite prin făină).
Se pot folosi şi scoruşe conservate în miere (v. 406), care, după ce se scurg bine, se tăvălesc
prin făină (care le absoarbe umezeala).
36. TORT CU ALUNE ŞI PULBERE DE MĂCEŞE

Ingrediente: 350 g alune, tărâţe, 250 g unt, 2 linguri rom, 1 vârf de cuţit pulbere de
scorţişoară, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 250 g smântână, 2 linguri seminţe de in,
cremogen (v. 2019), 350 ml lapte nefiert, miere (după gust), coaja rasă de la 1 lămâie. Alunele
râşnite se amestecă cu romul, pulberea de scorţişoară, 50 ml lapte nefiert, pulberea de măceşe,
smântâna, coaja de lămâie, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până se obţine o compoziţie
îngroşată, care se îndulceşte cu puţină miere. Separat, se înmoaie cremogenul cu laptele nefiert şi
puţină miere, până se obţine o compoziţie îngroşată ca cea cu alune. Se aşează pe tortieră 1/2 din
compoziţia cu alune, peste ea se aşează 1/2 din compoziţia cu cremogen, se tasează să fie stratul
uniform apoi se aşează cealaltă compoziţie cu alune. Tortul se îmbracă în galben cu compoziţia de
cremogen oprită peste care se presară seminţele de in.
Se dă la rece 3 ore apoi se serveşte tăiat felii (în formă de raze, ca orice tort).
15
... Anason
Părţile utilizabile ale anasonului sunt: bulbul, frunzele, seminţele şi rădăcinile.
Conţine vitaminele A, complexul B (B1 ... B9) şi C; Calciu, Fosfor, proteine, sulfuri, esenţă
aromatică (ametol, derivaţi terpenici) etc.
Este indicat în: astenie, migrenă, ameţeală, tuse (astm, tuse convulsivă), dureri gastrice,
digestii lente, fermentaţie, spasme intestinale ş.a.
37. SALATĂ DIN BULBI DE ANASON
Ingrediente: 350 g bulbi de anason, 200 g ţelină, 1 fir de praz, 75 ml ulei, 1 lingură suc de
cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri de
tărâţe sau făină integrală. Bulbii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,
tărâţa, sucul de cătină, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale
de trandafir tăiate fideluţă.
38. SALATĂ DIN BULBI DE ANASON CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că uleiul şi sucul de cătină se înlocuiesc cu
o ceaşcă de smântână.
39. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON ŞI RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 150 g frunze fragede de anason, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 100 g pătrunjel, 150
g rădăcină de anason, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri tărâţe, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml
ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau suc de lămâie. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, ceapa şi
frunzele de anason se taie mărunt, se amestecă ambele produse în care se adaugă pulberile, tărâţa
uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
40. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON PE SOS GALBEN

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul şi sucul de
cătină se înlocuiesc cu sos galben care se prepară în felul următor: 3 linguri de cremogen (v. 2019)
se înmoaie cu 150 ml suc de morcovi (v. 2081) sau lapte nefiert, se adaugă 1 linguriţă de muştar şi
150 ml ulei (pus câte puţin ca la maioneză).
41. SALATĂ DE ANASON CU DOVLEAC

Ingrediente: 350 g rădăcini de anason, 350 g dovleac alb, 1 legătură frunze fragede de anason
cu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, câteva petale de flori de
nalbă roşie (de grădină).
Rădăcinile de anason se dau pe răzătoare odată cu dovleacul, se amestecă cu pulberile, tărâţa,
uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori de nalbă,
tăiate fideluţă.
42. SALATĂ DE ANASON CU GUTUI

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente în afară de dovleac care se
înlocuieşte cu gutui rase.
43. CIORBĂ DE ANASON CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 200 g rădăcini de anason, 150 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 200 g muguri fragezi de
lucernă, 1 ceapă de apă, 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de varză murată
(moare), 1 legătură leuştean cu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, 1/2
linguri tărâţe.
Într-un castron se pune maceratul cu zeamă de varză, se adaugă rădăcinoasele date pe
răzătoare, mugurii fragezi de lucernă şi ceapa, tăiate mărunt, gălbenuşurile bine frecate cu ulei,
tărâţa iar deasupra se presară verdeaţă tăiată fin. La fel, se pot prepara: ciorbă cu muguri de trifoi
roşu sau alb, urzici, grâuşor ş.a.
44. CIORBĂ DE ANASON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două
16
gălbenuşuri de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. ex. 7)
45. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g rădăcini de anason, 150 g morcovi, 150 g păstârnac, 50 g sfeclă roşie, 1 fir
de praz, 4 linguri de tărâţe, 1.5 ml macerat de nalbă (v. 2058), 300 g smântână, 1 legătură frunze
fragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
Într-un castron se pune maceratul, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul tăiat
fideluţă, tărâţa, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
46. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care se
înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri crude, amestecate (ca la maioneză) cu 75 ml ulei şi 200 g pastă de roşii
crude (v. 2063); vara se amestecă cu 350 - 400 g roşii bine mărunţite.
47. INIMĂ DE ANASON CU SOS ROZ

Ingrediente: 250 g inimi de anason, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, suc de sfeclă
roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, 200 g frunze fragede de anason.
Smântâna se amestecă cu făina de orez şi se picură în ea suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se
obţine nuanţa dorită de roz bombon. Se toarnă în platou. Peste ea se aşează inimile de anason care
se prepară astfel: se recoltează anasonul, se spală bine, se curăţă, se înlătură frunzele prea
îmbătrânite apoi se separă rozeta de frunzele din mijloc (lăsând o parte din codiţele lor cam 1 cm iar
din rădăcină tot cam atât - aceasta fiind inima anasonului). Peste ele se presară verdeaţa tăiată
mărunt iar pe margini se ornează (în formă de ghirlandă) cu frunzele de anason mărunţite fin,
presărate odată cu pulberile.
48. INIMĂ DE ANASON CU SOS GALBEN

Se prepară la fel ca în reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu sos galben,
preparat din: 6 linguri de cremogen (v. 2019), înmuiat cu 300 ml lapte nefiert sau suc de morcovi (v.
2081), în care se adaugă 150 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). De asemeni, pe lângă
verdeaţă, se presară şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
Seminţele de anason se folosesc foarte mult în

preparatele culinare, pentru aroma lor plăcută.
... Andiva
Printre legumele recent introduse în alimentaţie se află şi andivele care se obţin prin "forţarea
culturii în seră" a rădăcinilor de cicoare. Se consumă mugurii şi frunzele înălbite; apar pe piaţă în
perioada decembrie - aprilie. Conţin: enzime, vitaminele (A1, B1, B2, C, PP şi K), săruri minerale
(Calciu, Potasiu, Sodiu, Cupru, Fosfor, Fier, Mangan, Magneziu) etc. Proprietăţile diuretice, depurative
şi uşor laxative, fac din andive un bun adjuvant în obezitate, arterioscleroză, dislipidemii, precum şi-
n alimentaţia cardiacilor; au avantajul unui aport însemnat de Potasiu,în dauna Sodiului.
Conţinutul în glucide fiind scăzut, se recomandă şi diabeticilor.
Andivele sunt un puternic vitaminizant şi remineralizant indicat în alimentaţia copiilor, a
adolescenţilor, convalescenţilor dar şi a femeilor care alăptează, a gravidelor şi vârstnicilor.
În stare crudă, sunt mai puţin indicate în ulcere gastroduodenale şi gastrite hiperacide.
49. TARTINE CU PASTĂ DE ANDIVE
Ingrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1/4
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Andivele se curăţă eventual de frunzele veştede, se spală în mai multe ape, se mărunţesc fin
(manual sau mecanic), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
pulberile şi tărâţa (cât cuprinde).
Pasta obţinută se serveşte ca gustare pe foi de salată verde sau de rădăcinoase.
50. PASTĂ DE ANDIVE CU ROŞII

Ingrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v.
2063), 1 legătură verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
17
linguriţă pulbere de alge.
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus pasta de roşii crude. Se
aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.
51. PASTĂ DE ANDIVE CU URZICI

Se prepară ca la ex. 49, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g andive cu 100 g urzici
bine mărunţite.
De asemeni, urzicile pot fi înlocuite cu: muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, frunze
de soia, frunze de tătăneasă sau de păpădie, de grâuşor (untişor) ş.a.
52. CIORBĂ DE ANDIVE CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 200 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceapă de apă, 150 g smântân ă sau 2 gălbenuşuri de ou, 1 legătură verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe,
500 ml zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu pătrunjel.
Într-un castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041), zeama de gogonele sau de castraveţi,
se adaugă andivele tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, ceapa tăiată mărunt
şi smântâna sau gălbenuşurile; deasupra, verdeaţa tăiată fin.
53. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE

Ingrediente: 450 g andive, 250 g ţelină, 1 păstârnac, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură verdeţuri de sezon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v.
2045). Într-un castron se pune maceraratul, se adaugă andivele, ţelina, păstârnacul şi prazul bine
mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra, verdeţurile
tăiate mărunt.
54. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU CEAPĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu 1 ceapă mare de
apă.
55. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU URZICI

Ingredientele sunt aceleaşi ca la ex. 52, numai că se adaugă 150 g urzici bine mărunţite
(crude) iar andivele se reduc la 350 g.
56. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară supa ca la ex. 53, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând la urmă, 4 - 5 bulbili de
usturoi fin pisaţi.
57. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară supa de andive întocmai ca la ex. 53, la final adăugând 1 - 2 linguri de hrean ras.
58. SALATĂ DE ANDIVE CU URZICI

Ingrediente: 400 g andive, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură suc
de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe.
Andivele şi ceapa se taie fideluţă, urzicile se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cele 3
produse, la care se adaugă pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară
hasmaţuchi tăiat mărunt. Urzicile pot fi înlocuite (la nevoie) cu muguri fragezi de lucernă, trifoi,
frunze de bob ş. a.
59. SALATĂ DE ANDIVE CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 300 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceapă sau 1 fir de praz, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2
linguri tărâţe. Andivle şi ceapa (sau prazul) se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe
răzătoare, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
18
60. SALATĂ DE ANDIVE CU VARZĂ MURATĂ
Ingrediente: 350 g andive, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 fir de praz, 1 legătură verdeaţă, 1
linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă,
varza murată de asemeni (după ce a fost bine scursă de zeamă - moare). [Nu se spală şi nici nu se
ţine în apă, deoarece se deteriorează foarte mult]. Peste produsele de mai sus, se adaugă morcovul
dat pe răzătoare, pulberile, tărâţa şi uleiul.
61. SALATĂ DE ANDIVE CU NAPI MURAŢI

Ingrediente: 350 g andive, 300 g napi muraţi, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 1 legătură de
verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe, 1 mână de urzici
crude.
Andivele şi ceapa se taie fideluţă, se amestecă cu napii muraţi (care de obicei se pun la murat
în butoiul cu varză, odată cu aceasta) şi morcovul dat pe răzătoare, la care se mai adaugă uleiul şi
tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
62. ANDIVE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 600 g andive, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 150 g frunze de
păpădie sau salată verde, 1 legătură hasmaţuchi, 2 linguri tărâţe sau făină integrală, 1 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Andivele se
taie în bucăţi de câte 1 cm şi se pun pe platou în strat subţire. Peste ele se toarnă sosul de smântână
care a fost preparat din: făina de orez, tărâţa şi pulberile. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat
mărunt.
Pe margini se decorează cu frunze de păpădie sau foi de salată verde.
63. ANDIVE CU SOS DE IAURT

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu iaurtul.
64. ANDIVE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la ex. 62 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de smântână se
pun ouă de prepeliţă (v. 7).
65. ANDIVE CU SOS ROŞU

Se prepară andivele ca la ex. 62, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână, odată cu
celelalte ingrediente, se adaugă pulbere de măceşe (v. 2078). La nevoie se poate şi suc de sfeclă
roşie (v. 2082), până se obţine nuanţa de roşu care se doreşte.
66. ANDIVE CU SOS VERDE DE SPANAC

Se prepară andivele ca la ex. 62, iar la urmă, li se adaugă 1 pahar pireu de spanac crud, care a
fost mărunţit la mixer. La nevoie, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, muguri fragezi de lucernă sau
trifoi, etc.
67. ANDIVE CU SOS GALBEN

Ingrediente: 600 g andive, 5 liguri de cremogen, 1 pahar suc de morcov (v. 2081) sau macerat
de tărâţe, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 150 g frunze de
spanac sau de salată, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Andivele se taie în bucăţi potrivite ( de aprox. 1 cm.), se
aşează în platou puse în strat subţire, peste ele se toarnă sosul preparat din cremogen (v. 2019)
înmuiat cu suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2048). Se adaugă muştarul, uleiul (picătură cu
picătură, ca la maioneză), deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt iar pe margini se decorează
cu frunze de spanac sau salată, tăiate în fragmente mai mari şi amestecate cu pulberile.
68. RULADĂ DE ANDIVE CU BRÂNZĂ

Ingrediente: 850 g andive, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe
(v. 2078), 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 500 g brânză de vaci proaspătă, 250 g unt, 2 linguri de
cremogen, tărâţe, 1 fir de praz. Andivele se taie fideluţă odată cu prazul, se amestecă cu pasta de
19
roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 125 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până se
obţine o compoziţie ca o smântână îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară puţinâ tărâţe, se
întinde compoziţia cu andive (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea
se întinde compoziţia cu brânză care a fost amestecată cu cremogenul şi 125 g unt frecat spumă.
Se rulează cu ambele mâini, strâns, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o îndoim către noi
(înafară), pe măsură ce rulăm compoziţia. Se pune pe o farfurie plată, de formă dreptunghiulară şi se
dă la rece 2 - 3 ore, ca să se întărească. Se serveşte tăiată în felii mai groase, cu un cuţit bine
ascuţit, cu salată verde sau de roşii cu ceapă.
69. RULADĂ DE ANDIVE CU CIUPERCI

Ingrediente: 850 g andive, 1 fir de praz, 250 g ţelină, 1 păstrânac, 1 felie de sfeclă roşie, 200 g
urzici, 350 g ciuperci macerate (v. 1977), 1 legătură asmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 300 g unt, 1 ceapă de apă, 2
linguri de cremogen (v. 2019), tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina şi
păstârnacul date pe răzătoare şi 150 g unt frecat spumă. Se întinde foaia ca la reţeta precedentă,
peste care se aşează compoziţia cu ciuperci preparată astfel: ciupercile bine mărunţite (manual sau
mecanic) odată cu ceapa se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, odată cu urzicile, 150 g
unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se rulează şi se serveşte ca la reţeta precedentă.
... Anghinare
Este o legumă relativ mică şi mai puţin cunoscută în ţara noastră, deşi în alte ţări este mult
folosită în alimentaţie. Conţine proteine, lipide, zaharuri (reprezentate în mare parte din insulină,
deci permisă diabeticilor), apoi apă, Mangan, Fosfor, Fier, 300 mg de vitamina A, 120 mg de
vitamina B2,
10 mg de vitamina C la 100 g.
Este foarte digerabilă consumată crudă, este dietetică (favorizează eliminarea ureei, a
colesterolului excesiv şi a acidului uric, antitoxică ş. a.
Este indicată în astenie, surmenaj, creştere, congestie şi insuficienţă hepatică, insuficienţă
renală, oligurie, litiază, infecţii intestinale, intoxicaţii, reumatism, gută, artritism.
Anghinarea este un excelent drenor al ficatului şi al veziculei biliare. Anghinarele tinere,
consumate crude, sunt indicate în diareele cronice.
Frunza de anghinare, se poate consuma la diferite preparate.
70. TARTINE CU PASTĂ DE ANGHINARE
Ingrediente: 300 g anghinare tinere şi foarte propaspete, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1/4
linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
felioară de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină.
Se ia anghinarea (fiecare plantă în parte) şi i se rupe coada (prin smulgere, nu se taie, ca să se
smulgă în acelaşi timp şi părţile fibroase de pe fund). Se rup foile mai mici dimprejur, se îndreaptă cu
un cuţit vârful frunzelor cât şi fundul acestora, rămas aţos, după ce s-a rupt coada. Se mărunţesc fin
(manual sau mecanic) îndepărtând părţile fibroase. Ceapa se dă pe răzătoarea de sticlă, odată cu
sfecla roşie şi ţelina, se amestecă cu anghinarea, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat
spumă. Se pune pe o farfurie întinsă după care se poate decora după fantezia gospodinei.
71. PASTĂ DE ANGHINARE CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g anghinarie cu
150 g varză murată (care se stoarce bine,nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată fideluţă fideluţă.
Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari sau roşii.
72. SALATĂ DE ANGHINARE CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 350 g anghinare, 150 g morcovi, 100 g pătrunjel, 100 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 1
ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină
(v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 2 linguri tărâţe, 4 - 5 foi de spanac.
Anghinarea se curăţă ca la reţeta precedentă, apoi se dă pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,
se amesteă cu pulberile, tărâţa, sucul de cătină, uleiul, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt,
iar pe margini se ornează cu frunze de spanac.
73. CIORBĂ DE ANGHINARE CU ROŞII

20
Ingrediente: 350 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
fir mic de praz, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de urzici, 1/2 linguriţă pulberi de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 g roşii. Se aleg
anghinare foarte tinere şi proaspete, se curăţă (v. 70), se dau pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,
apoi se pun în castronul cu macerat de urzici. Peste ele se adaugă prazul, roşiile şi verdeţurile tăiate
mărunt, pulberile şi uleiul.
74. CIORBĂ DE ANGHINARE CU SPANAC

Ingrediente: 350 g anghinare, 100 g spanac, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 ceapă, 1 felie
de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă
pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Se aleg anghinare tinere şi foarte proaspete, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare odată
cu ţelina şi sfecla, se pune maceratul de mere, în care se adaugă spanacul tăiat fideluţă, ceapa şi
verdeaţa tăiată mărunt, odată cu ardeii şi roşiile, pulberile şi uleiul.
75. CIORBĂ DE ANGHINARE CU URZICI ŞI SMÂNTÂNĂ

Se prepară ciorba întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici
tăiate cât se poate de mărunt, adăugând şi 2 linguri de smântână. Urzicile (la nevoie), pot fi înlocuite
cu ştevie, măcriş, grâuşor (untişor), frunze fragede de tătăneasă, frunze de soia, de tei, ulm, fag,
ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede.
76. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE GĂINĂ

Ingrediente: 400 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 2
gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulberi de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 70 ml
ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă anghinarea (curăţată ca la ex. 70), bine mărunţită
(manual sau mecanic) odată cu rădăcinoasele şi ceapa. Se adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurile
bine amestecate cu uleiul, iar deasupra asmaţuchi tăiat mărunt.
77. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2
gălbenuşuri crude de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)
78. SUPĂ - CREMĂ DE ANGHINARE CU ALUNE

Se prepară întocmai ca la ex. 76, folosind aceleaşi ingrediente în afară de tărâţe din care se
pun numai 3 linguri completând cu 3 linguri de alune măcinate (v. 16).
79. ANGHINARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 500 g anghinare, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri
cremogen (v. 2019), 1 legătură tarhon cu măghiran, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale
roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, apoi cu anghinarea (care a
fost aleasă numai tânără şi foarte proaspătă), curăţată ca la ex. 70, dată pe răzătoare. Se aşează în
platou, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fiedeluţă. Pe
margine se decorează cu frunze de salată verde, peste care se presară pulberile.
80. ANGHINARIE CU SOS ROZ BOMBON

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul de
smântână se colorează cu suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se obţine nuanţa dorită de roz bombon.
81. ANGHINARE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDE

Ingrediente: 500 g anghinare, 250 g smântână, 200 g pastă de roşii v. 2063), 1 linguriţă miere,
1 legătură busuioc şi cimbru, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe
de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, mierea, pulberile, tărâţa şi
cremogenul, apoi cu anghinarea care a fost curăţată (v. 70) şi dată pe răzătoare. Deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt.
21
Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână.
82. ANGHINARE CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 500 g anghinare, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 pahar suc de
morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se amestecă
cu tărâţa, se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugă muştarul, apoi uleiul pus câte puţin (ca
la maioneză).
În sosul de cremogen se adaugă pulberile şi anghinarea, care a fost curăţată ca la ex. 70 şi
dată pe răzătoare. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
83. ANGHINARE CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul se colorează cu pulbere de măceşe (v.
2078), 1 - 2 linguri până se obţine nuanţa dorită de roşu.
84. ANGHINARE CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la ex. 81, folosind aceleaşi ingrediente, nmai că în loc de smântână se
pun 10 gălbenuşuri crude de ouă de prepeliţă (v. 7).
85. ANGHINARE CU CIUPERCI MACERATE

Ingrediente: 400 g anghinare, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă de
apă, 150 ml ulei, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.
2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 legătură de verdeţuri, 1 mână de petale de trandafir alb sau crem, 1 pahar apă.
Se aleg cele mai tinere şi mai proaspete anghinarii, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare,
se amestecă cu ciupercile tăiate felioare, ceapa tăiată peştişori, pulberile şi se aşează în platou.
Deasupra se toarnă sosul din cremogen (v. 2019) amestecat cu tărâţe, înmuiat cu apă, apoi se
adaugă uleiul (picătură cu picătură ca la maioneză). Se presară cu verdeaţă tăiată mărunt şi petale
...Arpagicul
Face parte din aceeaşi familie (liliacee) cu ceapa ciorască, ceapa lungă, ca şi usturoiul, ceapa -
praz. Toate conţin o esenţă sulfurată, ca şi mulţi alţi constituenţi. Conţine în cantiăţi mai mari Siliciu
şi esenţă sulfurată. Este un condiment foarte preţuit şi util, în caz de dispepsii şi de fermentaţii
intestinale.
86. PASTĂ DE ARPAGIC

Ingrediente: 200 g arpagic, 150 g unt, 100 g măsline desărate (v. 1988), 1 lingură tărâţe, 1
legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Arpagicul curăţat se mărunţeşte fin, se amestecă cu măslinele de asemeni
mărunţite, pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe o farfurie.
Se serveşte ca aperitiv, cu salată verde.
87. ARPAGIC CU PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 250 g arpagic, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1 legătură de
busuioc cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 foi de
salată verde sau spanac. Arpagicul (bine mărunţit) se amestecă cu pasta de roşii (crudă), verdeaţa
tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama
cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează cu foi de salată verde sau de spanac, tăiate în
fragmente mai mari.
88. SALATĂ DE ARPAGIC CU CIUPERCI MACERATE

Ingrediente: 300 g arpagic, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 2 linguri tărâţe, 1
morcov, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă
pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.
Arpagicul şi ciupercile tăiate felioare se amestecă cu morcovul ras, tărâţa, pulberile, uleiul, iar
22
deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
89. SALATĂ DE ARPAGIC CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 300 g arpagic, 300 g varză murată, 150 g ţelină, 2 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1
legătură frunze fragede de ţelină şi păstrânac, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.
2072), 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ardei gras.
Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu varza (care se scurge bine în mâini - nici într-un caz nu
se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, ţelina dată pe răzătoare, tărâţa, uleiul, iar deasupra se
presară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de ardei gras.
90. SALATĂ DE ARPAGIC CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci)

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţie se adaugă şi 2 linguri
pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu 3 - 4 linguri macerat de tărâţe (v. 2041).
91. SALATĂ DE ARPAGIC CU NAPI MURAŢI

Ingrediente: 300 g arpagic, 250 g napi muraţi, 100 g sfeclă roşie, 2 linguri tărâţe, 1 legătură
hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.
Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu napii muraţi (daţi pe răzătoare _ napii se pun la murat
în butoiul cu varză), pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
92. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZI

Ingrediente: 250 g arpagic, 50 g măsline verzi, 1 căpăţână de salată verde, 3 linguri de ulei, 1
lingură de tărâţe, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 150 g măsline complet desărate (v. 1988).
Arpagicul se curăţă, se scoate mijlocul (care se foloseşte la alte preparate culinare) şi se umple cu
pastă de măsline care se prepară astfel: măslinele mărunţite se amestecă cu uleiul, sucul de cătină
şi tărâţa. Arpagicul umplut se aşează apoi pe un postament de salată verde care a fost pus în
prealabil în platou.
93. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGRE

Ingrediente: 250 - 300 g arpagic, 75 g unt, 150 g măsline negre complet desărate (v. 1988).
Arpagicul se prepară pentru umplut ca la reţeta precedentă, untul se freacă spumă şi se amestecă
cu măslinele cărora li s-au îndepărtat sâmburii şi au fost bine mărunţite. Cu această compoziţie se
umple arpagicul şi se aşează pe salată verde sau pe petale de trandafir.
94. ARPAGIC CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 250 g arpagic, 150 frunze fragede de păpădie, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1
pahar suc de morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură
de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberi de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe. Cremogenul
se înmoaie cu suc de morcovi (v. 2081) sau apă, se amestecă cu muştarul, uleiul (pus puţin câte
puţin ca la maioneză), pulberile şi tărâţa. Se toarnă în platou, iar deasupra se pun jumătăţi de
arpagic. Se presară cu verdeţuri şi se decorează cu felii de roşii.
... (H)asmaţuchi *
Conţine enzime, vitamine, Fier, esenţe, un principiu estrogen.
Pentru uz intern este stimulent, depurativ, diuretic, aperitiv, stomahic, colagog (substanţă care
uşurează evacuarea bilei),
laxativ, antiseptic, respirator.
Ajută în scorbut, gută, reumatism, litiază renală, hepatită, icter, bronşite, afecţiuni pulmonare
cronice, astm umed, laringită, hemoroizi, blefarită ş.a.
95. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ROŞII

Ingrediente: 150 g frunze fragede de hasmaţuchi, 450 g roşii, 150 g ceapă, 1/4 linguriţă pulberi
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 50 ml
ulei, câteva petale albe sau crem de flori de trandafir.
23
Roşiile se taie sferturi, ceapa peştişori şi hasmaţuchiul se taie în fragmente mai mari. Se
amestecă uşor toate trei produsele, se adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, iar deaupra se presară petale
96. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ŢELINĂ ŞI MERE

Ingrediente: 150 g frunze de hasmaţuchi, 450 g ţelină, 450 g mere, 1 lingură suc de cătină (v.
2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi
condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură tărâţe, 1 legătură frunze tinere de
ţelină.
Ţelina se dă pe răzătoare (curăţată) odată cu merele cu tot cu coajă. Peste ele se adaugă
pulberile, tărâţa, frunzele de hasmaţuchi, sucul de cătină (v. 2092) şi uleiul. Se decorează după
fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
97. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU PĂTLĂGELE GALBENE

Ingrediente: 150 g hasmaţuchi, 450 g pătlăgele galbene, 200 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 100
ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1 lingură tărâţe, 1/2 linguriţă pulberi de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe
de gogoşari.
Pătlăgelele galbene se taie în bucăţi potrivite, se amestecă cu ţelina rasă, ceapa tăiată julien,
hasmaţuchiul, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul.
98. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU HRIBI

Ingrediente: 250 g hasmaţuchi, 200 g hribi, 250 g ceapă, 150 g măsline negre, 2 - 3 roşii, 1
linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă
suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1 ceapă mare de apă.
Pe platou se aşează hasmaţuchiul, ceapa tăiată peştişori, hribii tăiaţi felioare, cu pulberile,
tărâţa, sucul de cătină şi uleiul peste care se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cu
măsline şi roşii.
99. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 200 g frunze fragede de hasmaţuchi, 250 g ţelină, 200 g morcovi, 150 g pătrunjel,
150 g păstârnac, 250 g ceapă, 2 cartofi, 2 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură
pulbere de cătină (v. 2075), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulberi de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063).
Rădăcinoasele, ceapa şi cartofii se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu
macerat, se mai adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurile crude (frecate cu ulei), pastă de roşii şi
100. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri de
ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
101. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE ŞI FLORI DE (H)ASMAŢUCHI

Se prepară ca la ex. 99, cu aceleaşi ingrediente, adăugând 100 g flori de hasmaţuchi (când
sunt înflorite 75 % şi fără codiţe), apoi se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi sau 1 - 2 linguri de
hrean ras, care îi dau un gust deosebit de plăcut.
102. SUPĂ - CREMĂ CU (H)ASMAŢUCHI ŞI GRÂUŞOR (untişor)
Ingrediente: 250 g hasmaţuchi, 100 g grâuşor, 100 g urzici, 100 g muguri fragezi de lucernă
sau trifoi, 100 g spanac, 200 g morcovi, 200 g ceapă, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 250 g
smântână, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 -
3 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Toate verdeţurile (în afară de 50 g hasmaţuchi), morcovul şi ceapa se mărunţesc fin (manual
sau mecanic), se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pasta de roşii,
smântâna, iar deasupra frunzele de hasmaţuchi (cele 50 g) tăiate mărunt.
24
103. CIORBĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU NAPI ŞI LEUŞTEAN
Ingrediente: 200 g hasmaţuchi, 450 g napi, 150 g rădăcină de leuştean, 1 morcov, 1 felie
ţelină, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă de grădină,
3 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Se pune maceratul în castron,
se adaugă morcovul, rădăcina de leuşetean şi ţelina date pe răzătoare odată cu napii, prazul tăiat
fideluţă, uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
De reţinut ! Rădăcina de leuştean şi napii sunt bune de consumat numai în octombrie şi martie,
când se scot direct din pământ. Nu se pot conserva în condiţii bune.
... Ardeiul gras

Are un mare conţinut de vitamina C ; mai conţine vitaminele (A, B1, B2 şi P); este stimulent
digestiv în atonii digestive, dispepsii.
104. ARDEI UMPLUŢI CU ZARZAVAT
Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă
roşie, 2 - 3 linguri tărâţe, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 50 ml
suc de morcovi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 legătură de verdeaţă. Se aleg ardeii graşi (frumoşi,
bine dezvoltaţi, netezi, de culoare roşie), li se taie uşor marginea de lângă codiţă, se gustă puţin să
nu fie iuţi, se scoate cotorul cu seminţe (se usucă şi se foloseşte la pulberi). Separat, se prepară
compoziţia pentru umplut, astfel: rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată
mărunt, tărâţa, pulberile, muştarul, verdeaţa, cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoi
amestecat cu ulei (picurat câte puţin, ca la maioneză). Aredii umpluţi se aşează pe un postament de
salată verde care a fost pusă în prealabil pe platou.
105. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE VACI
Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 250 g brânză proaspătă de vaci, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă,
1 legătură de hasmaţuchi, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2
linguri tărâţe, petale de trandafiri roşii (recoltate de la 6 - 8 flori). Se aleg ardeii de culoare verde,
bine dezvoltaţi şi se pregătesc pentru umplut ca la ex. 104. Compoziţia se prepară din brânză bine
mărunţită, amestecată cu untul frecat spumă, ceapa tăiată mărunt odată cu hasmaţuchiul, ţelina
dată pe răzătoare, pulberile şi tărâţa (în cazul că iese compoziţia prea îngroşată se poate adăuga
puţină smântână sau iaurt). După ce au fost umpluţi ardeii, se aşează pe un postament de petale
roşii de trandafir care au fost puse în prealabil în platou.
106. ARDEI UMPLUŢI CU URDĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de
vaci se înlocuieşte cu urdă sau brânză de capră.
107. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ TELEMEA

Se prepară ardeii umpluţi ca la ex. 105, numai că în loc de brânză de vaci se foloseşte telemea,
iar în loc de ceapă, 1 fir mare de praz tăiat fideluţă.
108. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (I)

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 175 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină (v.
2092), 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 ceaşcă de sifon, 1 pumn de flori roşii de
nalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară astfel: se
bat 2 gălbenuşuri de ouă proaspete într-un castron (10 min), se dadaugă uleiul, sucul de cătină,
sifonul (se poate folosi cu succes sucul de morcovi), ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, tărâţe (cât
cuprinde). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament din petalele florilor care au fost aşezate în
109. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (II)

Se prepară ca la precedenta, numai că în loc de ceapă se pune 1 fir de praz, mare şi tăiat
fideluţă iar în loc de ouă de găină se folosesc ouă de prepeliţă. (v. 7).
25
110. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (I)
Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2
linguri tărâţe, 150 ml ulei, 200 g muguri fragezi de lucernă. Ardeii se pregătesc ca la 104. Compoziţia
pentru umplut se prepară din ciuperci macerate în suc de cătină, bine mărunţite, amestecate cu
ceapa tăiată mărunt, verdeaţăa tocată, pulberile şi uleiul. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament
de muguri de lucernă sau trifoi, puse în prealabil în platou.
111. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (II)

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 100 ml ulei,
tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v.
2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 200 g spanac.
Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din ciupercile bine
mărunţite, amestecate cu ceapă şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde.
Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de spanac, care a fost pus în prealabil în platou.
112. ARDEI UMPLUŢI CU ANDIVE

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 400 g andive, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură de
muştar, 1 fir de praz mare, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
2071), tărâţe, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092).
Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, 350 g andive se taie fideluţă împreună cu
prazul şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile şi maioneza care se prepară din: gălbenuşurile
amestecate cu muştarul, sucul de cătină şi uleiul, apoi tărâţe cât cuprinde.
Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de andive (250 g) tăiate fideluţă, peste care se
presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă şi câteva frunze de hasmaţuchi.
113. ARDEI UMPLUŢI CU ALUNE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri
de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
114. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI CIUPERCI

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi sau gogoşari, 250 g ţelină, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin,
1 ceapă de apă, 2 gălbenuşuri de ouă, 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeaţă, tărâţe, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Ardeii se
pregătesc ca la ex. 104.
Compoziţia pentru umplut se prepară din: ţelina dată pe răzătoare amestecată cu ceapa tăiată
mărunt, ciupercile macerate (v. 1978), verdeaţa tocată şi maioneza preparată din gălbenuşuri,
muştar, ulei, în care se adaugă 1 - 2 linguri de tărâţe. Dacă se îngroaşă prea mult, se poate adăuga
puţin suc de morcovi, sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se aşează ardeii umpluţi pe un postament de
hasmaţuchi ce a fost pus în prealabil în platou.
115. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ciupercile se
înlocuiesc cu varză murată care se scurge de zeamă în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nici nu
se ţine în apă) şi se taie fideluţă.
116. ARDEI UMPLUŢI CU MORCOVI ŞI NAPI MURAŢI

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g morcov, 250 g napi muraţi, 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 legături de verdeaţă, 150 ml ulei, 1 linguriţă de
muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 fir de praz
mare, 3 - 4 roşii. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104.
Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din: 300 g morcovi raşi odată cu napii (care se pun la
26
murat toamna târziu în acelaşi butoi cu varza, 6 kg napi la un butoi de 100 l); se mai adaugă
pulberile, tărâţa, verdeaţa şi maioneza preparată din gălbenuşurile crude, muştar şi ulei. Ardeii
umpluţi se aşează pe un postament de 250 g morcovi raşi, peste care s-a presărat 1 legătură de
verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felii de roşii.
117. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI MERE

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 300 g ţelină, 300 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri
cremogen, 100 ml ulei, 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056), 2 legături de verdeţuri, 2 linguri de
tărâţe, 1 linguriţă pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână petale de nalbă. Ardeii se pregătesc
ca la ex. 104.
Compoziţia pentru umplut se prepară din ţelină curăţată şi mere cu tot cu coajă, date pe
răzătoare, amestecate cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa, 1 legătură de verdeaţă tocată şi
cremogen (v. 2019) care a fost înmuiat cu maceratul de mere şi uleiul pus puţin câte puţin (ca la
maioneză). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă roşii de grădină tăiate
fideluţă, peste care s-a presărat 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt.
118. ARDEI UMPLUŢI CU RIDICHI

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi roşii, 500 g ridichi negre, 1 fir de praz, 100 ml ulei, 3 linguri
tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2
linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
lingură suc de cătină (v. 2092), 1 căpăţână de salată verde.
Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, ridichile se dau pe răzătoare, se amestecă cu
prazul tăiat fideluţă, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Ardeii umpluţi
se aşează pe un postament din salată verde care a fost pus în prealabil în platou.
119. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOARE

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g gulioare, 1 ceapă de apă, 150 ml ulei, 2 gălbenuşuri
de ouă de găină, 1 lingură de muştar, 2 linguri suc de cătină, 2 legături de verdeaţă, 2 linguri de
tărâţe, petale roşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 linguriţă pulbere de scoruşe, 1/2 linguriţă
de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 6 - 8 roşii
mici.
Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, gulioarele curăţate se dau pe răzătoare, se
amestecă cu ceapa tăiată mărunt, 1 legătură de verdeaţă tocată, tărâţe, pulberile şi maioneza
preparată, muştarul, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de
petale de trandafiri roşii, presărate cu 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, iar deasupra fiecărui
ardei umplut se pune câte o roşie mică.
120. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ardeii ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
121. ARDEI UMPLUŢI CU NAPI ŞI PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (culoare roşie), 500 g napi, 1 fir de praz, 100 g pastă de roşii
crude (v. 2063), 200 g smântână, târăţe, 4 legături de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1 linguriţă
pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge.
Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, napii (care sunt buni numai când se scot direct
din pământ în octombrie şi martie) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, 1
legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii (care a fost bine amestecată cu
smântână) şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de verdeaţă (3 legături)
tăiată, ce a fost pusă în prelabil în platou.
122. ARDEI UMPLUŢI CU VARZĂ ROŞIE ŞI NAPI

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (de culoare verde), 300 g varză roşie, 350 g napi, 1 fir de praz,
300 g smântână, tărâţe, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
câteva flori roşii sau roz de nalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104; umplutura se
27
prepară din varza roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie), amestecată cu napii
daţi pe răzătoare, prazul tăiat mărunt odată cu 1 legătură de verdeaţă, pulberile, smântâna şi tărâţe
cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă de grădină care au fost
puse în prealabil în platou.
123. ARDEI UMPLUŢI CU NUCI ŞI VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi (roşii), 200 g mieji de nucă, 350 g varză murată, 75 ml ulei, 1
ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 legături de
verdeţuri de sezon.
Ardeii se prepară ca la ex. 104, iar pentru umplut, miejii nucilor se taie cu cuţitul, se amestecă
cu varza bine stoarsă în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăită
fideluţă, ceapa şi o legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii
umpluţi se aşează pe un postament din verdeţuri de sezon tăiate mărunt, care au fost puse în
124.ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care sunt
înlocuite cu seminţe de floarea - soarelui (decorticate).
125. ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE DOVLEAC ŞI NAPI MURAŢI

Se prepară ca la ex. 123, numai că seminţele de floarea - soarelui sunt înlocuite cu cele de
dovleac, decorticate, iar varza cu napi muraţi (care se pun la murat toamna în butoiul cu varză).
126. ARDEI GRAŞI CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 5 - 6 ardei graşi roşii, 5 linguri cremogen, 1 ceapă, 2 - 3 roşii, 1 legătură de
verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 lingură
muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 pahar cu lapte
nefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041). Ardeii se taie fâşii (după ce li s-a scos codiţa cu seminţele şi
au fost gustaţi să nu fie iuţi) şi se aşeză în platou; peste ei, se toarnă sosul preparat din cremogen
(v. 2019) înmuiat cu lapte, amestecat cu muştar, ulei pus puţin câte puţin (ca la maioneză),
pulberile, tărâţa, ceapa tăiată mărunt, iar deasupra verdeţa tăiată mărunt. Pe margini se decorează
cu felioarele de ardei roşii.
127. ARDEI GRAS CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ardeiul se prepară la fel, numai că în loc de sos de cremogen (v. 2019) se adaugă 350 g
smântână îngroşată, amestecată cu 2 - 3 linguri făină de orez (v. 2097), iar deasupra (în loc de
vredeaţă) se presară 1 mână de petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
128. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară ardeii ca la ex. 126, numai că se adaugă (în loc de sos de cremogen) 200 g
smântână amestecată cu 2-3 linguri de tărâţe şi 2-3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar
deasupra se presară frunze de fenicul şi hasmaţuchi tăiate mărunt.
129. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SPANAC

Se prepară ardeii ca în reţeta 126; peste ei se toarnă sosul din pastă de roşii (v. 2063) în care
se adaugă 2 - 3 linguri spanac bine mărunţit (ca un pireu, dar crud). Spanacul (la nevoie) poate fi
înlocuit cu urzici, ştevie, frunze de soia, frunze de fasole sau de tătăneasă.
130. CIORBĂ DE ARDEI GRAS CU VIŞINE

Ingrediente: 2 ardei graşi, 500 g vişine bine copate, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 l
macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 3 - 4 roşii, 75 ml ulei, 1
legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă ardeii graşi tăiaţi fideluţă, vişinile
fără sâmburi, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, uleiul, rădăcinoasele (date pe răzătoare) şi
pulberile.
28
131. SUPĂ - CREMĂ DE ARDEI GRAS CU SPANAC
Ingrediente: 4 ardei graşi, 400 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 roşii, 1.5 l
macerat de mere pădureţe (v. 2054), 1/2 linguriţă de pulbere de cimbru, sovârf şi fenicul, 1 linguriţă
de pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu salvie
şi pătrunjel, 1 mână de petale roz de trandafir sau flori de urzică moartă, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei.
Ardeiul, spanacul, ceapa, roşiile, rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun
în castronul cu macerat în care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, verdeţurile tăiate mărunt şi
petalele de trandafir tăiate fideluţă.
... Ardeiul iute

Ca şi ardeiul gras, ardeiul iute se cultivă în toate regiunile ţării noastre. Se foloseşte drept
condiment şi în scopuri terapeutice.
Fructele sunt bace de culoare verde, galbenă sau roşie. Seminţele sunt alb - gălbui. Drept
condiment, se pot folosi şi înainte de a ajunge la maturitate (proaspeţi, pentru a condimenta unele
preparate culinare,după gust).
În scopuri medicinale se folosesc fructele recoltate la maturitate, fără miros, cu gust iute. Este
foarte bogat în vitamina C, apoi A, B1, B2, enzime şi multe altele.
În doze mici ajută la stabilirea unei digestii normale, iar în doze mari are acţiuni purgative.
Decoctul de ardei iute este folosit pentru gargară de către cei cu corzile vocale obosite.
Sub formă de tinctură se iau câte 10 - 30 de picături în ceai amar; este indicat în etilism cronic
când apare nevoia de consum de alcool.
Uz extern: dureri reumatice, lumbago, crampe musculare etc.
132. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN OŢET DE VIN
Se aleg ardeii iuţi ajunşi la maturitate deplină, spălaţi, cu cozile tăiate, se pun în borcan (fără
să fie apăsaţi), se toarnă peste ei oţet (v. 2004), iar deasupra se pun câteva felii de hrean şi o
rămurică de busuioc sau cimbru.
Se leagă strâns, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.
133. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN SUC DE CĂTINĂ

Se conservă la fel, în suc de cătină (v. 2092) care este mai bun pentru sănătate (decât oţetul)
deoarece nu este fermentant.
134. PULBERE DE ARDEI IUŢI

Ardeii bine uscaţi se transformă în pulbere, cu tot cu seminţe, puşi în râşniţa de cafea. Nu se
face mai multă pulbere decât pentru 7 zile în condiţii casnice.
... Alge
135. DESCRIEREA ALGELOR
Algele sunt proteinele viitorului (mai bogate decât soia). Nu sunt nici fructe, nici cereale, dar
unele înlocuiesc cu mult succes legumele în alimentaţia zilnică a mii şi milioane de oameni. Chinezii,
japonezii, hawaienii ş. a. consumă mari cantităţi de alge pentru a-şi echilibra meniurile zilnice pe
bază de orez şi peşte uscat. Algele sunt adevărate tonice generale. Conţin aproape toate substanţele
de care corpul omenesc are nevoie. Sunt bogate în diastaze (enzime), şi vitamine (A, B, C, D1, D2, E,
F, K, PP), aminoacizi (acid glutamic, cistină, metanină, valină, tirozină, lizină, acid aspartic), glucide,
materii grase, multă clorofilă, mucilagii, substanţe antibiotice etc.
Folosind algele în alimentaţia de zi cu zi ne întărim mijloacele de apărare naturală. Sunt
înzestrate cu puteri antireumatismale, antiinfecţioase, antiscrofuloase, antiguşă.
Până în prezent se cunosc peste 13 000 de specii de alge. Multe din ele ca şi morcovul, ţelina,
pătrunjelul, ceapa, varza şi alte multe vegetale, pot figura în categoria alimentelor - medicamente.
Ca să dea rezultatele scontate, algele trebuie să fie recoltate şi uscate corespunzător de către
specialişti competenţi în acest domeniu.
În România, la Piatra Neamţ, se află un laborator de acva-cultură, unde specialişti competenţi
se ocupă cu prioritate de cultura algelor, printre care spirulina, pe care o cultivă în bazine speciale,
fiind deci posibilă creşterea lor controlată.
Algele sunt indicate în (după Jean Valnet):
Adenite, limfatism, predispoziţie generală la maladii (rablagism), astenii fizice şi intelectuale,
anemii, tulburări glandulare, reumatisme cronice, alergii, tulburări circulatorii, prevenţie şi tratament
29
al afecţiunilor cardiace, obezitate, celulită, arterioscleroză, hipertensiune, îmbătrânirea celulelor (cu
cortegiul ei obişnuit), anumite afecţiuni cutanate, rinofaringite, afecţiuni pulmonare, sechele de
fracturi etc.
Algele - pe drept cuvânt - sunt considerate comori ale apelor.
Fără ele n-ar exista viaţă în mări şi oceane.
Când Oceanul Planetar va ajunge să poată fi controlat de om, se vor descoperi comorile lui în
adevăratul sens al cuvântului.
Pe litoralul Mării Negre se vede uneori o panglică verde cu margini uşor încreţite; nu este
altceva decât sălăţica de mare (ulva lactuca), care a serivit odinioară drept salată locuitorilor din
anticul Tomis (Constanţa de azi).
Tot în Marea Neagră cresc însemnate cantităţi de alge roşii şi brune.
Majoritatea algelor trăiesc în apele Terrei, nu cresc în câmpii sau pe dealuri. Algele produc
peste 70 % din oxigenul Terrei (fără să mai pomenim că ele folosesc pentru hrană şi adăpost
vieţuitoarelor ce trăiesc în mări şi oceane) şi de aceea sunt tot mai amănunţit studiate în toate
laboratoarele planetei.
... Banane
Bananele sun foarte bogate în enzime şi vitamine;
conţin: Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Fier, Zinc, Taniu.
Banana este mai hrănitoare decât cartoful şi tot atât de hrănitoare ca şi carnea: 100 g banane
furnizează 100 g calorii. Este uşor digerabilă cu condiţia să fie consumată foarte coaptă. Se
recomandă persoanelor care prestează munci fizice şi intelectuale, copiilor şi vârstnicilor.
Banana este prielnică sistemului osos, creşterii, echilibrului nervos,etc. Astenicii ar putea
consuma zilnic banane, ameste-cate cu miere. Nu este recoman-dată celor ce suferă de diabet.
136. BANANE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg banane, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.
Bananele se curăţă de coajă, se taie felioare de aprox. 4 mm, se pun în borcan de sticlă, peste
ele se pune busuiocul şi mierea. Se leagă borcanul, se înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la
macerat 6 săptămâni (având grijă ca zilnic să se agite borcanul, ca bananele să fie în permenenţă
cuprinse de miere).
După 6 săptămâni, se scot uşor feliile de banane (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcane
de sticlă (cu foarte puţin lichid). Se leagă, se etichetează şi se păstrează în cămară la rece. Se pot
consuma ca orice dulceaţă sau la diferite preparate dulci, simple sau în combinaţie cu alte fructe.
Mierea în care s-au macerat bananele s-a transformat în sirop de banane; se pune în sticle, deasupra
se pune de un deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se
consumă ca atare, în amestec cu apă minerală, sifon, dar se poate folosi şi la preparate culinare
dulci în bucătăria fără foc, la salată de fructe indigene, salată de fructe exotice, creme, îngheţate
etc.
137. CREMĂ DE BANANE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 2 banane bine coapte (natural), 200 ml suc de morcov (v. 2081), 150- 250 g
smântână, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, tărâţe, 2
linguri de cremogen (v. 2019), 2 albuşuri, 1 lingură seminţe de mac. Bananele bine coapte, curăţate
de coajă, se mărunţesc fin, se amestecă cu sucul de morcovi, cremogenul, smântâna, tinctura de
propolis şi tărâţe cât cuprinde (după ce s-a îndulcit cu puţină miere după gust) până se obţine o
compoziţie de consistenţa smântânei mai îngroşate. Se pune în cupe (pahare cu picior) sau (la
nevoie) în farfurioare de compot. Deasupra cremei (în fiecare cupă) se pune câte o lingură de frişcă
şi se presară seminţe de mac.
138. CREMĂ DE BANANE CU CREMOGEN

Ingrediente: 2 banane, 250 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 3 gălbenuşuri de ouă de găină
crude, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, miere,
5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură seminţe de in. Bananele fin mărunţite se
amestecă cu maceratul de tărâţe, gălbenuşurile puse pe rând, tinctura, coaja de portocală, puţină
miere (după gust), tărâţa şi cremogenul.
Compoziţia obţinută se pune în cupe, deasupra se pun cele trei albuşuri bătute spumă tare ca
pentru bezele, peste care se presară seminţe de in.
30
139. CREMĂ DE BANANE CU PULBERE DE MĂCEŞE
Se prepară crema de banane întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adaugă o
lingură cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), care pe lângă că o îmbogăţeşte mult
în enzime, vitamine, minerale ş.a., îi dă şi o nuanţă frumoasă de roşu.
140. CREMĂ DE BANANE CU SMOCHINE ŞI STAFIDE

Ingrediente: 2 banane, 150 g smochine, 50 g stafide, 350 g smântână, tărâţe, miere, 1/4
linguriţă pulbere de scorţişoară, 1 lingură de rom, 3 găbenuşuri ouă de găină. Bananele (curăţate de
coajă) şi smochinele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu smântâna, puţină
miere (după gust), pulberea de scorţişoară, romul, sau cele 3 gălbemuşuri puse pe rând şi tărâţe (cât
cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar.
Se pune în cupe, peste compoziţie se pun cele 3 albuşuri (bătute spumă tare), iar deasupra
smochinele (puse la înmuiat cu puţină apă caldă, cu două ore înainte).
141. CREMĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că
cele 3 ouă de găină se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7) sau smântână.
142. CREMĂ DE BANANE CU SEMINŢE DE DOVLEAC

Ingrediente: 2 banane, 150 g seminţe de dovleac decorticate, 350 ml lapte nefiert, 5 linguri
cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva frunzişoare
de măghiran sau rosmarin, miere, 3 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Bananele curăţate şi
mărunţite fin se amestecă cu seminţele de dovleac măcinate, laptele, romul, coaja de lămâie,
cremogenul, tărâţa şi miere după gust.
Se pune în cupe iar deasupra se aşează câte 5 - 6 vişine macerate în miere.
143. BANANE CU FRIŞCĂ

Ingrediente: 2 banane, 350 g frişcă, 3 linguri tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),
coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, câteva petale roşii de trandafir.
Bananele curăţate se taie felioare, se presară cu tărâţe, se adaugă coaja de lămâie, tinctura de
propolis, miere puţină (după gust), apoi se amestecă cu 200 g frişcă (ce a fost bătută fără zahăr). Se
pune în cupe, deasupra restul de frişcă peste care se presară petalele de trandafir roşii tăiate
fideluţă.
144. SALATĂ DE BANANE CU PORTOCALE

Ingrediente: 3 banane, 3 portocale, 1 lingură de rom, câteva petale de nalbă roşie de grădină,
3 linguri de miere.
Bananele curăţate de coajă se taie felioare, se aşează în salatieră, peste ele se aşează
sferturile de portocale (fără coajă). Deasupra se stropesc cu mierea subţiată cu rom, apoi se presară
petalele de nalbă roşie tăiate fideluţă.
145. SALATĂ DE BANANE CU PERE

Ingrediente: 3 banane, 4 pere, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 lingură
suc de cătină (v. 2092), 3 linguri de miere.
Bananele curăţate se taie felioare; perele, alese cu coaja subţire, bine coapte, parfumate, se
taie sferturi subţiri. Este diuretic şi sedativ;
146. SALATĂ DE BANANE CU FRUCTE MACERATE ÎN MIERE

Ingrediente: 3 banane, 3 linguri vişine, 3 linguri cireşe negre amare, 3 linguri coacăze negre
(toate 3 felurile de fructe macerate în miere - v. 406), 1 lingură de rom, câteva frunzişoare fragede
de mentă şi măghiran.
Bananele curăţate de coajă, tăiate felioare, se amestecă uşor cu fructele notate mai sus. Se
stropesc cu rom, apoi se presară frunzişoarele fragede (tăiate fideluţă).
147. SALATĂ DE BANANE CONSERVATE ÎN MIERE CU NUCI

Ingrediente: 250 g banane conservate în miere (v. 136), 250 g mieji de nucă, 1 vârf de cuţit
scorţişoară, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale de trandafir roşii.
31
Bananele conservate în miere şi bine scurse se pun în farfurioare de compot, se adaugă miejii de
nucă, scorţişoara, tinctura, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.
148. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU PASTĂ DE CĂTINĂ

[Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă perfect, ca cea preparată cu zahăr, dar este mult
mai sănătoasă pentru organismul nostru].
Ingrediente: 6 gălbenuşuri de ouă de găină, 300g miere, 3/4 l suc de tărâţe, coaja rasă de la
1/2 lămâie, 450 g pireu de banane, 50 g pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură de tărâţe.
Se freacă spumă gălbenuşurile cu mierea până se obţine o pastă fină spumoasă; se adaugă
sucul de tărâţe (puţin câte puţin, mestecând mereu), coaja de lămâie , 1 lingură tărâţe, piureul de
banane (bananele mărunţite fin) şi pasta de cătină. Bine amestecată compoziţia se toarnă în cutia
specială pentru îngheţată şi se dă la rece.
149. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 6
gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
150. BANANE CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 4 banane, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 linguriţă de miere, 1 mână de
petale roşii de trandafir, 1 mână de frunze fragede de mentă cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Bananele, curăţate, se taie felioare, se aşează în platou în strat uniform; peste ele se toarnă
smântâna (care a fost amestecată cu mierea şi făina de orez), deasupra se presară petalele de
trandafir tăiate fideluţă, iar pe margine (în formă de ghirlandă) se pun verdeţurile care se presară cu
pulberi.
... Bob
În cantităţi mari, bobul conţine protide şi glucide, apoi săruri de Potasiu, Calciu, Fier, Magneziu,
Natrium, iar în cantităţi mai mici vitaminele A, B1 şi B2.
Este diuretic şi sedativ; în colicile renale - decoct de 100 g seminţe la 1 l de apă;
Infuzia din florile de bob este un sedativ în colicile renale, cistite, prostatite.
Pentru proprietăţile lui diuretice şi tonice, bobul este recunoscut încă din antichitate; Pitagora îl
recomanda ca aliment de bază discipolilor săi.
Din bob ca şi din frunzele lui se prepară diferite salate, piureuri ş.a.
151. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU HASMAŢUCHI

(Această salată este binevenită, deoarece bobul se seamănă în mustul zăpezii, încolţeşte uşor,
creşte repede şi odată cu zilele calde frunzele se dezvoltă rapid, în aceeaşi perioadă cu
hasmaţuchiul)
Ingrediente: 250 g frunze fragede de bob, 250 g frunze de hasmaţuchi, 1 - 2 linguri suc de
cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v, 2074), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze se
spală în mai multe ape, se taie în fragmente mai mari, se amestecă cu pulberile, sucul de cătină şi
cuuleiul.
152. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă şi 1 fir
de praz tăiat fideluţă. În lipsa prazului se poate adăuga 1 ceapă tăiată peştişori.
153. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU URZICI

Se prepară la fel ca la ex. 151, numai că hasmaţuchiul este înlocuit cu aceeaşi cantitate de
urzici. Pentru aromă se adaugă câteva frunzişoare fragede de luştean sau de ţelină.
154. SALATĂ COMBINATĂ CU FRUNZE DE BOB

Ingrediente: 200 g frunze de bob, 100 g urzici, 100 g hasmaţuchi, 100 g frunze de păpădie,
100 g frunze de grâuşor (untişor), 1 ceapă de apă, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei,
1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
32
Toate felurile de frunze se spală separat în mai multe ape şi se taie în fragmente mai mari (în
afară de urzici care se taie cât se poate de mărunt); ceapa se taie felioare. Se amestecă bine, se
adaugă pulberile, sucul de cătină şi uleiul.
155. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 300 g frunze de bob, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 1 legătură de
hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, 50 ml ulei.
Frunzele de bob, bine spălate, tăiate, se amestecă cu varza (care nici într-un caz nu se spală şi
nu se ţine în apă) bine stoarsă în mâini şi tăiată fideluţă, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt,
pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra hasmaţuchiul tăiat mărunt.
156. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU NAPI MURAŢI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza este
înlocuită cu napi care au fost muraţi în acelaşi butoi cu varza (6 kg napi/ 1 butoi de 100 l apă, napii
băgaţi printre căpăţânile de varză). Sunt foarte gustoşi.
157. FRUNZE DE BOB CU MAIONEZĂ DE POST

Ingrediente: 350 g frunze de bob, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 175 ml ulei, 1
lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras, 1/2
ml suc de morcovi (v. 2081), 1 mână de flori de nalbă roşie de grădină.
Cremogenul se amestecă cu tărâţa, pulberile, sucul de morcov, muştarul şi uleiul (pus puţin
câte puţin ca la orice maioneză); se adaugă sucul de cătină şi frunzele de bob. Deasupra se presară
petale de flori de nalbă tăiate fideluţă.
158. FRUNZE DE BOB CU SOS DE SMÂNTÂNĂ.

Ingrediente: 350 g frunze fragede de bob, 400 g smântână, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 mână
petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri făină de orez.
Smântâna se amestecă cu gălbenuşurile, făina de orez şi frunzele de bob; se mai adaugă
pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
159. FRUNZE DE BOB CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de
smântână se folosesc 15 ouă de prepeliţă (v. 7) bătute spumă.
160. FRUNZE DE BOB CU SOS DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta 158 folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 250 g smântână şi
150 g pastă de roşii crude (v. 2063), iar ca ornament se folosesc frunze fragede de ţelină şi câteva
flori de bob.
161. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU CEAPĂ

Ingrediente: 250 g frunze de bob, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.
alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei.
Maceratul se pune în castron, se mai adaugă frunzele de bob şi ceapa, tăiate mărunt,
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra se presară leuşteanul şi hasmaţuchiul
tăiate fin.
162. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU ZEAMĂ DE VARZĂ

Ingrediente: 200 g frunze de bob, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
lingură pastă de roşii, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare), 3 linguri de smântână,
câteva frunzişoare fragede de ţelină sau leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge.
În castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041) şi zeama de varză; se adaugă frunzele de bob
33
şi prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii crude (v. 2063), smântâna,
pulberile, iar deasupra frunzele de ţelină tăiate mărunt.
163. CIORBĂ CU FRUNZE DE BOB ŞI

GĂLBENUŞURI DE OUĂ DE GĂINĂ
Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că în loc de smântână se pun două
gălbenuşuri de ouă de găină, bine frecate cu 2 linguri zeamă de varză.
164. CIORBĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ciorba ca la ex. 162, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 10 gălbenuşuri de
ouă de prepeliţă (în loc de smântână) amestecate bine cu smântâna. Compoziţia acestor ouă, care
sunt superioare celor de găină, se găseşte descrisă la ex. 7.
165. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU IAURT

Ingrediente: 300 g frunze de bob, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină de ţelină, 1 morcov, 1.3 l
macerat de tărâţe (v. 2041), 250 ml iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de tarhon cu
frunze de salvie, 2 - 3 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale
roşii de trandafir.
Se pune în castron maceratul şi iaurtul bine amestecate, se adaugă frunzele de bob, ceapa,
rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) sau gălbenuşurile de ou, tărâţa, pulberile, iar
deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele fideluţă.
166. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la ex. precedent, numai că la urmă se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe
răzătoarea de sticlă.
167. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB

CU AROMĂ DE USTUROI
Se prepară întocmai ca la ex. 165 cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă 4 - 5
bulbili de usturoi fin pisaţi.
Bostanul (dovleacul)
Este vorba de bostanul furajer, cu coajă galbenă,
care se foloseşte în alimentaţie.
Ca şi la alte vegetale, există numeroase specii şi varietăţi cu miez galben
sau roşcat, cu coaja verde, cenuşie, portocalie etc. De la bostan,
se utilizează (în alimentaţie) miezul şi seminţele decorticate.
Bostanul (dovleacul) conţine: leucină,tirozină, peparezină, vitamina B, provitamina A,
Fosfor ş. a.
Este nutritiv, sedativ, răcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.
Este indicat în: astenii, infecţii urinare, insuficienţă renală, hemoroizi, dispepsii, enterite,
dezinterie, constipaţie, afecţiuni cardiace, insomnii, diabet.
168. PASTĂ DE BOSTAN CU UNT

Ingrediente: 250 g bostan, 150 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe
de ardei gras, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 ceapă de apă, 2 linguri tărâţe.
Bostanul se mărunţeşte fin, se amestecă cu untul frecat spumă, pulberile, verdeaţa şi ceapa
tăiată mărunt. Compoziţia se aşează pe farfurrie, se decorează după fantezia şi priceperea
gospodinei.
170. PASTĂ DE BOSTAN CU PULBERE DE HRIBI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă în compoziţie şi 1 lingură de
pulbere de hribi (v. 2067), care a fost bine înmuiată cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041) sau apă
puţin încălzită.
171. PASTĂ DE BOSTAN CU HRIBI ŞI AROMĂ DE USTUROI

34
Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, numai că odată cu pulberea de hribi înmuiată se
adaugă 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
172. PASTĂ DE BOSTAN CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară pasta ca la ex. 168, iar la urmă se adaugă 1 lingură sau 2 (după gust) de hrean ras
pe răzătoarea de sticlă.
173. CIORBĂ DE BOSTAN CU ZARZAVAT

Ingrediente: 200 g bostan, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă
roşie, 1 legătură de mărar cu leuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.
alge şi 1.5 l suc de roşii.
Bostanul şi rădăcinoasele curăţate, se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu suc de roşii în
care se mai adaugă pulberile, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată fin.
174. CIORBĂ DE BOSTAN CU CIUPERCI

Ingrediente: 200 g bostan, 200 g ciuperci, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063), 500 g zeamă de varză (moare), 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1 legătură de
cimbru cu leuştean, 2 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de
ardei (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge.
Bostanul şi ţelina se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi zeamă de varză, se
mai adaugă ciupercile macerate (v. 1978) în suc de cătină, prazul tăiat fideluţă, pasta de roşii bine
amestecată cu smântâna sau gălbenuşurile, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
175. CIORBĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Ingredientele sunt aceleaşi ca la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)
176. CIORBĂ DE BOSTAN CU SUC DE AGRIŞE

Ingrediente: 250 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 legătură de fenicul
cu salvie, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras
(v. 2074), 500 ml suc de agrişe (v. 2084), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei. În castron se
pune maceratul şi sucul de agrişe (care se extrage din agrişe pârguite); se adaugă bostanul,
gulioarele, morcovul şi pătrunjelul date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii
bine frecată cu uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
177. CIORBĂ DE BOSTAN CU GUTUI

Ingrediente: 200 g bostan, 200 g gutui, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă,
1.5 l zer, 75 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari
de alge, câteva petale roşii de trandafir.
Bostanul şi gutuile se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu zer (v. 1919); se mai adaugă
rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată
mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
178. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SMÂNTÂNĂ.

Ingrediente: 400 g bostan, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 fir de praz, 3 - 4 linguri de
tărâţe, 250 g smântână, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1 legătură de verdeţuri, 1 mână de
petale roşii sau roz de flori de nalbă de grădină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă
bostanul, rădăcinoasele şi prazul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, smântâna, pulberile,
iar deasupra se pun verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
179. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU URZICI

Se pun ingredientele (aceleaşi ca la reţeta precedentă), se prepară la fel, numai că se pun 250
35
g dovleac şi 150 g urzici, ambele produse fin mărunţite.
180. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SPANAC

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că spanacul înlocuieşte urzicile. În afară de urzici şi
spanac se mai poate prepara cu frunze de ştevie, frunze de soia, măcriş, podbal, grâuşor (untişor),
patlagină, frunze de tătăneasă, de fasole, muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de tei, de fag,
de ulm, cu condiţia să fie foarte fragede.
181. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU GULIOARE

Ingrediente: 200 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz,
1 legătură de frunze de anason cu pătrunjel, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3
linguri tărâţe, 1 lingură seminţe de in, 1.5 l macerat de trifoi (v. 2048), 1 linguriţă pulbere de seminţe
linguriţă pulbere de alge, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075). Se pune maceratul în castron, se
adaugă bostanul, gulioarele, rădăcinoasele şi prazul, fin mărunţite, smântâna bine amestecată sau
gălbenuşurile, tărâţa, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
182. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în
afară de cele două gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
183. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SEMINŢE

Ingrediente: 250 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 2 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l
macerat de mere (v. 2056), 1 fir de praz, 3 linguri de tărâţe, 1 felie de ţelină. Maceratul se pune în
castron; se adaugă bostanul şi ţelina rase pe răzătoare, seminţele de bostan râşnite, uleiul bine
amestecat cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
184. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 200 g bostan, 200 g varză roşie, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 2
gălbenuşuri de ouă crude, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii
de alge, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se
adaugă bostanul, varza roşie, spanacul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul bine
amestecat cu gălbenuşurile, tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
185. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie
care este înlocuită cu varza albă, iar odată cu ţelina se mărunţeşte şi o felie de sfeclă roşie.
186. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN ŞI PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 200 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 100 g pastă de
roşii crude (v. 2063), 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir mare de praz, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune
maceratul în castron, se adaugă bostanul şi prazul mărunţite fin, seminţele de bostan râşnite, uleiul
bine amestecat cu pasta de roşii crude (v. 2063), tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt.
187. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU NAPI MURAŢI

Ingrediente: 250 g bostan, 150 g napi muraţi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,
4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071),
ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei. Maceratul de afine se pune în castron,
se adaugă bostanul, napii (care au fost puşi la murat la un loc cu varza), ceapa, rădăcinoasele
mărunţite fin (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
36
188. TORT APERTIV CU BOSTAN ŞI SEMINŢE
Ingrediente: 500 g bostan, 350 g seminţe de bostan decorticate, 1/2 pahar suc de tărâţe, 1/2
sfeclă roşie, tărâţe, 300 g unt, 2 legături de hasmaţuchi cu mărar, 6 linguri cremogen, 150 g
păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 4 ouă de găină, 1 linguriţă seminţe de in, 1/2 linguriţă pulbere de
ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Bostanul, sfecla roşie şi
păstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, 3
linguri de cremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde) până când se obţine o compoziţie potrivit de
îngroşată. Separat se amestecă seminţele de dovleac (râşnite) cu cremogenul, 1/2 pahar suc de
tărâţe, 4 gălbenuşuri, ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde)
până se obţine, de asemeni, o compoziţie potrivit de îngroşată. Se aşează pe tortieră jumătate din
compoziţia cu dovleac (care trebuie să fie mai închisă la culoare decât cea cu seminţe - în caz
contrar se mai adaugă 2 linguri pulbere de măceşe - v. 2078). Se aşează şi compoziţia cu seminţe de
dovleac, se tasează uniform, după care se pune compoziţia cu dovleac. Se tasează din nou pe
întreaga suprafaţă, se acoperă în albuş bătut spumă tare, peste care se presară seminţele de in. Se
dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze (ca orice tort).
Se serveşte ca aperitiv alături de salată verde de sezon.
189. TORT APERITIV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20
ouă de prepeliţă.
190. TORT APERITIV DE BOSTAN CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 500 g bostan, 250 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt, cremogen (2019), 350
ml suc de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 cepe mari de apă, 1 legătură de frunze
fragede de hasmaţuchi şi ţelină, 1 mână de petale roşii de trandafir şi câteva frunzişoare de fenicul
sau creson.
Bostanul fin mărunţit se amestecă cu 1 ceapă, 250 g unt (frecat spumă) şi cremogen (cât
cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Separat se mărunţesc mugurii de lucernă (de
preferinţă la mixer), se amestecă cu verdeaţa tăiată fin, pulberile, 1 ceapă tăiată la fel, untul frecat
spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine, de asemeni, compoziţia mai îngroşată. Se pune pe
tortieră 1/2 din compoziţia cu bostan, se tasează uniform, peste ea se aşează compoziţia cu lucernă,
apoi partea rămasă din compoziţia cu dovleac. Se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă tortul
cu pastă de cremogen (v. 2019), care se prepară din: sucul de tărâţe în care se adaugă cremogen
(puţin câte puţin, mestecând mereu), până se îngroaşă ca o smântână. Pe deasupra se presară
frunzişoare de verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore,
apoi se serveşte la începutul mesei, tăiat felii în formă de raze, alături de salată verde de sezon.
191. TORT APERITIV ÎMBRĂCAT ÎN PASTĂ DE ROŞII

Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, apoi se îmbracă cu 250 g pastă de roşii
crude (v. 2063), amestecată cu 200 g smântână sau 4 gălbenuşuri de ou crud şi tărâţe (cât
cuprinde), până se îngroaşă puţin (atât cât să se poată întinde cu uşurinţă pe întrega suprafaţă a
tortului). Deasupra se ornează cu albuş de ou bătut spumă care se pune în cornet, cu ajutorul căruia
se fac diferite ornamente.
192. TORT DIN BOSTAN CU SEMINŢE PENTRU DESERT

Ingrediente: 600 g bostan, 200 g seminţe decorticate, 100 ml lapte de soia (v. 2032), 4 ouă de
găină, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), miere, coaja rasă de la 1
lămâie sau 1 portocală, 400 g unt, miejii a 15 nuci, 15 stafide, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078)
sau de scoruşe (v. 2077), 1 linguriţă de rom, 1 linguriţă seminţe de mac.
Bostanul fin mărunţit se amestecă cu romul, coaja de lămâie, 250 g unt frecat spumă, puţină
miere (după gust) şi cremogen cât cuprinde. Separat, se amestecă seminţele de bostan râşnite,
tinctura de propolis (v. 2104), puţină miere, stafidele (care au fost înmuiate în prealabil în apă timp
de 2 ore), 150 g unt frecat spumă, 4 gălbenuşuri de ouă crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine
o compoziţie de consistenţa smântânii îngroşate. Se aşează pe tortieră 1/2 din compoziţia cu bostan,
se tasează, şi deasupra se aşează compoziţia cu seminţe de bostan; se pune cealaltă jumătate din
37
compoziţia cu bostan. Se tasează din nou pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătute
spumă (care se poate lăsa aş cum este, alb, sau se poate colora în roz - bombon, cu suc de sfeclă
roşie_v.2082). Peste albuş se aşează miejii de nucă şi se presară seminţele de mac. Se dă la rece 2 -
3 ore, după care se serveşte felii, tăiate în formă de raze, ca desert.
193. TORT DE BOSTAN ÎMBRĂCAT ÎN FRIŞCĂ

Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de
albuş (la îmbrăcatul tortului), se folosesc 600 g frişcă bătută (fără zahăr) peste care se aşează miejii
de nucă şi câteva fructe macerate în miere (v. 406), sau fructe proaspete (vara şi toamna). Ouăle se
înlocuiesc cu 150 g smântână.
194. CREMĂ CU BOSTAN ŞI TĂRÂŢE

Ingrediente: 300 g bostan, 2 ouă, miere, cremogen, 4 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie
sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis ((v. 2104), 250 ml lapte de soia (v. 2032), 2 linguri de
vişine macerate în miere (v. 406).
Bostanul curăţat de coajă, ras fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, tinctura de
propolis, coaja de lămâie, tărâţa, laptele de soia, puţină miere şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde,
până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se pune în pahare cu picior (cupe) sau, la
nevoie, în farfurioare de compot. Deasupra se pun 2 albuşuri bătute spumă tare, iar peste albuş
vişine.
195. CREMĂ CU BOSTAN ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Aceleaşi ingrediente ca la reţeta precedentă, acelaşi mod de preparare, numai că cele 2 ouă de
găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
196. CREMĂ CU BOSTAN ŞI SEMINŢE

Ingrediente: 150 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 2 linguri tărâţe, cremogen (v.
2019), 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, 300 ml lapte nefiert sau smântână,
câteva petale roşii de trandafir. Bostanul fin mărunţit se amestecă cu seminţele râşnite, tărâţa,
romul, coaja de lămâie, puţină miere, laptele sau smântâna şi cremogen (cât cuprinde), până se
obţine o compoziţie potrivit de îngroşată.
Se pune în cupe, iar deasupra se ornează cu petale de trandafir tăiate fideluţă.
197. CREMĂ DIN SEMINŢE DE BOSTAN CU FRIŞCĂ

Ingrediente: 300 g seminţe de bostan decorticate, 500 g frişcă, miere, suc de măceşe (v.
2081), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţă
seminţe de mac.
Seminţele de bostan se amestecă cu tinctura, mierea, coaja de lămâie, 2 - 3 linguri de suc de
morcovi (v. 2081), se adaugă frişca bătută (fără zahăr) cu care se amestecă uşor ca să nu se lase. Se
pune în cupe, iar deasupra se pun seminţe de mac.
... Brânza de vaci

Brânza de vaci se obţine din lapte. Nu avem un aliment mai preţios, un izvor de viaţă şi
sănătate, ca laptele.
A bea lapte înseamnă a dobândi sănătate, rezistenţă fizică, energie şi vioiciune
intelectuală.Brânza de vacă este de un real folos organismului, atât pentru oamenii sănătoşi cât şi
pentru cei suferinzi de anumite boli digestive sau de nutriţie.
Imediat după preparare, componenţa chimică a brânzeturilor este apropiată de cea a materiei
prime (laptele). După aceea, în timpul maturizării, apar procese chimice şi mai ales biochimice
substanţele suferind o serie de transformări care fac să crească
gradul de asimilare şi cel digestibil.
Din brânză se pot prepara numeroase feluri.
În alimentaţia omului laptele şi produsele lactate ocupă primul loc. Laptele conţine toate
elementele indispensabile vieţii, elemente energetice (grăsimi, zaharuri), elemente plastice ce
formează ţesuturile, proteine, săruri minerale, în special Calciu şi Fosfor care formează sistemul
osos, enzime şi vitamine.
198. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI CEAPĂ

38
Ingrediente: 400 g brânză de vaci proaspătă, 400 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar.
Brânza bine mărunţită se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu mărarul şi untul frecat spumă.
Compoziţia se aşează pe farfurie şi se serveşte ca gustare.
199. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PRAZ (I)

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă 1 fir de praz fin mărunţit în loc de
ceapă şi 1 - 2 linguri de tărâţe.
200. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus puţin usturoi fin pisat.
201. BRÂNZĂ DE VACI CU PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 450 g brânză de vaci, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1/2 linguriţă
de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de
praz, 1 legătură de verdeţuri, 1 - 2 linguri de tărâţe, 4 - 5 foi de salată verde.
Brânza de vaci, bine mărunţită, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, prazul, verdeaţa tăiată
mărunt, untul frecat spumă şi tărâţa. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin
umezită în apă) şi se decorează cu foi de salată verde de sezon.
202. BRÂNZĂ DE VACI CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g brânză de vaci proaspătă, 350 g smântână, 1 căpăţână de salată verde, 1
mână de petale roşii de trandafir. Brânza se taie felioare, se aşează pe platou, iar peste ea se toarnă
smântâna. Deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează
cu foi de salată verde. Se serveşte imediat.
203. BRÂNZĂ DE VACI CU RIDICHI

Ingrediente: 350 g brânză, 350 g ridichi negre, 1 ceapă, 100 g unt, 1/2 linguriţă de pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de frunze fragede de ţelină.
Brânza bine mărunţită se amestecă cu ridichile date pe răzătoarea de sticlă, pulberile, ceapa
tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se
ornează după fantezia gospodinei.
204. BRÂNZÂ DE VACI CU CRESON

Ingrediente: 350 g brânză de vaci, 250 g creson, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă
pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 - 4 roşii.
Brânza de vaci mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu cresonul tăiat mărunt sau mărunţit
la mixer, ceapa tăiată la fel, pulberile, untul frecat spumă iar în cazul că este prea moale compoziţia,
se adaugă puţină tărâţe. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu felioare de roşii şi
verdeaţă de sezon.
205. BRÂNZĂ CU GOGOŞARI

Ingrediente: 350 g brânză, 250 g gogoşari, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de verdeaţă, 100 g unt, 4 - 5 foi
de salată.
Brânza trecută prin sită se amestecă cu gogoşarii cruzi, care au fost fin mărunţiţi la mixer
odată cu ceapa, pulberile, verdeaţa, untul, 1 - 2 linguri de cremogen sau tărâţe (cât cuprinde), până
se obţine o compoziţie mai îngroşată; se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu foi de salată
verde.
206. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU URZICI

Ingrediente: 450 g brânză de vaci, 200 g urzici, 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţă
pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras, 3 roşii,
4 - 5 foi de salată verde, cremogen, (v. 2019) sau tărâţe, 5 legături de verdeaţă. Brânza trecută prin
sită se amestecă cu urzicile fin mărunţite odată cu ceapa, pulberile şi verdeaţa, untul spumă şi dacă
39
nu-i suficient de îngroşată compoziţia, se adaugă puţin cremogen sau tărâţe.
Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia în părţi
egale (câte o lingură), se ia fiecare în parte, se rotunjeşte în palmă, se turteşte şi se aşează pe un
postament de verdeaţă care a fost pus în prealabil în platou.
207. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU PRAZ (II)

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că urzicile
sunt înlocuite cu praz mărunţit şi puţin hrean.
208. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU HASMAŢUCHI

Se prepară ca la 206, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu
hasmaţuchi.
209. CROCHETE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PULBERE DE MĂCEŞE

Ingrediente: 550 g brânză de vaci proaspătă, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţă
pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2078), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură tarhon cu cimbru, cremogen
(v. 2019), 150 g unt, 1 căpăţână de salată, 1 fir de praz.
Brânza trecută prin sită se amestecă cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi untul
frecat spumă; în care compoziţia este prea subţire se adaugă cremogen sau tărâţe cât este nevoie.
Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia (cu lingura), în
părţi egale, şi se formează crochetele bine rotunjite (în palmă) lungi de cca. 6 cm. Se aşează pe un
postament de salată verde, pus în prealabil în platou.
210. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 500 g brânză de vaci, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 legătură de hasmaţuchi,
150 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 mână de petale roşii de
trandafir.
Brânza dată prin sită se amestecă cu mugurii fragezi de lucernă bine mărunţiţi, pulberile, untul
frecat spumă şi puţină tărâţe. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Crochetele
făcute se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir cu hasmaţuchi, care au fost în
prealabil puse în platou.
211. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU MORCOV

Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente numai că se pun 400 g brânză
şi 250 g morcov ras care înlocuieşte lucerna, iar după ce au fost făcute crochetele se aşează pe un
postament de salată verde, pus în prealabil în platou.
212. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU RIDICHI

Ingrediente: 600 g brânză de vaci, 350 g ridichi, 200 g unt, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari, 2 căpăţâni de salată verde.
Brânza trecută prin sită se amestecă cu ridichile (bine mărunţite), pulberea, untul frecat spumă
şi puţin cremogen. Pe un platou se aşează un postament de salată verde. Din compoziţia cu brânză
se ia o lingură, se rotunjeşte în mână şi se fixează pe postamentul de salată; este piciorul
ciupercuţei. Se mai ia o lingură de compoziţie, se rotunjeşte în palme ca o minge mică, i se face în
mijloc o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe picioruş; aceasta este ciuperca. Se
procedează în felul acesta cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe lângă ciupercile mari, se aşează
unele mici de tot, fără picioruş, dând impresia de ciupercuţe abia ieşite prin iarbă. Pe suprafaţa
fiecărei ciuperci, cu ajutorul unei scobitori, se aplică pastă de roşii crudă (v. 2063), sub formă de
punctişoare roşii.
213. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU ŢELINĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ridichile
se înlocuiesc cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă.
214. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ DE VACI CU PULBERE DE MĂCEŞE

Se prepară compoziţia ca la 212, numai că la urmă se adaugă 1 lingură pulbere de măceşe (v.
40
2078), sau de scoruşe (v. 2077), care o colorează într-o nuanţă de roşu plăcut. Din această
compoziţie se prepară ciupercuţele iar pe pălăriile lor, cu ajutorul unei scobitori, se fac punctişoare
albe din unt sau din albuşul de ou bătut spumă tare.
215. TORT APERITIV DIN BRÂNZĂ CU PRAZ

Ingrediente: 500 g brânză proaspătă, 300 g unt, 2 fire de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe
de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 linguri suc de morcovi, 2 gogoşari, 1 lingură de verdeţuri, 300 g
nuci râşnite, 1 ceapă mare roşie, 1 linguriţă de pulbere de căline (v. 2076), cremogen (v. 2019), 350
g smântână.
Brânza proaspătă se trece prin sită, se amestecă cu prazul bine mărunţit, sucul de morcovi (v.
2081), 200 g unt bătut spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai
îngroşată. Se împarte în două părţi egale; o parte se aşează pe tortieră, se tasează frumos iar peste
ea se aşează compoziţia cu nuci (măcinate) şi amestecate cu pulberile, ceapa bine mărunţită,
verdeaţa tăiată mărunt şi 100 g unt bătut spumă. Se tasează, apoi se aşează partea a doua de
compoziţie cu brânză. Se îmbracă cu cremogen amestecat cu smântână. Se decorează cu felioare de
gogoşari şi verdeţuri de sezon.
216. TORT APERITIV DE BRÂNZĂ CU SPANAC

Compoziţia cu brânză se prepară întocmai ca la reţeta precedentă iar la mijloc (în locul
compoziţiei cu nuci) se mărunţesc la mixer 250 g spanac, la care se adaugă 4 linguri de morcov ras
fin (v. 2081), 100 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar,
pulberile din reţeta de mai sus şi ceapa bine mărunţită.
Deasupra se pune partea a doua de compoziţie din brânză.
Se îmbracă şi se decorează la fel.
217. TORT CU BRÂNZĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară la fel ca mai sus, folosind aceleaşi ingrediente, numai că spanacul este înlocuit cu
muguri de lucernă fin mărunţiţi.
218. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU URZICI

Ingrediente: 750 g brânză de vaci, 300 g urzici, 300 g unt, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă
pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 cepe mari de apă şi 3 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063).
Brânza, dată prin sită, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 cepe mari tăiate
mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu puţin cremogen (v. 2019).Se presară puţină tărâţe pe o bucată
de plastic şi se întinde compoziţia cu brânză (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă de
1 cm.
Peste ea se aşează compoziţia cu urzici, care se prepară în felul următor: urzicile bine
mărunţite se amestecă cu pulberile, 1 ceapă mare tăiată mărunt, pasta de roşii, 100 g unt frecat
spumă, 1 - 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de
îngroşată. Se rulează cu ajutorul foii de plastic, cu ambele mâini, cât mai strâns, având grijă să
întoarcem de fiecare dată foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie.
Tot cu ajutorul acestei foi (după ce am rulat rulada) se pune pe o farfurie dreptunghiulară şi se
dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.
219. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ROŞU

Se prepară întocmai ca reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicile cu
muguri fragezi de trifoi roşu.
220. RULADĂ DE BRÂNZĂ ŞI VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 600 g brânză de vaci, 300 g varză albă, 2 cepe de apă, 300 g unt, 200 g pastă de
roşii crude, 4 linguri de smântână, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă
pulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076).
Brânza bine mărunţită se amestecă cu varza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până s-a
înmuiat bine, fără să fie stoarsă de sucul din ea), 2 cepe tăiate mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu
41
puţin cremogen. Separat se prepară compoziţia a doua, astfel: pasta de roşii crude (v. 2063) se
amestecă cu smântâna, 100 g unt frecat spumă, pulberile, 1 - 2 linguri tărâţe, prazul tăiat fideluţă,
asmaţuchiul tăiat mărunt şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie de consistenţa
unei smântâni îngroşate. În continuare se procedează ca la 218. Se taie şi se serveşte la fel.
... Brânză de oi
Conţine aceleaşi substanţe ca şi brânza de vaci, dar este mai grasă.
Se pregătesc fel de fel de preparate, care mai de care mai sofisticate. Este bună să fie
consumată aşa cum se scurge din zăr. Caşul, brânza frământată, ca şi celelalte feluri de brânză, sunt
foarte hrănitoare şi uşor digestibile, comparativ cu carnea, care pe lângă faptul că se mistuie greu,
menţine 3 zile toxinele în organism.
221. PASTĂ DE BRÂNZĂ DE OI CU PRAZ

Ingrediente: 350 g brânză de oi rasă, 50 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 fir de praz mare, 1
linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4 foi de salată. Caşul de oi
proaspăt, se mărunţeşte fin, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiat fideluţă
şi untul frecat spumă.
Se aranjează pe farfurie, se decorează cu foi de salată verde şi felioare de roşii.
222. BRÂNZĂ DE OI CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de
pastă de roşii crude (v. 2063), iar în cazul că se înmoaie prea mult compoziţia, puţină tătrâţe sau
cremogen (v. 2019).
223. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU PASTĂ DE GOGOŞARI

Se prepară pasta ca la 221, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşii care se
înlocuieşte cu pastă de gogoşari; în plus se pun 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
224. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU RIDICHI NEGRE

Ingrediente: 350 g caş de oaie ras, 50 g unt, 300 g ridichi negre rase, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, cremogen.
Caşul ras fin, odată cu ridichile, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul spumă
şi puţin cremogen sau tărâţe (în cazul că este prea moale compoziţia); se aşează pe farfurie, se
ornează după fantezia şi priceperea gospodinei.
225. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU CRESON

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi
care se înlocuiesc cu creson bine mărunţit.
226. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU CEAPĂ

Ingrediente: 350 g caş de oaie ras, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1 lingură de smântână, cremogen, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Caşul ras
se amestecă cu ceapa bine mărunţită, smântâna, pulberile, untul frecat spumă şi puţin cremogen.
Din acest amestec se prepară crochetele, astfel: pe o foaie de polietilenă se presară puţin cremogen,
se împarte compoziţia în cantităţi egale (cu o lingură), se ia fiecare în palmă, se rotunjeşte şi se
formează crochetele lungi de 6 cm, care se aşează pe un postament cu hasmaţuchi, pus în prealabil
în platou.
227. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU URZICI

Ingrediente: 350 g caş ras, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere de
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 6 flori roşii de trandafir.
Caşul ras fin se amestecă cu urzicile şi ceapa fin mărunţite, pulberile, untul frecat spumă şi1 - 2
linguri de tărâţe. Se prepară crochetele ca la reţeta precedentă şi se aşează pe un postament din
petale roşii de trandafir care a fost aşezat în prealabil în platou.
42
228. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU PULBERE DE SCORUŞE (v. 2077)
Se prepară crochetele ca la 226 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţie se
adaugă 1 lingură pulbere de scoruşe care îi dă o nuanţă de roşu frumos.
229. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ALB

Ingrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), 3 fire de praz, 250 g muguri fragezi
de trifoi, 2 legături de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072),
1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
tărâţe, 1/2 linguriţă de pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 mână bună de petale roşii sau
roz de flori de nalbă de grădină.
Caşul ras, fin, se amestecă cu 2 fire de praz tăiat fideluţă şi 300 g unt frecat spumă. Pentru
umplut, trifoiul se mărunţeşte fin (manual sau mecanic), se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, 1
fir de praz tăiat fideluţă, 100 g unt frecat spumă, pulberile şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. În
cazul că este prea moale se adaugă puţin cremogen sau tărâţe. În continuare se procedează ca la
215. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.
230. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă cu aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de
trifoi care sunt înlocuiţi cu frunze fragede de tătăneasă.
231. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU GRÂUŞOR (untişor)

Se prepară ca la 229, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care este înlocuit cu frunze
fragede de tătăneasă.
232. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE NALBĂ

Se prepară ca la 229, aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii fragezi de trifoi care sunt
înlocuiţi cu frunze fragede de nalbă de grădină.
233. RULADĂ DE BRÂNZĂ UMPLUTĂ CU SFECLĂ ROŞIE

Ingrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 linguriţă pulbere de
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 cepe mari de apă, 350 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 2
legături hasmaţuchi cu tarhon.
Caşul bine mărunţit se amestecă cu 2 cele două cepe tăiate mărunt şi 300 g unt frecat spumă.
Pentru umplut, sfecla şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată în
mâini până se înmoaie bine (fără a o stoarce de sucul ei), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 1 - 2
linguri de tărâţe şi cremogen, până se obţine o pastă îngroşată. În continuare se procedează ca la
215.
Se consumă tăiată felii mai groase cu salată verde de sezon.
234. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI CEAPĂ

Ingrediente: 350 g caş proaspăt, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1 ceapă mare de apă, 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe, 250 g frunze fragede de
tătăneasă, 1 mână bună de petale roşii sau roz, de flori de nalbă de grădină.
Caşul se dă pe răzătoarea cu găuri mari, se amestecă cu verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt,
pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă.
Din această compoziţie se prepară sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă, care se
aşează pe un postament făcut din petale de nalbă, puse în prealabil în platou.
235. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI PRAZ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă
care este înlocuită cu praz tăiat fideluţă.
236. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ ŞI ZARZAVAT

Se prepară sărmăluţele ca la 234 folosind aceleaşi ingrediente pe lângă care se mai adaugă un
43
morcov mic, 1/2 pătrunjel şi o felioară de ţelină, toate rase pe răzătoare.
237. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI FLOAREA SOARELUI

Ingrediente: 600 g brânză de oi rasă, 3 cepe de apă, 300 g unt, 250 g seminţe decorticate şi
râşnite de floarea - soarelui, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă de
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe,
cremogen (v. 2019), 1 pahar de smântână, 2 legături de verdeaţă, 10 măsline negre desărate.
Brânza, fin mărunţită, se amestecă cu 2 cepe tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi
cremogen cât cuprinde. Se împarte în două părţi egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează
uniform; peste ea se aşează compoziţia cu seminţele de floarea - soarelui decorticate şi măcinate,
amestecată cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi 100 g unt frecat spumă. Peste ea se aşează partea
a doua de compoziţie cu brânză. Se tasează pe întreaga suprafaţă, apoi se îmbracă în cremogen
amestecat cu smântână. Se decorează cu 1/2 de măsline negre, complet desărate (v. 1988) şi
Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort), alături cu salată
verde de sezon.
238. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI SEMINŢE DE BOSTAN

Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de seminţele de floarea -
soarelui care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate), care, fiind apropiate de
culoarea caşului, se colorează într-o nuanţă de roşu, cu puţină pastă de roşii crude (v. 2063), pulbere
de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).
La nevoie, se poate colora (în nuanţa de roşu dorită) şi cu o felioară de sfeclă roşie, rasă pe
239. CIUPERCUŢE VERZI PE POSTAMENT ROŞU

Ingrediente: 600 g caş de oaie, 300 g unt, 250 g muguri fragezi de lucernă, cremogen, 1
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 pumn petale roşii de trandafir.
Caşul bine mărunţit, se amestecă cu mugurii de lucernă fin mărunţiţi (manual sau mecanic),
pulberile şi untul frecat spumă. În cazul că este prea moale compoziţia se adaugă puţină tărâţe sau
cremogen (v. 2019). Se formează ciupercuţe ca la 212, se aşează pe un postament din petale roşii
de trandafir, aşezate în prealabil în platou. Deasupra lor se pun punctişoare mici din unt sau din
albuş bătut tare.
240. CIUPERCUŢE GALBENE PE POSTAMENT VERDE

Se prepară ciupercuţele ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţia cu brânză (fără
verdeţuri) se adaugă un morcov ras fin şi puţin cremogen.
Ciupercuţele, odată preparate, se aşează pe un postament din plante verzi (după dorinţă) iar
pe pălăriile lor se fixează punctişoare roşii, din pastă de roşii crude (v. 2063) sau din pulbere de
măceşe (v. 2078) amestecată cu foarte puţin unt.
241. CIUPERCUŢE ROŞII PE FOND VERDE

Ingrediente: 350 g caş de oaie, 350 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 250 g unt, cremogen, 1
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 căpăţână de salată verde, 6 - 8 mere roşii.
Brânza şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu pulberea, ceapa tăiată mărunt şi cremogen (cât
cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată din care se fac picioarele ciupercuţelor; drept pălărie, se
pune câte o jumătate de măr roşu, căruia i s-a îndepărtat căsuţa seminală şi s-a rotunjit frumos.
Deasupra se fac punctişoare albe. Merele (la nevoie) pot fi înlocuite cu roşii sau gogoşari.
Ciupercile se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou.
242. CAŞ DE OAIE CU ROŞII ŞI CEAPĂ VERDE

Ingrediente: 300 g caş, 2 legături de ceapă verde, 500 g roşii, 4 - 5 foi de salată.
Se aşează pe un platou frunzele de salată, caşul proaspăt tăiat în felii potrivite şi roşiile mijlocii
(puse întregi); lângă platou, într-un pahar, se pune ceapa verde curăţată, bine spălată şi căreia i s-au
scurtat puţin foile.
44
... Busuiocul
Este o plantă ierbacee cu tulpina păroasă.
În scopuri medicinale şi alimentare, se utilizează părţile aeriene ale plantei. Conţine ulei volatil,
saponozide, triterpenice, tonoizi etc.
Este aromatizant, calmant al colicelor intestinale, absoarbe gazele, galactogog, reduce stările
de vomă.
Se administrează în colici intestinale, meteorism (balonări intestinale), vomă, gripă, bronşită
(acută sau cronică), cefalee (dureri de cap), ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie (lipsa poftei de
mâncare), diaree, colită de fermentaţie.
Sub formă de ceai se prepară prin infuzie (1 linguriţă de plantă la 200 ml apă clocotită sau prin
macerare la rece, 8 - 10 ore). Se beau 2 - 3 ceaiuri pe zi, puţin încălzite (după mesele principale) şi
neîndulcite.
În alimentaţie, se foloseşte sub formă de pulbere sau frunze verzi, adăugate (pentru aroma lor
plăcută) la diferite preparate culinare, ca tartine cu diferite paste de brânză, unt, ciuperci, ciorbe,
supe - creme dar şi la preparate dulci, în combinaţie cu alte plante plăcut aromate sau simplu, mai
cu seamă în bucătăria fără foc .
243. PIREU DE VERDEŢURI CU AROMĂ DE BUSUIOC ŞI ROŞII

Ingrediente: 50 g frunze de busuioc, 150 g urzici, 150 g muguri fragezi de lucernă, 150 g frunze
fragede de tătăneasă, 1 pahar suc de morcovi, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 100 ml ulei, 1
lingură suc de cătină (v. 2092), 8 - 10 roşii mici, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071).
Toate verdeţurile (în afară de busuioc) se mărunţesc fin(manual sau mecanic), se amestecă cu
sucul de morcov, sucul de cătină, pulberea de seminţe de roşii, cremogenul şi uleiul. În cazul că
pireul nu este destul de gros se adaugă puţină tărâţe. Se toarnă în platou iar deasupra se pun roşii
mici, întregi.
Peste ele se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă.
244. PIREU VERDE CU OCHIURI ŞI BUSUIOC

Se prepară pireul ca la reţeta precedentă iar după ce s-a aşezat în platou, se aşează 6 linguri
de albuş bătut spumă tare (mici grămăjoare cu distanţă între ele).
În mijlocul fiecărei grămăjoare se face o mică gropiţă cu dosul lingurei şi se pune în fiecare
câte un gălbenuş (în total 6 gălbenuşuri).
Deasupra se presară cu frunze de busuioc (vara) sau pulbere de busuioc (iarna). Pe margini se
decorează cu petale roşii sau roz de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.
245. PIREU VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară pireul din verdeţuri ca la 243, se fac ochiurile ca la 244, numai că în loc de 6 ouă de
găină se folosesc 30 de ouă de prepeliţă, aşezate în grupuri de câte 5 gălbenuşuri pe albuşul bătut
spumă tare.
... Caisa
Caisa conţine vitamina A (în mare cantitate), apoi vitaminele (B, C, PP), zaharuri (celuloză şi
glucoză), o substanţă asemănătoare cu carotina, protide, lipide, săruri minerale şi oligoelemente
(Magneziu, Fosfor, Fier, Calciu, Potasiu, Sulf, Mangan, Fluor, Cobalt, Brom).
Caisa este foarte nutritivă, energetică şi plastică, ajunsă la maturitate completă şi foarte
digestibilă. Este indicată în astenie fizică şi intelectuală, anemie, nevrozism, insomnii, inapetenţă,
convalescenţe. Se recomandă copiilor (rahitism, întârziere de creştere), adolescenţilor şi vârstnicilor
(diaree, constipaţie etc).
Se foloseşte fructul ca atare bine copt şi în preparate culinare la rece, în bucătăria fără foc
unde nu-şi pierde nimic din calităţi.
246. CAISE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 2 linguri făină de
orez, 6 flori roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran cu busuioc.
Smântâna se amestecă cu mierea, făina de orez şi se toarnă în platou. Peste ea se pun
jumătăţi de caise cu partea bombată în sus. Deasupra se presară câteva petale de trandafir tăiate
fideluţă, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petale roşii şi albe de
trandafir.
45
247. CAISE CU SOS VERDE
Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu puţin suc de
orz verde (v. 2079) sau spanac fin mărunţit.
248. CAISE CU SOS GALBEN

Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 ouă de
găină crude, 1 linguriţă de miere, 5 - 6 foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii,
câteva frunzişoare de levănţică cu mentă.
Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu sucul de morcovi, mierea, pulberea, gălbenuşurile şi se
pune în platou. Peste el se aşează (cât mai estetic jumătăţile de caise cu partea bombată în sus). Se
decorează cu foi de salată.
249. CAISE CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri de
găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
250. CAISE CU SOS ROŞU
Se prepară ca sosul de la nr. 248, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă (înainte de a-
l pune în platou) se colorează cu nuanţa de roşu dorită (pulbere de măceşe, v. 2078, pulbere de
căline sau de scoruşe); se poate obţine o nuanţă frumoasă de roşu şi cu puţin suc de sfeclă roşie.
251. SALATĂ DE CAISE CU CĂPŞUNI

Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 500 g căpşuni, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2
linguri de miere, câteva petale de flori roşii de nalbă de grădină, 4 - 5 vârfuri de mentă. Caisele se
despică în jumătăţi, li se îndepărtează sâmburii, în fiecare jumătate se pune o căpşună, se aşează în
salatieră, se toarnă peste ele mierea (care a fost amestecată cu tinctură de propolis) şi 2 - 3 linguri
suc de morcovi.
Deasupra se presară menta şi florile de nalbă tăiate fideluţă.
252. SALATĂ DE CAISE CU PETALE DE TRANDAFIR

Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 400 g smântână, 2 - 3 linguri de miere, 1 lingură de rom,
3 linguri suc de mere (v. 2102), 150 g petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran.
Caisele se taie în două, li se îndepărtează sâmburii, se aşează pe un postament din petale din
trandafir (care a fost pus în prealabail în salatieră), peste ele se toarnă mierea, amestecată cu romul
şi sucul de mere şi smântâna. Deasupra se presară măghiranul tăiat mărunt, dând salatei un gust cu
totul deosebit.
253. SALATĂ DE CAISE CU MIEJI DE NUCI

Ingrediente: 750 g caise bine coapte, 175 g mieji de nuci, 1 linguriţă tinctură muguri de plop
negru (v. 2105), 2 - 3 linguri de miere, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină 2- 3 linguri
suc de morcovi (v. 2081). Caiselor despicate în două li se înlătură sâmburii, se aşează în salatieră pe
un postament din petale de nalbă.
În fiecare jumătate de caisă se pun 2 mieji de nucă, deasupra se toarnă mierea (care a fost
amestecată cu tinctura de muguri de plop negru) şi sucul de morcovi.
254. CAISE UMPLUTE CU CREMĂ

Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 150 unt, 1 linguriţă cacao, 1 lingură tărâţe, 1 - 2 linguri
de miere.
Se amestecă miere cu cacao, tărâţa şi untul bătut spumă. Caisele se despică în jumătăţi şi se
aşează (pe un postament de petale de gălbenele ) în platou cu partea bombată în jos. În fiecare
jumătate de caisă se pune câte puţină cremă cu ajutorul unui cornet.
255. CAISE UMPLUTE CU FRIŞCĂ

Se prepară caisele ca la reţeta precedentă, având grijă ca în fiecare jumătate de caisă să se
pună câte puţină miere (1/4 linguriţă), apoi se pune frişca bătută (fără zahăr) cu ajutorul unui cornet,
ca mai sus.
256. CREMĂ DE CAISE CU SUC DE MORCOV

Ingrediente: 500 g caise bine coapte, 4 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă de
46
găină, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 albuşuri bătute spumă
bine, 1 lingură seminţe de negrilică sau de in, 2 linguri tărâţe, 1/2 pahar suc de morcovi.
Caisele (fără sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu gălbenuşurile
(puse pe rând), sucul de morcovi, mierea, tinctura, tărâţa şi cremogenul; (crema astfel preparată
trebuie să aibă consistenţa unei smântâni mai îngroşate). Se pune în cupe sau în farfurioare de
compot, peste care se aşează albuş bătut spumă tare fără zahăr ,deasupra căruia se presară
seminţe de negrilică sau de in.
257. CREMĂ DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2
gălbenuşuri de ouă găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).
258. CREMĂ DE CAISE CU ALUNE

Ingrediente: 700 g caise bine coapte, 200 g alune, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură
miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri cireşe negre macerate în miere (v.
406). Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu alunele
măcinate, mierea, tinctura, tărâţa şi se pune în cupe.
Deasupra se pune câte puţină frişcă, peste care se aplică 4 -5 cireşe negre. În cazul că iese
puţin îngroşată, se poate adăuga puţin lapte nefiert sau smântână.
259. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE BOSTAN

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care
se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).
260. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

Se prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc
cu seminţe de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate).
261. CREMĂ DE CAISE CU NUCI

Se prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesc
cu nuci măcinate şi puţină pulbere de scorţişoară.
262. CREMĂ DE CAISE CU FRIŞCĂ

Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 300 g frişcă (bătută fără zahăr), puţină miere (după
gust), 1 lingură tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 2 linguri vişine macerate în miere (v.
406).
Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea,
tinctura, tărâţa şi frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Deasupra se pun vişine.
263. CREMĂ DE CAISE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 700 g caise bine coapte, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I
(v. 2106), 2 linguri cremogen, tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri smântână, 1 lingură de rom, 1 lingură
seminţe de anason.
Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea,
smântâna, romul, tinctura, cremogen, şi tărâţa (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presară
câteva seminţe de chimion sau anason.
264. TORT DE CAISE CU GĂLBENUŞ

Ingrediente: 1 kg caise bine coapte, 6 ouă de găină, 300 g unt, cremogen, 250 g seminţe de
floarea - soarelui sau nuci, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, puţină miere
(după gust), 1 lingură seminţe de negrilică cu mac, 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, coaja rasă de la
o lămâie, 1/2 pahar de suc de mere (v. 2102).
Caisele se mărunţesc fin, se amestecă cu puţină miere, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), 1
linguriţă de rom, tinctura de propolis, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se
obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, se
tasează, peste ea se aşează compoziţia de floarea - soarelui, care se prepară din seminţele
decorticate şi măcinate, amestecate cu 1 lingură de rom, pulberea de busuioc, puţină miere, sucul
de mere,100 g unt frecat spumă, 2 albuşuri bătute spumă tare şi tărâţe (cât cuprinde), până se
47
obţine o compoziţie îngroşată.
După ce s-a tasat cât mai uniform, se aşează peste ea compoziţia din caise, după care se
îmbracă tortul cu albuş bătut spumă tare, iar deasupra se presară seminţe de negrilică sau de mac.
Se dă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiat felii în formă de raze, ca orice tort.
265. TORT DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
cele 6 ouă de găină care se înlocuiesc cu 30 de ouă de prepeliţă.
266. TORT DE CAISE CU CREMĂ DE TRANDAFIRI

Se prepară compoziţia cu caise ca la 264, folosind aceleaşi ingrediente; crema de trandafiri
care se aşează la mijloc, se prepară astfel: 250 g petale roşii de trandafir se mărunţesc fin (manual
sau mecanic), se amestecă cu puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă, 1 lingură de rom şi
cremogen (v. 2109), cât cuprinde, până se îngroaşă.
Se îmbracă cu albuş bătut spumă sau cu frişcă (fără zahăr). Se poate îmbrăca şi cu altă cremă,
după fantezia şi priceperea gospodinei.
267. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU MIERE

Ingrediente: 500 g caise bine coapte, mărunţite fin, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă de
rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie.
Pireul de caise se amestecă bine cu mierea, romul, coaja de lămâie rasă şi frişca (cu care se
amestecă uşor, ca să nu se lase). Se pune în formă specială pentru îngheţată şi se dă la congelator.
Îngheţata cu adaos de miere nu îngheaţă aşa de tare ca cele care au în compoziţia lor zahăr,
dar sunt mult mai bune pentru sănătate. Zahărul este cancerigen
268. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU PASTĂ DE CĂTINĂ.

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pireul
de caise se adaugă 1 - 2 linguri pastă de cătină (v. 2105) care dă un gust deosebit de plăcut.
269. COMPOT DE CAISE

Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 3 linguri de miere, 250 ml de suc de mere de vară (v.
2102), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale roşii de trandafir.
Se aleg caise mari, frumoase, li se înlătură sâmburii, se taie sferturi, şi se aşează în
compotieră; peste ele se toarnă sucul de mere sau morcovi (care a fost bine amestecat cu mierea şi
tinctura), iar deasupra se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă.
270. SPUMĂ DE CAISE CU CREMOGEN

Ingrediente: 600 g caise bine coapte, 3 - 4 linguri de miere, 1 - 2 linguri de rom, 3 albuşuri de
ou, cremogen (v. 2019), 1 lingură seminţe de in.
Caisele fin mărunţite se amestecă cu mierea, romul, 1 - 2 linguri cremogen şi albuşurile bătute
spumă tare (fără zahăr). Se serveşte pusă în cupe sau în farfurioare de compot, presărate cu
seminţe de in.
271. CAISE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg caise, 4 kg de miere, 1 rămurică de busuioc.
Se aleg caise bine coapte, tari, li se îndepărtează sâmburii, se taie sferturi şi se pun într-un
borcan de sticlă; peste ele se pune busuiocul şi mierea (naturală). Se leagă bine borcanul şi se
înfăşoară cu hârtie de culoare închisă. Se pune la macerat 6 săptămâni (la temperatura camerei). Se
agită zilnic. După ce s-au macerat, se scot cu ajutorul unei palete şi se pun din nou în borcan de
sticlă.
Au un aspect de dulceaţă de caise şi sunt mult mai sănătoase decât dulceaţa de caise
tradiţională (fiartă cu zahăr), care produce acid; acesta la rândul lui favorizează apariţia diferitelor
boli, uneori destul de grave.
După ce s-au scos caisele, mierea (care s-a transformat în sirop de caise) se toarnă în sticle,
deasupra se pune un deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se pun la loc întunecos şi
rece.
Se consumă cu apă minerală sau sifon, precum şi la diferite preparate dulci în bucătăria fără
foc.
48
... Cartoful
Cartoful este o legumă bine cunoscută de toată lumea.
Din cartof se pot prepara numeroase feluri de mâncăruri;
se extrage din el şi amidon (făină). Se foloseşte atât tuberculul cât şi amidonul.
Cartoful conţine: apă, hidraţi de Carbon, protide, lipide, săruri minerale.
Cojile, conţin îndeosebi săruri de Potasiu; 1kg de cartofi furnizează organismului cca. 5 g de
Potasiu.
De asemeni conţine vitaminele (B, B1, B6 şi în cantitate mai redusă, C, K). Mai conţine oxidoză
cu acţiune favorabilă asupra mucoasei gastrice. Este sănătos, foarte digest, hrănitor, permis
diabeticilor, obezilor şi tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Un aliment de balast care înlesneşte
funcţiile intestinale. Antiulceros, cicatrizant, fecula, este topic emolient (extractul - sucul crud).
Diuretic, emolient, calmant şi cicatrizant al mucoasei degestive, antispasmodic.
Ca extract crud, se recomandă în: gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatii şi
litiază biliară, constipaţie, hemoroizi, glicozurie şi diabet florid, scorbut;
Fecula în uz extern: flegmoane, crizipel (brâncă), arsuri, plăgi atone, ulcere ale gambei, erupţii,
crăpături;
Suc de cartofi crud: 1/2 pahar, de 4 ori pe zi, timp de 1 lună, ajută la vindecarea ulcerului
gastroduodenal şi în diabet. Ca să fie mai îmbietor i se poate adăuga foarte puţină miere, suc de
morcovi, suc de cătină sau de lămâie.
Pentru celelalte afecţiuni, o jumătate de pahar, o dată sau de două ori pe zi.
272. CIORBĂ DE CARTOFI CU ŢELINĂ

Ingrediente: 3 cartofi, 1/2 ţelină, 2 mere, 2 - 3 roşii, 1 ceapă, 1 morcov mic, 500 ml zeamă de
varză murată (moare), 1 l macerat de trifoi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2073), 1/2
legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei.
Cartofii, ţelina şi morcovul (curăţate) se dau pe răzătoare, odată cu merele necurăţate de
coajă, se pun în castronul în care s-a pus în prealabil maceratul şi zeama de varză; se adaugă
pulberile, roşiile, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, uleiul.
273. CIORBĂ DE CARTOFI CU PRAZ

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care
este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat mărunt.
274. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI

Ingrediente: 3 cartofi şi 3 napi (în cantităţi egale), 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 1 legătură de leuştean, 2 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, verdeaţă de sezon, 500 ml suc de
aguridă (v. 1666), 1 l macerat de coada calului (v. 2042).
Într-un castron se pune maceratul şi sucul de aguridă, se adaugă cartofii, napii şi rădăcinoasele
(fără coajă) date pe răzătoare, pulberile, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, ardeiul gras tăiat
fideluţă .
275. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară la fel reţetei precedente, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 căţei de
276. CIORBĂ DE CARTOFI CU SUC DE CORCODUŞE

Ingrediente: 3 cartofi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75 ml ulei, 2 - 3
roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
ml suc de corcoduşe, 1 l macerat de tărâţe (v.2041).
Se pune sucul de corcoduşe în castron împreună cu maceratul, se mai adaugă cartoful şi
rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul .
277. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară la fel ca la 274, aceleaşi ingrediente, adăugând 2 lingură de hrean ras pe
49
răzâtoarea de sticlă.
278. CIORBĂ DE CARTOFI CU CIUPERCI

Ingrediente: 3 cartofi, 1 ceapă mică, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 1 felie de
ţelină, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1. 5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 2 roşii.
Se pune în castron maceratul, se adaugă cartofii şi ţelina date pe răzătoare, ceapa, verdeţurile
şi roşiile tăiate mărunt, ciupercile tăiate felioare, pulberile şi uleiul.
279. CIORBĂ DE CARTOFI CU URZICI

Se prepară la fel reţetei precedente, aceleaşi ingrediente, în afară de ciuperci care se
înlocuiesc cu 200 g urzici (crude) tăiate cât se poate de mărunt.
280. CIORBĂ DE CARTOFI CU GRÂUŞOR ŞI SFECLĂ ROŞIE

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care
se înlocuiesc cu grâuşor (untişor), iar odată cu ţelina şi cartofii se dă pe răzătoare şi o felie de sfeclă
roşie.
281. CIORBĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 3 cartofi, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1.5 l
macerat de afine (v. 2045), 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri şi 1/4 varză
murată. Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă cartofii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,
ceapa, verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi varza murată bine stoarsă în mâini (nu se spală
şi nici nu se ţine în apă), tăiată fideluţă.
282. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢI

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu napi muraţi; (napii se pun la murat odată cu varza, în acelaşi butoi,
calculând 6 kg de napi la 1 butoi cu o capacitate de 100 l apă).
283. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU MERE

Ingrediente: 4 cartofi, 3 mere, 1 rădăcină de ţelină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.
2071), 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de pere pădureţe (v. 2054), 1 linguriţă pulbere de cătină (v.
alge, 1 ceaşcă de smântână, 1 legătură de verdeaţă, câteva petale roşii de trandafir.
Cartofii, ţelina şi ceapa (fără coajă), merele (cu coajă), se mărunţesc fin (manual sau mecanic),
se pun în castronul cu macerat, se adaugă pulberile, tărâţa şi smântâna, verdeţurile tăiate mărunt şi
284. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU IAURT

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
smântână care se înlocuieşte cu iaurt.
285. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU VARZĂ

Ingrediente: 4 cartofi, 1/4 varză dulce, 1 fir de praz mare, 5 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de
verdeaţă, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).
Cartofii, varza şi prazul se mărunţesc fin, se pun în castronul cu macerat; se adaugă tărâţa,
uleiul, pulberile, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
286. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugându-se 4 - 5
bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
287. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN

50
Se prepară întocmai ca la 285, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri de
hrean ras (după gust).
288. SUPĂ - CEREMĂ DE CARTOFI CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 4 cartofi, 200 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 5
linguri de tărâţe, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari
(v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de
tărâţe (v. 2041). În castron se pune maceratul, se adaugă cartofii, mugurii de lucernă, ceapa
mărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude, pulberile, uleiul, iar deasupra
verdeaţă tăiată mărunt.
289. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBI

Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,
înlocuind 2 linguri pastă de roşii cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), înmuiată cu 1/2 pahar
macerat de tărâţe (v. 2041).
290. SALATĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 3 cartofi, 1/2 varză murată, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere
de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţuri, 4 linguri
de tărâţe, 1 morcov mai mare.
Varza bine stoarsă în mâini de zeamă sau moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie
fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cartofii şi morcovul date pe răzătoare, pulberile,
uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
291. SALATĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu napi muraţi.
Napii se pun la murat toamna, odată cu varza, în acelaşi butoi, băgaţi printre căpăţâni,
calculând 6 kg de napi la 1 butoi de 100 l apă.
... Castravetele
Conţine vitaminele A, B, C; , Magneziu,
Oxid de Calciu, mucilagii. Este răcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric şi al uraţilor,
diuretic, uşor hipnotic.
Indicat în stări subfebrile, intoxicaţii, colici şi iritaţii intestinale;favorabil temperamentelor
bilioase şi sangvine.
292. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU PRAZ

Ingrediente: 5 castraveţi tineri, 1 fir de praz, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1
linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, câteva petale
de flori de nalbă roşie. Se aleg castraveţi tineri, cu coaja subţire; se taie felioare, se amestecă cu
prazul tăiat fideluţă, pulberile, uleiul şi sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată
293. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu ceapa tăiată julien.
294. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU ROŞII

Se prepară ca la reţeta 292, numai că se adaugă 3 - 4 roşii tăiate sferturi.
295. SALATĂ DE CASTRAVEŢI COMBINATĂ

Ingrediente: 3 castraveţi tineri (verzi), 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă
pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar, 3 roşii. Ambele feluri de
castraveţi şi ceapa se taie felioare, se aşează în salatieră, se presară pulberile, mărarul tăiat şi se
51
stropesc cu ulei. Se decorează cu roşii.
296. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CEAPĂ

Ingrediente: 5 castraveţi tineri proaspăt recoltaţi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pastă de roşii
crude (v. 2063), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, petale roşii de trandafir de la 6 - 8 flori, cremogen.
Ceapa , verdeaţa tăiate mărunt se şi pasta de roşii se amestecă cu pulberile, uleiul şi
cremogen (cât cuprinde). Castraveţii se taie în două, pe lungime, li se scoate miezul (care se
foloseşte la alte preparate culinare), iar în locul lui se aşează compoziţia cu ceapă.
Jumătăţile de castraveţi se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, presărate în
prealabil pe platou. Peste castraveţi se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt.
297. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GRÂU GERMINAT

Ingrediente: 5 castraveţi tineri şi proaspeţi, 1 ceapă mare de apă, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de
hasmaţuchi cu cimbru, 5 mâini de petale roşii din flori de nalbă de grădină, 2 linguri de grâu
germinat fin mărunţit şi 2 linguri de tărâţe.
Se amestecă tărâţa, uleiul (ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, pulberile şi 1/2 din verdeaţă,
tocate. Castraveţii se taie în două pe lungime, li se scoate miezul (care se foloseşte la alte preparate
culinare) şi în locul lui se aşează compoziţia cu grâu germinat. Jumătăţile de castraveţi se aşează pe
un platou, deasupra unui strat (pus în prealabil) din petalele roşii de nalbă de grădină. Deasupra se
presară puţină verdeaţă fin mărunţită.
298. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CIUPERCI

Ingrediente: 5 - 6 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă, 100 ml de ulei, 200 g
ciuperci macerate în oţet (v. 1977), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu hasmaţuchi, 1 mână
frunze fragede de soia sau de tătăneasă, 1 - 2 linguri de tărâţe, 3/4 linguriţă plante condimentare şi
aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Castraveţii se pregătesc întocmai ca la reţeta precedentă; se umplu cu compoziţia, preparată
în felul următor: ciupercile bine scurse şi mărunţite fin se amestecă cu tărâţa, uleiul (pus puţin câte
puţin), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile. Castraveţii umpluţi se pun pe un strat de frunze
de soia sau de tătăneasă (alese numai fragede), puse în prealabil în platou. Deasupra, peste
castraveţi, se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. Pe lângă ei, se pun câteva felioare de roşii sau
gogoşari.
299. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE CAPRĂ

Ingrediente: 5 - 6 castraveţi foarte tineri, 1 ceapă de apă, 250 g brânză de capră, 50 g unt, 1
legătură verdeţuri aromate, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale de gălbenele sau de păpădie, 2 - 3 roşii.
Castraveţii se pregătesc ca la 296. Brânza, trecută prin sită, se amestecă cu ceapa (tăiată mărunt),
puţină verdeaţă, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se umplu castraveţii
care se aşează pe un postament din petale de flori (de gălbenele sau de păpădie), puse în prealabil
în platou.
Pe margine, se decorează cu felioare de roşii sau de gogoşari.
300. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CAŞ DE OAIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de capră, se
înlocuieşte cu caş de oaie (ras pe răzătoare).
301. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU LEGUME

Ingrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 300 g rădăcinoase, morcov, pătrunjel, ţelină, 1 legătură de
verdeaţă, 1 gălbenuş de ou de găină, 1 linguriţă de muştar, 100 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v.
2092), 1 ceapă, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 5 linguri de tărâţe, 1 mână de flori albastre de cicoare, 2 - 3 roşii. Castraveţii se pregătesc ca la
296; compoziţia pentru umplut se prepară din rădăcinoase, date prin răzătoare, puţină verdeaţă şi
ceapă tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi maioneza preparată din: gălbenuş crud, muştar, ulei şi sucul
de cătină.
Castraveţii umpluţi se aşează pe un postament din flori albastre de cicoare, iar pe margine se
52
decorează cu felii de roşii.
302. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 1 ceapă, 50 g unt, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1
legătură de verdeaţă, 1 lingură pastă de roşii, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze de lobodă roşie, 1 lingură de tărâţe. Castraveţii se
prepară ca la 296.
Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din soia germinată şi mărunţită, amestecată cu ceapa
şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Castraveţii umpluţi
se aşează pe un postament din frunze de lobodă roşie, tăiate fideluţă şi puse în prealabil în platou.
Deasupra castraveţilor se presară verdeaţa tăiată mărunt.
303. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LINTE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia
care sunt înlocuiţi cu germeni de linte (v. 2024).
304. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LUCERNĂ

Se prepară ca la 302, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care sunt
înlocuiţi cu germeni de lucernă (v. 2029).
305. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ALB

Ingrediente: 350 g smântână, 2 linguri de orez, 2 linguri cremogen, 1 mână de petale roşii de
trandafir şi puţin mărar verde, 5 - 6 castraveţi tineri.
Smântâna se amestecă cu făina de orez (orezul râşnit la maşina de cafea), cu cremogenul şi se
tornă în platou. Deasupra lui se aşează castraveţii umpluţi cu legume (v. 301). Peste ei se presară
petalele de trandafir tăiate fideluţă şi mărar tăiat mărunt.
306. CASTRAVEŢI UMPLUŢI, PE SOS GALBEN

Se prepară sosul alb ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, la care se mai
adaugă 3 lingură de cremogen şi 3 linguri suc de morcovi. Peste sos se aşează castraveţi umpluţi ca
la 305.
307. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ROŞU

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încă 2 linguri
de cremogen (v. 2019), 4 linguri pastă de roşii crude şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078),
până se obţine nuanţa dorită. Deasupra sosului se aşează castraveţii umpluţi ca la 299. Peste ei se
presară hasmaţuchi tăiat mărunt.
308. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU ZARZAVAT

Ingrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel mic, 1 felie de ţelină, 1
legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 l macerat de coada
calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de castraveţi.
Maceratul împreună cu zeama de castraveţi muraţi se pun în castron, se adaugă castraveţii
tăiaţi felioare, ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra
309. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SFECLĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 castravecior cu 1
felioară de sfeclă roşie (dată pe răzătoare).
310. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU URZICI

(Urzicile se consumă de primăvara până toamna târziu; dacă se taie la 2 - 3 săptămâni cele
mari, cele mici lăstăresc mereu, proaspete şi fragede)
Ingrediente: 2 -3 castraveciori mai mici, 1 pumn de urzici, 1 ceapă, 1 l macerat de nalbă (v.
2058), 1/2 l zeamă de gogonele murate, 2 gălbenuşuri crude de găină sau 2 linguri de smântână, 1
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă cu pătrunjel şi mărar. Zeama de gogonele şi
53
maceratul se pun în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, urzicile, ceapa şi verdeţurile
tăiate mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna.
311. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de
ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)
312. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂ

Ingrediente: 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă de apă, 1 mână bună frunze de tei (foarte fragede),
1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plante
condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
Maceratul se pune în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, ceapa şi verdeaţa tăiate
mărunt, uleiul, pasta de roşii crude şi pulberile.
313. CASTRAVEŢI MURAŢI CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 3 - 4 castraveciori muraţi, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v.
2089), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 mână frunze fragede (luna mai) de tei, 1 legătură de fenicul cu hasmaţuchi, 1
linguriţă muştar.
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, ca
la maioneză); pulberile se toarnă în platou, peste ele se aşează castraveţii tăiaţi felioare, ceapa
peştişori şi deasupra, verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini, în formă de ghirlandă, se aşează frunzele
de tei tăiate fideluţă.
314. CASTRAVEŢI CU SOS ALB

Ingrediente: 4 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă de apă, 1 mână de petale roşii
de trandafir, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v. 2019), 350 g
smântână, 3 - 4 frunze de salată verde. Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina
de cafea) şi cremogenul, se toarnă în platou, se adaugă castraveţii şi ceapa tăiată felioare. Deasupra
se presară verdeaţă tăiată mărunt, petalele de flori tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foi
de salată verde.
315. CASTRAVEŢI CU IAURT

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care este
înlocuită cu iaurt.
316. CASTRAVEŢI PROASPEŢI CU SOS DE CREMOGEN

Se prepară ca la reţeta 313, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de morcovi se
foloseşte (pentru înmuiatul cremogenului) un pahar de moare (zeamă de varză, castraveţi sau
gogonele murate) şi castraveţi proaspeţi.
317. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS - MAIONEZĂ DE POST

Ingrediente: 25 - 30 castraveciori mici cu boboc de floare, 5 - 6 linguri de cremogen, 1 pahar
macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, câteva frunze şi flori roşii de nalbă de
grădină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1 legătură frunze fragede de ţelină.
Cremogenul se înmoaie cu maceratul, se adaugă muştarul, uleiul (picătură cu picătură, ca la
orice maioneză), pulberile şi se toarnă în platou (maioneza trebuie să fie mai îngroşată ca de obicei).
Pe suprafaţa ei se înfig (în picioare) castraveciorii cu bobocii gata să-şi deschidă floarea (pe lângă
gustul plăcut, au un aspect cu totul deosebit). Se decorează cu frunze şi flori de nalbă sau frunze de
ţelină, tăiate fideluţă.
318. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 25 - 30 castraveţi mici cu boboc de floare, 250 g smântână, 2 - 3 linguri făină de
orez, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1 legătură de fenicul, 1 linguriţă pulbere
seminţe de roşii (v. 2079), câteva frunzişoare de măghiran şi mentă.
Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina de cafea) şi pulberea (în cazul că
54
nu este destul de îngroşată se adaugă puţin cremogen). Se aşează în platou, pe suprafaţa înfigându-
se castraveciorii cu floarea în sus. Se decorează cu petale de trandafir, fenicul, măghiran sau mentă.
319. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS ROŞU

Ingrediente: 25 - 30 castraveţi în floare, 300 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1
mână de frunze fragede de tei (ulm sau fag din luna mai), 4 - 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),
1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), tărâţe, 1 legătură frunze fragede de morcov, pâstârnac,
leuştean, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072). Smântâna sau gălbenuşurile se
amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi tărâţa (cât cuprinde), până se îngroaşă cât este necesar.
Se aşează în platou, se tasează uniform, apoi se înfig castraveciorii cu floarea în sus. Se
decorează cu frunze fragede de morcovi, păstârnac şi leuştean, tăiate mărunt.
320. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de găină
care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
321. CASTRAVEŢI MURAŢI CU ZARZAVAT

Ingrediente: 4 castraveţi muraţi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de
hasmaţuchi cu pătrunjel, 1 linguriţă de pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă plante
condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de cremogen (v.
2019), 2 linguri de tărâţe, 1 lingură de muştar, 1 pahar macerat de nalbă de grădină (v. 2058), 150
ml ulei, 4 - 5 foi de salată verde.
Castraveţii se taie cubuleţe, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţa
şi rădăcinoasele date pe răzătoare. Se aşează pe platou întinse în strat uniform. Peste ele se toarnă
sucul preparat din cremogen, înmuiat cu maceratul, amestecat cu muştar, ulei (picătură cu picătură,
ca la maioneză).
Se decorează după fantezia şi priceperea gospodinei cu produsele pe care le are la îndemână,
cum ar fi: foi de salată verde, frunze fragede de tătăneasă sau de tei, petale roşii de trandafir sau
nalbă de grădină, flori de gălbenele, flori de păpădie, flori albastre de cicoare, flori albe de urzică
moartă ş. A.
... Căpşunul
Conţine apă, săruri minerale (Fier, Natrium, Fosfor, Mangan, Potasiu, Sulf, Calciu, Siliciu, Iod,
Brom), vitaminele (B1, B2, C, E, K),
acid salicilic, levuloză; permis diabeticilor).
Este indicat în reumatism cronic degenerativ, gută, astenie de primăvară, remineralizări,
bactericide, vermifuge (oxiuri), arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabagică şi alcoolică,
tulburări hepatice, biliare, constipaţii.
Primăvara se pot face cure exclusive (7 - 14 zile) de câte 1 - 1.5 kg pe zi, îndulcite cu puţină
miere; sunt indicate în pletoră, hipertensiune, obezitate, reumatism cronic degenerativ, constipaţii.
Se evită de către presoanele alergice; folosit mult în cosmetică.
În oxiuroză: 500 g frăguţe sau căpşuni din flora spontană - sălbatici -
se consumă dimineaţa; (6 ore nu se consumă nimic altceva); se repetă 5 zile.
322. CĂPŞUNI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 600 g căpşuni, 400 g smântână dulce, 2 - 3 linguri făină de orez sau de ovăz, 1
linguriţă de miere, 1 mână petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran şi busuioc. Se
spală căpşunile la curent de apă şi li se îndepărtează codiţele. Separat, se prepară sosul de
smântână cu făina de orez sau de ovăz, după care se amestecă cu mierea şi se toarnă în platou.
Deasupra se aşează căpşunile, se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate
fideluţă.
323. CĂPŞUNI CU SOS GALBEN

Ingrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă miere, 1 pahar lapte
nefiert, 1 mână frunze şi flori de nalbă roşie. Se spală căpşunile şi se lasă în sita de macaroane să se
scurgă bine. Separat, se înmoaie cremogenul cu 1/2 l lapte nefiert, se adaugă mierea, apoi se toarnă
în platou. Deasupra (în formă de cercuri) se pun căpşunii; se decorează cu frunze de flori de nalbă,
tăiate fideluţă.
55
324. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU FRIŞCĂ
Ingrediente: 400 g căpşuni, 300 g frişcă bătută fără zahăr, 1 linguriţă tinctură de muguri de
plop negru (v. 2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de miere,
câteva petale roşii de trandafir, 1 - 2 linguri de cremogen (v. 2019).
Căpşunile alese bine coapte şi proaspăt recoltate, se pun într-un vas, se mărunţesc fin, se
amestecă cu mierea, tinctura, romul, coaja rasă de lămâie sau portocală şi cremogenul; la urmă, se
adaugă frişca (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe (pahare cu
picior sau farfurioare de compot). Se presară cu petale de trandafir, tăiate fideluţă, sau cu vişine
macerate în miere (v. 406).
325. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU TĂRÂŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă, adăugând 200 g căpşuni, iar frişca este înlocuită cu 4 - 5
linguri de tărâţe. Se decorează după fantezia gospodinei.
326. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU SPUMĂ DE ALBUŞ

Se prepară crema ca la 324, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de frişcă se adaugă
3 - 4 albuşuri de ouă de găină, bătute spumă tare (fără zahăr).
327. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 - 4 albuşuri de ouă de găină se
înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă; (gălbenuşurile se pun în compoziţie imediat ce căpşunile au fost
mărunţite, iar albuşurile se bat spumă, amestecându-se uşor, de jos în sus, ca să nu se lase crema).
328. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU CREMOGEN

Ingrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 pahar suc de morcovi, 2
linguri tărâţe, 2 - 3 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105), coaja rasă de la 1/2
lămâie sau portocală, 2 linguri de cireşe negre, amare, macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom.
Căpşunile alese, bine coapte, proaspăt recoltate şi spălate, se împart în mod egal, în 6 - 8 cupe
(pahare cu picior); peste ele se presară câte puţină tărâţe. Se umplu apoi cupele cu sosul de
cremogen care se prepară astfel: cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă
mierea, tinctura, coaja de lămâie rasă şi romul. Deasupra se pun cireşe macerate în miere (iarna)
sau fructe proaspete (vara).
329. COMPOT DE CĂPŞUNI CU COACĂZE NEGRE

Ingrediente: 500 g căpşuni, 300 g coacăze negre, 3 linguri de miere, 1 linguriţă suc de cătină
(v. 2092), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 linguri de rom, câteva frunze fragede de
busuioc, 1 pahar suc de mere (v. 2102).
Se aleg căpşunile coapte (nu trecute din copt), bine spălate, fără codiţă. Coacăzele negre se
desprind de pe ciorchine, se spală şi, bine scurse, se pun în compotieră.
Peste ele se pun căpşunile, se toarnă sucul de mere dulci, amestecat cu mierea, tinctura,
romul, iar deasupra se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă.
... Cătina
Fructul de cătină conţine numeroase substanţe, printre care vitaminele (B1, B2, C, PP).
Este un tonifiant general, cu acţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug.
Fructele de cătină sunt considerate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite
forme. În bucătăria fără foc se pot prepara sucuri, ceaiuri, paste, creme, îngheţate etc. Preparatele
din cătină sunt mai excitante decât cafeaua naturală şi de aceea (după sfatul cercetătorilor
experimentaţi)
nici un preparat din cătină nu se consumă după ora 14.
Pot consuma numai paznicii de noapte, schimburile de noapte
şi studenţii care au mult de învăţat în timpul nopţii, înlocuind cafeaua naturală.
330. VIN (CIDRU) DE CĂTINĂ

Ingrediente: 1 kg fructe de cătină, 2 kg de miere, 1 pahar drojdie de vin, 1 rămurică de
busuioc, 2 kg miere, 5 l apă.
Fructele de cătină, bine strivite în vas de lemn (cu pisălog tot de lemn), se pun într-un vas de
56
sticlă, se toarnă 5 l apă caldă (ca apa de vară), în care s-a dizolvat mierea. Se adaugă drojdia de vin
şi busuiocul, se pune deasupra o foaie de plastic (în care se fixează furtunul sau un dop de
fermentaţie, sau se pune pe gura borcanului o bucată de tifon pliată în două). Se înfăşoară borcanul
în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 15 - 22 de zile (depinde de temperatură). Când s-a
oprit din fermentaţie se decantează în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstează la
cămară. Se consumă ca medicament, dar nici într-un caz nu se bea după ora 14, fiind foarte
excitant.
331. CĂTINĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg fructe de cătină albă - de râu, 4 kg miere polifloră; (cea mai potrivită
perioadă pentru recoltatul cătinei este 20 august - 20 septembrie).
Fructele (bine spălate la un curent de apă) se scurg, se pun în vas de sticlă, se adaugă 4 kg
miere, se leagă borcanul şi se lasă la macerat 6 săptămâni (la loc întunecos sau se înfăşoară
borcanul în hârtie de culoare închisă). Se agită zilnic. După ce s-au macerat, fructele se scot cu
paleta şi se pun în borcan; având aspectul de dulceaţă, se folosesc ca atare (la diferite preparate în
bucătăria fără foc). Mierea, care s-a transformat în sirop de cătină, se toarnă în sticle, deasupra se
pune, de un deget, alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc întunecos şi rece.
Este garantat pentru 12 luni. Se consumă ca cel mai puternic vitaminizant, cu apă minerală sau
sifon.
332. LICHIOR DE CĂTINĂ

Ingrediente: 500 g fructe de cătină bine coapte, 1 l alcool ( 80o), 1.5 kg miere, 500 ml apă, 1/2
linguriţă scorţişoară pisată. Într-o sticlă cu gâtul larg, se pun fructele foarte bine spălate, peste ele se
toarnă alcoolul, se astupă sticla ermetic, se înfăşoară în hârtie albastră şi se pune în bătaia soarelui
să stea la macerat 14 zile, agitându-se zilnic. După 2 săptămâni se amestecă mierea cu apa şi
scorţişoara, până se dizolvă complet (apa trebuie puţin încălzită, ca apa de vară).
Se lasă să se răcească, se toarnă în sticle, se leagă din nou cu plastic sau se pune dop (ca să
fie închisă ermetic) şi se lasă încă 14 zile, agitând zilnic. Se strecoară, se filtrează, se pune în sticle
bine închise şi etichetate. Se păstrează în loc întunecos şi rece.
333. NECTAR DE CĂTINĂ

Ingrediente: 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură miere, 150 ml apă, 1/2 linguriţă
tinctură din muguri de plop negru (v. 2105). Pasta de cătină se amestecă cu apa, mierea şi tinctura.
Se consumă cu paiul, dar numai până la ora 14.
334. CREMĂ DE SMÂNTÂNĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂ

Ingrediente: 500 g smântână, 2 linguri pastă de cătină (v. 2065), 2 - 3 linguri miere, 3 linguri
tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104).
Smântâna se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pasta de cătină, mierea, după care se pune în
cupe. Se decorează după fantezia gospodinei.
335. CREMĂ DE CREMOGEN CU PASTĂ DE CĂTINĂ

Ingrediente: 5 linguri de cremogen, suc de morcovi, 2 -3 linguri de miere, 1 - 2 linguri pastă de
cătină (v. 2065), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de in. Cremogenul se
înmoaie cu sucul de morcovi, se amestecă cu mierea, pasta de cătină şi tinctura. Se pune în cupe.
Deasupra se presară seminţe de in.
336. ÎNGHEŢATĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂ

Ingrediente: 3 - 4 linguri pastă de cătină (v. 2065), 3 - 4 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2104), 600 g frişcă. Se amestecă pasta de cătină cu mierea, tinctura şi frişca. Se pune în
formă de îngheţată şi se dă la congelator. [Îngheţata cu miere nu îngheaţă complet, dar este foarte
sănătoasă în comparaţie cu cea preparată din zahăr].
... Ceapa
Ceapa este cunoscută şi apreciată din cele mai vechi timpuri pentru virtuţile sale terapeutice,
tonice şi antiinfecţioase, fiind un factor de sănătate şi longevitate.
Această legumă este considerată aliment - medicament. Dintre produsele naturale vegetale,
un loc important în alimentaţia şi farmacologia multor popoare, l-a avut ceapa. Pe lângă enzime,
57
ceapa conţine vitaminele (A, B1, B2, C), apoi mineralele (Calciu, Fosfor, Sulf, Sodiu, Potasiu), grăsimi,
zaharuri, direct asimilabile, acizi (fosforic şi acetic), disulfură de alil şi propil, principii antibiotice.
337. CEAPĂ CU PASTĂ DE ROŞII
Ingrediente: 2 cepe mari roşii, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 linguriţă suc
de cătină (v. 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari
(v. 2072), 10 - 15 măsline negre, 2 linguri tărâţe.
Ceapa se taie cât se poate de mărunt odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, tărâţa,
pasta de roşii (în care s-a picurat ulei puţin câte puţin, ca la maioneză) şi sucul de cătină. Pasta
obţinută se pune pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, se decorează cu jumătăţi
de măsline negre complet desărate (v. 1988) şi puţină verdeaţă de sezon.
Ceapa este indicată în astenii, surmenaj fizic şi intelectual, creştere, deficienţa schimburilor,
oligurii, retenţii lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite), hidrofizie, azotemie, clororemie,
reumatism, artritism, litiază biliară, fermentaţii intestinale (diaree), infecţii genito - urinare, afecţiuni
respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită), gripă, atonie digestivă, dezechilibrări glandulare,
obezitate, arterioscleroză, prevenirea trombozelor, prevenirea senescenţei, prostatism, impotenţă,
diabet, adenite, limfatism, rahitism, paraziţi intestinali. Pentru uz extern: se foloseşte în abcese,
panariţii, furuncule, înţepături de viespi, degerături, crăpături, migrene, congestii cerebrale,
surditate, ţiuituri, nevralgii dentare, negi, plăgi, ulcere, arsuri, pistrui.
Ceapa fiind cunoscută de mii de ani a fost amănunţit cercetată şi s-a constatat că dacă este
consumată crudă în diferite preparate, ca hrană vie în bucătăria fără foc este mult mai eficientă în
toate afecţiunile.
338. CEAPĂ CU UNT

Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1
linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ridichi roşii de lună sau 2
gogoşari şi 2 linguri tărâţe. Ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi
untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu cuţitul, se ornează cu felioare roşii de ridichi
sau gogoşari şi verdeţuri de sezon.
339. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g brânză proaspătă de vaci, 50 g unt, 1/4 linguriţă
pulbere de negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.
2072), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.
Ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt se amestecă cu pulberile, tărâţa, brânza care a fost bine
mărunţită (trecută prin sită) şi untul spumă.
Se aşează pe farfurie şi se decorează după gust.
340. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE OI

Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care se
înlocuieşte cu cea de oi (dată pe răzătoare).
341. CEAPĂ CU ROŞII

Ingrediente: 2 cepe mari, 60O g roşii, 10 - 15 măsline negre, 1 legătură de mărar cu
hasmaţuchi, 1 lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă
pulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 liguriţă pulbere de alge, 75
ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 4 - 5 foi de salată verde.
Ceapa se taie peştişori, se aşează în salatier; deasupra se aşează felii de roşii, se presară
tărâţa, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei şi se decorează cu foi
de salată verde.
342. CEAPĂ CU MĂSLINE

Ingrediente. 2 cepe mari (roşii), 150 g măsline, 150 g grâuşor (untişor), 75 ml ulei, 1 linguriţă
suc de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 lingură de tărâţe,
1 legătură de verdeţuri, câteva petale roşii de trandafir.
Ceapa se taie peştişori, se amestecă cu grâuşorul bine spălat, tărâţa, pulberile, se aşează pe
58
salatieră, se adaugă sucul de cătină, uleiul, verdeaţa tăiată mărunt şi măslinele complet desărate (v.
1988), iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.
343. CEAPĂ CU CIUPERCI

Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei,
1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri tărâţe, 1 legătură de mărar cu
hasmaţuchi, 10 măsline negre şi 2 roşii.
Ceapa şi ciupercile se taie felioare, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deaupra se
presară verdeaţă tăiată mărunt; se decorează cu măsline desărate complet (v. 1988) şi felioare de
roşii sau de gogoşari.
344. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂTLĂGELE GALBENE

Ingrediente: 2 cepe mari de apă, 450 g pătlăgele galbene, 100 ml ulei, tărâţe, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1
legătură de frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1 legătură de ridichi de lună.
Pătlăgelele galbene se mărunţesc fin odată cu ceapa, se adaugă pulberile, verdeaţa tocată
mărunt, uleiul, pasta de roşii şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pa farfurie, se tasează frumos, se
decorează cu felioare de ridichi de lună şi verdeaţă.
346. PASTĂ DE CEAPĂ CU URZICI
Ingrediente: 2 cepe mari, 200 g urzici, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 linguriţă pulbere
de seminţe de ardei gras (v. 131), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 legătură de
leuştean cu cimbru, 2 legături ridichi de lună.
Ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, uleiul,
sucul de cătină, verdeaţa tocată şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se ornează cu
ridichi de lună şi verdeaţă.
347. PASTĂ DE CEAPĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici, care se
înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă.
La fel se poate prepara pasta de ceapă cu muguri de trifoi roşu sau alb, frunze de tătăneasă,
frunze de soia, de podbal, de ştevie, de măcriş, de fasole, cu condiţia să fie foarte fragede.
348. PASTĂ DE CEAPĂ CU FRUNZE DE TEI

Ingrediente: 200 g frunze fragede de tei (recoltate la începutul lunii mai), 100 ml ulei, 1 lingură
suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe.
Ceapa şi frunzele de tei (alese din cele mai fragede) se mărunţesc fin (manual sau mecanic),
se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se
decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
La fel se poate prepara pastă de ceapă cu frunze fragede de ulm şi de fag, alese din cele mai
fragede (la începutul primăverii).
349. PASTĂ DE CEAPĂ CU PULBERE DE HRIBI

Ingrediente: 2 cepe mari, 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), 100 ml ulei, 1 lingură suc de
cătină (v. 2092), 150 g spanac, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 2 linguri
pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar.
Ceapa şi spanacul se mărunţesc fin (manual sau mecanic). Se amestecă cu pulberea de hribi
(care a fost bine înmuiată din timp cu 1/2 pahar macerat de tărâţe, v. 2041), sucul de cătină, uleiul,
pasta de roşii, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se
decorează după gust.
350. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG

Ingrediente: 2 cepe mari, 250 g păstrăvi negri de fag, 3 linguri de oţet de vin, 1 linguriţă
59
pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 ml ulei, cremogen (v. 2109), 1/2 pahar suc de
morcovi (v. 2081), macerat de mere (v. 2056), 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de
leuştean, salvie şi busuioc, 2 gogoşari.
Păstrăvii aleşi foarte tineri, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă 2 ore, apoi se
mărunţesc (bine scurşi de oţet) fin odată cu ceapa, se amestecă cu pulberile, sucul de morcovi,
uleiul, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt şi cremogen (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se
ornează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
351. PASTĂ DE CEAPĂ CU NUCI

Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de nuci râşnite, 150 g creson de fântână, 1 linguriţă pulbere
de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă
pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de busuioc, salvie, mentă, 1 lingură suc de cătină, 75 ml ulei, 2
legături de ridichi de lună, 1 felie de ţelină.
Ceapa, cresonul şi ţelina se mărunţesc fin, apoi se amestecă cu nucile măcinate, pulberile,
verdeaţa tăiată mărunt, sucul de cătină (v. 2092), uleiul şi tărâţea cât cuprinde. Se aşează pe
farfurie şi se decorează cu ridichi de lună.
352. PASTĂ DE CEAPĂ CU ALUNE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se
înlocuiesc cu alune măcinate.
353. PASTĂ DE CEAPĂ CU FLOAREA - SOARELUI

Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri seminţe de floarea - soarelui, 75 ml ulei, 1 lingură suc de
cătină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g frunze fragede de tătăneasă, 1 legătură
de pătrunjel cu mărar, 2 - 3 roşii, tărâţe. Ceapa şi frunzele de tătăneasă se mărunţesc fin, se
amestecă cu seminţele de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate), pulberile, uleiul, sucul de
cătină (v. 2092), verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se ornează cu roşii şi verdeaţă de
sezon.
354. PASTĂ DE CEAPĂ CU SEMINŢE DE DOVLEAC

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de seminţele de floarea - soarelui,
care sunt înlocuite cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).
355. CEAPĂ CU NAPI ŞI VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 2 cepe mari, 3 napi mijlocii, 1/2 varză murată, tărâţe, 1 morcov, 1 legătură de
verdeţuri, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 nuci. Ceapa,
napii şi morcovul se mărunţesc fin, se amestecă cu varza (care se stoarce bine în mâini (nici într-un
caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. Se mai adaugă verdeaţă tăiată, pulberile, uleiul şi
tărâţe cât cuprinde.
Se decorează după fantezia gospodinei cu miezul celor 10 nuci şi verdeţuri de sezon.
356. CEAPĂ CU RÂŞCOVI ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingredientei, în afară de napi, care se
înlocuiesc cu râşcovi (proaspăt recoltaţi şi mărunţiţi).
357. CEAPĂ CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar cu macerat de tărâţe (v.
2041), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de pătrunjel cu mărar.
Ceapa se taie peştişori, se aşează în platou, se presară cu pulberi. Peste ea se toarnă sosul
preparat din cremogen amestecat cu macerat de tărâţe, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus picătură
cu picătură, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
358. CEAPĂ CU SOS DE MUŞTAR

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 1 lingură
60
de muştar se pun 2 linguri, sosul având un pronunţat gust de muştar.
359. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ I

Ingrediente: 2 cepe mari, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v.
2019), 150 g vârfuri de creson, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
Ceapa se taie felioare, se aşează în platou, se toarnă sosul de smântână sau 4 gălbenuşuri de
ouă de găină, puse pe rând, făina de orez (v. 2017) şi cremogenul, iar deasupra se aşează (ca nişte
copăcei) vârfurile de creson (de apă).
360. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ II

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că la sosul cu smântână se
adaugă 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
361. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE MĂSLINE

Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă mai mici, 200 g măsline desărate (v. 1988), 175 g unt, 1/4
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g
frunze fragede de tei sau de tătăneasă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar.
Se aleg cepe mijlocii ca mărime, se curăţă, li se scoate mijlocul prin partea codiţei, despincâdu-
le puţin (crestate în 4, lăsându-le numai 2 rânduri de înveliş din afară). Un sfert din aceste mijlocuri
scoase de la cepe se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată, măslinele bine
mărunţite şi untul frecat spumă.
Cu această compoziţie se umplu cepele, care se aşează pe un postament de frunze fragede de
tei tăiate fideluţă, puse, în prealabil, pe farfurie.
362. CEAPĂ UMPLUTĂ CU CAŞCAVAL

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de măsline care se
înlocuiesc cu caşcaval ras, la care se adaugă 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
363. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG
Ingrediente: 6 - 8 cepe mijlocii (de apă), 50 ml ulei, 2 linguri oţet, 150 g păstrăvi negri de fag, 3
linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056) sau apă, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), verdeaţă, 150 - 200 g grâuşor (untişor). Ceapa se pregăteşte ca la
361.
Păstrăvii aleşi cei mai mici, fragezi, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se lasă să stea 2 ore, se
scurg bine, se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, puţină verdeaţă tocată mărunt (odată cu 1/4 de
mijlocuri scoase din ceapă) şi sosul de cremogen (înmuiat cu macerat sau apă), şi amestecat cu ulei,
(pus puţin câte puţin ca la maioneză). Ceapa umplută se aşează pe un postament de grâuşor
(untişor), care a fost pus în prealabil în platou.
364. CEAPĂ UMPLUTĂ CU IASCĂ GALBENĂ

Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă, mijlocii, 250 g iască galbenă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din
seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 150 - 200 g apă, 1 lingură tărâţe, 1
lingură suc de cătină (v. 2092).
Ceapa se pregăteşte ca la 361, se amestecă cu iasca fin mărunţită, se adaugă uleiul (picătură
cu picătură, ca la maioneză), 1/4 din mijlocurile scoase de la ceapă, pulberile, verdeaţa tocată, sucul
de cătină şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu cepele care se aşează pe un postament de
spanac (pus în prealabil în platou).
365. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 8 - 10 cepe de apă mijlocii, 125 g boabe de soia germinate (v. 2026), 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă
pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 3 frunze varză murată, 1 legătură de
hasmaţuchi, 2 linguri de tărâţe, petale roşi i de trandafir recoltate de la 6 flori, 4 - 5 foi de salată
verde. Boabele de soia (germinate) se limpezesc bine, se înfăşoară într-un şervet (răsucindu-l, ca
boabele să se zvânte), se amestecă cu tărâţa şi se râşnesc date prin maşina de râşnit nuci. Se
amestecă cu 1/4 din mijlocurile de ceapă tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, varza
61
bine stoarsă (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată cât se poate de mărunt. Cu
această compoziţie se umplu cepele care au fost pregătite ca la 361. Odată umplute, cepele se pun
pe un postament de petale roşii de trandafir, care au fost aşezate în prealabil în platou, iar pe
margini se decorează cu foi de salată verde sau alte verdeţuri de sezon.
366. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE FASOLE

Ingredientele sunt cele enumerate la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că germenii
de soia sunt înlocuiţi cu germeni de fasole (v. 2027).
367. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LINTE

Se prepară ca la nr. 365, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de soaia se foloseşte
linte germinată (v. 2028).
368. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LUCERNĂ
Ingrediente: 6 - 8 cepe de apă mijlocii, 100 g seminţe de lucernă germinate (v. 2029), 1
linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g creson de fântână, câteva petale roşii
de nalbă de grădină, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi frunze de păstârnac, 100 ml ulei, 1
lingură suc de cătină (v. 2092), tărâţe.
Ceapa se prepară ca la 361, seminţele de lucernă germinate se amestecă cu 1/4 din mijlocurile
scoase de la ceapă, tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, sucul de cătină şi tărâţe (cât
cuprinde). Cu acestă compoziţie se umple ceapa care se aşează pe un postament de creson (pus în
prealabil în platou).
369. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE TRIFOI ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de
lucernă care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030).
... Cicoare sălbatică

Cicoarea conţine: Calciu, Potasiu, Fosfor, Sodiu, Fier, Mangan, Cupru, un element amar, materii
dulci, vitaminele (B, C, K, P), acizi aminaţi liberi, protide, lipide, amidon. Rădăcina cuprinde în plus,
insulină.
Cicoarea sălbatică este indicată în: anorexie, astenii, anemie, insuficienţă biliară (hepatism,
icter, colici hepatici), congestii hepatice şi splenice, atonie gastrică şi digestivă , gută, piatră (la
rinichi, la vezică), litiaze, infecţii urinare, hidropizie, constipaţie, paludism.
Pe drept cuvânt, se spune: (cicoare sălbatică* sânge pur).
Folosirea cicorii sălbatice este mult recomandată celor care suferă de diabet.
Andiva, cicoarea de grădină (specie de cicoare care se consumă mult în bucătăria fără foc,
preparată în foarte multe feluri), descinde din cicoarea sălbatică.
Andiva are proprietăţi comparabile, dar reduse ca efect.
370. SALATĂ DE CICOARE CU CRESON

(Frunzele de cicoare fiind amărui, ca să poată fi consumate cu plăcere, se combină cu alte
plante).
Ingrediente: 200 g frunze tinere de cicoare, 200 g creson de fântână, 50 ml ulei, 1 lingură suc
de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ceapă verde,
1 legătură hasmaţuchi, câteva flori de păpădie.
Se aleg frunze fragede de cicoare şi vârfuri de creson, se spală în mai multe ape, se pun în
salatieră, se amestecă cu pulberile, ceapa verde şi hasmaţuchiul, tocate mărunt, uleiul, sucul de
cătină, apoi se aşează deasupra câteva flori de păpădie.
371. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE NALBĂ

Ingrediente: 200 g frunze fragede de cicoare, 200 g frunze fragede (cu tot cu codiţă) de nalbă
de grădină, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 1 legătură frunze fragede de
ţelină şi cimbru, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roz de flori de
nalbă de grădină.
Frunzele de cicoare se spală (separat) şi se taie în fragmente mai mari; frunzele de nalbă (de
62
asemeni bine spălate) se taie fideluţă iar codiţele, mărunt. Se amestecă ambele feluri de frunze, la
care se adaugă pulberile, verdeţurile tocate, uleiul, sucul de cătină, iar deasupra se presară petale
de nalbă roşie sau roz, tăiate fideluţă.
372. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de nalbă
care se înlocuiesc cu frunze fragede de tătăneasă.
373. SALATĂ DE CICOARE CU GRÂUŞOR (untişor)

Se prepară întocmai ca la reţeta 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se
înlocuieşte cu grâuşor; (frunzele de grâuşor se consumă cu tot cu codiţă, dar după ce planta a
înflorit, nu mai sunt bune pentru consum deoarece sunt toxice).
374. SALATĂ DE CICOARE CU PETALE DE TRANDAFIR

Se prepară reţeta ca la 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson, care este înlocuit
cu petale roşii de trandafir.
375. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE ULM

Se prepară salata ca la 370, aceleaşi ingrediente, în afară de creson care este înlocuit cu
frunze de ulm fragede (recoltate la începutul lunii mai). Frunzele de ulm (la nevoie) pot fi înlocuite cu
frunze de fag sau de tei, recoltate în cursul lunii mai.
376. PASTĂ DE CICOARE CU CEAPĂ

Ingrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măsline
negre desărate complet (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, tărâţe. Frunzele bine spălate
şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată mărunt,
puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Această pastă se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului
(puţin umezită în apă) şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
377. PASTĂ DE CICOARE CU BRÂNZĂ

Ingrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 fir de praz, 200 g brânză de vaci proaspătă,
100 g unt, tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari, 3 - 4 frunze de salată
verde.
Frunzele de cicoare (bine spălate) şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, brânza
trecută prin sită, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează
cu felioare de gogoşari şi foi de salată verde.
378. PASTĂ DE CICOARE CU GĂLBENUŞURI

Ingrediente: 100 g frunze fragade de cicoare, 1 ceapă roşie, 200 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de
găină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 2
ridichi de lună.
Se prepară pasta ca la 376, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând doar 2 gălbenuşuri crude
de ouă de găină şi decorând-o cu ridichi de lună (tăiate felii).
379. PASTĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
380. PASTĂ DE CICOARE CU URZICI

Ingrediente: 125 g frunze de cicoare, 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de hrean ras,
200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze de fenicul cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 2 gogoşari.
Frunzele de cicoare împreună cu urzicile (bine spălate) se mărunţesc fin, odată cu ceapa şi
63
verdeaţa, se amestecă cu pulberile, hreanul (ras pe răzătoarea de sticlă) şi untul frecat spumă. Se
decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
381. PASTĂ DE CICOARE CU SPANAC

Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc
cu spanac, iar hreanul cu 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi pisaţi fin.
382. PASTĂ DE CICOARE CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG

Ingrediente: 175 g frunze fragede de cicoare, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen (v.
2019), 150 g păstrăvi negri de fag, 150 ml ulei, 2 linguri oţet, 1 legătură hasmaţuchi cu leuştean,
tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Păstrăvii negri de fag (recoltaţi la începutul lunii mai) se aleg din cei mai mici, fragezi, se spală,
se stropesc cu oţet şi se lasă acoperiţi 2 ore, apoi se mărunţesc fin. La fel se mărunţesc frunzele de
cicoare, ceapa şi verdeaţa se amestecă cu păstrăvii, pulberile, cremogenul şi uleiul (pus puţin câte
puţin ca la maioneză). Dacă pasta nu este suficient de îngroşată, se mai adaugă puţină tărâţe.
383. PASTĂ DE CICOARE CU CIUPERCI MACERATE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păstrăvii negri de
fag proaspeţi care se înlocuiesc cu ciuperci macerate (v. 1977).
384. FRUNZE DE CICOARE CU MAIONEZĂ DE POST

Ingrediente: 200 g frunze de cicoare, 50 g muguri fragezi de lucernă, 1 fir de praz, 5 linguri de
cremogen, 1 pahar suc de morcovi, 125 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură suc de cătină, 1
legătură frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Ambele feluri de frunze (cicoare, lucernă), bine spălate, tăiate potrivit de mari, se amestecă cu
pulberile şi prazul (tăiat fideluţă). Separat se amestecă cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi,
usturoiul, sucul de cătină şi uleiul (care se adaugă puţin câte puţin ca la orice maioneză). Produsele
de mai sus se amestecă cu maioneza de post, se pun în platou, iar deasupra se presară frunzele de
ţelină tăiate fideluţă.
385. FRUNZE DE CICOARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii
de lucernă care se înlocuiesc cu grunze fragede de tătăneasă sau de grâuşor, iar în locul maionezei
de post se pun 400 g smântână, amestecate cu 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019).
386. FLORI DE CICOARE PE SOS ROŞU

Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, proaspăt recoltate, 150 frunze de cicoare, 50 g flori
de gălbenele, 200 g smântână, 100 pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v.
2078) sau de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.
Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi puţină tărâţe, se toarnă în platou, iar deasupra
se aşează (cât mai estetic) florile albastre de cicoare (care se recoltează cu tot cu ramuri din flora
spontană şi se ţin în vas cu apă până în momentul când florile se desprind de pe ramuri) direct pe
sos.
Pe margini se decorează cu frunze de cicoare tăiate în fragmente mai mari aşezate în formă de
ghirlandă, iar peste ele, din loc în loc, se pun flori de păpădie sau de gălbenele.
387. FLORI DE CICOARE PE SOS GALBEN

Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 1 legătură de hasmaţuchi,
150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi
(v. 2081), 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, câteva petale
roz de trandafir.
Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă sucul de cătină, muştarul, pulberile,
puţină tărâţe, apoi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză).
Se toarnă în platou, peste el se aşează (în ordine, cât mai estetic), florile de cicoare (recoltate
64
ca la reţeta precedentă). Se decorează cu frunze de cicoare amestecată cu hasmaţuchi, iar deasupra
lor se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă.
388. FLORI DE CICOARE PE SOS CU IAURT

Ingrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 100 g frunze de conduraş,
150 g iaurt, 100 g smântână, 200 ml lapte nefiert sau suc de morcovi, 5 linguri cremogen (v. 2109),
tărâţe, 50 g flori de păpădie sau petale de nalbă de grădină (roz), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe
Cremogenul se înmoaie în lapte sau în sucul de morcovi, se adaugă iaurtul, smântâna,
pulberile, se toarnă în platou, iar deasupra se aranjează florile de cicoare (recoltate ca la 386). Pe
margini se decorează cu frunze de cicoare (tăiate în fragmente mai mari), amestecate cu frunze de
conduraş (tăiate fideluţă), iar peste ele se pun (din loc în loc, ca nişte buline) flori de păpădie sau de
gălbenele. Se pot presăra şi petale de nalbă sau de trandafir tăiate fideluţă.
389. CIORBĂ CU FRUNZE DE CICOARE

Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 50 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de
ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l
macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi zeama de
varză se pun în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate
mărunt, uleiul, pulberile.
390. CIORBĂ DE CICOARE CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că rădăcinoasele se reduc cantitativ la 1/2,
adăugând în schimb 5 - 6 frunze de varză murată, bine stoarse (nici într-un caz nu se spală şi nici nu
se ţine în apă), tăiate fideluţă, apoi se adaugă 1.5 l macerat de mere (v. 2055) şi 2 gălbenuşuri
frecate cu 75 ml ulei.
Nu se mai adaugă zeamă de varză, frunzele fiind destul de acre.
391. CIORBĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
392. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE CICOARE

Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 150 g frunze de spanac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g
smântână, 2 - 3 linguri de tărâţe sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de napi (v. 2051).
Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de cicoare, spanacul, rădăcinoasele şi prazul,
mărunţite fin , pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile crude), iar deasupra, mărarul şi
tarhonul tăiate mărunt.
393. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă
de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
394. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU NAPI

Se prepară ca la reţeta 392, numai că rădăcinoasele se reduc (cantitativ) la jumătate,
completând în loc cu 4 - 5 napi mărunţiţi. Celelalte produse rămân la fel.
395. TORT APERITIV CU FRUNZE DE CICOARE

Ingrediente: 150 g frunze de cicoare, 300 g unt, 300 g mere, 300 g ţelină, 300 g grâu germinat,
tărâţe, cremogen, 500 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pulbere de măceşe (v.
2078) sau de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze
fragede de ţelină cu tarhon, 2 legături ridichi de lună, 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură
seminţe de mac.
65
Frunzele de cicoare, merele şi grâul germinat (v. 2022) se mărunţesc fin, se amestecă cu
pulberile, puţină tărâţe, frunzele de ridichi tăiate mărunt şi 150 g unt frecat spumă. Jumătate din
această cantitate se pune pe tortieră, se tasează, apoi se pune compoziţia preparată din brânză,
trecută prin sită, amestecată cu ceapă şi ţelină (fin mărunţite) şi 150 g unt frecat spumă; (în cazul în
care compoziţia nu este suficient de îngroşată, se mai poate adăuga puţin cremogen). Peste
compoziţia cu brânză se pune partea a doua de compoziţie, se tasează tortul, se îmbracă cu frişcă,
peste care se presară seminţe de mac, iar pe părţile laterale se aşează jumătăţi de ridichi, drept
ornament.
396. TORT APERITIV CU CICOARE ŞI GERMENI DE SOIA

Se prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânză care se
înlocuieşte cu 150 g germeni de soia (v. 2026), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa tăiată fin
şi 600 g ţelină dată pe răzătoarea de sticlă. Tortul se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte (ca orice
tort) tăiat în formă de raze, cu salată verde de sezon.
... Cireaşa
Cireaşa conţine vitaminele (A, B1, C), apoi mineralele (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu,
Potasiu), oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză - (asimilant de către
diabetici).
Este indicată în pletoră (supra-abundenţa sângelui în organism), arterioscleroză, obezitate,
demineralizare, întârzieri de creştere, hepatism, gută, artritism, litiaze (urinare şi biliare), fermentaţii
intestinale, constipaţie, prevenirea îmbătrânirii.
O cură de cireşe (1 - 2 zile săptămânal) înlesneşte eliminarea deşeurilor şi a toxinelor din
organism. Cura se poate face şi cu suc de cireşe.
397. CIREŞE PE SOS ALB

Ingrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 1 linguri
făină de orez, câteva frunzişoare de măghiran, câteva petale roşii de trandafir. Smântâna proaspătă
se amestecă cu făina de orez (orez dat prin maşina de râşnit cafea _ v. 2017), mierea, apoi se toarnă
în platou. Deasupra se aşează cât mai estetic cireşe negre, mari, proaspete şi nelovite. Peste ele se
presară câteva frunzişoare de măghiran sau levănţică, iar pe margini se decorează cu petale de
trandafir roşii.
398. CIREŞE PE SOS ROZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează sosul
alb în roz bombon, cu puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine nuanţa dorită.
399. CIREŞE PE SOS VERDE

Se prepară sosul ca la 397, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează cu puţin suc
de orz verde (v. 2079).
400. CIREŞE PE SOS GALBEN

Ingrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 1 linguriţă de miere, pahar suc de morcovi (v.
2081), 200 g smântână, 5 linguri de cremogen, câteva frunze de salvie sau busuioc, 150 g creson de
apă. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă mirea şi smântâna, apoi se
toarnă în platou. Peste el se aranjează (cât mai estetic) cireşe negre sau roşii. Se presară peste ele
frunzele de salvie sau busuioc tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de creson.
401. CIREŞE PE SOS ROŞU

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, numai că se colorează în roşu (nuanţa dorită), cu 1 -
2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077).
Cireşele trebuie să fie albe sau negre (nu roşii) ca să fie contrast între fructe şi sos.
402. CREMĂ DE CIREŞE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 400 g cireşe albe, 2 linguri miere, 4 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1 linguriţă
tinctură miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri cremogen (v.
2019), 100 g cireşe negre sau coacăze.
Cireşele fără sâmburi se mărunţesc la mixer, se amestecă cu mierea, tinctura, coaja de lămâie,
66
cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine consistenţa dorită. Crema obţinută se pune în
cupe sau în farfurioare de compot, deasupra puţină frişcă (la fiecare) şi câteva cireşe negre fără
sâmburi sau coacăze.
403. CREMĂ DE CIREŞE CU CREMOGEN

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 1
lingură de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde).
404. COMPOT DE CIREŞE CU COACĂZE NEGRE
Ingrediente: 500 g cireşe, 200 g coacăze negre, 2 linguri de miere, 1 pahar suc de mere (v.
2102), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri de rom.
Cireşele şi coacăzele (bine coapte, proaspăt recoltate), se spală, se pun în compotieră iar peste
ele se toarnă sucul de mere amestecat cu mierea şi tinctura.
405. SALATĂ DE CIREŞE CU DUDE

Ingrediente. 600 g cireşe, 250 g dude, 2 linguri miere, 2 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2104), 4 linguri suc de orz verde (v. 2079), câteva petale roşii de trandafir. Cireşele şi
dudele (bine coapte, spălate), se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă sucul de orz verde
amestecat cu mierea, romul şi tinctura.
Deasupra se presară petalele (roşii, roz sau crem) de trandafir.
406. CIREŞE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 4 kg de miere polifloră, 1 kg de cireşe fără sâmburi, 1 rămurică de busuioc.
Cireşele se pun în borcan de sticlă, peste ele se toarnă mierea, alături de rămurica de busuioc. Se
leagă strâns borcanul şi se înfăşoară în hârtie de culoare închisă. Se lasă 6 săptămâni, agitându-l
zilnic, după care se scot fructele (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcan. Au aspect de dulceaţă.
Se pot folosi ca atare sau la diferite preparate în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în
sirop de cireşe, se pune în sticle de culoare închisă, deasupra un deget de alcool, se astupă ermetic,
se etichetează şi se păstrează la rece şi întuneric. Se foloseşte după dorinţă.
La fel se prepară afinele, vişinele, scoruşele, călinele, cătina roşie (sau albă de râu).
... Ciuperci
Până în prezent, pe Terra, se cunosc 180 000 de specii de ciuperci (comestibile şi otrăvitoare).
Ciupercile se utilizează atât în alimentaţie, cât şi în farmacie. Din cele mai vechi timpuri, omul
a manifestat interes pentru ciupercile comestibile, deoarece a găsit în aceste produse (oferite da
natură) alimente cu gust plăcut, hrănitoare şi destul de ieftine. Datorită calităţilor deosebite (gust,
aromă, valoare nutritivă) pe care le au, ciupercile ocupă un loc tot mai important în grupa
alimentelor folosite de om. Dar atenţie ! Culegătorul de ciuperci trebuie să cunoască bine ciupercile
bune în alimentaţie cât şi pe cele otrăvitoare (care au făcut întotdeauna victime). Pentru cei care nu
le cunosc bine, este recomandabil să utilizeze ciupercile din comerţ (crescătorii speciale) fiind, de
asemenea, bogate în substanţe nutritive.
Ciupercile din flora spontană conţin protide (30 g / 100 g - comparativ cu carnea), apoi
minerale (Calciu, Magneziu, Sodiu, Siliciu, Cobalt, Magneziu).
Sunt indicate în: anemie, oboseală, demineralizaze, regimuri fără carne etc.
407. PASTĂ DE RÂŞCOVI CU CEAPĂ

Ingrediente: 200 g râşcovi (proaspăt recoltaţi), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de
verdeţuri aromate, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere
din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari.
Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii) nu trebuie ţinuţi mai mult de 6 ore de la recoltare până la
consum. După ce au fost bine spălaţi, se mărunţesc fin, se amestecă cu ceapa tăiată (cât se poate
de mărunt), împreună cu verdeţurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se
aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă, se decorează cu felioare de
408. PASTĂ DE RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care se
înlocuieşte cu praz; râşcovii care sunt conservaţi în slatină se desărează complet (v. 1991).
67
409. PASTĂ DE GĂLBIORI CU AROMĂ DE USTUROI
Ingrediente: 250 g gălbiori proaspeţi, 2 - 3 linguriţe de cremogen, tărâţe, 1 ceapă de apă, 125
ml ulei, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi) fin pisaţi, 1/2 pahar suc de mere (v. 2102), 2 linguri oţet.
Gălbiorii (proaspăt recoltaţi, aleşi numai mici şi mijlocii şi bine spălaţi), se stropesc cu oţet, se
acoperă şi se lasă să stea 2 ore. Se scurg şi se mărunţesc fin, odată cu ceapa. Separat, se înmoaie
cremogenul cu sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), se amestecă cu
gălbiorii, ceapa, usturoiul şi tărâţe (cât cuprinde).
Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu verdeţuri de sezon.
410. SALATĂ DE RÂŞCOVI CU RIDICHI

Ingrediente: 250 g râşcovi proaspeţi, 150 g ridichi, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură pătrunjel
cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 75 ml ulei, 1 lingură suc
de cătină (v. 2092). Se aleg râşcovii mici şi mijlocii, se spală bine şi se taie felioare subţiri, odată cu
ceapa şi ridichile. Li se adaugă pulberile, puţină tărâţe, uleiul, sucul de cătină şi deasupra se presară
411. SALATĂ DE CIUPERCI MACERATE

Ingrediente: 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1
legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei şi
tărâţe. Ciupercile se taie felioare, ceapa se taie julien, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul.
Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
412. SOS CU PULBERE DE CIUPERCI

Ingrediente: 2 linguri pulbere de ciuperci (v. 2068), 3 linguri de cremogen (v. 2109), 1 pahar
macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar şi pătrunjel, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092). Pulberea de
ciuperci se înmoaie cu puţin macerat de tărâţe, se amestecă cu cremogenul (care se înmoaie cu
maceratul). Se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, sucul de cătină
şi dacă e nevoie, puţină tărâţe, pentru consistenţa pastei. Deasupra, verdeaţa tăiată mărunt.
Acest sos se poate folosi în bucătăria fără foc după dorinţă, fiind foarte gustos, aromat şi
hrănitor.
413. SOS CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea de
ciuperci de pajişte care se înlocuieşte cu pulbere de hribi.
414. SOS CU PĂSTRĂVI DE FAG

Ingrediente: 300 g păstrăvi muguri de fag, 3 linguri oţet de vin, 4 linguri de cremogen (v.
2109), 1 pahar suc de mere (v. 2102), 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de leuştean cu
hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.
Păstrăvii negri de fag (cei mai tineri) se spală bine, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă să
stea 2 ore. Se scurg, se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile şi ceapa tăiată fin (mărunt).
Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2109) în sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), tărâţe, după care se amestecă cu compoziţia de păstrăvi. Deasupra se presară verdeaţă
tăiată mărunt. Se foloseşte după dorinţă cu napi, varză, andive etc.
415. SOS CU PĂSTRVI NEGRI DE FAG ŞI AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă
4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
416. SOS DE PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta 414, folosind aceleaşi ingrediente, la urmă adăugându-se 1 - 2 linguri
de hrean (dat pe răzătoarea de sticlă).
68
417. CIORBĂ DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) CU OU
Ingrediente: 350 g hribi proaspeţi, 2 linguri oţet de vin, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,
1 ceapă de apă, 1 legătură de leuştean şi pătrunjel, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 l macerat de
nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Hribii (aleşi mici şi mijlocii şi proaspăt recoltaţi), se spală, se taie felioare, se stropesc cu oţet şi
se lasă astfel până se pregăteşte zarzavatul. Rădăcinoasele se pun în castronul cu suc macerat de
aguridă (nu înainte de a fi date pe răzătoare), se adaugă pulberile, uleiul (bine amestecat cu
gălbenuşurile), hribii (bine scurşi de oţet) iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
418. CIORBĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
419. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei)
de usturoi bine pisaţi.
420. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri de hrean ras pe
421. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU SPANAC

Ingrediente: 400 g ciuperci de cultură, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g spanac, 3 linguri
de oţet, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2 linguri de cremogen, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de
apă, 1 legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l
macerat de nalbă, 3 - 4 linguri macerat de tărâţe.
Ciupercile (culese numai mici şi mijlocii, bine spălate) se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 2
ore. Se scurg, se mărunţesc fin, odată cu ceapa, spanacul şi rădăcinoasele.
Se pun în castronul cu macerat în care se adaugă cremogenul ( înmuiat cu 1 pahar de macerat
de nalbă), uleiul şi cele 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, pulberile, iar deasupra se presară
422. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac,
care se înlocuieşte cu mugurii fragezi de lucernă sau de trifoi roşu şi 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
423. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI)

Ingrediente: 2 linguri pulbere de hribi, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042), 1/4 varză
albă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, 100 ml ulei, 1 linguriţă
pulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 ceapă mare de apă. Pulberea
de hribi (v. 2067) se pune la înmuiat cu 1/2 pahar de macerat. Varza, ceapa şi rădăcinoasele se
mărunţesc fin la mixer, se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pulberea
de hribi înmuiată, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
424. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE CIUPERCI DE PAJIŞTE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza se înlocuieşte
cu napi sau cartofi (fin mărunţiţi) iar pulberea de hribi cu pulbere de ciuperci de pajişte (v. 2068)
425. SUPĂ - CREMĂ DE RÂŞCOVI CU CONOPIDĂ

Ingrediente: 400 g râşcovi, 250 g conopidă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 4 linguri de
tărâţe, 2 linguri cremogen, 100 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere
din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048).
69
Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii), conopida, ceapa şi ţelina se mărunţesc la mixer, se pun
în castronul cu macerat, se mai adaugă cremogenul (v. 2019) înmuiat, tărâţa, uleiul, pasta de roşii,
pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
426. CIUPERCI PE SOS - MAIONEZĂ

Ingrediente: 250 g ciuperci mici (de cultură), macerat (v. 1978), 2 gălbenuşuri de ouă de găină,
250 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 ceapă de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
legături ridichi de lună, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură tărâţe.
Două gălbenuşuri crude de ouă de găină se pun în castron, se amestecă bine, se adaugă ulei
(puţin câte puţin, până se încorporează întreaga cantitate). Se adaugă muştarul, tărâţa şi se toarnă
în platou. Peste ea se aşează ciupercile mici, cât mai estetic. Pe margini se decorează cu ceapă,
frunze de ridichi şi hasmaţuchi, toate tăiate mărunt, amestecate cu pulberile. Peste ele se pun
jumătăţi de ridichi.
427. CIUPERCI CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de
găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
428. CIUPERCI PE SOS DE LUCERNĂ

Se prepară maioneza ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g lucernă mărunţită fin la mixer. Se
aleg numai muguri foarte fragezi. În cazul în care se subţiază prea mult maioneza, se poate adăuga
puţin cremogen, tărâţe sau făină de hrişcă.
429. CIUPERCI PE FRUNZE DE TEI

Se prepară sosul - maioneză ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g frunze fragede de tei
(recoltate în prima jumătate a lunii mai) fin mărunţite. Frunzele de tei se pot înlocui cu frunze
fragede de ulm sau fag, de asemeni, urzici, ştevie, frunze de fasole, de sfeclă, măcriş, creson, soia,
podbal, păpădie, cicoare ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspete.
430. CIUPERCI PE SOS ALB

Ingrediente: 250 - 300 g ciuperci, 500 g smântână, 2 linguri făină de ovăz, 1 legătură frunze
fragede de ţelină şi mărar, 1 ceapă, 100 g creson de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
alge, 1 mână de petale roşii de trandafir.
Smântâna se amestecă cu făina de ovăz, se toarnă în platou, deasupra se aşează ciupercile
mici, macerate în suc de cătină (v. 2092), iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun: verdeaţa,
cresonul, ceapa tăiată mărunt, amestecate cu pulberile, peste care se presară petale de trandafir
tăiate fideluţă.
431. CIUPERCI PE SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că în smântână se adaugă 2 - 3 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063) şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) până se obţine nuanţa de roşu dorit.
432. CIUPERCI PE SOS ROZ

Se prepară sosul ca la 430, iar la urmă se picură puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se
obţine o nuanţă frumoasă de roz bombon. Deasupra lui, se aşează ciupercile, procedând în
continuare ca mai sus.
433. RÂŞCOVI PE SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de
morcovi sau de mere (v. 2102), 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 legătură leuştean şi
hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 1 linguriţă
muştar. Se înmoaie cremogenul cu sucul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, până se încorporează
întreaga cantitate), muştarul, sucul de cătină, pulberile, tărâţa, se toarnă în platou, iar deasupra se
aşează râşcovii (cât mai estetic).
Peste ei se presară verdeaţă tăiată mărunt.
70
434. RÂŞCOVI PE SOS DE ROŞII
Ingrediente: 250 - 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude (v.
2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze fragede de nalbă de
grădină sau de tătăneasă, 2 - 3 linguri făină de hrişcă sau de tărâţe. Smântâna se amestecă cu pasta
de roşii, pulberile şi făina de hrişcă.
Se toarnă în platou; deasupra se aşează râşcovii propaspeţi.
Pe margini se decorează cu frunze de nalbă tăiate fideluţă.
435. RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU SOS DE CREMOGEN

Se prepară ca la 433, numai că râşcovii conservaţi în slatină (v. 1975) se desărează complet
dacă se pun în cartofi cruzi, raşi pe răzătoare (v. 1992).
... Coacăza aurie

I se spune coacăza aurie pentru că este puţin gălbuie când ajunge la maturitate. Coacăza aurie
conţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitaminele C, A, B, apoi Potasiu, Calciu, Fosfor, Fier,
Brom.
Este indicată în: inapetenţă, demineralizare, constipaţie, pletoră, hepatism, artritism,
reumatism, gută, inflamaţii digestive şi urinare, afecţiuni febrile.
436. SUC DE COACĂZĂ AURIE CU MĂGHIRAN

Fructele coapte, luate direct de pe ciorchine, spălate, se dau la extractor sau se strivesc
manual şi se scurg prin tifon. Sucul se ia ca medicament câte 100 - 300 ml pe zi, de 2 - 3 ori, dintre
care: o dată dimineaţa (pe nemâncate) - curat sau diluat cu apă, amestecat cu un vârf de cuţit de
pulbere de măghiran, apoi la prânz şi seara. Poate fi folosit pentru acrit salate, ciorbe, sosuri ş.a., în
bucătăria fără foc.
437. SUC DE COACĂZE AURII CU SUC DE MORCOVI

Ingrediente: 300 g coacăze aurii, 400 g morcovi, 1/2 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v.
2105). Ambele produse se dau la extractor, sucul obţinut se amestecă cu tinctura şi se bea (împărţit
în 3 porţii) într-o zi, simplu sau combinat cu apă.
438. CIORBĂ DE ZARZAVAT CU SUC DE COACĂZE AURII

Ingrediente: 500 ml suc de coacăze aurii (v. 436), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 3 linguri de smântână sau 2 gălbenuşuri
de ouă de găină, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
Se pune în castron sucul şi maceratul, se adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna sau cele 2 gălbenuşuri de ou.
439. CIORBĂ DE SUC DE COACĂZE AURII

ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu excepţia celor 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care
se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
440. COACĂZE AURII PE SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 200 g coacăze bine coapte, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 250
ml suc de morcovi, 150 ml ulei, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină, 1 legătură de
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la
maioneză), se pune tărâţa, pulberile, se toarnă în platou, iar pe suprafaţă se pun (în grupuri) coacăze
aurii; deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
441. COACĂZE AURII PE SOS ROŞU
Se prepară întocmai ca la precedenta, numai că odată cu tărâţa se adaugă în sos 1 - 2 linguri
pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul de cremogen într-o nuanţă
plăcută de roşu intens.
71
Coacăza roşie
Coacăza roşie conţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitamina C şi acizi (malic, citric,
tartric).
Este indicată în inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţii, pletoră (surplus),
artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţă şi
congestie hepatică, icter, inflamaţii digestive şi urinare, temperament bilios.
442. SUC DE COACĂZE ROŞII CU BUSUIOC ŞI DUDE

Fructele bine coapte (1 kg coacăze roşii, 300 g dude în pârg) luate de pe ciorchini şi spălate, se
storc (manual sau mecanic). Sucul se amestecă cu 1 vârf de cuţit pulbere de busuioc; se consumă
pur sau diluat cu apă (200 - 500 ml pe zi, de 3 ori).
Ajută în constipaţii. Poate fi folosit şi la acritul diferitelor preparate, înlocuind sucul de cătină,
de lămâie, oţetul în bucătăria fără foc.
443. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SUC DE COACĂZE ROŞII

Ingrediente: 1/4 varză albă, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură
de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de
nalbă (v. 2058), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089). Se pune în castron maceratul cu sucul de
coacăze roşii, se adaugă cremogenul (bine înmuiat cu 3 - 4 linguri de macerat), varza tăiată fideluţă
şi frecată bine în mâini (fără a fi stoarsă de suc), rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa
tăiată mărunt, pulberile.
444. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SUC DE COACĂZE ROŞII

Ingrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mărar cu leuştean, 500 ml suc de coacăze roşii (v.
2092). 1 l macerat de trifoi roşu, 75 ml ulei, 2 linguri de cremogen (v. 2019).
În castron se pune maceratul cu sucul de coacăze roşii, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe,
rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, cremogenul şi uleiul.
445. COACĂZE ROŞII PE SOS - MAIONEZĂ

Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 200 ml ulei,
1 ceapă mare de apă, 100 g creson de fântână, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din
Gălbenuşurile crude se amestecă bine şi se picură ulei până se încorporează întreaga cantitate.
Se toarnă în platou (după ce s-au amestecat cu pulberile) iar deasupra se aşează coacăzele (care au
fost luate de pe ciorchini) puse în grupuri. Se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt, iar pe margini se
aranjează (în formă de ghirlandă) cresonul.
446. COACĂZE ROŞII PE SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la precedenta, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10
ouă de prepeliţă (v. 7).
447. COACĂZE ROŞII CU SOS - MAIONEZĂ DE POST

Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de ţelină (v.
2086), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),
1 legătură de mărar cu salvie, 1 mână de frunze fragede de tătăneasă, 2 linguri tărâţe. Cremogenul
se înmoaie cu sucul de ţelină peste care se adaugă tărâţa, pulberile şi se toarnă în platou. Deasupra
sosului, se aşează în grupuri mici, coacăzele. Peste ele se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pe
margini se decorează cu frunze de tătăneasă sau de lucernă, tăiate fideluţă.
448. COACĂZE ROŞII PE SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE

Se prepară sosul - maioneză, ca la reţeta precedentă, se adaugă 2 linguri de pulbere de
măceşe (v. 2078) sau de căline, care colorează sosul într-o frumoasă nuanţă de roşu.
72
449. COACĂZE ROŞII PE SOS ALB
Ingrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 400 g smântână dulce, 2 linguri făină de
ovăz (v. 2081) sau de hrişcă, 1 legătură frunze de fenicul cu frunze fragede de morcov şi păstârnac,
câteva frunzişoare de salvie.
Smântâna se amestecă cu făina şi se toarnă în platou; peste ea se pun coacăzele roşii în
grupuri mici. Deasupra se presară frunzişoare fragede de salvie, tăiate fideluţă, iar pe margini se
decorează cu verdeţurile tăiate fideluţă.
450. COACĂZE ROŞII PE SOS ROZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu suc de sfeclă
roşie (v. 2082) care se adaugă puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz bombon.
451. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI TĂRÂŢE
Ingrediente: 300 ml suc extras din coacăze roşii bine coapte, 2 - 3 linguri de miere, 3 linguri
cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau
portocală, tărâţe, câteva frunzişoare fragede de salvie.
Cremogenul se înmoaie cu sucul, se adaugă mierea, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe (cât
cuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Crema se pune în cupe (pahare cu picior sau farfurioare
de compot) şi se ornează cu bobiţe de coacăze roşii, aşezate în formă de strugure şi frunzişoare
fragede de salvie, de busuioc sau mentă.
452. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI CREMOGEN

Se prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 5 - 6 linguri de
cremogen (v. 2019).
453. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 150 g suc de coacăze roşii, 200 g smântână dulce, 2 -3 linguri de miere, 2 linguri
de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de cremogen (v. 2019), câteva
frunzişoare fragede de melisă sau busuioc, 1 mănâ de petale roz de trandafiri, tărâţe. Se amestecă
sucul cu smântâna, se adaugă cremogenul, coaja de lămâie, romul, o parte din petalele de trandafir
tăiate fideluţă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Se pune în cupe, se
decorează cu frunzişoare de melisă şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
454. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE ROŞII

Ingrediente: 500 g coacăze roşii bine coapte, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă tinctură de
muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 de lămâie sau portocală.
Coacăzele mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă bine cu mierea, tinctura, coaja de
lămâie, frişca bine bătută (fără zahăr) uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forma specială pentru
îngheţată şi se dă la congelator. Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă atât de bine ca cele
preparate cu zahăr dar sunt mult mai sănătoase pentru organism (zahărul fiind cancerigen).
455. NECTAR DIN COACĂZE ROŞII CU GĂLBENUŞ

Ingrediente: 250 ml suc de coacăze roşii, 250 ml suc de morcovi, 1 linguriţă de miere, 1 lingură
de cremogen, 1 gălbenuş de ou crud.
Toate ingredientele se amestecă bine. Nectarul se bea imediat cu paiul.
456. NECTAR DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară nectarul din coacăze roşii ca la reţeta precedentă, în afară de gălbenuşul de ouă de
găină care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
457. COACĂZE ROŞII CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg de coacăze roşii, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. În continuare se
procedează ca la 406 (Cireşe conservate în miere).
... Coacăze negre

Fructele de coacăze negre sunt cele mai bogate (dintre toate fructele) în vitamina C. Mai
conţin: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu.
După cum se vede, conţin o mare bogăţie în elemente minerale, mai ales alcalinizante
(Potasiu, Magneziu, Calciu), în care raţia noastră zilnică este adesea mai săracă. De asemeni, mai
73
conţin acizi liberi (malic, emulsină, pectină), pigmenţi antoceanici şi flavonici.
Frunzele sunt de asemeni bogate în vitamina C.
Sunt indicate în: reumatism, artritism, gută, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală,
surmenaj, anghină.
458. SUC DE COACĂZE NEGRE CU LEVĂNŢICĂ

Fructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă imediat, amestecat cu 1
vârf de cuţit de pulbere de levănţică, în amestec cu apă. Cojile şi seminţele de cocăze se usucă rapid
la soare sau în poduri (de casă) cu acoperiş de tablă.
Se păstrează în săculeţ de pânză, etichetat, în cămară, pentru prepararea ceaiului.
459. COACĂZE NEGRE PE SOS ALB

Ingrediente: 250 - 300 g coacăze bine coapte, 400 g smântână, 2 linguri făină de hrişcă (v.
2018) sau de orez (v. 2017), 1 mână petale roşii de trandafir, 1 legătură de mentă cu busuioc, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2
linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074). Smântâna se amestecă cu făia şi pulberile, se toarnă în
platou iar peste ea se pun coacăzele (în grupuri mici). Deasupra se presară verdeaţă şi petale de
trandafir tăiate fideluţă.
460. COACĂZE NEGRE PE SOS ROZ

Se prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu făina se adaugă
în smântână puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz bombon.
461. COACĂZE NEGRE PE SOS GALBEN

Ingrediente: 250 - 300 coacăze negre bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi,
2 gălbenuşuri de ouă de găină, câteva frunze de salvie sau levănţică, 5 - 6 flori roz de nalbă de
grădină.
Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcov şi cele 2 gălbenuşuri puse pe rând. Se
toarnă în platou, deasupra se aşează în ordine (cât mai estetic) coacăzele negre; apoi verdeţurile
(tăiate mărunt) şi petalele de nalbă (tăiate fideluţă).
462. COACĂZE NEGRE PE SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de cremogen se colorează într-o nuanţă de
roşu, cu 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).
463. COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară sosul ca la 461, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă
de găină înlocuiete cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
464. COACĂZE NEGRE PE SOS VERDE

Se prepară sosul ca la 459, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă suc de orz
verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită de vernil.
465. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 100 ml suc de coacăze negre, 200 ml lapte nefiert, 5 linguri tărâţe, 2 linguri
cremogen (v. 2019), 2 - 3 linguri de miere, 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva
frunzişoare de măghiran. Se înmoaie cremogenul cu sucul de coacăze, se adaugă laptele, mierea,
tărâţa, coaja de lămâie; se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară frunzişoare
de măghiran iar peste ele câteva coacăze negre.
466. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU CREMOGEN

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în
compoziţie 5 linguri de cremogen (v. 2019) şi 2 linguri tărâţe.
467. CREMĂ DE COACĂZE CU GĂLBENUŞ

Se prepară crema ca la 465, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în compoziţie 175
ml suc de morcovi, adăugând 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină.
74
468. CREMĂ DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, aceleaşi produse, în afară de cele 2 gălbenuşuri care
se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
469. COMPOT DE COACĂZE COMBINAT

Ingrediente: 200 g coacăze negre, 100 g zmeură, 100 g coacăze roşii, 100 g dude albe, 1/2
linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v, 2105), 2 - 3 linguri de miere, 300 ml suc de mere. Se
amestecă sucul cu mierea, tinctura şi se toarnă peste fructele care au fost puse în compotieră.
470. SALATĂ DE COACĂZE NEGRE COMBINATE

Ingrediente: 100 g coacăze negre, 100 g căpşuni sau frăguţe, 150 g zmeură. Fructele bine
coapte se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă un sirop preparat din: 2 - 3 linguri miere
amestecată cu 2 linguri de rom şi 2 linguri suc de orz verde (v. 2079).
471. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE NEGRE CU ZMEURĂ
Ingrediente: 250 g coacăze bine coapte, 250 g zmeură bine coaptă, 2 linguri de rom, 250 g
miere, 300 g frişcă bătută (fără zahăr).
Fructele date la mixer se amestecă cu mierea, romul şi frişca (uşor de jos în sus, ca să nu se
lase). Se toarnă în forma specială pentru îngheţată şi se dă la congelator.
472. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU FRĂGUŢE

Ingrediente: 300 g suc de coacăze negre, 200 g suc de frăguţe, 1 lingură miere, 1 lingură
cremogen (v. 2019), 1 gălbenuş crud de ou de găină. Se amestecă bine toate produsele şi se
consumă imediat, băut cu paiul.
473. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul oului
de găină care este înlocuit cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
474. COACĂZE NEGRE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg coacăze negre, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Se procedează în
continuare ca la 406 (cireşe conservate în miere).
... Cresonul
Cresonul conţine Fier, Fosfor, Mangan, Arsenic, Cupru, Zinc, Iod, Calciu,
ulei sulfo - azotat, vitaminele (C, A, B, PP, E) şi caroten (extract amar).
Acest aliment - medicament este supranumit sănătatea corpului, având proprietăţi comune cu
ridichea neagră, hreanul, varza...
Astfel, are o acţiune remarcabilă, mai ales la nivelul ficatului, al intestinului, al aparatului
pulmonar, al tegumentului şi frunzelor, al articulaţiilor...
Trebuie atenţie la dozare deoarece este greu tolerat de unele stomacuri şi de asemenea poate
provoca fenomene de cistită. Dar în acest caz, se micşorează dozele. Atenţie la cresonul sălbatic ! -
afectat de dejecţiile oilor - poate transmite, la om, parazitul "duva" ficatului (parazit hepatic); deci,
nu trebuie recoltat cresonul din flora spontană, care creşte la marginea râurilor şi pâraielor, care
străbat păşunile râurilor.
În uz intern este indicat în inapetenţe, astenii, limfatism, scorbut, anemie, tuberculoză,
bronşite, afecţiuni pulmonare, dermatoze (eczemă, râie, pecingine), litiaze biliare, afecţiuni hepatice,
litiaze urinare, afecţiuni urinare (retenţia urinei), reumatism, paraziţi intestinali, hidropizie, diabet,
toate formele de cancer.
În uz extern: alopecii, afecţiuni ale pielii craniului, plăgi atone, ulcere.
ATENŢIE !
Se folosesc în stare proaspătă atât sucul extras cât şi planta.
475. SUC DE CRESON

Cresonul proaspăt recoltat se dă la extractor. Se consumă 60 - 150 ml pe zi, pus în puţină apă
sau supă rece (100 ml dimineaţa la trezire); este vermifug, indicat în cură de dezintoxicare şi de
frumuseţe.În retenţia de urină - 50 ml suc de creson, 50 ml ulei de migdale dulci sau ulei de măsline
(în părţi egale).
75
476. PASTĂ DE CRESON CU CEAPĂ
Ingrediente: 150 g creson, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe, 2 gogoşari.
Cresonul, ceapa şi hasmaţuchiul se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cu pulberile,
tărâţa (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu
felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon.
477. PASTĂ DE CRESON CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.
478. PASTĂ DE CRESON CU RIDICHI

Se prepară ca la reţeta precedentă ( v. 476), adăugând 150 g ridichi rase fin.
479. PASTĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară pasta ca la 475, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g varză
murată, bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă.
480. SALATĂ DE CRESON CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 200 g creson, 150 g muguri fragezi de lucernă, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină
(v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 mână de petale
roşii de trandafir.
Cresonul şi lucerna bine spălate se taie fideluţă, ceapa se taie julien şi verdeaţa mărunt; se
amestecă cu pulberile, uleiul şi sucul de cătină. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate
fideluţă.
481. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de lucernă care se
înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă.
482. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 250 g creson, 150 g varză murată (v. 1958), 75 g morcovi, 125 g ceapă, 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1
legătură de salvie cu hasmaţuchi, 1 legătură tărâţe, 50 ml ulei.
Cresonul, ceapa şi varza se taie fideluţă. Toate cele 3 produse se amestecă cu morcovul ras,
pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
483. SALATĂ DE CRESON CU NAPI MURAŢI

Se prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care se
înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958).
484. CIORBĂ DE CRESON CU SUC DE ROŞII

Ingrediente: 275 g creson, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
felie de sfeclă roşie, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri de smântână, 1 legătură
pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva flori roşii de nalbă
de grădină.
Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare,
ceapa tăiată mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna; deasupra se presară verdeaţă tăiată
mărunt şi petale de flori tăiate fideluţă.
485. CIORBĂ DE CRESON CU OUĂ DE PRELEIŢĂ ŞI URZICI

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că cele 2 gălbenuşuri se înlocuiesc cu 10
gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, înlocuind 100 g creson cu 75 - 100 g urzici tăiate cât se poate de
mărunt.
76
486. CIORBĂ DE CRESON CU FRUNZE DE TEI
Ingrediente: 150 g creson, 125 g frunze fragede de tei (recoltate în prima jumătate a lunii mai),
1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare_v. 1958), 75 ml ulei, 1 legătură leuştean cu
asmaţuchi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),
câteva petale roz de trandafir sau petale de păpădie.
Maceratul (v. 2041) şi zeama de varză (v. 1958) se pun în castron; se adaugă cresonul şi
frunzele de tei (fără codiţe) tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile
tăiate mărunt, uleiul, pulberile şi deasupra petale de păpădie sau de trandafir tăiate fideluţă.
487. CIORBĂ DE CRESON CU MĂCRIŞ

Ingredientele sunt cele de la reţeta precedentă, se prepară la fel cu deosebirea că în loc de
frunze fragede de tei se adaugă frunze de măcriş.
488. CIORBĂ DE CRESON CU CASTRAVEŢI MURAŢI

Ingrediente: 200 g creson, 2 catraveciori muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie de
ţelină, 1 l macerat de mere pădureţe, 500 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere din
1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu leuştean. Ambele feluri de macerat se
pun în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, castraveţii (cubuleţe), ceapa măruntă,
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin.
489. CIORBĂ DE CRESON CU RIDICHI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, însă castraveţii muraţi se
înlocuiesc cu 150 - 200 g ridichi rase.
490. CIORBĂ DE CRESON CU DOVLEAC

Se prepară ca la 488, cu aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţi care se înlocuiesc cu 150 -
200 g dovleac ras, care a fost păstrat în congelator (v. 2011).
491. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CONOPIDĂ

Ingrediente: 300 g creson, 250 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
felie de sfeclă roşie, 4 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
legătură verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 1.5 l macerat de trifoi roşu.
Cresonul, conopida, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se pun în
castronul cu macerat de trifoi roşu (v. 2048); se mai adaugă pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
492. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU GULLI

Ingredientele sunt aceleaşi ca la precedenta reţetă, în afară de conopidă care este înlocuită cu
gutui; se prepară la fel.
493. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CARTOFI

Ingrediente: 300 g creson, 250 g cartofi, 1 ceapă, 2 - 3 frunze de varză dulce, 1 morcov, 1
pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 linguri tărâţe, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 3 - 4 linguri smântână, 1.5 l macerat
de urzici (v. 2050), 1 mână de petale roşii de trandafir.
Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, cartofii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite
(manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile iar deasupra verdeţurile tăiate
494. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai
că cele 2 gălbenuşuri de ouă de gâină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
77
495. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU NAPI
Se prepară ca la 493, aceleaşi ingrediente, în afară de cartofi care se înlocuiesc cu napi. Napii
sunt buni de consumat numai atunci când se scot direct din pământ, în octombrie sau martie.
496. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI MIERE

Ingrediente: 350 g creson, 350 g ţelină, 350 g mere, 1 linguriţă de miere, 1 lingură pulbere de
măceşe (v. 2078) sau căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceaşcă de
smântână, 4 linguri de tărâţe, 1 legătură mentă cu busuioc, 1.5 l macerat de mere (v. 2056).
Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, ţelina, merele (cu tot cu coajă) mărunţite
fin, mierea, pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fideluţă.
497. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 300 g creson, 250 g varză albă, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felioară
de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 ml ulei, 1 linguriţă
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 1
legătură de leuştean cu cimbru, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi).
Cresonul, varza, ardeiul, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se
pun în castronul cu macerat în care se mai adaugă: pasta de roşii, pulberile, tărâţa, usturoiul pisat şi
uleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.
498. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza albă este
înlocuită cu varză roşie, iar în loc de usturoi pisat se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea
de sticlă.
499. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC (I)

Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe), 600 g brânză de
vaci, 350 g unt, 1 legătură hasmaţuchi cu rosmarin, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019), tărâţe, 550 g ţelină, 1
ceapă, 200 g păstârnac, 2 -3 linguri făină de orez (v. 2017), 1 mână de petale roşii de trandafir sau 1
lingură seminţe de in.
Cresonul, frunzele de fag, hasmaţuchiul, rosmarinul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau
mecanic); se amestecă cu pulberile, cremogen (cât cuprinde), 1 lingură de cremogen şi 150 g unt
frecat spumă. Separat, ţelina şi păstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu brânza de vaci
proaspătă care a fost dată prin sită, făina de orez, cremogenul (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat
spumă.
O jumătate din compoziţia cu ţelină se pune pe tortieră şi se tasează frumos; se adaugă
compoziţia cu creson, apoi partea a doua de compoziţie cu ţelină. Se tasează uniform pe întreaga
suprafaţă, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă sau seminţe de in. Se dă la rece
2 - 3 ore, se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon sau salată de
roşii.
500. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC II

Se prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci,
care se înlocuieşte cu caş de capră, ras pe răzătoarea de sticlă sau trecut prin maşina de tocat cu
sită deasă..
501. TORT APERITIV DE CRESON CU RIDICHI

Se prepară ca al 499, cu aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu aceeaşi
cantitate de ridichi mărunţite fin.
502. TORT CU CRESON ŞI MORCOVI

Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe, recoltate în prima
jumătate a lunii mai), 3 linguri rom, coaja rasă de la o lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2104), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 600 g unt, 1
78
lingură seminţe de mac, cremogen (v. 2019), tărâţe sau făină de hrişcă (v. 2018), 4 gălbenuşuri de
ouă de găină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 legătură de mentă cu busuioc şi rosmarin,
miere, 650 g morcov.
Cresonul, frunzele de fag, menta, busuiocul şi rosmarinul se mărunţesc fin (manual sau
mecanic), se amestecă cu romul, o parte din coaja de lămâie, tărâţe (cât cuprinde), puţină miere
(după gust) şi 150 g unt frecat spumă.
Separat, morcovul (bine mărunţit) se amestecă cu gălbenuşurile, tinctura, pulberea de
scorţişoară, coaja de lămâie, pulberea de măceşe, puţină miere (după gust), cremogen (cât)
cuprinde şi 250 g unt frecat spumă.
Se pune pe tortieră jumătate din compoziţia cu morcovi, se tasează, se aşează apoi compoziţia
cu creson iar deasupra partea a doua din compoziţia cu morcovi.
Se îmbracă cu cremă de unt, peste care se presară seminţele de mac, in, anason sau fenicul.
Se dă la rece 2 - 3 ore ca să se întărească untul; se serveşte tăiat în formă de raze.
503. TORT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Aceleaşi ingrediente, aceleaşi mod de preparare, în afară de cele 4 ouă de găină care se
înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă.
504. TORT CU CRESON CONSERVAT ÎN MIERE

Se poate pregăti în cursul iernii cu creson conservat în miere ( ca la reţeta de mai jos ), bine
scurs de siropul din el şi amestecat cu aceleaşi ingrediente de mai sus. Compoziţia cu morcovi se
prepară la fel ca la aceeaşi reţetă.
505. CRESON CONSERVAT ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg creson de fântână, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.
Cresonul se taie fideluţă, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă mierea
peste el. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea
astfel 6 săptămâni, agitându-l zilnic. Când a expirat acest termen se scoate cresonul cu ajutorul unei
palete şi se pune într-un borcan potrivit ca mărime.
Se poate servi ca dulceaţă sau pentru diferite preparate, se poate folosi ca ornament, ca
umplutură la torturi preparate ca la reţeta precedentă ş. a.
Mierea, care s-a transformat în sirop de creson, se poate folosi la diferite preparate dulci,
lichioruri, nectaruri, compoturi etc; după ce s-a scos cresonul, se toarnă în sticle, deasupra se pune
un deget de alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.
506. CREMĂ DE CRESON CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 150 g creson macerat în miere (v. 505), 100 g germeni de soia (v. 2026), 5
linguriţe de cremogen (v. 2019), 300 g suc de mere dulci, 1/2 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),
1 linguriţă de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de tărâţe, 2 ouă de găină, 2
linguri vişine conservate în miere - iarna (v. 406), vişine proaspete - vara.
Germenii de soia se limpezesc în 2 - 3 ape, se pun într-un şervet gros de bucătărie, se
înfăşoară de câteva ori ca să se zvânte boabele, apoi se amestecă cu puţină tărâţe sau făină de
hrişcă şi se râşnesc prin râşniţa de măcinat nuci.
Se amestecă cresonul cu sucul de mere (v. 2102), cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină,
cremogenul, romul, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe, cât cuprinde. Se potriveşte de dulce cu puţină
miere după gust.
Crema obţinută se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra se pune puţin albuş
(care a fost bătut spumă tare fără zahăr) iar peste el se aşează câte 3 - 4 vişine.
507. CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară în acelaşi fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele
2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
... Dovlecel şi dovleac turcesc

Se cunosc numeroase specii şi varietăţi de dovleac, cărora li se mai spune şi bostan (v. bostan
- dovleac). Conţine aceleaşi elemente şi este eficient în aceleaşi afecţiuni şi preparate culinare.
79
Dovleacul sau bostanul turcesc are coaja cenuşie şi se foloseşte mult în alimentaţie sub diferite
forme (preparatele din dovleac se prepară fără sare).
Dovlecelul se poate consuma crud, întreg sau ras, în amestec cu alte produse crude, aşa cum
reiese din reţetele descrise mai jos.
508. PASTĂ DE DOVLECEL CU SALVIE

Ingrediente: 350 g dovlecei foarte tineri, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de salvie
cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale de trandafir roşii,
tărâţe.
Se aleg dovleceii cei mai fragezi, se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa,
se amestecă cu dovleceii raşi la care se adaugă pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat
spumă. Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu frunzele fragede de salvie
şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
509. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai adaugă în
compoziţie 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi.
510. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta 508, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă o lingură de
hrean ras amestecat cu puţină sfeclă roşie (pentru culoare).
511. PASTĂ DE DOVLECEI CU GĂLBENUŞURI

Ingrediente: 350 g dovlecei tineri, 200 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mentă cu busuioc,
2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071, 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze
fragede de ţelină, tărâţe.
Se aleg dovleceii cărora abia le-a căzut floarea, se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa
tăiată mărunt odată cu verdeaţa, gălbenuşurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat
spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust.
512. PASTĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă ( v. 7).
513. PASTĂ DE DOVLECEI CU BRÂNZĂ

Ingrediente: 350 g dovlecei tineri, 100 g unt, 150 g brânză proaspătă de vaci, 1 linguriţă boia
dulce de ardei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz, 1 legătură de
pătrunjel cu mărar, 1 gogoşar.
Dovleceii se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, brânza trecută prin sită,
pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se
decorează cu felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon.
514. CIORBĂ DE DOVLECEI CU VARZĂ

Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de
sfeclă roşie, 2 - 3 frunze de varză albă, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gălbenuşuri
de ouă de găină sau 3 linguri de smântână.
Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, varza tăiată fideluţă, gălbenuşurile crude sau smântâna.
515. CIORBĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri care sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
516. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SPANAC

80
Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 g
spanac, 1/2 l suc de coacăze, roşii (v. 2089), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere din
1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu tarhon. Se pune în castron maceratul
cu sucul, în care se adaugă dovlecelul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, spanacul tăiat fideluţă,
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
517. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SUC DE AGURIDĂ

Ingrediente: 250 g dovlecei, 1 1 ceapă, 1 ardei gras, câteva frunze de ştevie, 3 -4 roşii, 1
legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 linguriţă pulbere
din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.
Dovleceii se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi suc, se mai adaugă ardeiul
gras, roşiile, ştevia şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi uleiul.
518. CIORBĂ DE DOVLECEI CU GULIOARE
Ingrediente: 200 g dovlecei tineri, 350 gulioare, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 felie de
ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 75 ml
ulei, 1/2 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Dovleceii, gulioarele şi ţelina se dau pe răzătoare şi
se pun în castronul cu macerat; se mai adaugă prazul şi ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile şi verdeaţa
tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
519. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MĂCRIŞ

Ingrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g măcriş, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de
pătrunjel cu mărar şi tarhon, 2 gălbenuşuri sau 2 linguri de smântână, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v.
2048), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se
pune în castron; se daugă dovleceii, măcrişul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau
mecanic), pulberile, tărâţa, gălbenuşurile sau smântână, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
520. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuri
de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
521. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU URZICI

Se prepară ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care se
înlocuieşte cu urzici, iar oul sau smântâna, cu 100 ml ulei.
522. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care
se înlocuieşte cu muguri de lucernă.
La fel se poate prepara o supă - cremă gustoasă din muguri fragezi şi flori de trifoi roşu, alb, de
frunze fragede de tătăneasă, de frunze fragede de patlagină, de podbal ş.a.
523. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ

Ingrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g ţelină, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură
de leuştean cu pătrunjel, 200 g smântână, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).
Maceratul se pune în castron; se adaugă dovleceii, ţelina, prazul, ardeiul gras, roşiile fin
mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
524.SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai
adaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi.
525. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară supa - cremă ca la reţeta 522, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai
81
adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
526. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ ŞI MERE

Ingrediente: 250 g dovlecei fragezi, 200 g ţelină, 1 ceapă, 200 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3
- 4 linguri tărâţe, 1 legătură de salvie, mentă şi măghiran, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
alge, 75 ml ulei, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se prepară ca la
523, adăugând şi mere mărunţite fin (cu tot cu coajă), iar deasupra se presară petale roşii de
527. DOVLECEI CU SOS DE ROŞII

Ingrediente: 400 g dovlecei, 1 ceapă mare de apă, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude
(v. 2063), 1 legătură de mentă cu busuioc, 2 linguri făină de ovăz sau de hrişcă, 2 linguri de tărâţe, 4
- 5 linguri macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
Dovleceii (aleşi foarte tineri) se dau pe răzătoare sau se taie felioare subţiri (după gust), ceapa
se taie mărunt, se amestecă ambele produse, la care se adaugă pulberile şi tărâţa. Se pune
compoziţia pe platou în strat subţire, peste ea se toarnă sosul preparat din smântână, pasta de roşii
crudă, făina de ovăz (şi dacă este prea îngroşată se adaugă puţin macerat de tărâţe sau lapte
nefiert). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
528 DOVLECEL CU SOS ALB

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşii
care se înlocuieşte cu smântâna (în total 450 g), iar făina de ovăz se înlocuieşte cu făină de orez (v.
2017). Deasupra se presară odată cu verdeaţa tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir tăiate
fideluţă.
529. DOVLECEI CU SOS ROZ BOMBON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul se colorează
în roz bombon, nuanţa dorită, cu puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082), iar deasupra se presară câteva
frunzuliţe de măghiran sau salvie tăiate fideluţă.
530. DOVLECEI CU SOS VERNIL

Se prepară ca şi dovleceii cu sos alb, sos care se colorează în vernil (nuanţa dorită) adăugând
puţin suc de orz verde (v. 2079).
531. DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta 527, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele smântână, în
compoziţie se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
532. DOVLECEI CU SOS MAIONEZĂ

Ingrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 fir de praz, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 - 300 ml
ulei, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de
verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede de
ţelină şi fenicul, 2 linguri tărâţe.
Dovleceii se rad sau se taie felioare (după dorinţă), se amestecă cu pulberile, prazul tăiat
fideluţă odată cu ardeiul gras şi se aşează pe platou, în strat uniform. Peste el se toarnă sosul -
maioneză care se prepară din: gălbenuşurile de găină amestecate cu muştarul, sucul de cătină şi
uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe
margine se decorează cu felii de roşii.
533. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (I)

Ingrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1/2
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 5 linguri
cremogen (v. 2019), 1 lingură de tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 10 - 15
măsline negre desărate complet (v. 1988).
82
Dovleceii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi
se aşează pe platou, în strat uniform. Peste aceasta se toarnă sosul - maioneză (de post) preparat
din cremogen amestecat cu suc de morcovi, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca
la maioneză).
Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt; pe margini se decorează cu măsline negre şi foi
de salată verde.
534. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în sos 1
- 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), de scoruşe (v. 2077) sau de căline (v. 2076) care colorează
maioneza într-o nuanţă frumoasă de roşu dându-i totodată şi un gust cu totul deosebit.
335. DOVLECEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ

Ingrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g brânză de vaci proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1
legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir (7
- 8 flori), 1 lingură tărâţe, 50 g unt.
Dovleceii se despică în 2 pe lungime şi li se scoate uşor miezul (care se foloseşte la alte
preparate culinare). Separat se trece brânza prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, tărâţa,
pulberile, 1/2 din verdeaţă, tăiată mărunt şi untul frecat spumă.
Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe un postament din petale de
trandafir, puse în prealabil în platou.
Pe deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
536. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCI
Ingrediente: 5 - 6 dovlecei , 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă mare
de apă, tărâţe, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de
salată verde, 1 legătură de morcov cu pătrunjel.
Dovleceii se pregătesc pentru umplut ca la reţeta precedentă. Separat se taie mărunt
ciupercile odată cu ceapa, se amestecă cu uleiul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât
cuprinde). Aceasta serveşte la umplerea dovleceilor care se aşează pe un postament din salată
verde, pusă în prealabil în platou. Se decorează după fantezia gospodinei.
537. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCI

Ingrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1980), 1 ceapă
mare de apă, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu cimbru, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g petale roşii de nalbă de grădină sau flori roşii de trifoi. Dovleceii
se pregătesc pentru umplut ca la 535.
Ciupercile macerate se toacă mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile,
uleiul şi tărâţa (cât cuprinde). Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe un
postament din petale de flori de nalbă de grădină, trifoi roşu sau salată verde de sezon, care au fost
aşezate în prealabil în platou.
538. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU SUC DE ROŞII

Ingrediente: 300 g dovleac turcesc, 1.5 l suc de roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
ceapă de apă, 1 legătură de salvie cu levănţică, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii
de alge.
Sucul de roşii se pune în castron, se adugă dovleacul (curăţat de coajă) ras, împreună cu
rădăcinoasele, pulberile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt şi uleiul.
539. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ZER

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de roşii care
se înlocuieşte cu zer foarte proaspăt.
540. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 500 g dovleac turcesc, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 100 g germeni de
83
soia (v. 2026), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 pulbere de ardei gras (v. 2074), 4 - 5 linguri tărâţe. Se
pune maceratul în castron; se adaugă dovleacul curăţat şi mărunţit fin (manual sau mecanic)
împreună cu rădăcinoasele, prazul şi germenii de soia la care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul,
iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Cine doreşte poate adăuga 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v.
2075) care - i dă o aromă deosebit de plăcută.
541.SUPĂ -CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE FASOLE
care se înlocuiesc cu 200 g germeni de fasole (v. 2027).
542. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GUTUI

Ingrediente: 250 g dovleac, 250 g gutui, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 foi de varză albă, 1
ceapă de apă, 1.5 l macerat de lucernă, 100 ml ulei, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe.
Maceratul se pune în castron, se adugă dovlecul, gutuile, morcovul, ţelina, varza şi ceapa,
mărunţite fin (manual sau mecanic). Se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt.
543. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU NAPI

Ingrediente: 250 g dovleac, 250 g napi, 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1.5 l macerat
de trifoi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii
de alge, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 4 - 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei. Se pune maceratul în
castron, se adaugă dovleacul, napii, rădăcinoasele, prazul mărunţit fin (manual sau mecanic),
pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
544. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU GĂLBENUŞURI

Ingrediente: 550 g dovleac, 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii,
1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură
verdeaţă, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053, 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul se
pune în castron, se adaugă dovleacul, roşiile, prazul, varza, morcovul şi ţelina mărunţite fin (manual
sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul bine amestecat cu gălbenuşurile, iar deasupra verdeaţa tăiată
mărunt.
545. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
546. SUPĂ-CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 4 - 5 bulbili (căţei)
de usturoi fin pisaţi.
547. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară întocmai ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 1 felie de
sfeclă roşie rasă fin odată cu hreanul şi 1 lingură de pulbere de cătină (v. 2075).
548. SALATĂ DE DOVLEAC CU VARZĂ MURATĂ
Ingrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
hasmaţuchi cu cimbru, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguri tărâţe, 75 - 100 ml ulei, 3 - 4 roşii sau gogoşari.
Dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, varza se stoarce
bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu
produsul de mai sus la care se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul. Deasupra se decorează cu
felioare de roşii sau gogoşari şi verdeaţă de sezon.
84
549. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢI
Ingrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 100 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1
morcov. Dovleacul, morcovul şi napii se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa,
se amestecă cu pulberile şi cu tărâţe (cât cuprinde şi uleiul). Se decorează după fantezia gospodinei
cu produsele ce le are la îndemână.
550. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢI ŞI SPANAC

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 100 g
spanac tăiat fideluţă. În loc de spanac se poate adăuga urzică, lucernă, trifoi, ştevie, frunze de soia
sau de tătăneasă, frunze de tei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede.
551. TORT APERITIV DE DOVLEAC TURCESC

Ingrediente: 500 g dovleac, 350 g unt, 4 ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 sfeclă roşie murată, 1 lingură de hrean ras, 2
linguri pastă de roşii crude, 1 legătură de tarhon cu leuştean, 1 lingură seminţe de anason sau de
negrilică, 1 ceapă mare de apă. Dovleacul ras fin se amestecă cu gălbenuşurile, pulberile din
seminţe de gogoşari, ceapa tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). O
jumătate din această compoziţie se pune pe tortieră, se tasează şi deasupra se pune compoziţia cu
sfeclă roşie care a fost mărunţită fin, amestecată cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul ras,
pasta de roşii crude (v. 2063), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează apoi partea
a doua cu compoziţia de dovleac, se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri
bătute spumă tare, peste care se presară seminţe de anason sau de negrilică. Se dă la rece pentru 2
- 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon.
552.TORT DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SFECLĂ ROŞIE

Se prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
cele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă (v. 7).
553. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 100 g dovleac ras fin, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 ceaşcă de
smântână, 1/2 pahar macerat de tărâţe (v. 2041) sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după
gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 1 vârf de
cuţit scorţişoară (pulbere), 2 linguri cireşe negre proaspete sau macerate în miere. Dovleacul se
amestecă cu cremogenul, maceratul, smântâna, mierea, coaja de portocală sau lămâia şi tărâţe (cât
cuprinde). Se pune în cupe deasupra cărora se pun cireşele.
554. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU CREMOGEN

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în
compoziţie 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde).
555. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ALUNE

Ingrediente: 200 g dovleac ras fin, 150 g alune, tărâţe, 2 ouă de găină, 1 ceaşcă suc de
morcovi, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere de
scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran
sau de mentă.
Dovleacul se amestecă cu alunele măcinate sau tăiate cu cuţitul, gălbenuşurile, sucul de
morcovi, tinctura, pulberea, coaja de lămâie, mierea şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe,
deasupra se pune la fiecare câte puţin albuş bătut spumă tare peste care se presară seminţe de in,
mac, fenicul sau de negrilică, după dorinţă.
556. CREMĂ DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă
de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
557. CREMĂ DE DOVLEAC CU PULBERE DE MĂCEŞE

Se prepară crema ca la 554, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 1 lingură
85
pulbere de măceşe (v. 2078) sau 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077) care să coloreze într-o
frumoasă nuanţă de roşu şi să dea o aromă cu totul specială. Deasupra, se pune la fiecare cupă câte
puţină frişcă (fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac.
558. DOVLEAC CONSERVAT ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg dovleac ras, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.
Dovleacul se rade prin răzătoarea mare, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul. Se
toarnă mierea, se legă strâns, se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat
6 săptămâni având grijă ca borcanul să fie agitat zilnic. Se scoate dovleacul cu ajutorul unei palete şi
se pune în borcan de mărime potrivită.
Se poate servi drept dulceaţă sau se foloseşte pentru diferite preparate, decoraţii la torturi sau
alte dulciuri în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de dovleac, se toarnă în sticle,
se pune de un deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc răcoros, ferit de
lumină.
Se foloseşte combinat cu ceai (la rece) cu apă minerală sau sifon, la compoturi, salate dulci ş.a.
559. DOVLEAC CONSERVAT ÎN CONGELATOR

Pentru familiile care nu au condiţii de păstrare a dovleacului în beciuri sau alte încăperi, se
poate păstra ras, pus în punguţe de plastic (după numărul membrilor din familie), bine legate, puse
în congelator.
În timpul iernii poate fi folosit la tot felul de preparate care sunt enumerate mai sus, fără a-şi
schimba câtuşi de puţin gustul sau culoarea lui frumoasă de galben auriu.
560. SUC DE DOVLEAC

Sucul proaspăt extras din dovleac, luat câte un pahar în fiecare dimineaţă pe stomacul gol este
cel mai bun laxativ pentru organism.
... Dude (agude)

Duda conţine: apă, glucoză, zahăr invertit, acid liber, materii albuminoide,
materii pectice şi grase, săruri, gumă, materii insolubile, cenuşi, tanin,
cianină (materie colorantă), acid succinic, vitaminele B şi C.
Dudele sunt tonice, răcoritoare, depurative, laxative (la maturitate),
astringente (fructele verzi), antiscorbutice.
În uz intern se indică la următoarele afecţiuni: astenii, diateză hemoragică, constipaţii, enterită,
afecţiuni pulmonare.
În uz extern: anghine, stomatite, afte.
Frunzele de dud au proprietăţi antidiabetice. Sub formă de extract fluid, 30 - 50 picături
înaintea meselor.
561. SUC DE DUDE

Fructele de dud, bine coapte, se spală la un curent de apă şi se dau la extractor. Sucul obţinut
se consumă imediat, simplu sau în combinaţie cu alte sucuri de fructe. Ajută mult în constipaţii.
Pentru suc se folosesc dudele negre, roşii sau albe, separat sau la un loc, cu aceleaşi întrebuinţări.
562. CREMĂ DE TĂRÂŢE CU SUC DE DUDE

Ingrediente: 250 ml suc de dude, miere, tărâţe, 2 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau
portocală, 1 lingură de rom, câteva petale de trandafir. Sucul se amestecă cu cremogenul, coaja de
lămâie, romul, puţină miere (după gust) şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe, iar deasupra se
presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
563. CREMĂ DE CREMOGEN CU SUC DE DUDE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind tărâţa cu
cremogen (v. 2019).
564. CREMĂ DE ALUNE CU SUC DE DUDE
Ingrediente: 250 ml suc de dude, miere, 2 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), alune
răşnite, 2 gălbenuşuri de găină, 2 linguriţe tinctură de propolis, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau
portocală, 2 linguri cireşe macerate în miere (v. 406).
Sucul, proaspăt extras, se amestecă cu puţină miere (după gust), 2 linguri tărâţe, 2 linguri
86
cremogen, 2 gălbenuşuri, tinctura, coaja de lămâie şi alunele râşnite (cât cuprinde compoziţia). Se
pune în cupe şi se decorează cu cireşe conservate în miere.
565. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
566. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI GERMENI DE SOIA

Se prepară crema întocmai ca la 562, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 - 3 linguri germeni
de soia (2026).
567. CREMĂ DE DUDE CU CREMOGEN

Ingrediente: 250 dude bine coapte, miere (după gust), 1 lingură de tărâţe, cremogen (v. 2019),
1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2
albuşuri spumă, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină.
Dudele se mărunţesc fin, se amestecă cu tărâţa, tinctura, coaja de lămâie, mierea şi cremogen
(cât cuprinde compoziţia). Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut tare, iar peste el petale
de nalbă tăiate fideluţă.
568. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germenii
de soia sunt înlocuiţi cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate.
569. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE BOSTAN

Se prepară întocmai ca la 567, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germenii de soia se
înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite.
570. DUDE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg dude bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.
Dudele spălate bine, scurse de apă, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul peste care se
toarnă mierea, se leagă strâns, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea 6
săptămâni (având grijă să fie agitată zilnic). După acest termen, se scot dudele cu ajutorul unei
palete, se pun în borcan potrivit ca mărime, se leagă strâns şi se păstrează în loc răcoros şi ferit de
lumină. Mierea care s-a transformat în sirop de dude se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra
se pune un deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la cămară. Atât fructele cât şi siropul
se folosesc în diferite preparate culinare în bucătăria fără foc.
...Fasole verde
Se folosesc boabele, păstăile şi frunzele.
Conţin: protide, Fosfor, Potasiu, Fier, Calciu, vitaminele B, C, acid uric. Bolnavilor de gută li se
recomandă în cantităţi mici.
Fasolea este nutritivă, energetică, reconstituentă. E bine să se consume cu pieliţa ei (care
conţine fermenţi). Boabele sunt mai digeste dacă se amestecă cu
fasole verde şi se condimentează cu
pătrunjel, usturoi, cimbrişor, rozmarin,
cimbru de cultură, busuioc, dafin, salvie.
571. GERMENI DE FASOLE CU URZICI

Ingrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1
lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (busuioc, cimbru,
salvie), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură pătrunjel cu cimbrişor, tărâţe, 1
lingură suc de cătină (v. 2092). Germenii de fasole se limpezesc, se înfăşoară într-un ştergar gros de
bucătărie (care se răsuceşte de mai multe ori ca să se zvânte boabele), apoi se amestecă cu 2 - 3
linguri de tărâţe şi se mărunţesc (manual sau mecanic; de cele mai multe ori se râşnesc cu ajutorul
maşinii de râşnit nuci). Se amestecă cu urzicile, ceapa şi o parte din verdeaţă, care au fost tăiate
mărunt, pulberile, sucul de cătină, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fin.
572. GERMENI DE FASOLE CU SPANAC

87
Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă şi se prepară la fel, numai că urzicile se
înlocuiesc cu spanac.
573. GERMENI DE FASOLE CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu muguri
fragezi de lucernă, care la rândul lor se pot înlocui cu muguri fragezi de trifoi roşu sau alb.
574. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin
pisaţi.
575. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă în compoziţie
hrean ras, după gust.
576. GERMENI DE FASOLE CU CIUPERCI
Se prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, numai că urzicile se înlocuiesc cu
ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978).
577. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE

Ingrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 150 g unt, 1 legătură cimbru cu busuioc, 1/2
linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre
complet desărate (v. 1988), 1 fir de praz.
Germenii se pregătesc ca la 571, apoi se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiată
mărunt, pulberile, pasta de roşii, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează
pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
578. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, plus 150 g varză murată
(v. 1958) tăiată fideluţă (fără să fie spălată sau ţinută în apă, ci numai bine scursă).
579. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE CU NAPI MURAŢI

Se prepară germenii ca la reţeta 577, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g napi
muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare. Se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
580. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLE

Ingrediente: 150 g germeni de fasole (v. 2027), 75 g păstăi verzi de fasole, 250 g frunze de
fasole, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, petale
roşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 legătură cimbru şi pătrunjel.
Germenii se pregătesc ca la 575, se amestecă cu păstăile verzi (alese numai foarte tinere, fără
bobul format) bine mărunţite, ceapa şi verdeţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe,
cât cuprinde compoziţia. Se învelesc sărmăluţele în frunze fragede de fasole, frunze de tătăneasă
sau de spanac. Sărmăluţele se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir, puse în
prealabil pe platou.
581. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLE ŞI

SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI
Se prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în
compoziţie 100 g seminţe de floarea - soarelui bine mărunţite.
582. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE VARZĂ MURATĂ ŞI ALUNE

Se prepară germenii ca la reţeta 580, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g alune sau seminţe
de bostan (tăiate cu cuţitul); se învelesc în foi de varză murată (v. 1958).
583. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE TĂRÂŢE
Ingrediente: 250 g de frunze fragede de fasole, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri de
tărâţe, 300 ml lapte nefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
88
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură suc
de cătină (v. 2092), 1 ceapă.
Se aleg cele mai fragede frunze de fasole, se spală bine, se taie fideluţă şi se aşează în platou
în strat uniform; peste ele se pune ceapa tăiată peştişori, se toarnă sosul preparat din cremogen şi
tărâţe (amestecat cu lapte nefiert, muştar şi suc de cătină), pulberile şi uleiul (pus puţin câte puţin
ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
584. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE CREMOGEN

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de tărâţe cu 2
linguri de cremogen (v. 2019).
585. FRUNZE DE FASOLE CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta 593, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g varză murată, bine stoarsă
în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.
586. FRUNZE DE FASOLE CU GĂLBENUŞ

Se prepară sosul de cremogen cu 5 linguri şi 1 lingură de tărâţe, adăugând în compoziţie şi 2
gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra, odată cu verdeaţa, se presară şi câteva petale roşii de
trandafiri sau de flori de nalbă roşie de grădină, tăiate fideluţă.
587. FRUNZE DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară acelaşi sos cu cremogen ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară
de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.
7).
588. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI ZEAMĂ DE VARZĂ

Ingrediente: 200 g germeni de fasole (v. 2027), 500 ml zeamă de varză murată (v. 1958), 1
ceapă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, salvie, 1 l
macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072).
Germenii se pregătesc ca la 571, se pun în zeama de varză (care s-a pus în castron odată cu
maceratul), se mai adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, ardeiul fideluţă, rădăcinoasele date pe
răzătoare, pulberea şi uleiul.
589. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI SUC DE CORCODUŞE

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de zeama de varză
murată (moare) care se înlocuieşte cu 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085).
590. CIORBĂ CU FRUNZE DE FASOLE ŞI SUC DE AGURIDĂ

Ingrediente: 150 g frunze fragede de fasole (v. 2027), 150 g spanac, 1 legătură de hasmaţuchi
cu cimbru, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceapă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune în castron maceratul
împreună cu sucul de aguridă, se adaugă frunzele de fasole şi cele de spanac (tăiate fideluţă),
ardeiul, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
591. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE

Ingrediente: 300 g germeni de fasole (v. 2027), 1.5 suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă mare de
apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc şi cimbrişor, 4 - 5
linguri de tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Germenii se pregătesc ca la 575, se pun în sucul de roşii, în care se mai adaugă ceapa şi
verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul.
592. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU GĂLBENUŞ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul se adaugă în
compoziţie numai după ce a fost bine amestecat cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
593.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

89
Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
594. SUC DE PĂSTĂI VERZI DE FASOLE CU VARZĂ DE BRUXELLES

Păstăile de fasole verde, folosite pentru extragerea sucului, trebuie să fie foarte tinere, să nu
aibă boabele formate (deoarece acestea au o oarecare toxicitate). Sucul acesta este cel mai eficient
în tratarea diabetului. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că preparatele de
fasole verde (păstăi) pregătite în bucătăria fără foc ca şi varza de Bruxelles conţin elemente care
furnizează ingredientele necesare insulinei naturale produsă de pancreas. Diabeticii trebuie să
elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc de păstăi tinere de fasole
verde cu morcov, lăptucă şi varză de Bruxelles în cantitate de 1 l zilnic combinat cu o cantitate
suplimentară de suc din varză de Bruxelles, morcov şi spanac, alături de spălături ale intestinului
gros. Nu trebuie uitat că pentru diabetici, fasolea verde alături de alte produse enumerate mai sus,
în mod special varza de Bruxelles, este de un real folos.
595. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU MORCOVI

Ingrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 150 g morcovi, 1 ceapă mare de apă, 200 g
unt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude, 1/2 linguriţă pulbere de
seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe şi 2 gogoşari.
Se aleg păstăi verzi de fasole (fără să aibă format bobul), se mărunţesc fin odată cu morcovul,
ceapa şi verdeaţa (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, untul frecat
spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu
felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
596. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU SPANAC

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care este
înlocuit cu spanac bine mărunţit.
597. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU VARZĂ DE BRUXELLES

Se prepară pasta ca la reţeta 595, cu aceleaşi ingrediente, numai că morcovul este înlocuit cu
varză de Bruxelles fin mărunţită.
598. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU SUC DE ROŞII

Ingrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă de apă, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2
gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.
Se pune sucul în castron, se adaugă păstăile (fără bobul format) tăiate fideluţă cât se poate de
fin (chiar mărunţite la mixer), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare,
pulberile şi gălbenuşurile bine frecate cu ulei.
599. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
600. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU ZER

Se prepară ca la reţeta precedentă (598), cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de
roşii se foloseşte zerul proaspăt; pe lângă verdeaţă se mai adaugă şi o mână bună de muguri fragezi
de lucernă tăiaţi fideluţă.
601. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 250 g păstăi verzi de fasole, 1 ceaşcă de smântână, 1/4 varză albă, 1 ceapă, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc cu cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de
petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe.
Păstăile de fasole (tinere, fragede, fără bobul format) se mărunţesc fin odată cu rădăcinoasele,
90
varza, ceapa (manual sau mecanic). Se pune în castron maceratul de tărâţe (se adaugă produsele
mărunţite de mai sus, peste care se adaugă pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi smântâna; deasupra,
verdeţurile tăiate mărunt şi petalele tăiate fideluţă.
602. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SPANAC
Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, adaugînd odată cu celelalte
produse, în castron, 100 g spanac mărunţit.
603. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE TRIFOI

Ingrediente: 250 g de fasole verde tânără, 200 g germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir de praz, 4 - 5
verzişoare de Bruxelles, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 2 ardei graşi,
1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2075), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu cimbrişor de câmp,
1.5 l macerat de mere (v. 2056), 3 linguri cremogen (v. 2019), 3 linguri tărâţe, 100 ml ulei.
Se pune maceratul în castron, se adaugă păstăile (fragede, tinere, fără bobul format) fin
mărunţite, odată cu rădăcinoasele, germenii de trifoi, ceapa şi verzişoarele de Bruxelles. Se mai
adaugă cremogenul, tărâţa, pulberile, uleiul iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
604.SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE SOIA

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de trifoi care
se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026).
605. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (602), cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 5
gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul şi apoi se pun în castron.
... Floarea - soarelui

Este cea mai importantă plantă uleioasă care se cultivă în ţara noastră.
În scopuri alimentare (terapeutice) se folosesc seminţele care conţin 28 - 48 % substanţe
grase, din care se extrage uleiul comestibil. Uleiul conţine acizi graşi nesaturaţi (monosaturaţi - acid
oleic, polisaturaţi - acid linoleic); acizi graşi saturaţi (palmitic, stearic, arahic, lignoceric -
insaponifiabil); vitamine, fosfatide; gliceride.
Bogăţia uleiului cu acizi graşi polisaturaţi îl recomandă în cazurile de hipercolesterolemie şi de
arterioscleroză. Se iau 2 linguri dimineaţa la sculare şi înainte de masa de seară; se foloseşte mult la
preparatele culinare din bucătăria fără foc. Dintre oleaginoase, floarea - soarelui este cea mai bogată
în Calciu.
606. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI PRAZ

Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1 fir de praz mare, 250
g iaurt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu
frunze fragede de ţelină.
Seminţele de floarea - soarelui se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, iaurtul, pulberile, verdeaţa
tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează după
fantezia gospodinei (cu produsele pe care le are la îndemână).
607. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI URZICI

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g urzici mărunţite fin
care pot fi înlocuite cu muguri de lucernă sau trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de tei, ulm sau fag,
cu condiţia să fie foarte fragede (recoltate în prima parte a lunii mai).
608. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 200 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 200 g varză murată,
500 ml ulei, 1 ceapă de apă, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4
legătură de mentă cu salvie, 1/4 pahar de zer prospăt sau macerat de tărâţe (v. 2041).
Varza se scurge bine în mâini (nu se spală şi nu ţine în apă), se taie fideluţă (cât mai fin), se
amestecă cu uleiul, seminţele de floarea - soarelui măcinate, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt,
pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează cu felioare de ceapă şi verdeţuri de sezon.
91
609. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI ŞI NAPI MURAŢI (V. 1958)
Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se
înlocuieşte cu napi muraţi.
610. CIORBĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1.5 l zer proaspăt, 1
legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 ceapă de apă.
Zerul se pune în castron, se adaugă seminţele întregi de floarea - soarelui, rădăcinoasele date
pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile (felioare
subţiri) şi uleiul.
611. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, reducând rădăcinoasele la 1/2 din
cantitate, completând cu 5 - 6 frunze de varză albă, dulce tăiată fideluţă (frecată în mâini până se
înmoaie, fără să se scurgă de suc).
612. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU OU
Se prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă
2 gălbenuşuri care se amestecă bine cu uleiul. Gălbenuşurile (la nevoie) pot fi înlocuite cu 2 linguri
de smântână.
613.CIORBĂ DE SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 10
gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul.
614. SUPĂ - CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI GULII

Ingrediente: 250 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 450 g gulii, 150 g
ţelină, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ardei gras, 1.5 l macerat de
trifoi roşu (v. 2048), 75 ml ulei, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1 linguriţă pulbere de seminţe de
pulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe sau făină de hrişcă.
Maceratul se pune în castron, se adaugă seminţele măcinate, guliile, ţelina şi ceapa fin
mărunţită, ardeiul gras, pasta de roşii, pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt.
615.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI VARZĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care sunt înlocuite
cu varză roşie, fin mărunţită.
616.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL.-SOARELUI ŞI CONOPIDĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (614), cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care se
înlocuiesc cu conopidă fin măruţită.
617. SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

Ingrediente: 170 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate grosier), 1 ceapă mare
de apă, 2 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 75 ml macerat de
tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de varză murată, 200 g muguri fragezi de lucernă sau
frunze de ştevie, 25 ml ulei, tărâţe.
Cremogenul se amestecă cu maceratul de tărâţe, pasta de roşii, ceapa şi verdeţurile tăiate
mărunt, tărâţe, pulberile şi seminţele de floarea - soarelui. Se învelesc sarmalele din această
compoziţie, se aşează pe un postament de muguri de lucernă, aşezaţi în prealabil în platou. Se
stropesc cu puţin ulei deasupra şi se presară cu verdeaţă tăiată mărunt.
618.SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI CIUPERCI

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se
92
înlocuieşte cu frunze fragede de tătăneasă sau frunze de soia; în compoziţie se adaugă 150 g
ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978) tăiate mărunt.
619. CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI TĂRÂŢE
Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 300 ml suc de morcovi,
tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după gust), 1 vârf de
cuţit pulbere fină de scorţişoară, 2 ouă de găină, 1 lingură cremogen, 1 lingură seminţe de mac.
Se amestecă sucul de morcovi cu cremogenul, seminţele de floarea - soarelui, romul,
gălbenuşurile, coaja de lămâie, mierea, pulberea de scorţişoară şi tărâţe (cât cuprinde); se pune în
cupe sau în farfurioare de compot , iar deasupra câte puţin albuş (bătut spumă tare) peste care se
presară seminţe de mac sau de in.
620.CREMĂ DIN SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină sunt
înlocuite cu ouă de prepeliţă (v. 7).
621. CREMĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU CREMOGEN

Ingrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 4 linguri cremogen (v.
2019), tărâţe, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v.
2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri cireşe conservate în miere (v. 406), puţină miere (după
gust), câteva frunzişoare de măghiran.
Cremogenul se amestecă cu sucul de morcovi, seminţele măcinate, tinctura, mierea şi coaja de
lămâie. În cazul în care iese prea îngroşată compoziţia se adaugă puţin suc de morcovi sau apă.
Dacă e prea subţire se adaugă tărâţe (cât cuprinde).
... Frăguţe
Aceste fructe au proprietăţi farmaco - terapeutice.
Conţin tanin, alcool triterpenic (fragarol), cverecitină şi citrol, ulei volatil, zaharuri, săruri
minerale bogate în vitamina C. De asemeni, vitaminele A, B, acid salicilic.
Sunt indicate în reumatism cronic degenerativ, gută, astenii de primăvară, remineralizări,
tuberculoză, arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabacică şi alcoolică, tulburări hepatice şi
biliare, constipaţii.
Fructele consumate proaspete în cantităţi mai mari sunt indigeste şi produc urticarie.
622. SUC DE FRĂGUŢE

Fructele bine coapte se dau la extractor, iar sucul obţinut se consumă imediat ce a fost extras.
623. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 300 g frăguţe, 150 g unt, tărâţe, 1 lingură cremogen, 1 legătură frunze de
măghiran, busuioc şi mentă, câteva petale roşii de trandafir. Frăguţele, bine coapte se mărunţesc
fin, se amestecă cu cremogenul (v. 2049), verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe
(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu petale de trandafir tăiate
fideluţă. Se consumă imediat ce au fost preparate.
624. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU CREMOGEN

Se folosesc aceleaşi cantităţi de produse; frăguţele, bine coapte, se mărunţesc fin; se prepară
la fel ca la precedenta, numai că în loc de tărâţe se foloseşte cremogenul (v. 2019).
625. FRĂGUŢE CU SOS ALB

Ingrediente: 300 g frăguţe proaspete, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1
lingură cremogen (v. 2019), câteva frunzuliţe de măghiran sau de busuioc.
Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul şi se toarnă în platou peste care se pun
mici grămăjoare de frăguţe; deasupra se presară verdeţurile tăiate fin. Se consumă imediat ce au
fost preparate.
626. FRĂGUŢE CU SOS GALBEN

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână
se adaugă suc de morcovi (până se obţine nuanţa de galben dorită), iar pentru a îngroşa smântâna
93
se adaugă cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz (v. 2018) cât cuprinde.
627. FRĂGUŢE CU SOS VERDE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (625), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu
suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită.
În locul acestui suc se poate folosi suc de spanac, de lăptucă (v. 2098) ş.a.
628. COMPOT DE FRĂGUŢE

Ingrediente: 350 g frăguţe, puţină miere după gust, 1 pahar de vin roşu, câteva frunzişoare de
busuioc sau mentă, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105).
Frăguţele se pun în compotieră, peste ele se toarnă vinul (care a fost bine amestecat cu
mierea şi tinctura). Deasupra se presară verdeţurile aromate tăiate mărunt. Se consumă imediat ce
a fost preparat.
629. FRĂGUŢE CU FRIŞCĂ

Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie (coaja
rasă, sucul ei stors), 2 linguri tărâţe, 300 g frişcă bătută, fără zahăr, 2 linguri miere.
Frăguţele se distribuie în 6 cupe (300 g ) sau în farfurioare de compot, peste ele se presară
câte puţină tărâţe, se stropesc cu romul (în care s-a amestecat sucul de lămâie, coaja rasă şi
mierea). Deasupra se pune, la fiecare, câte puţină frişcă, iar peste ea 50 g frăguţe împărţite la 6
porţii. Se servesc imediat ce au fost preparate.
630. SPUMĂ DE FRĂGUŢE

Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri miere, 3 albuşuri de ou, tărâţe, 1 linguriţă
tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 portocală, câteva petale de trandafir roşii şi frunze
de măghiran.
Frăguţele se mărunţesc fin, se amestecă cu mierea, tinctura, 2 părţi din albuşul (care a fost
bătut spumă tare) în care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase compoziţia), puţină tărâţe
şi coaja de portocală. Se pune în cupe. Deasupra fiecăreia se pune câte puţin albuş bătut spumă tare
(fără zahăr). Peste ele se presară petale roşii de trandafir şi frunze de măghiran tăiate fideluţă.
631. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU FĂINĂ DE OVĂZ

Ingrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri de miere, 1 lingură tinctură miraculoasă (v.
2106), 2 ouă, 1 lingură tărâţe, făină de ovăz (v. 2018), 1 lingură seminţe de anason.
Frăguţele strivite fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, mierea, tinctura, tărâţa şi
făină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe. Deasupra se decorează cu albuş bătut spumă tare
(fără zahăr), iar peste el se presară seminţe de anason.
632. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă
de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
633. ÎNGHEŢATĂ DIN FRĂGUŢE

Ingrediente: 500 g frăguţe fin mărunţite, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de soia, v. 2032),
250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie.
Piureul de frăguţe se amestecă cu 100 ml lapte de soia în care s-a dizolvat mierea, sucul de
cătină şi frişca, care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase). Se toarnă în forme speciale
de îngheţată şi se dă la congelator.
(Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă complet ca cele preparate cu zahăr şi sunt mult
mai sănătose).
634. ÎNGHEŢATĂ CU FRĂGUŢE ŞI PASTĂ DE CĂTINĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
linguri suc de cătină care se înlocuiesc cu 1 lingură pastă de cătină (v. 2065).
... Ghizdei
Această plantă este cunoscută sub denumirea de spanacul săracului.
Se pot prepara din el aceleaşi feluri de bucate, ca şi din spanac (v. litera S).
94
... Grepfrut
Grepfrut-ul este originar din Asia. Arborele poate ajunge la 6 - 7 m înălţime.
Fructul conţine: apă, protide, glucide, lipide, minerale - Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf,
Sodiu, Clor, Fier, Cupru, Mangan, apoi vitaminele B1, B2, C, PP, provitamina A, ulei esenţial
(limonenă, pinenă, citrol), alcool, pectină, acid citric. Sucul acestui fruct este indicat în: anorexie,
oboseală, dispepsie, intoxicaţii, pletoră, artritism, oligurie, insuficienţă biliară, fragilitate capilară,
afecţiuni febrile şi pulmonare.
635. SUC DE GREPFRUT

Sucul extras se consumă numai proaspăt, 3 pahare pe zi, înaintea celor 3 mese principale (aşa
cum este sau îndulcit cu puţină miere).
636. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE GREPFRUT

Ingrediente: 500 g caise bine coapte (mărunţite fin), 300 g miere, 250 g frişcă bătută (fără
zahăr), 150 ml suc de grepfrut, 1 linguriţă tinctură miraculoasă II (v. 2107).
Pireul de caise se amestecă cu sucul de grepfrut (în care s-a dizolvat mierea şi tinctura), apoi
frişca cu care se amestecă foarte uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forme speciale de îngheţată şi
se dă la congelator.
Grâul...
Grâul este un produs foarte valoros pentru organism.
Pe drept cuvânt i se mai spune şi ou vegetal.
Conţine : săruri minerale şi elemente catalitice (Calciu, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Clor, Sulf,
Siliciu, Zinc, Mangan, Cobalt, Cupru, Iod, Arsenic), grăsime fosforată, amidon, vitaminele A, B, E (în
germeni), K, D, PP, fermenţi, diastaze.
Grâul constituie baza alimentaţiei naturale şi este indicat în toate afecţiunile cronice şi
degenerative, în tulburările vegetative, sterilitate, afecţiuni neurologice, endocrine, renale, hepatice,
cardiace ş.a.
Trebuie consumat sub diferite forme preparate în bucătăria fără foc , printre care: pâinea
neagră coaptă la soare, pâinea din germeni de grâu, care este foarte bogată în Fosfor, Magneziu,
Calciu, astfel la o sută de grame boabe:
Fosfor Magneziu Calciu
- bobul de grâu întreg _ 423 mg 133 mg 44 mg

- bobul de grâu încolţit _ 1050 mg 342 mg 71 mg
Grâul încolţit se poate folosi cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare,
anemie, astenie fizică şi intelectuală,
creştere, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare. Tărâţele de grâu (foarte bogate în vitamine,
enzime, minerale) sunt recomandate zilnic în bucătăria fără foc , preparate în zeci şi sute de feluri,
cu diferite adaosuri şi în combinaţii diferite ca să fie consumate cu plăcere. 637. GERMENI DE GRÂU
ŞI SECARĂ
Pregătirea grâului: mai întâi se alege bob cu bob de corpuri străine (mohor, neghină ş.a.), se
spală şi se pune cu apă (48 ore), având grijă să fie clătit seara şi dimineaţa. Se scurge, se pune într-o
tavă emailată, în strat gros de 1 cm, se stropeşte puţin, se acoperă cu o foaie de plastic (de culoare
închisă). Se clăteşte seara şi dimineaţa; în permanenţă trebuie ţinut umed. Vara încolţeşte în 2 zile,
iarna în 4 zile (aceasta depinde şi de temperatura camerei). Colţul nu trebuie să fie mai mare de 2
mm. Se clăteşte din nou, se scurge bine şi se pune în pungă (care se păstrează la rece). Nu se
recomandă să se pună la germinat decât pentru cel mult 7 zile . Înainte de a fi consumat se scoate
din pungă (numai cât este nevoie) şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Se iau 3
linguriţe pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale. Se ronţăie mult şi bine mestecându-l de
cel puţin 100 de ori. Nu se ia decât 20 de zile, cu pauză de 90 de zile.
La fel se prepară şi germenii de secară.
638. GRÂU GERMINAT CU MIERE ŞI NUCI

Această reţetă universală (după K. Pincitrov) constituie o masă pentru cei ce consumă hrană
95
vie, în bucătăria fără foc.
Ingrediente: 100 g grâu germinat şi bine mărunţit (trecut prin maşina de măcinat nuci), 25 g
miere, 25 g nuci sau alune (ulei de măsline, pentru hepatici şi biliari), 500 g mere sau alte fructe.
Germenii de grâu se amestecă cu mierea, nucile (tăiate cu cuţitul sau măcinate) şi merele date pe
răzătoare (cu tot cu coajă). Cine doreşte, poate adăuga diferite arome, după gust. Se consumă
imediat ce a fost preparat.
639. TĂRÂŢE DE GRÂU CU MIERE ŞI NUCI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâu
care se înlocuiesc cu tărâţe din aceeaşi cereală; (90 % din bogăţia de substanţe care se găsesc în
bobul de grâu, se află în tărâţele acestuia).
640. PASTĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU CEAPĂ

Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 150 g seminţe de bostan
sau alune, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mentă cu busuioc.
Grâul (fin mărunţit) se amestecă cu seminţele de bostan (care au fost decorticate şi măcinate)
şi pulberile; se aşează pe farfurie; se tasează frumos (cu lama cuţitului înmuiată în apă), deasupra se
presară verdeaţa tăiată mărunt. Se serveşte imediat.
641. PASTĂ DE GERMENI DE GRÂU CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se
înlocuieşte cu praz (tăiat fideluţă).
642."MUNTIŞOR"DIN GERMENI DE GRÂU CU ALBUŞ-SPUMĂ (IARNA)

Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 2022), 300 g varză murată, 2 cepe de apă, 1 morcov, 1
felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 albuşuri, frunze de mărar
sau de fenicul, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe.
Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu varza (bine stoarsă, fără a fi spălată) tăiată
fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi hasmaţuchiul tocate, tărâţe şi pulberi. Se aşează
pe farfurie în formă de movile cu vârf (ca un muntişor), se tasează cu lama cuţitului, apoi se îmbracă
în albuş bătut spumă tare. Pe suprafaţa muntişorului (din loc în loc) se înfig rămurele de mărar sau
de fenicul, care dau un aspect de muntişor în toiul iernii, cu brazi pe el.
643. MUNTIŞOR CU GERMENI DE GRÂU ŞI ALBUŞ VERDE
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că albuşul bătut
spumă tare se amestecă cu frunze de spanac bine mărunţite (pireu scurs de sucul spanacului),
adăugând puţin câte puţin (până se obţine nuanţa de verde crud de primăvară). Pe suprafaţa lui se
înfig vârfuri de creson de fântână, iar din loc în loc se pun punctişoare roşii din gogoşari, flori de
urzică moartă albă sau bumbişori care-i dau aspect de vară cu verdeaţă şi flori.
644.CHIFTELE DIN GERMENI DE GRÂU CU PETALE DE TRANDAFIRI

Se prepară ca la reţeta precedentă (642), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş, se
presară puţină tărâţe pe planşetă, se împarte compoziţia (1 lingură) în părţi egale şi se formează
chiftelele care se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir care a fost pus în prealabil în
platou. Se servesc imediat ce au fost preparate.
645. CHIFTELE CU GERMENI DE GRÂU PE SALATĂ VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele de
trandafir care se înlocuiesc cu o căpăţână de salată verde.
646. PÂINE DIN FĂINĂ INTEGRALĂ DE GRÂU

Ingrediente: 200 g făină de grâu, apă. Făina cernută prin sita rară se pune într-un castron, se
face o gropiţă în mijloc, în care se adaugă puţină apă, mestecând mereu, până cuprinde cam 1/2 din
cantitatea de făină; se ia la frământat (cu mâna), până ce intră toată făina în aluat, care trebuie să
fie cât se poate de întărit. Se împarte în 3 părţi egale, pe planşetă se presară puţină tărâţe ca să nu
se prindă, se ia o parte din aluat, se formează cu mâinile (mai întâi) un sul rotund, apoi se întinde (cu
ajutorul sucitorului sau sticlei) o foaie groasă de 4 mm, lungă de aprox. 40 cm şi lată de 9 cm. La fel
96
se întind şi celelalte 2 bucăţi de aluat. Toate 3 se aşează la distanţă de 1 cm una de alta, ca să
circule aerul printre ele, pe o sită cu ochiuri de minimum 2 cm sau pe un grătar scos din frigider. Se
crestează uşor pe lăţime, la distanţă de 4 cm, ca să se poată rupe cu uşurinţă, după ce se usucă la
soare. Sita sau grătarul se pun suspendate.
Se usucă complet în 4 - 5 ore; nu se prepară decât pentru 7 zile.
Pâinea coaptă la soare se rupe în bucăţi pe urmele crestăturilor, se pune în pungă de hârtie şi
se păstrează la rece. Pentru cei ce poartă proteză sau au dantura mai şubredă, este puţin mai dificil,
deci e bine să fie înmuiată înainte de a fi consumată.
Cei care suportă, pot consuma în loc de pâine tărâţe de grâu, făină integrală de grâu, de
secară sau de hrişcă, care se pot adăuga în supe sau ciorbe. Într-o zi călduroasă se poate coace la
soare o cantitate mai mare de pâine. Aceasta este în funcţie de numărul membrilor din familie care
consumă asemenea pâine.
647. PÂINE CU TĂRÂŢE DE GRÂU

Ingrediente: 100 g tărâţe, 100 g făină albă, apă. În cazul că nu este în casă făină integrală se
prepară pâinea cu tărâţe amestecată cu făină, procedând în continuare ca la reţeta precedentă.
648.PÂINE CU FĂINĂ INTEG.,PULBERI AROMATE ŞICONDIMENTARE
Se prepară pâinea ca la reţeta precedentă (646), folosind aceleaşi ingrediente, numai că se
adaugă în aluat şi 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (cimbru, busuioc, salvie).
649. PÂINE DIN GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 637), tărâţe. Grâul, bine germinat, clătit, se pune într-
un şervet gros de bucătărie, se răsuceşte de mai multe ori, ca să se zvânte, se amestecă cu puţinâ
tărâţe şi se trece prin maşina de măcinat nuci (sau de tocat carne, cu sită foarte deasă). Pasta
obţinută se amestecă cu tărâţe, până se obţine un aluat întărit. În continuare se procedează ca la
646. Pâinea din germeni are o mare valoare alimentară...
650. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (I)

Ingrediente: 300 g germeni de grâu (v. 2022), puţină miere (după gust), 200 g nuci măcinate,
coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară. Germenii de grâu
se prepară ca la precedenta, se amestecă cu nucile măcinate, mierea, coaja de lămâie, romul şi
pulberea de scorţişoară.
În cazul că este prea moale compoziţia, se pot adăuga tărâţe de grâu. Se pune pe farfurie sau
pe tavă. I se dă forma dorită şi se ornează după gust cu diferite fructe şi flori macerate în miere,
mieji de nucă, alune etc.
651. TURTIŢE DIN GERMENI DE GRÂU

Compoziţia preparată mai sus, se împarte în părţi egale; se aşează pe o planşetă pe care s-a
presărat puţină tărâţe. Se modelează, cu mâinile, mici turtiţe.
Deasupra, pe fiecare, se pune câte 1 linguriţă de albuş (bătut tare) sau frişcă, iar în mijloc se
pune câte o cireaşă sau vişină conservată în miere (v. 406).
652. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU ALUNE

Din compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (peste un strat subţire de tărâţe) mici moviliţe (cu
linguriţa) care se rotunjesc în palme, punându-se la mijloc o alună sau un miez de nucă.
653. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU VIŞINE

Din compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (după ce s-a presărat puţină tărâţe) cu linguriţa
mici moviliţe, care se rotunjesc în palmă, după ce s-a pus o vişină [proaspătă sau conservată în
miere (v. 406)] care a fost bine tăvălită prin tărâţe.
La fel se pot prepara bomboane cu stafide sau scoruşe, puţin înmuiate din timp sau cu
bucăţele de smochine. Se aşează pe farfurie, pe care în prealabil au fost puse câteva petale roşii de
flori de nalbă de grădină tăiate fideluţă.
654. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (II)

Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 6037), 350 g nuci sau alune măcinate, puţină miere
(după gust), 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de salvie, mentă, busuioc,
2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v.
97
2106), 2 - 3 linguri de rom, 400 g unt, 4 ouă de găină, tărâţe, cremogen, 3 - 4 linguri cireşe negre
conservate în miere (v. 406), 300 g sfeclă roşie.
Grâul germinat se mărunţeşte fin (v. 649), se amestecă cu 200 g nuci sau alune măcinate,
pulberea de scorţişoară, miere (după gust), 3 gălbenuşuri de ouă de găină, coaja de lămâie, romul,
250 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 201) sau făină de orez (v. 2017) cât cuprinde. Această
compoziţie se împarte în 2 părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, se tasează iar peste ea se
aşează compoziţia cu sfeclă care se prepară după cum urmează: sfecla roşie mărunţită fin se
amestecă cu pulberea de măceşe, de plante aromatice, 1 gălbenuş, tinctura miraculoasă I, 150 g
nuci sau alune măcinate, puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Peste ea se aşează partea a doua, se tasează frumos pe întreaga suprafaţă, se îmbracă în alb cu
cele 4 albuşuri bătute spumă tare, peste care se aşează cireşele conservate în miere (v. 406) care
au fost date prin tărâţe sau făină de grâu integrală. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în
formă de raze, ca orice tort. Se consumă în aceeaşi zi.
[Preparatele din crudităţi nu se consumă păstrate pentru a doua zi]
655. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU MERE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care
se înlocuieşte cu 200 g mere rase cu tot cu coajă şi 150 g ţelină mărunţită fin iar pe lângă cele 2
linguri pulbere de scoruşe se adaugă 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) şi 1 lingură pastă de cătină
(v. 2075)
656. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (654), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouă
657. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 250 g germeni de grâu (mărunţiţi), 1 ceapă de apă, 100 g miez de nucă, 1
legătură de verdeaţă, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g unt, 1 lingură ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2
căpăţână de varză murată, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).
Grâul germinat, bine mărunţit (v. 649) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
pulberile, ţelina dată pe răzătoarea de sticlă, nucile tăiate cu cuţitul şi untul frecat spumă. În cazul că
este prea moale compoziţia, se poate adăuga puţină tărâţe. Se învelesc sărmăluţele în frunze de
varză murată (bine scursă de zeamă - moare - nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă).
Sărmăluţele se aşează pe un postament de salată verde, se stropesc (cu ulei) şi se presară cu
verdeaţă.
658. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI SEMINŢE DE BOSTAN

înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi tăiate cu cuţitul.
659. SĂRMĂLUŢE DIN GERMENI DE GRÂU CU
SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI
Se prepară ca la reţeta precedentă (657), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care se
înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate, iar în loc de foi de varză murată pentru
învelit, se folosesc frunze fragede de tătăneasă sau de soia care se pun pe un postament de petale
roşii de trandafir, puse în prealabil în platou.
660. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI

Se prepară compoziţia pentru sărmăluţe ca la 657, cu aceleaşi feluri de produse, la care se mai
adaugă 100 g ciuperci macerate în oţet (v. 1977) tăiate cât se poate de mărunt.
661. RULOURI CU GERMENI DE GRÂU

Oricare compoziţie (din cele 4 feluri), după plac, poate fi folosită pentru rulou. Astfel, se iau
frunze mari, frumoase de salată (de preferinţă salată creaţă), se spală foaie cu foaie pe ambele părţi,
se pun pe un şervet să se zvinte, apoi în fiecare foaie (către baza ei) se pune câte 1/2 lingură de
compoziţie; se rulează uşor în lăţimea frunzei fără a-i strica vârful care rămâne ca o floare. Rulourile
astfel terminate, se aşează (în formă de raze) pe un postament din petale roşii de flori de nalbă de
grădină sau pe flori de gălbenele.
98
662. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU BRÂNZĂ
Ingrediente: 300 g germeni de grâu, 200 g brânză de vaci, 25 ml ulei, 1 ceapă mare de apă,
cremogen, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1legătură de verdeaţă. Germenii
de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu pulberile şi verdeaţa tăiată mărunt. Separat, brânza
de vaci, bine mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi puţin cremogen (v.
2019, în cazul că este prea moale compoziţia). Se ia un castronel de porţelan sau emailat, se unge
bine cu ulei (la nevoie se poate uda cu apă), se pune jumătate din compoziţia cu grâu germinat, se
presează bine să nu rămână goluri, apoi se pune compoziţia cu brânză iar deasupra partea a doua
de compoziţie cu grâu germinat. Se tasează bine şi se răstoarnă pe o farfurie pe care în prealabil a
fost pus un strat subţire de tărâţe de grâu (cernut prin sita rară). Se serveşte tăiată felii în forme de
raze alături de salată verde.
663. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci
care se înlocuieşte cu pastă de roşii crude (v, 2063); se amestecă cu 1 ceapă mare de apă dată pe
răzătoare, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077) şi cremogen (v. 2109, cât
cuprinde).
664. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 300 g unt, 5 linguri de
cremogen, 1 pahar suc de morcovi, 250 g ţelină, 50 g păstârnac, 1 fir de praz, 50 g morcov, 1
lingură seminţe de chimion, 1 - 2 linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din
seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe, făină de orez.
Germenii de grâu (v. 637) mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile şi
150 g unt frecat spumă. Separat, rădăcinoasele se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiat
fideluţă şi untul frecat spumă. Dacă e cazul se adaugă şi puţină făină de orez (v. 2017). În platou se
presară puţină tărâţe, se pune compoziţia cu grâu germinat, se tasează, apoi se pune compoziţia cu
ţelină, se tasează totul pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cu pastă de cremogen (v. 2019)
preparată astfel: se înmoaie cremogenul cu suc de morcovi până se obţine o compoziţie potrivit de
îngroşată care se toarnă peste tort. Peste ea se presară seminţele de chimion. Se dă la rece 2 - 3
ore, se serveşte tăiat în formă de raze, ca orice tort, cu salată verde de sezon.
665.TORT APERITIV CU PASTĂ DE GĂLBENUŞ ŞI GERMENI DE GRÂU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pasta de
cremogen se adaugă 3 gălbenuşuri de ouă de găină care o fac mult mai consistentă.
666. TORT CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară tortul ca la reţeta precedentă (664), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în
pasta de cremogen se adaugă 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
667. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI

Ingrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 150 g păstârnac, 150 g ţelină, 400 g unt, 300 g
ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 2 cepe mari de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 300 g frişcă bătută (fără
zahăr), 1 legătură de fenicul. Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu 1 ceapă tăiată
mărunt, păstârnacul şi ţelina fin mărunţite, untul (250 g) frecat spumă şi puţină tărâţe. O parte din
această compoziţie se aşează în tortieră, se tasează, iar peste ea se aşează compoziţia preparată
din ciupercile fin mărunţite împreună cu 1 ceapă, pulberile, puţin cremogen şi 150 g unt frecat
spumă. Deasupra se pune partea a doua cu compoziţia de germeni, se tasează pe întreaga
suprafaţă, se îmbracă în frişcă peste care se presară fenicul tăiat mărunt sau petale de trandafir
tăiate fideluţă.
668. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI SFECLĂ ROŞIE (aperitiv)

99
Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 2 cepe mari de
apă, 1/4 varză murată, 1 felie de ţelină, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019) şi tărâţe.
Germenii de grâu bine mărunţiţi (649) se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiate
mărunt, ţelina dată pe răzătoare, varza stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă),
tăiată fideluţă, 1/2 din cantitatea de pulberi şi 250 g unt frecat spumă. În cazul că compoziţia e prea
moale se adaugă puţină tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe; se întinde
compoziţia cu germeni, întinzând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm.
Peste ea se aşează compoziţia preparată din sfeclă roşie rasă, amestecată cu puţin cremogen, 1
ceapă şi 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, pulberile, untul (150 g) frecat spumă. Se rulează
strâns cu ambele mâini ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce
către noi (ca să nu se prindă în compoziţie). Tot cu ajutorul foii de plastic se pune rulada pe un fund
de lemn sau pe o tavă dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore.
Se serveşte tăiată felii mai groase, alături de salată verde de sezon sau murături. Cantitatea de
mai sus este suficientă pentru 12 - 14 persoane.
669. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI (aperitiv)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza murată
care se înlocuieşte cu varză albă dulce (ce se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine,
fără să se stoarcă de suc), iar în loc de sfeclă roşie se pun ciuperci macerate în suc de cătină (v.
1978), bine mărunţite.
670. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU VARZĂ ROŞIE (aperitiv)

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (668), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
sfecla roşie care se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă, frecată bine în mâini până se înmoaie
bine fără a se stoarce de sucul ei şi în care, pe lângă celelalte produse din reţetă se adaugă 1 lingură
pulbere de hribi (v. 2067) care a fost înmuiată în 2 - 3 linguri de macerat de tărâţe (v. 2041) sau apă
mai înainte cu 1/2 h.
671. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SPANAC (aperitiv)

Se prepară ca la reţeta 668, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care se
înlocuieşte cu spanac mărunţit. Spanacul poate fi înlocuit cu urzici, ştevie, muguri fragezi de lucernă,
de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, de tei ulm, fag ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede
şi proaspete.
672. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MIERE

Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1/4
linguriţă pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 linguriţă
tinctură de propolis (v. 2104), 300 g mere, 250 g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de
căline, 2 linguri rom, tărâţe, cremogen, 1 lingură seminţe de mac, 150 g nuci măcinate. Germenii de
grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile, pulberea de scorţişoară, coaja de lămâie,
tinctura, pulberea de măceşe, mierea, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se întinde
foaia (v. 668), peste ea se pune compoziţia preparată din merele date pe răzătoare cu tot cu coajă,
ţelina curăţată şi măruţită fin, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), puţină miere, romul şi cremogen
(cât cuprinde). Se rulează şi se dă la rece (v. 668) presărată cu mac.
673. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI PASTĂ DE CĂLINE (desert)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelină
care se înlocuiesc cu 300 g pastă de căline (v. 2064).
674. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU

FRUCTE CONSERVATE ÎN MIERE
Se prepară ca la reţeta precedentă (672), folosind aceleaşi ingrediente, la prima compoziţie cu
germeni de grâu, peste care se pune a doua compoziţie preparată din 7 - 8 linguri de cireşe cu vişine
conservate în miere (v. 406) bine scurse, amestecate cu 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât
cuprinde). Se rulează (v. 668).
100
675. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară rulada pentru desert ca la reţeta 672, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
ouăle de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).
676. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI NUCI

Ingrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 150 nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri
de cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 1
lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, lapte nefiert, 1
lingură seminţe de in.
Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile măcinate, tărâţa, cremogenul,
mierea, pulberea, tinctura, coaja de lămâie şi lapte (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie
potrivit de îngroşată, care se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară seminţe
de in.
677. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în
compoziţie pe lângă componentele mai sus menţionate se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină
(crude), iar cele 2 albuşuri se bat spumă tare (fără zahăr); de asemeni, laptele se înlocuieşte cu suc
de morcovi; se pun deasupra cremei, peste care se presară seminţe de in sau de mac.
678. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (676), folosind aceleaşi ingrediente, plus 10 ouă de
prepeliţă (v. 7) procedând identic , laptele putând fi înlocuit cu suc de morcovi sau de tărâţe..
679. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CREMOGEN

Ingrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 4 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după
gust), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105),
suc de mere (2102), 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, mentă, salvie, câteva petale roz de trandafir.
Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu cremogenul, mierea, tinctura,
pulberea şi sucul de mere (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se pune
în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.
680. RULOU DE CREMOGEN CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 7 linguri de cremogen (v. 2019), suc de morcovi (v. 2091), 400 g unt, puţină miere
(după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau
portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 g mere, 250
g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline, tărâţe, 1 lingură seminţe de mac, 3
linguri nuci tăiate cu cuţitul.
Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie
îngroşată, care se întinde pe o foaie de plastic, cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, cu
grosimea de 1 cm. Peste ea se aşează grâul germinat, bine mărunţit (v. 641) care a fost amestecat
cu 2 gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura, nucile, scorţişoara, pulberea şi tărâţa (cât
cuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o întoarcem
mereu înafară, ca să nu se prindă în compoziţie. Se pune pe o tavă sau un platou dreptunghiular şi
se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felioare mai groase, ca desert, fără a mai consuma alte
mâncăruri.
681. RULOU CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

682.SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceaşcă de smântână, 3 linguri tărâţe, 1.5 l
macerat de afine (v. 2045), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă seminţe de anason.
Maceratul se pune în castron, se adaugă germenii de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi (v. 649),
tărâţa, rădăcinoasele fin mărunţite, ceapa, verdeaţa şi ardeiul mărunţite fin odată cu rădăcinoasele
101
(manual sau mecanic), pasta de roşii (v. 2063), pulberile şi smântâna.
Deasupra se presară seminţe de anason.
683. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
684.SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (682), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 50 g germeni
de grâu cu 150 g muguri fragezi de lucernă, fin mărunţiţi (manual sau mecanic). Mugurii de lucernă
(la nevoie) pot fi înlocuiţi cu muguri de trifoi, flori de trifoi (când sunt înflorite - doar o treime), urzici,
frunze de tei, de ulm, fag, soia, tătăneasă, fasole ş. a. cu condiţia să fie foarte fragede şi foarte
proaspete.
... Gutuie
În scop alimentar - medicinal se folosesc fructele, seminţele acestora şi frunzele. Gutuia se
consumă numai după 5 săptămâni de la recoltare
(ajunsă la deplina maturitate).
Gutuia conţine: apă, glucide, protide, lipide, Magneziu, Fosfor, Calciu, Potasiu, Fier, Cupru, Sulf,
tiamin, proteine, vitaminele B, C şi PP, provitamina A.
Este indicată în diaree, dizenterie (mai ales în convalescenţă), copiilor şi vârstnicilor, vomă,
tuberculoză (hemoptizie), sialoree (salivaţie abundentă), guturai,, inapetenţă, insuficienţă hepatică.
685. PASTĂ DE GUTUI CU PRAZ

Ingrediente: 300 g gutui, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de tarhon şi salvie,
2 gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Gutuile se şterg de puful lor cu un şervet, se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiat
fideluţă, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se
decorează cu felii de gogoşari.
686. PASTĂ DE GUTUI CU FRUNZĂ DE TĂTĂNEASĂ

Ingrediente: 300 g gutui, 100 g frunze de tătăneasă, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1/2 linguriţă
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de
fenicul, tărâţe.
Gutuile, frunzele de tătăneasă, ceapa şi feniculul fin mărunţite (manual sau mecanic), se
amestecă cu tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurioare, se tasează şi se
ornează după gustul gospodinei.
687. PASTĂ DE GUTUI CU NAPI

Ingrediente: 250 g gutui, 150 g napi, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de anason cu hasmaţuchi, 1
ceapă de apă, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge.
Gutuile, napii şi ceapa fin mărunţite, se amestecă cu verdeaţa, pulberile, untul frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde). Se pune pe farfurioare, se tasează şi se decorează cu produsele pe care
gospodina le are la îndemână.
688. CIORBĂ DE GUTUI CU ZARZAVAT

Ingrediente: 250 g gutui, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1
legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 gălbenuş de ou de găină, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de lucernă.
Se pune maceratul în castron, se adaugă ceapa şi verdeaţa tocate mărunt, gutuile şi
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul bine amestecate cu gălbenuşul de ou. Dacă se
doreşte un gust mai acru, se poate adăuga puţină zeamă de varză (moare) sau 1 - 2 linguri pulbere
de cătină (v. 2075).
689. CIORBĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul de ou
de găină care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
102
690. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU DOVLEAC
Ingrediente: 350 g gutui, 250 g dovleac, 200 g ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar, 1.5 l macerat de
nalbă de grădină (v. 2058).
Se pune maceratul în castron, se adaugă gutuile, dovleacul, ţelina, ceapa fin mărunţite, tărâţa,
uleiul, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
691. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU VARZĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se
înlocuieşte cu varză albă, dulce, fin mărunţită.
692. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU GULIOARE

Ingrediente: 550 g gutui, 250 g gulioare, 200 g ţelină, 400 g morcov, 4 - 5 linguri tărâţe, 2
linguri pastă de roşii crude, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de
cimbrişor cu tarhon, 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055).
Se pune maceratul în castron, se mai adaugă gutuile, gulioarele şi rădăcinoasele bine
mărunţite, tărâţa, uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
693. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU ANDIVE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care se
înlocuiesc cu andive iar în loc de ulei se adaugă 2 albuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri de
smântână.
694. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)
695. CREMĂ DE GUTUI CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 300 g gutui, puţină miere (după gust), coaja de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură
miraculoasă II (v. 2107), 1 pahar suc de morcovi, 2 linguri de cremogen (v. 2109), tărâţe, 2 linguri de
rom, puţin mac.
Gutuile mărunţite fin se amestecă cu cremogenul, mierea, coaja de lămâie, tinctura, romul,
sucul de morcovi şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şi se presară cu mac deasupra.
696. CREMĂ DE GUTUI CU CREMOGEN

Ingrediente: 300 g gutui, 6 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 linguriţă
tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 ouă de
găină, 1 pahar suc de mere (v. 2102), seminţe de in.
Gutuile măruţite fin se amestecă cu mierea, coaja de lămâie, tinctura, gălbenuşurile de ou,
sucul de mere şi cremogenul. Se pune în cupe iar deasupra fiecărei cupe se presară câte puţin albuş
bătut spumă tare, iar peste albuş se presară seminţe de in.
697. CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă de
...Hreanul
Creşte spontan dar se mai şi cultivă. Se folosesc rădăcina şi frunzele care conţin 495 mg de
vitamine / 100 g substanţă proaspătă. Rădăcina se recoltează primăvara şi toamna. Conţine:
vitaminele (A, B, B2 şi C), glicozizi sulfuraţi, acizi (clorhidric, sulfuric, carbonic), asparagină,
glutamenă, uleiuri volatile.
Este indicat în: anemie, limfatism, atonie digestivă, inapetenţă, carenţe, scorbut, tuberculoză
torpidă, scrofuloză, astm, bronşite cronice, reumatism, gută, litiază urinară, paralizii, hidrofizii,
leucore, tonic în afecţiunile cardiace (cardiopatiile ischemice, hipertensiune arterială);stimulent al
fenomenelor de nutriţie, vermifug, colagog, purgativ.
103
Este un foarte bun conservant; poate fi pus la murături de tot felul, suc de roşii crude etc.
Sub formă de cataplasmă, rădăcina de hrean rasă are acţiune superioară muştarului în
afecţiunile pulmonare, gută, algii reumatismale. Se poate face o cură de hrean - 1 lingură de hrean
proaspăt ras cu miere dimineaţa, timp de o lună, cu pauză de 2 luni, pentru mărirea apetitului.
698. SUC DE HREAN

Este unul dintre cele mai puternice sucuri şi, de aceea, se recomandă a se folosi ca atare. Este
mai indicat să se folosească hreanul ras [câte 1/2 linguriţă în amestec cu puţin zeamă de lămâie sau
suc de cătină (v. 2092) între mese, de două ori pe zi]. Ajută foarte mult în dizolvarea mucozităţilor
din cavităţile nazale. De asemenea, folosit sub formă de pastă nu atacă rinichii, vezica urinară sau
mucoasa tubului digestiv, cu condiţia să nu i se adauge oţet, care de altfel distruge valoarea
nutritivă. Este bine să se folosească numai proaspăt ras. Dacă, din diverse motive, trebuie să se radă
o cantitate mai mare, atunci se va pune într-un borcănel, bine presat, închis ermetic şi se va ţine în
frigider, dar nu mai mult de 7 zile. Hreanul se va consuma numai la temperatura camerei.
Tratamentul cu hrean se va urma mai multe săptămâni sau luni în şir, cu pauzele respective.
Preventiv, se poate consuma zilnic hrean ras, câte 1/2 linguriţă, adăugat în diferite preparate
culinare (după plac), în supe, ciorbe, sărmăluţe, sosuri, în bucătăria fără foc.
699. SIROP DE HREAN

Se taie o rădăcină de hrean, rondele, cât se poate de subţiri, se pun într-o sită mai lată,
suspendată (deasupra unui castron), peste ele se pun 2 - 3 linguri de miere. După 6 - 8 ore lichidul
siropos se va scurge şi va fi administrat în doze de 1 - 2 linguri pe zi.
700. HREAN RAS
Hreanul, curăţat de coajă, cât mai subţire, se rade pe răzătoarea de sticlă. Se foloseşte imediat
ce a fost ras, proaspăt. Dacă din motive diverse trebuie ras mai mult, nu se păstrează decât 7 zile,
pus bine presat în borcănel de sticlă, de culoare închisă, bine astupat şi ţinut la rece. Nu se consumă
prea rece.
701. HREAN RAS CU SFECLĂ ROŞIE

Se rade hreanul, şi pentru a da o nuanţă de roz bombon, i se adaugă o felioară de sfeclă roşie
rasă. Se foloseşte imediat ce a fost ras.
702. SALATĂ DE HREAN ŞI SFECLĂ ROŞIE

Se rade hrean şi sfeclă roşie crudă (150 g hrean / 800 g sfeclă roşie). Se adaugă puţin ulei şi
puţin suc de cătină sau de lămâie. Se consumă imediat ce a fost preparat. În cazuri extreme se
poate păstra la rece, bine presată, închisă ermetic, până la maxim 7 zile.
703. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 150 g hrean, 600 g varză roşie, 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină (v. 2092) sau de
lămâie, câteva petale albe sau crem de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Se taie varza fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără a se scurge de sucul ei), se
amestecă cu hreanul ras, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară cu petale de
704. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 150 - 200 g hrean, 800 g varză albă, dulce, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1
lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 roşii, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se taie varza
fideluţă, se freacă în mâini fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu hreanul ras fin odată cu
sfecla roşie, uleiul, sucul de cătină, pulberile şi se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri de sezon.
705. SALATĂ DE HREAN CU ANDIVE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza este
înlocuită cu andive, care se taie în bucăţi de aproximativ 1 cm şi care nu se freacă în mâini. Se
decorează cu felii de roşii sau de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
706. PASTĂ DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE

104
Ingrediente: 100 g hrean, 400 g sfeclă roşie, 150 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1 mână flori
albe de urzică moartă, tărâţe. Hreanul şi sfecla se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, tărâţe
(cât cuprinde) şi untul frecat spumă.
Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu flori albe de urzică moartă.
707. PASTĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sfecla
roşie se înlocuieşte cu varză roşie bine mărunţită la mixer.
708. SOS DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE

Ingrediente: 50 g hrean, 50 g sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 2 linguri
cremogen (v. 2019) înmuiat cu 1 ceşcuţă suc de cătină (v. 2092) diluat cu apă (după gust). Hreanul,
sfecla şi ceapa bine mărunţite, se amestecă cu pulberile, cremogenul, iar deasupra se presară puţină
verdeaţă tăiată mărunt. Se foloseşte la diferite preparate (după gust) în bucătăria fără foc.
709. SOS DE HREAN CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 50 g hrean ras, 200 g smântână, puţină verdeaţă.
Se amestecă hreanul cu smântâna; deasupra se presară verdeaţa de sezon tăiată fin.
710. SOS DE HREAN CU IAURT

smântână care se înlocuieşte cu iaurt amestecat cu 1 - 2 linguri de tărâţe de grâu.
711. SOS DE HREAN CU ZER

Se prepară sosul întocmai ca la reţeta precedentă (709), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de smântână care se înlocuieşte cu 1/2 pahar de zer proaspăt amestecat cu 1 - 2 linguri de
cremogen (v. 2019)
712. SOS DE HREAN CU OUĂ

Ingrediente: 500 g hrean ras, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă. Se amestecă
hreanul proaspăt ras cu gălbenuşurile şi pulberile, iar deasupra se presară puţină verdeaţă tăiată
mărunt.
713. SOS DE HREAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4
gălbenuşuri se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
714. SOS DE HREAN CU OUĂ ŞI ULEI

Ingrediente: 50 g hrean ras, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 10 de ouă de prepeliţă, 150 ml
ulei, 1 lingură suc de cătină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 100 ml suc de morcov (v. 2081).
Se amestecă bine gălbenuşurile, se adaugă ulei (puţin câte puţin), sucul de morcovi, sucul de
cătină (v. 2092), pulberile, hreanul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
715. SOS DE HREAN CU CREMOGEN

Ingrediente: 500 g hrean, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă, 150 ml
ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), puţină verdeaţă. Se înmoaie cremogenul cu suc de roşii sau
apă, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), sucul de cătină, pulberile, hreanul ras, iar
deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
716. SOS DE HREAN CU TĂRÂŢE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 lingură
de cremogen cu 2 linguri tărâţe.
105
717. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE HREAN
Ingrediente: 25 frunze tinere de hrean, 200 g nuci, 1 linguriţă hrean ras, tărâţe, 1 ceapă de
apă, 100 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 8 flori. Ceapa, verdeaţa
şi nucile se taie mărunt, se amestecă cu hreanul ras, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe, cât
cuprinde. Cu această compoziţie se fac sarmalele care se aşează pe un postament din petale de
trandafir, pus în prealabil în platou.
... Hrib (mânătarcă)

Cele mai importante componente aflate în ciuperci, din punct de vedere nutritiv, sunt
substanţele azotoase, formate mai ales din proteine. Ciupercile pot contribui substanţial la
completarea raţiei proteice a omului.
Glucidele sunt reprezentate de glucoză, trehaloză, cantităţi mici de amidon şi glicogen. În afară
de acestea, asimilabile, ele conţin mult material fibros, constituit mai ales din celuloză, care
stimulează peristaltismul intestinal.
Ciupercile sunt bogate în Potasiu, Fosfor, Fier şi Magneziu. Ele posedă capacitatea de a
sintetiza şi acumuala cantităţi mari de vitamină din grupul B. În cazul ciupercilor comestibile se
remarcă în mod deosebit bogăţia în vitamina B2, B1 şi PP, pentru care aceste alimente pot fi
considerate o sursă importantă în hrana omului. Din cele peste 100 000 de specii ce sunt răspândite
pe pământ, fac parte şi hribii. Valoarea lor pe piaţa mondială ocupă locul II, imediat după "Tuber
melanosparum" - renumita trufă.
Hribul are foarte multe calităţi, printre care cea mai importantă este aceea că se poate usca şi
nu numai că nu-şi pierde gustul şi mirosul caracteristic, dar devine mai bun decât în stare proaspătă.
Hribul este ciuperca cea mai frecvent întâlnită în cărţile de bucate din toate timpurile. El apare
în două "valuri": la sfârşitul primăverii şi începutul verii, respectiv la sfârşitul verii şi începutul
toamnei. Această a doua recoltă, adică cea de toamnă este mai aromată. Pălăria are toate nuanţele
de mov, piciorul gros - bombat; sunt şi exemplare cu picior mai subţire. Diametrul caracteristic este
de
5 - 15 cm. Carnea albă, groasă, albă, plină, de consistenţa caşului, rămâne albă şi după ce este
ruptă ori tăiată (sub cuticulă poate fi puţin rozalie).
Are gust şi miros plăcut, calităţi ce ies şi mai mult în evidenţă după uscare.
718. HRIBI USCAŢI

Se recoltează numai exemplare tinere (mici şi mijlocii), se curăţă de eventualele frunze uscate
sau urme de pământ, cu ajutorul unui briceag, se taie felioare mai grosuţe şi se înşiră pe aţă (de
fibră naturală) ca mărgelele, cu puţină distanţă între ele. Se pun suspendaţi la soare sau în podul
casei (cu acoperiş de tablă) ca să se usuce rapid.
Tot în condiţii casnice se pot usca (tăiaţi felioare) puşi în tăvi şi daţi în cuptor după ce s-a scos
pâinea de la copt (temperatura cuptorului nu trebuie să depăşească 38 o C).
Bine uscaţi se pun în pungi şi se păstrează la loc ferit de umezeală.
718. HRIBI MĂRUNŢIŢI

Se aleg numai exemplare tinere (mici şi mijlocii); se usucă ca la reţeta precedentă. În timpul
iernii se ia cantitatea de care este nevoie, se spală de praf, se pune la înmuiat cu apă călduţă (38 o
C) şi se lasă să stea 3 ore. Apa în care au stat la înmuiat se foloseşte la supă sau sos. Se dau de 2 - 3
ori prin maşina de tocat cu sită deasă.
Se folsesc la diferite preparate în bucătăria fără foc.
720. PULBERE DE HRIBI ŞI CIUPERCI

Hribii uscaţi (v. 718) se iau în cantitatea de care este nevoie, se pun pe calorifer sau pe
marginea sobei ca să se usuce foarte bine apoi se mărunţesc fin (manual sau mecanic).
Pulberea obţinută se foloseşte la diferite preparate cărora le dă un gust foarte plăcut. Nu se
macină mai mult decât pentru 7 zile.
La fel se prepară şi pulberea din ciuperci de pajişte şi de bălegar.
721. PASTĂ DE HRIBI CU CEAPĂ

Ingrediente: 50 g pulbere de hribi, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/4
106
gogoşari, 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă.
Se înmoaie pulberea de hribi (v. 720) cu suc de roşii sau apă, se lasă 30 min, se amestecă cu
ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi untul frecat spumă.
Se aşează pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari, de ceapă albă şi verdeţuri de
sezon.
722. PASTĂ DE HRIBI CU TĂRÂŢE
Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai
adaugă 2 linguri de tărâţe înmuiate cu puţin suc de roşii.
723. PASTĂ DE HRIBI CU CREMOGEN

Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 4 linguri cremogen (v, 2019), 2 linguri tărâţe, 200 ml
macerat de urzici (v. 2050), 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1 legătură
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Pulberea de hribi se amestecă cu maceratul, se lasă 30 min, după care se adaugă cremogenul,
tărâţa, pulberile, ceapa tăiată mărunt şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Se presară cu
724. PASTĂ DE HRIBI CU URZICI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu
tărâţa se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 100 g urzici fin mărunţite, iar în loc de 100 ml ulei
se adaugă 150 ml. Deasupra se presară petale albe sau crem de trandafir tăiate fideluţă.
La fel se poate prepara pastă cu spanac, lobodă roşie şi albă, muguri de trifoi, etc.
725. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE HRIBI

Ingrediente: 3 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 3 linguri pulbere de hribi (v. 2070), 1 fir de
praz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 300 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere
de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, cremogen (v. 2019). Pulberea de hribi se amestecă cu
maceratul şi se lasă 30 min; se adaugă pasta de roşii, prazul tăiat mărunt, tărâţa, pulberile,
cremogen (cât cuprinde) şi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţa
tăiată mărunt.
726. PASTĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (723), apoi ca la 724, folosind aceleaşi
ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
727. CIORBĂ DE HRIBI CU ZARZAVAT

Ingrediente: 50 g hribi uscaţi, 1 legătură de verdeaţă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 75 ml ulei, 50 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
Hribii se pun la înmuiat cu apă călduţă (fără să treacă de 38 o C) şi se lasă să stea acoperiţi 3
ore. Se scurg (zeama se foloseşte la alte preparate culinare), se taie fideluţă, se pun în castronul cu
macerat şi zeamă de varză în care se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa
tăiată mărunt, uleiul, pasta de roşii.
728. CIORBĂ DE HRIBI CU PRAZ ŞI SFECLĂ ROŞIE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se
înlocuieşte cu praz tăiat mărunt, iar alături de rădăcinoasele din reţeta de mai sus se adaugă 1 felie
de sfeclă roşie.
729. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU ANDIVE

Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 300 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de
ţelină, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă
pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
107
Se pune sucul în castron, se adaugă pulberea de hribi (care a fost în prealabil înmuiată cu 1
ceşcuţă de apă - 30 min), andivele, ceapa, ţelina mărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, uleiul,
pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
730. SUPĂ - CREMĂ CU HRIBI ŞI SPANAC

Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 1 ceapă mare de apă, 350 g spanac, 2 linguri pulbere de
cătină (v. 2075), 1 morcov, 1 pătrunjel, 4 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1.5 l macerat de mere. Pulberea de hribi (v. 720) se pune la
muiat cu 1 ceşcuţă de apă călduţă, 30 min; maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul,
ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pulberea de
hribi înmuiată, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
731. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU GULIOARE

Ingrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 500 g gulioare, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,
1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053).
Pulberea se înmoaie cu 1 ceşcuţă de apă (30 min). În castron se pune maceratul, gulioarele, ceapa şi
rădăcioasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), pulberea de
hribi înmuiată, uleiul, celelalte pulberi, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
732. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 5 - 6 linguri de hribi (v. 719), 500 g varză albă dulce, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină,
1 morcov, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de
verdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat
de coada calului (v. 2042).
Se pune maceratul în catron, se daugă hribii mărunţiţi, varza, prazul, rădăcinoasele (de
asemeni fin mărunţite), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt.
733. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc
de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbeuşuri de ouă de găină.
734. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (732), folosind aceleaşi ingrediente, numai că
în loc de ulei se daugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă sau 1 ceaşcă de smântână.
735. HRIBI CU SOS MAIONEZĂ DIN OUĂ DE GĂINĂ

Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 2 ouă, 250 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1/4
varză murată, 2 legături de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 lingură de
muştar, 1 lingură suc de cătină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 2 linguri tărâţe. Cele 2 gălbenuşuri se pun în castron cu 3
linguri de apă şi se dau la rece pentru 15 min. Se amestecă bine, se daugă uleiul (picătură cu
picătură) până se încorporează întreaga cantitate apoi sucul de cătină (v. 2092) sau de lămâie,
pulberile şi muştarul.
Se toarnă în platou; separat se taie varza murată, fideluţă (după ce a fost bine stoarsă în mâini
- nu se spală şi nu se ţine în apă), se amestecă cu tărâţa, morcovul ras, ceapa şi hribii bine
mărunţite. Compoziţia aceasta se aşează pe marginea platoului cu maioneză în formă de ghirlandă.
Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
736. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de
ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
737. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST

108
Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe,
300 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură de muştar, 1 lingură pulbere de
cătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1
ceapă de apă, 250 ml ulei.
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă tărâţa, muştarul şi uleiul
până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă pulberile, hribii mărunţiţi şi se toarnă în platou.
Se decorează cu foi se salată.
738. HRIBI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 400 g smântână, 2 liguri făină de orez (v.
2017), 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),
fir de praz, 3 - 4 roşii. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, prazul tăiat mărunt şi
pulberea de hribi. Se toarnă în platou, deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt; pe margini se
decorează cu felii de roşii, de gogoşari şi măsline.
739. HRIBI CU SOS DE PASTĂ DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g smântână cu
150 g pastă de roşii crude (v. 2063) în care s-a pus 1/2 linguriţă miere de stup.
740. HRIBI CU SOS DE MUŞTAR

Se prepară ca la reţeta precedentă (737), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sos se
adaugă 3 linguri de muştar.
741. HRIBI CU SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară ca la reţeta 737, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/2 din cantitatea de
cremogen cu tărâţe.
742. SĂRMĂLUŢE CU HRIBI MĂRUNŢIŢI

Ingrediente: 6 - 7 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 g unt, 1 lingură de ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 lingură pastă
de roşii (v. 2063), 1 morcov, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 750 g varză murată.
Hribii se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, pasta de roşii, pulberile şi untul
frecat spumă. Se prepară sarmalele cu această compoziţie şi se aşează pe un postament de salată
verde sau de creson, pus în prealabil în platou.
743. SĂRĂMĂLUŢE CU HRIBI ŞI NUCI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 2 linguri de nuci
tăiate cu cuţitul; se învelesc în frunze fragede de tătăneasă în locul frunzelor de varză murată, după
care se aşează pe un postament de flori de nalbă roşie sau roz.
744. RULADĂ DE VARZĂ MURATĂ UMPLUTĂ CU HRIBI

Ingrediente: 1 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g spanac sau urzici, 1 morcov, 1
pătrunjel, 150 g ţelină, 1 sfeclă roşie, tărâţe, cremogen, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063), 7 - 8 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 g
unt, 4 ouă de găină, 2 legături verdeaţă.
Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se
amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, 1 - 2
linguri de cremogen, untul frecat spumă (200 g) şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de
tărâţe pe o foaie de plastic, se aşează compoziţia cu varză, întinzând-o cu podul palmei în formă
dreptunghiulară lată de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia cu hribi mărunţiţi, amestecaţi cu prazul
tăiat fideluţă, sfecla roşie rasă, 4 gălbenuşuri, spanacul tăiat fideluţă, pasta de roşii, 1 lingură de
tărâţe, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, având grijă
ca foia de plastic (după fiecare răsucire a ruladei) să o îndoim către noi.
109
Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn sau pe o fromă dreptungiulară de
porţelan şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde.
Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane.
745. RULADĂ DE VARZĂ CU HRIBI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

de ouă de găină se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
746. RULADĂ CU VARZĂ DULCE ŞI PULBERE DE HRIBI

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (744), folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza
murată se înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă, frecată în mâni până se înmoaie bine (fără
să i se stoarcă sucul din ea) iar hribii mărunţiţi se înlocuiesc cu pulbere (3 linguri) înmuiată cu 1
ceaşcă de apă.
747. RULADĂ DE SALATĂ VERDE ŞI PULBERE DE HRIBI

Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 500 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, tărâţe, cremogen
(v. 2019), 600 g varză roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 3 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 lingură
pulbere de cătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt.
Ţelina se dă pe răzătoare mare, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, 2
linguri de cremogen şi untul (200 g) frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen şi
se pune compoziţia cu ţelină (procedând în continuare ca la 744). Peste ea se aşează compoziţia de
varză roşie care a fost preparată după cum urmează: varza se taie fideluţă, se freacă în mâini (fără
să se storcă de sucul ei), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberea de hribi (care a fost pusă
la înmuiat cu 30 de min în prealabil), celelalte pulberi, 200 g unt frecat spumă, 2 linguri tărâţe şi
cremogen (cât cuprinde).
În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă, 744.
748. RULADĂ CU HRIBI PROASPEŢI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de pulbere
de hribi (în compoziţia cu varză roşie) se pun 300 g hribi propaspeţi (recoltaţi numai mici şi mijlocii)
tăiaţi felioare, stropiţi cu 2 linguri oţet de vin sau suc de cătină şi lăsaţi astfel 30 min.
749. HRIBI PROASPEŢI CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 600 g hribi proaspeţi, 600 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură de
cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 3 linguri suc de cătină sau oţet de vin (v. 2004), 1 legătură
frunze fragede de ţelină sau de ridichi, 1 linguriţă pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
Hribii aleşi numai mici şi mijlocii, propaspăt recoltaţi (nu trebuie să treacă mai mult de 6 ore de
la recoltare până la preparare şi apoi consumaţi imediat), spălaţi, tăiaţi felioare, stropiţi cu suc de
cătină sau oţet, lăsaţi acoperiţi 30 min, scurşi se pun în platou (în strat subţire, uniform). Peste ei se
toarnă smântâna care a fost bine amestecată cu făina de orez (v. 2017), cremogenul, tărâţa şi
pulberile. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. Se prepară numai cu 5 minute înainte de
masă şi nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată.
750. HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

înlocuieşte cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 6 gălbenuşuri de ouă de găină.
751. HRIBI PROASPEŢI CU SOS DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă (749), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g
smântână cu 150 g pastă de roşii crude (v. 2063).
752. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU CEAPĂ

Ingrediente: 600 g de hribi proaspeţi, 2 cepe mari de apă, 3 linguri suc de cătină (v. 2092) sau
oţet de mere (v. 2001), 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de
verdeţuri.
110
Hribii proaspeţi recoltaţi (mici şi mijlocii) se spală, se taie felioare, se stropesc cu suc de cătină
sau oţet, se lasă acoperiţi 30 min, se scurg, se amesteă cu ceapa tăiată julien, pulberile, uleiul, iar
deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se consumă imediat ce a fost preparată.
753. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se
înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.
754. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 5 - 6 foi
de varză murată bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă şi
amestecată cu 1 morcov ras sau cu 1 păstârnac.
... Hrişca
Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu.
Poate înlocui orezul în oricare preparat.
Hrişca conţine: proteine, acizi aminaţi preţioşi - histidină, argilină, lizină, cistină, triptofan;
materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutină, săruri minerale - Calciu (mai mult decât în grâu),
Fosfor, Magneziu...
Este indicată în alimentaţia generală (energetică şi nutritivă). Este ocrotitoare vasculară;
indicată în fragilitate vasculară (rutină).
755. PÂINE DE HRIŞCĂ

Se prepară ca la 646, "pâine din făină integrală de grâu".
766. PÂINE DIN GERMENI DE HRIŞCĂ

Se prepară ca la 649, "pâine din germeni de grâu" (v. germeni de hrişcă - 2024).
757. PASTĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ

Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 ceapă de apă, 150 g unt, 1 ceşcuţă suc de
roşii (v. 2094), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de
verdeţuri.
Făina de hrişcă se înmoaie cu sucul de roşii sau apă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,
odată cu verdeţurile, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este
necesar. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos. Se decorează după fantezia gospodinei cu
produsele ce le are la îndemână.
758. PASTĂ DE HRIŞCĂ CU PRAZ

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că ceapa se
înlocuieşte cu un fir de praz (tăiat fideluţă).
759. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ

Ingrediente: 3 linguri germeni de hrişcă bine mărunţiţi (v. 2024), 2 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g
unt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe de grâu, 1 ceapă.
Germenii (bine mărunţiţi), se amestecă cu pasta de roşii, gălbenuşurile, pulberile, ceapa şi
verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se tasează şi se ornează cu felii
de ceapă albă şi verdeţuri de sezon.
760. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că gălbenuşurile
de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
761. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU URZICI

Ingrediente: 3 linguri germeni de hrişcă (v. 2024) bine mărunţiţi, 150 g urzici, 1 legătură frunze
tinere de leuştean, 1 fir de praz, făină de hrişcă, 150 g unt, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei
gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
111
pulbere de alge.
Se mărunţesc la mixer (pe rând) germenii de hrişcă, urzicile cu leuşteanul şi prazul; se
amestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este
necesar. Se tasează şi se ornează după gust.
762.PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, SPANAC ŞI AROMĂ DE USTUROI

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că urzicile se
înlocuiesc cu spanac; se mai adaugă 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
763. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, MUGURI DE LUCERNĂ ŞI AROMĂ DE HREAN

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă (761), se prepară la fel, înlocuind urzicile
se cu muguri fragezi de lucernă şi adaugând 1 lingură de hrean (proaspăt ras). Mugurii de lucernă
pot fi înlocuiţi (la nevoie) cu muguri de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, tei, ulm, fag
ş.a. cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspăt recoltate.
764. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI CRESON

Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 4 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi,
150 ml ulei, 20 g vârfuri de creson de fântână, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v.
2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 2 gogoşari, 1 legătură de verdeţuri, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Făina
de hrişcă se amestecă cu cremogenul (v. 2019), se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugă
uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul, sucul de cătină, pulberile, după care se toarnă în
platou. Pe suprafaţa sosului se înfig din loc în loc vârfurile de creson care-i dau un aspect cu totul
deosebit. Pe margini se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
765. SOS - MAIONEZĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI ZARZAVAT

Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă (integrală), 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1/2 pahar suc de
morcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092),
1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1
lingură de muştar.
Gălbenuşurile se pun cu 2 - 3 linguri suc de morovi (v. 2081) sau apă şi se dau la rece pentru
15 min. Se amestecă bine, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la orice maioneză) până se
încorporează întreaga cantitate. Se adaugă muştarul, sucul de cătină, pulberile şi făina de hrişcă.
Ceapa se taie mărunt şi rădăcinoasele se dau pe răzătoare; se pun în platou (aşezate în strat
uniform), iar peste ele se toarnă sosul de mai sus.
Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
766. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, în afară de cele 2
gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
767. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 lingură cremogen, 500 g smântână, 400 g
ţelină, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras
(v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 ceşcuţă apă, 2 - 3 roşii sau gogoşari. Făina de hrişcă se înmoaie în apă, se adaugă
cremogenul (v. 2019), pulberile şi smântâna. Ţelina (dată pe răzătoare) se aşează în platou, în strat
uniform.
Peste ea se toarnă sosul cu smântână, deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pe
margini se decorează cu felioare de roşii şi gogoşari.
768. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PASTĂ DE ROŞII

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, adăugând în plus 2 - 3
linguri pastă de roşii (v. 2063).
769. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 6 -7 linguri germeni de hrişcă (2024), 250 g sfeclă roşie, 200 g frunze fragede de
112
nalbă de grădină, 1 kg varză albă dulce, 450 g ţelină, cremogen, făină de hrişcă, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 2 legături de verdeţuri (cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel), 400
g unt, 2 cepe de apă.
Germenii de hrişcă (bine limpeziţi şi zvântaţi într-un şervet) se amestecă cu puţină făină de
hrişcă şi se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se amestecă cu frunzele de nalbă tăiate fideluţă,
sfecla roşie se dă pe răzătoare, pulberea de gogoşari, 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiată
mărunt, 200 g unt frecat spumă. Pe planşetă punem o foie de plastic, peste care se presară 1 mână
de făină de hrişcă sau tărâţe de grâu. Punem compoziţia (care se întinde cu podul palmei) ca o foaie
în formă dreptunghiulară de 1 deget grosime. Peste ea se aşează compoziţia cu varză care se
prepară după cum urmează: ţelina se dă pe răzătoare, se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de
verdeţuri tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă şi frecată în mâini (fără a fi stoarsă de zeamă),
pulberea de plante şi de alge, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Se rulează
strâns, folosindu-ne de ambele mâini şi de foaia de plastic, având grijă ca de fiecare dată s-o
întoarcem în afară pentru a nu se prinde în ea. Tot cu ajutorul foii de polietilenă, punem rulada pe un
fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi o dăm la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai
groase cu salată verde. Cantitatea de mai sus ajunge pentru 12 - 14 porţii.
770. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: pentru prima foaie - 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de
verdeaţă, cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Pentru
foaia a doua - 7 linguri germeni de hrişcă (v. 2024), 1 sfeclă roşie, 200 g unt, 1/4 varză roşie, 1 fir de
praz, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, făină de hrişcă sau tărâţe de grâu, 1 legătură de verdeaţă.
Varza murată se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală sau se ţine în apă) se taie
fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
pulberea, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se amestecă bine, procedând în continuare
ca la reţeta precedentă. După ce a fost întinsă foaia cu varză, peste ea se aşează compoziţia cu
germenii de hrişcă bine mărunţiţi amestecaţi cu sfecla roşie dată pe răzătoare, varza roşie tăiată
fideluţă (bine frecată în mâini, fără a i se scurge sucul din ea), prazul tăiat fideluţă, pulberile,
verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) sau tărâţe de grâu.
În continuare se procedează ca la reţeta precedentă.
771. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
compoziţia cu varză murată 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
772.RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ,VARZĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (769), folosind aceleaşi ingrediente, numai că la
compoziţia cu varză se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
773. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (I)

Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 250 g urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2
ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul
în castron; se adaugă făina, urzicile, prazul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau
mecanic), pulberile, uleiul, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
774. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de hrişcă
care se înlocuieşte cu germeni de hrişcă (fin mărunţiţi); în loc de urzici se folosesc muguri de lucernă
fragezi, frunze de ştevie, soia, spanac ş. a.
775. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 4 - 5 linguri făină de hrişcă, 1 ceapă de apă, 1/2 ţelină, 700 g varză albă dulce, 1
ardei gras, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri, 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe
de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
113
pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 2 -3 flori, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).
Se pune maceratul în castron, se adaugă făina de hrişcă, cepa, ţelina, varza, ardeiul gras (bine
mărunţite, manual sau mecanic), smântâna, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi
776. SUPĂ - CREMĂ CU HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele
2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
777. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI HRIBI

Ingrediente: 3 linguri făină de hrişcă, 3 linguri hribi, uscaţi şi bine mărunţiţi (v. 719), 1 ceapă
mare de apă, 150 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de ulei,
1 căpăţână de varză murată, 1 morcov ras.
Făina de hrişcă se amestecă cu pasta de roşii, hribii, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt (odată
cu verdeaţa), pulberile şi untul frecat spumă. Se învelesc sărmăluţele din această compoziţie cu
frunze de varză murată (care nu se spală şi nu se ţine în apă; se scurge bine de moare, presându-le
strâns în pumn).
Se aşează pe un postament din frunze de salată verde, aşezat în prealabil în platou. Se
stropesc cu ulei şi se ornează cu verdeaţă.
778. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ

Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 1 lingură nuci măcinate, 3 linguri de cremogen, 300 ml
suc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2
lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură seminţe de in.
Se amestecă făina cu nucile şi cremogenul, se adaugă sucul de tărâţe (puţin câte puţin),
mierea, mirodeniile, romul şi gălbenuşurile (puse pe rând). Se pune în cupe sau în farfurioare de
compot, deasupra se presară seminţe de in.
779. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă
de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
780. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PULBERE DE MĂCEŞE

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (778), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2
linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline în locul a 1 - 2 linguri făină de hrişcă.
...Iarba grasă (portulaca)

Portulaca sau iarba grasă este o gingaşă plantă de ornament. Se cultivă pentru aspectul ei
frumos (înfloreşte în diferite culori), în terenuri nisipoase şi pietroase.
În alimentaţie (bucătăria fără foc) este folosită în multe feluri. Se deosebeşte de multe alte
plante foarte uşor deoarece este o plantă pitică cu frunzele cărnoase. În alimentaţie se consumă
numai frunzele (care trebuie să fie foarte proaspete).
Portulaca conţine mucilagii, vitaminele B, C, şi este indicată în: inflamaţii digestive, respiratorii,
urinare (cistite), paraziţi intestinali, litiaze urinare, oligurii, hemoragii (hemoptizii, hematurii,
hemofilie).
Din portulacă se pot găti delicioase preparate culinare în bucătăria fără foc.
781. PASTĂ DE PORTULACĂ CU UNT

Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă
pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 1 gogoşar. Frunzele
de portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţe (cât
cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos; se ornează cu felioare de
gogoşari şi verdeaţă de sezon.
782. PASTĂ DE PORTULACĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ

114
Ingrediente: 150 - 200 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de
linguriţă pulbere de alge, făină de hrişcă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 8 - 10
măsline negre complet desărate (v. 1988).
Frunzele de portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiată
mărunt, pulberile, făina de hrişcă (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se
tasează şi se ornează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
783. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (781), folosind aceelaşi ingrediente, plus 2 - 3 bulbili
(căţei) de usturoi fin pisaţi.
784. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (782), folosind aceelaşi ingrediente, adăugând în plus
1 - 2 linguri de hrean ras.
785. SALATĂ DE PORTULACĂ CU ROŞII

Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 700 g roşii, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu
busuioc, 1 ceapă mare de apă.
Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu ceapa tăiată julien, roşiile felioare, pulberile,
uleiul şi se aşează pe platou; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
786. SALATĂ DE PORTULACĂ CU CASTRAVEŢI

Ingrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 4 castraveţi tineri, 50 ml ulei, 1
lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de busuioc cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de
trandafir. Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu castraveţii tăiaţi felii, uleiul, sucul de cătină şi
pulberile; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
787. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂ

Ingrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 500 g varză albă, 3 roşii, 1 ceapă de apă, 50 ml
ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de
pulbere de alge. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâni până se înmoaie bine (fără a se scurge de
sucul ei), se amestecă cu frunzele de portulacă, pulberile, ceapa tăiată julien, uleiul şi sucul de
cătină; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.
788. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 500 g varză murată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie
de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi ridichi, 2 ardei graşi, 1 linguriţă
pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 ceapă de apă sau praz. Varza se stoarce bine în mâini
de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe
răzătoare, ceapa tăiată julien, frunzişoarele de portulacă, uleiul, pulberile şi puţină tărâţe. Deasupra
se presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felii de ardei.
789. CIORBĂ DE PORTULACĂ (I)

Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie
de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză
murată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei. Se pune
maceratul în castron împreună cu zeama de varză, se adaugă portulaca, rădăcinoasele date pe
răzătoare, pulberile, ceapa şi roşiile tăiate mărunt şi uleiul; deasupra se presară verdeţurile tăiate
fin.
790. CIORBĂ DE PORTULACĂ (II)

Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), 4 - 5 foi de vază albă dulce, 4 roşii, 1 felie de ţelină, 1
115
legătură de verdeţuri, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 250 g
smântână, sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072),
ceapă.
Maceratul şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se daugă portulaca, varza albă tăiată
fideluţă, ţelina dată pe răzătoare, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi smântâna (sau
gălbenuşurile); deasupra, verdeaţa tăiată mărunt.
791. CIORBĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, numai că în locul celor 2
gălbenuşuri de ouă de găină se pun 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
792. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU CONOPIDĂ

Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 600 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie
de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură
verdeţuri, 100 ml ulei, 1.5 l suc de roşii. Se pune în castron sucul de roşii, se adaugă portulaca,
conopida, rădăcinoasele, ceapa bine mărunţită (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul;
deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
793. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU GULIOARE

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc
de conopidă se pun gulioare fin mărunţite.
794. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 300 g portulacă (frunze), 350 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 500
g urzici sau muguri fragezi de lucernă, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi,
2 - 3 linguri pastă de roşi crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l
macerat de trifoi roşu (v. 2048), 1 ceapă.
Se pune maceratul în castron, se adaugă portulaca, urzicile, ţelina, ceapa, bine mărunţite
(manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, smântâna ( sau gălbeuşurile), iar deasupra
795. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, în afară de cele
2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
796. PORTULACĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2
linguri cremogen, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 legătură mentă cu salvie, 1 linguriţă pulbere
de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, pulberile şi se toarnă pe platou (peste
frunzele de portulacă, aşezate în prealabil, în strat uniform). Deasupra se presară plantele
aromatice, tăiate mărunt şi petale de trandafir.
797. PORTULACĂ CU SOS DE PULBERE DE MĂCEŞE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sos 2 linguri
pulbere de măceşe (v. 2078) sau pastă de măceşe (2066).
798. PORTULACĂ CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 350 g portulacă (frunze), 2 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de
morcovi (v. 2081) sau zer, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu
pătrunjel, 150 ml ulei, câteva petale de nalbă roşie de grădină.
Frunzele de portulacă se aşează în platou (în strat uniform); peste ele se toarnă sosul din
cremogen amestecat cu tărâţea şi sucul de morcovi; se adaugă pulberile şi uleiul (puţin câte puţin,
116
ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă.
799. PORTULACĂ CU SOS DE CĂLINE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri de
pulbere de căline (v. 2076) sau pastă de căline (v. 2064).
800. CREMĂ DE PORTULACĂ CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), miere, 3 - 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019),
sac de tărâţe, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2
ouă de găină, 2 linguri de vişine macerate în miere (v. 406).
Portulaca fin mărunţită se amestecă cu tărâţa, cremogenul, mierea, tinctura, romul, coaja de
lămâie şi cele 2 gălbenuşuri; se adaugă suc de tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie mai
îngroşată. Se toarnă în cupe sau în farfurioare de compot; deasupra se pune câte puţin albuş bătut
spumă tare (fără zahăr), iar peste el câte 3 - 4 bobiţe de vişine.
801. CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de
... Jir
Jirul este fructul fagului.
Miezul acestui fruct conţine: apă, proteină brută, materii grase,
materii extractive neazotate, fibre, cenuşi...Din jir se obţine un ulei de foarte bună calitate
(care conţine oleină, stearină şi palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci.
Învelişul miezului conţine fagină, substanţă moderat
toxică;
de aceea se consumă fără înveliş.
Jirul este un fruct foarte hrănitor. Se poate folosi (ca şi sucul) în diferite preparate în bucătăria
fără foc, dar curăţat complet de învelişuri.802. CREMĂ DE JIR CU TĂRÂŢE
Ingrediente: 2 linguri de jir măcinat, puţină miere (după gust), 4 linguri de tărâţe, 2 linguri de
cremogen, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc de morcovi, coaja rasă de la 1/2
lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac.
Jirul, bine curăţat de înveliş (măcinat ca şi nuca) se amestecă cu tărţa, cremogenul, tinctura,
mierea, coaja de lămâie, romul, 2 gălbenuşuri de ouă şi suc de morcovi.
Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr), iar peste el se presară
seminţe de mac.
803. CREMĂ DE JIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină sunt
înlocuite cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).
... Lămâia
Lămâia are numeroase proprietăţi alimentaro - medicamentoase.
Conţine vitaminele [(A, B1, B2, B3, PP) şi este foarte bogată în vitamina C (40 - 50 mg la suta
de grame)], acizii (citric, malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri
minerale şi oligoelemente (Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc.
Fiind atât de bogată şi diversificată (atât coaja cât şi sucul ei) în substanţe necesare
organismului are proprietăţi şi indicaţii multiple.
Ajută în demineralizare, creştere, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale, stări
febrile, astenie, inapetenţă), boli infecţioase, ascită, reumatisme, artritism, gută, scorbut, ulcer
gastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sanguină, litiază urinară şi biliară, varice, flebite,
fragilitate capilară, hemoragii (epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie, dizenterie,
diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripe, renascenţă, cefalee, osofagii.
În uz extern: hemoragii nazale, guturai, angine, otite, stomatite, glosite, furuncule, pecingini,
degerături, plăgi infectate, înţepături de insecte etc.
804. SUC DE LĂMÂIE

117
De la lămâile bine coapte (ţinute în apă caldă) se extrage mai mult suc. Se consumă numai
proaspăt extras. Se foloseşte în numeroase preparate culinare în bucătăria fără foc (atât coaja cât şi
sucul ei).
O lămâie tăiată felii sau numai sucul ei, pus într-un pahar cu apă îndulcită, cu puţină miere,
ajută în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus;
Cură de suc:4 - 5 săptămâni, urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi;
contra aerofagiei.
805. LĂMÂI CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg lămâi bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră.
Lămâile bine spălate cu apă caldă (38 o C) se şterg, se taie în două pe lungime, apoi în felioare
cât mai subţiri. Se pun în borcan de sticlă (odată cu busuiocul) şi se toarnă mierea. Se leagă strâns,
se ţine la întuneric (sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă la macerat 6
săpătămâni (având grijă ca zilnic să se agite). După termenul notat mai sus se scot feliile de lămâie
(cu ajutorul unei palete), se pun într-un borcan potrivit ca mărime, cu miere (să le cuprindă cât sunt
scoase din borcan), se leagă strâs, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se foloseşte de obicei la
ceai. Durează 12 luni. Mierea rămasă (după ce au fost luate feliile de lămâie) s-a transformat în sirop
de lămâie (la rece); se toarnă în sticle, se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi
se păstrează la cămară. Se foloseşte ca atare cu apă minerală sau sifon, se pune în ceai, se poate
folosi în diferite preparate, la rece.
806. COAJĂ DE LĂMÂIE USCATĂ

Coaja trebuie uscată rapid (să nu fie căldură mai mare de 38 o C) la soare sau în poduri cu
acoperiş de tablă. Se păstrează în pungi (după ce a fost perfect uscată). La nevoie se transformă în
pulbere care se foloseşte ca aromă la diferite preparate culinare.
807. COAJĂ DE LĂMÂIE CONSERVATĂ ÎN CONGELATOR

Lămâile spălate ca la 805, se rad, coaja lor se împarte în porţii mici şi se pune în punguţe. Mai
multe punguţe se pun la un loc într-o pungă mare şi se păstrează în congelator. La fel se poate
păstra şi coaja de portocală, de grep.
... Lăptuca (salata verde)

Până în prezent se cunosc peste 100 de varietăţi. Se cultivă în toate zonele ţării noastre. Este
folosită mult în alimentaţie dar şi în industria farmaceutică; se folosesc atât frunzele cât şi seminţele.
Componenţi principali: lactucariu - substanţă cu acţiune similară grâului (în seminţe),
lacturiană, lactucină, acid lactucic, asparagină, hiascianină, clorofilă, vitaminele [A, B, C, D şi E (50
mg la suta de grame)], Fier, Calciu, Fosfor, Iod, Magneziu, Zinc, Cupru, Sodiu, Clor, Potasiu, Cobalt,
Arsenic, fosfaţi, sulfaţi, steroli, caroten.
În 100 g lăptucă proaspătă se găsesc 177 mg de vitamină C, iar în 50 g 1 unitate de vitamina
E.
Proprietăţi şi indicaţii: emolient în bronşite, astm, tuse convulsivă, tuse nervoasă; sedativ în
psihastenie, insomnie, hiperexcitabilitate sexuală, spermatoree; hpoglicemiant în diabet, analgezic
în menstruaţii dureroase; aperitiv (la începutul meselor, stimulează glandele digestive); gută; litiază;
răcoritoare, depurativă, laxativă, drenoare hepatică, remineralizare.
808. SALATĂ VERDE CU SUC DE CĂTINĂ

Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 50 ml
ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 2 - 3 roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Frunzele de salată se spală (numai câte una, pe o parte şi pe alta, sub un jet de apă), se rup în
fragmente mai mari, se stropesc cu sucul de cătină, se adaugă pulberile şi uleiul, verdeţurile tăiate
mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. Se serveşte ca atare sau drept garnitură pe
lângă alte preparate culinare, după gust. Nu se prepară decât cu 4 - 5 min. înainte de masă şi numai
cantitatea care se poate consuma o singură dată..
809. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU CEAPĂ

Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1
118
gogoşar. Salata spălată foaie cu foaie, bine scursă, se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată
mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă.
Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari roşii.
810. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PRAZ

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu
praz tăiat fideluţă. Se prepară la fel.
811. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU ROŞII

Se prepară ca la reţeta 809, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 2 - 3 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063).
812. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci)

Se prepară pasta ca la 809, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri pulbere de hribi (v.
267) înmuiaţi cu 1 ceşcuţă suc de roşii (v. 2094) sau apă, şi lăsată acoperită 30 min.
813. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESON

Ingrediente: 200 g salată verde, 150 g creson de fântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 75 ml ulei, 1 linguriţă
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 1 legătură de salvie cu
mărar. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă salata şi cresonul tăiate fideluţă, ceapa şi
verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat firişoare, pulberile, uleiul,
iar deasupra petalele de trandafir tăiate fideluţă şi verdeţurile tăiate mărunt.
814. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se
adaugă în castron 200 g smântână sau două gălbenuşuri de ouă de găină.
815. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (813), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care
este înlocuit cu 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
816. SOS DE SALATĂ VERDE CU ROŞII

Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 150 ml ulei, 1 ceaşcă
suc de roşii (v. 2094) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 g
roşii, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.
Foile de salată (bine spălate, una câte una) se mărunţesc la mixer.
Separat, cremogenul se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu sucul de roşii, se adaugă uleiul
(puţin câte puţin, ca la maioneză), se pun pulberile, apoi se amestecă cu salata mărunţită. Se toarnă
sosul în platou, deasupra se aşează sferturi de roşii peste care se presară verdeţurile tăiate mărunt.
817. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE

Ingrediente: 1 căpăţână de salată verde, 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.
2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu tarhon şi
rozmarin, 1 ceapă mare de apă, 2 gogoşari sau roşii.
Salata (bine spălată, frunză cu frunză) se taie în fragmente mai mari, se pune pe platou în strat
uniform, peste care se toarnă maioneza, care a fost preparată astfel: 2 gălbenuşuri se pun cu 3
linguri de apă să stea la rece 15 min, după care se amestecă bine, se daugă uleiul (puţin câte puţin)
până se încorporează întreaga cantitate, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini se
decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.
818. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU SALATĂ VERDE

Ingrediente: 1 căpăţână mare de salată verde, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de
morcovi (v. 2081) sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4
119
legătură hasmaţuchi cu frunze fragede de ridichi, 10 măsline negre, 1 lingură suc de cătină (v.
2092).
Salata verde bine spălată, fiecare frunză în parte, ruptă în frgamente mari se aşează în platou
în strat uniform peste care se toarnă sosul preparat din: cremogenul înmuiat cu suc de morcovi,
uleiul (puţin câte puţin), sucul de cătină, pulberile şi deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează
cu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988).
819. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU TĂRÂŢE ŞI SALATĂ VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu
cremogenul se înmoaie şi 3 linguri de tărâţe. Se măreşte cantitatea de suc de morcovi cu 50 ml şi
cantitatea de ulei cu 60 ml.
820. SOS - MAIONEZĂ CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SALATĂ VERDE

Se prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă la urmă 3 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară 1 mână de petale de trandafir albe sau flori
tăiate fideluţă.
821. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU NUCI ŞI SALATĂ VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă (818), folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu
cremogenul se înmoaie şi 2 linguri de nuci măcinate, care (la nevoie) pot fi înlocuite cu alune,
seminţe de floarea - soarelui, seminţe de dovleac, de jir, decorticate şi măcinate.
822. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂ

Se prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de făină de
hrişcă în loc de tărâţe; în continuare se procedează ca la 819. Hrişca este cereala cea mai bogată în
Calciu, bună pentru toate vârstele.
823. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MUŞTAR ŞI SALATĂ VERDE

Se prepară sosul ca la reţeta 818, folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 lingură bună de muştar.
824. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 150 g urzici, 250 g smântână, 1.5 l macerat de mere
dulci (v. 2055), 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de lelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură
de leuştean cu frunze de ridichi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe.
Salata şi urzicile bine spălate, rădăcinoasele, ceapa curăţate şi spălate se mărunţesc fin
(manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de mere dulci, se adaugă pulberile, tărâţa şi
smântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
825. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână
care se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.
7).
826. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESON

Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care
se înlocuiesc cu creson, iar smântâna se înlocuieşte cu ulei.
827. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili de
usturoi (fin pisaţi).
828. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU FLORI DE SOIA

ŞI AROMĂ DE HREAN
Se prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2
linguri de hrean ras.
829. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU VARZĂ ALBĂ

120
Se prepară ca la reţeta 824, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc
cu 250 g varză albă dulce. La fel se poate prepara supa - cremă de cartofi cu napi, cu gulioare,
conopidă, ţelină, anghinarii ş. a.
830. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de smântână care se înlocuieşte cu 100 ml ulei [bine amestecat cu 3 - 4 linguri pastă de roşii crude
(v. 2063)].
... Leuştean
Leuşteanul este o plantă cu aromă plăcută (rădăcina, frunzele, seminţele) folosită atât în
alimentaţie cât şi ca medicament. Este bogat în uleiuri eterice.
Conţine: uleiuri volatile, terpirol, alte terpine, vitaminele A, B şi C, acizi organici; în rădăcină se
găsesc grăsimi, săruri minerale etc.
Este indicat ca diuretic - edeme cardiace, renale, retenţie azotată (decoct); carminativ - colici
abdominale la copii, tonic, aperitiv, gastric - inapetenţă, debilitate, sedativ nervos - recomandat
după perioade de stress, hipotensiv, expectorant - bronşite, traheite, regulator al intestinului gros -
constipaţii, scaune moi, emenagog - reglează ciclul menstrual, micşorând durerile.
Se poate folosi macerat la rece, infuzii, tincturi şi pulbere din: rădăcină, tulpină sau frunze şi
seminţele. Iarna se foloseşte sub formă de pulbere.
831. PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI URZICI

Ingrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 150 g urzici, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1/4
linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri tărâţe, 2 gogoşari sau napi.
Frunzele de leuştean, urzicile şi ceapa, tăiate cât se poate de mărunt se amestecă cu pulberile,
tărâţa, pasta de roşii şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează
cu felioare de gogoşari sau de napi.
832.PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI MUGURI DE LUCERNĂ
Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se
înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă, iar ceapa este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat fideluţă.
833. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI PĂPĂDIE

Ingrediente: 50 g rădăcină de leuştean, 105 g rădăcini de păpădie (care sunt bune de
consumat numai scoase direct din pământ, proaspte, în octombrie sau martie), 1 ceapă mare de
apă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 2 linguri tărâţe, 200 g
unt. Ambele feluri de rădăcini (bine spălate şi curăţate) şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau
mecanic), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează
pe farfurie şi se tasează după fantezia gospodinei.
834. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI VARZĂ MURATĂ

Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcinile de păpădie
care se înlocuiesc cu varză murată, bine scursă în pumni de moare (nici într-un caz nu se spală şi nu
se ţine în apă), tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras şi 1 fir de praz tăiat mărunt. Se
ornează cu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988) şi verdeţuri de sezon.
835. CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU MUGURI DE HAMEI

Ingrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 100 g muguri de hamei (se pot consuma numai
primăvara, la vremea când ies din pământ de la rădăcinile plantei mamă), 100 g frunze de urzici, 1
ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041),
500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
2071), 1 legătură hasmaţuchi.
Maceratul cu zeamă de varză se pune în castron, se adaugă funzele de leuştean, mugurii de
hamei, urzicile şi ceapa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul iar
deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt.
121
837.CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU SMÂNTÂNĂ
Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă în
castron 250 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
838.CEAPĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI NAPI

Ingrediente: 100 g rădăcină de leuştean, 200 g napi, 100 g frunze de bob, 1 legătură de
hasmaţuchi, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 3 linguri
pastă de roşii crude (v, 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de
mere (v. 2056). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcina de leuştean, napii, rădăcinoasele
curăţate şi date ăe răzătoare, prazul, frunzele de bob şi hasmaţuchi tăiat mărunt, pasta de roşii,
pulberile şi uleiul.
839. CIORBĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI URZICI

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se
înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt.
840. SUPĂ - CREMĂ CU LEUŞTEAN ŞI FRUNZE DE BOB

Ingrediente: 100 g frunze fragede de leuştean, 100 g frunze de urzici, 100 g frunze de bob, 1
legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 40 ml ulei, 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 5 linguri tărâţe. Se
pune sucul de roşii în castron, se adaugă frunzele de leuştean, urzici şi de bob bine mărunţite, apoi
rădăcinoasele mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra
hasmaţuchi tăiat mărunt.
841. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU NAPI

Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici şi frunzele de bob
care se înlocuiesc cu 350 g napi (buni de consum numai toamna şi primăvara timpuriu, când se scot
direct din pământ pentru gătit). În timpul iernii se pun la murat în butoiul cu varză; se pot apoi
consuma raşi în diferite salate, cu morcov, pătrunjel, păstârnac, cartofi sau ţelină (toate rase pe
răzătoare).
842. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI IAURT

Ingrediente: 100 g rădăcini de leuştean, 2 cartofi mjlocii, 1 căpăţână de salată, 1 morcov, 1
felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 250 g iaurt, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 5 linguri de
tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 3 linguri pastă de roşii crude (v.
2063), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se pune în castron; se adaugă
rădăcinoasele, ceapa şi cartofii fin mărunţite la mixer odată cu salata, tărâţa, pulberile, pasta de roşii
şi iaurtul bine amestecat cu cremogen.
843. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HRIBI

Se prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pulbere
de hribi (v. 2067), înmuiaţi cu puţin suc de roşii sau apă şi lăsată în repaos 30 min.
844. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară la fel ca la precedenta (842), cu aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili (căţei) de
845. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri de hrean ras
pe răzătoarea de sticlă.
846. SUPĂ DE LEUŞTEAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este înlocuit
cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se pot folosi 2 gălbenuşuri de ouă de
122
găină.
... Linte
Conţine amidon, protide, glucide, lipide, săruri de Calciu, Sodiu şi Potasiu (810 mg %); Fier,
vitaminele (A, B, C); este foarte energetică.
Este foarte nutritivă şi foarte digerabilă în convalescenţe caşexie, galactogenă pentru mamele
care alăptează.
Cataplasemele de linte fiartă şi mărunţităsunt bune pe abcese, plăgi,
aşezate într-un pansament.
Sub formă de făină se recomandă intelectualilor şi dispepticilor. Pentru a face cât mai
îmbietoare preparatele cu linte, se adaugă arome ca: cimbru, busuioc, rozmarin, leuştean, ţelină şi
multe altele (după gust).
847. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE LEUŞTEAN

Ingrediente: 50 g rădăcini de leuştean, 150 g frunze creson de apă, 1 legătură verdeţuri, 1
ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 10 măsline
negre desărate complet (v. 1988), 3 linguri germeni de linte (v. 2028) bine mărunţiţi. Germenii de
linte se amestecă cu rădăcina de leuştean, ceapa, cresonul care au fost bine mărunţite (manual sau
mecanic), pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se
tasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
848. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili
849. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (847), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus
1 lingură de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).
850. PASTĂ CU FĂINĂ DE LINTE

Se folosesc aceleaşi ingrediente, numai că germenii se înlocuiesc cu făină de linte (boabele de
linte râşnite în maşina de cafea) înmuiată cu puţin suc de roşii (sau apă).
851. SOS DE CREMOGEN CU GERMENI DE LINTE

Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 legătură de
verdeţuri, 250 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 125 ml ulei, 1 ceapă, 3 - 4 frunze
de varză murată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Germenii de linte se pun
în platou (în strat uniform). Peste ei se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de
morcovi, ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de
moare (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile şi puţină tărâţe.
Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
852. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI GERMENI DE LINTE

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 3 - 4 linguri
853. SOS DE SMÂNTÂNĂ CU GERMENI DE LINTE

Ingrediente: 500 g smântână, 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 2 linguri făină de orez, 1
lingură făină de ovăz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri,
câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină.
Germenii de linte se aşează în platou (în strat uniform), peste ei se toarnă smântâna
amestecată cu cele două feluri de făină şi pulberile.
Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă.
854. SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI GERMENI DE LINTE

123
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că smântâna se
înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
855. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI GERMENI DE LINTE

Se prepară ca la reţeta precedentă (853), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de
făină de orez, în smântână se adaugă 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).
856. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (I)

Ingrediente: 5 linguri germeni de linte, 1 ceapă de apă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină,
1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2071), 75 ml ulei, 1.4 l
macerat de urzici (v. 2050), 100 ml suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă.
Maceratul se pune în castron, se adaugă sucul de cătină, germenii de linte, ceapa şi verdeaţa
tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii, uleiul şi pulberile.
857. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se
pun 200 g iaurt (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină) amestecat cu 2 linguri făină integrală de orz.
858. CIORBĂ CU GERMENI DE DE LINTE (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă (856), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei
se adaugă 3 - 4 linguri de smântână.
859. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI HRIBI MĂRUNŢIŢI

Ingrediente: 3 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 linguri de hribi mărunţiţi (719), 1 fir de praz,
1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din
linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată
(moare).
Maceratul şi moarea se pun în castron, se adaugă germenii de linte, hribii mărunţiţi, prazul şi
verdeaţa, tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.
860. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ŢELINĂ

Ingrediente: 4 linguri germeni de linte (v. 2028), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de
sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2
suc de roşii (v. 2071).
Sucul se pune în castron, se adaugă germenii, ţelina şi sfecla roşie date pe răzătoare, ceapa şi
verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
861. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ANDIVE

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care
se înlocuieşte cu andive tăiate fideluţă, iar în loc de ulei se pun 150 g smântână.
862. SUPĂ - CREMĂ CE GERMENI DE LINTE (I)

Ingrediente: 7 linguri germeni de linte, 100 ml ulei, 1 fir de praz, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 1 felie
de ţelină, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.
2074), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură verdeţuri. Se pune maceratul
în castron, se adaugă germenii (v. 2028), prazul, rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau
mecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
863. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE LINTE (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus un pumn
de urzici (mărunţite odată cu celelalte produse).
864. SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN

Ingrediente: 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 25 g rădăcină de leuştean, 1 legătură de
124
leuştean cu hasmaţuchi, 50 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn muguri de lucernă, 4 - 5 linguri
tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).
Germenii de linte, rădăcina de leuştean, ceapa şi mugurii de lucernă se mărunţesc fin, se pun
în macerat, se adaugă pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
865. SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că lucerna se
înlocuieşte cu lobodă roşie bine mărunţită, plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.
866. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (862), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus
câteva frunze de lobodă albă şi 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
867. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE LINTE

Ingrediente: 5 - 6 linguri germeni de linte, 1 căpăţână de varză murată, 10 - 12 nuci, 1 ceapă
mare de apă, 100 g unt, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură verdeţuri,
tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură ulei.
Germenii de linte se amestecă cu miejii de nuci, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, se adaugă
pulberi, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Din această compoziţie se prepară sărmăluţele
învelite în foi de varză murată (care nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) bine scursă
de zeamă (moare).
868. TORT APERITIV CU GERMENI DE LINTE

ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN
Ingrediente: 6 - 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 felie de sfeclă roşie, 2 linguri pulbere de
hribi (v. 2017), tărâţe, 400 g unt, 4 ouă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare,
1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g rădăcină de leuştean, 2 cepe, 500 g păstârnac, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), 1 legătură frunze de leuştean.
Rădăcina de leuştean mărunţită fin odată cu păstârnacul şi 1 ceapă se amestecă cu 2
gălbenuşuri de ouă şi cremogen (cât cuprinde) plus 200 g unt frecat spumă. Aceasta se împarte în 2
părţi egale. Una din ele se aşează pe tortieră, se tasează uniform, iar peste ea se pune compoziţia a
doua care se prepară din germeni de linte fin mărunţiţi odată cu sfecla, 1 ceapă şi se amestecă cu
pulberile, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Peste ea se aşează partea a
doua din compoziţia cu leuştean şi se tasează uniform. Se îmbracă tortul cu 4 albuşuri bătute spumă
tare, iar pe deasupra se presară frunze fragede de leuştean tăiate mărunt. Dacă avem la îndemână
se pot presăra şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte
tăiat felii în forme de raze, cu salată verde.
869. TORT CU GERMENI DE LINTE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară tortul, ca la precedenta reţetă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de
găină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).
870. RULADĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEAN

Din cele 2 compoziţii preparate ca la 868 se poate prepara o ruladă ca la 769, ruladă cu
germeni de hrişcă umplută cu varză albă, numai că aici rulada se umple cu compoziţia de linte
(albuşul se foloseşte la alte preparate culinare).
... Mazăre
Conţine Fosfor, Potasiu, vitaminele (A, B, C), amidon, zaharuri, acid uric (50 mg / 100g), creşca
nu o interzice în cantităţi chibzuite suferinţelor de gută. Este energetică, înlesneşte evacuarea
intestinală.
În stare verde - fragedă este foarte digestă. I se mai spune şi
"mătura intestinului";
contraindicată entericilor.
Uscată, cuprinde elemente concentrate; de consumat cu cumpătare.
125
Mazărea are o valoare energetică de 354 Kcal / 100 g.
871. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU MĂRAR

Ingrediente: 250 g boabe de mazăre fragedă, 1 legătură de mărar, 1 ceapă mare de apă, 200 g
unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe.
Boabele de mazăre verde trebuie să fie foarte tinere şi foarte proaspete. Se mărunţesc fin,
ceapa se taie mărunt odată cu mărarul, se amestecă toate trei produsele la care se adaugă
pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se
decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
872. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa se
873. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE BUSUIOC

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (871), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc
de mărar se pune 1 legătură de busuioc tăiat mărunt.
874. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 250 g boabe de mazăre verde, 200 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1
legătură salvie cu măghiran, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de negrilică, 1/2
linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir.
Mazărea, mărunţită fin, se amestecă cu brânza (trecută prin sită), verdeaţa şi ceapa tăiate
mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), apoi untul frecat spumă. Se decorează cu petale roşii de
875. PASTĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI CEAPĂ

Ingrediente: 250 g germeni de mazăre (v. 2028), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2
linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de cimbru cu busuioc. Germenii de mazăre fin
mărunţiţi se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Se
aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei cu produsele care-i sunt la îndemână.
876. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROI

877. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREAN

linguri de hrean ras împreună cu 1 felie de sfeclă roşie.
878. SOS GALBEN CU MAZĂRE VERDE

Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 g suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, 1
lingură suc de cătină (v. 2052), 300 g boabe de mazăre verde, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură
de morcov cu pătrunjel, 4 - 5 foi de salată verde. Boabele de mazăre tinere şi foarte proaspete
(scoase din păstăi) se aşează în platou, în strat subţire, peste ele se toarnă cremogenul (v. 2019)
care a fost amestecat cu sucul de morcovi, sucul de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la
maioneză); deasupra se presară pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu
felioare de ceapă şi salată verde.
879. SOS GALBEN CU GERMENI DE MAZĂRE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi de
mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028).
880. SOS ROŞU CU MAZĂRE VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă (878), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sosul
126
galben se adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (2078) sau de scoruşe (2077) care pe lângă
bogăţia de enzime, vitamine şi minerale îi dă o culoare îmbietoare şi un gust deosebit de plăcut.
881. SOS ROŞU CU GERMENI DE MAZĂRE

mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028).
882. CIORBĂ CU BOABE DE MAZĂRE VERDE (I)

Ingrediente: 300 g boabe de mazăre fragedă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,
1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085),
1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri. Maceratul şi sucul de
corcoduşe se pune în castron, se adaugă boabele de mazăre, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul şi pulberile.
883. CIORBĂ CU BOABE VERZI DE MAZĂRE (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pătrunjel şi sfeclă
roşie care se înlocuiesc cu 5 - 6 frunze de varză albă tăiată fideluţă, iar deasupra pe lângă verdeaţă
se presară câteva petale roşii de tradafir tăiate fideluţă.
884. CIORBĂ DE GERMENI DE MAZĂRE

Se prepară ca la reţeta precedentă (882), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele de
mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (2028).
885. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE VERDE

Ingrediente: 300 g boabe de mazăre verde, 1 ceapă mare de apă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,
1 legătură de verdeţuri, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3
linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de coada - calului (2042). Se pune maceratul în castron,
se adaugă mazărea, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa,
uleiul şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
886. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbi (căţei) de
887. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (885), folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri de
hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
888. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE

Ingrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 1028), 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 250 g smântână
sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe gogoşari (v.
alge, 1 fir de praz, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură verdeaţă.
Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă germenii, varza, prazul şi sfecla roşie fin mărunţite
(maual sau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), tărâţea, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată
mărunt.
889.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină
(sau smântâna) se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
890. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI ANDIVE

Ingrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 2028), 500 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1
morcov, 5 felii de ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
linguri pastă de roşii crude, 50 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1.5 l macerat de afine. Se pune
127
maceratul în castron, se adaugă germenii de mazăre, andivele, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite
(manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), uleiul, iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt.
891. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI GULIOARE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că andivele se
înlocuiesc cu gulioare semimărunţite.
892. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI URZICI

Se prepară ca la reţeta precedentă (890), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care
se înlocuiesc cu urzici mărunţite în care se poate adăuga şi puţin usturoi fin pisat sau hrean ras pe
893. CHIFTELE DE MAZĂRE VERDE CU PRAZ

Ingrediente: 350 g mazăre verde (boabe), 1 fir de praz, 100 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019),
1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă cimbru, fenicul şi busuioc, 2 linguri
nuci măcinate, 4 - 5 bulbi (căţei) de usturoi (facultativ), 1 căpăţână de salată verde, 2 - 3 linguri
pastă de roşii (v. 2063), 1 lingură de ulei.
Mazărea (tânără şi proaspăt scoasă din păstăi) se mărunţeşte, se amestecă cu prazul tăiat
fideluţă, pasta de roşii, puţină tărâţe, pulberile, nucile, usturoiul pisat, verdeaţa tăiată mărunt, untul
frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe planşetă sau pe o foaie de plastic se presară puţină
tărâţe sau cremogen şi se împarte compoziţia de mai sus cu o lingură (în părţi egale); se formează
chiftelele care se aşează pe un postament de salată verde aşezat în prealabil pe platou. Se stropesc
cu puţin ulei pe deasupra, apoi se presară verdeaţă de sezon tăiată mărunt.
894. CHIFTELE CU GERMENI DE MAZĂRE

mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi .
895. RULADĂ DE CREMOGEN CU BOABE DE MAZĂRE VERDE

Ingrediente: 1-2 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, 250 ml ulei, tărâţe, 350 g boabe
de mazăre fragedă, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 250 g sfeclă roşie, 1 linguriţă pulbere ddin
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de cimbru cu fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri suc de cătină (v. 2092).
Boabele de mazăre verde, ceapa, sfecla roşie se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se
amestecă cu pulberile (verdeţurile tăiate fin), untul bătut spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Separat, se
înmoaie cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză) şi sucul de cătină. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen, se pune
compoziţia peste el şi se întinde cu podul palmei o foaie dreptunghiulară groasă cam de 1 cm; peste
ea se presară tărâţe, apoi se aşează compoziţia cu mazăre (în strat uniform). Se rulează (v. 769)
"ruladă din germeni de hrişcă umplută cu varză albă". Se dă la rece 3 ore. Se serveşte tăiată felii cu
salată verde.
896. RULADĂ DE CREMOGEN CU GERMENI DE MAZĂRE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele de
mazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre.
897. RULADĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE HRIBI

Se prepară ca la reţeta precedentă (895), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţia
cu mazăre se pun 2 linguri cu pulbere de hribi puţin înmuiată (v. 2067) sau 3 - 4 linguri de hribi
mărunţiţ (v. 719).
... Măcriş
Conţine cantităţi mari de acid oxalic (1 % tartric), crisofanic şi cantităţi mari de vitamina C,
clorofilă. Măcrişul este indicat în curele de primăvară.
Este mineralizant, antiscorbutic, laxativ, alcalinizant - în afecţiunile gastrice;
diuretic, depurativ - în reumatismul cronic degenerativ şi gută.
128
898. SUC DE MĂCRIŞ
Sucul obţinut din frunzele fragede verzi de măcriş este foarte bogat în clorofilă, vitamina C,
oxilaţi, fosfaţi, Fier. Este răcoritor, revitalizant, aperitiv, digestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic,
laxatic etc. În bucătăria fără foc se foloseşte la acrit ciorbele ş.a.
899. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU CEAPĂ

Ingrediente: 200 g măcriş, 100 g frunze de bob, 1 legătură hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă,
1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 gogoşar. Frunzele de
măcriş, de bob, hasmaţuchiul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu pulberile,
tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează
cu gogoşari tăiaţi felioare şi verdeaţă de sezon.
900. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa este
înlocuită cu praz.
901. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că pe lângă cele
200 g măcriş mărunţit se adaugă 200 g rădăcină de ţelină.
902. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU URZICI

Se prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că frunzele de
bob se înlocuiesc cu urzici fin mărunţite.
903. SOS - MAIONEZĂ CU MĂCRIŞ

Ingrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură de muştar, 350 g măcriş, 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.
Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se ţin la rece; după 15 min, se adaugă muştarul (cu care
se amestecă bine) şi uleiul (picătură cu picătură, până se încorporează întreaga cantitate). Se
adaugă pulberile în platou, se presară tărâţa, peste ea se pun frunzele de măcriş care au fost tăiate
fideluţă, deasupra se toarnă sosul - maioneză, iar apoi se presară verdeaţa tăiată mărunt.
904. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI MĂCRIŞ

se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
905. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MĂCRIŞ

Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v, 2081) sau macerat de tărâţe (v.
2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari
de alge, 1 legătură de salvie cu busuioc, 250 g măcriş.
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, ca
la orice maioneză) şi pulberile. Se presară tărâţa pe întreaga suprafaţă, peste ea se pune măcrişul
tăiat fideluţă, apoi se toarnă maioneza. Deasupra ei se presară verdeaţa tăiată mărunt.
906. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI MĂCRIŞ

Se prepară maioneza ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 2 - 3 linguri
907. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI MĂCRIŞ

Se prepară ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de
morcovi care se înlocuieşte cu zer sau lapte nefiert, iar la urmă se adaugă în maioneză 2 linguri
pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Deasupra se presară petale albe (sau crem) de
trandafir, nalbă de grădină sau flori albe de urzică moartă, tăiate fideluţă.
908. SOS DE TĂRÂŢE CU MĂCRIŞ
129
Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri
de cremogen cu 3 linguri de tărâţe.
909. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU HRIBI

Ingrediente: 250 g măcriş, 4 - 5 linguri hribi mărunţiţi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
ceapă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml
ulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt (v. 719),
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul şi pasta de roşii.
910. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU MAZĂRE VERDE

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi care
se înlocuiesc cu boabe verzi de mazăre, foarte fragede şi proaspăt scoase din păstăi.
911. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU GULIOARE

Se prepară ca la reţeta precedentă (909), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi care
se înlocuiesc cu gulioare date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.
912. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 350 g măcriş, 350 g varză albă dulce, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din
1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de lucernă
(v. 2049). Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, varza, ceapa, rădăcinoasele fin
mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată
mărunt.
913. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
varza albă care se înlocuieşte cu ţelină mărunţită fin.
914. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU CONOPIDĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (912), folosind aceleaşi ingrediente,
adăugând în plus 2 linguri de cremogen (v. 2019) bine înmuiat cu 1/2 pahar suc de morcovi sau suc
de păstârnac (v. 2099).
915. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU MERE ŞI ŢELINĂ

Ingrediente: 350 măcriş, 200 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 2
- 3 frunze de varză, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras
de alge, 50 ml ulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 4 - 5
linguri tărâţe.
Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de măcriş, merele (cu tot cu coajă),
rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pasta de
roşii, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
916. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU PATISON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelină
care se înlocuiesc cu patison (v. litera P).
917. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE LINTE

Ingrediente: 150 g măcriş, 250 g germeni de linte (v. 2028), 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen
(v. 2019), 150 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură de ulei.
Măcrişul se taie mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa se amestecă cu germenii de linte mărunţiţi,
pulberile, pasta de roşii, 1 lingură de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe o
130
foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe şi se împarte compoziţia cu lingura în părţi
egale; se formează chiftelele, care se aşează pe un postament din petale roşii sau roz de trandafir
aşezate în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţă de sezon tăiată
mărunt.
918. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE MAZĂRE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de linte
care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi.
919. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU MĂCRIŞ

Ingrediente: 1 căpăţână de varză albă dulce, 400 g măcriş, 2 gălbenuşuri de ouă de găină,
cremogen (v. 2019), tărâţe, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt, 1 ceapă.
Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se stoarcă de sucul ei),
se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, gălbenuşurile, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat
spumă. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul
palmei, sub formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm); peste ea se aşează compoziţia
preparată din măcrişul tăiat fideluţă amestecat cu pasta de roşii, pulberile, verdeţurile tăiate mărunt,
tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cu
germeni de hrişcă umplută cu varză murată).
920. RULADĂ CU MĂCRIŞ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

921. RULADĂ CU VARZĂ ŞI GERMENI DE LINTE

Se prepară compoziţia cu varză ca la reţeta precedentă (919) pentru prima foaie, iar deasupra
ei se aşează compoziţia cu germeni de linte preparată ca la 917 (chiftele de măcriş cu germeni de
linte). În continuare se procedează ca la reţeta 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză
albă).
... Mărul
Mărul este considerat aliment - medicament şi este apreciat din cele mai îndepărtate timpuri.
Se cunosc foarte multe varietăţi de mere.
Este folosit în întregime (coajă, miez, seminţe); conţine apă, cenuşi, zaharuri, reductoare,
zaharoză, celuloză, pentazană, lignină, acizi liberi, acizi combinaţi, pectină, vitaminele (A, B1, C, P);
valoare calorică marcantă: 128 cal / 100g.
Calitatea şi proporţiile constituenţilor îi conferă mărului importante proprietăţi terapeutice. Ca
tonic muscular şi al sistemului nervos este unul
din cele mai bune fructe.
Este indicat în astenie fizică şi intelectuală (deci sportivilor), surmenaj, convalescenţă, sarcină,
anemie, demineralizare, reumatism, gută, artritism, litiază urinară, urică, oligurie, sedentarism,
obezitate, pletoră, prevenirea arterosclerozei, prevenirea infarctului, hepatism, diaree, constipaţie,
infecţii intestinale (colibaciloză), herpes, stări febrile, ulcer gastric, gastrită, afecţiuni bronhice,
insomnii, nervozitate, cefalee.
Sunt permise diabeticilor, dar numai proaspete. Merele uscate sunt interzise persoanelor ce
suferă de această maladie. Cel mai bine este a se consuma frunctul crud, cu tot cu coajă (atenţie la
pesticide !).
Fructul crud, dat pe răzătoare - contra diareelor la copii: 500 g până la 1 500g / zi, distribuit în
5 mese.
Contra enterocolitei şi a durerilor care însoţesc ieşirea dinţilor: o cură de 2 zile în cantităţi
adaptate vârstei.
La fel se indică contra dizenteriilor, dispepsiilor şi colitelor mucoase.
Ajută în ulcerul gastric.În caz de gripă îndelungată, 500 g până la 1 kg mere crude rase, ca
131
singura hrană timp de 2 - 3 zile.
La îngrijirea şi catifelarea pielii, sucul mărului dă vigoare ţesuturilor (faţă, gât, abdomen).
922. SUC DE MERE "CA MEDICAMENT"

Se extrage din mere ajunse la maturitate şi se consumă proaspăt (imediat ce a fost extras).
Este unul din cele mai apreciate sucuri de către toate vârstele şi toate gusturile. Un bun tonic
muscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc.
În amestec cu suc de ţelină (rădăcină) sau frunze, este consumat cu mult folos şi de către
suferinzii de diabet.
Se poate combina cu suc de orz verde, de morcovi, de varză, de napi, de cartofi; se pot bea şi
preventiv, fortificând organismul, ferindu-l de boli.
923. PASTĂ DE MERE CU ŢELINĂ

Ingrediente: 450 g mere, 300 g rădăcină de ţelină, 200 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1/4
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (scorţişoară, ienupăr, salvie), 1/2 linguriţă
pulbere de alge.
Merele cu coajă, ţelina (curăţată) se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde)
îndoită cu cremogen şi untul frecat spumă.
Se aşează pe farfurie şi se ornează după gust.
924. PASTĂ DE MERE CU FRUNZE DE ŢELINĂ

Ingrediente: 700 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 50 g frunze fragede de ţelină, 200 g unt, 2
linguri de tărâţe, 1 vârf de cuţit scorţişoară cu ienupăr, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4
foi de salată.
Merele cu coajă, ţelina curăţată, frunzele de ţelină, fin mărunţite (manual sau mecanic) se
amestecă cu tărâţa, cremogenul (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pe
farfurie, se taseză cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează cu felioare de roşii şi salată verde.
925. PASTĂ DE MERE CU SALATĂ VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de ţelină
care se înlocuiesc cu 100 g frunze de salată verde (cât se poate de proaspete).
926. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU ŢELINĂ

Ingrediente: 700 g mere, 400 g ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1/2
legătură de mentă cu rozmarin, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 lingură de cremogen (v. 2019), câteva
petale de trandafir roşii, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă merele cu coajă, rădăcinoasele (fără coajă) bine
mărunţite odată cu ceapa, uleiul, pulberile, tărâţa, cremogenul, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt şi petalele tăiate fideluţă.
927. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU CREMOGEN

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe
cu 3 linguri de cremogen.
928. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OU SAU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente: 700 g mere, 300 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântână
dulceagă, 1 legătură măghiran sau salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, petale roşii sau roz de la 5 - 6 flori de
nalbă de grădină, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Merele (cu coajă), ţelina (curăţată) se mărunţesc
fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de afine în care se adaugă: gălbenuşurile
(sau smântâna), pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate
fideluţă.
929. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
930. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU LOBODĂ ALBĂ

132
Ingrediente: 600 g mere, 250 g ţelină, 150 g lobodă albă, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă,
rozmarin şi salvie, 4 - 5 linguri tărâţe, câteva petale de flori de gălbenele, 1.5 ml macerat de lucernă
(v. 2049).
Maceratul se pune în castron, se adaugă merele (cu coajă), ţelina (curăţată) şi loboda bine
mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate
mărunt şi petalele de gălbenele întregi.
931. RULADĂ DE MERE CU SALATĂ VERDE

Ingrediente: 1 kg mere, 2 căpăţâni salată, 350 g ţelină, 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 1/2
linguriţă pulbere de ienupăr cu scorţişoare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen, tărâţe. Merele
(cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi untul
frecat spumă. Pe planşetă se presară cremogen (v. 2019), apoi se aşează compoziţia cu mere,
presând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează
compoziţia preparată din salata (tăiată fideluţă), sfecla roşie (dată pe răzătoare), pulberile, 2 linguri
de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 764
(ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză).
932. RULOU CU PASTĂ DE MĂCEŞE ŞI MERE

Ingrediente: 12 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, tărâţe, 250 ml ulei, 5 linguri pastă
de măceşe (v. 2066), 500 g mere, 1 linguriţă pulbere din ardei graşi (v. 2074), 150 g ţelină, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Zece
linguri de cremogen se înmoaie cu 500 ml suc de morcovi; se adaugă uleiul (ca la maioneză) şi 2
linguri de tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen (v. 2019), se întinde
compoziţia de mai sus (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm.
Peste ea se aşează compoziţia preparată din mere rase (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată),
pulberile, 2 linguri de cremogen, pasta de măceşe şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns, cu
ambele mâini, ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire o întoarcem către noi,
ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul foii de plastic, se aşează ruloul pe un fund de lemn,
dreptunghiular sau într-un platou de aceeaşi formă; se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii mai
grosuţe, alături de salată verde.
933. RULOU CU MERE ŞI LOBODĂ ROŞIE

Se pregăteşte compoziţia cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, se încorporează 300
g mere verzi rase cu tot cu coajă; în compoziţia a doua se renunţă la mere şi se pun în schimb 300 g
lobodă roşie tăiată feliuţe şi celelalte ingrediente enumerate mai sus.
934. CIUPERCUŢE CU MERE ŞI ŢELINĂ (I)

Ingrediente: 900 g mere, 400 g ţelină, cremogen, 200 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1
legătură mentă cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Se aleg mere roşii, din care se taie 6 - 8 jumătăţi (care se vor folosi pentru imitaţia de ciuperci).
Celelalte se dau pe răzătoarea de sticlă împreună cu ţelina. Se amestecă cu pulberile, untul frecat
spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată, din care se fac ciupercuţele. Se
aşează în platou salata verde. Peste ea, ciupercile, care se pregătesc astfel: se ia o lingură de
compoziţie, se rotunjeşte în mâini, în formă de bastonaş şi se fixează cu un capăt pe postamentul de
salată. Se ia din nou aceeaaşi cantitate din compoziţie, se rotunjeşte, se formează o mică gropiţă cu
degetul arătător, fixându-se pe picior (aceasta când dorim să face ciupercile din aceeaşi compoziţie).
Mai simplu, se iau jumătăţile de mere roşii, oprite la început, se scobesc puţin de miez şi se fixează
câte o parte de măr pe fiecare picior din compoziţia cu cremogen.
935. CIUPERCUŢE DIN MERE CU ŢELINĂ (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind tărâţe şi cremogen
în părţi egale, ciupercuţele fiind aşezate pe un postament din petale de trandafir tăiate fideluţă.
936. RULOU CU MERE ŞI BANANE

Ingrediente: 10 linguri cremogen (v. 2019), 450 ml lapte nefiert, 200 g unt, 2 linguri făină de
ovăz sau tărâţe, 3 banane, 3 mere, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078). Cremogenul şi pulberea
de măceşe se înmoaie cu laptele nefiert, se amestecă cu merele date pe răzătoare şi untul frecat
133
spumă; se întinde pe o foaie de plastic (pe care s-a presărat făina de ovăz sau tărâţea) cu podul
palmei, în formă dreptunghiulară groasă de 1 deget. Se aşează bananele curăţate de coajă, cap la
cap şi se rulează ca la rreţeta 932.
937. RULOU CU PULBERE DE CĂLINE ŞI MERE

Se prepară compoziţia de cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, dar fără mere.
Deasupra ei în formă de sul (pus cum au fost puse bananele) se pune o compoziţie de mere
ametecată cu pulbere de căline (v. 2075), 1 - 2 linguri (până capătă culoarea roşie) şi tărâţe cât
cuprinde (ca să se îngroaşe bine).
Se serveşte tăiat felii mai groase cu salată de sezon.
938. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (I)
Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi (v. 2081), 3 mere rase (cu tot
cu coajă), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară (după gust), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),
2 linguri rom, coaja rasă de la 1 şi 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenul
se amestecă cu sucul de morcovi, merele, scorţişoara, mierea, tinctura, romul şi coaja de lămâie. Se
pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de mac.
939. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguri
de tărâţe şi 50 ml suc de morcovi.
940. CREMĂ DE MERE CU OU

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, adaugând 2
gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra cele 2 albuşuri bătute spumă (fără zahăr). Deasupra se
presară seminţe de mac sau de in.
941. CREMĂ DE MERE CU PASTĂ DE CĂLINE

Se prepară ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, plus 3 - 4 linguri pastă
de căline (v. 2044), iar deasupra se pune la fiecare cupă câte o lingură de frişcă bătută (fără zahăr),
iar peste ea se adugă câte 4 - 5 bobiţe negre de cireşe amare macerate în miere (v. 406).
942. TORT DE MERE CU CREMĂ DE TRANDAFIR

Ingrediente: 1 kg mere, cremogen (v. 2019), tărâţe, 450 g unt, 4 ouă, 500 g petale roşii de
trandafir, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 3 - 4 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 250 g
ţelină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 3 linguri de rom, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v.
2106), 1 linguriţă pulbere de rozmarin, busuioc, mentă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, miere după
gust. Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogenul (cât
cuprinde), romul, pulberile, miere şi 250 g unt frecat spumă. Compoziţia se împarte în două părţi
egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează. Peste ea se eşează compoziţia preparată din
petale de trandafiri de dulceaţă sau de ornament (toate soiurile de trandafiri începând de la măceşi,
până la cei de ornament, de toate mărimile şi toate culorile se pot consuma în alimentaţie) bine
mărunţite, ametecate cu 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 - 4 linguri de tărâţe, cremogen (cât
cuprinde), tinctura de propolis, tinctura miraculoasă, coaja de lămâie, miere după gust şi 200 g unt
frecat spumă. Se aşează partea a doua de compoziţie, se tasează uniform pe întreaga suprafaţă, se
îmbracă tortul în 4 albuşuri bătute spumă tare (fără zahăr), iar deasupra se aşează cât mai estetic
bobiţe de vişine macerate în miere.
943. TORT DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v.7).
944. TORT DE MERE CU PASTĂ DE MĂCEŞE
Se prepară ca la reţeta precedentă (942) numai că compoziţia de măceşe se prepară din: 4 - 5
linguri pastă de măceşe (v. 2066), ametecată cu 2 morcovi raşi, puţină miere, 1 - 2 linguri tinctură
miraculoasă II (v. 2107), 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde), până se îngroaşă suficient.
945. TORT DE MERE CU NUCI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa se
134
înlocuieşte cu nuci sau alune măcinate.
946. COMPOT DE MERE DULCI

Ingrediente: 700 g mere dulci (de vară), 200 g coacăze negre, 2 linguri de rom, 1/2 pahar suc
de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust), câteva frunzişoare fragede de măghiran sau busuioc,
şi câteva petale roşii de trandafir sau nalbă de grădină.
Merele se taie felioare subţiri (cu tot cu coajă), se pun în compotieră, peste ele se pun
coacăzele negre, apoi se tornă sucul de morcovi (amestecat cu puţină miere şi rom), iar deasupra se
presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele tăiate fideluţă.
... Măslina
Este foarte nutritivă şi folosirea ei atât în alimentaţie cât şi în medicină
(internă sau externă) este cunoscută din vremuri străvechi.
Măslina neagră nu este alta decât măslina ajunsă la maturitate.
Măslinul cultivat dă fructe mult mai mari decât măslinul din flora spontană.
Măslina conţine: apă, materii azotate, materii grase, materii extractive, celuloză, cenuşi,
numeroase săruri minerale ca: Fosfor, Sulf, Potasiu, Magneziu, Calciu, Clor, Fier, Cupru, Mangan,
caroten, vitaminele: A, B, C, E, F.
Valoarea calorică a măslinei este de 224 cal / 100 g iar acea a uleiului de 900 g cal / 100 g.
Măslinele sunt indicate în: anemie, insuficienţă hepatică, litiază şi depozite biliare, constipaţie
spasmodică, recomandate diabeticilor.
Uleiul (curat) obţinut la prima presare la rece (1-2 linguri dimineaţa), ajută hepatitei,
constipaţiei, evacuarea calculilor (pietrelor). I se poate adăuga puţin
suc de cătină sau lămâie. Unul din cele mai bune uleiuri de masă,
folosit în bucătăriafără foc.
Uleiul (ca unguent) se amestecat cu usturoi bine mărunţit şi se foloseşte pentru frecţii şi
masaje contra alergiilor reumatismale, nevritelor, entorselor (1 căpăţână de usturoi dată pe
răzătoare sau pisată cu 200 ml ulei, puse în macerat 3 zile).
Uleiul de măsline ajută la masajul gingiilor (pioree), la frecţii ale corpului,
la copiii rahitici sau anemiaţi.
Contra căderii părului: frecţionări ale pielii capului cu ulei, seara, timp de 10 zile.
Uleiul, pur extras (din fructe coapte), este cel mai bogat în vitamine şi enzime.
Frunza de măslin are proprietăţi hipotensive, diuretice şi antidiabetice.
947. PASTĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ DE APĂ

Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă
1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Măslinele (fin mărunţite) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,
pulberile, untul frecat spumă şi puţină tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează
frumos şi se decorează după fantezia gospodinei.
948.PASTĂ DE MĂSLINE CU RIDICHI

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1
felie de ridiche neagră dată pe răzătoarea de sticlă.
949. PASTĂ DE MĂSLINE CU URZICI

Se prepară ca la reţeta precedenă, folosind aceleaşi produse, adăugând în plus 200 urzici fin
mărunţite.
950. PASTĂ DE MĂSLINE CU IASCĂ GALBENĂ

Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 150 g iască galbenă, 1 ceapă mare de apă, 1
lingură de tărâţe, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge, 1 legătură de verdeaţă, 50 ml ulei.
Iasca galbenă, fin mărunţită, se pune în castron, se tasează, se adaugă măslinele mărunţite,
pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de
135
951. PASTĂ DE MĂSLINE CU ZBÂRCIOGI
Ingrediente: 200 g măsline desărate complet, 200 g zbârciogi, 1 fir de praz, 50 ml ulei, 1
lingură tărâţe sau făină de hrişcă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe
de roşii (v. 2071). Zbârciogii se mărunţesc fin odată cu măslinele, se adaugă pulberile, verdeaţa
tăiată mărunt, puţină tărâţe şi uleiul.
Se pune pe farfurie şi se ornează cu verdeţuri de sezon şi jumătăţi de măsline.
952. PASTĂ DE MĂSLINE CU PULBERE DE CIUPERCI

2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu puţin suc de roşii sau apă.
953. PASTĂ DE MĂSLINE CU ROŞII
2 -3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) şi tărâţe (dacă este necesar, pentru îngroşarea
compoziţiei).
954. SALATĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ VERDE

Ingrediente: 200 g măsline, 2 legături ceapă verde, 4 roşii, 1 linguriţă pulbere de seminţe de
pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092).
. Ceapa verde (tăiată mărunt) se amestecă cu măslinele desărate complet (v. 1988), pulberile,
sucul de cătină şi uleiul, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.
955. MĂSLINE UMPLUTE CU UNT

Ingrediente: 200 g măsline mari, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu
părunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 gogoşar, 1 lingură de ulei. Se aleg numai
măsline mari, frumoase, desărate complet (v. 1988); li se scoate sâmburele (uşor, prin partea
dinspre codiţă, despicând puţin fructul în patru) şi apoi se pune o bucăţică de unt. Măslinele umplute
cu unt se pun pe un postament de ceapă (tăiată julien) aşezată în prealabil pe platou. Se presară
pulberile şi verdeţurile de sezon. Se stropesc cu puţin ulei şi se decorează cu felioare de gogoşari şi
956. MĂSLINE UMPLUTE CU PĂSTRĂV DE FAG

Se prepară ca la reţeta precedentă numai că în loc de unt se folosesc bucăţi de păstrăv de fag
sau de iască galbenă.
957. MĂSLINE CU MAIONEZĂ

Ingrediente: 200 g măsline, 1 ceapă mare de apă, 4 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi
pâstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v.
2092), 2 ardei graşi, 4 - 5 frunze de salată verde. Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se lasă
la rece 15 min; se amestecă bine, se adaugă muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin,
până se încorporează întreaga cantitate). Se toarnă în platou, se aşează măslinele, în ordine, cât mai
estetic, după care se decorează cu felii de roşii, de ardei, foi de salată verde, iar peste toate se
presară verdeaţă tăiată mărunt.
958. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
959. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DE POST

Ingrediente: 250 g măsline, 5 linguri cermogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi sau macerat
de urzici (v. 2050), 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
verdeţuri, 4 roşii, 1 ardei gras, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă sucul de cătină, pulberile şi uleiul
(puţin câte puţin). Se toarnă în platou, peste el se pun măslinele, desărate (v. 1988), se decorează
cu ceapă, roşii şi ardei iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
136
960. MĂSLINE CU PASTĂ DE ROŞII
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă
în sosul cu cremogen 3 linguri cu pastă de roşii crude (v. 2063).
961. MĂSLINE NEGRE CU SOS VERDE

Se prepară o maioneză de post ca la 959, iar la urmă se adaugă 150 g spanac bine mărunţit
(care va da culoarea verde sosului).
962. MĂSLINE CU SOS DE URZICI

Se prepară ca la 959 un sos - maioneză cu cremogen adăugând 150 g urzici fin mărunţite.
Urzicile pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu şi nalbă, ştevie, frunze de soia ş.a.
963. SALATĂ DE MĂSLINE CU VARZĂ

Ingrediente: 200 g măsline desărate complet (v. 1988), 1/4 varză albă dulce, 1/4 varză murată,
1 ceapă mare de apă, 50 ml ulei, 1 linguriţă boia dulce de ardei, 2 linguri tărâţe, 1 legătură mărar,
morcov. Varza murată se stoarce bine în mâni de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă),şi se taie
fideluţă; varza albă se taie la fel şi se freacă în mâini, până se înmoaie, fără a se stoarce de sucul ei.
Se amestecă ambele feluri de varză; se adaugă ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, tărâţa,
morcovul ras, boia de ardei iar deasupra se pun măslinele, peste care se presară mărar fin mărunţit.
964. MĂSLINE PE PASTĂ DE MĂCRIŞ

Se prepară pasta (200 g măcriş mărunţit amestecat cu 200 g unt frecat spumă), se aşează pe
farfurie, se tasează, apoi se aşează (în formă de ghirlandă) jumătăţi de măsline şi pe margini felii de
ceapă şi roşii.
... Mei
Meiul este cultivat în Estul Europei şi constituie un aliment de bază
pentru numeroase preparate.
Conţine protide, lipide, acizi aminaţi indispensabili, acid salicilic,
Fosfor, Magneziu, Fier, vitamina A.
Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, convalescenţă, sarcină.
965. PASTĂ DE MEI CU PRAZ

Ingrediente: 150 g făină de mei, 1 fir de praz, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe
pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 pahar suc de morcovi. Făina de mei se înmoaie
cu sucul de morcovi, se adaugă pulberile, prazul tăiat fideluţă, untul frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară verdeţuri tăiate
mărunt.
966. PASTĂ DE MEI CU CEAPĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care
este înlocuit cu 1 ceapă mare de apă tăiată mărunt.
967. PASTĂ DE MEI CU ROŞII

3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează cu petale de gălbenele şi flori de bumbişori.
968. PASTĂ DE MEI CU NUCI

Ingrediente: 150 g făină de mei, 2 napi mijlocii, 1 ceapă de apă, 4 bulbili de usturoi, tărâţe,
cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de
verdeţuri, 1/2 pahar suc de orz verde (v. 2072), macerat de tărâţe, 2 - 3 roşii, 3 linguri de nuci
măcinate.
Făina de mei se înmoaie cu suc de orz; se adaugă pulberile, nucile, ceapa şi verdeţurile tăiate
mărunt, usturoiul fin pisat, 1 lingură de cremogen (v. 2019), untul frecat spumă şi tărâţe (cât
137
cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu mieji de nuci, felii de roşii şi
969. PASTĂ DE MEI CU OUĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2
gălbenuşuri crude de ouă de găină.
970. PASTĂ DE MEI CU OUĂ DE PRPELIŢĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
gălbenuşurile de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
971. PASTĂ DE MEI CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (968), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
usturoi care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust).
972. PASTĂ DE MEI (DE POST)

Ingrediente: 150 g făină de mei, 3 linguri cremogen (v. 2019), 200 g suc de morcovi, 200 ml
ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
pulbere de alge, 1/4 varză murată, 2 gogoşari roşii, 1 morcov. Făina de mei se amestecă cu
cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcov, se adaugă pulberile, uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), coaja tăiată mărunt, varza bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în
apă), tăiată fideluţă, morcovul ras şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos,
deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt iar pe margini se decorează cu felioare de gogoşari
înroşiţi.
973. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE MEI ŞI URZICI

Ingrediente: 100 g făină de mei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 3 linguri cremogen (v. 2019), 50 ml ulei,
1.5 l suc de roşii (v. 2094), 200 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 legătură
de salvie cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii în
castron, se adaugă făina de mei, tărâţa şi cremogenul (care a fost muiat în prealabil cu puţin suc
luat din castron), apoi adăugat uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Se mai adaugă urzicile,
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi pulberile.
974. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 150 g germeni de mei (v. 2025), 4 linguri cremogen, 4 linguri de tărâţe, 1 l
macerat cu tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,
1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),
1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
250 g muguri fragezi de lucernă.
Se pune maceratul şi sucul de roşii în castron, se adaugă germenii fin mărunţiţi, cremogenul,
tărâţa (înmuiată în prealabil), uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa şi verdeţurile tăiate
mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi mugurii de lucernă fin mărunţiţi.
975. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI PULBERE DE HRIBI

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1
lingură de tărâţe şi 1 lingură de cremogen cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) care se înmoaie
odată cu celelalte produse.
976. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI VARZĂ ALBĂ DULCE

de urzici care se înlocuiesc cu 1/4 varză albă dulce şi 1 felie de sfeclă roşie, ambele produse
mărunţite fin (manual sau mecanic).
977. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE MEI

Ingrediente: 75 g făină de mei, 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 4 - 5 linguri mieji de nucă
tăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2
138
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 600 g frunze de varză murată, 1 căpăţână de salată verde, 1
morcov, 1 lingură de ulei.
Făina se amestecă cu pasta de roşii, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, morcovul ras, nucile şi
pulberile. Se învelesc sărmăluţele în frunze de varză bine stoarse de zeamă (nu se spală şi nu se ţin
în apă) cărora li se îndepărtează nervura principală.
Se aşează pe un postament din salată verde, pus în prealabil în platou.
Se stropesc cu puţin ulei, iar pe deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
978. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE MEI

Se prepară sărmăluţele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina
de mei care se înlocuieşte cu germeni din aceeaşi plantă (v. 2025) fin mărunţiţi.
979. SĂRMĂLUŢE DE MEI CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

Pentru sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă se poate folosi atât compoziţia
preparată cu făină de mei cât şi cea preparată cu germeni de mei, de la cele două reţete anterioare.
În locul frunzelor de tătăneasă se pot folosi frunzele de soia, de ştevie, de lobodă roşie şi albă, de
măcriş, de fasole, de tei, cu condiţia să fie foarte fragede.
Toate sărmăluţele învelite în frunze verzi se aşează pe postament din petale roşii de trandafiri
sau pe petale de gălbenele pentru a le da un aspect cât mai plăcut.
Morcovul
Morcovul este socotit ca una dintre cele mai preţioase legume.
Se foloseşte în alimentaţia omului atât pulpa cât şi sucul extras din ea,
seminţele şi frunzele uscate (sub formă de pulbere).
Conţine mari cantităţi de vitamina A, apoi B, C, provitamina A (caroten), zaharuri, leviloză şi
dextroză direct asmilabile, numeroase săruri minerale: Fier, Fosfor, Calciu, Sodiu, Potasiu, Magneziu,
Arsenic, Mangan, Sulf, Cupru, Brom, o esenţă (carotină), asparagină şi daucarină.
Este indicat în astenii, tulburări de creştere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii,
anumite insuficienţe ale acuităţii vizuale, intercolite, infecţii intestinale, diaree infantilă şi a adultului,
colibaciloză, ulcere gastroduodenale, hemoragii gastro - intestinale, constipaţie, afecţiuni pulmonare
(tuberculoză, bronşite cronice, astm), reumatism, gută, litiază, arterioscleroză, insuficienţă
hepatobiliară, ictere, insuficienţa lactaţiei, dermatoze, paraziţi intestinali (tenie), prevenirea bolilor
infecţioase degenerative, prevenirea îmbătrânirii şi a ridurilor.
Nu se curăţă niciodată morcovul de coajă, se spală de urmele de pământ şi
se perie sub un jet de apă rece; pieliţa este partea cea mai savuroasă
şi mai bogată în enzime şi vitamine.Pentru a înlesni ieşirea dinţilor la copiii mici li se dă în
mânuţă un
morcov crud pentru a se juca cu el.
Morcovul sporeşte numărul globulelor roşii şi procentajul hemoglobinei, pe care o
ulcerelor gastroduodenale, reprezentând un puternic factor de echilibru.
980. PASTĂ DE MORCOV CU URZICI

Ingrediente: 250 g morcovi, 150 g urzici, 100 g ţelină, 100 g mere, 200 g unt, 1 legătură
rozmarin cu busuioc, 1 vârf de cuţit pulbere de ienupăr cu scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de alge,
1 linguriţă pastă de roşii, 1 linguriţă de miere, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), cremogen (v.
2019). Morcovii se spală (nu se curăţă de coajă - coaja conţine cea mai mare cantitate de vitamine)
cu periuţa la un jet de apă rece. Se mărunţesc împreună cu merele, ţelina şi urzicile (bine spălate).
Se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, mierea, germenii de grâu, cremogenul (cât cuprinde) şi
untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţin
umezită în apă şi se decorează după gust, cu produsele pe care gospodina le are la îndemână.
981. PASTĂ DE MORCOV CU BRÂNZĂ

Ingrediente: 200 g morcov, 200 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 legătură de rozmarin
cu busuioc, 2 linguri pastă de roşii, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Morcovii se dau pe răzătoare, se amestecă cu brânza trecută prin sită, verdeaţa tăiată mărunt,
pasta de roşii crude (v. 2063), pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţinută
139
se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează după fantezia
gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
982. PASTĂ DE MORCOV CU CEAPĂ

1 ceapă de apă tăiată mărunt.
983. PASTĂ DE MORCOV CU NUCI

brânză care se înlocuieşte cu nuci râşnite şi puţină pulbere de scorţişoară.
984. PASTĂ DE MORCOV CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 250 g morcovi raşi, 250 - 300 g varză murată, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 lingură
de cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu salvie, 2 gogoşari sau ardei graşi, roşii.
Morcovii se amestecă cu varza bine mărunţită (fideluţă), ceapa tăiată mărunt odată cu
verdeaţa, cremogenul, pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie,
se tasează, se decorează cu felioare roşii de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
985. PASTĂ DE MORCOV CU NAPI MURAŢI

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care
se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958).
986. PASTĂ DE MORCOV CU PULBERE DE HRIBI

1 lingură plină cu pulbere de hribi (v. 2067).
987. PASTĂ DE MORCOV CU ANDIVE

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
măcinată care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de andive tăiate fideluţă.
988. PASTĂ DE MORCOV CU GULIOARE

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu gulioare rase odată cu morcovul.
989. SUPĂ - CREMĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 350 g morcovi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 2 linguri de
cremogen (v. 2019), 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
legătură de salvie cu tarhon, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).
Se pune maceratul în castron, se adugă rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manual
sau mecanic), uleiul, cremogenul, tărâţa, pulberile iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt
şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
990. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU NAPI

varză care se înlocuieşte cu napi mărunţiţi (fin) odată cu celelalte ingrediente.
991. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g morcovi, 350 g gulioare, 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4
- 5 linguri tărâţe, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor de câmp, 150 g smântână sau 2 gălbenuşuri de
ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), câteva petale
roşii de flori de nalbă de grădină.
Maceratul se pune în castron, se adaugă morcovii, ceapa şi gulioarele (fin mărunţite),
cremogenul, pulberile, smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri crude), iar deasupra se presară verdeţurile
tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
140
992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
două ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă(v. 7).
992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU ŢELINĂ ŞI MERE

Ingrediente: 300 g morcovi, 300 g ţelină, 300 g mere, 200 g iaurt, 1.5 l macerat de tărâţe (v.
2041) sau de lucernă (v. 2049), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri
cremogen, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu salvie.
Se pune maceratul în castron, se adaugă merele (cu tot cu coajă), morcovul (spălat bine cu
periuţa), ţelina curăţată, toate trei fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, cremogenul,
iaurtul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
994. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SPANAC

Ingrediente: 350 g morcov, 300 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri cremogen, 4 - 5 linguri
tărâţe, 50 ml ulei, 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1.5 l
macerat de mere.
Se pune maceratul în castron, se adaugă morcovul, spanacul şi ceapa bine mărunţită la mixer,
cremogenul, tărâţa şi uleiul, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
995. CHIFTELE DE MORCOV CU ALUNE

Ingrediente: 300 g morcov, 200 g alune, cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 150 g unt, 1
lingură seminţe de in, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde sau muguri fragezi de lucernă. Morcovii şi
alunele, bine mărunţite, se amestecă cu tărâţa, pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (cât
cuprinde).
Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, se împarte compoziţia cu lingura în părţi
egale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament din salată verde care a fost pus în
prealabil pe platou. Peste el se presară seminţe de in.
996. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ

Se prepară chftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2
gălbenuşuri crude de ouă de găină.
997. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (995), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
alune care se înlocuiesc cu nuci sau seminţe de floarea - soarelui râşnite şi 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
998. RULADĂ DE MORCOV CU GERMENI DE MEI

Ingrediente: 600 g morcov, 200 g germeni de mei (v. 2025), 350 g sfeclă roşie, 1 ceapă,
cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 400 g unt, 200 g
păstârnac. Morcovul şi păstârnacul bine mărunţite se amestecă cu cremogen (v. 2019) cât cuprinde
şi 200 g unt frecat spumă.
Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei)
în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşază a doua compoziţie preparată din
germenii de mei bine mărunţiţi, sfecla roşie, ceapa şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o
compoziţie îngroşată. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă de germeni de hrişcă umplută
cu varză albă). Se dă la rece 2 - 3 ore.
999. RULADĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 700 g morcovi, 150 g ţelină, 150 g germeni de lucernă (v. 2029), 450 g varză
roşie, cremogen, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v.
alge, tărâţe, 400 g unt.
Morcovul şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt (frecat
141
spumă). Pe o foaie de plastic se întinde compoziţia (ca la reţeta precedentă); deasupra se aşează
compoziţia a doua, preparată din: varză roşie fin mărunţită amestecată cu pulberi, 2 - 3 linguri de
cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă.
În continuare se procedează ca la 769.
1000. RULADĂ DE MORCOV CU TRANDAFIRI

Ingrediente: 600 g petale roşii de trandafiri, 2 linguri suc de cătină (v. 20292), 400 g unt,
cremogen, 600 g morcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 g caise bine
coapte, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, tărâţe.
Petalele de trandafir se freacă în mâini, se stropesc cu suc de cătină până se înmoaie bine,
apoi se amestecă cu 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se presară pe planşetă 1 mână
de tărâţe, se întinde foaia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de cca. 1 cm; peste ea
se întinde foaia a doua preparată din morcovul dat pe răzătoare şi amestecat cu pulberile, caisele fin
mărunţite, cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cu germeni de
hrişcă umplută cu varză albă).
1001. RULADĂ CU MORCOV ŞI NUCI

Compotiţia cu morcov se prepară ca la reţeta precedentă; cea de-a a doua se prepară din: 400
g nuci măcinate amestecate cu 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi anason, 200 g unt
frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
1002. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE MORCOV

Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 linguri rom, 1 lingură tinctură
miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după gust) nu prea
dulce, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi la care se
adaugă romul, tinctura, coaja de lămâie, mierea, apoi se pune în cupe sau în farfurii de compot.
Deasupra se presară seminţe de mac, in sau anason.
1003. CREMĂ LA PAHAR CU TĂRÂŢE

Ingrediente: 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 linguri vişine
macerate în miere (v. 406) - iarna; vişine proaspete - vara, puţină miere (după gust).
Tărâţa se amestecă cu cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu lapte, se adaugă tinctura, coaja de
lămâie, pulberile, mierea, apoi se pune în cupe. Deasupra se pun vişinele.
1004. CREMĂ LA PAHAR CU NUCI

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa se
înlocuieşte cu nuci râşnite.
1005. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE TRANDAFIR

Ingrediente: 4 linguri cremogen, 1 lingură tărâţe, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1
linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), puţină miere (după gust), 350 ml lapte nefiert.
Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu laptele, se adaugă mierea, tinctura
şi petalele de trandafir tăiate fideluţă; se pune în cupe, iar deasupra se presară petale de trandafir
tăiate fideluţă şi câteva frunzişoare de măghiran.
1006. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE NALBĂ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele de
trandafir roşii care se înlocuiesc cu petale roşii de flori de nalbă de grădină.
1007. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE MORCOV

Ingrediente: 500 ml suc de morcovi, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de seminţe de măr - v.
2038), 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură pastă de cătină (v. 2075), 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2014).
Sucul de morcovi se amestecă cu laptele (în care s-a dizolvat mierea), pasta de cătină şi
tinctura; se adaugă apoi frişca bătută (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se
142
toarnă compoziţia în forma specială de îngheţată şi se lasă la congelator.
Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea cu zahăr), în schimb este mult mai
sănătoasă (zahărul produce acid în corp şi dă naştere la diferite maladii; în plus, este cancerigen).
1008. "SOTE" DE MORCOV CU MIERE ŞI NUCI

Ingrediente: 450 g morcov, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 3 linguri nuci sau alune
tăiate cu cuţitul, 1 lingură tărâţe, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran. Se aleg
numai morcovi tineri, se spală la un jet de apă frecaţi cu periuţa (fără a-i curăţa de pieliţă), se rad pe
răzătoare, se amestecă cu nuci sau alune, puţină miere, se stropesc cu tinctura miraculoasă I, iar
deasupra se presară măghiranul tăiat fideluţă.
1009. SOTE DE MORCOV CU FLOAREA - SOARELUI

înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate.
1010. "SOTE" DE MORCOV CU MERE ŞI ŢELINĂ

Ingrediente: 300 g morcov, 300 g mere, 100 g ţelină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară,
puţină miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 1 lingură de rom, frunze de
busuioc. Morcovii şi merele se dau pe răzătoare (cu tot cu coajă), ţelina (fără coajă); se amestecă cu
scorţişoara, tărâţa, mierea; se stropeşte cu tinctură şi rom, iar deasupra se presară frunzişoare de
busuioc tăiate fideluţă.
1011. "SOTE" DE MORCOV CU STAFIDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g
stafide înmuiate în prealabil cu puţină apă şi rom.
1012. "SOTE" DE MORCOV CU BANANE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; după ce a fost pus în farfurie
se aşează (în formă de ghirlandă) 3 banane curăţate şi tăiate felioare.
1013. "SOTE" DE MORCOV CU SMOCHINE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1009), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150
- 200 g smochine date prin maşina de tăiat carne cu sită rară.
... Mur sălbatic

Fructul murului sălbatic (din care se fac garduri vii) este cât se poate
de valoros folosit în alimentaţie, mai ales în bucătăria fără foc.
Conţine: zahăr, pectină, acizi, izocitrin malic, monoglucida cianidină, vitaminele A şi C, materii
grase, săruri, ulei esenţial (bactericid).
Murele sunt indicate în diaree, meno - metroragii, afecţiuni pulmonare, angine.
1014. SUC DE MURE

Fructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă numai proaspăt (adică
imediat ce a fost extras), îndoit cu apă, de 3 ori pe zi, cu 30 min. înaintea meselor principale; poate fi
întrebuinţat la numerose preparate în bucătăria fără foc.
1015. CREMĂ DE MURE CU PERE

Ingrediente: 350 g mure, 350 g pere dulci, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v.
2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, tărâţe, 2 albuşuri bătute spumă tare, 1 lingură
seminţe de anason, puţină miere (după gust).
Murele şi perele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu tinctura, romul, coaja
de lămâie, puţină miere şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în pahare cu picior (cupe) sau în farfurioare
de compot, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară seminţe de
anason.
1016. CREMĂ DE MURE CU MERE

143
Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus un
vârf de cuţit pulbere de făină de scorţişoară şi înlocuind perele cu mere.
1017. CREMĂ DE MURE CU PRUNE

Ingrediente: 350 g mure, 350 g prune, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), cremogen,
coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 3 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), câteva petale roşii
de trandafir, puţină miere (după gust).
Murele şi prunele se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, coaja de lămâie, puţină miere şi
cremogen (v. 2019) sau tărâţe (cât cuprinde). Se aşează în cupe, se pune la fiecare puţină frişcă
deasupra, peste care se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
1018. CREMĂ DE MURE CU NUCI

Ingrediente: 400 g mure, 300 g mieji de nucă proaspăt curăţaţi de pieliţă, tărâţe, 1 lingură
tinctură miraculoasă I (v. 2106), puţină miere, 2 morcovi, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară,
coaja rasă de la 1/2 lămâie.
Murele şi morcovii se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, puţină miere, pulberea, coaja de
lămâie, miejii de nuci (întregi) şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se decorează cu
mieji de nucă întregi curăţaţi de pieliţă.
1019. SIROP DE MURE CU MIERE

Sucul de mure (v. 1014) se amestecă cu miere (după gust); se poate adăuga şi puţină tinctură
miraculoasă I (v. 2106) sau II (v. 2107), tinctură de propolis (v. 2104). Se poate consuma combinat
cu apă minerală, sifon sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se prepară atât cât se poate consuma o
dată.
1020. LICHIOR DE MURE CU MIERE

Se pun mure bine coapte (ajung la maturitate în a doua jumătate a lunii septembrie) şi strivite,
într-o damigeană de sticlă (cam de 3 sferturi), fără să fie presate. Se toarnă peste ele alcool de 90o.
Se astupă şi se lasă la macerat 90 de zile (agitând din când în când). Se decantează, se
filtrează şi se amestecă cu miere.
1021. ÎNGHEŢATĂ DE MURE

Se prepară ca la reţeta (1007 - îngheţată cu suc de morcovi), folosind aceleaşi ingrediente, în
afară de sucul de morcovi care este înlocuit cu suc de mure.
De obicei această îngheţată se serveşte alături de alta, deschisă la culoare.
1022. MURE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg mure, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.
Murele trebuie să fie bine coapte, nesfărâmate şi netrecute din copt. Se pun în borcan odată cu
busuiocul, se toarnă miere, se leagă strâns şi se lasă la macerat 6 săptămâni, (având grijă să se
agite zilnic).
După acest termen se scot fructele cu paleta, se pun în borcan potrivit ca mărime şi se
folosesc drept dulceaţă sau la diferite creme.
Mierea, care s-a transformat în sirop de mure, se toarnă îm sticle de culoare închisă, deasupra
ei se pune de 1 deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc
întunecos şi rece.
Se foloseşte ca sirop combinat cu apă minerală, sifon sau ceaiuri macerate la rece.
Durează 12 luni.
... Napul
Napul conţine numeroase săruri minerale (Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf), esenţă
sulfoazotată, Iod, arsenic, zaharuri, vitaminele (A, B şi C).
Este indicat în oboseală generală, litiază renală, gută, cistite, enterite, bronşite, tuse, anghine,
obezitate, eczeme, acnee.
1023. SUC DE NAPI

Sucul extras din napi este foarte bogat în minerale. Se consumă imediat ce a fost extras (3
144
pahare pe zi), cu 30 min înainte de mesele principale.
Sucul, ca şi napul în întregime se recomandă a fi consumat la toate vârstele; tinerilor,
vârstnicilor, sedentarilor şi sportivilor.
1024. PASTĂ DE NAPI CU MĂRAR

Ingrediente: 300 g napi, 1 legătură de mărar cu tarhon, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz.
Napii curăţaţi, prazul, se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile,
untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi
decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
1025. PASTĂ DE NAPI CU CEAPĂ

se înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă.
1026. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU MORCOV

Ingrediente: 200 g napi muraţi (v. 1958), 150 g morcov, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze
fragede de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă boia dulce de ardei. Napii, morcovul şi ceapa fin mărunţite se amestecă
cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe
farfurie şi se decorează după gust.
1027. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcovi
care se înlocuiesc cu varză albă - dulce tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (fără a
fi stoarsă de suc).
1028. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU URZICI

morcov care se înlocuieşte cu urzici tăiate mărunt, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soia
sau spanac.
1029. SALATĂ DE NAPI CU CASTRAVEŢI MURAŢI

Ingrediente: 450 g napi, 3 castraveciori muraţi, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 gogoşar, 50 ml de ulei.
Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile, castraveţii tăiaţi felioare, ceapa peştişori
şi uleiul. Se aşează în farfurie, se presară cu verdeţuri tăiate mărunt, iar pe margine se decorează cu
felioare de gogoşari.
1030. SALATĂ DE NAPI CU ROŞII

Ingrediente: 400 g napi, 400 g roşii, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cu
pătrunjel, 1 lingură de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se taie felioare cât mai subţiri sau se dau pe răzătoarea cu găuri
mari. Se pun la un loc cu roşiile şi ceapa tăiate felioare, se presară cu pulberi, se adaugă uleiul,
peste care se presară tărâţa şi verdeaţa tăiată mărunt.
1031. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU SPANAC

Ingrediente: 400 g napi, 250 g spanac sau lobodă roşie, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 50 ml
ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cu
spanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată peştişori, hreanul ras, pulberile şi tărâţa, iar deasupra se
presară verdeaţă tăiată mărunt.
1032. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PRAZ

Ingrediente: 400 g napi, 2 morcovi, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură de
frunze fragede de ţelină şi mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
145
Napii se dau pe răzătoare odată cu morcovii şi ţelina, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,
pulberile şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.
1033. NAPI MURAŢI CU SOS GALBEN

Ingrediente: 450 g napi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 5 linguri cremogen, 250 ml
macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură mărar cu pătrunjel, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 foi de salată verde, 3
- 4 roşii, 1 morcov.
Napii şi morcovul se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt. Separat, se înmoaie cremogenul
(v. 2019) cu maceratul apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Produsele date pe
răzătoare se amestecă cu ceapa şi tărâţa, pulberile, se pun pe platou în strat subţire uniform şi se
toarnă sosul; peste el se presară verdeaţa tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu foi de salată
verde.
1034. NAPI MURAŢI CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sucul galben se
adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) până ce sosul capătă o
nuanţă frumoasă de roşu intens.
1035. NAPI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 450 g napi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2
gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântână, 1 legătură verdeaţă, 2 - 3 linguri tărâţe, 1/2
mână de petale roşii de trandafir.
Napii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi 2 -
3 linguri sos din smântână care a fost preparat cu 2 linguri făină de orez ( v. 2017). Se pune
compoziţia în platou, aşezată în strat subţire şi tasat uniform, se toarnă sosul, se presară peste el
verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
1036. NAPI CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară sosul de smântână ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.
7).
1037. NAPI CU SOS DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă (1035), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
smântână 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
1038. CIORBĂ DE NAPI CU URZICI

Ingrediente: 250 g napi, 150 g urzici, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de
leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094). Sucul
se pune în castron, se adaugă napii şi ţelina date pe răzătoare, urzicile, ceapa şi verdeţurile tăiate
1039. CIORBĂ DE NAPI CU LOBODĂ

sunt înlocuite de lobodă roşie sau albă, tăiată fideluţă.
Urzicile sau loboda se pot înlocui cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, de frunze
de soia, de ştevie, spanac, sfeclă, de fasole, tei, ulm sau fag cu condiţia să fie foarte fragede şi pe
cât posibil să fie recoltate din cele crescute în bătaia soarelui.
1040. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,
1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l
macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 200 g iaurt. Napii şi
rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi moare, în care se mai adaugă
146
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi iaurtul (care poate fi înlocuit cu 75 ml ulei).
1041. CIORBĂ DE NAPI CU DOVLEAC

Ingrediente: 250 g napi, 250 g dovleac, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de
leuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2073), 3 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1.5 l zer proaspăt.
Se pune zerul în castron, se adaugă napii, dovleacul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şi
verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii şi uleiul.
1042. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 250
g dovleac se pun 100 g, iar rădăcina de leuştean 100 g. Se prepară la fel ca mai sus.
1043. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 400 g napi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de
tărâţe, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 3 linguri pastă de roşii, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v.
alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, varza, ceapa, rădăcinoasele fin mărunţite
(manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1044. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ROŞIE

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei
care se înlocuieşte cu 200 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi varza albă care se
înlocuieşte cu varza roşie.
1045. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1043), folosind aceleaşi ingrediente, numai
că uleiul se înlocuieşte cu 100 g smântână (iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1046. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 400 g napi, 150 g făină de soia (v. 2026), 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 100
ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1
şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 4 - 5 linguri
tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, germenii de soia, ceapa, rădăcinoasele fin
mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1047. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE LUCERNĂ

germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germeni de seminţe de lucernă (v. 2093) care la nevoie se pot
înlocui cu seminţe de trifoi roşu (v. 2030) sau trifoi alb.
1048. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE HRIŞCĂ

de germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germenii de hrişcă (v. 2024).
1049. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE GRÂU

de germenii de soia care se înlocuiesc cu germenii de grâu (v. 2022). La fel se poate prepara supa -
cremă cu germeni de orz, de linte, de fasole, de mei.
... Năut
Boabele (seminţele) de năut conţin: lipide, substanţe azotate, amidon, zaharuri, săruri minerale
- Fosfor, Potasiu, Magneziu, Calciu, Sodiu, Siliciu, oxid de Fier, arsenic, asparagină, vitaminele C şi B.
Este indicat în munci care cer forţă, în astenii, oligurie, litiază urinară,
147
insuficienţă digestivă, paraziţi intestinali.
1050. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU URZICI

Ingrediente: 200 g germeni de năut, 1 ceapă de apă, 100 g urzici, 200 g unt, 1 legătură de
hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 lingură tărâţe.
Germenii de năut (v. 2027), bine mărunţiţi, odată cu urzicile, ceapa şi verdeaţa se amestecă cu
pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se
decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
1051. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU SPANAC

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care
se înlocuiesc cu spanac, şi ceapă care se înlocuieşte cu praz.
1052. PASTĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU NAPI MURAŢI

Ingrediente: 200 g germeni de năut (v. 2027), 300 g napi muraţi (v. 1958), 1 ceapă mare de
apă, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.
Germenii şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, tărâţa,
verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă, se aşează pe farfurie şi se ornează după gust.
1053. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de
morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge, 1 legătură de verdeaţă, 2 - 3 roşii.
Germenii de năut se pun în platou, în strat subţire, peste ei se toarnă sosul preparat din
cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin) muştarul, pulberile,
iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt; pe margine, felii de roşii.
1054. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen din
care se pun numai 3 linguri, adăugându-se în schimb 4 linguri de tărâţe.
1055. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE ROŞII

1056. CIORBĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI SPANAC

Ingrediente: 250 g germeni de năut, 150 g spanac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1
legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de agrişe (v. 2054).
Maceratul şi sucul de agrişe se pune în castron, se adaugă germenii de năut (v. 2027),
spanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată mărunt, ţelina dată pe răzătoare, pasta de roşii, pulberile şi
uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1057. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 250 g germeni de năut, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de
sfeclă roşie, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei. Se pune sucul în
castron, se adaugă germenii, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare,
1058. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este
înlocuit cu 150 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
148
1059. CIORBĂ DE GERMENI DE NĂUT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1057), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei
care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1060. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU ANDIVE

Ingrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 400 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 legătură de verdeaţă de sezon, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 4 - 5 linguri de tărâţe.
Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, andivele, ceapa şi rădăcinoasele bine
mărunţite, pulberil şi, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi tărâţe.
1061. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU CONOPIDĂ

andive care se înlocuiesc cu conopidă mărunţită fin.
1062. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI MAZĂRE

andive care se înlocuiesc cu varză albă dulce, iar în loc de ulei se adaugă 200 g smântână sau 2
gălbenuşuri de ouă de găină.
1063. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

de andive care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi fin mărunţiţi, iar în loc de ulei
se adaugă 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
... Nuca
Este fructul cel mai bogat în
Cupru şi Zinc.
Conţine în plus Potasiu, Magneziu, Fosfor, Sulf, Fier, Calciu,
vitaminele (A, B, C şi P). Este fructul cel mai caloric.
Este indicat în diabet, vegetarienilor, în tuberculoză, scrofuloză, sifilis, diaree, paraziţi
intestinali, dermatoze, litiază urinară (ajutător), metrite (ajutător), enurezis (scăparea involuntară şi
inconştientă a urinei).
Uleiul de nuci se poate folosi în alimentaţie (20 - 40 g pe zi) dar şi ca leac contra teniei (50 - 60
g pe zi) pus într-o salată timp de 3 zile.
Pentru:
- frecţionarea corpului (copiii rahitici, anemici şi în dermatoze);
- frunze sub formă de tinctură, 30 - 50 picături de 2 - 3 ori pe zi în apă (în diabet);
- suc de nucă proaspătă (verde) contra pecinginilor;
1064. SUC ENERGETIC CU NUCI

Se prepară un suc de fructe (mere, pere, caise, cireşe) la care se adaugă 1 mână de mieji de
nucă şi 1 linguriţă de miere. În lipsa nucilor se pot pune în sucul de fructe, alune, seminţe de floarea
- soarelui sau de dovleac (care au fost decorticate şi măcinate).
1065. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE CEAPĂ

Ingrediente: 200 g nuci măcinate, 1 ceapă de apă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu
frunze de păstârnac, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măsline negre complet desărate (v. 1988), 2 linguri tărâţe, macerat
de tărâţe (v. 2041).
Nucile se amestecă cu tărâţa, ceapa tăiată mărunt, pulberile, verdeaţa, puţin macerat de
tărâţe sau suc de roşii şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează şi se
decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
1066. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5
149
1067. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE HREAN
Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust).
1068. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE SCORŢIŞOARĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, fără ceapă,
care se înlocuieşte cu 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară.
1069. SOS DE CREMOGEN CU NUCI

Ingrediente: 250 g mieji de nuci, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 350 ml suc de
morcovi, 125 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mentă cu busuioc.
Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), tărâţa şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa lui se aşează mieji de nuci în formă de
coroniţă. Deasupra se presară verdeţurile tăiate fideluţă.
1070. SOS DE TĂRÂŢE CU NUCI

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de
cremogen cu 3 linguri de tărâţe.
1071. SOS DE ROŞII CU NUCI

Se prepară sosul cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă (1069), folosind aceleaşi
ingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v.
2078) până capătă sosul culoarea de roşu intens. Pulberea de măceşe (la nevoie) poate fi înlocuită
cu pulbere de căline (v. 2076) sau pulbere de scoruşe (v. 2077).
1072. CIORBĂ DE URZICI CU NUCI
Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 350 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă
roşie, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat
de mere pădureţe, 50 ml ulei.
Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile tăiate cu cuţitul, ceapa tăiată mărunt, ţelina şi
sfecla date pe răzătoare, urzicile şi verdeaţa mărunt tocate şi uleiul.
1073. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU NUCI

se înlocuiesc cu salată verde tăiată fideluţă.
1074. CIORBĂ DE NUCI CU IAURT

Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 200 g iaurt, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulbere de
ienupăr cu schinduc şi negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml
suc de agrişe.
Se pune maceratul în castron, se adaugă sucul de agrişe (v. 2084), iaurtul, nucile tăiate, ceapa
şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi rădăcinoasele rase pe răzătoare.
1075. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 250 g mieji de nuci măcinaţi, 4 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de
găină, 4 linguri de tărâţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie mare de ţelină, 150 g lobodă albă, 1
legătură de mărar, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, smântâna (sau gălbenuşurile),
tărâţa, rădăcinoasele, ceapa şi loboda bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, iar deasupra
1076. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înafară de cele
2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 găbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
150
1077. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SPANAC
Ingrediente: 250 g nuci, 350 g spanac, 50 ml ulei, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de vâsc de măr, 3 linguri pastă
de roşii crude (v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură cimbrişor cu mentă.
Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, spanacul, rădăcinoasele, ceapa fin
mărunţită (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt.
1078. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU ANDIVE

spanac care este înlocuit cu aceeaşi cantitate de andive.
1079. CHIFTELE DE NUCI CU USTUROI

Ingrediente: 250 g nuci măcinate, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 bulbili (căţei)
de usturoi fin pisaţi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 2 - 3 linguri lapte nefiert sau zer proaspăt, 1 căpăţână de salată verde.
Nucile se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, usturoiul, pulberile, laptele, untul frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia cu
lingura în părţi egale; se formează chifteluţele, se aşează pe un postament din salată verde (care a
fost aşezat în prealabil pe platou).
Pe margini se pot pune câteva felii de roşii.
1080. CHIFTELE DE NUCI CU HREAN

Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoi
care se înlocuieşte cu hrean ras (1 lingură).
1081. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 250 g nuci râşnite, 1/4 varză murată, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1
ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 morcov.
Nucile se amestecă cu varza murată (care a fost bine scursă de moare - nu se spală şi nu se
ţine în apă), tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, morcovul dat pe răzătoare, pulberile, untul frecat
spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
1082. CHIFTELE CU SOS DE CREMOGEN

Chiftele se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; sosul se prepară din
5 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 300 ml suc de morcovi (v. 2081) sau zer proaspăt,
adăugând apoi 150 ml ulei (puţin câte puţin, ca la maioneză).
Se pune în platou, peste el se aşează chiftelele, peste care se presară verdeaţă de sezon tăiată
mărunt; pe margini se decorează cu foi de salată verde şi felii de roşii.
1083. CHIFTELE CU SOS DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă (1081), folosind aceleaşi ingrediente, sosul de cremogen (v.
2019), iar la urmă i se adaugă 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v.
2078), 1 - 2 linguri, până sosul capătă o nuanţă frumoasă de roşu intens.
1084. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ ALBĂ ŞI SOS DE TĂRÂŢE

Ingrediente: 250 g nuci măcinate, 1/4 varză albă dulce, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde,
1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 - 3 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de tarhon.
Nucile se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se
stoarce de suc), ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi (tărâţe cât cuprinde).
În continuare se procedează ca la 1079, după care se pune deasupra sosul preparat ca la1082
151
în care se adaugă pe lângă cele 5 linguri de cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri de tărâţe (în cazul că
iese prea îngroşat, se mai poate subţia cu puţin suc de morcovi).
1085. CREMĂ CU NUCI LA PAHAR

Ingrediente: 4 linguri nuci râşnite, 3 linguri cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 300 ml lapte nefiert,
puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 50
g petale de trandafir, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106).
Nucile se amestecă cu cremogenul sau tărâţa, pulberea, coaja de lămâie, tinctura, laptele,
mierea.
Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale roşii de trandafir
tăiate fideluţă.
1086. CREMĂ DE NUCI LA PAHAR CU STAFIDE

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3
linguri de stafide care au fost înmuiate în prealabil cu puţină apă.
1087. CREMĂ DE NUCI CU SMOCHINE

Ingrediente: 4 linguri nuci râşnite, 2 linguri smochine mărunţite, 2 linguri tărâţe, 300 ml lapte
nefiert sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară,
1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), coaja rasă de la 1/2 portocală sau de lămâie, câţiva mieji
de nucă.
Nucile se amestecă cu smochinele (mărunţite, date prin maşina de tocat carne), tărâţa,
pulberea, tinctura, coaja de portocală şi laptele. Se pune în cupe iar deasupra se presară mieji de
nuci întregi.
1088. CREMĂ DE NUCI CU BANANE

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând deasupra
câteva felioare de banane aşezate în formă de cerculeţe.
1089. BOMBOANE DE NUCI CU VIŞINE

Ingrediente: 150 g unt, 4 linguri nuci, tărâţe, cacao, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406),
1 linguriţă tinctură de propolis, puţină miere (după gust).
Se freacă untul spumă, se adaugă nucile, mierea, tinctura şi tărâţe (cât cuprinde), până se
obţine o compoziţie mai întărită, care se împarte cu o linguriţă în părţi egale; se aşează pe un strat
de cacao sau cafea. Se ia fiecare în parte, i se pune o vişină în mijloc, se rotunjeşte perfect în palme,
se tăvăleşte prin cacao şi se aşează pe farfurie.
1090. TURTIŢE DE NUCI CU COACĂZE

Din compoziţia de mai sus care a fost împărţită cu linguriţa în părţi egale se fac mici turtiţe, se
tăvălesc prin cacao sau tărâţe, se aşează pe farfurie şi pe fiecare se pune puţină frişcă; deasupra
câte o bobiţă de coacăză negară (sau roşie), cireaşă neagră amară conservată în miere (v. 406).
1091. TORT DE NUCI CU CAISE

Ingrediente: 12 linguri de nuci măcinate, 450 g unt, miere (după gust), tărâţe, cremogen (v.
2019), 350 g pireu de caise, coaja rasă de la 1 lămâie, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară, 3 ouă de
găină, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), suc de tărâţe.
Nucile se înmoaie cu puţin suc de tărâţe, până se obţine o pastă îngroşată, în care se adaugă
miere după gust, puţină coajă de lămâie, tinctura, scorţişoara, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde), până se obţine o compoziţie ca o smântână îngroşată.
Jumătate din ea se întinde pe tortieră şi se tasează; se aşează a doua compoziţie preparată din
caise bine coapte şi mărunţite (ca un pireu) în care se adaugă puţină miere, 3 gălbenuşuri, coaja de
lămâie, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă până se obţine o pastă îngroşată.
Se aşează apoi partea a doua de compoziţie cu nuci, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se dă
la rece 2 - 3 ore, după care se poate servi tăiat în formă de raze, ca orice tort.
1092. TORT DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouă
152
1093. TORT DE NUCI CU MERE
Se prepară compoziţia ca la 1091, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 6 linguri de nuci
măcinate cu 6 - 8 linguri mere rase (cu tot cu coajă) în care se adaugă şi 2 linguri de ţelină rasă pe
1094. TORT DE NUCI CU BANANE

Se prepară compoziţia cu nuci ca la 1091, iar în locul caiselor se folosesc banane care se
mărunţesc şi se amestecă apoi cu aceelaşi ingrediente cu care s-a amestecat pireul de caise. În
continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă.
1095. RULOU DE NUCI CU FRUCTE

Ingrediente: 8 linguri nuci măcinate, miere (după gust), 1 linguriţă tinctură muguri de plop
negru (v. 2015), 250 g unt, 3 linguri cireşe negre macerate în miere (v. 406), 1 mână de seminţe de
floarea - soarelui, 2 linguri vişine macerate în miere, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar cu lapte
nefiert, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, tărâţe.
Nucile măcinate se amestecă cu laptele, puţină miere, tinctura, untul frecat spumă şi tărâţe
(cât cuprinde) până se obţine o compoziţie îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de
tărâţe, se pune compoziţia cu nuci, se întinde cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam
de 1 cm. Peste ea se presară seminţele de floarea - soarelui decorticate şi fructele macerate în miere
(bine amestecate cu cremogenul).
Se rulează strâns cu ambele mâini ajuntându-ne de foaia de polietilenă, având grijă ca după
fiecare răsucire foaia de plastic să fie întoarsă către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu
ajutorul acesteia se aşează ruloul pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi se dă la
rece (ca să se întărească untul) 2 - 3 ore.
Se serveşte tăiat felii mai grosuţe.
1096. RULOU DE NUCI CU PASTĂ DE TRANDAFIRI ALBI

Se prepară foaia cu compoziţie de nuci ca la reţeta precedentă; în locul fructelor se pune o
pastă de trandafir preparată din: 350 g petale albe bine mărunţite odată cu câteva frunze de
măghiran sau salvie, amestecate cu puţină miere (după gust) şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde,
până se obţine o pastă îngroşată suficient.
Se rulează procedând ca la reţeta precedentă.
1097. RULADĂ DE NUCI CU CREMĂ DE BANANE

Se prepară compoziţia cu nuci ca la 1095, cea de deasupra se prepară din: 4 banane curăţate
de coajă şi mărunţite fin, amestecate cu cremogen (v. 2019), cât cuprinde, şi coaja rasă de la 1/2
lămâie sau portocală.
Se rulează procedând în continuare ca la aceeaşi reţetă.
... Orez
Se cunosc până în prezent peste 3 000 de varietăţi de orez. Aşa cum este recoltat poartă
denumirea de "paddi" (orez nedecorticat).
Orezul conţine vitaminele
(A1, B1, B2, B6), apoi hidraţi de Carbon, materii grase şi azotate, Calciu, Fosfor, Fier, Potasiu,
Sodiu, Sulf, Magneziu, Mangan, Clor, Iod, Zinc, Fluor, Arsenic.
Este indicat în creştere, surmenaj, hipertensiune, azotemie, diaree, fermentaţie intestinală.
Este astringent, favorizează eliminarea ureei, energetic, constructor, hipotensor.
1098. OREZ CU MIERE

Ingrediente: 3 linguri de orez, 1 linguriţă de miere, câteva petale roşii de trandafir sau câteva
frunzuliţe de măghiran. Orezul se spală de praf, se pune într-o farfurie în strat uniform, se adaugă
apă numai cât să-l cuprindă, se lasă acoperit 1 oră după care se adaugă 1 linguriţă de miere, se
presară peste el câteva petale de trandafir tăiate fideluţă şi frunzişoare de măghiran (pentru arome).
Se consumă imediat ce a fost preparat.
Nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată.
153
1099. OREZ CU MERE ŞI ŢELINĂ
Ingrediente: 3 linguri de orez, 3 mere, 1 felie de ţelină, câteva frunze de busuioc.
Orezul se spală de praf şi se pune la muiat ca la reţeta precedentă. După 1 oră se amestecă cu
mere rase (cu tot cu coajă) şi ţelina rasă (după ce a fost curăţată de coajă). Deasupra se presară
frunzele de busuioc tăiate fideluţă.
1101. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CRESON

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 g iaurt sau zer, 50 ml
ulei, 200 g creson, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu iaurtul apoi se adaugă uleiul (puţin câte
puţin, ca la maioneză), pulberile şi se toarnă în platou.
Deasupra se pun moviliţe de creson tăiat.
1102. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞ

Ingrediente: 250 g sos de cremogen, 2 linguri făină de orez, 2 gălbenuşuri, 1 - 2 linguri pulbere
de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 g flori de păpădie, 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Făina de orez se amestecă cu sosul de cremogen (înmuierea se face cu suc de morcovi), pulberile,
apoi se toarnă în platou.
Deasupra se aşează flori de păpădie în formă de cerculeţe.
1103. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FLORI DE CICOARE

măceşe sau de scoruşe (10 ml să rămână gălbui) iar pe suprafaţa lui se aşează flori albastre de
cicoare proaspăt recoltate.
1104. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 10 gălbenuşuri ouă de prepeliţă, 1 lingură pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 inimi de gogoşari (v. 1982), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de tărâţe. Se
amestecă făina de orez cu suc de tărâţe, gălbenuşurile, pulberile şi se toarnă în platou. Deaupra se
pun inimile de gogoşari (v. 1982) peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt.
1105. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI PASTĂ DE ROŞII (V. 2063)

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 300 g
iaurt, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi.
Făina de orez se amestecă cu cremogenul, iaurtul, pasta de roşii, pulberile şi se toarnă în platou;
deasupra se pun moviliţe de urzici, peste care se presară hasmaţuchi tăiat mărunt.
1106. SOS CU FĂINĂ DE OREZ, TĂRÂŢE ŞI FRUNZE DE SOIA

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 4 linguri tărâţe, 4 linguri cremogen (v. 2019), smântână, 1
linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu salvie, 200 g frunze fragede de
soia. Făina de orez se amestecă cu tărâţa, cremogenul şi pulberile; se adaugă smântână (puţin câte
puţin, cât cuprinde) până se obţine un sos potrivit de îngroşat, care se toarnă în platou; deasupra lui
se aşează mici moviliţe de frunze fragede de soia, tăiate fideluţă. Peste el se presară verdeaţă tăiată
mărunt.
1107. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CREMOGEN

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust),
coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de rom, 300 ml lapte nefiert, 1 lingură seminţe
de in. Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se adaugă laptele, mierea, coaja rasă de lămâie şi
romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de in sau de
mac.
1108. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞ

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2
154
1109. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară crema ca la 1107, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10 gălbenuşuri
de ouă de prepeliţă (v. 7).
1110. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI TĂRÂŢE

Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri tărâţe, 8 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1
linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1 portocală, 1 lingură de rom, puţină miere
(după gust), câteva petale roşii de trandafir şi frunze de mentă.
Făina de orez se amestecă cu tărâţa, tinctura, romul, coaja de portocală, mierea şi frişca (uşor
de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe iar deasupra se pun petale de trandafir şi frunze de
mentă tăiate fideluţă.
1111. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de tărâţe
care se înlocuieşte cu făina de hrişcă.
... Orz
Orzul conţine un alcaloid numit hordenină, apoi maltină, amidon, săruri
(de Calciu, Fier, Fosfor, Magneziu, Potasiu) şi vitaminele (A, B, C).
Orzul încolţit (malţul) conţine, în plus, multe enzime şi vitamine. Se poate folosi ca emolient în
afecţiunile pulmonare, tuberculoză, bronşite cronice, tonic general al sistemului nervos, antidiuretic,
în enterite, diaree, dizenterie, hipertensol, hipotensiunea datorată creşterii tonusului vagal (acţiune
vasoconstructoare), stări febrile sub formă de decoct, antiinflamator în maladiile inflamatorii ale
căilor urinare - nefrită, cistită.
Se foloseşte atât bobul în stare măcinată, bobul încolţit, cât şi sucul din orz verde (v. 2079) în
foarte multe maladii; se poate consuma şi preventiv pentru fortificarea organismului.
1112. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI PRAZ

Ingrediente: 5 linguri făină de orz, 1 fir de praz, tărâţe, 1 ceşcuţă suc de morcovi, 200 g unt, 1
legătură de frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 gogoşar.
Boabele de orz măcinate (v. 2018) se cern printr-o sită rară, se amestecă cu pulberile, sucul de
mocovi, verdeaţa şi prazul (tăiate mărunt), untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta
obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, apoi se decorează cu
1113. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI CEAPĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta prcedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care
se înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă.
1114. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 4 linguri făină de orz (v, 2018), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,
200 g unt, 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 10 măsline negre
desărate complet (v. 1988).
Ceapa se taie mărunt, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, verdeaţa, pulberile,
făina de orz, untul frecat spumă şi cremogenul. În cazul că iese prea moale compoziţia se mai
adaugă puţin cremogen sau tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează
cu jumătăţi de măsline negre sau felioare de gogoşari şi roşii.
1115. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RIDICHI

rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină) care se înlocuiesc cu ridiche neagră rasă pe răzătoarea de
sticlă.
1116. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI URZICI

Ingrediente: 5 linguri făină de orz (v. 2018), 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1/2 ceşcuţă suc
155
de orz verde (v. 2079), 200 g unt, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură verdeţuri, tărâţe. Ceapa se taie mărunt odată cu
verdeţurile, se amestecă cu urzicile bine mărunţite, pulberile, făina de orz, sucul de orz verde, untul
Pasta obţinută se aşează frumos pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei.
1117. PASTĂ DE GERMENI DE ORZ CU ANDIVE

Ingrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g andive, 200 g unt, 1 fir de praz, 1
linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 ceşcuţă suc de morcov (v.
2081), tărâţe.
Germenii de orz fin, andivele şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată
mărunt, pulberile, sucul de morcov, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se
1118. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (I)

Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), tărâţe, 1/2 varză murată, 400 g unt, 1 legătură
verdeţuri de sezon, 1 morcov, 2 cepe, 1 sfeclă roşie de mărime mijlocie, 1 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1/2 linguriţă pulbere de cimbru cu fenicul.
Varza se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă,
se amestecă cu morcovul ras, 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen
(cât cuprinde). Compoziţia se întinde, în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm, cu podul palmei, pe
o foaie de plastic, presărată în prealabil cu 1 mână de cremogen. Peste ea se aşează compoziţia a
doua, care se prepară din: germenii de orz, bine mărunţiţi (manual sau mecanic) amestecaţi cu
sfeclă dată pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, untul frecat spumă, verdeaţa tocată şi tărâţe (cât
cuprinde).
Se rulează strâns cu ambele mâini având grijă ca după fiecare răsucire foaia să fie întoarsă în
afară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn
sau pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felii mai groase cu
salată verde de sezon.
1119. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (II)

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov
care se înlocuieşte cu 1 felie de dovleac.
1120. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU GERMENI DE ORZ

Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt,
cremogen (v. 2019), tărâţe, 1/2 varză albă dulce, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.
2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 fir de praz mare.
Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se scurge de suc, se
amestecă cu prazul tăiat mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se
întinde o foaie (v. 1918), peste care se aşează compoziţia a doua preparată din: mugurii de lucernă
tăiaţi mărunt şi amestecaţi cu germenii de orz bine mărunţiţi, verdeaţa tăiată, 200 g unt frecat
spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează.
1121. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE

albă care se înlocuieşte cu ţelină rasă iar mugurii de lucernă cu varză roşie care se taie fideluţă. Se
freacă bine în mâini până se înmoaie (fără a se stoarce de zeamă).
1122. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI CONOPIDĂ

Ingrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 600 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,
1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe,
1.5 l suc de roşii.
Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă germenii (v. 2023), conopida, ceapa, roşiile,
156
ardeiul gras şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar
deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1123. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI SPANAC

conopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţit iar uleiul cu 200 g smânână sau cu 2
1124. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1122), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
ulei care se înlocuieşte cu 200 g suc de roşii bine amestecat cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă
(v. 7).
1125. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (I)

Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 1 ceaşcă de smântână dulce, tărâţe, puţină
miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in sau de mac.
Germenii, bine mărunţiţi, se amestecă cu smântâna, mierea, coaja de lămâie, romul şi tărâţe (cât
cuprinde). Se pune în cupe; deasupra, puţină smântână peste care se presară seminţele de in sau de
mac.
1126. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (II)

smântână care se înlocuieşte cu lapte nefiert iar tărâţa cu cremogen (v. 2019).
1127. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE ORZ (I)

Ingrediente: 4 linguri făină de orz (v. 2018), cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă de
găină, 1 ceaşcă suc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit
pulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir, puţină miere (după gust), 5 - 6 vârfuri de
măghiran.
Făina de orz se amestecă cu lsucul de tărâţe, gălbenuşurile, tinctura, pulberile, mierea,
cremogen (cât cuprinde), apoi se pune în cupe. Deasupra se pun petalele de trandafir tăiate fideluţă
şi câte 1 vârf de măghiran sau mentă.
... Ovăz
Ovăzul conţine săruri minerale (Potasiu, Calciu, Magneziu, Fosfor, Sodiu, Fier), hidraţi de
Carbon, grăsimi, vitaminele B1, B2, caroten, PP, urme de vitamina D şi un principiu similar foliculinei.
Proprietăţi, indicaţii: energetic, stimulent tiroidian, acţionează pe sistemul endocrin în caz de
sterilitate şi impotenţă, laxativ în astenie fizică şi intelectuală, insomnii, răcoritor şi diuretic
(recomandat în azotemie şi diabet).
Ovăzul este un aliment de bază în ţările nordice (Scandinavia, Scoţia). În perioada de creştere
a copilului se recomandă preparate din ovăz. Tinctura de ovăz se recomandă celor ce suferă de
insomnii, având în plus virtuţi antispasmotice.
- în insomnii: 40 de picături la culcare;
- în astenii (astm): câte 20 de picături, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale cu 30 min.
Este de preferat ca preparatele de mai jos să fie consumate
numai în perioada de iarnă.
Copiii ca şi persoanele nervoase se vor simţi bine, vor avea somnul profund, dacă vor dormi pe
o saltea umplută cu paie de ovăz.
Ovăzul este cereala cea mai bogată în proteine.
1128. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ŢELINĂ

Ingrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/2
ceşcuţă suc de morcovi (v. 2081) sau de mere (v. 2102), tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă
pulbere de ardei gras (v. 2074).
Ţelina, ceapa şi verdeaţa, fin mărunţite, se amestecă cu făina de ovăz, pulberile, sucul de
morcovi, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează
şi se ornează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
157
1129. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ULEI (de post)
Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care
se înlocuieşte cu 150 ml ulei. Se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari.
1130. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI OUĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind untul cu 4
ouă de găină, bătute spumă.
1131. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1/4 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1
morcov, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cu tarhon, 1
gogoşar.
Varza murată se stoarce de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se
amestecă cu morcovul dat pe răzătoare, făina de ovăz, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe
(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de gogoşari şi
1132. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI NAPI MURAŢI

murată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1948) daţi pe răzătoare.
1133. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU RIDICHI NEGRE

Ingrediente: 4 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 400 g ridichi, 200 g unt, tărâţe, 1 ceşcuţă suc
de morcov (v. 2081), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de verdeţuri, 1
fir de praz.
Ridichile mărunţite fin odată cu prazul şi germenii (manual sau mecanic) se amestecă cu
pulberile, sucul de morcovi, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Pasta obţinută se aşează pe o farfurie şi se ornează după plac.
1134. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU PULBERE DE HRIBI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1
lingură cu pulbere de hribi (v. 2067) care se moaie în prealabil cu 2 -3 linguri suc de roşii sau apă.
1135. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 8 - 10 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1/2 varză roşie, 1 felie de sfeclă roşie,
400 g ţelină sau păstârnac, tărâţe, cremogen, 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 ceapă mare de apă.
Germenii de ovăz se mărunţesc fin, se amestecă cu ţelina şi ceapa (de asemeni mărunţite,
manual sau mecanic), pulberile, 200 g unt şi cremogen (cât cuprinde).
Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei)
în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm; deasupra se pune compoziţia a doua, preparată din:
varza roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie fără a se stoarce de sucul ei), se
amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare, verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe
(cât cuprinde). Se rulează (v. 1018).
1136. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ UMPLUTĂ CU SPANAC

Prima foaie de ruladă cu germeni de ovăz se prepară în acelaşi fel şi cu aceleaşi produse ca la
reţeta precedentă, iar foaia a doua (de umplutură) se prepară din 350 g spanac mărunţit, amestecat
cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă tăiată mărunt, 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g
unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Se rulează (v. 1918).
1137. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Prima foaie pentru ruladă se prepară ca la 1118; cea de a doua, cu spanac, se prepară ca la
158
reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, care
se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1381. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI FRUNZE DE ZMEUR

Prima foaie de ruladă se prepară ca la 1135; a doua, ca la 1136, folosind aceleaşi ingrediente,
în afară de spanac care este înlocuit cu frunze fragede de zmeur bine mărunţite. Frunzele de zmeur
(la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de soia, de ştevie, de lobodă, de tătăneasă, de măcriş ş. a.
1139. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (I)

Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de
ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).
Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii de ovăz, ceapa şi rădăcinoasele fin
mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa şi pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1140.SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (II)

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care
se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 de ouă de găină bătute spumă.
1141. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ

ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
găbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) bătute
spumă.
1142. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI ANDIVE

Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 350 g andive, 1 felie de ţelină, 2 - 3
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură verdeaţă, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042).
Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, ceapa, andivele şi ţelina fin mărunţite
(manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presează verdeaţa tăiată
mărunt.
1143. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI URZICI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeni
care se înlocuiesc cu făină de ovăz (v. 2018) iar andivele cu urzici bine mărunţite.
1144. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ

ŞI AROMĂ DE USTUROI
- 5 bulbili de usturoi, fin pisaţi.
La fel se prepară şi o supă - cremă cu aromă de hrean ras pe răzătoarea de sticlă (1 - 2 linguri).
1145. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (I)

Ingrediente: 4 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 350 ml suc
de morcov (v. 2081) şi puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură
miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de mac.
Făina de ovăz se amestecă cu cremogenul, sucul de morcovi, puţină miere, coaja de lămâie,
tinctura şi tărâţa (cât cuprinde), se pune în cupe, iar deasupra se presară seminţe de mac.
1146. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (II)

cremogen şi tărâţe care se înlocuiesc cu nuci măcinate, la care se adaugă puţină pulbere de
scorţişoară.
159
1147. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (III)
sucul de morcovi care se înlocuieşte cu lapte nefiert sau zer proaspăt.
1148. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI MERE

Ingrediente: 3 linguri făină de ovăz (v. 2018), tărâţe, 1 felioară de ţelină, 400 g mere, puţină
miere (după gust), 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi cuişoare, 1 linguriţă tinctură de
muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 pahar suc de mere (v. 2102) îndoit
cu suc de orz verde (v. 2079).
Merele se rad (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată de coajă) şi se amestecă cu făină de ovăz,
puţină miere, pulberile, tinctura, coaja de portocală, sucul şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şi
se decorează cu fructe de sezon.
... Patison
Încă din 1967, în ţara noastră, cercetătorii din sectorul legumicol au iniţiat căutări privind
posibilitatea introducerii în cultură a unei plante noi: patisonul.
Planta de patison este asemănătoare cu cea de dovlecel. Legumele sunt de culoare albă sau
lămâie, de mărimea unei jumătăţi de măr domnesc, au forma unei
farfurii sau castronel răsturnat, mai mult sau mai puţin bombat.
Marginile sunt puţin dinţate.
Se aseamănă la gust cu dovlecelul. Comparativ cu acesta, patisonul are miezul
mai dens, e mai bogat în zahăr şi vitamine.
Ţinut la rece, îşi păstrează mai multă vreme calităţile culinare.
Pentru preparare el nu trebuie curăţat de coajă, se rad uşor eventual părţile pătate. Deşi nouă
la noi, această legumă e de mult timp cunoscută şi apreciată în numerose ţări ale Europei şi
Americii. În bucătăria fără foc patisonul ocupă un loc de frunte, preparându-se din el numeroase
feluri de bucate, mult apreciate de cei ce consumă hrană vie.
1149. PASTĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 200 g patison, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2074), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1
legătură de pătrunjel cu mărar, tărâţe. Patisonul, lucerna şi ceapa, fin mărunţite (manual sau
mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi
tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei.
1150. PASTĂ DE PATISON CU URZICI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii
de lucernă care se înlocuiesc cu urzici mărunţite sau spanac.
1151. PASTĂ DE PATISON CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 250 g patison, 250 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de
cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere
de cimbru, busuioc şi fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină, 1
gogoşar. Patisonul se mărunţeşte odată cu ceapa şi morcovul; varza se stoarce bine în mâini (nu se
spală şi nici nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu cele 3 produse fin mărunţite
adăugând pulberile, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de
sezon.
1152. PASTĂ DE PATISON CU NAPI MURAŢI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză
160
1153. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE USTUROI
Ingrediente: 300 g patison, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi), 200 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1
linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 ceapă mare de apă. Patisonul, ceapa şi usturoiul,
bine mărunţite, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiate
mărunt.
1154. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoi
care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
1155. PATISON CU SOS GALBEN

Ingrediente: 350 g patison, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 1
lingură tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de
ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1
ceapă mare de apă. Patisonul se dă pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi
se aşează în platou (în strat subţire uniform) peste care se toarnă sosul galben preparat din:
cremogenul înmuiat cu sos de morcovi şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul şi sucul
de cătină. Peste sos se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă (puse
pe margine, în formă de mici moviliţe).
1156. PATISON CU SOS ROŞU

- 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşu
intens.
1157. PATISON CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 300 g patison, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 ceaşcă de
smântână, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2
linguri de tărâţe, 1 mână de flori roşii sau roz de flori de nalbă. Patisonul (dat pe răzătoare) se
amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţa; se pune în platou, în strat subţire, uniform.
Deasupra se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de ovăz. Se presară verdeaţă tăiată mărunt
şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
1158. PATISON CU SOS ROZ BOMBON

- 2 linguri suc de sfeclă roşie (care se picură puţin câte puţin, mestecând mereu, până se obţine
nuanţa dorită de roz bombon).
1159. PATISON CU SOS DE GĂLBENUŞ

Ingrediente: 350 g patison ras, 3 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml suc de morcovi, 150 ml
ulei, 5 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de salvie cu
pătrunjel, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 fir de praz. Patisonul ras se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,
pulberile şi tărâţa; se pune în platou, întins, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă
sosul preparat din gălbenuşuri, cremogen, înmuiat cu suc de morcovi şi ulei (pus puţin câte puţin, ca
la maioneză). Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt.
1160. PATISON CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşurile de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1161. PATISON CU SOS VERDE

Ingrediente: 350 g patison ras, 1 ceapă mare de apă, 250 g spanac sau muguri fragezi de
161
lucernă, 5 linguri cremogen (v. 2019), 200 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de
muştar, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v.
2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 2 linguri tărâţe. Patisonul ras se amestecă cu ceapa
tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi se aşează în platou, întins în strat subţire, uniform. Deasupra se
toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe, uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), pasta de roşii, muştarul şi spanacul care a fost bine mărunţit la mixer. Deasupra se
presară florile albe de urzică moartă.
1162. CIORBĂ DE PATISON CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

Ingrediente: 250 g patison, 200 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 75
ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 legătură leuştean
cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul cu zeama de varză se
pune în castron, se adaugă patisonul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,
uleiul, florile de trifoi tăiate fideluţă (recoltate când sunt 75 % înflorite) şi pulberile.
1163. CIORBĂ DE PATISON CU URZICI
Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de
trifoi roşu care se înlocuiesc cu urzici. La fel se poate prepara o ciorbă gustoasă cu patison şi lobodă
roşie sau albă, cu frunze de ştevie, de măcriş, de sfeclă, de zmeură, mure, soia (cu condiţia să fie
foarte fragede şi crescute în bătaia soarelui).
1164. CIORBĂ DE PATISON CU SFECLĂ ROŞIE

Ingrediente: 250 g patison, 250 g sfeclă roşie, 1 fir de praz sau 1 ceapă de apă, 1 felie de
ţelină, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de corcoduşe (2085), 1 linguriţă pulbere din
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi.
Maceratul de urzici (v. 2050) şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se adaugă patisonul,
ţelina şi sfecla rase, ceapa şi hasmaţuchi tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi prazul tăiat fideluţă.
1165. CIORBĂ DE PATISON CU CRUPE DE GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 250 g patison, 100 g soia germinată, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2
legături de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat
de mere pădureţe.
Se pune maceratul în castron, se adaugă patisonul, morcovul şi ţelina rase, ceapa, verdeaţa,
ardeiul şi roşiile tăiate mărunt, germenii de soia mărunţiţi (v. 2026) şi uleiul.
1166. CIORBĂ DE PATISON CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 250 g patison, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 1 l macerat de
tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 ardei gras, 3 roşii, 2 foi de varză, 1 legătură de
leuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070).
Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă patisonul şi rădăcinoasele rase, prazul şi varza
tăiate fideluţă, ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
1167. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU MERE

Ingrediente: 300 g patison, 4 mere, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă, 4 -5
linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070).
Sucul se pune în castron, se adaugă patisonul, merele, ţelina şi ceapa bine mărunţite (manual
sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1168. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CONOPIDĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere
care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită.
1169. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU GULIOARE

Ingrediente: 300 g patison, 250 g gulioare, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 4 - 5 linguri tărâţe, 2 -
162
3 roşii, 1 ardei gras, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul se pune în
castron, se adaugă patisonul, gulioarele, prazul, roşiile şi ardeiul bine mărunţite (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
1170. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CARTOFI

Ingrediente: 350 g patison, 250 g cartofi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1.5 l
macerat de măceşe (v. 2047), 4 -5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de
găină, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Maceratul se pune în
castron, se adaugă patisonul, cartofii, ţelina, ceapa şi morcovii bine mărunţite (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt.
1171. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

1172. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
1173. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE HREAN

plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
1174. CHIFTELE DE PATISON PE SALATĂ VERDE

Ingrediente: 250 g patison ras, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 4 - 5 frunze de varză murată, 1
legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de
căline (v. 2076), 1 lingură ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), tărâţe, 2 linguri de cremogen (v. 2019). Patisonul dat pe
răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de zeamă (nu se spală şi nu se
ţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile, untul frecat spumă, cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde).
Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia cu lingura în
cantităţi egale; se formează chifteluţele, care se aşează pe un strat de salată verde, pus în prealabil
în platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt.
1175. CHIFTELE DE PATISON CU PETALE DE TRANDAFIRI

Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu varza albă tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie bine (fără
să i se storcă sucul din ea); de asemenea pulberea de măceşe se înlocuieşte cu făină de orez (v.
2017). Chiftelele se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, se stropesc cu puţin ulei iar
deasupra se presară mărar şi pătrunjel, tăiate mărunt.
1176. CHIFTELE DE PATISON PE PETALE DE GĂLBENELE

Pe un platou se pune un strat de petale de gălbenele peste care se aşează chiftelele preparate
ca la 1174, se stropesc cu ulei iar deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt.
1177. RULADĂ DE PATISON CU VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 400 g patison, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 frunze de varză albă, 400 g unt, 1/2
varză roşie, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cu
busuioc, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), cremogen (v. 2019), tărâţe.
Patisonul ras se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă (frecată bine în mâini
până se înmoaie, fără a se stoarce de zeamă), 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde).
Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia cu podul palmei, în
formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia a doua, care se prepară din:
varză roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei)
163
amestecată cu ţelina rasă, pulberile, pasta de roşii, tărâţe (cât cuprinde), verdeţurile tăiate mărunt şi
untul frecat spumă.
Se rulează strâns cu ajutorul foii de polietilenă pe care o întoarcem (după fiecare răsucire a
ruladei) către noi, ca să nu se prindă în compoziţie.
Tot cu ajutorul acesteia aşezăm rulada pe un fund dreptunghiular sau pe un platou şi o dăm la
rece 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai groase, alături cu salată verde.
Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane.
1178. RULADĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară prima foaie întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente;
compoziţia a doua este înlocuită cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă amestecaţi cu 1 legătură de
frunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 - 3 linguri de smântână, 200
g unt frecat spumă, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge şi tărâţe (cât cuprinde).
1179. RULADĂ DE PATISON CU SPANAC

Se prepară întocmai ca la reţetele precedente, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
lucernă care se înlocuieşte cu spanac tăiat fideluţă.
De asemeni, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, frunze de tătăneasă, ştevie, măcriş, frunze de
soia, lobodă, frunze de fasole ş.a.(cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute la soare).
... Para
Para conţine: apă, zahăr (mai ales levuloză), alţi hidraţi de Carbon, acizi, albumine, celuloză,
cenuşi, pectină, tanin, grăsime, vitaminele (A, B1, B2, PP, C), Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf,
Potasiu, Clor, Zinc, Cupru, Fier, Mangan, Iod, Arsenic.
Este indicată în: reumatism, gută, artritism, astenie, surmenaj, sarcină, anemie, tuberculoză,
diaree. Este permisă diabeticilor graţie levulozei pe care o conţine.
Se consumă: fructul (1 - 1.5 kg pe zi înainte de mese) şi sucul (2 - 3 pahare pe zi, înainte de
mese).
Sucul din pere uscate este o băutură răcoritoare,
diuretică şi energetică. Calorii: 60 / 100 g.
1180. CREMĂ DE PERE CU CREMOGEN

Ingrediente: 600 g pere dulci, 5 linguri de cremogen, 1/2 ceaşcă suc de morcov (v. 2081),
puţină miere (după gust), 1 lingură făină de hrişcă (v. 2018), 1 linguriţă tinctură de propolis (v.
2014), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură seminţe de anason.
Perele mărunţite (cu tot cu coajă) se amestecă cu cremogenul, tărâţa, mierea, tinctura, coaja
de lămâie, făina de hrişcă şi sucul de morcovi. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar
deasupra se presară seminţele de anason.
1181. CREMĂ DE PERE CU TĂRÂŢE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri
de cremogen cu 3 linguri de tărâţe. Deasupra se pun câteva bobiţe de coacăze negre sau vişine
conservate în miere (v. 406).
1182. CREMĂ DE PERE CU NUCI

cremogen care se înlocuieşte cu 4 linguri de nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe şi 1 vârf de cuţit
pulbere fină de scorţişoară.
1183. CREMĂ DE PERE CU FRIŞCĂ

Se prepară crema de pere cu nuci întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi
ingrediente, iar deasupra (în cupe) se pun în fiecare câte 2 linguri de frişcă (fără zahăr), peste care
se presară câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.
1184. CREMĂ DE PERE CU ALBUŞ SPUMĂ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1181), folosind aceleaşi ingrediente; deasupra, în
164
fiecare cupă, se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr). Peste el se pun flori albastre de
cicoare sau flori galbene de păpădie.
1185. CREMĂ DE PERE CU PULBERE DE CĂLINE

plus 1 - 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077) care-i dau culoarea de roşu
intens. Deasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă sau câteva petale de trandafir (albe
sau crem), tăiate fideluţă.
... Păpădie
Se întâlneşte peste tot, în flora spontană din
Europa, India, China Japonia, America, Africa de Nord, Iran.
De la păpădie se folosesc: rădăcinile, frunzele, bobocii şi florile.
Conţine: clorofilă, terasacină,acid hidroxicinamic, levuloză, manitol, colină, steroli, un ulei
esenţial, caroten, acid folic, acizi graşi, alcaloizi, un pigment, Fosfor, Siliciu, Sulf, Mangan, diastaze.
Este indicată la angiocolită, congestia ficatului, insuficienţă hepatică, icter, litiază biliară şi
renală, hipercolesterolemie, ateromatoză, dermatozele hepatice, pecingini, eczemă, acnee,
furunculoză, reumatism, gută, calcul, azotemie, oligurii, insuficienţe renale, constipaţii, fermentaţii
intestinale (intercolită), tulburări circulatorii (cianoză, varice), hemoroizi, anemie, astenie, scorbut,
pioree, obezitate, celulită, pletoră.
O cură de salată din planta întreagă (rădăcină, frunze, boboci, flori) în fiecare primăvară, pe o
durată de 5 - 6 săptămâni este foarte bine venită.
1186. SUC DE PĂPĂDIE

Este unul din cele mai preţioase tonice. Folosit în combaterea hiperacidităţii, ajută la reglarea
alcalinităţii organismului. Este, în acelaşi timp, deosebit de bogat în Potasiu, Calciu şi Sodiu şi este
cel mai bogat în Magneziu şi Fier. Magneziul este un element esenţial pentru soliditatea sistemului
osos şi previne fragilitatea vaselor.
O cantitate corespunzătoare de Magneziu şi Calciu organic vitalizat în hrană, în timpul sarcinii,
previne pierderea sau deteriorarea dinţilor mamei şi dă tărie oaselor copilului. Magneziul în
combinaţie potrivită cu Calciul, Fierul şi Sulful este esenţial pentru sânge, consistent constituent al
ţesuturilor plămânilor şi sistemului osos.
Toate preparatele cu Magneziu, produse sub formă de praf sau altfel, pot da unele rezultate
bune imediate. Sucul crud din păpădie, obţinut din frunze şi rădăcini, combinat cu suc din frunze de
gulie, ajută la vindecarea bolilor de oase şi coloanei vertebrale, dă tărie dinţilor şi previne cariile
dentare.
1187. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU CEAPĂ

Rădăcina de păpădie se recoltează primăvara înainte de înflorire, când conţine cea mai mare
cantitate de latex. Se pot recolta apoi rădăcinile începând din luna iulie până toamna târziu. În
perioada iulie - august au cantitatea cea mai ridicată de principiu amar (taraxacina), atingând
maximum în luna noiembrie. Recoltate primăvara conţin mai multă colină şi latex.
Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie (cu tot cu frunză), 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de
apă, 200 g unt, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 2 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate (v. 1988), 1 linguriţă pulbere din seminţe
de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070). Rădăcinile scoase din pământ se folosesc imediat. Se spală bine (separat
rădăcina de frunze), se curăţă uşor pe partea închisă la culoare şi se spală din nou; la fel, frunzele (în
mai multe ape), se mărunţesc fin odată cu ceapa şi ţelina (manual sau mecanic), se amestecă cu
cremogenul, pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin umezită în apă) şi
se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
1188. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU PRAZ

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă
care se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz.
1189. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU RIDICHI

165
ţelină care se înlocuieşte cu 1 felie de ridiche neagră fin mărunţită.
1190. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI CRESON

Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g creson de fântână, 200 g unt, 1 legătură de
leuştean cu frunze fragede de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 3 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Frunzele de
păpădie, cresonul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de roşii,
cremogenul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se
aşează pe farfurie şi se ornează după fantezia gospodinei.
1191. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI URZICI

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson
care se înlocuieşte cu urzici. Pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, de ştevie, de
tei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede.
1192. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE SOIA

creson care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei) măruţite
fin, odată cu frunzele de păpădie.
1193. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE USTUROI
plus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
1194. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE HREAN

plus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă împreună cu 1 felioară de sfeclă roşie.
1195. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS GALBEN

Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 250 ml suc de
morcovi (v. 2089), 150 ml ulei, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură muştar, 1 lingură suc de
cătină (v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu frunze fragede de ridichi, 1 linguriţă pulbere
din seminţe de roşii (v. 2071), câteva petale roşii de trandafiri, 2 linguri de tărâţe, 2 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070).
Rădăcinile de păpădie (bine spălate) rase uşor de coajă, ceapa, ţelina, se dau pe răzătoare, se
amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi tărâţa; se pune în platou în strat
subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de
morcovi adăugând muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se
presară puţină verdeaţă de sezon, tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.
1196. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU VARZĂ ŞI SOS GALBEN

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cele 350 g
păpădie cu 250 g varza murată (care se scurge de zeamă, nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată
fideluţă.
1197. RĂDĂCINĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI MURAŢI

1198. FRUNZE DE PĂPĂDIE CU SOS GALBEN

rădăcina de păpădie care se înlocuieşte cu frunze de păpădie tăiate fideluţă iar pe marginea
platoului se decorează cu frunze de salată verde.
1199. BOBOCI DE PĂPĂDIE CU SOS ROŞU

Se prepară sosul galben întocmai ca la reţeta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente,
166
adăugând în final 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine o
nuanţă frumoasă de roşu intens. Deasupra lui, în platou, se pun 250 g boboci de păpădie, iar pe
margini se decorează cu verdeaţă de sezon tăiată mărunt şi amestecată cu petale (albe sau crem)
de trandafir, tăiate fideluţă.
1200. FLORI DE PĂPĂDIE CU SOS ALB

Ingrediente: 300 g flori de păpădie, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 căpăţână de
salată verde, câteva petale roşii de trandafir, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Smântâna se
amestecă cu cremogenul şi făina de orez, se toarnă în platou. Peste el se aşează florile de păpădie în
formă de cerculeţe. Pe margini se decorează cu foi de salată verde şi petale roşii de trandafir.
1201. FLORI DE PĂPĂDIE PE SOS VERDE

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; la urmă se colorează
într-o nuanţă frumoasă de verde, cu 2 - 3 linguri pireu, obţinut din spanac crud, măcriş, urzici,
muguri fragezi de lucernă sau frunze de tei. Peste sos se aşează flori de păpdie în diferite forme,
după fantezia şi priceperea gospodinei. Pe margini, se decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.
1202. SOS DE ROŞII CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE

Ingrediente: 200 g pastă de roşii crude (v. 2063), 350 g rădăcini de păpădie, 4 linguri de
cremogen (v. 2019), 2 linguri de tărâţe, 1 pahar macerat de tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de
verdeţuri, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070).
Rădăcina de păpădie şi ţelina (rase de coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat
fideluţă, tărâţa şi pulberile; se aşează în platou, în strat subţire, uniform. Peste această compoziţie
se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe (v. 2041), pastă de roşii şi uleiul
(adăugat puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.
1203. SOS DE GĂLBENUŞ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE

Ingrediente: 3 gălbenuşuri de ouă de găină sau 350 g smântână, 300 g rădăcini de păpădie, 50
g rădăcină de leuştean, 1 ceapă roşie, 1 păstârnac, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1/2
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură mărar cu pătrunjel, câteva petale
roşii de flori de nalbă de grădină.
Rădăcinile de păpădie, de leuştean şi păstârnacul se taie felii cât mai subţiri sau se dau pe
răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, tărâţa şi pulberile; se aşează în strat
subţire, uniform, în platou, iar deasupra se toarnă sosul din smântână (sau gălbenuşuri) bine
amestecată cu făina de orez. Se presară cu puţină verdeaţă de sezon (tăiată mărunt) şi flori de nalbă
tăiate fideluţă.
1204. PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
1205. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară păpădia cu toate celelalte ingrediente ca la 1203, se aşează în platou (în strat
uniform), iar peste ea se toarnă sosul preparat din: 300 g iaurt, 150 g smântână, 1 lingură de
cremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine un sos potrivit de îngroşat. Deasupra se
presară 1 legătură de mărar şi cu frunze fragede de ţelină (tăiate mărunt).
1206. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS DE CĂLINE

Ingrediente: 250 - 300 g inimi de păpădie, 150 ml suc de mere, 150 ml suc de ţelină (v. 2086),
150 ml ulei, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras
(v. 2074), 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 legătură mărar cu hasmaţuchi, 1 căpăţână de salată.
Se prepară mai întâi sosul din cremogen înmuiat cu suc de ţelină şi îndoit cu suc de mere (v.
2012); se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi pulberile, apoi se toarnă în platou.
Deasupra se înfig (cât mai estetic) inimile de păpădii, care se pregătesc astfel: se scot rădăcinile de
167
păpădie, se spală bine, se rade uşor coaja închisă la culoare şi se taie numai 1 cm sub rozeta din
frunze lăsând tot atât din codiţa frunzelor (rădăcinile rămase, ca şi frunzele, se folosesc la alte
preparate culinare, la rece). Se spală din nou ca să nu rămână urme de nisip printre codiţele
frunzelor, se lasă să se scurgă de apă (puse în strat subţire, pe un ştergar curat de bucătărie), se ia
una câte una şi se aşează pe sos, în diferite forme.
În mijlocul inimii se poate fixa câte un boboc de păpădie, flori de gălbenele, flori albastre de
cicoare sau câte trei floricele de tătăneasă la un loc.
1207. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE MĂCEŞE

căline care se înlocuieşte cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).
1208. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS VERDE

Ingrediente: 300 g inimi de păpădie, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2
ceşcuţă suc de orz verde (v. 2079) sau 2 - 3 linguri pireu de spanac crud (care se poate înlocui cu
frunze de măcriş, de soia, de tătăneasă ş.a.), câteva petale roşii de trandafir. Se prepară sosul din
smântână amestecată cu cremogen, făină de orez şi sucul de orz. Se toarnă în platou (sosul trebuie
să fie mai îngroşat, ca să se poată fixa inimile de păpădie), se înfig inimile cât mai estetic, în diferite
forme geometrice.
1209. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară sosul de tărâţe ca la reţeta precedentă (1205), folosind aceleaşi ingrediente, se
toarnă în platou, iar deasupra lui se înfig 250 - 300 g inimi de păpădie preparate ca la 1206.
1210. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (I)

Ingrediente: 300 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie
de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu
pătrunjel, 1 l macerat de urzici, 1.5 l macerat de varză murată, 1 ceaşcă de smântână.
Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare,
ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi smântâna.
1211. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (II)

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care
se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă iar smântâna se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1212. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1210), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind
smântâna cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1213. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI

Ingrediente: 200 g rădăcini de păpădie, 150 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de gogonele murate.
Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă rădăcinoasele şi napii date pe răzătoare,
pasta de roşii crude, uleiul, ceapa, verdeaţa tăiată mărunt şi pulberile.
1214. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU URZICI

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care
se înlocuiesc cu urzici.
Acestea (la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de bob, de hasmaţuchi şi tătăneasă sau muguri
fragezi de lucernă, de trifoi, frunze de tei, ulm, fag ş.a.( cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute
în soare).
1215. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU RIDICHI NEGRE

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
napi care se înlocuiesc cu ridichi negre date pe răzătoare.
168
1216. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU HRIBI MĂRUNŢIŢI
napi care se înlocuiesc cu 3 linguri de hribi mărunţiţi (puşi în prealabil la muiat, cu puţină apă - 3
ore). Se adaugă şi apa în care au fost înmuiaţi.
1217. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI SPANAC

Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g spanac, 75 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de
ţelină, 1 păstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 2 linguri
pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 l macerat de vâsc
de măr, 500 ml moare (zeamă de castraveţi muraţi).
Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă frunzele de păpădie, de spanac, tăiate
fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile, rădăcinoasele date pe răzătoare
şi uleiul bine amestecat (ca la maioneză) cu gălbenuşurile.
1218. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE BOB

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac
care se înlocuieşte cu frunze de bob tăiate fideluţă. Se pot folosi şi muguri fragezi de lucernă şi trifoi,
frunze de patlagină, de podbal ş.a.
1219.CIORBĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1217), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele
2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesce cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1220. CIORBĂ CU BOBOCI DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE TEI

Ingrediente: 200 g boboci de păpădie, 150 g frunze fragede de tei, 1 fir de praz, 1 felie de
ţelină, 2 - 3 napi, 1 păstârnac, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante
ardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de
varză murată (moare).
Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă rădăcinoasele şi napii (rase pe răzătoare),
prazul tăiat fideluţă odată cu frunzele de tei, pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa
tăiată fin şi bobocii de păpădie (aleşi din cei mai mici).
1221. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE

Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 4 - 5
linguri de tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de chimion, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1
legătură de hasmaţuchi.
Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa fin mărunţite (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt.
1222. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE TRIFOI

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3
linguri de tărâţe cu 4 linguri de trifoi roşu (bine mărunţit).
1223. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE SOIA

de tărâţe care se înlocuiesc cu 2 - 3 linguri făină de hrişcă (hrişca este cereala cea mai bogată în
Calciu) şi 4 - 5 linguri de germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi.
1224. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI PODBAL

Ingrediente: 250 g frunze de păpădie, 250 g frunze fragede de podbal, 1 fir de praz, 1 felie de
ţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână, 4 - 5 linguri făină de orez (ovăzul
este cereala cea mai bogată în proteine), 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere
169
pădureţe (v. 2053).
Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de păpădie, de podbal, prazul, rădăcinoasele
fin mărunţite (manual sau mecanic), smântâna, făina de ovăz, pasta de roşii şi pulberile, iar
deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1225. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE

ŞI PETALE DE TRANDAFIR
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de
podbal care se înlocuiesc cu petale roşii de trandafir, iar deasupra, pe lângă verdeţurile tăiate
mărunt, se pun şi câteva petale roşii de trandafir (tăiate fideluţă).
1226. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI IAURT

Ingrediente: 300 g flori de păpădie, 150 g frunze de iarba tâlharului, 200 g iaurt sau 3
gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de
afine (v. 2045), 4 - 5 linguri făină de orez, 1 legătură de verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie de
grădină, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 morcov. Se pune maceratul în castron, se adaugă
florile de păpădie, frunzele de iarba tâlharului, ceapa şi rădăcinoasele, fin mărunţite (manual sau
mecanic), iaurtul (sau gălbenuşurile), făina de orez şi pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt şi petalele fideluţă. Se pot pune şi câteva flori de păpădie întregi peste plantele tăiate
mărunt, pentru un aspect cât mai îmbietor.
1227. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

3 gălbenuşuri (sau iaurt) de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă
(v. 7).
1228. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI FLORI DE SALCÂM

de iarba tâlharului care se înlocuieşte cu flori de salcâm; deasupra se presară o mână bună de petale
roşii de trandafir şi câteva frunze de măghiran sau mentă, tăiate fideluţă.
1229. CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 200 g grâu
germinat (v. 2022), 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură
de hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 căpăţână de salată verde, 1
lingură de ulei.
Rădăcinile de păpădie, ceapa, rădăcinoasele şi germenii, se mărunţesc fin (manual sau
mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, pasta de roşii, untul frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată; se împarte cu lingura în părţi egale, pe o
foaie de plastic, peste care s-a presărat în prealabil o mână de tărâţe. Se formează chiftelele care se
aşează pe un postament din salată verde, ce a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin
ulei, peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt.
1230. CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE SOIA

Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.
1231. CHIFTELE DIN FRUNZE DE PĂPĂDIE

CU GERMENI DE LINTE (V. 2028)
germenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de linte bine mărunţiţi iar rădăcinile de păpădie se
înlocuiesc cu frunze de păpădie tăiate fideluţă; ca postament, în loc de salată verde, se folosesc
petale de trandafir sau flori de nalbă.
1232. CHIFTELE CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE LUCERNĂ

170
frunzele de păpdie care se înlocuiesc cu flori, şi germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni de
lucernă (v. 2029) fin mărunţiţi. Din toate cele 4 reţete de chiftele descrise mai sus se pot prepara
delicioase rulade cu diferite combinaţii de varză albă dulce, gulii, napi, conopidă etc.
1233. SALATĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU RIDICHI

Ingrediente: 250 g frunze fragede de păpădie, 150 g frunze fragede de ridichi de lună, 2 linguri
ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze
(bine spălate) se taie în fragmente mai mari, se pun în salatieră, se stropesc cu ulei şi suc, se
presară cu pulberi, iar deasupra se pun petale de trandafir tăiate fideluţă.
1234. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU FLORI DE SALCÂM ALBE

Ingrediente: 250 g păpădie (rădăcini şi frunze în părţi egale), 200 g flori albe de salcâm, 3 - 4
linguri smântână sau ulei, 10 - 12 flori de păpădie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Rădăcinile (separate de rozetele de frunze, curăţate şi bine spălate) se taie felii subţiri, frunzele
se taie în fragmente mai mari; se amestecă cu florile de salcâm, pulberile şi smântâna, iar deasupra
se pun florile de păpădie.
1235. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU SPANAC

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de
salcâm care se înlocuiesc cu frunze de spanac tăiate fideluţă, iar deasupra se presară câteva petale
de trandafir (roşii sau roz) tăiate fideluţă.
1236. SALATĂ DE PĂPĂDIE ( FRUNZE, BOBOCI ŞI FLORI)

Ingrediente: 200 g boboci şi flori de păpădie, 250 g frunze de păpădie, 100 g flori de tătăneasă,
2 legături de mărar, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină diluat cu 2 linguri de
apă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Frunzele tăiate în fragmente mai mari, bobocii şi florile
întregi, se amestecă cu mărarul şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi sosul preparat din cremogen,
sucul de cătină diluat şi ulei.
Deasupra se presară florile de tătăneasă sau petale de trandafir, tăiate fideluţă.
1237. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (I)

Ingrediente: 150 g flori de păpădie, 350 ml suc de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust),
1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2
linguri vişine macerate în miere (v. 406), 5 linguri de cremogen (v. 2019). Cremogenul se înmoaie cu
sucul de morcovi, se adaugă mierea, tinctura, coaja de portocală şi petalele florilor de păpădie. Se
pune crema în cupe sau farfurioare de compot, iar deasupra se aşează bobiţe de vişine.
1238. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (II)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 lingură de
pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) în cremogen, schimbân-du-i acestuia gustul şi
culoarea, iar deasupra se presară flori albe de urzică moartă.
1239. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (III)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3
linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe.
1240. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (IV)

linguri de cremogen cu 3 linguri de nuci râşnite, 1 lingură de tărâţe şi 1 vârf de cuţit pulbere fină de
scorţişoară.
1241. TORT CU PĂPĂDIE PENTRU DESERT

Ingrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 250 g flori de păpădie, 2 linguri de rom, 450 g unt,
puţină miere (după gust), tărâţe, 4 linguri nuci râşnite, 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, coaja
rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 4 ouă de găină, 3 mere, 1 felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă
171
tinctură de propolis (v. 2014), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 g
flori albe de salcâm, cremogen (v. 2019).
Rădăcinile de păpădie (curăţate uşor de coajă, după ce au fost bine spălate) se mărunţesc fin,
odată cu merele (cu tot cu coajă) şi ţelina curăţată; se amestecă cu miere (după gust), nuci,
scorţişoară, rom, pulberea de măceşe, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până se
obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale.
O parte se aşează pe tortieră şi se tasează;peste ea se aşează o compoziţie de culoare
deschisă, care se prepară din petale de păpdie şi flori de salcâm (fin mărunţite), amestecate cu 4
gălbenuşuri de ouă de găină, puţină miere (după gust), tinctura, coaja de lămâie, 200 g unt şi
cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie sufucient de îngroşată. Peste aceasta se pune
partea a doua din compoziţia închisă la culoare, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cu
cele 4 albuşuri (bătute spumă tare). Peste spuma de albuş se aşează (cât mai estetic) câteva flori de
păpădie şi mieji de nucă.
Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort).
1242. TORT DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouă
1243. FLORI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg flori de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.
Florile proaspăt recoltate se spală la un curent de apă, se pun pe un şervet de bucătărie,
întinse în strat subţire, ca să se scurgă bine de apă. Se pun în borcan de sticlă cu rămurica de
busuioc, se toarnă mierea, se leagă borcanul, se înfăşoară în hrâtie de culoare închisă (sau se pune
la întuneric) lăsându-se 6 săptămâni la macerat; zilnic borcanul trebuie agitat, ca florile să fie
cuprinse de miere. După acest termen, florile se scot uşor şi se pun într-un borcan potrivit ca
mărime. Se pot servi ca dulceaţă sau se pot folosi la diferite dulciuri cum ar fi torturile, cremele etc.
Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se toarnă un
strat de alcol de 1 cm, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la camară. Se poate folosi ca
medicament şi ca aliment, la diferite dulciuri. Trebuie consumat în termen de 12 luni.
1244. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg rădăcini de de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.
Rădăcinile (bine spălate la jet de apă, curăţate uşor de coaja închisă la culoare şi spălate din nou) se
dau pe răzătoare şi se pun în borcan.
În continuare se procedează ca la reţeta precedentă.
... Păstârnacul
Este o legumă foarte nutritivă, diuretică, antitoxică, antireumatismală şi emenagogă
(reglementează fluxul menstrual). Se recomandă a fi folosită în diferite preparate culinare, mai ales
în supe şi ciorbe.
1245. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU CEAPĂ

Ingrediente: 300 g păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeaţă,
1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).
Păstârnacul şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat
spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie,
se tasează şi se decorează după fantezia fiecăruia.
1246. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞII

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care
se înlocuieşte cu praz, adăugând în compoziţie 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
1247. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞII ŞI URZICI

plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 g urzici sau muguri fragezi de lucernă (mărunţiţi
odată cu păstârnacul), ceapa şi tărâţe (cât cuprinde).
172
1248. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU VARZĂ MURATĂ
plus 4 - 5 foi de varză murată, bine stoarse de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) şi tăiată
fideluţă.
1249. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU NAPI

Ingrediente: 200 g păstârnac, 250 g napi, 1 morocov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 4 -
5 frunze de varză albă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de
pătrunjel cu tarhon, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 50 ml ulei, 1 mână de
petale roşii de trandafir.
Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ceapa şi varza bine mărunţite (manual
sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir
tăiate fideluţă.
1250. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei
care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1251. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
1252. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU PRAZ ŞI CEAPĂ

Ingrediente: 450 g păstârnac, 200 g praz, 200 g ceapă, 1 legătură hasmaţuchi, 1.5 l macerat
de coada - calului (v. 2042), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Se pune maceratul
în castron, se adaugă pâstârnacul, prazul şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), iar
deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă.
Persoanele presupuse îngrăşării vor putea să profite din plin cu aceste supe foarte diuretice.
... Pătlăgeaua vânătă (vânăta)

Conţine apă, protide, lipide, glucide, minerale - Fosfor, Magneziu, Calciu, Potsaiu, Sulf, Sodiu,
Clor, Fier, Mangan, Zinc, Cupru, Iod, vitaminele
(B1, B2, C6, PP) şi provitamina A. Este puţin nutritivă
(în comparaţie cu alte legume); doar 29 cal / 100 g.
Este indicată în anemie, scrofuloză, constipaţie, oligurie (insuficienţă a secreţiei urinei), eretism
cardiac.
În alimentaţie se consumă cu mult folos crudă, în amestec cu alte produse, cu condiţia să fie
ajunsă la maturitate.
Dacă nu este coaptă, conţine un toxic - solamina, întâlnită deopotrivă în germeni şi în părţile
verzi ale cartofului.
Este bine să fie consumată cu moderaţie.
1253. PASTĂ DE VINETE CU PRAZ

Ingrediente: 300 g vinete (ajunse la maturitate), 1 fir de praz mare, 200 g unt, tărâţe, 1
legătură de verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Vinetele şi prazul,
fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecat
Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează
după gustul şi fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână: gogoşari, roşii, măsline,
verdeţuri ş.a.
1254. PASTĂ DE VINETE CU CEAPĂ

se înlocuieşte cu ceapă mărunţită fin.
173
1255. PASTĂ DE VINETE CU ROŞII
plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
1256. PASTĂ DE VINETE CU PULBERE DE HRIBI

Ingrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă sau roşie, 1 lingură pulbere de hribi (înmuiată),
200 g unt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari
(v. 2072), 10 măsline negre. Vinetele (ajunse la maturitate) şi ceapa, bine mărunţite, se amestecă cu
verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se
aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre desărate (v. 1988) şi
1257. PASTĂ DE VINETE CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu
pulberea de hribi (înmuiată în prealabil cu 3 linguri de apă) se adaugă 4 - 5 frunze de varză murată
bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.
1258. SALATĂ DE VINETE CU LOBODĂ ROŞIE

Ingrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă, 150 g frunze de lobodă roşie sau albă, 1
legătură de pătrunjel cu mărar, 75 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) diluat
cu 2 linguri de apă sau suc de roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână
de petale roşii de flori de nalbă de grădină.
Vinetele se dau pe răzătoare, ceapa se taie julien şi loboda fideluţă. Se amestecă cele 3
produse, se adaugă pulberile, sucul de cătină diluat amestecat cu muştarul şi uleiul, iar deasupra se
presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de flori tăiate fideluţă.
1259. SALATĂ DE VINETE CU PATISON

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lobodă
care se înlocuieşte cu 250 g patison (dat pe răzătoare odată cu vinetele).
1260. SALATĂ DE VINETE CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară salata ca la reţeta precedentă (1258), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
lobodă roşie care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă (tăiaţi fideluţă). La nevoie, aceşti
muguri se pot înlocui cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii), frunze tinere de
tătăneasă, de spanac ş.a.
1261. SALATĂ DE VINETE CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 300 g vinete bine dezvoltate, 300 g varză albă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină
(v. 2092), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de măraracu tarhon, 2 linguri
pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Vinetele
(date pe răzătoare) se amestecă cu varza (care a fost tăiată fideluţă) frecată în mâini, până s-a
înmuiat bine (nu se stoarce de suc), ceapa tăiată peştişori, pasta de roşii, pulberile, sucul de cătină,
puţină tărâţă şi uleiul, iar deasupara se presară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu
felii de roşii şi ardei gras.
1262. CIORBĂ DE VINETE CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 200 g vinete, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă
roşie, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de afine
(v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul de corcoduşe în castron, se
adaugă vinetele date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, ceapa, verdeaţa roşiile şi ardeiul tăiate
1263. CIORBĂ DE VINETE CU GULIOARE

174
Ingrediente: 250 g vinete, 150 g gulioare, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 75
ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1 fir de praz, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500 ml
suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul într-un castron, se adaugă vinetele, gulioarele
şi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile şi ardeiul gras tăiate mărunt, prazul şi verdeţurile tăiate
fideluţă, pulberile şi uleiul.
1264. CIORBĂ DE VINETE CU CARTOFI

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare
care se înlocuiesc cu cu cartofi raşi iar uleiul cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt (sau cu 2 gălbenuşuri
de ouă de găină).
1265. CIORBĂ DE VINETE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gulioare care se înlocuiesc cu varză tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaie bine) iar în loc
de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).
1266. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU CONOPIDĂ

Ingrediente: 300 g vinete, 250 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
legătură de tarhon cu rozmarin, 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceaşcă de smântână
sau iaurt, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1/2 linguriţă pulbere de plante
gogoşari (v. 2072). Se pune maceratul în castron, se adaugă vinetele, conopida, rădăcinoasele,
ceapa fin mărunţită (manual sau mecanic), pasta de roşii, smântâna şi pulberile, iar deasupra
1267. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU SPANAC

conopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţit.
1268. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU FASOLE VERDE

Ingrediente: 300 g vinete, 200 g păstăi verzi de fasole (fără bobul format), 1 ceapă, 1 morcov,
1 pătrunjlel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 50 ml ulei, 1.5 ml suc
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 linguri de tărâţe sau
făină de hrişcă.
Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă vinetele, fasolea, ceapa, ardeiul gras şi
rădăcinoasele, bine mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt.
1269. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.
1270. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE HREAN

Ingrediente: 450 g vinete, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 1 lingură de cremogen (v. 2019),
175 g unt, 1 legătură de verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde.
Vinetele date pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, hreanul, cremogenul,
pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de
plastic, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale şi se formează chiftelele care se aşează pe un
postament din salată verde ce a fost pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară
1271. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4
- 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.
175
1272. CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEI
Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 g
vinete, 200 g dovlecei şi 2 gălbenuşuri de ouă de găină).
În continuare se procedează la fel.
1273.CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară chiftele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 g vinete,
200 g dovlecei şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă).
În continuare se procedează la fel. Chiftelele gata preparate se pun pe un postament de petale
roşii de trandafiri ce au fost aşezate în prealabil pe platou.
... Pătlăgeaua roşie (tomata)

Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pictic, citric), Calciu, Fosfor,
Magneziu, Potasiu, Sulf , numeroase oligoelemente - Zinc, Cupru, Fier, Bor, Iod şi vitaminele (A, B1,
B2, B6, C, PP, E, K).
Există numeroase varietăţi de roşii; nu conţin oxilaţi dar au între componente un corp
comparabil cu cortizonul şi de aceea ajută suferinzilor
de reumatism şi de gută.
Salata sau alt preparat cu roşii nu trebuie pregătit cu mult timp înainte de masă deoarece îşi
pierde o bună parte din proprietăţi.
Dacă în restaurante, în cantinele şcolare ş.a. este uneori inevitabil, gospodina (prin grijă
permenentă, pentru membrii familiei, se va feri de aşa ceva).
Trebuie reţinut că roşiile sunt o serioasă sursă de vitamine, de pectine, azotaţi şi tartraţi.
Stimulează secreţiile digestive, neutralizează hiperaciditatea, contribuie la digestie, alcalinizează
sângele, reduc umorile în artritism. Este bine să fie evitate de către cei care au colici hepatice cât şi
de cei care au acid oxalic în sânge (oxalemie).1274. PASTĂ DE ROŞII CU SPANAC
Ingrediente: 4 - 5 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 linguri de spanac
mărunţit, 3 linguri de cremogen, tărâţe, 175 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel,
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 măsline negre desărate. Pasta de roşii se
amestecă cu cremogenul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), se adaugă ceapa
tăiată mărunt, spanacul, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o
pastă suficient de îngroşată care se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felii de măsline
negre şi verdeţuri de sezon.
Roşiile sunt indicate în anemie, creştere, tulburări ale nutriţiei, astenie, lipsă de poftă de
mâncare, dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente,
infecţii, reumatise, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stări
canceroase, paraziţi intestinali, etc.
1275. PASTĂ DE ROŞII CU SPARANGHEL

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care se
înlocuieşte cu sparanghel fin mărunţit.
1276. PASTĂ DE ROŞII CU RIDICHI

Ingrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 linguri de ridichi mărunţite, 250 ml ulei,
2 linguri de cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de leuştean cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din
seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 foi de salată verde. Peste ridichile
mărunţite se adaugă uleiul, pulberile, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi tărâţe (cât
cuprinde); se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după preferinţe.
1277. PASTĂ DE ROŞII CU URZICI

Ingrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii, 5 - 6 linguri urzici fin mărunţite (manual sau mecanic),
1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi
hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Pasta de roşii crude (v.
2063) se amestecă cu urzicile, ceapa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde). Se aşează în farfurie, se tasează şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt.
176
1278.PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI
Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5
bulbili de usturoi fin pisaţi.
1279. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă (1277), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2
linguri de hrean ras (după gust).
1280. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE CIUPERCI

Ingrediente: 7 - 8 linguri pastă de roşii crude (v, 2063), 2 linguri pulbere de ciuperci (2068), 1
ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1 fir de praz, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1
legătură tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), câteva petale de
trandafir (albe) sau câteva petale de flori (albe) de urzică moartă.
Pulberea de ciuperci se înmoaie cu maceratul de tărâţe şi se lasă acoperită 30 min; se
amestecă cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată fin, pulberile,
untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează în farfurie, se tasează şi se
decorează cu petalele de trandafir sau florile de urzică moartă.
1281. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 3 linguri pastă de roşii, 6 - 7 linguri brânză proaspătă de vaci, 1 ceapă mare de
apă, 1 lingură cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură busuioc cu cimbru, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din
seminţe de ardei gras (v. 2074), 2 ardei graşi verzi.
Pasta de roşii (v. 2063) se amestecă cu brânza de vaci trecută prin sită, ceapa şi verdeaţa
tăiată mărunt, cremogenul, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se
aşează în farfurie şi se decorează cu felii de ceapă şi ardei graşi.
1282. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE OI

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de
vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi bine mărunţită.
1283. PASTĂ DE ROŞII CU FĂINĂ DE OVĂZ

Ingrediente: 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 gălbenuşuri
de ouă de găină, 1 legătură de mentă cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
2072), 1 mână de creson, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă. Pasta de roşii se amestecă cu
făina de ovăz, gălbenuşurile, verdeaţa tăiată mărunt (odată cu ceapa), pulberile, untul frecat spumă
şi tărâţe, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se aşează pe farfurie şi se tasează; se înfig (din loc în
loc) vârfuri de creson de apă.
1284. PASTĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
1285. SALATĂ DE ROŞII CU CEAPĂ

Ingrediente: 700 g roşii, 2 cepe de apă, 1 legătură mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072).
Ceapa se taie peştişori, se aşează pe farfurie în strat subţire apoi roşiile tăiate felii subţiri, se
stropesc cu ulei şi se presară verdeaţa tăiată mărunt.
1286. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE NEGRE

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând peste roşii
10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988).
1287. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE ŞI GULIOARE

177
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus gulioare fin
mărunţite.
1288. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 700 g roşii, 700 g varză albă, 50 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de chimion cu cimbru, 1 ceapă roşie, tărâţe. Varza se
taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se scurgă de suc), se amestecă cu
puţină tărâţe şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ea se aşează felii de roşii
intercalate cu felii de ceapă.
Se presară pulberile, se stropesc cu ulei, după care se presară verdeaţă tăiată mărunt.
1289. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ROŞIE ŞI FLORI DE GĂLBENELE

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă
care se înlocuieşte cu varză roşie; se decorează cu flori de gălbenele pe întraga suprafaţă.
1290. SALATĂ DE ROŞII CU ANDIVE

Ingrediente: 750 g roşii, 500 g andive, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură cu hasmaţuci şi
tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge.
Andivele (curăţate de eventuale frunze veştede) se taie fideluţă, se aşează în platou şi se
amestecă cu pulberile. Peste ele se aşează ceapa tăiată peştişori, apoi feliile de roşii. Se toarnă
uleiul, după care se presară verdeţurile tăiate mărunt.
1291. SALATĂ DE ROŞII CU ŢELINĂ

Se prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive
care se înlocuiesc cu ţelină dată pe răzătoare.
1292. SALATĂ DE ROŞII CU RIDICHI NEGRE

Se prepară salata ca la reţeta precedentă (1290), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
andive care se înlocuiesc cu ridichi negre, ţepuşi de gheaţă sau ridichi de lună, date pe răzătoare iar
frunzele de ridichi (alese numai cele fragede) se taie fideluţă şi se aşează pe marginea platoului, în
formă de ghirlandă.
1293. CIORBĂ DE ROŞII CU DOVLEAC

Ingrediente: 600 g roşii, 250 g dovleac, 1 ceapă mică, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felioară de
ţelină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se pune
maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi dovleacul date pe răzătoare, ceapa roşie şi
verdeaţa tăiate mărunt şi uleiul.
1294. CIORBĂ DE ROŞII CU NAPI

Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac
care se înlocuieşte cu napi sau cartofi raşi.
1295. CIORBĂ DE ROŞII CU MERE ŞI ŢELINĂ

Ingrediente: 600 g roşii, 250 g mere, 200 g ţelină, 1 fir de praz mic, 75 ml ulei, 1 legătură de
hasmaţuchi cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).
Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare şi se pun în castronul cu macerat; se
adaugă roşiile prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
1296. CIORBĂ DE ROŞII CU CASTRAVEŢI

Ingrediente: 700 g roşii, 350 g castraveţi, 1 ceapă, 1 felioară de ţelină, 1 ceaşcă de smântână
sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042). Se pune
maceratul în castron, se adaugă roşiile, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, castraveţii tăiaţi cubuleţe,
ţelina rasă, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină).
178
1297. CIORBĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2
gălbenuşuri de ouă de găină (sau de smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
1298. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CRESON

Ingrediente: 1.5 l suc de roşii, 450 g creson, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 1
legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml
ulei, 3 - 4 linguri crupe de soia (v. 2026).
Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul, rădăcinoasele şi ceapa bine mărunţite (manual
sau mecanic), pulberile, crupele şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1299. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU URZICI

creson care se înlocuieşte cu urzici.
1300. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 500 g muguri de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie
de ţelină, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de pătrunjel cu
mărar, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Se pune sucul
de roşii într-un castron, se adaugă mugurii de lucernă, ceapa şi ţelina mărunţite fin (manual sau
mecanic) tărâţa, pulberile şi smântâna ( au gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
1301. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ ŞI GULIOARE

mugurii de lucernă care se înlcouiesc cu aceeaşi cantitate de gulioare rase.
1302. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).
1303.SUPĂ-CREMĂ DE ROŞII CU VARZĂ ŞI AROMĂ DE USTUROI

de creson care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză albă dulce, plus 4 - 5 bulbili (căţei) de
1304. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CONOPIDĂ ŞI AROMĂ DE HREAN

mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită, adăugând în plus, 1 - 2 linguri de
hrean, ras pe răzătoarea de sticlă, odată cu 1 felioară de sfeclă roşie.
1305. ROŞII PE SOS ALB

Ingrediente: 800 g roşii, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen,
1 legătură de salvie cu fenicul, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou;
pe suprafaţa acestuia se aşează roşiile tăiate felii; se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pe margini
se decorează cu felioare de ardei gras.
1306. ROŞII PE SOS ROZ BOMBON

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând puţin suc de
sfeclă roşie (v. 2082), picurat câte puţin, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz , care se toarnă în
platou.
179
Deasupra se aşează 10 - 14 roşii (mici şi întregi) sau jumătăţi de roşii mijlocii. Se presară peste
ele puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu salată verde.
1307. ROŞII PE SOS VERDE

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (1305), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul
în verde, adăugând (puţin câte puţin) suc de orz verde (v. 2079). În cazul că sosul se subţiază prea
mult se adaugă puţin cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz. Pe suprafaţa sosului se pun 8 - 10
jumătăţi de roşii; deasupra se presară puţin hasmaţuchi tăiat mărunt, iar pe margini se decorează cu
petale roşii de trandafir.
1308. ROŞII PE SOS GALBEN

Ingrediente: 5 - 6 roşii mijlocii, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de norcov (v. 2081),
175 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
2072), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină.
Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), pulberile de plante aromatice şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa sosului se aşează
jumătăţi de roşii şi se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu petale de flori
tăiate fideluţă.
1309. PĂTLĂGELE GALBENE PE SOS ROŞU

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşu
intens cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau pastă de roşii crude (v. 2063). Se
toarnă în platou; pe suprafaţa sa se aşează 12 jumătăţi de roşii (de mărime mijlocie) din soiul
galbene (bine coapte). Deasupra se presară puţin mărar tăiat mărunt, iar pe margini vârfuri de
creson sau foi de salată verde.
1310. ROŞII PE SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (1308), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3
linguri de cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe.
1311. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 8 - 10 roşii de mărime mijlocie, 350 g brânză proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1
legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 1
căpăţână de salată verde.
Brânza se trece prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi pulberile
(dacă e prea moale compoziţia se poate adăuga puţină tărâţe). Roşiile se prepară astfel: se taie un
căpăcel în partea codiţei şi se scoate miezul cu seminţe (care se foloseşte la alte preparate culinare);
în fiecare roşie se pune câte 1/2 linguriţă de tărâţe şi se întăresc astfel încât să se poată căptuşi pe
partea interioară a roşiei . Se umplu cu compoziţia de brânză, iar deasupra (drept căpăcel) se pune o
floare de gălbenică. Roşiile gata umplute se aşează pe un postament de salată verde ce a fost
aşezat în prealabil pe platou.
1312. ROŞII UMPLUTE CU CAŞ DE OAIE

înlocuieşte cu praz tăiat mărunt şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi, bine mărunţită.
1313. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 1 morcov, 1/2 pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 1 ceapă de apă, 2
gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 legătură mare cu frunze fragede de
ridichi, 150 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15
măsline negre desărate complet (v. 1988). Roşiile se pregătesc pentru umplut ca la 1311.
Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din rădăcinoasele date pe răzătoare amestecate cu
ceapa tăiată mărunt odată cu mărarul şi pătrunjelul, pulberile şi maioneza (care se prepară din
gălbenuşuri, ulei şi muştar).
Roşiile umplute se aşează pe un postament din frunze de ridichi tăiate fideluţă ce au fost
180
aşezate în prealabil pe platou. Pe margini se decorează cu măsline negre.
1314. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

1315. ROŞII UMPLUTE CU CIUPERCI MACERATE

Ingrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 300 g ciuperci macerate (v. 1978), 1 ceapă mare de apă, 1
legătură frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras
(v. 2074), tărâţe.
Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Pentru compoziţia cu ciuperci se taie ceapa,
verdeaţa şi ciupercile cât se poate de mărunt (se pot da prin maşina de tocat), se amestecă cu
pulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se umplu roşiile iar deasupra (drept căpăcel) se pune la
fiecare câte o floare de păpădie. Se aşează roşiile pe un postament de frunze fragede de păpădie iar
pe margini se decorează cu câteva frunze roşii de trandafir.
1316. ROŞII UMPLUTE CU PULBERE DE HRIBI

Ingrediente: 8 - 10 roşii, 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 1
ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
2072), tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 ceşcuţă macerat de tărâţe (v.
2041), 1 ceaşcă suc de mere (v. 2012).
Pulberea de hribi se înmoaie cu maceratul de tărâţe (se acoperă şi se lasă astfel 30 min); se
amestecă cu cremogenul, sucul de mere, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile,
verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi tărâţe, cât cuprinde. Roşiile se
pregătesc ca la 1311 şi se umplu cu compoziţia preparată mai sus. Deasupra (drept căpăcel) se
pune câte o floare albastră de cicoare, se aşează pe un postament din verdeaţă de sezon care a fost
pus în prealabil în platou.
1317. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE OI

Ingrediente: 8 - 10 roşii, 350 g brânză de oi, 1 ceapă mare de apă, 1/4 linguriţă pulbere de
seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 150 g muguri
fragezi de trifoi roşu.
Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Brânza se mărunţeşte fin, se amestecă cu
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează roşiile umplute pe
un postament din lucernă verde aşezată în prealabil pe platou.
Drept căpăcel se pune câte o floare de trifoi roşu.
Cu aceleaşi flori se decorează pe margini, în formă de ghirlandă.
1318. ROŞII UMPLUTE CU PASTĂ DE MĂSLINE

Ingrediente: 8 - 10 roşii, 150 g măsline negre sau verzi (desărate complet - v. 1988), 1 ceapă
mare de apă, 100 g unt, 1 felie de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1
legătură salvie cu fenicul, 1 legătură de frunze de tătăneasă, tărâţe. Roşiile se pregătesc ca la 1311.
Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din măslinele bine mărunţite amestecate cu ceapa şi
verdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe. Se aşează
pe un postament din frunze fragede de tătăneasă, tăiate fideluţă.
1319. ROŞII UMPLUTE CU VINETE

Ingrediente: 8 - 10 roşii, 1 vânătă ajunsă la maturitate, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 75 ml
ulei, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe
şi 150 g grâuşor (untişor).
Roşiile se pregătesc ca la 1311. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din vânătă fin
mărunţită, amestecată cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, uleiul
şi puţină tărâţe. Roşiile umplute se aşează pe un postament din grâuşor (untişor) care a fost aşezat
181
în prealabil pe platou.
Deasupa, la fiecare roşie, se pune câte un vârf de creson de apă sau de mentă.
1320. ROŞII UMPLUTE CU PETALE DE TRANDAFIRI ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind pătlăgelele (roşii)
cu pătlăgele de culoare galbenă; postamentul din platou se formează din petale roşii de trandafir
sau petale roşii de nalbă de grădină, frunze de lobodă roşie sau de sfeclă roşie, tăiate fideluţă.
Deasupra (drept căpăcel) se pune câte o pătlăgică mică, de culoare roşie, sau 2 - 3 petale roşii de
trandafir, aşezate în picioare.
1321. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 8 - 10 roşii, 3 - 4 linguri germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă de apă, 2 linguri de
cremogen (v. 2019), 1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, tărâţe,
1 legătură de hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 100 g flori de
păpădie.
Cremogenul se amestecă cu sucul de moroci, uleiul şi verdeaţa tăiată mărunt, muştarul,
pulberile, puţină tărâţe şi germenii de soia bine mărunţiţi. Cu această compoziţie se umplu roşiile ce
au fost pregătite în prealabil ca la 1311. Se aşează în platou, printre ele se pun flori de păpădie iar
pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir şi frunze fragede de grâuşor (untişor).
1322. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE FASOLE

care se înlocuiesc cu germeni de fasole (v. 2027) bine mărunţiţi.
1323. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE GRÂU

Se prepară ca la reţeta precedentă (1321), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii
de soia care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022).
1324. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 700 g varză albă, 400 g pastă de roşii (v. 2063), 400 g unt, cremogen (v. 2019),
tărâţe, 200 g sfeclă roşie, 150 g ţelină, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 fir de praz, 1 ceapă de apă,
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă miere. Varza
tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de suc), se amestecă cu ceapa
tăiată mărunt, ţelina rasă, 2 gălbenuşuri, pulberea din seminţe de gogoşari, 200 g unt frecat spumă
şi cremogen (căt cuprinde) până se obţine o compoziţie mai îngroşată.
Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia pe varză în formă
dreptunhiulară, cu podul palmei, groasă cam de 1 cm. Peste ea se pune a doua compoziţie care se
prepară din pasta de roşii amestecată cu miere, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiat
fideluţă, sfecla rasă, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns
cu ambele mâini, ajutându-ne cu foaie de plastic şi având grijă ca, după fiecare rulare, să întoarcem
foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Rulada, tot cu ajutorul foii de plastic, se
pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece timp de 2 - 3, ore ca să se întărească untul. Se
serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Din această cantitate se pot servi 12 - 14
persoane.
1325. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PASTĂ DE ROŞII

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care
se înlocuieşte cu ţelina rasă.
1326. RULADĂ CU VARZĂ ROŞIE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

cele 4 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1327. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU PĂTLĂEÂGELE GALBENE

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă
care se înlocuieşte cu varză roşie şi pasta de roşii galbene care se îngroaşă cu cremogen sau tărâţe
182
(cât cuprinde).
... Pătrunjel
Este considerat aliment - medicament la fel ca usturoiul, ceapa, hreanul, păpădia, morcovul,
prazul etc.
"Este unul din cele mai preţioase alimente, de necesitate, pe care natura l-a pus cu
generozitate la dispoziţia speciei umane" (L. Randoin, P. Fournier).
Se utilizează întreaga plantă: rădăcina, tulpina frunze şi seminţe.
Conţine: apiol, principiul estrogen, vitaminele (A, B, C), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu,
Potasiu, Iod, Cupru, Mangan, Sulf, clorofilă, diastaze, ulei esenţial (pinenă, terpenă, apiol, apeină).
Pătrunjelul este de 4 ori mai bogat în vitamina C decât portocala, varza şi
de 2 ori mai bogat decât cresonul.
Este indicat în: anemie, creştere, tulburări de nutriţie, astenie, lipsa poftei de mâncare,
dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente, infecţii,
reumatism, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stări canceroase,
paraziţi intestinali.
În arta culinară pătrunjelul este cel mai des folosit (rădăcina, frunzele, seminţele).
1328. PASTĂ CU RĂDĂCINI DE PĂTRUNJEL ŞI CEAPĂ

Ingrediente: 200 g pătrunjel, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânză
de vaci, 100 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,
brânza dată prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează
frumos şi se decorează după gust şi fantezie.
... Pepenele galben

Conţine apă, materii azotate, materii grase, materii extractive,
celuloză, cenuşi, zahăr, vitaminele (A, B, C).
Este indicat în anemii, tuberculoză pulmonară, constipaţie, hemoroizi, oligurie,
litiază urinară, gută, reumatism, temperamente bilioase, întreţinerea tenului.
Este recomandat să se consume la începutul mesei cu adaos de pulberi aromatice şi
condimentare. Devine mai digestiv şi mai puţin laxativ.
Fructele mici (când ajung la mărimea unei nuci) se consumă
murate în oţet la fel ca şi castraveciorii.
Pepenele verde este depurativ. Din el se pregătesc aceleaşi preparate ca din pepe-
nele galben. În general se recomandă să se consume la începutul meselor ca aperitiv.
1329. SALATĂ APERITIV DE PEPENE GALBEN (I)

Ingrediente: 800 g pepene galben, câteva frunzişoare de măghiran,1 mână de petale roşii de
trandafir, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 linguri ulei de măsline, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr,
rozmarin, schinduf, 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat de coajă şi seminţe, se taie felioare, se pune în
salatieră, se presară pulberile, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei, peste care se presară frunzele de
măghiran sau de tarhon tăiate fideluţă. Pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir.
1330. SALATĂ DE PEPENE GALBEN (II)

Ingrediente: 500 g pepene galben, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 50 ml ulei, 1 lingură suc
de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 100 g creson de fântână, 2 - 3 roşii, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 1 ceapă de apă.
Se ia pepenele, când este încă fraged (cu seminţele abia formate), se rade, se amestecă cu
ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează în salatieră iar
deasupra se înfig vârfuri de creson de fântână, în chip de arbuşti.
1331. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (I)

Ingrediente: 700 g pepene galben, 1/2 ceaşcă suc de morcovi, puţină miere (după gust), 1
linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, cremogen (v. 2019), 2 albuşuri
183
bătute spumă tare, 1 lingură seminţe de anason. Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat de
coajă şi seminţe, se mărunţeşte fin (manual sau mecanic) se amestecă cu puţină miere, tinctura,
coaja de lămâie , sucul de morcovi şi cremogen, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se pune în cupe,
deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) iar peste el se presară seminţe de
anason sau de mac.
1332. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (II)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cremogenul
cu tărâţe.
1333. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (III)

Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleşai ingrediente, înlocuind cremogenul cu nuci
măcinate (cât cuprinde),şi adăugând şi 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară.
1334. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (IV)

Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri de
ouă de găină.
1335. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (V)

Se prepară crema ca la 1331, cu aceleaşi ingrediente, plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă
(v. 7).
... Pătlăgeaua galbenă Familia salamacee

Pătlăgeaua este originară din Peru. A fost introdusă în Europa de către spanioli în secolul al XVI
-lea. Există numeroase varietăţi.
Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pectic, citric...), Calciu, Fosfor,
Magneziu, Potasiu, Sulf... şi numeroase oligoelemente
- Zinc, Fier, Bor, Iod,
vitaminele (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K).
Acest fruct este energetic, mineralizant, revitalizant, echilibrant celular,
aperitiv, răcoritor, antiscorbutic, antiinfecţios, dezintoxicant,
alcalinizant al sângelui prea acid, diuretic, dizolvant uric, eliminator al ureei, favorizează prin
pieliţa şi prin sucul ei, uşurează digestia substanţelor feculante şi a amidonului.
Ajută în astenii, inapetenţă, intoxicaţii cronice, pletoră, stări congestive, hipervâscozitate
sangvină, arterioscleroză, afecţiuni vasculare: artritism, gută, reumatisme, azotemie, litiaze (urinare
şi biliare), constipaţie, enterită, stări inflamatorii ale tractului digestiv.
Se foloseşte cu mult succes în tot felul de preparate la rece după reţetele din Bucătăria fără
foc.
Sub formă de suc (3 pahare pe zi, timp de 1 lună) poate fi amestecat în părţi egale cu suc de
ţelină (reconstituent).
În uz extern: ajută contra acneei şi înţepăturilor de insecte.
De reţinut: pătlăgelele galbene (ca şi cele roşii) nu conţin oxilaţi dar are între componente un
corp comparabil cu cortizonul.
De aceea convine suferinzilor de reumatism şi de gută. O reţetă sau orice preparat din
pătlăgele galbene (pregătite la rece) nu se prepară decât cu puţin timp înainte de a fi consumat
deoarece îşi pierde o bună parte din proprietăţi.
1336. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU UNT

Ingrediente: 700 g pătlăgele galbene, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu
tarhon, 1 linguriţă pulbere de alge,1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri tărâţe, cremogen (v.
2019), 100 g măsline negre.
Se aleg pătlăgele proaspete, bine coapte şi se mixează sau se dau prin ciur; sucul obţinut se
pune în tifon şi se lasă 5 - 6 ore să se scurgă, în vas emailat (sucul se foloseşte la alte preparate
culinare). Pasta din tifon se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeţurile şi pulberile,
tărâţa, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se obţine o pastă potrivit de îngroşată.
Se aşează pe farfurie şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi verdeţuri de sezon. Se
serveşte cu salată verde sau varză.
184
1337. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU BRÂNZĂ DE VACI
Se procedează ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt din care
se pun numai 50 g, completând compoziţia cu 200 - 250 g brânză proapătă de vaci (mai moale).
1338. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE PRAZ
1339. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE USTUROI

Se procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus
3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.
1340. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE HREAN

1 lingură de hrean proapăt ras pe răzătoarea de sticlă.
1341. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIE

1 lingură de hrean proapăt ras cu 6 felii de sfeclă roşie date prin răzătoarea de sticlă.
1342. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GERMENI DE TRIFOI

2 linguri germeni de trifoi roşu (v. 2030).
1343. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE

CU GERMENI DE LUCERNĂ
2 - 3 linguri de seminţe de lucernă germinată (v. 2029).
1344. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANAC

100 g spanac fin mărunţit.
1345. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ALBĂ

100 g varză fin mărunţită.
1346. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ROŞIE

100 g varză roşie fin mărunţită.
1347. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE

Ingrediente: 1.5 l suc de tărâţe, 350 g pătlăgele galbene, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură verdeţuri de
sezon, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 75 ml ulei, 50 g petale roşii de trandafir, 4 linguri de tărâţe, 5 linguri de cremogen (v. 2019).
Se pune sucul în castron, se adaugă ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, uleiul,
tărâţa, cremogenul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate
fideluţă.
1348. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI PRAZ

ceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit.
1349. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI USTUROI

adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei ) de usturoi fin pisat, care dau supei un gust deosebit de plăcut.
185
1350. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI HREAN
adăugând în plus (după gust) 1 - 2 linguri de hrean proapăt ras.
1351. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANAC

Ingrediente: 1 l suc de lucernă, 500 ml zeamă de varză (moare), 100 g spanac, 250 g pătlăgele
galbene, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu
leuştean, 75 ml ulei, 4 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen (v. 2019), 50 g petale roşii de flori de nalbă
de grădină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Sucul şi moarea se pun în castron,
se adaugă spancul tăiat fideluţă, pătlăgelele tăiate mărunt, ceapa şi rădăcinoasele mărunţite fin
(manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, cremogenul, pulberile iar deasupra se presară verdeţurile
tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.
1352. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE SOIA

Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
spanac care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei; alese din
cele mai fragede).
1353.CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în
afară de spanac care se înlocuieşte cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă.
1354. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FLORI DE TRIFOI ROŞU
afară de spanac care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu (când sunt înflorite 75 %). Se adaugă în plus
1 lingură de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
1355. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICI

afară de spanac care se înlocuieşte cu urzici. În plus, se adaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin
pisaţi.
1356. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GULIOARE

afară de spanac care se înlocuieşte cu gulioare rase pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugă
puţin hrean (după gust) ras pe răzătoarea de sticlă.
1357. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU DOVLEAC

afară de spanac care se înlocuieşte cu dovleac ras pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugă
puţin usturoi fin pisat.
1358. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CONOPIDĂ

afară de spanac care se înlocuieşte cu conopidă desfăcută în bucheţele mici. În plus, se adaugă puţin
hrean ras fin pe răzătoarea de sticlă.
1359. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU PATISON

afară de spanac care se înlocuieşte cu patison (v. lit. P) ras pe răzătoarea cu găuri mari.
1360.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE RIDICHI

afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze fragede de ridichi tăiate fideluţă.
1361. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU TRANDAFIRI

186
afară de spanac care se înlocuieşte cu petale roşii de trandafiri tăiate fideluţă.
De reţinut! Toate varietăţile de trandafiri (începând cu măceşul şi trandafirul de dulceaţă, ca şi
cei de ornament, de toate culorile şi de toate mărimile) se pot consuma în alimentaţie, fără nici un
pericol.
1362.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU PETALE DE NALBĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1353), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanc care
se înlocuieşte cu 100 g petale albe de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.
1363. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICI

Ingrediente: 600 g pătlăgele galbene, 350 g urzici, 1 lingură hrean ras fin, 300 g unt, 1 legătură
de hasmaţuchi cu tarhon, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă
pulbere de alge, 2 cepe de apă, 1 felie de ţelină.
Pătlăgelele se mărunţesc (cu tot cu coajă şi seminţe), se amestecă cu hreanul şi ceapa tăiată
mărunt, 150 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai
îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia (cu
podul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Se aşează deasupra o compoziţie
preparată din: urzici mărunţite (odată cu verdeţurile), amestecate cu pulberile, ţelina rasă fin, 150 g
unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Se întinde până cuprinde întreaga foaie, apoi se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne
de foaia de plastic, care după fiecare răsucire, se îndoaie în afară (către noi), ca să nu se prindă în
compoziţie. Se înfăşoară apoi în foaie de plastic şi se pune la rece pentru câteva ore, ca să se
întărească untul.
Se serveşte tăiată felii, cu salată verde. Cantitatea este suficientă pentru 10 -12 porţii.
1364. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CRESON

Se prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care
se înlocuiesc cu creson.
1365. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIE

urzici care se înlocuiesc cu sfeclă roşie rasă pe răzătoarea de sticlă.
1366. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU FLORI DE LUCERNĂ

urzici care se înlocuiesc cu flori de lucernă mărunţite fin.
... Pinion dulce (specie de pin cu sămânţa comestibilă)

Miezul seminţei de pinion dulce se foloseşte sub formă de făină ca adaos la diferite dulciuri
(fructul pinionului dulce este aşezat
la baza solzilor conului într-o coajă dură).
Miezul seminţei din sâmbure conţine apă, substanţe albuminoide, zahăr, ulei. Este un produs
foarte nutritiv.
1367. CREMĂ CU PINION DULCE (I)

Ingrediente: 1 ligură pulbere pinion galben, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml macerat de
tărâţe, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de
propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in.
Pulberea de pinion dulce se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu maceratul, se adaugă
mierea, coaja de lămâie, tinctura şi romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot. Deasupra
se presară seminţe de in.
1368. CREMĂ DE PINION DULCE (II)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de
cremogen cu 3 linguri de tărâţe. Se prepară la fel.
1369. CREMĂ DE PINION DULCE (III)

187
Se prepară crema ca la precedenta (1366), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2
1370. CREMĂ DE PINION DULCE (IV)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1367), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) şi 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline
(v. 2076); deasupra se pune spumă de albuş, bătută tare, fără zahăr, iar peste acesta se presară
seminţe de mac sau de anason.
... Piersica
Conţine: apă, săruri minerale, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A), acizi (acetic, formic,
caprinic), aldehide etc.
Este indicată în dispepsii, hematurii, litiaze urinare şi îngrijirea tenului.
Florile de piersic sunt sedative, antispasmodice, laxative; frunzele sunt vermifuge;
cataplasmele cu frunze se folosesc contra cancerelor ulcerate.
1371. PIERSICI PE SOS ALB
Ingrediente: 700 g piersici, 500 g smântână dulce, 2 lnguri făină de orez (v. 2071), 1 lingură
cremogen (v. 2019), 1 mână de petale roşii de trandafir, câteva vârfuri de măghiran. Smântâna
(foarte proaspătă) se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, se toarnă în platou, iar pe suprafaţă
se aşează jumătăţi de piersică. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margini
se decorează cu vârfuri de măghiran.
1372. PIERSICI PE SOS ROZ - BOMBON

Se prepară crema ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în plus suc de sfeclă roşie (v.
2082), picurat puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz.
1373. PIERSICI PE SOS GALBEN GALBEN

Ingrediente: 700 g piersici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri, 300 ml , suc de
morcovi, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină, câteva vârfuri de mentă.
Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă gălbenuşurile, apoi se pune în platou. Pe
suprafaţa sosului se pun jumătăţi de piersică, deasupra se presară petale de nalbă tăiate fideluţă, iar
pe margini se decorează cu vârfuri de mentă.
1374. PIERSICI PE SOS VERDE

Se prepară sosul alb ca la reţeta precedentă (1371), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus suc de orz verde (v. 2079). În continuare se procedează la fel ca la reţeta amintită.
1375. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN (I)

Ingrediente:600 g piersici, 1 pahar lapte din seminţe de măr (v. 2038), cremogen (v. 2019),
puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2
lămâie, 2 albuşuri bătute spumă tare, 2 linguri vişine conservate în miere (v. 406). Piersicile
(separate de sâmburi), bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu laptele vegetal, se
adaugă puţină miere, tinctura, coaja de lămâie şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o
compoziţie potrivit de îngroşată. Se pune în pahare cu picior sau în cupe; deasupra se pune albuş
peste care se aplică 3 - 4 vişine.
1376. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN (II)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2
linguri pulbere de scoruşe (v. 2077), care dă cremei o frumoasă nuanţă de roşu şi un gust deosebit
de plăcut.
1377. CREMĂ DE PIERSICI ŞI TĂRÂŢE

Ingrediente: 600 g piersici, 1 pahar lapte vegetal de nuci (v. 2035), 2 linguri cremogen (v.
2019), tărâţe, 1vârf de cuţit cu pulbere de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă
tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), 4 - 5 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), 1
lingură seminţe de mac. Piersicile (separate de sâmburi) şi mărunţite fin (manual sau mecanic), se
amestecă cu laptele vegetal, cremogenul, pulberea, coaja de lămâie, tinctura şi tărâţe (cât
cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se pune în pahare cu picior sau în
188
farfurioare de compot.
Deasupra se pune câte puţină frişcă peste care se presară câteva seminţe de mac.
1378. CREMĂ CU PIERSICI ŞI NUCI

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care
se înlocuieşte cu nuci râşnite.
1379. CREMĂ CU PIERSICI ŞI SEMINŢE DE BOSTAN
Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1377), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
tărâţe care se înlocuieşte cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).
1380. ÎNGHEŢATĂ DE PIERSICI CU FRIŞCĂ

Ingrediente: 500 g piersici (fin mărunţite), 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (din nuci, v.
2135), 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 lingură
tinctură miraculoasă (I) - (v. 2106).
Pireul de piersici se amestecă cu laptele vegetal, mierea, sucul de cătină, tinctura şi frişca (cu
care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale şi se dă la rece.
Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea preparată cu zahăr) dar este mult mai
sănătoasă pentru organism.
... Portocala
Se cunosc peste 100 de varietăţi de portocal în lumea întreagă.
Miezul şi pulpa conţin apă, glucide, hidraţi de Carbon, acizi, protide, cenuşi, celuloze etc;
vitaminele (C, C2, B), caroten sau provitamina A, apoi săruri minerale: Calciu, Potasiu, Magneziu,
Fosfor, Sodiu, oligoelemente Fier, Cupru, Zinc, Mangan, Brom, acizi: malic, tartric, citric.
Esenţa cojii conţine: citrol, limonen (90 %).
Portocala este unul din cele mai bune fructe pentru perioada de iarnă, fiind şi foarte nutritiv.
1381. SUC DE PORTOCALE
Conţine (printre altele) 50 mg vitamina C / 100 ml - citricele sunt cele mai bogate în vitamina
C.
Nu trebuie uitat că doza zilnică a unui adult este evaluată la cca. 75 mg.
Sucul trebuie consumat imediat ce a fost extras deoarece se deteriorează repede. Se iau 3
pahare pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min.
Copiilor alimentaţi artificial li se recomandă numai 1 - 3 linguriţe zilnic.
Este indicată în: creştere, convalescenţe, îmbătrânire, anemie, anorexie, demineralizare,
scorbut, astenii (fizice şi intelectuale), hepatism, dispepsie,
tendinţe hemoragice (fragilitate capilară), tromboză, hipervâscozitate sanguină şi sindroame
însoţioare, vertige, amorţirea membrelor, algii precordiale, infecţii diverse, prevenirea şi tratamentul
bolilor infecţioase, stări febrile, infecţioase, paludism, intoxicaţii, stomatite, gingivite, dermatoze,
exeme.
Este recomandată diabeticilor (100 g portocale fără coajă, conţin mai puţin elemente
glicogenice decât 10 g pâine).
1382. SUC DE PORTOCALE CU SUC DE CĂTINĂ

Sucul de portocale (proaspăt extras) se amestecă cu puţin suc de cătină [(v. 2092) care este
un puternic vitaminizant (la 1 pahar suc de portocale - 1 lingură suc de cătină)]. Cine doreşte poate
adăuga şi puţină miere (după gust).
1383. BĂUTURĂ - APERITIV DE COJI DE PORTOCALE

Ingrediente: cojile de la 6 portocale mijlocii, 500 ml ţuică tare, 2 l vin alb (natural), 640 g miere,
puţină scorţişoară.
Cojile de portocală (tăiate felioare) se pun în borcan de sticlă (pe mărime potrivită), peste ele
se toarnă ţuica, se adaugă scorţişoara, se leagă strâns, se pune la întuneric (sau se înfăşoară
borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă să stea 15 zile (având grijă să fie agitat zilnic); se
adaugă vinul care a fost bine amestecat cu mierea, se mai lasă o săptămână după care se filtrează.
Învechindu-se, devine şi mai bun la gust.
1384. PORTOCALE PE SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 2 - 3 portocale, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură
189
cremogen (v. 2019), 1 legătură de măghiran cu mentă, 1 mână de petale roşii de trandafir.
Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul după care se toarnă în platou. Peste acest
sos se aşează feliile de portocală. Se presară desupra frunzuliţe de măghiran iar pe margini se
decorează cu mentă şi petalele tăiate fideluţă.
1385. PORTOCALE PE SOS VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (odată cu
cremogenul) puţin suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită.
1386. PORTOCALE PE SOS ROZ - BOMBON

puţin suc de sfeclă roşie (câte 2 - 3 picături, până se obţine nuanţa dorită de roz - bombon).
1387. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (I)

Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de portocale, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1
portocală, puţină miere (după gust), 2 ouă de găină, câteva petale de trandafiri (roşii sau roz).
Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de portocale, se adaugă romul, coaja de portocală,
mierea şi două gălbenuşuri. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr),
apoi se presară petalele tăiate fideluţă.
1388. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (II)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă
1389. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (III)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077), schimbând gustul şi culoarea.
1390. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)

linguiâri de cremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe.
1391. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care
se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de nuci râşnite, la care se adaugă 1 lingură de tinctură
miraculoasă I (v. 2016) şi puţină pulbere de scorţişoară.
1392. PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg portocale (fără coajă), 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră.
Portocalele se desfac în felii, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. Se
leagă strâns borcanul şi se lasă la loc întunecos 6 săptămâni (având grijă să fie agitat zilnic). După
acest termen se scot feliile de portocală (cu o paletă) şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Se
pot servi ca dulceaţă sau ca garnitură la diferite preparate dulci, în bucătăria fără foc.
Mierea, care s-a transformat în sirop de portocale, se toarnă în sticle de culoare închisă,
deasupra se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic şi se păstrează în loc întunecos şi rece. Se
poate servi în combinaţie cu apă minerală, sifon sau în amestec cu suc de morcov, de mere etc.
1393. COJI DE PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE (I)

Ingrediente: 1 kg coji de portocală, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală. Cojile
de portocală (proaspete) se taie fideluţă, se pun în borcan odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. În
continuare se procedează ca la reţeta precedentă.
1394. COJI DE PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând cojile de portocală
rase pe răzătoare; în cazul acesta mierea transformată în sirop (pentru a o separa de coaja rasă de
portocală) trebuie strecurată prin tifon.
190
La fel se pot conserva şi cojile de grep - fruit, lămâie etc.
... Porumbul
Se cultivă în lumea întreagă (în cantităţi foarte mari, în ţările meridionale).
Conţine: materii prime, azotate, grase, hidraţi de Carbon, săruri minerale,
Calciu, Fier, Fosfor, vitaminele (B şi E).
Este foarte hrănitor, energetic, reconstituent; moderator al tiroidei.
Uleiul de porumb este uleiul unui germen care se obţine
prin simpla presiune (randamentul este de 45 - 50 %).
Este bogat în acizi graşi polinesaturaţi; uleiul de porumb se opune energic
creşterii colesterolului în sânge. Se iau 2 linguri de suc dimineaţa şi
înainte de masa de seară, timp de câteva săptămâni sau câteva luni.
Învelişul ştiuleţilor de porumb este folosit la confecţionarea saltelelor.
Mătasea de porumb este utilizată la prepararea ceaiului diuretic.
Cremogenul este un produs extras din făină de porumb extra, folosit la diferite sosuri. Este cel
mai bun liant. Poate fi înlocuit cu tărţe sau alte cereale fin mărunţite.
1395. SALATĂ DE RĂDĂCINOASE CU PORUMB

Ingrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri de
porumb ras, 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Rădăcinoasele se
dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, pulberile, porumbul (se alege când a ajuns
în faza de lapte - ceară şi se rade pe răzătoare), uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară
1396. SALATĂ DE VARZĂ MURATĂ CU PORUMB

Ingrediente: 1/2 varză murată, 1 fir de praz, 5 linguri de porumb ras, 75 ml ulei, 1 legătură de
verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge.
Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă
odată cu prazul, se adaugă morcovul ras, puţină tărâţe, apoi porumbul (ras ca la precedenta reţetă),
pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1397. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PORUMB

Se folosesc aceleaşi ingrediente, ca la reţeta precedentă în afară de varză care se înlocuieşte
cu napi raşi, odată cu morcovul şi porumbul. Se prepară la fel ca mai sus.
1398. SALATĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂ ŞI PORUMB

Ingrediente: 1/4 varză murată, 1/4 varză albă dulce, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1
legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 linguri de porumb ras. Varza albă se
taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de sucul ei), se amestecă cu
porumbul, varza murată (bine scursă de moare, fără a fi spălată sau ţinută în apă) tăiată fin, ţelina
rasă, puţină tărâţe, ceapa tăiată julien şi uleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.
1399. SALATĂ DE RIDICHI NEGRE CU PORUMB

Ingrediente: 450 g ridichi, 5 linguri boabe de porumb rase, 75 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină
(v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină şi mărar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe. Ridichile se dau pe
răzătoare odată cu ştiuleţii de porumb (când sunt în faza de lapte - ceară), se amestecă cu pulberile,
puţină tărâţe, sucul de cătină şi uleiul.
Deasupra se presară veredeţurile tăiate mărunt.
1400. SALATĂ DE GULIOARE CU PORUMB

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care
se înlocuiesc cu gulioare rase.
1401. SALATĂ DE PATISON CU PORUMB

191
Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1399), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de gulioare care se înlocuiesc cu patison ras (vezi litera P).
1402. CIORBĂ DE LEGUME CU PORUMB

Ingrediente: 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei,
1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 4 linguri boabe de porumb ras, 1/2
linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel. Se pune
maceratul şi sucul de aguridă în castron, se adaugă rădăcinoasle rase odată cu porumbul, ceapa şi
verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
1403. CIORBĂ DE CIUPERCI CU PORUMB

Ingrediente: 300 g ciuperci de cultură, 4 linguri porumb, 2 linguri oţet de mere (v. 2001), 1.5 l
suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 ceapă de apă, 1 felie de
ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei. Ciupercile (alese numai mici şi
mijlocii) se taie felioare, se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 30 min. În castron se pune sucul de
roşii, ţelina şi ştiuletele de porumb (care a ajuns în faza de lapte - ceară), date pe răzătoare, ceapa şi
verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, ciupercile şi uleiul.
1404. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU PORUMB
Ingrediente: 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3
roşii, 1.5 l macerat de mere (v. 2066), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din
1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri de porumb ras, 75 nml ulei. Maceratul se pune în castron, se
adaugă varza (tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a stoarce sucul din ea),
rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul gras, roşiile, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, porumbul ras
(ajuns în faza de lapte ceară), uleiul şi pulberile.
1405. CIORBĂ DE DOVLECEL CU PORUMB

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză
care se înlocuieşte cu 4 - 5 dovlecei mici, raşi pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.
1406. CIORBĂ DE PATISON CU PORUMB

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă (1404), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de varza albă care se înlocuieşte cu patison ras (odată cu rădăcinoasele, v. lit. P)
1407. SUPĂ - CREMĂ CU CONOPIDĂ ŞI PORUMB

Ingrediente: 700 g conopidă, 5 linguri porumb ras, 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 1 felie de ţelină,
100 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere de pante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Se pune sucul în castron, se adaugă
conopida, porumbul, ceapa şi ţelina, fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul,
iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
1408. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI ŞI PORUMB

Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de conopidă care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de napi.
(Această supă nu se poate prepara decât în martie şi octombrie, deoarece napi trebuie să fie
foarte proaspeţi, scoşi direct din pământ.)
1409. SUPĂ - CREMĂ DE SPANAC CU PORUMB

Ingrediente: 700 - 800 g spanac, 5 linguri porumb, 5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2
gălbenuşuri de ouă de găină, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 1.5 l
macerat de urzici (v. 2050).
Se pue maceratul în castron, se adaugă spanacul, porumbul (ajuns în faza de lapte ceară) ras
şi ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântân (sau gălbenuşurile), iar
192
deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1410. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE USTUROI

de spanac care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă sau urzici; la urmă, se adaugă 4 - 5 bulbili
(căţei) de usuturoi (fin pisaţi).
1411. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE HREAN

Se prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, în
afară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de ştevie sau de soia (alese cele mai fragede, recoltate
înainte şi în timpul înfloririi plantei), iar la urmă se adaugă 1 -2 linguri de hrean ras (după gust).
1412. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

afară de spanac care se înlocuieşte cu grâuşor de (untişor) iar cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se
înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1413. SĂRMĂLUŢE CU FOI DE VARZĂ ŞI PORUMB

Ingrediente: 25 frunze de varză murată, miez de nucă de la 12 nuci, 5 linguri porumb ras, 1
ceapă de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
100 g unt, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de tărâţe.
Nucile se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), pulberile,
tărâţa, porumbul ras şi untul. Varza se stoarce bine în mâini (nu se spală şi nu se ţine în apă). Din
compoziţia de mai sus se fac sărmăluţele, care se aşează pe un postament de salată verde, ce a fost
pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei, apoi se presară cu puţină verdeaţă tăiată
mărunt.
1414. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI PORUMB

Se prepară compoziţia la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind
pentru învelit, frunze fragede de tătăneasă. Sărmăuţele se aşează pe un postament din petale de
trandafir (roşii sau roz), se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară petale (albe sau crem) de
trandafir, tăiate fideluţă (sau flori albe de urzică moartă).
1415. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (I)

Ingrediente: 5 linguri de cremogen, 350 ml lapte de porumb (v. 2040), 1 lingură tinctură
miraculoasă I (v. 2106), coja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 2 ouă de găină, 2 linguri de rom,
puţină miere (după gust), 1 lingură seminţe de in.
Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu laptele de porumb, se adaugă mierea, tinctura, romul, 2
gălbenuşuri şi coaja de lămâie. Se pune în cupe. Deasupra se pune puţin albuş (bătut spumă tare,
fără zahăr) peste care se presară seminţe de in.
1416. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (II)

Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2
linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe.
1417. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (III)

Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă (1415), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind
3 linguri de cremogen cu 3 - 4 linguri de nuci măcinate, plus 1 vârf de cuţit pulbere fină de
scorţişoară.
1418. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (IV)

Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
tinctura miraculoasă care se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015);
cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
... Prazul
193
Face parte din aceeaşi familie cu ceapa şi usturoiul. Există mai multe varietăţi, dintre care 3
sunt mai cunoscute. Se foloseşte planta întreagă.
Conţine vitaminele (B şi C), Fier, Claciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Mangan, Sulf, Siliciu,
esenţă sulfoazătată, mucilagii, celuloză.
Este indicat în dispepsii, anemie, reumatisme, artrite, gută, afecţiuni urinare, azotemie,
insuficienţe renale, obezitate, arterioscleroză.
În uz extern este indicat în abcese, furuncule, cistite, retenţie de urină, hemoroizi, bătături şi
întărituri, înţepături de insecte, plăgi, îngrijirea tenului.
1419. SALATĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
felie de ridiche neagră, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.
2092), 1 - 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere
de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Rădăcinile se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa, pulberile, uleiul şi
sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.
1420. SALATĂ DE PRAZ CU URZICI

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind
jumătate din cantitatea de rrădăcinoase cu 1 pumn de urzici tăiate mărunt.
1421. SALATĂ DE PRAZ CU CRESON

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicile
cu aceeaşi cantitate de creson tăiat fideluţă.
1422. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1418), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând
2 fire mari de praz; jumătate din cantitatea de rădăcinoase se înlocuieşte cu 140 - 200 g măsline
negre, desărate complet (v. 1988).
1423. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE ŞI ROŞII

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 4 - 5 roşii tăiate felioare potrivite.
1424. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză albă, 1 ardei gras, 2 gogoşari, 1 felie de ţelină, 1 legătură
de mărar cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 3 linguri de tărâţe, 1/2
ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de gărdină.
Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu varza (de asemeni tăiată fideluţă, frecată în mâini, fără
a se scurge de sucul din ea), ţelina rasă, tărâţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se
adaugă verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă; pe margini se decorează cu felii
verzi de ardei gras şi felii roşii de gogoşari.
1425. SALATĂ DE PRAZ COMBINATĂ

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul
de cătină; varza dulce se reduce la 1/4 din cantitate completată cu 1/4 varză murată, stoarsă bine de
zeamă, tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras.
1425. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză murată, 1 morcov, 3 - 4 napi, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei,
1 mână de urzici sau creson, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei
gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 3 linguri tărâţe.
Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele rase, varza (bine stoarsă în mâini - nu se
spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, urzicile tăiate mărunt, pulberile, tărâţa şi uleiul.
Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.
194
1426. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI VARZĂ
Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/4 din
cantitatea de varză cu 1 felie de dovleac, dată pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.
1427. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI GUTUI

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu dovleac şi gutui în părţi egale, date pe răzătoare.
1429. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLECEI

Ingrediente: 1 fir mare de praz, 3 dovlecei mici, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml
ulei, 1 lingură suc de cătină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 15 măsline desărate (v. 1988).
Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile,
tărâţa, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cu
măsline negre, felioare de roşii şi verdeţuri de sezon.
1430. SALATĂ DE PRAZ CU PATISON

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
dovlecei care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P).
1431. CIORBĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură leuştean cu mărar, 75 ml ulei, l l
macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). În castron se pune maceratul şi sucul,
se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupra
1432. CIORBĂ DE PRAZ CU ROŞII

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul
de aguridă care se înlocuieşte cu 600 g roşii, tăiate mărunt.
1433. CIORBĂ DE PRAZ CU DOVLEAC

Ingrediente: 1 fir mare de praz, 1 felie de dovleac, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 legătură de
hasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de agrişe
de alge.
Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, dovleacul şi
rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
1434. CIORBĂ DE PRAZ CU NAPI
Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
dovleac care se înlocuieşte cu 3 - 4 napi raşi.
1435. CIORBĂ DE PRAZ CU GULII

Ingrediente: 1 fir de praz, 200 g gulii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei
gras, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de
urzici (v. 2050), 600 ml zeamă de varză (moare - v. 1958).
Maceratul şi zeama de varză se pun într-un castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, guliile şi
rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, uleiul bine amestecat
cu pulberile.
1436. CIORBĂ DE PRAZ CU CARTOFI

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulii
care se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de cartofi raşi iar uleiul se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de
smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină).
195
1437. CIORBĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele
2 ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1438. CIORBĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 păstrârnac, 1 legătură de leuştean
cu cimbru, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceaşcă de smântână, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir.
Sucul se pune în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare,
varza tăiată mărunt (frecată în mâini până se înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), pulberile,
smântâna, verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
1439. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPARANGHEL

Ingrediente: 2 fire de praz, 250 g sparanghel, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 3 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de salvie cu
pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de triofi roşu.
Prazul, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă) şi rădăcinoasele se mărunţesc fin şi se pun în
castronul cu macerat; se mai adaugă pulberile, pasta de roşii, tărâţa şi uleiul, iar deasupra
verdeţurile tăiate mărunt.
1440. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SMÂNTÂNĂ

de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână ( sau cu gălbenuşurile de ouă de găină), iar
deasupra se presară câteva petale (roşii sau roz) de trandafir, tăiate fideluţă.
1441. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

afară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână [sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7)].
1442. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU ANDIVE

Ingrediente: 2 fire de praz, 250 - 300 g andive, 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac,
100 ml ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l macerat de
lucernă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, andivele şi rădăcinoasele bine mărunţite
(manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1443. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU NAPI

de andive care se înlocuiesc cu napi.
1444. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU URZICI

Ingrediente: 2 fire de praz, 300 g urzici, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1
lingură pulbere de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură
frunze fragede de ţelină cu fenicul, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042).
Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, urzicile şi ţelina bine măruţite (manual sau
mecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1445. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU FRUNZE DE RIDICHI

de urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de ridichi.
1446. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPANAC

afară de urzici care se înlocuiesc cu spanac. La fel se poate prepara supa - cremă de ştevie, lobodă
roşie, albă, măcriş, frunze de soia, patlagină, frunze de tei, ulm, fag (cu condiţia să fie foarte fragede
196
şi crescute în bătaia soarelui).
1447. RULADĂ CU PRAZ ŞI VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 2 fire de praz, 1 felie de ţelină, 1/4 varză albă, 1/2 varză roşie, 1/2 sfeclă roşie,
400 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură cimbru cu
hasmaţuchi, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge, 1 ceapă mare de apă.
Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina rasă, varza tăiată fideluţă (frecată în mâini până
se înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, pulberea de gogoşari, untul
frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Pe o
foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia de mai sus (cu
podul palmei), ca o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia a
doua, care se prepară din: varza roşie tăiată fideluţă, amestecată cu sfecla rasă, ceapa şi verdeaţa
tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Cu ajutorul foii de plastic (cu ambele mâini) se rulează strâns, având grijă ca după fiecare
răsucuire să întoarcem foaia de plastic către noi (în afară), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu
ajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece, ca să se întărească
untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde de sezon. Cantitatea de mai sus este
suficientă pentru 12 - 14 porţii.
1448. RULADĂ CU PRAZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele
2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1449. RULADĂ DE PRAZ UMPLUTĂ CU CIUPERCI

Se prepară prima compoziţie ca la 1446; cea de a doua se prepară din 300 g ciuperci macerate
în suc de cătină (v. 1979), bine mărunţite, amestecate cu 1 ceapă mare de apă, tăiată mărunt, odată
cu 1 legătură de pătrunjel, amestecate cu 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
1450. RULADĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂ

Compoziţia pentru prima foaie se prepară ca la 1446: pentru cea de-a doua foaie, se prepară
din: 1/4 varză murată (bine stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă,
amestecată cu 1 ceapă şi câteva frunze fragede de ţelină tăiate mărunt, plus 1/2 sfeclă roşie rasă
odată cu 1 morcov, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 200 g unt frecat
1451. RULADĂ DE PRAZ CU NAPI MURAŢI

Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată care se înlocuieşte cu napi muraţi raşi (v. 1958).
1452. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 700 g praz, 350 g brânză de vaci, 1 mână petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată
verde, 50 g unt, 1 lingură tărâţe.
Prazul curăţat se taie în bucăţi de 8 - 10 cm, i se scoate miezul, lăsând numai 2 rânduri de foi
de la exterior. Brânza se trece prin sită, se amestecă cu miezul de praz (tăiat mărunt, odată cu
verdeaţa), pulberile şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu bucăţile de praz, care se aşează în
formă de raze, pe un postament de salată verde, ce a fost aşezat în prealabil pe platou. Deasupra se
presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
1453. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE OI

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de
vaci care se înlocuieşte cu caş de oaie ras, brânză frământată sau telemea de oi.
197
1454. PRAZ UMPLUT CU CIUPERCI
Ingrediente: 700 g praz, 350 g ciuperci proaspete, 3 linguri oţet de mere, 1 legătură frunze
fragede de ţelină cu tarhon, 75 ml ulei, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pumn de creson de fântână. Prazul se
pregăteşte ca la 1451.
Compoziţia pentru umplut se prepară din: ciuperci de cultură (alese numai mici şi mijlocii)
tăiate mărunt, stropite cu oţet şi lăsate acoperite 30 min; ulterior se amestecă cu verdeaţa tăiată
mărunt, pulberile, miezul de praz tocat, ulei şi tărâţe (cât cuprinde). Prazul umplut se aşează pe un
postament de creson, care a fost aşezat în prealabil în platou.
Se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiate mărunt.
1455. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZI

Ingrediente: 700 g praz, 350 g măsline verzi, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 75 ml ulei,
tărâţe, 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).
Prazul se pregăteşte ca 1451. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline mărunţite,
odată cu miezul de praz şi verdeţurile de sezon, la care se adaugă pulberile şi tărâţa.
Prazul umplut se aşează pe postament din verdeţuri de sezon sau petale de trandafir, ce au
fost aşezate în prealabil în platou. Deasupra se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţă
tăiată mărunt.
1456. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE ROŞII

Ingrediente: 75 g praz, 150 g pastă de roşii, 125 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1
legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1 mână de
petale roşii de flori de nalbă de grăină.
Prazul se pregăteşte pentru umplut ca la 1451.
Pasta de roşii se amestecă cu uleiul, miezul de la cele 4 bucăţi de praz tăiat mărunt, pulberile
şi tărâţa. Prazul umplut se aşează pe un strat din muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, se stropesc
cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri sau flori de nalbă de grădină tăiate fideluţă.
1457. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGRE
Ingrediente: 700 g praz, 250 g măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de mărar cu
pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 100 g frunze de
măcriş sau de tătăneasă.
Prazul se prepară ca la 1451; după ce i s-a scos miezul, se despică până la jumătate şi se
apasă cu palma, în aşa fel încât capătă aspect de floare; se umple cu pasta de măsline, numai până
la jumătate. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline (fără sâmburi) tocate fin, amestecate
cu pulberile, verdeaţa tocată mărunt (odată cu miezul scos din bucăţile de praz), ulei şi tărâţe (cât
cuprinde). Prazul umplut (cu aspect de floare) se aşează pe un postment din frunze de măcriş, ce au
fost aşezate în prealabil pe platou.
1458. PRAZ UMPLUT CU SOS GALBEN

Ingrediente: 2 fire de praz, 5 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 125 ml
ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Prazul (cu tot cu frunze) se taie fideluţă, se aşează în platou
(în strat subţire, uniform), peste el se presară pulberile şi sosul care se prepară din: cremogen (v.
2019) înmuiat cu suc de morcovi; se mai adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra
se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii, de gogoşari şi
salată verde.
1459. PRAZ CU SOS ROŞU

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2
linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul în roşu intens.
1460. PRAZ CU SOS ALB

Ingrediente: 2 fire de praz, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de
198
cremogen (v. 2019), 2 linguri de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir.
Prazul tăiat fideluţă cu tot cu frunze se pune în platou (în strat subire uniform). Peste el se
toarnă smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, plus pulberile. Deasupra se
presară verdeţurile şi petalele de trandafir, tăiate fideluţă.
1461. PRAZ CU SOS VERDE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus
(pentru culoare) 1 ceşcuţă de suc de orz verde (v. 2079).
1462. PRAZ CU SOS DE TĂRÂŢE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de
cremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe.
... Pruna
Conţine mucilagii, vitaminele (B şi C), apă, zahăr, hidraţi de Carbon, acizi, albumi-
ne, cenuşi, celuloză apoi Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sodiu, Mangan.
Este indicată în astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţii,
intoxicaţie alimentară, hepatism, temperamente bilioase.
Pentru o acţiune mai intensă, prunele se consumă dimineaţa pe nemâncate şi înaintea
meselor. Se bea câte 1 pahar de suc înainte (cu 30 min) de cele 3 mese.
Contra constipaţiei, se consumă, dimineaţa, pe stomacul gol, prune proaspete cu pâiniţe din
secară.
... Pruna uscată

Este foarte nutritivă, tonic al sistemului nervos şi laxativă.
Se indică sportivilor, copiilor, în regimurile hipoazotatereumatism, gută, arterioscleroză,
nefritici, surmenaj, constipaţie, hemoroizi,
temperamente bilioase.
Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.
Prunele sunt cele mai igienice purgative naturale
(atât cele proaspete cât şi cele conservate prin uscare). 1463. PRUNE BRUMĂRII PE SOS ALB
Ingrediente: 700 g prune, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 mână
de petale roşii de trandafir, 1 legătură de busuioc cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina
de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou; deasupra se aşează jumătăţi de
prună din soiul "Tuleu gras" sau alte varietăţi, care sunt la îndemână.
Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
1464. PRUNE BRUMĂRII PE SOS GALBEN

Ingrediente: 700 g prune brumării, 5 linguri cremogen, 350 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 - 3
linguri de ulei sau 1 ceaşcă de lapte nefiert, câteva frunzişoare de mentă, 1 mână de petale vişinii de
flori de nalbă de grădină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul, laptele, pulberile şi se
toarnă în platou. Peste el se aşează sfeclă sau jumătăţi de prune, cu miezul în jos. Deasupra se
presară mentă tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petalele de nalbă tăiate
fideluţă.
1465. PRUNE ALBE PE SOS ROŞU

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (pentru
culoare) 1 - 2 liguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).
1466. PRUNE PE SOS VERDE

Se prepară sosul alb la fel ca la reţeta precedentă (1463), folosind aceleaşi ingrediente,
adăugând (pentru culoare) suc de orz verde. Se decorează cu petale de trandafir (de culoare vişinie),
tăiate fideluţă şi flori de gălbenele (puse din loc în loc).
199
1467. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (I)
Ingrediente: 900 g prune bine coapte, cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust) coaja rasă
de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2016), 1 lingură seminţe de in. Prunele
(separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu puţină miere, coaja
de lămâie, tinctura şi cremogen (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se presară cu seminţe
de in.
1468. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (II)

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen
care se înlocuieşte cu tărâţe; după ce a fost pusă în cupe se pune câte puţin albuş (bătut spumă -
tare, fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac.
1469. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (III)

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
cremogen care se înlocuieşte cu alune sau nuci măcinate; se adaugă puţină pulbere fină de
scorţişoară iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru
(v. 2015) şi 2 linguri de rom sau coniac.
1470. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (IV)

cremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de ovăz (v. 2018) iar tinctura miraculoasă I se
înlocuieşte cu tinctura miraculoasă II (v. 2107).
Ovăzul este cereala cea mai bogată în protein.
1471. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (V)

cremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de hrişcă.
Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu.
1472. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (VI)

cremogen care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2066), fin mărunţiţi (manual sau mecanic), iar
tinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014). Soia este
leguminoasa cea mai bogată în proteine.
1473. NECTAR DE PRUNE CU FRIŞCĂ
Ingrediente: 700 g prune, 2 linguri de frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură de tinctură
miraculoasă II (v. 2107), puţină miere.
Prunele (separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se îndulcesc cu puţină
miere, se pun în pahare, iar deasupra se pune câte puţină frişcă.
1475. NECTAR DE PRUNE CU SUC DE CĂLINE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 4 - 5 linguri suc de căline (v. 2076), care îi dă un gust deosebit de plăcut.
1476. NECTAR DE PRUNE CU LAPTE DE ALUNE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în
plus 1 ceaşcă de lapte de alune (2036) iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tinctură
din muguri de plop negru (v. 2105).
1477. COMPOT DE PRUNE CU PEPENE GALBEN

Ingrediente: 400 g prune, 400 g pepene galben, puţină miere, 350 g suc de mere (v. 2102) sau
apă, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106) sau 2 linguri de rom.
Prunele se despică în două (îndepărtând sâmburii, care se pun la sucul de mere), se pun în
compotieră, se adaugă pepenele galben (curăţat de coajă şi seminţe) tăiat cubuleţe, puţină miere
(bine dizolvată în sucul de mere sau în apă), tinctura şi romul.
1478. SALATĂ DE PRUNE CU NUCI

Ingrediente: 700 g prune, 200 g mieji de nuci verzi, puţină miere, 1 vârf de cuţit pulbere fină de
200
scorţişoară, 2 - 3 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), 1 mână de petale roz de
trandafir. Se iau prune frumoase de toamnă (bine coapte), se despică în două pe lungime, li se
îndepărtează sâmburii (care se vor folosi la sucul de mere) şi se aşează pe un postament din petale
de trandafir. În fiecare jumătate de prună se pun un miez de nucă (curăţat de pieliţă). Peste ele se
toarnă romul, tinctura cu care au fost amestecate cu 2 linguri suc de morcovi (v. 2081) şi puţină
miere dacă este necesară.
... Păstura
Păstura nu este altceva decât polenul conservat natural, în celulele fagurilor de albine. Polenul
depus în faguri este supus unor procese biochimice de tip fermentativ, sub acţiunea anumitor
microorganisme,
care sunt în mod specific prezente în păstură.
Acest produs hormonal al albinelor are aspectul unui polen de culoare maroniu - gălbui sau
ruginiu, de diferite nuanţe. Pentru sănătatea noastră are calităţi cu totul deosebite de refacere şi
stimulare a celulelor nervoase. Este un excepţional dezinfectant al celulei hepatice. Păstura este
bogată în enzime, vitamine, minerale şi multe altele, fiind în primul rând hrana larvelor de albine.
1479. LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (sirop)
Ingrediente: 300 g faguri cu păstură, 1.4 kg miere polifloră, aspirină, 1 rămurică de busuioc.
Fagurii cu păstură se ţin la rece 12 ore (ca să se poată mărunţi cât mai bine). Se înmoaie cu 1.5 l apă
caldă (38 o C), se acoperă şi se lasă la cald (agitând din când în când). După ce a stat astfel 24 de
ore, se frământă bine în mâini, până ce fagurele se omogenizează bine cu apa. Se strecoară prin
tifon dublu şi se amestecă cu mierea (până ce aceasta nu se mai simte). Se păstrează la rece (în
sticle de culoare închisă), folosindu-se în combinaţie cu sifon sau apă minerală; este recomandabil cu
suc de mere (v. 2012) sau de morcovi (v. 2081). Este excepţional, în combinaţie cu ceaiurile din
plante medicinale macerate la rece (ceai de vâsc de măr, coada - calului, săpunariţă, afine ş.a.)
Pentru o perioadă mai lungă, se adaugă aspirină (3 tablete la 1 litru) dizolvată într-o linguriţă
de apă rece, se pune în sticle de 500 ml (de culoare închisă), se toarnă deasupra de 1 deget alcool
sau coniac, se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină.
Pe timpul iernii se foloseşte la preparatele dulci în bucătăria fără foc.
Luat în doze zilnice (de 3 ori pe zi câte 1 linguriţă - timp de 30 de zile)
întinereşte şi fortifică organismul, iar luat abuziv poate produce
mari neplăceri sau supraîncărcări nedorite.
"Tot ceea ce este prea mult nu este bun".
1480. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I)

Ingrediente: 75 ml lăptişor de păstură, 350 ml lapte de soia (v. 2032), cremogen (v. 2019),
coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 ouă de găină, 1
linguriţă seminţe de anason. Laptele de soia se amestecă cu lăptişorul de păstură, coaja de lămâie,
tinctura, gălbenuşurile şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă potrivit de îngroşată, care
se pune în cupe. Deasupra se presară, în fiecare cupă, câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) şi
câteva seminţe de anason.
1481. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (II)

cremogen care se înlocuieşte cu tărâţe iar tinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu tinctură
miraculoasă II (v. 2107).
1482. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (III)

laptele de soia care se înlocuieşte cu lăptişor de migdale (v. 2038) sau de nuci (v. 2035); în plus, se
adaugă 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până ce crema capătă
culoarea dorită de roşu.
1483. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (IV)

cremogen care se înlocuieşte cu seminţe de floarea - soarelui sau de bostan (decorticate şi
măcinate); în plus, se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară.
201
1484. CREMĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
ouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) şi tinctura mieaculoasă I care se
înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014).
1485. NECTAR DE FRĂGUŢE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I)

Ingrediente: 500 g frăguţe, 100 ml lăptişor de păstură, 150 ml lapte din seminţe de bostan (v.
2033), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva frunzişoare de măghiran sau
mentă. Frăguţele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele
şi tinctura; se pune în pahare, iar deasupra se presară frunzele aromate, tăiate fideluţă.
1486. NECTAR DE ZMEURĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frăguţe care
se înlocuiesc cu zmeură. La fel se poate prepara şi "nectarul cu căpşuni".
1487. NECTAR DE CAISE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

frăguţe care se înlocuiesc cu caise bine coapte şi mărunţite fin (manual sau mecanic). La fel, se pot
prepara: "nectar din piersici, cireşe, vişine, coacăze, agrişe, pepene galben, pepene verde,
corcoduşe, dude, fructe de dracilă, mere, prune etc".
1488. SUC DE ORZ VERDE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

Ingrediente: 100 ml suc de orz verde (v. 2079), 300 ml lăptişor de porumb, 100 ml lăptişor de
păstură, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), câteva petale roşii de trandafir. Sucul de orz verde
se amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele de porumb, tinctura şi se pune în pahare. Deasupra se
presară petalele de trandafir (tăiate fideluţă).
1489. SUC DE CĂTINĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orz
care se înlocuieşte cu suc de cătină (v. 2092) şi lapte, care se înlocuişte cu suc de ţelină.
1490. SUC DE CĂLINE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul
de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de căline (v. 2076); deasupra se presară flori albe de
urzică moartă.
1491. SUC DE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de roşii (v. 2094).
1492. SUC DE MORCOVI CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de morcovi (v. 2081).
1493. SUC DE PĂSTÂRNAC CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

de orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de păstârnac. La fel, se poate prepara şi "lăptişorul de
păstură cu sucul de ţelină, varză, gulii ş.a".
1494. ÎNGHEŢATĂ DE DUDE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

Ingrediente: 500 g dude roşii (bine coapte şi mărunţite fin), 250 ml lăptişor de păstură, 300 g
frişcă, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă şi zeama scursă de la 1/2
lămâie sau 1 lingură de suc de cătină (v. 2052).
Pireul de dude se amestecă bine cu lăptişorul de păstură (v. 1479), tinctura, coaja şi zeama de
lămâie şi apoi cu frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale de îngheţată
şi se dă la rece.
202
... Propolis
Conţine: flavonoizi, teninuri, fitancide şi antibioţi cu vegetale, oligoelementele
(Fier, Cupru, Magneziu, Zinc ş.a). Este un antibiotic natural.
Propolisul este o substanţă răşinoasă cu aspect lipicios şi eterogen. În stup se află în stare
solidă, devenind fiabil la frig. La o temperatură de peste 20o C devine maleabil şi chiar lichid.
Comparat cu păscura, propolisul are mai multe întrebuinţări în medicină. Reface celulele şi le
stimulează. Este un antibiotic natural, antireumatismal, anticongestiv. Mestecat între dinţi se
transfromă într-o pastă moale de aplicat pe gingiile afectate de carii; porţiunea afectată se acoperă
timp de 6 - 8 ore cu propolis, timp de 14 - 21 de zile. Saliva combinată cu propolisul este
antimicotică.
Propolisul, sub formă de tinctură, se foloseşte ca adaos în multe preparate
culinare, cărora le îmbogăţeşte conţinutul.
1495. CEAI DE AFINE CU TINCTURĂ DE PROPOLIS

Fructele sunt bogate în tamin, pectine, o substanţă colorantă numită mitrilină, acizi organici
(acid malic, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, provitamina A, vitamina C.
Ceaiul ajută în diaree, având proprietăţi antiseptice, în infecţiile intestinale (mai ales în
gastrienterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaţie).
Peste 1/2 linguriţă de fructe uscate, se toarnă 250 ml apă, se lasă la macerat 8 ore şi se
strecoară, adâugând 30 picături tinctură de propolis (v. 2014).
Se bea în cursul unei zile.
1496. CEAI DE SĂPUNARIŢĂ

Săpunariţa are proprietăţi expectorante, măreşte diureza şi secreţia biliară, elimină toxinele
din organism.
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină (bine mărunţită) cu 250 ml apă rece. Se lasă la
macerat timp de 8 ore, se strecoară şi se adaugă 30 picături de tinctură de propolis (v. 2014).
Se bea pe parcursul unei zile.
1497. CEAI DE COADA - CALULUI CU PROPOLIS (tinctură)

Este bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant, diuretic şi expectorant.
Ajută în insuficienţa cardiacă, anghină pectorală, diaree, nefrite, tuberculoză, bronşite, anemie, gută,
colicistită, reumatism, ulcer gastro - intestinal.
În uz extern: gingivită, epistaxis (sângerări în nas). Pentru efectul său de coagulare a sângelui
(oprire a sângerărilor) este "de neînlocuit". În afecţiunile rinichilor cu nisip şi calculi se folosesc ceaiul
şi băile.
Ceaiul se prepară din: 1 linguriţă vârf de plantă mărunţită (înmuiată cu 250 ml apă rece) se
acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se strecoară prin tifon şi se încălzeşte puţin (38 o C); se poate
îndulci cu puţină miere; se adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104) sau tinctură din
muguri de plop negru (v. 2105). Mugurii se recoltează în iulie şi august.
1498. CEAI DE VÂSC CU TINCTURĂ DE PROPOLIS

Vâscul se recoltează de pe măr, păr, prun, brad, pin, molid şi plop (din octombrie până în
decembrie şi apoi în martie - aprilie).
Conţine sopomină, triterpenice, acid oleanolic, acetilcolină, celină, inozitol, viscină, viscitoxină,
substanţe minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid, vitaminele C şi E.
Este indicat în arterioscleroză, afecţiuni cardiace, hipo şi hiper tensiune arterială, dureri renale,
tuse convulsivă, sughiţuri persistente, astm, epilepsie, isterie, diabet.
Ceaiul se prepară numai la rece: 4 linguriţe de plantă mărunţită se pun cu 350 ml apă rece, se
amestecă, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se încălzeşte puţin, se strecoară prin tifon şi se
adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104).
... Ridiche neagră

Conţine: rafanol (esenţă sulfurată), vitaminele B, C, tocoferol.
Este indicată în litiază biliară şi urinară, colicistite, dispepsii, insuficienţă hepatică, afecţiuni
pulmonare, bronşite cronice, astm, tuse convulsivă, gute, reumatisme, artrite cronice, rahitism,
alergii, scorbut, eczeme.
203
1499. SUC DE RIDICHI (I)
Se foloseşte numai proaspăt extras (ridichile bine spălate, cu tot cu coajă). Se mărunţesc
(manual sau mecanic) ridichile şi se extrage sucul din ele; se iau 20 - 50 g pe zi sau de la 100 până
la 400 g, după dr. GRUMME, în cazurile de litiază biliară.
1500. SIROP DE RIDICHI CU MIERE

Ingrediente: 350 g ridichi negre, 200 g miere polifloră.
Ridichile bine spălate (cu tot cu coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu miere, se pun în
vas de pământ, acoperite, şi se lasă 24 de ore. Se scurg prin tifon. Din sirop se iau 4 - 6 linguri pe zi.
Ajută la vindecarea tuselor celor mai rebele. Se poate da şi unui copil care nu creşte normal sau unui
adolescent obosit, fiind un puternic fortifiant.
1501. SUC DE RIDICHI (II)

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1499), folosind aceleaşi ingrediente; se extrage la
mixer; se iau 50 - 200 ml pe zi, în combinaţie cu suc de morcovi, păstârnac şi pătrunjel.
Ajută în toate afecţiunile hepato-biliare sau când se urmăreşte drenajul.
1502. SUC DE RIDICHI (III)

Ingrediente: 60 g ridichi, 60 g cartofi, 200 g morcovi, 50 g păstârnac, 50 g pătrunjel, miere. Se
dau toate produsele (cu tot cu coajă) la mixer (după ce au fost bine spălate) şi se amestecă cu
mierea; se bea dimineaţa, pe nemâncate, în decursul a două ore cu înghiţituri mici, bine salivat, timp
de 25 de zile (în special primăvara). Este un puternic fortifiant pentru toate vârstele.
1503. PASTĂ DE RIDICHI CU PRAZ

Ingrediente: 350 g ridichi, 1 fir de praz, 100 g brânză de vaci, 200 g unt, 1 legătură de mărar
cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe.
Ridichile se mărunţesc fin odată cu prazul, se amestecă cu brânza dată prin sită, verdeaţa
tăiată mărunt, pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se ung turtiţe
din tărâţe de grâu (alte azime, tăiate cât mai subţiri) sau se pune pe farfurie, se tasează cu lama
cuţitului şi se decorează cu felioare roşii de gogoşari.
1504. PASTĂ DE RIDICHI CU CEAPĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care se
înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză frământată de oi.
1505. PASTĂ DE RIDICHI CU ŢELINĂ

Ingrediente: 200 g ridichi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de leuştean
cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 ridichi de lună roşii, tărâţe.
Ridichile, ţelina şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţă tăiată mărunt, pulberile,
puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se decorează cu ridichi de lună roşii.
1506. PASTĂ DE RIDICHI CU ANDIVE

Ingrediente: 250 g ridichi, 250 g andive, 1 ceapă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1
măsline negre desărate (v. 1988).
Ridichile, andivele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,
verdeaţa tăiată mărunt, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurioare, se tasează şi
se decorează cu jumătăţi de măsline neagre şi verdeţuri de sezon.
1507. PASTĂ DE RIDICHI CU SALATĂ VERDE

Ingrediente: 250 g ridichi, 250 g salată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 lingură pastă de
roşii crude (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr cu fenicul, 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe. Ridichile şi ceapa
se mărunţesc fin, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, pasta de roşii, verdeţurile tăiate mărunt,
pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă.
Se decorează după dorinţă.
204
1508. PASTĂ DE RIDICHI CU URZICI
Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de salată care
se înlocuieşte cu urzici mărunţite cât se poate de fin (manual sau mecanic). Pot fi înlocuite cu
spanac, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soia, tei, ulm, fag, ştevie, tătăneasă, măcriş (cu
condiţia să fie foarte fragede şi crecute în soare).
1509. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 300 g ridichi, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 175
g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), tărâţe. Ridichile,
germenii, ceapa şi sfecla se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, puţină
tărâţe, untul frecat spumă şi verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează după fantezia gospodinei.
1510. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE LUCERNĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de
soia care se înlocuiesc cu germeni de lucernă (v. 2021). Aceşti germeni (la nevoie) pot fi înlocuiţi cu
germeni de trifoi, de mei, de hrişcă, de linte sau fasole.
1511. PASTĂ DE RIDICHI CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 250 g ridichi, 200 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de
hasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de cimbru cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Varza se stoarce în mâini de moare (nu
se spală şi nu se ţine în apă), se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi ridichile, se amestecă cu pulberile,
puţină tărâţe şi untul frecat spumă.
1512. PASTĂ DE RIDICHI CU NAPI MURAŢI

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza
murată, care se înlocuieşte cu napi muraţi, bine mărunţiţi. Se decorează cu produsele pe care le are
la îndemână gospodina; gogoşari, felii de ceapă, roşii, ridichi de lună, măsline negre (desărate),
verdeţuri de sezon ş. a.
1513. CIORBĂ DE RIDICHI CU ZARZAVAT

Ingrediente: 250 g ridichi, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceapă, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
2072), 1 la macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei.
Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat, se adaugă ceapa şi verdeţurile
1514. CIORBĂ DE RIDICHI CU DOVLEAC

Ingrediente: 250 g ridichi, 200 g dovleac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094),
75 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de mărar şi ienupăr,
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Ridichile,
dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile
şi uleiul.
1515. CIORBĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
dovleac care se înlocuieşte cu varză albă tăiată fideluţă. Uleiul poate fi înlocuit cu 3 - 4 linguri de
smântână (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină), iar deasupra (pe lângă verdeaţa tăiată mărunt) se
pot pune câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.
1516. CIORBĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle
1517. CIORBĂ DE RIDICHI CU GRÂUŞOR (untişor)
Ingrediente: 250 g ridichi, 150 g grâuşor, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat
205
de mere pădureţe (v. 2053), 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante
roşii (v. 2071), 75 ml ulei.
Sucul de mere pădureţe se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele (date pe răzătoare),
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, grâuşorul tăiat fideluţă, pulberile şi uleiul.
1518. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SPARANGHEL

Ingrediente: 350 g ridichi, 250 g sparanghel, 1 ceapă mare de apă, 2 - 3 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063), 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 5 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar.
Ridichile, ceapa şi sparangelul (curăţat de partea fibroasă) se mărunţesc fin (manual sau
mecanic) şi se pun în castronul cu macerat; se adaugă pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra
mărarul tăiat mărunt.
1519. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU ANDIVE

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel
care se înlocuieşte cu andive bine mărunţite.
1520. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g ridichi, 250 g ţelină, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1
ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 ardei graşi, 1.5 l macerat de căline (v.
2043), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, câteva petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere din
seminţe de fenicul cu anason, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii
(v. 2071), 5 linguri de tărâţe.
Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ardeii şi ceapa bine mărunţite (manual
sau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), pulberile şi tărâţea, iar deasupra verdeţurile tăiate
1521. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de
găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
1522. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 350 g ridichi, 350 g varză, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe,
1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de
verdeţuri, câteva flori de tătăneasă, 50 ml ulei.
Se pune maceratul în castron, se adaugă ridichile, varza, ceapa şi ţelina bine mărunţite
(manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile de
tătăneasă.
1523. RULADĂ DE RIDICHI CU TRANDAFIRI ROŞII

Ingrediente: 600 g ridichi, 200 g petale roşii de trandafir, 1 felie de ţelină, 150 g varză murată,
1 ceapă mare de apă, cremogen, tărâţe, 400 g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de
seminţe de ardei gras (v. 2074), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 felie de sfeclă roşie. Ridichile se
dau pe răzătoare odată cu ţelina, se amestecă cu pulberea de ardei, 200 g unt frecat spumă, 2
gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Pe o foaie de
plastic se presară o mână de cremogen, se aşează compoziţia cu ridichi şi se întinde pe o foaie
dreptunghiulară (groasă de 1 cm); peste ea se aşează cea de-a doua compoziţie (de culoare roşie)
care se prepară din: petale roşii de trandafir se taie fideluţă odată cu varza murată (stoarsă bine de
zeamă), adăugând pulberile, ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, tărâţe (cât cuprinde),
verdeţurile tăiate mărunt şi sfecla dată pe răzătoare. Se rulează strâns, cu ambele mâini, cu ajutorul
foii de polietilenă. Tot cu ajutorul acesteia, punem rulada pe un fund de lemn sau pe un platou
dreptunghiular; se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată
verde de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.
206
1524. RULADĂ DE RIDICHI CU MORCOVI
Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
sfecla roşie care se înlocuieşte cu 1 morcov ras, iar cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de
prepeliţă (v. 7).
1525. RULADĂ DE RIDICHI CU SPANAC

Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de petalele roşii de trandafir, care se înlocuiesc cu spanac tăiat fideluţă.
1526. RULADĂ DE RIDICHI CU URZICI

Se prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afară
de petalele roşii de trandafir care se înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt.
În locul urzicilor se pot folosi muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de măcriş, ştevie, soia,
tătăneasă, fasole, podbal, viţă de vie şi multe altele. Condiţia este să fie fragede şi crescute în soare.
1527. RIDICHI MACERATE ÎN MIERE

Ingrediente: 750 g ridichi negre, 250 g ţelină, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de cimbrişor
de grădină sau de câmp, 4 kg miere polifloră.
Ridichile şi ţelina se cântăresc după ce au fost rase pe răzătoare, se pun în borcan odată cu
cele 2 plante aromate, deasupra se toarnă mierea, se leagă gura borcanului strâns şi se pune la loc
întunecos (sau se înfăşoară în hârtie de culoare închisă). Se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă
ca borcanul să fie agitat zilnic. După acest termen mierea (care s-a transformat în sirop) se strecoară
prin tifon (presându-se bine ridichile, ca mierea să se scurgă până la ultima picătură). Rămăşiţele se
pun cu 2 - 3 litri de apă, se lasă 12 ore (perioadă în care se agită de mai multe ori), se strecoară (se
presează bine tifonul) şi se consumă ca atare, într-o perioadă scurtă de timp. Mierea (transformată în
sirop) se pune în sticle de culoare închisă (deasupra de 1 deget alcool), se închid ermetic, se
etichetează (ziua, luna, anul) şi se păstrează la loc răcoros şi ferit de lumină. Ajută în bolile ficatului
şi ale căilor respiratorii (o lingură de 3 ori pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min). De
asemenea, ajută în afecţiunile pulmonare, reumatism degenerativ, gută, alergii.
1528. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 150 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1
ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 2- 3 roşii, tărâţe. Frunzele
se taie fideluţă (sau se mărunţesc mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, ceapa
tăiată mărunt, brânza trecută prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia se
aşează pe o farfurie, se tasează pe margini cu lama cuţitului, se decorează cu felii de roşii sau ridichi
de lună.
1529. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE OI

Se prepară pasta la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă
care se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz (bine mărunţit) şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu
brânză de oi, bine frământată.
1530. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă
de găină, câteva petale roşii de trandafiri, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 morcov, 1
părunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de napi (v. 2051), 500 ml suc de
mere (v. 2012) sau zeamă de varză (moare).
Se pune într-un castron maceratul şi sucul de varză, se adaugă rădăcinoasele date pe
răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, frunzele de ridichi şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.
Se amestecă cu pulberile cu smântâna (sau gălbenuşurile). În loc de smântână sau gălbenuşuri, se
pot pune în ciorbă 75 ml ulei de soia.
207
1531. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle
de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă. (v. 7).
1532.SUPĂ-CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 350 g frunze fragede de ridichi, 350 g muguri fragezi de lucernă, 1.5 suc de roşii
(v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 5 linguri de tărâţe, 1 legătură
de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă. Se pune sucul de roşii într-un
castron, se adaugă cele două feluri de frunze, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi florile de urzică moartă.
1533. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI VARZĂ ALBĂ

de mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu varză albă, bine mărunţită şi ulei care se înlocuieşte cu 1
ceaşcă de smântână.
... Ridichea roză

Conţine vitaminele (A, B, C, P), rofanol, Magneziu, Sulf.
Are aceleaşi proprietăţi ca şi ridichea neagră. Se foloseşte în medicină şi la preparate culinare
în bucătăria fără foc;se pregătesc aceleaşi
preparate gustoase şi hrănitoare.
Au proprietăţi asemănătoare cu ridichea neagră dar mai puţin intense. E bine să fie consumate
în preparatele culinare (la rece), cu tot cu frunzele lor fragede.
Se consumă şi frunzele (cele mai fragede, din care se prepară foarte multe aperitive, salate,
ciorbe, supe - creme, rulade şi multe altele). Pe lângă numeroasele elemente pe care le conţin,
sporesc foarte mult
digestibilitatea ridichii.
... Rodia
Conţine: apă, materii azotate, materii grase, materii zaharoase, materii extractive, celuloză,
cenuşi, taninuri. Este indicată în astenie, tenie, dizenterii.
1534. CREMĂ CU SUC DE RODII (I)

Ingrediente: 5 linguri cremogen, 150 ml suc de morcovi, 175 ml suc de rodii, coaja rasă de la
1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2015) sau 1 linguriţă de rom, 2 ouă de
găină, 1 linguriţă seminţe de mac, puţină miere. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu suc de
morcovi, se adaugă sucul de rodii (care a fost amestecat cu puţină miere), cele 2 gălbenuşuri de
găină, coaja de lămâie şi tinctura (sau romul). Se pune în cupe, deasupra se pune puţin albuş bătut
spumă tare (fără zahăr) şi se presară cu seminţe de mac sau anason.
1535. CREMĂ CU SUC DE RODII (II)

cremogen care se înlocuieşte cu tărâţe (la care se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină de
scorţişoară).
1536. CREMĂ CU SUC DE RODII (III)

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1354), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2
linguri de cremogen cu făină de ovăz sau de hrişcă (v. 2018), iar ouăle de găină cu ouă de prepeliţă
(v.7).
1537. SUC DIN RABARBĂR
Se extrage numai din tijele bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se foloseşte imediat ce a
fost extras, la acrit diferite preparate.
1538. SUC DIN RABARBĂR CU SUC DE RODII

Se pun cantităţi egale şi se îndulcesc cu puţină miere (după gust) la care se adaugă câteva
picături de tinctură de propolis (v. 2104)
208
1539. RABARBĂR CONSEVAT ÎN MIERE
Ingrediente: 1 kg tije de rabarbăr, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de mentă, 4 kg de miere
de albine de salcâm . Tijele de rabarbăr (tăiate felii cât mai subţiri) se pun în borcan odată cu cele
două rămurele. Peste ele se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie
de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După acest
termen se strecoară, se scot cu o paletă felioarele de rabarbăr şi se pun într-un borcan potrivit ca
mărime. Se pot folosi la diferite preparate în bucătăria fără foc (după imaginaţia fiecăruia). Mierea,
care s-a transformat în sirop de rabarbăr, se toarnă în sticle de culoare închisă turnând deasupra de
1 deget alcool sau rom; sticlele se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc rece şi
întunecos.
... Revent (rabarbăr) - Rheum officinale

Această plantă este cunoscută de milenii, pentru virtuţile ei purgative, de către chinezi. Ei
folosesc reventul în tratarea a peste 35 de boli. Se apreciază că, în întreaga lume, există aproximativ
60 de soiuri de "rabarbăr".
Reventul este indicat în anemie, atonie generală, impotenţă, atonie gastrică, hepatism,
costipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronice, dizenterii cronice ş.a.
Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică.
"Rheum rhapanticum" este varietatea cultivată în grădinile cu legume, în scopuri alimentare.
Din tijele plantei se poate extrage un suc acrişor, care în bucătăria fără foc poate înlocui sucul de
cătină, de lămâie şi alte produse care se folosesc pentru acrit diferite preparate.
... Secara
Conţine: hidraţi de Carbon, materii azotate, proteine, amidon,
săruri minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu).
Este indicată în afecţiuni vasculare, hipotensiune, prevenirea arterosclerozei; recomandată
sedentarilor.
Consumul cu regularitate a secarei combate arteroscleroza şi maladiile cardiovasculare.
1540. GERMENI DE SECARĂ (v. 637) "Grâu germinat"

Toate reţetele de la grâu (637 - 684) se pot prepara şi din secară
folosind aceeaşi metodă.
... Sfecla roşie

Conţine vitaminele (A, B, C, PP), zaharuri din belşug, Potasiu, Magneziu, Fosfor, Rubidiu, Siliciu,
Fier, Cupru, Brom, Zinc, Magneziu, var, acizi aminaţi - asparagină, betaină, glutamină.
Este foarte nutritivă şi energetică, aperitivă, răcoritoare şi uşor digerabilă.
Se recomandă în anemii, demineralizare, nervi, nevrite, tuberculoză şi chiar cancer.
Sfecla roşie este de un real folos în timpul epidemiilor de gripă.
Contraindicată diabeticilor.
Este foarte eficientă consumată crudă, în amestec cu alte rădăcinoase, sau simplă. Se
recomandă zilnic 1 pahar de suc de sfeclă roşie pur sau în amestec, timp de 30 de zile.
Sfecla roşie este apreciată pentru bogăţia ei în Potasiu, ocupând locul II după drojdia de bere.
1541. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CEAPĂ
Ingrediente: 150 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânză de vaci,
100 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de cimbrişor şi
sovârf, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de hrean ras, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi.
Sfecla roşie, varza şi ceapa, fin mărunţite (manual sau mecnic), se amestecă cu brânza de vaci
(trecută prin sită), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul, untul frecat spumă şi tărâţe (cât
cuprinde). Cu această pastă se ung azime din grâu sau alte cereale sau se pune pe farfurie, se
tasează şi se decorează cu felioare de ridichi de lună albe.
1542. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU PRAZ
înlocuieşte cu 1 fir mare de praz bine mărunţit.
1543. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CRESON

209
mână de creson fin mărunţit odată cu celelalte produse. La nevoie, cresonul poate fi înlocuit cu
spanac, ştevie, urzici ş.a.
1544. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 150 g sfeclă roşie, 200 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 200 g
unt, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
2071), 1/4 linguriţă pulbere de seminţe de cimbrişor de câmp cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere de
alge, 1 felie de ţelină.
Sfecla roşie, varza (bine scursă de moare; nu se ţine în apă şi nu se spală), morcovul şi ceapa,
se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţe
(cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se decorează cu felioare de ţelină.
1545. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU NAPI MURAŢI

care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi.
1546. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU HREAN

Ingrediente: 200 g sfeclă roşie (rasă), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 250 g varză
murată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 - 2 linguri de hrean ras, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cu
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Sfecla roşie şi hreanul se
rad pe răzătoarea cu găuri mici (de preferinţă de sticlă); morcovul şi ţelina se rad pe răzătoarea cu
găuri mici. Varza se stoarce bine de moare (zeamă) fără a se spăla sau a se ţine în apă şi se taie
fideluţă; ceapa se taie julien.
Se amestecă toate aceste produse la care se adaugă pulberile, puţină tărâţe şi ulei, iar
deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi florile de urzică moartă.
1547. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE SOIA

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri
germeni de soia (v. 2026) pentru decorarea salatei.
1548. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE TRIFOI

linguri de germeni de trifoi (v. 2030), cu care se amestecă compoziţia.
1549. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU MAIONEZĂ DE POST

se înlocuieşte cu maioneză de post, preparată astfel: 3 linguri de cremogen (v. 2019) se înmoaie cu
1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081); se adaugă (puţin câte puţin) 125 ml ulei. Se decorează cu
verdeţuri de sezon şi flori de gălbenele.
1550. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU URZICI

Ingrediente: 200 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1mână de
urzici, 1 legătură de leuştean, 75 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe
Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa, urzicile şi verdeţurile
1551. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU FRUNZE DE BOB

Se prepară primăvara devreme, când încep să iasă frunzele de bob; trebuie să fie foarte tinere
(bobul se seamănă în mustul zăpezii).
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se
înlocuiesc cu frunze fragede de bob, tăiate fideluţă.
1552. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU ŢELINĂ

Ingrediente: 1.5 l macerat de cătină (v. 2074), 450 g sfeclă roşie, 350 g ţelină, 1 ceapă, 1
păstârnac, 1 morcov, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
210
legătură de tarhon cu salvie.
Maceratul se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa măruţite fin (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1553. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU SMÂNTÂNĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se
înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smâtână (sau 2 gălbenuşuri de ouă găină).
1554. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)
amestecate cu 1 lingură de cremogen (v. 2019).
...Smochina
Conţine: apă, materii azotate grase, glucide, celuloză, cenuşi. Este foarte
nutritivă şi digerabilă; indicată copiilor, adolescenţilor, convalescenţilor,
bătrânilor, sportivilor, femeilor însărcinate.
Ajută în astenie fizică şi nervoasă, iritaţii gastrointestinale (gastrite, colite), constipaţie, stări
acute febrile, inflamaţii urinare şi pulmonare.
Conţine: Fier, Mangan, Calciu, Brom, vitaminele (A, B1, B2, PP, C).
O sută grame smochine proaspete dau 100 cal.;
100 g smochine uscate dau 250 cal.
1555. CIDRU DIN SMOCHINE

Ingrediente: 1 kg smochine mărunţite, 1 lingură boabe de ienupăr pisate, 10 l apă, 1 rămurică
de busuioc. Toate ingredientele de mai sus se pun în borcan de sticlă, la gura căruia se fixează un
dop de fermentaţie.
Se lasă 7 zile la temperatura camerei, să fermenteze, apoi se trage în sticle.
1556. CREMĂ CU SMOCHINE (I)

Ingrediente: 150 ml cidru de smochine, 200 ml suc de morcovi (v. 2081), 5 linguri cremogen, 2
ouă de găină, 1 lingură tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106),
1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir. Cremogenul (v. 2019) se
înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cidrul de smochine, tărâţa, pulberea, coaja de lămâie şi
zeama ei, tinctura şi cele 2 gălbenuşuri.
Compoziţia se pune în cupe, deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr)
iar peste el, se pun câteva petale de trandafir, tăiate fideluţă.
1557. CREMĂ CU SMOCHINE (II)

1558. CREMĂ CU SMOCHINE (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă (1556), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de
cremogen cu 3 linguri de tărâţe şi puţină pulbere de ienupăr.
... Soia
Soia este o plantă socotită cu adevărat miraculoasă. Un kilogram boabe de soia este echivalent
în proteine şi grăsimi cu 56 ouă de găină sau 7.5 l lapte
aşa cum se mulge de la vacă sau aproape 4 kg carne moale, fără oase.
Conţine vitaminele (A, E, B6, B12, C, D1, B2, B3, H, K, PP, F); protide, lipide, glucide, săruri
minerale, Calciu, Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Sulf, diastaze, lecitină înrudită cu cea a
gălbenuşului de ou, ceară, răşină, celuloză.
Cazeina soiei se înrudeşte cu cazeinele animale.
Este un aliment complet şi foarte digestibil. Constructor de primul ordin (pentru muşchi, oase,
nervi), energic, viguros. Remineralizant, echilibrant celular.
211
Se poate folosi atât sub formă de boabe cât şi făină. O valoare deosebit de mare o au germenii
de soia (v. 2026), care se pot folosi în foarte multe feluri de preparate (de la aperitive până la
dulciuri) în bucătăria fără foc.
Uleiul de soia este de nepreţuit.
Făina de soia este de 4 ori mai bogată în Azot, decât făina de grâu şi de 20 de ori mai bogată în
materii grase. Este de 3 până la 5 ori mai săracă în hidraţi de Carbon, ceea ce face din ea un produs
foarte echilibrat. Protidele soiei conţin toţi acizii aminaţi necesari în proporţii aproape ideale. Acizii
aminaţi esenţiali sunt izoleucină, leucină, licină, metionină, fenilalanină, treonină, triptofomil, valină.
Boabele de soia furnizează 12 - 25 % ulei. Acest ulei conţine acizi graşi nesaturaţi 85 %.
Bogăţia uleiului de soia în acizi graşi polinesaturaţi şi prezenţa acidului arahidonic îi asigură
puternice proprietăţi hipocolesterolemiante. Unii bolnavi constată reducerea colesterolului doar după
3 săptămâni de tratament.
1559. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CEAPĂ

Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 1 morocov, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă,
tărâţe, 150 g unt, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Rădăcinoasele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, făina de
soia, untul frecat spumă, puţină tărâţe (în cazul că mai este nevoie) şi verdeţurile tăiate mărunt.
Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se decorează după fantezia
gospodinei.
1560. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PRAZ

înlocuieşte cu 1 fir de praz mare bine mărunţit.
1562. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI VARZĂ MURATĂ

Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 150 ml
ulei, târâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Varza murată se stoarce în mâini (ca să se scurgă de moare - nu se spală şi nu se ţine în apă), se
mărunţeşte fin odată cu morcovul, ceapa şi verdeţurile, se amestecă cu pulberile, făina de soia şi
uleiul (puţin câte puţin, ca la majoneză), până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă tărâţe
(cât cuprinde) până se îngroaşă suficient. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu
produsele pe care le are gospodina la îndemână, cum ar fi: măsline, roşii, gogoşari, ceapă, verdeţuri
şi altele.
1563. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NAPI MURAŢI
care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi.
1564. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI SPANAC

Ingrediente: 150 g germeni de soia, 250 g spanac, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1
ceapă, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2071), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul
într-un castron, se adaugă germenii de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, spanacul tăiat fideluţă,
rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.
1565. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI GRÂUŞOR (untişor)

înlocuieşte cu grâuşor (tăiat fideluţă).
1566. CIORBĂ CU GERMENI ŞI FRUNZE DE SOIA

Ingrediente: 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g frunze de soia, 1 felie de ţelină, 1
păstârnac, 1 ceapă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras
(v. 2074), 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere.
Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii bine mărunţiţi, frunzele fragede de soia
212
tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt.
1567. CIORBĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI VARZĂ DULCE

Ingrediente: 250 g frunze de soia, 100 g varză dulce, 1ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstrânac, 2 -
3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de
leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron,
se adaugă frunzele fragede de soia şi varza, tăiate fideluţă (varza se freacă în mâini pentrua se
înmuia), ceapa, ardeiul şi verdeaţa tocate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi
smântâna (sau gălbenuşurile).
1568. CIORBĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa
smântânii sau a gălbenuşurilor se pot adăuga 75 ml ulei de soia sau de porumb.
1569. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI GULIOARE

Ingrediente: 3 linguri făină de soia, 300 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 felie de
ţelină, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge, 1.5 l macerat de urzici(v. 2050), 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă
făina de soia, tărâţa, pulberile, gulioarele şi rădăcinoasele mărunţite fin , iar deasupra verdeţurile
tăiate mărunt.
1570. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CONOPIDĂ

înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită.
1571. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI ŞI VARZĂ ALBĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1569), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare
care se înlocuiesc cu varză bine mărunţită, iar în loc de ulei, 1 ceaşcă de iaurt sau smântână.
1572. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIA

Ingrediente: 2 linguri făină de soia, 350 g frunze fragede de soia, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie
de ţelină, 1 fir de praz, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de trifoi (v.
2048), 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Se pune maceratul în castron, se
adaugă făina de soia, tărâţa, frunzele de soia mărunţite odată cu prazul şi rădăcinoasele, pasta de
roşii, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1573. SUPĂ - CREMĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină
care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa smântânii sau a gălbenuşurilor, se pot
adăuga 75 ml ulei.
1574. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 2 - 3 linguri cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 ceapă de apă, 2 linguri
de nuci tăiate cu cuţitul, 50 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură tărâţe, 1 căpăţână de
salată verde, 1 lingură de ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
15 - 20 frunze de varză murată.
Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, tărâţa, pulberile şi
untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de zeamă (în mâini; nu se spală şi nu se ţine în apă) şi se
taie în bucăţi potrivite; se învelesc sarmalele şi se pun pe un postament de salată verde, ce a fost
aşezată, în prealabil, pe platou. Se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară puţină verdeaţă
tăiată mărunt.
213
1575. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE SOIA
Se prepară compoziţia pentru umplut ca la reţeta precedentă; pentru învelit, se folosesc frunze
fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). În locul postamentului de salată verde
se pun petale roşii de trandafir sau flori de nalbă de grădină.
1576. CHIFTELE CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri nuci râşnite, 100 g unt, 1 ceapă de
apă, puţină tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 2 frunze de varză murată, 5 - 6 frunze de tătăneasă sau
de nalbă de grădină, 1/4 linguriţă pulberi aromate (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa tăiată mărunt sau dată pe răzătoarea de sticlă,
varza (bine stoarsă de moare) tăiată fideluţă, pulberile, tărâţe (cât cuprinde), untul frecat spumă şi
puţină verdeaţă tăiată mărunt.
Pe o foaie de plastic se presară tărâţe, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale formând
astfel chiftelele; se aşează pe un postament din frunze de tătăneasă sau de nalbă de grădină (alese
numai cele fragede), tăiate fideluţă, puse în prealabil în platou.
1577. CHIFTELE CU FĂINĂ DE SOIA

care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021).
1578. CHIFTELE DE POST CU GERMENI DE SOIA

Se prepară ca la reţeta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care
se înlocuieşte cu 2 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 2 - 3 linguri suc de morcovi (v. 2081)
sau apă şi amestecat cu 100 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), până se încorporează
întreaga cantitate. În continuare, se procedează la fel ca la reţeta mai sus menţionată.
1579. CHIFTELE DE POST CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIA

de soia care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021). Postamentul cu verdeaţă din platou, se pune din
frunze fragede de soia, tăiate fideluţă.
1580. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN

Ingrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de cremogen (v. 2019), puţină miere
(după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc de
morcovi (v. 2081), 2 ouă de găină, câteva frunze de măghiran sau salvie.
Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cele 2
gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţin albuş
bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară frunze de măghiran sau de salvie, tăiate
fideluţă.
1581. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI TĂRÂŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de
1582. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NUCI
Ingrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 1 lingură de cremogen (v. 2019), 4 linguri de nuci
râşnite, 300 ml suc de morcovi, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 linguriţă
tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 ouă de găină,
câteva petale roşii de trandafir.
Făina de soia se amestecă cu cremogenul şi nucile şi se înmoaie cu sucul de morcovi; se
adaugă mierea, coaja de portocală, tinctura, pulberea şi cele 2 gălbenuşuri. Se toarnă în cupe,
deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el se presară petale de
flori (nalbă de grădină) tăiate fideluţă.
1583. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PASTĂ DE CĂLINE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care se
înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite), plus 2 linguri pastă de căline (v. 2064).
1584. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

214
linguri pastă de măceşe (v. 2066); cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
1585. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (I)

Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 7 linguri de cremogen (v. 2019), 350 ml zer, coaja
rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 150 g iaurt, 5 linguri nuci râşnite,
puţină pulbere de scorţişoară, puţină miere (după gust), tărâţe.
Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu 300 ml zer sau lapte nefiert, puţină
miere, se frământă amstecând untul frecat spumă (câte puţin până se încorporează întreaga
cantitate). Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia cu
unt (cu podul palmei); într-un strat de formă dreptunghiulară, groasă de 6 - 7 mm. Peste el se aşează
o altă compoziţie preparată cu nucă înmuiată cu 50 ml zer sau lapte nefiert, puţină miere, coaja de
lămâie, tinctura şi puţină tărâţe, după care se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de
plastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu
ajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii
mai grosuţe.
1586. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (II)

înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi râşnite; în acestea, se adaugă 3 linguri
pastă de măceşe (v. 2066) şi tărâţe (cât cuprinde).
1587. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care
se înlocuiesc cu 4 - 5 linguri rabarbăr macerat în miere (v. lit. R); se amestecă cu 1 felie de sfeclă
roşie rasă pe răzătoarea de sticlă şi tărâţe (cât cuprinde).
1588. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (IV)

se înlocuiesc cu smochine fin mărunţite.
1589. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (V)

se înlocuiesc cu stafide (puse la muiat înainte cu 2 ore, scurse şi bine amestecate cu o mână de
tărâţe).
... Spanac
Conţine: săruri minerale din belşug (Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sulf, Mangan,
Zinc, Cupru, Iod, arsenic), vitaminele B, C, caroten, B9 (acid folic), B12, clorofilă, spinacină (argilină,
lizină, mucilagii, glucide, protide, lipide, fier).
Este un remineralizant de mare valoare. este supranumit "mătura" căilor digestive.
Este indicat în anemie, convalescenţă, scorbut, renescenţe, rahitism, creştere, astenie fizică şi
nervoasă, cancere. Consumat de preferinţă crud în bucătăria fără foc.
Trebuie consumat în cantităţi mici de către hiperanemici.
Este contraindicat în: hepatism, reumatism, artritism, piatră, inflamaţii gastrice sau intestinale
(din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu).
De reţinut că spanacul conţine 700 mg de acid uric / 100 g. Este indicat ca o completare a
alimentaţiei mai ales în copilărie,
surmenaj, demineralizare, nervozitate.
1590. SUC DE SPANAC CU VIN

Un pahar de vin "de Bordeaux" şi 1/5 suc de spanac proaspăt extras; este recomandat în
convalescenţe şi renescenţe.
1591. SUC DE SPANAC CU CRESON

Spanac şi creson în cantităţi egale. Se extrage un pahar de suc proaspăt, care se bea
dimineaţa. Ajută mult în depresiile fizice şi nervoase.
215
1592. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACI
Ingrediente: 200 g spanac, 150 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva frunze de rozmarin cu salvie, tărâţe.
Spanacul, ceapa şi verdeţurile fin mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu brânza de vaci
trecută prin sită, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia obţinută se pune
pe azime din cereale sau pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după gust.
1593. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OI

care se înlocuieşte cu brânză (bine frământată) de oi.
1594. PASTĂ DE SPANAC CU ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă (1592), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă
care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit, adăugând în plus 2 - 3 linguri pastă de roşii
crude (v. 2063).
1595. PASTĂ DE SPANAC CU CRESON

Ingrediente: 150 g spanac, 150 g creson de fântână, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1
legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Spanacul, cresonul, ceapa şi verdeţurile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă
cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie şi se decorează după
fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
1596. PASTĂ DE SPANAC CU ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se
înlocuieşte cu 200 g ţelină (rădăcină) fin mărunţită, plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1597. PASTĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1598. PASTĂ DE SPANAC DE POST (I)

Ingrediente: 350 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 3 linguri de cremogen (v.
2019), 150 150 ml suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi şi frunze
tinere de ţelină, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 20 măsline
negre desărate (v. 1988), 2 gogoşari.
Spanacul, ceapa, ţelina şi verdeţurile, se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se amestecă
cu pulberile. Separat, cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte
puţin, ca la maioneză) şi muştarul, după care se amestecă cu compoziţia de spanac şi tărâţe (cât
cuprinde). Se decorează după gust cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari.
1599. PASTĂ DE SPANAC DE POST (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care se
înlocuieşte cu făină de soia (v. 2021).
1600. SALATĂ COMBINATĂ CU SPANAC

Ingrediente: 100 g spanac, 1 ceapă, 3 roşii, 2 ardei graşi, 1/4 varză albă, 1 lingură suc de
cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, câteva petale roşii de
trandafir. Spanacul se taie fideluţă, se pune în salatieră, se adaugă varza tăiată fideluţă, ceapa tăiată
peştişori, roşiile şi ardeii felioare. Peste aceste produse se adaugă pulberile, sucul de cătină (diluat
cu puţină apă) şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir
tăiate fideluţă.
1601. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI VERZI

216
Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castaveţi fragezi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină
(v. 2092), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de
cimbru, o mână de flori roşii de trandafir (de grădină).
Spanacul se taie fideluţă şi se pune în salatieră. Peste el se pun castraveţii tăiaţi felioare,
ceapa tăiată peştişori, pulberile, sucul de cătină diluat cu puţină apă şi uleiul, iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt şi petalele fideluţă.
1602. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI MURAŢI

Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castraveţi muraţi, 1 ardei gras, 1 fir de praz mare, 2 frunze de
varză dulce, 1 lingură suc de roşii, pulbere (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 50 ml ulei.
Spanacul şi varza se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, prazul şi ardeiul, tăiate mărunt,
castraveţii felioare şi uleiul, iar deasupra se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt.
1603. SALATĂ DE SPANAC CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se
înlocuieşte cu castraveţi muraţi (tăiaţi fideluţă). Ca să le mai ia din acreală li se adaugă 1 morcov
sau o felie de ţelină rasă. Se decorează cu germeni de soia (v. 2026).
1604. CIORBĂ DE SPANAC CU GULIOARE

Ingrediente: 100 g spanac, 250 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de
sfeclă roşie, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1
condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de cătină (v. 2044). Se pune maceratul în castron, se adaugă
spanacul tăiat fideluţă, gulioarele şi rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi leuşteanul tăiate
mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul.
1605. CIORBĂ DE SPANAC CU DOVLECEI

înlocuiesc cu dovlecei raşi.
1606. CIORBĂ DE SPANAC CU PATISON

care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P).
1607. CIORBĂ DE SPANAC CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 250 g spanac, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1
legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v.
2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de căline (v. 2043).
Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul tăiat fideluţă, rădăcinoasle date pe
răzătoare, prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, smântâna (sau gălbenuşurile) şi pasta de roşii.
La nevoie smântâna sau ouăle se pot înlocui cu 75 ml ulei.
1608. CIORBĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

care se înlocuiesc cu ouă de prepeliţă (v. 7).
1609. CHIFTELE DE SPANAC CU NUCI

Ingrediente: 150 g spanac, 150 g nuci râşnite, 1 căpăţână de salată verde, 150 g tărâţe, 1
ceapă de apă, 150 g unt, 1 legătură mărar, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură făină
de soia (v. 2021), 100 ml macerat de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019).
Spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cu
nucile şi tărâţa, făina de soia, pulberile, maceratul de tărâţe, pasta de roşii, cremogen (cât cuprinde)
şi untul frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se împarte compoziţia
cu lingura în părţi egale, se formează chiftelele care se aşează pe un postament de salată verde,
217
care a fost pus în prealabil în platou.
1610. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbi
1611. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE HREAN

de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
1612. CHIFTELE DE SPANAC CU GERMENI DE SOIA

înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021).
1613. SPANAC CU SOS ALB

Ingrediente: 350 g spanac, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1 lingură
cremogen (v. 2019), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 3 - 4 roşii.
În platou se presară tărâţa, peste ea se pune spanacul tăiat fideluţă (amestecat cu pulberile),
aşezat în strat subţire uniform, se toarnă apoi sosul alb preparat din smântână amestecată cu făina
de orez şi cremogenul.
Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Pe margini se
decorează cu felii de roşii.
1614. SPANAC CU SOS VERZUI

de suc de orz verde (v. 2079), care dau o culoare plăcută de verde sosului.
1615. SPANAC CU SOS GALBEN

Ingrediente: 350 g spanac, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri făină de soia (v. 2021), 250
ml suc de morcovi sau lapte nefiert, 150 ml ulei, 1 ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1
mână de petale roşii de flori de nalbă sau flori de cicoare albastră, 1/2 linguriţă pulbere de plante
Făina de soia se amestecă cu spanacul tăiat fideluţă, pulberile şi ceapa tăiată mărunt; se
aşează pe platou, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din
cremogen, înmuiat cu suc de morcov; se adugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) până se
încorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt, petale de nalbă tăiate
fideluţă sau flori de cicoare albastră, întregi.
1616. SPANAC CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sosul de
cremogen 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), pentru ca sosul să capete
culoarea dorită de roşu.
1617. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLEAC

Ingrediente: 350 g spanac, 300 g dovleac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1
legătură de mărar, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 3
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
macerat de urzici (v. 2050).
Spanacul, dovleacul, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în
castronul cu macerat, se adaugă uleiul, tărâţa, făina de soia, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra
1618. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLECEL

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se
218
înlocuieşte cu dovlecel.
1619. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI PATISON

Se prepară ca la reţeta precedentă (1617), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac
care se înlocuieşte cu patison (v. lit P).
1620. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SPARANGHEL

Ingrediente: 300 g spanac, 250 g sparanghel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,
4 linguri tărâţe, 2 linguri făină de soia, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2059), 50 ml ulei, verdeaţă.
Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul, sparanghelul (separat de părţile fibroase), ceapa
şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, făina de soia, pulberile, pasta de roşii şi
1621. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SMÂNTÂNĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel care
se înlocuieşte cu lobodă roşie, iar în loc de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri
de ouă de găină.
1622. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1620), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
sparanghel care se înlocuieşte cu creson; în loc de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10
gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se poate folosi iaurtul.
1623. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 400 g spanac, 300 g brânză, 1 ceapă mare de apă, 400 g unt, tărâţe, cremogen
(v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de
ţelină cu salvie.
Spanacul se taie fideluţă, se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, 1 lingură de
cremogen, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se întinde compoziţia de spanac (cu podul
palmei) în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează o a doua compoziţie
preparată din brânză proaspătă de vaci, dată prin sită şi amestecată cu ceapa tăiată mărunt,
cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de
foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, către noi, ca să nu se prindă în
compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 -
3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde de sezon.
Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.
1624. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OI

care se înlocuieşte cu brânză de oi; se poate adăuga 1/2 ceaşcă de iaurt, ca să poată cuprinde mai
mult cremogen.
1625. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI

Pentru prima foaie spanacul se prepară ca la 1623; pentru cea de a doua, 350 g napi daţi pe
răzătoare, se amestecă cu 1 fir de praz mare tăiat fideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât
cuprinde). În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă.
1626. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI MURAŢI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napii proaspăt
recoltaţi, care se înlocuiesc cu napi muraţi daţi pe răzătoare; în plus se adaugă şi 2 gălbenuşuri de
ouă de găină.
1627. RULADĂ DE SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

219
care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1628. RULADĂ DE SPANAC CU VARZĂ

Compoziţia cu spanac se prepară întocmai ca la 1623; pentru cea de-a doua foaie, se taie
fideluţă o felie de varză albă dulce, se freacă în mâini până se înmoaie puţin (nu se stoarce de
zeamă şi nu se spală), se amestecă cu feliile de varză murată tăiate fideluţă (bine stoarsă de
moare), 1 ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde. În
continuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită.
1629. RULADĂ DE SPANAC CU ŢELINĂ

Prima foaie care are compoziţia din spanac se prepară la fel ca la 1623; cea de-a doua, se
prepară din 350 g ţelină date pe răzătoare odată cu 1 păstârnac, amestecate cu 1 fir de praz tăiat
fideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde.
În continuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită.
1630. RULADĂ DE SPANAC CU RIDICHI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se
înlocuieşte cu ridichi rase.
1631. RULADĂ DE SPANAC CU MORCOVI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1629), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care
se înlocuieşte cu 1 morcov ras.
... Sparanghelul
Conţine: apă, glucide, protide, lipide, celuloză; vitaminele (A, B1, B2, C); Mangan, Fier, Fosfor,
Potasiu, Cupru, Fluor, Brom, Iod; asparagină, metilmercaptan (dă urinei mirosul ei caracteristic).
Este indicat în astenii fizice şi intelectuale, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţă
hepatică şi renală, litiază urinară, artritism, gută, reumatism, bronşite cronice, dermatoze (anumite
eczeme), vâscozitate sangvină, palpitaţii, diabet.
Se foloseşte în diferite preparate culinare sau sub formă de suc, în bucătăria fără foc.
Sparanghelul este contraindicat în cistită şi în unele forme de reumatism acut. Bolnavii de gută
trebuie să-l consume cu moderaţie.
1632. SUC DE SPARANGHEL

Sparanghelul proaspăt recoltat se dă la mixer. Sucul astfel obţinut, conţine (printre altele)
alcaloidul sparanghelian... În combinaţie cu suc de morcovi se foloseşte în tratarea tulburărilor de
funcţionare a rinichilor, precum şi în reglarea funcţionării glandelor.
Se utilizează şi contra diabetului, anemiei, nefritei etc.
1633. PASTĂ CU SPARANGHEL ŞI RIDICHI

Ingrediente: 250 g sparanghel, 200 g ridichi, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi
cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge, 10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe. Sparanghelul se curăţă de partea
fibroasă, se spală bine, se mărunţeşte fin (odată cu prazul şi ridichile), se amestecă cu pulberile,
verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Pasta obţinută se pune pe pâinişoare din grâu sau din alte cereale; de asemeni, se aşează pe
farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.
1634. PASTĂ DE SPARANGHEL CU CRESON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care se
înlocuiesc cu creson bine mărunţit.
1635. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL (I)

Ingrediente: 250 g sparanghel, 150 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 4 linguri
cremogen (v. 2019), 1 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu anason, 1/2
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2071). Sparanghelul (ales numai părţile fragede şi
separat de cele fibroase) se mărunţeşte fin, odată cu morcovul, ceapa şi spanacul, manual sau
220
mecanic şi pulberile. Separat, se înmoaie cremogenul cu sucul de morcovi şi se adaugă uleiul (puţin
câte puţin, ca la maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Se amestecă cu produsele
mărunţite, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează după fantezia gospodinei.
1636. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL

înlocuieşte cu 200 g ţelină fin mărunţită.
1637. SPARANGHEL CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 350 g sparanghel, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură
cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 mână de petale roşii de
trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge.
Se alege sparanghelul foarte proaspăt şi tânăr, se separă de părţile fibroase, se taie fideluţă,
se amestecă cu tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou în strat subţire, uniform. Deasupra se toarnă
smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, peste care se presară verdeţurile tăiate
1638. SPARANGHEL CU SOS ROZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus puţin suc
de sfeclă roşie (v. 2082), pentru a obţine nuanţa dorită de roz.
1639. SPARANGHEL CU SOS GALBEN

Ingrediente: 250 g sparanghel, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 200 ml
ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de
tărâţe, 3 - 4 linguri sfeclă roşie rasă pe răzătoare.
Sparanghelul se pregăteşte ca la reţetele anterioare, se taie fideluţă, se amestecă cu tărâţa şi
pulberile şi se pune în platou, aşezat în strat subţire uniform. Peste el se toarnă sosul proaspăt,
preparat din cremogen înmuiat cu sucul de morcovi, amestecate cu uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză), până se încorporează întreaga cantitate.
Deasupra se pune verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu sfeclă roşie, aşezată
în formă de moviliţe, puse din loc în loc.
1640. SPARANGHEL CU SOS ROŞU

pubere de măceşe (v, 2078) sau de căline (v. 2076), care dau sosului un gust deosebit şi nuanţa
dorită de roşu.
1641. SPARANGHEL CU SOS DE ROŞII

Se prepară ca la reţeta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus,
sosului, 2 - 3 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063).
1642. SPARANGHEL CU AROMĂ DE HRIBI (mânătărci)

(înainte de a turna sosul peste sparanghel) 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), în care s-a pus
1 lingură pulbere de hribi (v. 2067) sau de ciuperci, înmuiate în prealabil cu 1/2 ceşcuţă suc de roşii
(lăsate în repaos cca. 30 min).
Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână.
1643. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU URZICI

Ingrediente: 200 g sparanghel, 200 g urzici, 1 legătură leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 liguriţă
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1
pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie.
Se pune maceratul într-un castron, se adaugă spranghelul (preparat ca la reţetele
precedentele) tăiat fideluţă, urzicile, cepa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe
221
răzătoare, pulberile şi uleiul.
1644. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU CRESON

înlocuiesc cu creson tăiat fideluţă.
1645. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU NAPI

Ingrediente: 200 g sparanghel, 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75
ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de varză
murată (moare).
Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă sparanghelul (ales fraged şi
separat de părţile fibroase) tăiat fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe
răzătoare, uleiul, pulberile şi pasta de roşii.
1646. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se
înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de ţelină rasă pe răzătoare.
1647. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 300 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml
ulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063)1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1/2
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 5 linguri de
tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite
(manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile şi tărâţa, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1648. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI RIDICHI

Ingrediente: 250 g sparanghel, 100 g ridichi, 50 g muguri de hamei, 1 fir de praz, 1 felie de
ţelină, 1 păstârnac, 4 linguri germeni de grâu, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari
(v. 2072), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de lucernă, (v. 2040), 2 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţile
fibroase), mugurii de hamei, ridichile, prazul şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic),
pulberile, germenii de grâu (v. 2022), pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1649. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU CIUPERCI

Ingrediente: 300 g sparanghel, 200 g ciuperci de pajişte sau de cultură, 1 fir de praz, 1 morcov,
1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă
pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055), 2 - 3 linguri de
oţet.
Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ciupercile (alese numai mici şi mijlocii,
stropite cu oţet şi lăsate 2 ore la muiat), prazul şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, tărâţa şi
1650. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI SPANAC

Ingrediente: 300 g sparanghel, 200 g spanac, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie
de ţelină, 50 ml ulei, 5 linguri tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 1 legătură de mărar cu
cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047).
Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (selecţionat fraged şi fără părţile
fibroase), rădăcinoasle, ceapa şi spanacul mărunţite la mixer, uleiul, tărâţa, făina de soia şi pasta de
roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1651. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 300 g sparanghel, 20 g lobodă roşie sau albă, 1 ceaşcă de smântână sau 2
gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de verdeţuri, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
222
ceapă, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice
şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pulbere din seminţe de roşii (v.
2071), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţile fibroase), loboda,
rădăcinoasle şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic), făina de soia, tărâţa, pulberile şi
smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1652. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
... Specie de varză cu rădăcina tubercul

(rutabaga)
Compatibilă cu napul.
Conţine: Calciu, Magneziu, mangan, Sodiu; fier, Potasiu, Fosfor, Siliciu,
esenţă sulfoazotată.
Rutabaga este un excelent aliment, mai ales preparat în bucătăria fără foc.
Este diuretică, remineralizantă, anticancerigenă.
1653. PASTĂ DE RUTABAGĂ CU UNT

Ingrediente: 300 g rutabagă, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri germeni de grâu (v.
2022), tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt.
Rutabaga curăţată, spanacul şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu
germenii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta
obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează cu
verdeţurile pe care le avem la îndemână.
1654. PASTĂ DE RUTABAGA CU ROŞII

1651. PASTĂ DE RUTABAGA MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 morcov
mărunţit; rutabaga se murează la un loc cu varza (ca şi napii muraţi cu varză - v. 1958).
1656. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 300 g rutabaga, 3 linguri germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 75 ml ulei, 1 ceapă,
1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură
de pătrunjel cu cimbru, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 100 ml zeamă de varză murată (moare).
Maceratul cu moarea se pune în castron, se adaugă rutabaga cu rădăcinoasele date pe
răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, germenii de grâu şi uleiul.
1657. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SFECLĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g rutabaga cu
100 g sfeclă roşie rasă.
1658. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SMÂNTÂNĂ

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). În lipsa acestora se
poate folosi iaurtul.
1659. CIORBĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână saucu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).
223
1660. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂU
Ingrediente: 450 g rutabaga, 5 linguri de germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 1 ceapă, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 1 legătură de verdeţuri, 50
ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 g mazăre.
Maceratul se pune în castron odată cu mazărea, se adaugă rutabaga, rădăcinoasele şi ceapa
fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate
mărunt.
1661. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU CRESON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente (în afară de moare),
adăugând în plus 100 g creson sau lobodă fin mărunţite.
1662. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU FRUNZE DE SOIA

Ingrediente: 350 g rutabaga, 200 g fruze fragede de soia sau spanac, 3 linguri de germeni de
grâu mărunţiţi (v. 2022), 1 fir de praz, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă
pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri
de ouă de găină, 1.5 l macerat de trifoi roşu, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel.
Se pune maceratul într-un castron, se adaugă rutabaga, frunzele de soia, prazul şi
rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), germenii, pasta, pulberile şi iaurtul (sau
gălbenuşurile), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1663. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
1664. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE USTUROI

bulbili de usturoi fin pisaţi; dau supei un gust deosebit de plăcut.
1665. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE HREAN

linguri de hrean ras (după gust).
... Strugure
Conţine: apă, zahăr, fermentabil, cremă de tartru, acid tartric liber, acid malic ş.a., materii
azotate, materii nedozate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanini, ulei,
materii răşinoase. În cenuşi se află Potasiu, Mangan, Calciu, Magneziu, Sodiu, oxid de Fier şi de
Magneziu, Clor, Siliciu, acid Fosforic, Iod, Arsenic.
Este foarte bogat în vitamina A şi B mai puţin în vitamina C.
Conţine 120 - 150 g zaharuri / 1 kg (glucoză şi levuloză); direct asimilabil.
Pe drept cuvânt sucul de strugure este considerat "lapte vegetal".
Are o valoare calorică importantă: peste 900 cal / 1 kg.
Strugurele negru conţine un colorant (enociaina) tonic.
Este indicat în anemie, convalescenţă, demineralizare, sarcină (ca banana, cireaşa, fragul,
coacăza, para, mărul), surmenaj, astenie, sporturi de rezistenţă, stări acute febrile, congestia
ficatului şi a splinei, temperamente bilioase şi sangvine, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră,
obezitate, nefrite, eneterită, dermatoze (exeme, furunculoză, îngrijirea tenului).
O cură de struguri este foarte binevenită; 1 - 2 kg / zi sau 700 - 1.7 l de suc consumat exclusiv
(strugurii foarte bine spălaţi); este diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric. În obezitate, este bine
să se consume
numai struguri în 2 zile din 10, 1şi 1/2 kg zilnic.
În dezintoxicare: 3 păhărele de suc (must) în fiecare zi, între mese.
Sucul obţinut înainte de maturitate este răcoritor în stările febrile, contra anghinelor,
stomatitelor şi hemoptiziilor.
Se foloseşte mult pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc. Mustul (sucul) de
224
strugure copt este diuretic şi laxativ. Stafida fără sâmburi are aceleaşi virtuţi ca şi boabele
proaspete, în plus este foarte energetică şi înzestrată cu proprietăţi de îndulcire şi pectorale.
Indicat în afecţiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale, hepatice.
Seva de primăvară (lacrimile viţei - de - vie): 2 linguriţe (în ceai) dimineaţa, contra litiazelor
urinare, biliare şi a pietrelor.
Uleiul din sâmburi de struguri este cunoscut din secolul IX;
foarte bogat în vitamina E.
1666. SUC DE AGURIDĂ
Când strugurii sunt bine dezvoltaţi (aproape copţi, dar încă acrişori) se extrage sucul din ei
(manual sau mecanic); se poate consuma ca răcoritor combinat cu apă distilată (după gust); este
întrebuinţat cu mult folos în bucătăria fără foc, pentru acrit diferite preparate culinare; are însuşiri
diuretice marcante, combate obezitatea, este un bun reconfortant. Se foloseşte la acrit diferite
preparate culinare mai ales în bucătăria fără foc.
1667. SUC DE STRUGURI (must)

Conţine numeroase substanţe necesare organismului. Are o mare valoare calorică şi este
indicat în foarte multe boli. Pentru vegetarienii care consumă crudităţi este de un real folos. în
bucătăria fără foc se foloseşte pentru a prepara diferite creme, băuturi răcoritoare şi multe altele.
1668. SUC DE STRUGURI CU SUC DE MĂCEŞE (v. 2093)

Sucul de struguri şi de măceşe (în părţi egale), consumat pe nemâncate, este un puternic
reconfortant. Se poate consuma de către toate vârstele, cu condiţia să fie proaspăt extras.
1669. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ (v. 2092)

Se amestecă ambele sucuri (după gust). Se consumă pe nemâncate (ambele fiind foarte
bogate în minerale, enzime, vitamine şi multe alte substanţe necesare omului).
1670. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ ŞI MORCOVI

În sucul de struguri proaspăt extras, se adaugă (după gust, la 1 pahar), 1 lingură sau 2 suc de
cătină (v. 2092) şi 4 - 5 linguri suc de morcovi (v. 2081). Este puternic vitaminizant şi fortifică
organismul. (Nici un preparat care are în compoziţie suc, pulbere sau pastă de cătină nu se consumă
după ora 14, deoarece este excitant, deranjând somnul. Îl pot totuşi consuma persoanele care
lucrează în schimburi de noapte, paznicii de noapte sau studenţii, care au mult de învăţat).
1671. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri de germeni de grâu (bine mărunţiţi, v. 2092),
cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (dacă
sucul nu este suficient de dulce), 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac. Germenii de grâu se pun
în sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie sau de portocală, tinctura, puţină miere, 2
gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde).
Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară
seminţe de mac sau petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.
1672. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE SOIA

care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021).
1673. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE LUCERNĂ

de grâu care se înlocuiesc cu germeni de lucernă bine mărunţiţi.
1674. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE TRIFOI

de grâu care se înlocuiesc cu germenii de trifoi roşu (v. 2030) bine mărunţiţi.
1675. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1670), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două
ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).
225
1676. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE CĂLINE
Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de căline (v. 2064),
cremogen sau făină de ovăz, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 lingură tinctură de propolis
(v. 2104), puţină miere (dacă este nevoie), câteva frunzişoare de măghiran, 2 linguri vişine macerate
în miere (v. 406).
Se pune tărâţa în sucul de struguri, se adaugă pasta de căline, coaja de portocală, tinctura,
mierea şi cremogen sau făină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presară
măghiran şi apoi se pun bobiţe de vişine conservate în miere (v. 406).
1677. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE MĂCEŞE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de căline
care se înlocuieşte cu pastă de măceşe (v. 2066).
1678. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDE

Ingrediente: 350 ml suc de struguri, 6 linguri cremogen (v. 2019), 100 g stafide (fără sâmburi),
coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v, 2107), puţină miere, câteva flori
albastre de cioare.
Stafidele se pun la înmuiat cu puţină apă caldă, se acoperă şi se lasă astfel 2 ore; cremogenul
se înmoaie cu sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mierea şi stafidele care au fost
înmuiate (cu tot cu apa din ele).
Se pune în cupe, iar deasupra se pun flori albastre de cicoare sau alte flori, pe care gospodina
le are la îndemână (de gălbenele, păpădie, bumbişor).
1679. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDE (II)

cremogen cu făină de hrişcă (cât cuprinde).
1680. STRUGURI CONSERVAŢI ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg struguri (fără sâmburi), 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală.
Se aleg boabe de struguri mari, şi se pun uşor în borcan (odată cu busuiocul); peste ei se
toarnă mierea. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la
macerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După această dată, se scot uşor boabele (cu o
paletă) şi se pun într-un borcan de mărime potrivită.
Se pot servi ca dulceaţă sau se folosesc ca garnituri, la diferite preparate, în bucătăria fără foc.
.
Mierea din borcan, care s-a transformat în sirop, se pune în sticle de 500 ml de culoare închisă,
deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează (anul, luna, ziua) şi se păstrează la loc
rece şi ferit de lumină.
Este un sirop puternic vitaminizant, foarte bogat în enzime, minerale ş.a.
Un adevărat medicament; ajută în numeroase boli.
... Tătăneasă
Conţine: ulei volatil, alantaină, mucilagii, substanţe de natură glicogenică, caosolidină şi
caosolicină, tanin, colină, asparagină, gumirezine, zaharuri, amidon, cantităţi mici de alcaloizi -
simfitocinoglosină,
coniferină, substanţe minerale ş.a.
Este folosită ca medicament. În bucătăria fără foc se poate folosi atât rădăcina (sub diferite
forme) cât şi frunzele fragede şi florile.
1681. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (I)

Se prepară în martie şi octombrie, cu rădăcină proaspătă, scoasă direct din pământ.
Ingrediente: 50 g rădăcină de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi, 4 - 5
foi de varză murată, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 felie de ţelină. Rădăcina bine spălată (rasă uşor de coaja subţire), se
taie felioare cât se poate de subţiri, se amestecă cu ceapa tăiată julien, ţelina rasă, varza murată
226
(stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, pulberile şi uleiul, iar deasupra
1682. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată
care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) raşi, odată cu ţelina, la care se adaugă şi 1 morcov ras.
1683. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

Ingrediente: 200 g frunze fragede de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 foi de varză dulce,
3 - 4 foi de varză murată, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de mărar cu
cimbru. Toate produsele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, untul
Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust.
1684. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI ROŞII

1685. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS DE CREMOGEN

Ingrediente: 250 g frunze fragede de tătăneasă, 50 g urzici, 5 linguri cremogen, 250 ml suc de
morcovi, 150 ml ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 mână de flori de tătăneasă sau petale roşii de trandafir, 1
legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă de apă.
Frunzele de tătăneasă (alese printre cele mai tinere) se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa
tăiată felioare subţiri, tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform. Se toarnă apoi
sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă ulei (puţin câte puţin, ca
la maioneză) şi muştar, iar deaupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi flori de tătăneasă sau
petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.
1686. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul (înainte de a
fi turnat în platou) se colorează roşu, cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau cu 2 -
3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
1687.SALATĂ DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU GRÂUŞOR (untişor)

Ingrediente: 150 g frunze tinere de tătăneasă, 150 g grâuşor, 1 lingură de hasmaţuchi, 2
legături ridichi de lună (roşii, cu tot cu frunză), 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină sau de lămâie, 1/4
mână de flori albe de urzică moartă.
Se spală frunzele în multe ape, se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină
(diluat) şi hasmaţuchiul tăiat mărunt; se pun în salatieră, se decorează cu sferturi de ridichi roşiii de
lună, apoi se presară flori albe de urzică moartă.
1688. SALATĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care se
înlocuieşte cu muguri de lucernă. De asemenea se pot folosi muguri de trifoi roşu sau alb, frunze
fragede de soia, tei, fag, ştevie, măcriş ş.a.
1689. CHIFTELE DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU NUCI

Ingrediente: 150 g frunze de tătăneasă, 150 g nuci, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 ceapă
de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2
Frunzele de tătăneasă (bine spălate) se taie cât se poate de mărunt, odată cu verdeţurile şi ceapa,
se amestecă cu pulberile, nucile râşnite, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe planşetă se
pune o foaie de plastic, peste care se presară 1 mână de tărâţe; se împarte compoziţia (cu lingura)
în părţi egale, se formează chiftelele, care se pun pe un postament de salată verde aşezat în
prealabil pe platou. Pe margini se pun mici moviliţe din petale de trandafir tăiate fideluţă (o parte se
227
presară peste chiftele).
1690.CHIFTELE DIN FURNZE DE TĂTĂNEASĂ CU AROMĂ DE USTUROI

(căţei) de usturoi fin pisaţi, care dau chiftelelor un gust deosebit de plăcut.
1691. SĂRMĂLUŢE CU BRÂNZĂ ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

Ingrediente: 300 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 legătură de mărar, 250 g
frunze tinere de tătăneasă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 5 - 6 flori, 1 lingură de ulei.
Brânza de vaci (proaspătă) se dă prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu
mărarul, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se prepară sărmăluţe învelite în
frunze de tătăneasă aşezate pe un postament din petale de trandafir. Se stropesc cu ulei iar
deasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă.
1692.SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ

care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi amestecaţi în părţi egale cu ţelină şi
morcov ras.
... Tei
În scopuri medicinale se utilizează floarea, iar în scopuri alimentare
frunza (când este foarte fragedă, la începutul lunii mai).
1693. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (I)

Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 1 ceapă de apă, 100 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel,
mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură ulei, 2 frunze de tătăneasă. Miejii de nucă (tăiaţi cu
cuţitul) se amestecă cu frunzele de tătăneasă, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi untul
frecat spumă.
Cu această compoziţie se pregătesc sărmăluţele învelite în frunze fragede de tei, care se
aşează pe un postament din petale roşii de trandafir; se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu petale
de trandafir tăiate fideluţă sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069).
1694. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (II)

înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) sau germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. Cine doreşte
poate adăuga şi puţin usturoi fin pisat. Se pot folosi în locul frunzelor de tei frunze de ulm sau de fag
(recoltate în prima jumătate a lunii mai).
1695. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (I)

Ingrediente: 100 g frunze frage de tei, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml suc de morcovi,
puţină miere, 2 ouă de găină, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop
negru (v. 2015), 2 linguri cireşe negre conservate în miere (v. 406). Cremogenul se înmoaie cu sucul
de morcovi, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mirea, cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi
frunzele de tei tăiate fideluţă. În cazul în care crema este prea îngroşată, se mai poate adăuga puţin
lapte. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr) peste care se pun cireşe
negre, pulbere de trifoi roşu (v. 2069) sau flori de tătăneasă.
1696. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (II)

... Trandafir
Este folosit în scopuri medicinale şi alimentare. Se folosesc petale (începând cu măceşul,
trandafirul de dulceaţă şi trandafirtul de ornament) de toate mărimile, de toate culorile, putând fi
228
consumate în alimentaţie fără restricţie.
Principii active: ulei volatil format din alcooli triterpenici, alifatici şi stearoterpenici, geraniol,
nerol, citronelol, taninuri, cianidină, derivaţi flavonici (cvercetină), cianozide, zaharuri, ceară, acid
galic etc.
Acţiune farmacologică:
intern - antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent.
extern - dezinfectant şi decongestiv
1697. SALATĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI HASMAŢUCHI

Ingrediente: 250 g petale de trandafir, 100 g hasmaţuchi, 100 g mărar, 1/4 linguriţă pulbere de
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 - 6 foi de salată verde,
50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie.
Petalele de trandafir se amestecă cu hasmaţuchi şi mărar tăiate mărunt. Foile de salată (tăiate
în fragmente mai mari) se stropesc cu ulei şi suc de cătină (v. 2092) diluat cu puţină apă. Se
serveşte drept garnitură la diferite preparate culinare, după gust.
1698. CREMĂ DE TRANDAFIR CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 100 g petale de trandafir, 5 linguri de smântână, 3 linguri de cremogen (v. 2019),
1/2 ceaşcă lapte nefiert, 1 ligură tinctură miraculoasă I (v. 2104), coaja rasă de la 172 lămâie sau
portocală şi sucul ei, puţină miere, 1 lingură seminţe de in.
Cremogenul se amestecă cu laptele nefiert, smântâna, tinctura, coaja de lămâie (cu tot cu
sucul ei), mierea necesară şi petalele de trandafir mărunţite. Se pune în cupe, deasupra se presară
seminţe de in.
1699. CREMĂ DE TRANDAFIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lapte şi smântână
care se înlocuiesc cu 30 ouă de prepeliţă (v. 7) şi puţin suc de morcovi.
1700. TORT CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI PEPENE GALBEN

Ingrediente: 650 g petale de trandafir, miere, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 400 g unt,
400 g pepene galben, tărâţe, cremogen, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v. 2014), coja rasă de la 1
lămâie sau portocală, 350 g frişcă, 150 g germeni de grâu (v. 2022).
Petalele se pisează până încep să se înmoaie bine; se amestecă cu germenii de grâu, tinctura,
200 g unt frecat spumă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde). Se împarte compoziţia în două părţi egale.
Prima parte se aşează pe tortieră şi se tasează; peste ea se aşează o cremă preparată din pepenele
galben (curăţat de coajă şi seminţe) şi fin mărunţit, amestecat cu pasta de cătină, mierea necesară,
coaja de lămâie, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se tasează, apoi se pune partea
de compoziţie cu trandafiri. Se tasează din nou pe întrega suprafaţă şi se îmbracă în frişcă, peste
care se pot presăra seminţe de mac, in, anason, fenicul, chimion sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069),
de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Se pot aplica şi fructe proaspete de sezon sau
conservate în miere; se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.
1701. RULADĂ DE TRANDAFIR CU DOVLEAC

Compoziţia pentru prima foaie se prepară ca la reţeta precedentă (petalele de trandafir se
amesteă cu aceleaşi ingrediente). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de tărâţe, se întinde cu
dosul palmei o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează compoziţia
preparată din dovleac alb, ras fin, amestecat cu coaja rasă de la 1portocală sau lămâie, 200 g unt
frecat spumă, puţină miere, 2 linguri de rom şi cremogen (v. 2109), cât cuprinde. Se rulează cu
ambele mâini, cu ajutorul foii de plastic, pe care după fiecare răsucuire o întoarcem înafară (către
noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular
şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe.
Această cantitate ajunge pentru 12- - 14 persoane.
1702. RULADĂ DE TRANDAFIR CU BANANE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleacul alb care
este înlocuit cu banane mărunţite; la rândul lor, acestea pot fi înlocuite cu morcovi raşi.
1703. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (I)

Ingrediente: 200 g petale de trandafir roşii sau roz, 1 ceapă, 1 morocv, 1 pătrunjel, 1 felie de
229
ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
seminţe din pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere din alge, verdeaţă, 1 ceaşcă de smântână. Se pune maceratul în castron,
se adaugă petalele de trandafir tăiate fideluţă, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa,
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (la nevoie poate fi înlocuită cu iaurt sau cu
75 ml ulei).
1704. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind smântâna cu 2
gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1705. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI SPANAC

Ingrediente: 300 g petale de trandafir, 250 g spanac sau urzici, 1 ceapă mare de apă, 1
morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
2072), 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de mărar cu
pătrunjel, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2048).
Maceratul se pune în castron, se adaugă petalele de trandafir, spanacul, ceapa şi
rădăcinoasele bine mărunţite, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra puţină verdeaţă şi câteva
petale (albe sau crem) de trandafiri tăiate fideluţă.
1706. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI MERE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dublând cantitatea de ţelină
şi înlocuind spanacul cu mere dulci (care se mărunţesc cu tot cu coajă, manual sau mecanic).
1707. PETALE DE TRANDAFIR CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1kg petale de trandafir, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere naturală (de salcâm).
Se pun petalele în borcan (odată cu busuiocul), se toarnă mierea, se leagă strâns gura borcanului, se
înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, avâng grijă se fie agitat
zilnic. După acest termen se scot petalele (cu ajutorul unei palete) şi se pun într-un borcan potrivit
ca mărime; mierea, care s-a transformat în sirop de trandafir, se pune în sticle de culoare închisă,
deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la rece, ferite de lumină.
1708. FLORI DE TRANDAFIR CCONSERVATE ÎN MIERE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în borcan florile cu
totul.
... Troscot
Conţine: acid salicilic liber şi combinat, taninuri, pigmenţi de natură flavonoidică, avicularozidă,
respectiv arabinozida cvercetolului şi camferitrozidă, care este o ramuzidă a camferolului, vitamina
C, rezinuri, ceruri, grăsimi, zaharuri, mucilagii, derivaţi antrachinonici, ulei volatil.
Este hipotensiv (scade tensiunea, astringent , antidiareic).
Este recomandat ca adjuvant în bolile de plămâni, reumatism şi gută.
1709. PASTĂ DE TROSCOT CU CEAPĂ

Ingrediente: 200 g troscot, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 frunze
de varză murată, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură
frunze fragede de ţelinăcu tarhon, tărâţe, 2 - 3 roşii.
Troscotul (ales numai vârfurile fragede), ceapa şi varza, se mărunţesc fin (manual sau
mecanic), se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu
felioare de roşii şi verdeţuri de sezon.
1710. PASTĂ DE TROSCOT CU PRAZ

înlocuieşte cu praz.
230
1711. PASTĂ DE TROSCOT CU ŢELINĂ
g ţelină mărunţită odată cu ceapa şi vârfurile fragede de troscot.
1712. PASTĂ DE TROSCOT CU BRÂNZĂ

g brânză de vaci proaspătă dată prin sită.
1713. CIORBĂ DE TROSCOT CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 150 g troscot fraged, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură
de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 l
macerat de trifoi (v. 2048), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul în
castron, se adaugă vârfuri fragede de troscot tăiate mărunt, odată cu ceapa, verdeţurile şi roşiile,
rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.
1714. CIORBĂ DE TROSCOT CU VARZĂ ALBĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate din
cantitatea de rădăcinoase cu 1 felie de varză albă tăiată fideluţă şi freacată în mâini (ca să-şi mai
piardă din rigiditate), până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă.
1715. CIORBĂ DE TROSCOT CU PATISON ŞI LOBODĂ
Ingrediente: 100 g troscot, 50 g patison, 50 g lobodă, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu leuştean, 1
ceaşcă de smântână sau iaurt, 1 l macerat de urzică (v. 2040), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi
(moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere
de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă vârfuri de troscot fraged, tăiat mărunt
odată cu loboda, verdeaţa, ardeiul gras, roşiile, prazul, patisonul şi rădăcinoasele date pe răzătoare,
pulberile şi smântâna (sau iaurt), care la nevoie poate fi înlocuită cu 75 ml ulei.
1716. CIORBĂ DE TROSCOT CU DOVLECEI ŞI LOBODĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care se
înlocuieşte cu dovlecel şi lobodă.
1717. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU GRÂU

Ingrediente: 200 g troscot, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă, 1 morcov, 4 - 5 foi de
varză, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2 - 3 linguri pastă de
roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se
adaugă germenii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii,
1718. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU TĂRÂŢE

care se înlocuiesc cu 5 linguri de tărâţe.
1719. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 200 g troscot, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă
mare de apă, 1morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 150 g gulioare, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat
de lucernă (v. 2049), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se
pune maceratul în castron, se adaugă troscotul, ceapa, rădăcinoasele, gulioarele, ardeiul şi roşiile
bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deaupra
verdeţurile tăiate mărunt.
1720. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

231
1721. TROSCOT CU SOS ALB
Ingrediente: 300 g troscot, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de
cremogen, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1 mână de petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe, 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se
aleg numai frunzişoare şi vârfuri de troscot din cele mai fragede, se spală bine, se taie mărunt, se
amestecă cu pulberile, tărâţa şi se aşează în platou (pus în strat subţire uniform). Peste ele se toarnă
sosul alb preparat din smântână bine amestecată cu făina de orez şi cremogen. Deasupra se presară
verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se pun mici moviliţe din petale roşii de trandafir, tăiate
fideluţă.
1722. TROSCOT CU SOS VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 2 - 3 linguri
suc de orz verde (v. 2071).
Sosul verde se poate obţine şi cu suc din spanac, lucernă, trifoi, măcriş, podbal ş.a.; nuanţa de
verde obţinută cu sucul de orz verde rămâne cea mai frumosă.
1723. TROSCOT CU SOS GALBEN

Ingrediente: 300 g troscot, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 250 ml suc de
morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori
roşii de nalbă de grădină. Troscotul (ales numai vârfurile fragede) se taie mărunt, se amestecă cu
pulberile, tărâţa şi se pune în platou (aşezat în strat subţire); peste el se toarnă sosul preparat din
cremogen, amestecat cu suc de morcovi sau apă, şi apoi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză),
până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini
se aşează mici moviliţe de petale roşii de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.
1724. TROSCOT CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două
gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).
1725. TROSCOT CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă (1723), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 1 - 2
linguri pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077) sau petale roşii de trifoi (v. 2069), până se
obţine nuanţa dorită de roşu. Deasupra se presară flori albe de urzică moartă sau petale (albe sau
crem) de trandafir, tăiate fideluţă, iar pe margini foi de salată verde.
... Trifoi roşu

Este depurativ, dezinfectant, sedativ; indicat în cancer, astm bronşic, tuse persistentă, tuse
convulsivă, colici, leucoree, dismenoree, sifilis.
Trifoiul roşu, combinat în părţi egale cu rădăcină de brusture, dragavei, rădăcină de păpădie
(sau iarba osului), este foarte eficace în
tumori canceroase, lepră.
Este un remediu deosebit de valoros pentru cancer, indiferent de localizarea acestuia. Pentru
cancerul laringean se prepară ceaiul mai concentrat şi se face gargară de 3 - 4 ori pe zi, înghiţind
totuşi o mică parte.
1726. SALATĂ DE TRIFOI CU PĂPĂDIE

Ingrediente: 200 g muguri trifoi roşu, 200 g rădăcină şi frunze de păpădie, 50 ml ulei, 1 lingură
suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de hasmaţuchi, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe,
1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Se recoltează muguri fragezi de trifoi, se spală bine, se amestecă cu frunzele şi rădăcinile de
păpădie (curăţate uşor de coaja de culoare închisă) bine spălate şi tăiare felioare. Se adaugă
pulberile, tărâţa, uleiul şi sucul de cătină diluat cu puţină apă. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat
mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.
1727. SALATĂ DE TRIFOI CU CICOARE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păpădie care se
înlocuieşte cu cicoare recoltată din flora spontană.
232
1728. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI GERMENI DE GRÂU
Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă,
100 g rădăcini de păpădie, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu cimbru, tărâţe, 1/4
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Florile de trifoi, germenii, ceapa şi rădăcinile de păpdie se mărunţesc fin (manual sau mecanic),
se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se
1729. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GERMENI DE SOIA

care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026).
1730. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI ŢELINĂ

de grâu care se înlocuiesc cu ţelină mărunţită fin. Se decorează cu roşii şi măsline (v. 1988).
1731. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI PATISON (v. lit. P)

de grâu care se înlocuiesc cu patison mărunţit, odată cu celelalte produse.
1732. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)

Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 2 linguri germeni de grâu, 1 mână de flori de păpădie, 1
ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu cimbru, 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 500 ml suc de
coacăze roşii (v. 2089).
Se pune în castron maceratul de lucernă şi sucul de coacăze roşii, se adaugă florile de trifoi
tăiate mărunt odată cu ceapa, verdeaţa şi frunzele de păpădie, rădăcinoasele date pe răzătoare,
uleiul şi pulberile.
1733. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frrunzele de
păpădie care se înlocuiesc cu rădăcini de păpădie (3 linguri rase) şi germenii de grâu care se
înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.
1734. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă (1732), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele
de păpdie care se înlocuiesc cu 3 - 4 foi de varză albă tăiate fideluţă.
1735. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI LEGUME

Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 4 - 5 păstăi verzi de fasole (tinere
şi fără bob format), 1 ceapă, 2 foi de varză, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 cartof, 1 felie de ţelină, 1
legătură de leuştean cu mărar, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de trifoi, ardeiul, roşiile, ceapa, varza şi
verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele şi cartofii date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.
1736. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SMÂNTÂNĂ

înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1737. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

se înlocuieşte cu iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1738. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)

Ingrediente: 200 g flori de trifoi roşu, 200 g gulioare, 5 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir
233
de praz, 2 - 3 roşii, 2 ardei graşi, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu mărar, 1 morcov, 1 felie
de ţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 50 ml ulei, 1 mână
flori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă
florile de trifoi, prazul, roşiile, ardeiul, morcovul, ţelina, păstârnacul şi sfecla roşie, fin mărunţite
(manual sau mecanic), pulberea şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe de
urzică moartă.
1739. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)

înlocuiesc cu 1 conopidă mărunţită fin.
1740. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi gulioare care se
înlocuiesc cu dovlecei fin mărunţiţi.
1741. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)

care se înlocuiesc cu patison iar uleiul cu 200 g iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1742. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CRESON

Ingrediente: 250 g flori de trifoi roşu, 150 g creson, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 3 linguri germeni
de lucernă (v. 2029), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2
linguri cremogen, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2004), 1 legătură de mărar cu salvie. Se pune sucul
în castron, se adaugă florile de trifoi, cresonul, ceapa, ţelina şi germenii, bine mărunţite (manual sau
mecanic), tărâţa, pulberile, cremogenul (v. 2019) şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin.
1743. SUPĂ-CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DE TĂTĂNEASĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care se
înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de flori sau frunze fragede de tătăneasă; uleiul se înlocuieşte şi el cu
1 ceaşcă de smântână dulceagă.
1744. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ALB

Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri făină de
soia (v. 2021), 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,
câteva frunzişoare de măghiran, 1 mână de petale roşii de trandafir. Smântâna se amestecă cu făina
de orez, de soia, cremogenul şi pulberile.
Se toarnă în platou, iar deasupra se aşează florile de trifoi (care au fost bine spălate şi zvântate
într-un şervet curat). Pe margini se pun mici moviliţe din frunzişoarele de măghiran şi florile tăiate
fideluţă.
1745. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ROZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşu, cu
puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau de căline (v. 2076).
1746. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS VERNIL

Se prepară ca la reţeta precedentă (1744), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în
verde cu puţin suc de orz verde (v. 2079).
1747. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS GALBEN

Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri de ouă de
găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri germeni de grâu (v.
2022), 100 g flori de păpădie, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc. Cremogenul (v.
2019) se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile,
gălbenuşurile şi germenii.
234
Se toarnă în platou aşezând pe suprafaţa lui flori de trifoi roşu sau păpădie, iar pe margini (în
formă de ghirlandă), verdeaţa tăiată mărunt.
1748. MUGURI DE TRIFOI ROŞU CU SOS DE ROŞII

Se prepară sosul de cremogen ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând
în plus 300 g muguri de trifoi (bine spălaţi şi scurşi de apă), tăiaţi nu prea mărunt, amestecaţi cu 2 -
3 linguri germeni de soia (2. 2026) sau germeni de grâu (v. 2022) şi 1 legătură de frunze fragede de
ţelină, tăiate mărunt. Se aşează în platou (în strat subţire uniform), peste care se toarnă sosul de
cremogen în care s-au adăugat 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează după fantezia
gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână (flori de trifoi roşu, de gălbenele, flori albastre de
cicoare şi verdeţuri de sezon).
1749. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)

Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 5 linguri cremogen, 2 linguri germeni de soia (v. 2026),
150 ml lapte vegetal din seminţe de măr (v. 2038), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură
miraculoasă I (v. 2026), puţină miere (după gust), câteva petale roşii de trandafir.
Cremogenul se înmoaie cu laptele vegetal, se adaugă germenii de soia bine mărunţiţi, odată cu
germenii de trifoi şi coaja de lămâie, tinctura şi puţină miere (în cazul că se îngroaşă prea mult se
mai poate adăuga puţin lapte vegetal). Se pune în cupe, iar deasupra se aşează moviliţe din petale
de trandafir, tăiate fideluţă.
1750. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele din
seminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte din seminţe de bostan (v. 2033); se adaugă apoi în
cremogen, 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1751. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (la
final) 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7); laptele din seminţe de măr se înlocuieşte cu lapte de
migdale (v. 2039).
1752. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)
Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele din
seminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte de nuci (v. 2035) şi germenii de soia se înlocuiesc cu
germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi.
1753. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GUTUI

Ingrediente: 350 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, 250 g gutui,
150 g germeni de soia (v. 2026), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), tărâţe,
cremogen, 3 ouă de găină, 150 g nuci râşnite, 1 vârf de cuţit scorţişoară fină (pulbere), coaja rasă de
la 1 lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, puţină miere, 2 - 3 linguri cireşe negre macerate în miere
(v. 406), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Florile de trifoi se mărunţesc
fin (prin pisare), se amestecă cu romul, nucile râşnite, pulberea de măceşe, scorţişoara, puţină
miere, germenii de grâu, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Compoziţia se împarte în două părţi egale; una din ele se pune pe tortieră şi se tasează cu
lama cuţitului puţin umezită în apă. Peste ea se aşează o alta, preparată din gutui fin mărunţite,
amestecate cu germeniii de soia, tinctura, 3 gălbenuşuri, coaja rasă de lămâie, miere, 200 g unt
frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Peste ea se aşează partea a doua din compoziţia
cu trifoi. Se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă în albuş (bătut spumă tare); peste el se pun
cireşe negre iar printre ele, câte o floare de trifoi.
Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.
1754. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DOVLEAC ALB

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui care se
înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de dovleac alb, fin mărunţit.
1755. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI BANANE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui care
se înlocuiesc cu banane fin mărunţite.
235
1756. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ
Se prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouă
1757. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CAISE

Ingrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 50 g frunze de mentă, 500 g caise bine coapte, 400 g unt,
3 linguri pulbere de căline (v. 2076), 2 linguri de rom, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 150 g
germeni de soia (v. 2026), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), două gălbenuşuri de ouă de
găină, tărâţe, cremogen, puţină miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie.
Florile de trifoi împreună cu menta se pisează până se înmoaie bine, după care se amestecă cu
romul, germenii de grâu, pulberea de căline, scorţişoara, puţină miere, 200 g unt frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se pune compoziţia cu trifoi,
care se întinde cu podul palmei într-o foaie groasă de 1 cm, de formă dreptunghiulară. Peste ea se
aşează o altă compoziţie preparată din caisele bine coapte, separate de sâmburi şi mărunţite fin
(manual sau mecanic), amestecate cu coaja de lămâie, germenii de soia, gălbenuşurile, puţină
miere, tinctura, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ajutorul foii de
plastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie.
Tot cu ajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3
ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.
1758. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI PIERSICI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise care se
înlocuiesc cu piersici bine coapte.
1759. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SEMINŢE DE BOSTAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (1756), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise care
se înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite grosier, înmuiate cu puţin lapte vegetal de
nuci (v. 2035) sau de migdale (v. 2039).
... Ţelina
Conţine: vitaminele (A, B, C), minerale şi metaloizi; Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu,
Potasiu, Calciu, Fosfor, colina, tirozina, acidul glutamic şi o esenţă (anhidrida sedamonică).
Este indicată în inapetenţă, digestii lente, astenie, surmenaj, convalescenţă, insuficienţe
suprarenale, nervozitate, demineralizare (tuberculoză), scrofuloză, impotenţă, febre intermitente,
reumatisme, gută, litiază urinară, colici nefritice, afecţiuni pulmonare, hepatism, icter, obezitate,
surplus.
În uz extern: plăgi, ulcere, cancere, angine, degerături.
Frunzele de ţelină conţin,
de asemenea, o substanţă asemănătoare insulinei (deci bună pentru diabetici).
1760. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MERE

Ingrediente: 350 g ţelină, 200 g mere, 1 morcov, 1 căpăţână de salată, 1 legătură de salvie cu
mentă, 2 linguri de soia (v. 1981), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 50 ml ulei, 1 lingură suc de
cătină (v. 2092) sau de lămâie.
Ţelina (curăţată), merele (cu coajă) şi morcovul, se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile,
uleiul şi sucul de cătină (diluat cu puţină apă); se aşează în salatieră, deasupra se presară verdeaţa
tăiată mărunt, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foi de salată verde
şi boabe de soia înmuiate.
1761. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MERE PĂDUREŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de cătină
care se înlocuieşte cu mere pădureţe (merele pădureţe din flora spontană sunt ceva mai acrişoare
decât cele nobile).
1762. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1760), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care
236
se înlocuiesc cu gutui rase, fără suc de cătină.
1763. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI ŞI DOVLEAC

Se pun cantităţi egale de ţelină, gutui şi dovleac, rase pe răzătoare. În continuare se
procedează ca la 1760, folosind aceleaşi produse în afară de sucul de cătină care se înlocuieşte cu
gutui şi dovleac (gutuile fiind suficient de acrişoare). Se decorează cu felii de roşii şi foi de salată
verde.
1764. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CEAPĂ

Ingrediente: 350 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1
legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 ardei graşi, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 2 linguri boabe de soia înmuiate (v. 1981), 1 căpăţână de salată verde, 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina
dată pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată julien, ardeii tăiaţi felioare, pulberile şi pasta de roşii
(subţiată puţin cu 2 - 3 linguri de apă şi amestecată cu uleiul). Se pune în salatieră, deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi boabe de
soia.
1765. SALATĂ DE ŢELINĂ CU PRAZ

1766. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI MURAŢI

Ingrediente: 300 g ţelină, 200 g castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 10 - 15 măsline negre
desărate (v. 1988), 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1/2 linguriţă
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii.
Ţelina şi morcovul ras se amestecă cu castraveţii şi ardeiul tăiaţi felioare, ceapa tăiată peştişori
şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se decorează cu măsline şi roşii aşezate
pe margini.
1767. SALATĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţii muraţi
care se înlocuiesc cu varză murată (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.
1768. SALATĂ DE ŢELINĂ CU NAPI MURAŢI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1766), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţii
muraţi care se înlocuiesc cu napi muraţi (raşi odată cu ţelina).
1769. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU TRIFOI ROŞU

Ingrediente: 250 g ţelină murată, 150 g flori de trifoi roşu, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 2 - 3
roşii, 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguri germeni de grâu (v. 2022) mărunţiţi. (În varză sau în murături asortate, gospodinele, pe lângă
celelalte ingrediente, pun şi rădăcini de ţelină care se pot valorifica în salată). Ţelina şi morcovul se
dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată felioare, germenii, jumătate din cantitatea de flori,
pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de
trifoi roşu.
1770. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ

Ingrediente: 250 g ţelină murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă (praz), 150 g muguri fragezi
de lucernă, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 linguri tărâţe, câteva petale
de flori de gălbenele, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina şi morcovul date pe
răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, mugurii tăiaţi mărunt, tărâţa, pulberile şi uleiul, iar
deaupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de gălbenele.
1771. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SPANAC

237
Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g spanac, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 200
g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15
măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe. Ţelina, spanacul şi ceapa, fin
mărunţite, se amestecă cu germenii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează
pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu măsline şi verdeţuri de sezon.
1772. PASTĂ DE ŢELINĂ CU FRUNZE DE SOIA

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de
lucernă care se înlocuiesc cu frunze tinere de soia (recoltate înainte sau în timpul înflorii plantei). În
locul frunzelor de soia se pot pune urzici, grâuşor, lobodă roşie şi albă, ştevie, măcriş, frunze de
tătăneasă, de sfeclă, de fasole ş.a.
1773. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII

1774. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII ŞI NUCI

Ingrediente: 200 g ţelină, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 3 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 3 linguri de nuci măcinate, 200 g unt, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere din
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, tărâţe. Ţelina fin mărunţită (manual
sau mecanic) se amestecă cu germenii de soia, pasta de roşii, nucile, prazul (mărunţit odată cu
ţelina), pulberile, verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Se pune pe farfurioară şi se decorează după fantezia gospodinei.
1775. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

înlocuiesc cu floarea - soarelui (decorticate şi râşnite).
1776. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE BOSTAN

se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite).
La fel se poate prepara şi "pasta de ţelină cu alune râşnite".
1777. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 350 g ţelină, 250 g brânză de vaci, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 150 g unt, 1
ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură pătrunjel cu tarhon, 1
mână de urzici, tărâţe, 3 - 4 roşii. Ţelina, ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se
amestecă cu făina de soia, pulberile, brânza de vaci proaspătă şi trecută prin sită, untul frecat
spumă şi verdeţurile tăiate mărunt. Se pune pe farfurie, se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri de
sezon.
1778. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE OI

care se înlocuieşte cu brânză de oi.
1779. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU MERE

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g mere, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ardei gras, 2 linguri
germeni de soia (v. 2026) mărunţiţi, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 1
linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml suc
de aguridă (v. 1666), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi merele
rase, ardeiul gras, ceapa şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi uleiul, iar deasupra
verdeţurile tăiate fin.
1780. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU GULIOARE

238
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care se
înlocuiesc cu gulioare rase.
1781. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU PATISON (v. lit. P)

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g patison, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, câteva verdeţuri,
câteva frunze de ştevie, 1 ardei gras, 2 roşii, 2 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 75 ml ulei, 1
legătură de leuştean cu tarhon, 1.5 l zer proapăt, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
Se pune zerul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi patisonul date pe răzătoare, ceapa,
ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, uleiul, pulberile, frunzele de ştevie tăiate fideluţă şi
germenii.
1782. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU DOVLECEI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care se
înlocuieşte cu dovlecei raşi.
1783. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI VERZI ŞI SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g castraveţi, 1 fir de praz, 1 morcov, 3 roşii, 1 mână de urzici, 2
linguri germeni de lucernă (v. 2021), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l
macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 1 legătură de leuştean cu mărar, 1
ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul şi sucul se pun în castron, se
adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, castraveţii tăiaţi cubuleţe, prazul tăiaz fideluţă, urzicile,
verdeţurile şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri).
1784. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

1785. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIE

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 păstârnac, 2 foi de varză albă, 2 linguri
germeni de soia (v. 2026), 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu
mărar, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l
macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele rase,
ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă, germenii bine mărunţiţi, pulberile, pasta şi
iaurtul (sau gălbenuşurile).
1786. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE

se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie, fără a i se stoarce
sucul).
1787. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU TRIFOI ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă (1785), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla
roşie care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate mărunt.
1788. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU SPARANGHEL

Ingrediente: 300 g ţelină, 200g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de sfeclă roşie, 5 linguri
tărâţe, 150 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 2 linguri germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi, 1
linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul
în castron, se adaugă rădăcinoasele, sparanghelul (separat de partea fibroasă) şi ceapa, mărunţite
fin (manual sau mecanic), germenii, tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1789. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ALBĂ

se înlocuieşte cu varză albă.
239
1790. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU ANDIVE
Se prepară ca la reţeta precedentă (1788), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de
sparanghel care se înlocuieşte cu andive şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu
2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1791. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU NAPI

Ingrediente: 300 g ţelină, 350 g napi, 1 fir de praz, 1 felie de feclă roşie, 1 mână de urzici, 3 - 4
bulbi (căţei) de usturoi, 50 ml ulei, 5 liguri de tărâţe, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1
legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),
1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge,1.5 l macerat de coada - calului.
Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, napii, prazul, usturoiul şi urzicile, fin
mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeţurile
tăiate mărunt.
1792. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU CARTOFI ŞI MERE

Ingrediente: 300 g ţelină, 150 g cartofi, 150 g mere, 2 ardei graşi, 1 ceapă, 1 morcov, 1
pătrunjel, 4 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 2 - 3 frunze de tătăneasă, 1 legătură de
leuştean cu tarhon, 1 rădăcină mică de hrean, 2 - 3 roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari
de alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugă
rădăcinoasele, cartofii, merele, ardeii, frunzele de tătăneasă, ceapa, roşiile fin mărunţite (manual
sau mecanic), germenii, pulberile şi uleiul, iar deaupra verdeţurile tăiate mărunt.
1793. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VÂRFURI DE HAMEI
Ingrediente: 300 g ţelină, 200 g vârfuri de hamei (recoltate primăvara devreme), 5 linguri de
tărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din
tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat de
măceşe (v. 2047).
Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, vârfurile de hamei şi ceapa, fin
mărunţite, tărâţa, pulberile, pasta şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.
1794. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU DOVLEAC

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de hamei
care se înlocuiesc cu dovleac fin mărunţit şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau
iaurt.
1795. ŢELINĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 400 g ţelină, 500 g smântână, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de soia (v.
2021), 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),
câteva frunzişoare de rozmarin, 1 mână de petale roşii de trandafir. Ţelina se rade, se amestecă cu
ceapa tăiată mărunt, făina de soia, pulberile şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ea
se toarnă sosul alb, preparat din smântână, făină de orez şi cremogen.
Deasupra se presară rozmarin tăiat mărunt şi petale de trandafir tăiate fieluţă.
1796. ŢELINĂ CU SOS ROZ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sosul de
smântână puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau pulbere din petale roşii de trandafir pentru a obţine
nuanţa de roşu dorită.
1797. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE GĂINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sos 4
gălbenuşuri de ouă de găină Smântâna se înlocuieşte cu pastă de roşii..
1798. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus (în
240
sosul de roşii) 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1799.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ

Ingrediente: 400 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 1 lingură suc de cătină
(v. 2092) sau de lămâie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 legătură de
verdeţuri, 5 - 6 foi de salată verde, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988), 1/2 linguriţă pulbere
din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă se
amestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform;
peste ea se pune maioneza care se prepară din 2 gălbenuşuri de ouă proaspete, în care se pun 2
linguri de apă, şi se dau la rece pentru 15 min. Se bat apoi bine, adăugând uleiul (puţin, câte puţin)
până se încorporează întreaga cantitate, apoi sucul de cătină sau de lămâie. Deasupra se presară
verdeţuri tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi măsline negre.
1800. ŢELINĂ CU SOS DE MUŞTAR

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în maioneză 1
lingură de muştar.
1801. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ, DE POST

Ingrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v.
2081), 150 - 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă de muştar, 3 - 4 roşii, 1
legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri făină de hrişcă (v. 2018), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă se amestecă cu ceapa
tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează în platou, pusă în strat subţire, uniform; peste ea se
toarnă sosul preparat din cremogen, înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă uleiul (puţin, câte
puţin), până se încorporează întreaga cantitate. Se mai adaugă sucul de cătină şi maceratul.
Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.
1802. ŢELINĂ CU SOS ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 1 -2 linguri
pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).
1803. ŢELINĂ CU SOS VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 2 -
3 linguri suc de orz verde (v. 2079).
1804.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE USTUROI

1805. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE HREAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând hrean, ras
pe răzătoarea de sticlă (după gust).
1806. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE CEAPĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând în plus 1 ceapă mare de apă, tăiată cât
se poate de mărunt.
1807.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE PRAZ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând 1 fir de praz fin mărunţit.
1808. RULADĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIE
Ingrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 300 g sfeclă roşie, 1 păstârnac, 1 fir de praz,
cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt,
1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 250 g varză albă.
Ţelina se rade, se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă , pulberea de
gogoşari, pasta de cătină, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic
se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde o foaie (din compoziţia cu ţelină), cu podul
palmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează foaia a doua, care se
241
prepară din sfeclă mărunţită fin, amestecată cu păstârnac ras, prazul tăiat fideluţă, pulberile,
verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) sau germeni de grâu.
Se rulează strâns, cu ambele mâini, având grijă ca după fiecare răsucire, să întoarcem către
noi foaia de plastic, ca să nu se prindă în compoziţie.
Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se dă la rece, pentru 2 -
3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Acestă cantitate este suficientă
pentru 12 - 14 porţii.
1809. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIE

se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză roşie, tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaie
bine, fără a se scurge de suc).
1810. RULADĂ DE ŢELINĂ CU URZICI

roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de urzici, tăiate mărunt, în care se adugă 3 - 4 bulbili
1811. RULADĂ DE ŢELINĂ CU MUGURI DE LUCERNĂ

roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de muguri de lucernă, tăiaţi fideluţă, amestecaţi cu 1 -
2 linguri de hrean, ras pe răzătoarea de sticlă.
1812. RULADĂ DE ŢELINĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

roşie care se înlocuieşte cu flori roşii de trifoi (proaspăt recoltate şi tăiate mărunt).
1813. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PETALE ROŞII DE TRANDAFIR

roşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. La fel se
poate prepara "ruladă de ţelină umplută cu petale roşii de nalbă de grădină".
1814. ŢELINĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE
Ingrediente: 1 kg ţelină rasă pe răzătoare, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Ţelina
se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul, se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură,
se înveleşte în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni (având grijă să fie agitat
zilnic). După acest termen se strecoară prin tifon. Ţelina se foloseşte la diferite preparate în
bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, se
pune de 1 deget alcool, se închid sticlele ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros şi ferit
de lumină.
Este un puternic vitaminizant, fortifică organismul, ajută vigorii sexuale.
1815. ŢELINĂ CU ORZ VERDE ÎN MIERE

Ingrediente: 750 g ţelină, 250 g tije de orz verde, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere poliforă.
Ţelina se rade pe răzătoare; tijele de orz verde (când au ajuns la 15 - 20 cm, înainte de a le da
spicul) se recoltează, se taie mărunt şi se pisează, până se transformă în pastă; împreună cu ţelina,
busuiocul şi mierea se pun în borcane de sticlă.
În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Ajută mult în impotenţa sexuală fiind un
puternic vitaminizant. Forctifică organismul, ferindu-l de diferite maladii.
... Ţâţa caprei (salsifi) - tragoponun pratensis (compozee)

Conţine: hidraţi de Carbon, insulină (la fel ca anghinarea, cicoarea sălbatică, napul porcesc);
"compozee" recomandată diabeticilor.
Proprietăţi: nutritiv şi digestibil, drenor sangvin şi cutanat, decongestionant hepatic şi renal.
Este indicat în astenii, surmenaj, creştere, dermatoze, diabet, gută, reumatism.
1816. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CEAPĂ

Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 200 g
unt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri pată de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din
242
1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988). Rizomul, trifoiul şi ceapa,
bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberea din seminţe de gogoşari, de plante
şi de alge, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).
Se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează
cu jumătăţi de măsline desărate şi verdeţuri de sezon.
1817. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU PRAZ

înlocuieşte cu praz fin mărunţit.
1818. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU VARZĂ MURATĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1816), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile roşii
de trifoi care se înlocuiesc cu câteva frunze de varză murată, mărunţită fin. Se decorează pasta cu
1819. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GERMENI DE SOIA

Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g unt, 1 felie
de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină mică de hrean, 1 legătură de mărar cu tarhon,
tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
Rizomul, germenii, sfecla, ceapa şi hreanul, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se
amestecă cu pulberea, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se
decorează cu petale roşii de trandafiri şi verdeţuri de sezon
1820. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU SPANAC

Ingrediente: 200 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 150 g spannac, 1 linguriţă
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri germeni de soia, 1 l macerat de trifoi roşu (v. 2069),
500 ml zeamă de varză murată (moare).
Se pune maceratul în castron împreună cu moarea, se adaugă rădăcinoasele date pe
răzătoare, verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, spanacul tăiat fideluţă, germenii de soia (v. 2026) bine
mărunţiţi, pulberile şi uleiul.
1821. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CRESON

înlocuieşte cu creson şi ulei scare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 2 gălbenuşuri de
ouă de găină.
1822. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GULIOARE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1820), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac
care se înlocuieşte cu gulioare rase şi ulei care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
1823. SUPĂ - CREMĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CONOPIDĂ

Ingrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii
(v. 2094), 5 linguri de tărâţe, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legătură de salvie cu mărar, 50
ml ulei, 200 g conopidă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere
din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune uleiul în
castron, se adaugă rizomii şi rădăcinoasele, conopida şi germenii, bine mărunţite (manual sau
mecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa iar deaspra verdeţurile tăiate mărunt.
... Usturoi
Usturoiul se cultivă ca şi ceapa pentru calităţile sale alimentare şi medicinale. Conţine cantităţi
însemnate de vitamina C şi B; glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfură şi de oxid de alil,
aproape în stare pură, Sulf, Iod, Siliciu, feculă, 2 principii antibiotice puternice (alicină şi garlicină),
alistatine (I şi II) cu acţiune puternică asupra stafilococulei.
Statisticile ne arată că în regiunile unde se consumă mult usturoi, cancerul face mult mai
243
puţine ravagii. Există o relaţie directă între longevitate,
rezistenţă la cancer şi consumul de usturoi.
Conţiutul său bogat în Sulf îl face să fie un bun antiseptic pulmonar. În crizele de ficat usturoiul
este utilizat cu mult succes alături de uleiul de măsline, sucul de cătină sau de lămâie. Ajută la
scăderea tensiunii arteriale dacă se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte un pahar cu apă în
care a fost pus la macerat 7 - 8 ore (de cu seară) 1 bulbil (căţel) de usturoi sfărâmat.
Pentru combaterea arterosclerozei se poate folosi infuzie preparată din 5 g de usturoi, 5 g
ceapă, 1 pumn de păpădie la 1 l de apă; se beau 4 pahare pe zi. Este un bun antiseptic intestinal şi
pulmonar, bacterostatic şi bactericid, tonic (comparat cu chinina), stimulent general (cardiotonic) şi
al organului digestiv, stimulent operator, hipotensor (vasul dilatator al arterelor şi al capilarelor în
cazul hipertensiunii), încetinitor al pulsului, antispasmodic, rechilibrant glandular, antisclerotic
(dizolvă acidul uric, fluidizant sangvin), diuretic, antigutos, antiartritic, aperitiv, stomahic (activează
digestia alimentelor mucilaginoase şi vâscoase), carminativ, vermifug, febrifug, preventiv al
cancerului.
Indicat de asemenea în diaree, dizenzerie, afecţiui pulmonare (bronşite cronice, tuberculoză,
cangrenă, gripă, guturai, astm, enfizem (modificator al secreţiilor bronhice), tuse convulsivă),
astenie, slăbiciune generală, spasmuri intestinale, hipertensiune atrerială, oboseală cardiacă,
anumite tahicardii, spasme vasculare, tulburăi circulatorii, varice, hemoroizi, dezechilibrări
glandulare, arterioscleroză, îmbătrânirea ţesuturilor, surplus (pletoră), hipercoagulabilitate sangvină,
reumatism, gută, artritism, oligurie, edemul gambelor, hidrophizie, litiază urinară, blenoragii, lipsa
poftei de mâncare, digestie anevoioasă, flatulenţă, paraziţi intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie),
prevenirea tuturor formelor de cancer (prin acţiunea lui antiputridică intestinală).
Pentru a fi eficient se consumă numai crud.
"Usturoiul este un adevărat panaceu".
1824.SOS CU GĂLBENUŞURI DE GĂINĂ ŞI AROMĂ DE USTUROI

Ingrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 4 - 5 bulbili de usturoi, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură suc de
cătină sau de lămâie. Cele 2 gălbenuşuri de ouă se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 10 - 14
min, se bat cu telul sau furculiţa, adăugând apoi uleiul (puţin câte puţin), până se încorporează
întreaga cantitate. De asemenea, se adaugă sucul de cătină, usturoiul pisat şi pulberile, iar pe
margini (în formă de ghirlandă) se aşează folle de salată tăiate în fragmente mai mari. Se serveşte
cu diferite legume sau cu boabe de soia, de linte sau de fasole germinată. (v. 2026, 2027, 2028).
1825. SOS CU GĂLBENUŞURI DE PREPELIŢĂ ŞI USTUROI

gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1826. SOS DE CREMOGEN CU AROMĂ DE USTUROI

Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1 lingură suc de cătină
(v. 2092) sau de lămâie, 250 ml suc de morcovi (v. 2081) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml
ulei, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Cremogenul se înmoaie cu suc sau macerat, se adaugă uleiul (puţin câte puţin) până se
încorporează întreaga cantitate, se amestecă cu usturoiul pisat, sucul de cătină şi pulberile, iar
deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se serveşte cu ciuperci, legume, după dorinţă.
1827. SOS DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind sucul sau
maceratul cu 3 linguri pastă de roşii (v. 2063)
1828. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROI

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 5 linguri făină de soia, tărâţe, 1 ceapă mare de apă,
1/2 ceaşcă macerat de tărâţe (v. 2041), 125 g unt, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulbere
din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
Făina de soia (v. 2021) se amestecă cu maceratul, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa,
244
pulberile, usturoiul pisat, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe
farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează după fantezia gospodinei.
1829. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia care
se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi şi amestecaţi cu puţină tărâţe (mărunţirea
se face prin maşina de râşnit nuci).
1830. PASTĂ DE URZICI CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de
soia care se înlocuieşte cu 6 linguri de urzici tăiate mărunt şi 200 g unt.
1831. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de
soia care se înlocuieşte cu 5 linguri pastă de roşii crude (v, 2063).
1832. CIORBĂ DE ZARVAZAVAT CU USTUROI

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l suc de mere pădureţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1
felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 ardei gras, 3 - 4 roşii, 1 legătură de pătrunjel cu
tarhon, 75 ml ulei, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari
de alge.
Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat fideluţă,
ceapa, roşiile şi verdeaţa, tăiate mărunt, usturoiul pisat, germenii de grâu bine mărunţiţi şi uleiul. Se
serveşte imediat ce a fost preparată.
1833. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU USTUROI

cantitatea de rădăcinoase cu 2 - 3 castraveţi verzi, foarte tineri, tăiaţi cubuleţe.
1833. CIORBĂ DE GRÂUŞOR CU IAURT ŞI USTUROI

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 150 g grâuşor, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1.5 l suc de roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge, 2 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 legătură de leuştean cu tarhon.
Sucul se pune în castron, se adaugă grâuşorul tăiat fideluţă, usturoiul pisat, rădăcinoasele rase,
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, germenii de soia şi iaurtul sau gălbenuşurile de ouă de găină.
1835. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care se
înlocuieşte cu flori de trifoi roşu şi iaurtul sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc
cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1836. SUPĂ - CRMĂ DE SOIA CU USTUROI

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 morcov, 1 felie
de ţelină, 1 păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn de urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de soia (bine
mărunţiţi), 2 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu tarhon. Se pune maceratul în
castron, se adaugă usturoiul pisat, rădăcinoasele, ceapa şi urzicile, mărunţite fin (manual sau
mecanic), pulberile, soia, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.
1837. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE GRÂU ŞI USTUROI

care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi şi urzici care se înlocuiesc cu frunze
fragede de tătăneasă sau de ştevie.
1838. SUPĂ - CREMĂ CU NAPI ŞI USTUROI

245
Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 250 g napi, 1
morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 legătură de
hasmaţuchi, 1 mână de frunze de bob, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2016), 1 linguriţă pulbere
din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, rădăcinoasele, ceapa şi frunzele de bob, bine
mărunţite, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, uleiul, pulberile şi pasta de roşii.
1839. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU USTUROI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care se
înlocuiesc cu patison (v. lit. P).
La fel se poate prepara "supa - cremă cu dovlecei sau cu castraveţi verzi".
1840. USTUROI PISAT CU ULEI

Cinci, şase bulbili (căţei) de usturoi, bine pisaţi (ca o alifie), se amestecă cu 1 - 2 linguri de apă
şi 2 - 3 linguri de ulei. Se foloseşte după dorinţă, ca adaos la diferite legume, ciuperci ş.a.
1841. USTUROI PISAT CU GĂLBENUŞ

Se pisează usturoiul ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 1 gălbenuş de ou de găină şi
100 ml ulei (picătură cu picătură).
1842. USTUROI PISAT CU NUCI

Se pisează usturoiul ca la 1840, adăugând 3 linguri de apă, 50 ml ulei şi 1 - 2 linguri de nuci
măcinate. Nucile se pot înlocui cu seminţe de floarea - soarelui, de bostan sau alune (decorticate şi
măcinate).
1843. USTUROI PISAT CU SOIA

înlocuiesc cu făină sau germeni de soia (v. 2021, 2026).
1844. SUC DE USTUROI CU BUSUIOC

Douăzeci grame usturoi pisat se pun la macerat (2 ore) cu o rămurică de busuioc şi 200 ml
apă. Ajută în astm şi bolile de piept.
1845. SUC DE USTUROI CU LAPTE NEFIERT

Douăzeci grame usturoi bine pisat se amestecă cu 200 ml lapte proaspăt de vacă. Se lasă 25 -
30 min şi se strecoară prin tifon, presând bine usturoiul. Se ia pe nemâncate. Este un bun vermifug.
1846. PASTĂ DE URZICI CU USTUROI

Ingrediente: 250 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, 20 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de
leuştean cu salvie, 2 legături de ridichi de lună, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,
untul fecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se
decorează după dorinţă (ridichi de lună, roşii, măsline, foi de salată verde ş.a.)
1847. PASTĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI USTUROI

înlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei).
1848. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI URZICI

Ingrediente: 1 mână de urzici, 5 - 6 linguri de germeni de soia fin mărunţiţi, 3 - 4 bulbili (căţei)
de usturoi, 200 g unt, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu cimbru, 1 felie de ţelină rasă,
cremogen, 1 ceapă, 1 gogoşar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă
pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă (odată cu ceapa),
verdeaţa tăiată mărunt, urzicile tocate, pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât
246
cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos, se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri
de sezon.
1849. PASTĂ DE NUCI CU URZICI

care se înlocuiesc cu nuci măcinate şi înmuiate cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041).
1850. CIORBĂ DIN GERMENI DE LINTE ŞI URZICI

Ingrediente: 250 g urzici, 4 - 5 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi,
4 - 5 linguri de urzici tocate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere
din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, câteva
petale roşii de trandafiri, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml zeamă de varză
murată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge.
Se pun în castron maceratul şi moarea, adăugând germenii de linte, usturoiul pisat, urzicile,
pulberile, verdeaţa şi ceapa (tăiate mărunt), uleiul, iar deasupra câteva petale de trandafir tăiate
fideluţă.
1851. CIORBĂ DE URZICI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN

Ingrediente: 5 - 6 linguri de urzici tocate, 3 - 4 linguri rădăcină de leuştean rasă, 3 linguri pastă
de roşii crude (v. 2016), 1 ceapă mare de apă, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din
1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi
(moare), 1 legătură de mărar cu pătrunjel.
Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă urzicile, rădăcina de leuştean, păstârnacul
ras, ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), ţelina rasă, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. (Ciorba
aceasta nu se poate prepara decât în prima jumătate a lunii martie şi a doua jumătate a lunii
octombrie, când planta este în repaos vegetativ).
1852. CIORBĂ DE URZICI CU GERMENI DE TRIFOI ROŞU

de linte care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030).
1853. CIORBĂ DE URZICI CU NAPI

Ingrediente: 5 - 6 linguri de urzici, 150 g napi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă,
1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de gogonele murate
(moare, v. 1964), 75 ml ulei, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.
Se pune maceratul în castron cu morcovul, se adaugă urzicile tocate, napii şi rădăcinoasele
rase, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi germenii de soia.
1854. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI ŞI ANDIVE

Ingrediente: 200 g de urzici, 1 500 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2
linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri tărâţe, 50 ml ulei,
1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
alge.
Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă urzicile, andivele, ceapa, rădăcinoasele şi germenii
de soia (toate mărunţite fin), tărâţa, uleiul, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiată
mărunt.
1855. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU PATISON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care se
înlocuiesc cu patison (v. lit. P)
1856.SUPĂ-CREMĂ DE URZICI CU SPARANGHEL ŞI GERMENI DE GRÂU

247
Ingrediente: 200 g urzici, 150 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1
lingură pastă de cătină (v. 2065), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1
linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legătură
de salvie cu tarhon, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă urzicile, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă),
ceapa, rădăcinoasele şi germenii (toate bine mărunţite), pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile
tăiate mărunt.
1857. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU IAURT

se înlocuieşte cu grâuşor (untişor) şi ulei care este înlocuit cu 200 ml iaurt, smântână sau 2
1858. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1854), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive
care se înlocuiesc cu frunze fragede de păpădie şi ulei care este înlocuit cu 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7).
... Urzica
Conţine un mare număr de aminoacizi, substanţe de natură glucidică, amine, steroli, cetone
(printre care metilheptenone şi acetofenona), ulei volatil, substanţe grase, fitosterol, acizi (formic şi
acetic), provitamina A, vitaminele (C, B12, K), acid pantotenic, acid folic, colorofilă, protoporfirină,
caproporfirină, betacaroten, săruri (de Calciu, Magneziu, Fier, Siliciu), fosfaţi, substanţe vegetale
(acid formic, o enzimă şi o toxalbumină care prin uscare se distrug iar proprietatea vezicantă a
urizicii dispare).
Proprietăţi: hemostatică, mucilaginoasă, diuretică, astringentă, antiseptică, antimicrobiană,
vitaminizantă, hipoglicemiantă, depurativă, galacogogă, cicatrizantă.
Fiind atât de bogată în substanţe protidice, vitamine şi alte numeroase substanţe necesare
organismului, urzica este folosită în alimentaţie, la diferite preparate culinare, în bucătăria fără
foc,unde se păstrează intacte toate elementele ce o compun.
1859. PIREU DE URZICI CU USTUROI (I)

Ingrediente: 600 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, cremogen, 1 ceapă mare de apă, 1/4 ceaşcă
suc de morcovi, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1
legătură pătrunjel cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 15 inimi de gogoşari (v.
1982), 150 ml ulei, tărâţe.
Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,
cremogenul pus la muiat în maceratul de tărâţe, sucul de morcovi, uleiul (puţin câte puţin, ca la
maioneză) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se toarnă
în platou. Pe suprafaţa pireului se aşează inimi de gogoşari sau de ardei gras (v. 1983). Deasupra se
presară verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe de urzică moartă.
1860. PIREU DE URZICI CU USTUROI (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de inimile de
gogoşari care se înlocuiesc cu 6 gălbenuşuri de ouă de găină. Pe suprafaţa pireului se fac 6 mici
gropiţe cu dosul lingurei, punând în fiecare din ele puţin albuş bătut spumă. Peste smântână se
apasă din nou în mijloc, unde se pune în fiecare cuibuşor câte un gălbenuş, dând astfel aspectul de
ochiuri adevărate. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat şi câteva petale de trandafir sau nalbă
roşie de grădină.
1861. PIREU DE URZICI CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente, aşezând 30
gălbenuşuri de ouă de prepeliţă pe albuş (bătut spumă) ca la reţeta precedentă (1860); deoarece
gălbenuşurile sunt mici, se aşează în 5 grupuri de câte 6, formând ochiuri mici.
248
1862. PIREU DE URZICI CU VARZĂ MURATĂ
Se prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente; pe suprafaţa lui se
pun mici moviliţe din varză murată tăiată fideluţă şi amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 1 morcov
ras, 2 - 3 linguri de tărâţe şi 2 - 3 linguri de ulei.
1863. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE VACI

Ingrediente: 350 g urzici, 250 g varză roşie, tărâţe, 350 g brânză de vaci, cremogen, 700 g unt,
1 ceapă mare de apă, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din
Urzicile tăiate mărunt se amestecă cu varza şi prazul tăiate fideluţă, pulberile, pasta de roşii,
200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se
întinde compoziţia (cu podul palmei) în fromă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget.
Peste ea se pune cea de a doua compoziţie care se prepară din brânză de vaci dată prin sită,
amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde).
Se rulează strâns, cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după fiecare
răsucuire va fi întoarsă în afară, către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia
se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se lasă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiată
felioare mai grosuţe pe salată de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.
1864. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE OI

care se înlocuieşte cu brânză de oi.
1865. RULADĂ DE URZICI CU ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de
vaci care se înlocuieşte cu ţelină rasă pe răzătoarea de sticlă.
1866. RULADĂ DE URZICI CU NAPI ŞI HERAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de
vaci care se înlocuieşte cu napi raşi, adaugă în plus (după gust) 2 - 3 bulbili de usturoi sau 1 - 2
linguri hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).
... Varza
Această legumă, cunoscută de peste 4 000 de ani, a fost cercetată amănunţit.Pentru
proprietăţile ei uimitoare, se foloseşte atât în uz intern cât şi extern.
Utilizarea verzei pe cale empirică din vreme de milenii se întemeiază astăzi pe un anumit
număr de considerente ştiinţifice precise.
Vreme de 6 secole romanii au folosit-o atât intern cât şi extern - în toate bolile.
O întrebuinţau ca purgativ, depurativ şi pregăteau din frunzele ei cataplasmă. Soldaţii o
foloseau pentru vindecarea rănilor.
Pe vremea aceea varza era un panaceu.
Varza curăţă şi vindecă vechile ulcere. Sucul ei amestecat cu miere ajută la lecuirea răguşelii şi
a tusei. Frunzele pisate şi aplicate pe plăgi şi tumori, vindecă.
Ajută la vindecarea tremurăturilor nervoase ale membrelor. Badijonarea cu frunzele ei este
indicată împotriva gutei.
Varza roşie este indicată în tuberculoze şi pleurezii. Pe cale bucală se consumă şi în cazuri de
astm.
Sămânţa este un bun remediu contra viermilor intestinali, la copii.
Este unul din cei mai bun antiscorbutici cunoscuţi.
Contra guturaielor, cataractelor şi a laringitelor, 500 ml suc limpezit de varză roşie amestecat
cu puţină miere. Sunt puţine remedii atât de simple şi la îndemâna oricui ca acesta.Varza în
terapeutică este la fel de importantă ca "pâinea" în alimentaţie.
Intern ajută în numeroase boli, consumată la diferite preparate culinare sub diferite forme, în
Se utilizează în afecţiuni foarte diverse: gastrice, intestinale, respiratorii, îndeosebi sub formă
de suc proaspăt extras.
Ajută în ciroză şi ascită, afecţiunile cele mai diverse, slăbiciune generală, anemie, scorbut
249
(datorită conţinutui ridicat în Fier, Mangan şi Cupru). Este situată şi în rândul antibioticelor, deoarece
conţine o substaţă bactericidă, capabilă să reducă anumiţi germeni negativi.
Sucul de varză conţine feculă verde, albumină vegetală, răşină, extract gămos, extract solubil
în apă şi alcool, sulfat nitrat de Potasiu, oxizi de Fier,
Sulf (esenţă sulfuroasă), protide, lipide, glucide, minerale, Fosfor, Calciu, Fier, vitamine
hidrosolubile (C, B1, B2, PP), vitamine hiposolubile (provitamina A).
După unii autori, varza conţine şi vitamina D2, antirahitică, de altfel, ca toate vegetalele
crescute în lumină.Fierberea verzei în apă, cum se obişnuieşte în mod curent şi incorect, distruge
armonia ei naturală făcând-o de multe ori indigestă, uneori chiar inacceptabilă. Consumată crudă,
niciodată nu face rău.
Varza acră (murată, prin procedee naturale) este deosebit de binefăcătoare, datorită
fermenţilorei, care ajută în digestia celulozei şi a grăsimilor (o remarcabilă digestibilitate).
Fermenţii lactici ai verzei acre sunt dezinfectanţi puternici ai tractului intestinal. Trebuie
păstraţi intacţi. De aceea, se recomandă a se consuma crudă (netratată termic), bine scursă de
moare, fără a fi spălată sau ţinută în apă.
Bogăţia verzei în Sulf (100 mg la suta de grame), Arsenic, Calciu, Fosfor, Cupru,
Iod explică destul de clar virtuţile ei aperitive, remineralizante şi reconnstituente. Înzestrată din
belşug cu vitamine şi enzime varza este antiscorbutică, revitalizantă, reechilibrantă general, de o
incontestabilă utilitate pentru perfecta funcţionare a organismului, dacă este consumată nefiartă.
Datorită vitaminei A, varza întreţine nutriţia, ţesuturile şi întârzie mult semnele exterioare ale
îmbătrânirii organismului. Datorită vitaminei B este considerată un factor de echilibru nervos,
favorizează absorbţia oxigenului la nivelul celulei şi metabolismul glucidelor.
Tot datorită acestei vitamine varza ia parte la respiraţia celulară.
Sulful o face să fie dezinfectantă şi tonifiantă.
Magneziul, Potasiul şi Calciul sunt puternice mijloace de apărare contra numeroaselor maladii,
incluzând cancerul.
Clorofila ajută în anemii, deoarece produce hemoglobină, fierberea distrugând acest element.
Consumul sucului de varză, proaspăt extras (1 pahar pe zi), duce la o rapidă ameliorare a stării
generale, o creştere a vitalităţii, dispariţia tulburărilor intestinle, urinare şi respiratorii.
Pentru ca sucul de varză să aibă un gust îmbietor, se poate combina cu puţin suc de morcovi,
de cătină sau de lămâie naturală.
Aplicări de frunze de varză crudă, ajută în abces, antrax, furuncule. Pansamentul trebuie
menţinut pe locul respectiv 2 - 4 ore, sau toată noaptea. În cazul că se simte o căldură insuportabilă,
se reînoieşte pansamentul cu frunze proaspete. Se continuă în felul acesta până la calmarea
fenomenelor inflamatorii sau până la eliminarea totală a supuraţiei.
Ajută în acnee, adenite, afecţiuni ale gambelor (varice, flebite, arterite).
Pansamentul cu frunze de varză trebuie să depăşească limita ţesuturilor sau regiunile afectate.
Se acoperă frunzele cu o bucată de pânză de fibră naturală (in, cânepă, bumbac) şi se leagă
pansamentul fără a-l strânge prea tare.
Este necesară multă perseverenţă în aplicarea tratamentului naturist. Ingerarea de suc de
varză dă rezultate foarte bune în alcoolism. În anghine, aplicările cu frunze de varză calmează
durerile şi ajută la eliminarea toxinelor.
Sunt indicate în laringite şi multe alte inflamaţii. În afonie, se recomandă sucul de varză
combinat cu miere, în gargare şi ingerare. În arterită, artritism, se beau 2 pahare de suc zilnic.
Congestie cerebrală şi insolaţie, 3 - 4 frunze groase aplicate pe creştet şi ţinute 4 ore cu pauză de 2 -
3 ore. În infecţii intestinale, sucul de varză (murată sau proaspătă); 2 linguri în fiecare dimineaţă.
Insomnii, 3 - 4 frunze groase puse pe ceafă, uneori pe gambe. În litiază urinară, 1 - 2 pahare suc pe
zi.
1867. SUC DE VARZĂ

Sucul de varză proaspăt extras la extractor şi consumat imediat, ajută în numeroase afecţiuni,
printre care şi ulcerul duodenal. Este mai plăcut la gust, dacă i se adaugă puţin suc de morcovi şi
câteva picături de suc de cătină sau de lămâie. Conţine din belşug substanţe minerale, printre care
Sulful şi Clorul. Are un singur dezavantaj: produce gaze, balonează stomacul. Pentru a evita aceste
lucruri, este bine să se înceapă cu sucul de morcovi sau de spanac, 2 - 3 săptămâni, trecând apoi
treptat la sucul de varză. Pin amestecul sucului de varză cu cel de morcov se îmbogăţeşte foarte
mult raportul de vitamina C în organism. Ajută în numeroase afecţiuni, printre care şi erupţiile pielii.
250
1868. PASTĂ DE VARZĂ CU TRIFOI ROŞU
Ingrediente: 300 g varză albă, 150 g flori de trifoi roşu, 200 g unt, 1 legătură de verdeţuri de
sezon, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 12 măsline
negre de desărate, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge. Varza, florile de trifoi şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă
cu pulberile, untul frecat spumă, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se
aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei.
1869. PASTĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care se
înlocuieşte cu urzici şi tărâţe, în plus, germeni de grâu (v. 2022).
1870. PASTĂ DE VARZĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI MĂCRIŞ

Ingrediente: 300 g varză albă, 150 g frunze de măcriş, 1 fir de praz, 1 legătură frunze fragede
de ţelină cu tarhon, 200 g unt, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe
de gogoşari (v. 2072), 4 linguri făină de soia (v. 2021), 1 fir de praz, tărâţe, 1 legătură ridichi de
lună, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de
alge. Varza, măcrişul şi prazul se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de
roşii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, făina de soia, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde (în
cazul că mai este nevoie). Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin
umezită în apă şi se decorează cu ridichi de lună.
1871. PASTĂ DE VARZĂ ROŞIE CU FĂINĂ DE OVĂZ

se înlocuieşte cu făină de ovăz (v. 2018) şi varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie.
1872. PASTĂ CU VARZĂ DE BRUXELLES ŞI SPANAC

Ingrediente: 300 g varză, 150 g spanac, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 4 linguri făină de hrişcă,
200 g unt, 4 roşii, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 gogoşar, 1 legătură
de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Varza, spanacul, prazul, ţelina şi roşiile se mărunţesc fin, se amestecă cu
pulberile, făina de hrişcă, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se
aşează frumos pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.
1873. PASTĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂ

înlocuieşte cu varză murată (bine stoarsă de moare) mărunţită fin odată cu celelalte produse.
1874. PASTĂ DE VARZĂ CU NUCI

Ingrediente: 350 g varză murată, 4 linguri de nuci măcinate, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1
felie de ţelină, 200 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de
roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă
pulbere de alge. Varza se stoarce bine de moare, se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi rădăcinoasele,
se amestecă cu nucile, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţa (cât cuprinde).
Se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.
1875. PASTĂ DE VARZĂ CU USTUROI ŞI URZICI

înlocuieşte cu urzici, plus 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi şi 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).
1876. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 250 g varză, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 2 - 3
roşii, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel , 500 ml
zeamă de varză murată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă varza tăiată
fideluţă, ceapa, verdeaţa, ardeiul şi roşiile, tăiate mărunt, rădăcinoasle date pe răzătoare, pulberile
şi uleiul; deasupra, verdeţurile tăiate mărunt.
251
1877. CIORBĂ DE VARZĂ CU CRUPE DE SOIA
cantitatea de rădăcinoase cu 3 linguri de soia germinată (v. 2026) amestecată cu puţină tărâţe şi
dată prin maşina de râşnit nuci (crupe de soia).
1878. CIORBĂ DE VARZĂ CU FRUNZE DE SOIA

Ingrediente: 200 g varză, 100 g soia, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de cimbru cu
busuioc, 75 ml ulei, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 2 linguri de
cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă varza şi frunzele de soia
tăiate fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele rase pe răzătoare, pulberile,
cremogenul şi uleiul.
1879. CIORBĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 200 g varză, 150 g germeni de grâu, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 75 ml
ulei, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1
linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500
ml suc de mere (v. 2102).
Se pune maceratul şi sucul de mere în castron, se adaugă varza tăiată fideluţă şi frecată bine
în mâini, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, germenii mărunţiţi,
1880. CIORBĂ DE VARZĂ CU SMÂNTÂNĂ

înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.
1881. CIORBĂ DE VARZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la precedenta (1878), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care se
înlocuieşte cu 1 ceşacă de iaurt sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).
1882. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN

Ingrediente: 200 g varză, 75 g rădăcină de leuştean, 1 mână de urzici, 1 ceapă, 1 morcov, 1
păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri de pastă de roşii crude (v.
2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml
zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă
varza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie puţin, fără a se stoarce de sucul ei),
rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul.
(Ciorba cu rădăcină de leuştean se prepară numai în martie şi octombrie, când acesta este în
reopaos vegetativ).
1883. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU SUC DE ROŞII

Ingrediente: 300 g varză, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir de
praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras
(v. 2074), 3 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
linguriţă pulbere de alge, 2 linguri făină de soia, 1 mână de grâuşor (untişor). Se pune sucul de roşii
în castron, se adaugă varza, prazul, rădăcinoasele şi grâuşorul, fin mărunţite (manual sau mecanic),
pulberile, tărâţa, făina de soia, verdeaţa tăiată mărut şi uleiul.
1884. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU NUCI

se înlocuieşte cu 2 linguri nuci măcinate.
1885. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU PĂPĂDIE

Ingrediente: 300 g varză, 150 g rădăcini de păpădie (cu tot cu rozeta de frunze), 1 ceapă, 1
morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din
seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 mână de petale roşii de trandafir,
252
50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de gutui (v. 2057). Se pune maceratul în castron, se
adaugă varza, rădăcina de păpădie, rădăcinoasele, frunzele de păpădie şi ceapa, bine mărunţite
(manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate
1886. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU USTUROI

de usturoi, bine mărunţiţi.
1887. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ ROŞIE CU NAPI

Ingrediente: 300 g varză roşie, 200 g napi, 1 mână de urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1
pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 măr, 1 ceaşcă de smântână, 5 linguri tărâţe, 1 legătură de cimbru cu
busuioc, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1.5 l macerat de tărâţe (v- 2041), 1/2 linguriţă pulbere din plante
Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, trifoiul, ceapa, rădăcinoasele, roşiile, ardeiul şi
germenii, fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată
mărunt.
1889. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU CRESON

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care se
înlocuieşte cu creson.
1890. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU SMÂNTÂNĂ

Ingrediente: 300 g varză,1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g
muguri de lucernă, 2 - 3 bulbili (căţei de suturoi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4
roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de cimbru cu pătrunjel, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 3 linguri
tărâţe, 2 linguri făină de mei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),
1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, mugurii, bulbii, ceapa,
rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, făina bine
amestecată cu gălbenuşurile (sau smântâna), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1891.SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

189. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (I)

Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de soia mărunţiţi, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 linguri mieji de
nucă tăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 100 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1
lingură ulei, 500 g varză murată, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare
(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu puţină tărâţe şi
se râşnesc prin maşina de râşnit nuci; se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile,
pulberile şi untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se
taie în bucăţi potrivite şi se înveleşte compoziţia de mai sus, care se aşează pe un postament din
salată verde, ce a fost pus în prealabil, pe platou. Se stropesc cu ulei iar deasupra se presară
1893. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (II)

germeni de soia cu 3 linguri de varză albă dulce (tăiată mărunt şi frecată în mâini, până se înmoaie
bine, fără a o stoarce de sucul ei).
1894. SĂRMĂLUŢE DE POST CU GERMENI DE SOIA

Se prepară ca la reţeta precedentă (1892), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt care
se înlocuieşte cu 3 linguri de cremogen înmuiat cu 1/2 ceaşcă suc de morcovi, adăugând apoi 100 ml
ulei şi tărâţe, cât cuprinde (în cazul că este prea moale).
253
1895. SĂRMĂLUŢE DE POST CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ
Ingrediente: 3 linguri germeni de lucernă, 4 linguri nuci tăiate cu cuţitul, 2 linguri varză murată
tăiată mărunt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor, 3 linguri cremogen, 1/2
ceaşcă suc de morcovi, 100 ml ulei, tărâţe, 1 mână de petale roşii detrandafir, 200 g frunze fragede
de tătăneasă, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de lucernă (v. 2029) se amestecă cu
nucile, varza, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, cremogenul (v. 201) înmuiat cu suc de
morcovi sau apă, amestecat cu 75 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză) şi tărâţe cât
cuprinde (în cazul că a ieşit prea moale). Se învelesc sarmalele în frunze de tătăneasă şi se aşează
pe un postament din petale roşii de trandafir, care a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu
25 ml ulei, apoi se presară florile albe de urzică moartă.
1896. VARZĂ ROŞIE CU SOS ALB

Ingrediente: 350 g varză roşie, 1 - 2 linguri de hrean ras, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar
cu pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 600 g smântână, 3 linguri făină de orez, 1 lingură de cremogen (v.
2019), câteva petale roşii de trandafir, tărâţe, 1 lingură pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza
se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să i se scurgă sucul), se amestecă cu
ţelina rasă odată cu hreanul, ceapa şi o parte din verdeaţă, tăiate mărunt, pulberile şi puţină tărâţe.
Se aşează pe platou, în strat subţire uniform şi se toarnă sosul alb preparat din smântână
amestecată cu făina de orez şi cremogen; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de
1897. VARZĂ ALBĂ CU SOS ROŞU

Ingrediente: 350 g varză albă, 5 - 6 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 100 ml ulei, 1
legătură de pătrunjel cu mărar, 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076),
câteva petale albe sau roz de nalbă de grădină, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere
din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se taie fideluţă,
se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu 1 ceapă tăiată
mărunt, pulberile de plante şi alge, puţină tărâţe, se aşează pe platou în strat subţire uniform, iar
peste ea se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu lapte nefiert şi amestecat cu pulbere de
măceşe sau de căline, până se obţine nuanţa dorită de roşu; se adaugă uleiul (puţin câte puţin) ca la
maioneză.
Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă sau flori albe de
urzică moartă.
1898. VARZĂ ALBĂ CU SOS VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1896), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie
care se înlocuieşte cu varza albă; sosul se colorează în nuanţa dorită de verde, cu ajutorulul sosului
de orz verde (v. 2079).
1899. VARZĂ ROŞIE CU SOS GALBEN

Se prepară ca la reţeta precedentă (1897), folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile
care colorează sosul în roşu. Deasupra se presară verdeaţă de sezon, tăiată mărunt, iar pe margini
se pun mici moviliţe din sfeclă roşie, rasă pe răzătoarea de sticlă şi amestecată cu puţin hrean.
1900. VARZĂ DE BRUXELLES PE SOS DE ROŞII

Ingrediente: 12 - 15 verzişoare de Bruxelles, 5 linguri cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri pastă de
roşii crude (v. 2063), 300 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 6 - 8
foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu
maceratul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile, pasta de roşii şi se toarnă
în platou.
Pe suprafaţa sosului se pun verzişoarele de Bruxelles aşezate cât mai estetic. Se presară
verdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde.
1901. CHIFTELE DE VARZĂ CU CEAPĂ

Ingrediente: 250 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1
254
lingură de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2
legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, câteva petale de gălbenele. Varza se taie fideluţă,
se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă, se amestecă cu pulberile, pasta
de roşii, verdeţurile şi ceapa tăiate mărunt, untul frecat spumă, cremogen şi tărâţe (cât cuprinde),
până se obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte cu lingura în părţi egale, puse pe un strat de
tărâţe.
Se fac chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde, care a fost pus în prealabil
în platou. Peste ele se presară petale de flori de gălbenele.
1902. CHIFTELE DE VARZĂ CU PRAZ

1903. CHIFELE DE VARZĂ ROŞIE CU HREAN

Se prepară ca la reţeta precedentă (1901), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albă
care se înlocuieşte cu varză roşie la care se adaugă puţin hrean ras pe răzătoarea de sticlă.
1904. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NUCI

Ingrediente: 300 g varză murată, 150 g nuci râşnite, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 1
legătură de verdeaţă, tărâţe, 150 g creson, 1 morcov, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.
alge.
Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se
amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile, morcovul ras, pulberile, untul frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde). Se presară pe o foaie de plastic o mână de tărâţe, se împarte compoziţia în
părţi egale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament de creson, pus în prealabil în
platou. Se decorează după fantezia gospodinei.
1905. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NAPI

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care se
înlocuieşte cu napi raşi.
1906. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE SFECLĂ ROŞIE

Ingrediente: 300 g varză murată, 1 ceapă mare roşie, 1 felie de sfeclă roşie, 150 g unt, tărâţe,
1 legătură de verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.
2072), 1 morcov mic, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie fideluţă, se amestecă cu
ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se împarte
compoziţia (cu lingura) în părţi egale, se formează perişoarele şi se aşează pe un postament de
salată verde, care a fost pus în prealabil în platou; deasupra fiecărei perişoare se pune câte puţină
sfeclă roşie rasă, iar în mijlocul moţului de sfeclă se pune o felioară mică de morcov, tăiat subţire.
1907. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE MORCOV

se înlocuieşte cu morcovi raşi; în mijlocul fiecărui moţ se pune câte o bobiţă de coacăză neagră
conservată în suc de cătină (v. 1986) sau proaspăt culeasă din grădină.
1908. PERIŞOARE DE VARZĂ DULCE CU SOS DE ROŞII

Se prepară perişoarele din varză albă dulce ca la 1906, cu aceelaşi ingrediente, înlocuind varza
murată cu varză dulce, iar în loc de tărâţe folosind cremogen (v. 2019).
Perişoarele gata ornate se aşează pe suprafaţa sosului preparat din: 5 linguri de cremogen (v.
2019) înmuiate cu 300 ml suc de morcov sau macerat de tărâţe (v. 2041); se adaugă 100 ml ulei
(puţin câte puţin, ca la maioneză) şi 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se
presară pătrunjel verde tăiat mărunt.
1909. CIUPERCUŢE DE VARZĂ CU ŢELINĂ

255
Ingrediente: 400 g varză murată, cremogen (v. 2019), tărâţe, 200 g unt, 1 fir de praz, 250 g
ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de trandafir, 5 -
6 foi de salată verde, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2
Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie mărunt odată cu prazul,
se amestecă apoi cu ţelina rasă, pulberile, cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. În platou
se aşează petale de trandafir, peste ele se aşează ciupercile, preparate astfel: se ia 1 lingură de
compoziţie în palmă, se formează un sul mic, rotund şi se fixează pe postamentul din platou; se ia
din nou aceeaşi cantitate de compoziţie, se rotunjeşte ca o minge mică, se dă puţin prin tărâţe sau
cremogen, i se face o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe sulul mic şi rotund (piciorul
ciupercii). La fel se precedează cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe fiecare din ciupercuţe se pun
punctişoare roşii din pastă de căline (v. 2076), pastă de măceşe (v. 2078) sau pastă de roşii (v.
2063). Pe margini se decorează cu foi de salată verde.
1910. CIUPERCUŢE DE VARZĂ ROŞIE

care se înlocuieşte cu varză roşie. Fiind de culoare mai închisă, pe aceste ciuperci se pun mici
punctişoare de unt sau albuş bătut spumă tare.
1911. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU ŢELINĂ

Ingrediente: 500 g varză roşie, 1 fir de praz, 400 g ţelină, 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen (v.
2019), 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), linguriţă pulbere din seminţe
de roşii (v. 2071), 1 legătură de cimbru cu busuioc, /4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 2 linguri pastă de roşii (v: 2063). Varza şi prazul se taie fideluţă, se
amestecă cu pulberile, pasta de roşii, cimbrul şi busuiocul tăiat mărunt, 200 g unt frecat spumă şi
tărâţe (cât cuprinde).
Pe o foaie de plastic se presoară 1 mână de tărâţe şi se întinde compoziţia cu varză în formă
dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget (apăsând-o în strat uniform, cu podul palmei). Peste ea se
aşează o compoziţie preparată din ţelină rasă amestecată cu ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecat
spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe
care după fiecare răsucire o întoarcem în afară (către noi), pentru a nu se prinde în compoziţie. Tot
cu ajutorul foii de polietilenă se aşează pe un fund sau platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru
2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde amestecată cu petale roşii
de trandafir sau nalbă roşie de grădină. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.
1912. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU DOVLEAC ALB

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se
înlocuieşte cu dovleac alb ras, care la rândul lui (la nevoie) se poate înlocui cu morcov ras sau
păstârnac.
1913. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SFECLĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1911), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie
care se înlocuieşte cu varză albă amestecată cu cremogen (v. 2019) şi sfecla roşie care se
înlocuieşte cu ţelină; se amestecă cu tărâţe (cât cuprinde).
1914. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie rasă
care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate fideluţă.
1915. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ROŞIE

Ingrediente: 10 linguri de cremogen (v. 2019), 500 ml suc de morcovi (v. 2081), 00 ml ulei, 400
g varză roşie, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1
legătură de tarhon cu salvie, tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere din
plante aromatice şi condimentare (v. 2070), /2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cu
sucul de morcovi şi se adaugă uleiul (ca la maioneză), obţinând o compoziţie îngroşată. Pe o foaie de
plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia cu podul palmei, în formă
dreptunghiulară, groasă cam de 8 mm; peste ea se aşează umplutura cu varză roşie preparată
întocmai ca la 1911. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, pe salată verde.
256
1916. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (I)
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie care
se înlocuieşte cu varză albă; se amestecă cu puţină pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077)
sau căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşu.
1917. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (II)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile (pentru
culoare) şi cremogenul; se adaugă, în schimb, seminţe de floarea - soarelui, decorticate şi măcinate
(cât cuprinde).
1918. RULADĂ DE CREMOGE UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (III)

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de floarea - soarelui
care se înlocuielşte cu seminţe de bostan, decorticate şi măcinate, în care se adaugă (pentru
culoarea verde) 2 - 3 linguri pireu de urzici sau de spanac.
...Zerul
Zerul de lapte este foarte eficient în tuberculoza pulmonară, bolile de stomacului şi ale
intestinului, în anemii, surmenaje, gută, obezitate, constipaţie; chiar şi pentru sugari. Pentru a fi
eficace, zerul trebuie să fie foarte proaspăt.
Este foarte bogat în minerale, proteine, enzime, vitamine...
Se pot prepara diferite băuturi răcoritoare cu arome de fructe şi creme cu gust plăcut, foarte
hrănitoare. Se foloseşte cu mult succes pentru
acrirea ciorbelor.Băuturile se prepară numai din zer dulce, de bună calitate, foarte proaspăt şi
preparat în condiţii cât mai igienice.
1919. ZER CU SUC DE ROŞII

Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de roşii (v. 2094), puţină miere (după gust), lingură de
smântână, 15 picături tinctură de propolis (v. 2014).
Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.
1920. ZER CU SUC DE CĂLINE

Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de sfeclă roşie (v. 2082), puţină miere, gălbenuşuri de ouă
de găină, 15 picături tinctură de muguri de plop negru (v. 2105).
1921. ZER CU SUC DE MĂCEŞE

Ingrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de măceşe (v. 2093), puţină miere (după gust), 1 lingură
de smântână dulce, 1 lingură de tinctură miraculoasă I (v. 2016).
1922. ZER CU SUC DE ORZ VERDE

Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de orz verde (v. 2079), puţină miere (după gust), 1 lingură
tinctură miraculoasă II (v. 2017), 2 linguri smântână dulce.
Se amestecă totul bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.
1923. ZER CU SUC DE MORCOVI

Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), câteva
picături de tinctură de propolis (v. 2104). Se consumă imediat ce a fost preparat.
1924. ZER CU SUC DE STRUGURI (must)

Ingrediente: 600 ml zer, 400 ml must de struguri, 15 picături tinctură de propolis (v. 2104). Se
consumă imediat ce a fost preparat.
1925. ZER CU SUC DE PERE DULCI
Ingrediente: 500 ml zer, 500 ml suc de pere dulci, 1 lingură tinctură miraculoasăI (v. 2106), 1
lingură de smântână dulce. Se amestecă şi se consumă imediat ce a fost preparat.
1926. ZER CU SUC DE MERE DULCI

257
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de pere
care se înlocuieşte cu suc de mere (v. 2012) adăugând şi 2 - 3 linguri suc de ţelină (v. 2086). Se
consumă imediat ce a fost preparat..
1927. ZER CU SUC DE AGRIŞE

Ingrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de agrişe (v. 2084), puţină miere (după gust), 1 lingură
tinctură miraculoasă II (v. 2807), 2 gălbenuşri de ouă de găină.
Se consumă imediat ce a fost preparat.
1928. ZER CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SUC DE COACĂZE NEGRE

Ingrediente: 700 ml zer, 250 ml suc de coacăze negre (v. 2090), 10 gălbenuşuri de ouă de
prepeliţă (v. 7), puţină miere (după gust). Se consumă imediat ce a fost preparat.
1929. CREMĂ CU ZER ŞI CREMOGEN

Ingrediente: 400 ml zer, 5 linguri cremogen (v. 2019), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de
rom, puţină miere, 1 lingură seminţe de in.
Se înmoaie cremogenul cu zer, se adaugă coaja de lămâie, romul şi mierea; se pune în cupe.
Deasupra se presară câteva seminţe de in.
1930. CREMĂ CU ZER, CREMOGEN ŞI TĂRÂŢE

1931. CREMĂ CU ZER ŞI GERMENI DE GRÂU

Ingrediente: 350 ml zer, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022), 3 linguri cremogen v. 2019), 1
linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la /2 portocală sau lămâie, puţină
miere, 2 - 3 linguri de cireşe negre macerate în miere v. 406). Cremogenul se amestecă cu zerul,
germenii, tinctura, mierea şi coaja de lămâie.
Se pune în cupe, iar deasupra câteva bobiţe de cireşe sau alte fructe.
1932. CREMĂ CU ZER ŞI FĂINĂ DE SOIA

care se înlocuiesc cu făină sau germeni de soia fin mărunţiţi (v. 2026).
1933. CREMĂ CU ZER ŞI NUCI

Ingrediente: 4 linguri nuci măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml zer, 1 vârf de cuţit
pulbere fină de scorţişoară, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), puţină miere (după gust), 4
linguri frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură seminţe de mac.
Nucile se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu zerul, se daugă pulberea, tinctura, puţină
miere şi se pune în cupe. La fiecare se pune puţină frişcă, peste care se presară câteva seminţe de
mac.
1934. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

înlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate mărunt.
1935. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE DOVLEAC

se înlocuiesc cu seminţe de dovleac decorticate şi măcinate mărunt.
La fel se poate prepara o cremă delicioasă din zer cu alune decorticate şi măcinate.
... Zmeura
Conţine apă, materii (azotate, grase şi extractive), zaharuri diverse, celuloză, cenuşi, acizi
(citric, malic, salicilic), fragarină, vitamina C.
Zahărul din zmeură (levuloză) face ca acest fruct să fie permis diabeticilor.
Este indicată în astenie, greutate gastrointestinală, dispepsii, deramatoze, reumatisme, gută,
constipaţii, insuficienţa transpiraţiei, afecţiuni febrile, temperamente bilioase.
Are aceleaşi proprietăţi ca cireşele, coacăzele şi afinele. Din sucul de zmeură şi coacăze se
258
poate prepara un sirop (la rece) cu miere de albine, care, diluat cu apă, ajută în stări febrile
infecţioase, rujeolă (pojar), scarlatină, greutate gastrointestinală, inflamaţii urinare, febre bilioase.
Frunzele arbustului de zmeură sunt înzestrate cu proprietăţi astringente, diuretice, emenagoge
şi laxative. Sunt favorabile prostaticilor.
1936. PASTĂ DE ZMEURĂ CU UNT

Ingrediente: 300 g zmeură, 250 g flori de trifoi roşu, 100 g frunze de zmeur, 200 g unt, 2 linguri
făină de soia (v. 2021), tărâţe, câteva frunze de salvie. Zmeura, trifoiul, frunzele de zmeură şi
frunzele de salvie, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu făina de soia, untul
frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează
cu zmeură şi verdeţuri de sezon.
1937. PASTĂ DE ZMEURĂ CU ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri de
ţelină rasă fin.
1938. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU CEAPĂ

Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 100 g frunze de spanac, 1 ceapă mare de apă, 1/4
linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă
pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1
legătură de mărar cu pătrunjel, 300 g unt.
Frunzele de zmeur, spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu
pulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe sau făină de hrişcă (cât
cuprinde).
Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei.
1939. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU PRAZ

înlocuieşte cu praz mărunţit.
1940. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU RĂDĂCINOASE

Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,
75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge,
1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de
coacăze roşii (v. 2089), 1 legătură de leuştean cu mărar.
Maceratul şi sucul se pune în castron, se adaugă frunzele fragede de zmeur (fără codiţe) tăiate
fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.
1941. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FRUNZE DE MUR

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g frunze de
zmeur cu 100 g frunze fragede de mur.
(Frunzele de zmeur şi mur trebuie alese fragede şi recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei).
1942. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FLORI DE TRIFOI ROŞU

Ingrediente: 150 g frunze fragede de zmeur, 100 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă, 1 morcov, 1
păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă
de găină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074),
1.5 l macerat de mere (v. 2056).
Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele tăiate fideluţă, florile de trifoi tăiate mărunt
odată cu ceapa, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile).
1943. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ROŞIE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de trifoi
roşu care se înlocuiesc cu varză roşie tăiată fideluţă.
1944. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1942), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână
259
(sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă
(v. 7).
1945. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI SPANAC

Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1
felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.
2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 50 ml
ulei, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).
Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur (fără codiţe), spanacul, ceapa,
rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, făina, verdeaţa tăiată
mărunt, petalele tăiate fideluţă şi uleiul.
1946. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ALBĂ

Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,
1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 roşii, 1 ardei gras, 5 linguri făină de hrişcă (v. 2018) sau
tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 50
ml ulei, 1 legătură de tarhon cu levănţică, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048).
Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, varza, ceapa, rădăcinoasele,
roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), făina, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa
tăiată mărunt.
1947. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI MERE

Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 300 g mere, 1 ceapă, 1 rădăcină de zmeură, 1
rădăcină de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 5 linguri tărâţe,
1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură
de pătrunjel cu salvie, 1 ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de
urzici (v. 2050).
Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, merele (curăţate de căsuţa
seminală), ceapa, ţelina şi sfecla roşie, bine mărunţite la mixer, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi
smântâna (sau gălbenuşurile).
Desupra se adaugă verdeţurile tăiate mărunt.
1948. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână (sau
cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, v. 7).
1949. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI PĂSTRĂVI DE FAG

Ingrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g păstrăvi negri de fag (stropiţi cu oţet şi
lăsaţi 30 min acoperiţi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de frunze
fragede de ţelină cu mărar, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere din plante
aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe, 50 ml ulei, 5
linguri crupe de soia (v. 1981).
Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de zmeur, păstrâvii scurşi, ceapa,
rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, crupele de soia şi
uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.
1950. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI ALBUŞ BĂTUT SPUMĂ

Ingrediente: 600 g zmeură, 4 albuşuri bătute spumă, puţină miere (după gust), 2 linguri
cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v.
2105), câteva petale roşii de trandafir.
Zmeura bine mărunţită se amestecă cu cremogenul (v. 2019) şi 1/2 din cantitatea de albuş
bătut spumă (fără zahăr); se amestecă uşor de jos în sus ca să nu se lase; se adaugă miere (după
gust), coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe.
Deasupra se pune câte puţin albuş, peste care se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.
1951. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI FRIŞCĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş care se
260
înlocuieşte cu frişcă, bătută fără zahăr.
1952. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CREMOGEN

Ingrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 4 linguri nuci măcinate, cremogen (v. 2019), 250
ml lapte nefiert, puţină miere, 2 linguri de rom, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 3 - 4
linguri fructe conservate în miere (v. 406).
Frunzele de zmeur se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu nucile, laptele,
romul, mierea, scorţişoara şi cremogenul (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată.
Se pune în cupe; deasupra se pun câteva bobiţe de vişine sau cireşe (v. 406) conservate în
miere (iarna). Vara se pun fructe proaspete.
1953. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CRUPE DE SOIA

înlocuiesc cu crupe de soia (v. 1981).
1954. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI TĂRÂŢE

înlocuiesc cu tărâţe.
1955. ZMEURĂ CONSERVATĂ ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg zmeură, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.
Zmeura se pune în borcan odată cu busuiocul. Se toarnă mierea, se leagă strâns gura
borcanului care se înfăşoară în hârtie de culoare albastră, şi se lasă astfel 6 săptămâni, având grijă
să fie agitat zilnic. După acest termen se scoate zmeura uşor, cu paleta şi se pune în borcan de
mărime potrivită. Se poate servi drept dulceaţă de zmeură sau se foloseşte la alte preparate, în
bucătăria fără foc..
Mierea, care s-a transformat în sirop de zmeură, se toarnă în sticle de culoare închisă,
deasupra se pune alcool de 1 deget, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc
întunecos şi rece.
1956. FRUNZE DE ZMEUR CONSERVATE ÎN MIERE

Ingrediente: 1 kg frunze fragede de zmeur (fără codiţe) tăiate fideluţă, 1 rămurică de salvie, 4
kg miere polifloră. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă.
1957. ÎNGHEŢATĂ DE ZMEURĂ

Ingrediente: 500 g pastă de zmeură, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal din migdale (v. 2031),
250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie.
Pasta sau pireul de zmeură se amestecă (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase) cu laptele
vegetal, la care s-a adăugat făina, sucul de cătină şi frişca. Se toarnă compoziţia în forme speciale
de îngheţată şi se dă la rece. Îngheţatele în a căror compoziţie se află miere, niciodată nu vor
îngheţa complet (ca cele cu zahăr), dar sunt mult mai sănătoase pentru organism. Zahărul este
cancerigen, deoarece produce mult acid în corp.
Partea a doua
CÂTEVA REŢETE CASNICE
1958. VARZĂ MURATĂ CU MORCOVI
În timpul iernii varza murată nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie, fiind foarte
necesară. Consumată crudă, varza murată este un adevărat medicament pentru organism, deoarece
se mistuie mult mai uşor decât cea fiartă. Se pune în butoaie (în cantităţi mai mici, în borcane).
Pentru varza murată se folosesc soiurile târzii de toamnă, căpăţânile tari, îndesate, pentru a obţine
varză murată de calitate. La căpăţânile de varză alese pentru murat, se îndepărtează frunzele
exterioare. Se crestează uşor varza în patru fără a i se scoate cotorul, deoarece conţine o cantitate
mai mare de enzime, vitamine şi minerale decât întreaga căpăţână. Verzele mari se taie în jumătăţi
şi se aşează în rânduri cât mai presate, în butoi. La fund, la mijloc şi deasupra verzii, se pun tulpiniţe
de mărar uscat, floare şi seminţe, şuviţe de hrean, câţiva morcovi, felii de ţelină, napi (6 kg / 100 l
apă), mere, gutui, boabe de porumb (cine doreşte poate adăuga şi sfeclă roşie tăiată felii). Deasupra
verzii se aşează un grătar de scânduri, peste care se pune o piatră de cremene grea, care să ţină
varza sub apă. Se umple apoi butoiul cu apă sărată până la 3/4, deoarece varza se lasă. Se
261
calculează pentru fiecare găleată de 10 l apă, 300 g sare bine dizolvată. După 3 - zile se mai adaugă
varza necesară, după care se pitroceşte de 2 ori pe săptămână, iar după 4 săptămâni, doar odată pe
săptămână.
Ca să se obţină o varză bună (nu prea acră) care să ţină până primăvara târziu, se pune la
murat în a doua jumătate a lunii noiembrie. Varza murată nu se spală şi nu se ţine în apă, deoarece
îşi pierde cea mai mare parte din enzime, vitamine, minerale ş.a. Se stoarce bine de moare, se
combină cu ţelină, morcov, pătrunjel, sfeclă roşie, toate rase sau ceapă tăiată mărunt, praz tăiat
fideluţă, urzici, spanac, frunze de tătăneasă, frunze de soia ş.a. (care-i iau acreala şi o fac şi mai
plăcută la gust).
1959. PĂSTRAREA VERZEI MURATE 12 LUNI

În prima jumătate a lunii martie (când s-a consumat o bună parte din varza murată) se ia varza
rămasă, se taie sferturi şi se aşează în borcane mici (după numărul membrilor din familie); se pun
deasupra şuviţe de hrean cruciş, moare cât încape (borcanul ras), se leagă strâns la gură cu o foaie
de plastic şi se păstrează la loc rece şi fără lumină. Zeama rămasă (moarea) se pune în sticle de
culoare închisă, se leagă cu o foaie de plastic dublă şi se pune la rece.
În felul acesta, atât varza cât şi moarea se păstrează până în noiembrie (când se pune alta la
murat) fără să-şi schimbe gustul. Se foloseşte la tot felul de preparate în bucătăria fără foc. Moarea
este foarte bună de acrit ciorbele.
Napii muraţi în varză se păstrează la fel.
1960. CASTRAVEŢI MURAŢI ÎN APĂ CU SARE

Casraveţii cei mai buni pentru pus la murat sunt cei cu coaja subţire, cu broboane multe de
culoare închisă, cămaşa seminţelor cât mai mică şi miezul cărnos.
Se aleg numai castraveţii de mărime mijlocie şi proaspeţi (cei netezi se înmoaie) şi se spală
bine; cei mai mari se străpung cu un ac mare la codiţă, ca să pătrundă bine apa sărată în golurile
dintre seminţe. Într-un butoi de 100 l încap 900 - 1000 castaveţi. Pe fundul lui se pun 1/3 din
condimentele pregătite şi se aşează castraveţii, cât mai înghesuiţi. La jumătatea butoiului se pun din
nou 1/3 din condimente şi se continuă cu aşezarea castraveţilor, până se umple butoiul.
Deasupra se aşează restul de condimente (tulpini de mărar uscate, cu tot cu flori şi seminţe,
rădăcini de hrean despicate în patru, frunze şi rădăcini de ţelină, 1 rămurică de cimbru sau de
busuioc, usturoi desfăcut în căţei şi striviţi puţin, fără a fi curăţai de coajă, câteva felii de sfeclă
roşie). Peste castraveţi se toarnă apă cu sare(400 g la 10 l apă), bine dizolvată. Butoiul umplut se
închide. Capacul acestuia trebuie învelit într-un tifon dublu opărit sau cu papură opărită. Se
controlează ca să nu curgă şi se aşează la locul definitiv, în pivniţă.
Castraveţii muraţi în putini deschise sau în borcane se pregătesc la fel, numai că peste ei se
aşează un grătar, peste el o lespede de cremene grea, ca să nu se ridice deasupra. Când încep să
formeze "floare" aceasta se înlătură imediat iar piatra şi mariginile butoiului se spală bine cu leşie
din cenuşă de ciocălăi sau de pomi fructiferi. Nu se spală cu detergenţi, care sunt cancerigeni.
1961. GOGONELE ŞI PEPENI GALBENI, MURATE CU SARE

Se aleg pepenii galbeni mai mici (ajunşi la maturitate, de mărimea merelor, toamna înainte de
a da bruma, când nu mai au timp să mai crească). Gogonelele se controlează să fie sănătoase (nu
prea verzi; din cele mai gălbioare, proaspăt recoltate, neatinse de brumă, nepătate, nelovite, fără
crăpături). Se spală punându-le în coşuri de nuiele, care se scufundă în apă de mai multe ori, după
care se pun la macerat ca la reţeta predecedetă, cu aceleaşi feluri de prosuse aromatice şi
condimentare; acestea nu trebuie să depăşească 2 - 4 % din greutatea produselor de bază.
1962. GOGOŞARI ÎN OŢET CU USTUROI

Ingrediente: 8 kg gogoşari, 1 conopidă, 2 cepe, 500 g morcovi, 2 - 3 căpăţâni de usturoi, 1
lingură boabe de piper, 5 - 6 rădăcini de hrean, 6 linguri de sare, 4 l de apă, 2 l oţet de vin (9o), 5 - 6
linguri de miere, câteva rămurele de vişini, 1 rămurică de busuioc.
Gogoşarii spălaţi se aşează în borcan cât mai înghesuiţi. Se pun între rânduri bucăţele de
conopidă, felii de morcovi, căţei de usturoi, şuviţe de hrean şi rămurele de vişin. Patru litri de apă şi
doi litri de oţet se încălzesc (numai până la 38o C), se dizolvă sarea, se amestecă mierea şi boabele
de piper.
Se toarnă lichidul cald în borcan peste gogoşari şi se lasă să stea 12 ore borcanul acoperit cu
tifon; se aşează deasupra câteva şuviţe de hrean şi crenguţe de vişin, se completează cu lichid, se
262
leagă strâns şi se păstrează la rece, ferit de lumină.
1963. CONOPIDĂ ALBĂ MURATĂ

Se aleag legumele cele mai frumoase, bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se desfac
bucheţele; se procedează în continuare ca la 1960 adăugând acelaşi produse aromatice şi
condimentare şi aceleaşi cantităţi de sare.
1964. CONOPIDĂ ROŞIE MURATĂ

câteva felii de sfeclă roşie (care dau conopidei nuanţa dorită de roşu).
1965. VARZĂ ROŞIE CU OŢET

Ingrediente: 2 verze mijlocii, 250 ml oţet de vin de 9o, 500 ml apă, 1 lingură de sare, 100 ml
ulei, 2 rădăcini de hrean. Varza se taie fideluţă, se freacă puţin cu sare (fără a se scurge sucul din
ea) şi se pune în borcan. Peste ea se toarnă apa amestecată cu oţetul, hreanul tăiat pe lungime şi
aşezat cruciş. Se toarnă uleiul, se leagă strâns borcanul şi se păstrează la cămară.
1966. CONSERVAREA RĂDĂCINOASELOR PENTRU SEZONUL RECE

Se ia un cazan uzat, din tablă zincată, având capacitatea de 30 l. Se găureşte fundul cu un cui
mare, în mai multe locuri (la 4 - 5 cm distanţă). Cazanul astfel găurit, se aşează pe un vas cu apă, în
el se pun straturi alternative de morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, hrean, ridichi negre şi sfeclă
roşie. Se leagă cu o foaie de plastic de culoare închisă şi se controlează mereu; în cazul că unele
rădăcinoase au încolţit, li se rup colţii. În acelaşi timp se controlează şi apa din vas, completând-o în
cazul că s-a mai evaporat. În felul acesta rădăcinoasele se păstrează în stare proaspătă până la noua
recoltă. Cazanul trebuie ţinut loc răcoros şi ferit de lumină.
1967. PĂSTRAREA FRUCTELOR PENTRU SEZONUL RECE

Merele, perele, gutuile se păstrează la fel, în cazanul de zinc, ca la reţeta precedentă. Se
controlează săptămânal şi în cazul că se găsesc fructe stricate se îndepărtează imediat.
1968. PĂSTRAREA STRUGURILOR

Se păstrează în condiţii bune numai strugurii sănătoşi, ajunşi la maturitate deplină, tăiaţi cu
puţină coardă pe timp uscat şi cu multă atenţie, deoarece boabele plesnite mucegăiesc. Se pun
atârnaţi de tavanul unei încăperi răcoroase fără a se atingă între ei.
1968. PĂSTRAREA NUCILOR

Recoltarea nucilor se face dacă acestea au ajuns la maturitate deplină (când se desfac uşor de
cojile verzi). Se adună nucile care prin scuturare cad jos, revenind la acelaşi nuc de 4 - 5 ori, la
intervaluri de 4 - 6 zile. Nu se recoltează mai multe decât pot fi curăţate de coajă, spălate şi apoi
albite în decursul aceleiaşi zile. Se spală numai nucile pătate de zeama verde, deoarece după uscare
aceasta nu mai poate fi înlăturată. În nici un caz nucile nu se ţin în apă mai mult de 2 - 3 min.
Imediat ce au fost decojite se pun la uscat, la umbră, în curent de aer.
1970. PĂSTRAREA ARDEIULUI GRAS ÎN RUMEGUŞ

Ardeii graşi, frumoşi, netezi, cărnoşi, se pot păstra până toamna târziu astfel: într-o lădiţă se
pune rumeguş de lemn bine uscat, cam de 2 - 3 degete; se aşează ardeii graşi la rând, cu o distanţă
de 2 - 3 cm între ei şi se pune rumeguş deasupra lor, de 2 - 3 degete. Se repetă operaţia aceasta
până se termină ardeii.
Deasupra se pune un strat de rumeguş de aceeaşi grosime ca printre ei.
1971. PĂSTRAREA ROŞIILOR ÎN RUMEGUŞ

Se recoltează roşiile gălbioare, sănătoase, gata să dea în copt, toamna târziu, înainte de a a da
bruma. Se lasă cu tot cu codiţă, şi se aşează în rumeguş de lemn (bine uscat), ca la reţeta
precedentă.
1972. SUC DE ROŞII CU HREAN

Se aleg numai roşii bine coapte (dar nu trecute din copt) şi sănătoase, se spală şi se extrage
sucul din ele (manual sau mecanic). Se toarnă în sticle de culoare închisă cu capacitatea de 1 l. În
263
fiecare sticlă se introduc 60 g hrean tăiat şuviţe pe lungime. Deasupra se pune de 1 deget ulei, se
închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Se păstrează 12 luni fără a-şi schimba gustul.
1973. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (I)

Se aleg roşii sănătoase, mici şi bine coapte. Se aşează în borcan, cât mai înghesuite. Printre ele
se pun şuviţe de hrean (60 g / 1 kg). Peste ele se toarnă apă, în care s-a dizolvat sare (1 lingură / 1 l
apă). Deasupra se pune ulei de 1 deget, se leagă strâns şi se păstrează la cămară.
1974. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (II)

Se aleg roşii bine coapte, se spală, se taie mărunt şi se pun în borcanul de 1kg, cu hrean
printre ele (calculat 60 g / 1 borcan). Deasupra se pune de 1 deget ulei, se leagă strâns şi se
păstrează la cămară.
1975. RÂŞCOVI ÎN SLATINĂ

Râşcovul este una din cele mai bune ciuperci care se poate păstra pe iarnă, pus în slatină (apă
sărată din izvor) sau în oţet. Pălăria acestuia are forma unei pâlnii de culoare portocalie, cu cercuri
concentrice mai închise şi pete verzui. Când îmbătrâneşte, râşcovul este în întregime de culoare
verzuie. Lamele coboară până la picior, având şi ele culoarea portocalie. Carnea râşcovului este albă;
ruptă, capătă culoarea portocalie, apoi se schimbă în verde. Conţine un lichid lăptos, de culoare
portocalie, dulceag şi cu miros plăcut. Începând din august până toamna târziu, râşcovii cresc în
cantităţi mari, mai cu seamă în zonele de munte, în pădurile cu conifere. Spălaţi bine şi puşi la murat
cu slatină, se pot prepara pe tot cursul iernii, în cele mai diverse feluri.
1976. GĂLBIORI ÎN SLATINĂ

Gălbiorii (bureţii galbeni) sunt de forma unei pâlnii, cu marginea ondulată şi puţin răsfrântă.
Diametrul pălăriei este de 5 - 8 cm. Au culoarea frumoasă a gălbenuşului de ou. Lamele ramificate
se prelungesc pe picior, care are aceeaşi culoare, galbenă. Au miros şi gust plăcut, puţin piperat.
Gălbiorii cresc numai în grupuri mici, în păduri cu multă umbră. Se pot conserva pentru iarnă
puşi în slatină sau cu sare (în borcane), bine presaţi cu o greutate deasupra. Se desărează şi se
prepară după posibilităţi.
1977. CIUPERCI ÎN OŢET DE VIN

Ciupercile de cultură (alese numai mici şi mijlocii) se curăţă de eventualele urme de pământ,
se spală în mai multe ape, se pun într-un tifon agăţat (ca să se scurgă bine), după care se aşează în
borcan, înghesuite, ca să nu rămână prea multe goluri între ele.
Deasupra se pun câteva frunze de ţelină sau tarhon, 1 rămurică de busuioc sau de vişine,
câteva felii de hrean, 2 scândurele puse în cruciş şi peste ele o lespede mică de cremene, înfăşurată
în tifon. Se toarnă slatină (apă sărată de izvor) sau oţet de vin cu puţină sare. Se leagă gura
borcanului, se etichetează şi se păstrează la loc rece, ferit de lumină.
După 7 zile se pot consuma în diferite preparate.
1978. CIUPERCI ÎN SUC DE CĂTINĂ

Se procedează ca la reţeta precedentă, înlocuind oţetul cu sucul de cătină (v. 2092); se adaugă
puţină sare (1 lingură la litru).
1979. PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN OŢET DE VIN

Se aleg pătălăgele galbene (când sunt în pârg) şi se pun la borcane, cu hrean printre ele (60 g /
1 l oţet).
Deasupra se pun frunze de viem se leagă strâns borcanele şi se păstrează la rece.
1980.PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN SUC DE CĂTINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de oţetul de vin care
se înlocuieşte cu suc de cătină.
1981. SOIA ÎNMUIATĂ PENTRU CRUPE

Boabele de soia (din ultima recoltă) se aleg de corpuri străine, se spală şi se pun la înmuiat cu
apă călduţă. După ce s-au înmuiat se limpezesc şi se folosesc în diferite feluri, ca garnitură pentru
salate sau se pot transforma în crupe: puse într-un ştergar gros şi înfăşurate de mai multe ori ca să
264
se zvânte. Se amestecă cu puţină tărâţe şi se dau prin maşina de râşnit nuci.
Se pot pune la uscat, apoi transformate în făină, care se foloseşte la diferite creme şi sosuri.
1982. INIMI DE GOGOŞARI

Toamna, când gospodinele pun gogoşarii în oţet pentru iarnă, de cele mai multe ori îi taie în
două sau în patru iar cotoarele le aruncă.
Pentru o bună valorificare a cotoarelor, se scot uşor seminţele (care se usucă rapid) şi se
păstrează pentru obţinut pulberea din seminţe de gogoşari; porţiunea de sub seminţe se desface
uşor de pe cotor, cu cuţitul (inima gogoşarului).
Se foloseşte aşa cum este (întreagă), aşezată pe diferite sosuri, după dorinţă sau tăiată felii în
salate (după gust).
1983. INIMI DE ARDEI GRAS

Se procedează ca la reţeta precedentă. Când se pregătesc ardeii pentru umplut cu varză,
cotoarele cu seminţe se prepară ca mai sus. Pulberea acestor seminţe fiind foarte bogată în enzime,
vitamine, minerale ş.a. este de mare folos organismului nostru dacă se adaugă câte puţin la
preparatele culinare.
1984. VIŞINE ÎN SUC DE CĂTINĂ

Se aleg vişine frumoase, bine coapte (dar nu trecute din copt), li se îndepărtează codiţele, se
spală, se pun în borcane, peste ele se toarnă suc de cătină cu puţină sare (1 linguriţă / 1 l apă).
Deasupra se pun cruciş câteva şuviţe de hrean, 1 rămurică de busuioc şi 2 - 3 crenguţe de vişine.
Suc de cătină se poate înlocui cu oţet de vin.
1985. PRUNE ÎN SUC DE CĂTINĂ

Se procedează ca la reţeta precedentă.
1986. COACĂZE NEGRE ÎN SUC DE CĂTINĂ (v. 2092)

Se procedează ca la reţeta precedentă (1984).
La fel se pot prepara coacăzele roşii, aurii şi agrişele.
1987. CĂTINĂ ÎN SUC PROPRIU

Se procedează ca la reţeta precedentă (1984).
1988. DESĂRAREA MĂSLINELOR

Se pun 250 g măsline într-un castron. Peste ele se pun 350 g cartofi cruzi, bine spălaţi şi raşi
pe răzătoare (cu tot cu coajă). Se lasă să stea acoperite 2 ore, după care sunt desărate. Se
limpezesc şi se folosesc după caz.
1989. DESĂRAREA ROŞIILOR

Se desărează cu cartofi cruzi, raşi ca la reţeta precedentă.
1990. DESĂRAREA PĂTLĂGELELOR GALBENE

Se desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente.
1991. DESĂRAREA CASTRAVEŢILOR MURAŢI

Se desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente.
1992. DESĂRAREA CIUPERCILOR

Ciupercile conservate în sare (râşcovii, urechiuşele sau gălbiorii) se desărează cu cartofi cruzi
raşi (v. 1988).
1993. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU LAPTE NEFIERT

Într-un castron se pun 10 linguri de cremogen (v.2019) amestecate cu lapte nefiert (cam 400
ml) puţin câte puţin (ca uleiul la maioneză); compoziţia de lapte cu cremogen trebuie să aibă
consistenţa mămăliguţei pripite. Se ia un vas cu fundul rotund (în forma ceaunului de mămăligă), se
unge cu unt topit sau cu ulei, se pune în el compoziţia de mai sus, se apasă bine cu dosul unei linguri
de lemn, ca să nu rămână goluri şi se răstoarnă pe suport de lemn sau pe farfurie.
265
Aceasta este mămăliga fără foc, foarte gustoasă şi hrănitoare; se prepară în câteva minute.
1994. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU ZER

Se prepară ca la reţeta precedentă înlocuind laptele cu zer, cu condiţia să fie foarte proaspăt.
Dacă e puţin alterat, produce deranjamente la stomac.
1995. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE MORCOVI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de morcovi proaspăt extras
(v. 2081).
1996. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ŢELINĂ

Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de ţelină (v. 2086) proaspăt
extras.
1997. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ORZ VERDE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu o combinaţie formată din: suc
de orz verde şi suc de morcovi (1/4 suc de orz verde - v. 2071, 3/4 suc de morcovi - v. 2081); la
nevoie se poate combina cu apă.
1998. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU CREMOGEN ŞI TĂRÂŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă (1993), adăugând 4 linguri de tărâţe în locul a 3 linguri de
cremogen. Este foarte hrănitoare şi sănătoasă.
1999. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE VACI

Se prepară ca la reţeta precedentă (1993). Se împarte în 3 părţi egale. Prima parte se pune în
vasul uns cu ulei şi se apasă bine; peste ea se pune un strat de 1 deget din brânză proaspătă de
vaci, amestecată cu puţin unt. Se pune a doua parte de mămăliguţă, se tasează bine, din nou un
strat de brânză cu unt, apoi partea a treia de compoziţie; se tasează din nou, apăsând-o bine, ca să
nu rămână goluri în compoziţie. Se răstoarnă pe farfurie şi se consumă imediat, cu salată verde.
2000. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE OI

Se prepară ca la reţeta precedentă înlocuind brânza de vaci cu brânză de oi. Nu se adaugă unt
în brânză (aceasta fiind suficient de grasă).
2001. OŢET DE MERE I

Merele lovite, ajunse la maturitate (soiuri bune, dulci, de toamnă) se zdrobesc şi se storc la
presa de stors struguri; se adaugă pentru fiecare litru de suc 140 g miere; se pune în borcan, se
adaugă 1 pahar cu drojdie de vin sau de oţet (pentru fiecare 5 l de suc). Se acoperă cu tifon, se
înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la cald 60 de zile, ferit de lumină. Se decantează în sticle care
se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară.
2002. OŢET DE MERE II

Merele de toamnă (soiuri bune, dulci) ajunse la maturitate se taie felii subţiri sau se dau pe
răzătoare cu tot cu coajă şi seminţe. Se umple borcanul (fără să se preseze).
Peste ele se toarnă apa în care s-a dizolvat miere (140 g / 1 l apă) apoi 1 pahar drojdie de vin
sau oţet. Se acoperă cu tifon şi se lasă la cald, în loc întunecos, să fermenteze (35 - 45 zile); se
strecoară în alt vas, separându-se de mere. Se lasă din să stea la cald (ferit de lumină) 20 - 25 zile,
până se limpezeşte complet, după care se decantează la sticle.
Se închid ermetic şi se păstrează în cămară.
2003. OŢET DE MERE PĂDUREŢE

Din merele pădureţe (care de obicei se recoltează în a doua jumătate a lunii octombrie sau
prima jumătate a lunii noiembrie) se obţine un oţet de foarte bună calitate, procedând după una din
cele 2 reţete de mai sus.
2004. OŢET DE VIN

Este foarte uşor de obţinut din vinul natural, care nu se mai poate folosi, pentru că s-a oţetit în
sticle, damingene sau în butoi.
266
Se pune la un loc într-un borcan şi se adaugă cuib de vin sau de oţet ca mai sus (în cazul că
vinul a fost prea dulceag); se adaugă 100 g miere la fiecare litru de lichid. Se acoperă borcanul, se
înfăşoară în hârtie albastră, cu tifon şi se lasă la cald să macereze 35 zile. Se deacntează în sticle de
culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece.
REŢETE CU TRIMITERI
I . "Conserve" la congelator (legume si fructe)
A.LEGUME
2005. FRUNZE DE ŢELINĂ
Se aleg frunze fragede de ţelină (toamna târziu), se spală bine, se pun în tifon să se scurgă, se
taie mărunt şi se pun în pungi mici (după numărul membrilor de familie).
Pungile mici se pun într-o pungă mare cu etichetă şi se introduc în congelator.
2006. FRUNZE DE PRAZ

Se procedează ca la reţeta precedentă.
2007. ARDEI GRAŞI

Ardeii spălaţi, scurşi, se taie mărunt, se pun în punguţe (v. 2005). La fel se procedează cu
gogoşarii şi roşiile.
2008. FRUNZE DE PĂTRUNJEL

Se procedează la ca 2005. La fel se păstrează frunzele de leuştean, mărar, tarhon, busuioc,
salvie, mentă ş.a.
2009. PASTĂ DE ROŞII

Pasta de roşii (v. 2063) se pune în punguţe mici (cât să se folosească odată, după numărul
membrilor din familie); nu se pun prea pline, deoarece este bine ştiut că prin îngheţare produsele îşi
măresc volumul.
La fel se pot păstra pastele de cătină (v. 2065), căline (v. 2064), măceşe (v. 2066)...
2010. SUC DE ROŞII

Sucul de roşii (v. 2063) se pune în pungi mai rezistente de plastic (de 1 l), pe trei sferturi din
capacitatea pungii; se aşează în congelator culcate. La fel se pot păstra şi alte sucuri.
2011. DOVLEAC ALB RAS

Se rade dovleacul alb (după ce a fost curăţat de coajă şi seminţe), se pune în punguţe mici,
apoi într-o pungă mare cu etichetă. Iarna se foloseşte la diferite preparate, după dorinţă. La fel se
poate conserva morcov, păstârnac, ţelină ş.a.
2012. REVENT (rabarbăr)

Tijele de revent, bine spălate, scurse de apă, tăiate felioare subţiri se pun în punguţe (v. 2005).
2013. CIUPERCI DE PAJIŞTE

Se aleg numai ciuperi mici şi mijlocii, curăţate de eventuale urme de pământ sau frunziş, se
spală bine, şi se taie felioare. Se pun în punguţe (v. 2005). La fel se pot păstra tot felul de ciuperci
comestibile, mici şi mijlocii, proaspăt recoltate.
2014. PĂSTRĂVII DE FAG

Se aleg numai cei fragezi, foarte tineri, proaspăt recoltaţi, bine spălaţi, scurşi, tăiaţi sau tocaţi;
se pun în punguţe (v. 2005). La fel se păstrează şi hribii.
B. FRUCTE
2015. STRUGURI LA CONGELATOR
Strugurii bine spălaţi, se scurg şi se pun în pungi. Pentru consum se scot din timp, ca să se
dezgheţe complet.
2016. AGRIŞELE
267
Se spală, se scurg şi se pun în puguţe mici. Se pun într-o pungă mare cu etichetă. La fel se
procedează cu coacăzele negre, roşiile, călinele, cătina, zmeura, frăguţele, căpşunile, afinele,
vişinele, cireşele ş.a.
II . Prepararea pâinii
Cerealele pentru preparat făina în produsele casnice, este bine să fie alese cu grijă de corpuri
străine, să fie din ultima recoltă, şterse de praf (într-un şervet gros, udat şi stors), bine uscate şi
păstrate în pungi sau recipiente de sticlă, etichetate.
Făina din ele se prepară la robot sau la maşina de râşnit cafea, pentru cel mult 7 zile. La toate
preparatele se foloseşte numai făina integrală.
2017. FĂINA DE OREZ

Boabele de orez alese de corpuri străine, şterse de praf în ştergar ud şi bine uscate se râşnesc
pentru diferite preparate (care necesită acest produs).
2018. FĂINĂ DE GRÂU INTEGRALĂ

Boabele de grâu, alese de corpuri străine, şterse într-un ştergar (care a fost înmuiat în apă şi
stors bine, ca să nu aibă urme de praf), se usucă perfect apoi se râşnesc pentru cel mult 7 zile. La fel
se procedează cu ovăzul, orzul, secara, hrişca, meiul etc.
2019. CREMOGENUL
Este o făină care nu se poate prepara în condiţii casnice ci numai mecanic la mori speciale.
Cremogenul este un produs obţinut din expandarea făinii de porumb (mălaiul), extras care în general
se foloseşte la prepararea pufuleţilor de porumb. Este folosit ca liant (în bucătăria fără foc) la tot
felul de creme, paste, sosuri, maioneze, în diferite combinaţii etc. Este valabil 90 de zile de la data
fabricării.
! Cremogenul este folosit în bucătăria fără foc ca liant în preparatele culinare dar nu este un
produs viu. Se poate înlocui, după imaginaţia şi posibilităţile fiecăruia, cu alte produse făinoase care
să nu fi suferit prelucrări termice.
2020. FĂINĂ DE NĂUT

Boabele alese de corpuri străine, şterse de praf (v. 2017) şi bine uscate se macină (când este
nevoie).
2021. FĂINĂ DE SOIA

Se aleg boabele de soia înlăturându-le pe cele necorespunzătoare şi eventualele corpuri
străine, se spală şi se pun în apă călduţă cu o rămurică de busuioc şi una de cimbru sau salvie; se
lasă să stea descoperite 5 ore, după care se usucă perfect la soare sau alte surse de căldură care să
nu trec peste 38o C. Bine uscate, se păstrează în recipiente de sticlă şi se macină cât este necesar,
pentru maximum7 zile.
III . Prepararea germenilor în conditii casnice

2022. GERMENI DE GRÂU
Se aleg bobii de grâu (din ultima recoltă) de corpuri străine, se spală de praf şi se pune în apă
caldă (apă de vară) să stea 48 de ore, având grijă să fie schimbată seara şi dimineaţa. Se limpezesc
şi se pune într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un platou de porţelan, în strat gros cam
de 1 cm; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic (de
culoare închisă). Se clătesc dimineaţa şi seara cu apă multă. Vara încolţesc în două zile, iarna în
patru.
Când au colţişorul de 2 mm, sunt gata. Se limpezesc bine, se scurg de apă şi se păstrează la
congelator, până la întrebuinţare. Păstrat în condiţii normale creşte foarte repede şi nu se mai poate
folosi.
2023. GERMENI DE ORZ (OVĂZ)

Se prepară la fel ca la reţeta precedentă.
2024. GERMENI DE HRIŞCĂ (MEI)

Se folosesc cereale din ultima recoltă. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă. (Atât hrişca cât
268
şi meiul se pun la înmuiat în tifon, pentru a putea fi mânuite uşor, în timpul tuturor operaţiilor, până
la faza de germinare).
2025. GERMENI DE IN
Seminţele de in din ultima recoltă se aleg de corpuri străine, se limpezesc, se pun în tifon şi se
aşează într-un vas emailat. Stratul nu trebuie să fie mai gros de 1 cm. Se acoperă, se clătesc seara şi
dimineaţa (fără să fie scoase din tifon). Când le-a dat colţul de 2 mm se limpezesc bine, se scurg şi
se păstrează în congelator, până la întrebuinţare.
2026. GERMENI DE SOIA

Se aleg boabe de soia din ultima recoltă, se spală şi se pun la înmuiat cu apă caldă (apă de
vară) 8 - 10 ore. Se clătesc şi se pun într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un vas de
porţelan; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic de
culoare închisă. Seara şi dimineaţa se clătesc cu multă apă. Colţii ies în aprox. 9 zile.
2027. GERMENI DE FASOLE ŞI NĂUT

Se procedează ca la reţeta precedentă. Fasolea şi năutul germinează mai repede decât soia.
2028. GERMENI DE MAZĂRE

Se prepară la fel ca la 2026, numai că germenii de mazăre apar mult mai rapid. La fel se
prepară şi germenii de linte.
2029. GERMENI DE LUCERNĂ

Seminţele de lucernă (din ultima recoltă) se aleg cu mare atenţie de corpurile străine. Se pun
în tifon, se spală de praf şi se lasă 8 - 10 ore în apă. Se limpezesc (tot înfăşurate în tifon), se pun într-
o tavă smălţuită sau de porţelan cu tot cu tifon, se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu
capac sau o foaie de plastic. Se clătesc seara şi dimineaţa. Când dau colţii de 2 mm (8 - 10 zile) se
limpezesc bine şi se păstrează la congelator (până la întrebuinţare).
2030. GERMENI DE TRIFOI ROŞU

Se prepară ca la reţeta precedentă.
IV. Prepararea laptelui vegetal

2031. LAPTE DIN GERMENI DE SOIA
Se ia 1 kg de germeni de soia (proaspeţi), se limpezesc bine, se pun într-un ştergar curat, gros,
de fibră naturală (cânepă, in, bumbac) şi se răsucesc de mai multe ori ca să se scurgă. Se amestecă
cu puţină tărâţe de grâu şi se dă prin maşina de râşnit nuci sau de tocat carne (cu sita deasă).
Crupele obţinute se pun în săculeţ de tifon adaugând 1 linguriţă pulbere fină de busuioc, salvie,
levănţică sau din alte plante (după gust), care să-i dea o aromă plăcută. Săculeţul se pune într-un
vas mai larg cu 2 l apă caldă (care nu depăşeşte 38o C). Se frământă bine în mâini, până la 8 - 10
min, şi se strecoară lichidul obţinut în alt vas. Se pun din nou 2 l apă caldă şi se frământă din nou 8 -
10 min. Se storc până la ultima picătură, amestecând ambele lichide. Acesta este laptele de soia
(foarte bogat în enzime, vitamine, proteine, minerale ş.a).
Se poate consuma îndulcit cu puţină miere, în combinaţie cu diferite sucuri sau siropuri
preparate la rece, de către toate vârstele, în special de copii şi vârstnici care tolerează mai greu
laptele de la animale.
2032. LAPTE DIN SOIA ÎNMUIATĂ

Se pun la înmuiat 500 g boabe de soia (v. 1981). În continuare se procedează ca la reţeta
perecedentă. Este mai puţin valoros ca cel din germeni dar destul de hrănitor şi uşor de mistuit.
Pentru a avea un gust cât mai plăcut, i se poate adăuga pulbere din plante aromatice şi
condimentare (v. 2070) sau puţină tinctură de propolis (v. 2014).
2033. LAPTE DIN SEMINŢE DE BOSTAN

Se prepară ca la 1031; seminţele de bostan se mărunţesc bine, cu tot cu coajă, fără a fi puse la
germinat; se folosesc cele din ultima recoltă, bine uscate.
2034. LAPTE DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI

269
Se folosesc seminţe de floarea - soarelui decorticate şi bine mărunţite; se pun în săculeţul de
tifon (1 kg mieji la 4 l apă). Se procedează ca la 2031.
2035. LAPTE DE NUCI

Se procedează ca la 2031, folosind 1 kg mieji de nucă bine uscaţi, râşniţi şi 4 l apă.
2036. LAPTE DE ALUNE

Se prepară cu 1 kg alune râşnite la 4 l apă (v. 2031).
2037. LAPTE DIN TĂRÂŢE DE GRĂU

Se procedează ca la 2031, folosind 1 kg tărâţe şi 4 l apă.
2038. LAPTE DIN SEMINŢE DE MĂR

Se transformă 1 kg seminţe de măr (bine uscate) în făină; se înmoaie în 4 l apă caldă. În
continuare se procedează ca la 2031.
2039. LAPTE DE MIGDALE

Se iau migdalele, se ţin deaupra unui vas cu apă fierbinte sau se pun să stea 30 min în apă
caldă, ca să se poată curăţa de pieliţă. Se mărunţesc, se pun în săculeţ de tifon şi se frământă cu
apă caldă, procedând în continuare ca la 2031.
2040. LAPTE DE PORUMB

Se iau ştiuleţii de porumb când aceştia au ajuns în faza de lapte - ceară şi se rad pe răzătorea
cu găuri mici; se cântăresc 1 kg de ştiuleţi pentru 4 l apă. În continuare se procedează ca la 2031.
V . Macerate
2041. MACERAT DE TĂRÂŢE
Se pune tărâţe într-un borcan peste care se toarnă apă, până se umple. Se amestecă bine, se
acoperă şi se lasă 8 - 10 ore. Se strecoară şi se foloseşte în aceeaşi zi. Pentru o mai bună valorificare
a tărâţelor se umple din nou borcanul cu apă, se amestecă şi iar se lasă la macerat 8 - 10 ore.
Obţinem un macerat nou, ceva mai slab dar destul de bun.
2042. MACERAT DE COADA - CALULUI

Cinci linguriţe de plantă, bine mărunţite, se pun cu 1 l apă rece şi se amestecă bine; se lasă
vasul (acoperit) să stea 8 - 10 ore, după care se strecoară.
2043. MACERAT DE CĂLINE

Se pun 5 linguriţe de fructe uscate cu 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 - 10 ore, după care se
strecoară.
2044. MACERAT DE CĂTINĂ

Cinci linguriţe de fructe uscate se pun la macerat cu 1 l de apă. După 8 - 10 ore se strecoară.
2045. MACERAT DE AFINE

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind afine în loc de cătină (5 linguriţe la 1 l de apă).
2046. MACERAT DE SCORUŞE

Aceleaşi cantităţi şi acelaşi mod de preparare ca la reţeta precedentă. Se foloseşte, ,după
dorinţă, la supe - creme, ciorbe, ceai la rece (contra reumatismului şi diabetului).
2047. MACERAT DE MĂCEŞE

Cinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10
ore, după care se strecoară.
2048. MACERAT DE TRIFOI ROŞU

Cinci linguri de plantă mărunţite la 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 ore, după care se strecoară.
2049. MACERAT DE MĂCEŞE

270
Cinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10
ore; se strecoară.
2050. MACERAT DE URZICI

Cinci linguriţe pulbere de urzici se pun la macerat 8 - 10 ore, după care se strecoară.
2051. MACERAT DE NAPI

Cinci sute grame napi (tăiaţi felii subţiri sau raşi pe răzătoare) se pun cu 1 l de apă la macerat.
După 8 - 10 ore se strecoară. Se foloseşte la ciorbe, supe - creme etc.
2052. MACERAT DE GULII

Se prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind napii cu gulii.
2053. MACERAT DE MERE PĂDUREŢE

Cinci sute grame mere pădureţe se taie felii subţiri sau se dau pe răzătoare, se lasă la macerat
8 - 10 ore, după care se strecoară.
2054. MACERAT DE PERE PĂDUREŢE

Se prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind merele pădureţe cu pere pădureţe.
2055. MACERAT DE MERE DULCI

Se prepară la fel ca la 2053, numai că merele pădureţe se înlocuiesc cu mere dulci.
2056. MACERAT DE MERE TÂRZII

Se prepară la fel ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu mere târzii de toamnă.
2057. MACERAT DE GUTUI

Se prepară ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu gutui.
2058. MACERAT DE NALBĂ

Cinci linguriţe rădăcină de nalbă se pun la macerat cu 1 l de apă rece. După 8 - 10 ore se
strecoară.
2059. MACERAT DE LEUŞTEAN

Se pun la macerat 5 linguriţe plantă cu 1 l de apă rece. Se strecoară după 8 - 10 ore.
2060. MACERAT DE ŢELINĂ

Se pun la macerat 500 g ţelină rasă cu 1 l apă. După 8 - 10 ore se strecoară.
2061. MACERAT DE SFECLĂ ROŞIE

Se pun la macerat 250 g sfeclă roşie (rasă )cu 1 l de apă. Se lasă 8 - 10 ore, după care se
strecoară.
2062. MACERAT DE PLANTE AROMATICE

Într-un litru de apă se pun la macerat 1 linguriţă pulbere de busuioc, 1 linguriţă sovârf, 1
linguriţă cimbrişor de câmp şi 1 linguriţă roiniţă. După 8 - 10 ore se strecoară.
VI . Paste
2063. PASTĂ DE ROŞII
Se aleg roşii frumoase şi bine coapte. Se mărunţesc (manual sau mecanic), se strecoară prin
tifon dublu, se agaţă şi se lasă la scurs 6 - 8 ore. Pasta se scoate din tifon şi se pune în borcane (de
preferinţă de câte 1 kg); se adaugă şuviţe subţiri de hrean (60 g / 1 kg pastă). Deasupra, în borcan,
se pune (de 1 deget ulei), se leagă strâns borcanul la gură, se etichetează şi se păstrează la cămară.
Se poate păstra la congelator, pusă în pungi mici de plastic (fără hrean şi ulei).
2064. PASTĂ DE CĂLINE

Fructele de călin, bine coapte (a doua jumătate a lunii octombrie) se strivesc, se separă de
pieliţă şi seminţe. Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs timp de 6 - 8 ore, ţinut la răcoare.
271
Pasta de căline din tifon se păstrează fie la congelator, fie în borcănele mai mici, deasupra cu puţin
alcool, legate strâns, etichetate şi puse în cămară. Se foloseşte pentru preparat diferite sosuri,
creme, îngheţate ş.a. Sucul rămas se pune în sticle, adăugând deasupra (de 1 deget alcool) sau rom.
Se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Iarna se consumă în combinaţie cu alte
sucuri sau cu apă, puţin îndulcit cu miere.
2065. PASTĂ DE CĂTINĂ

Fructele de cătină se recoltează între 20 august şi 20 septembrie, când au cea mai mare
cantittate de substanţă activă. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se strecoară. Sucul obţinut se
pune în tifon dublu şi se lasă apoi 6 - 8 ore, să se scurgă (la rece). În continuare se procedează ca la
2063. Dacă se conservă pentru creme sau îngheţate, se păstrează fără hrean şi ulei, în punguţe mici,
în congelator sau în borcănele (v. reţeta precedentă).
2066. PASTĂ DE MĂCEŞE

Măceşele se recoltează când au culoarea portocalie spre roşu (aceasta corespunde cu a doua
jumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie), când au cea mai mare cantitate de
substanţă activă. Fructele culese se şterg de praf într-un ştergar (udat şi stors); se pun apoi pe hârtie
albă, întinse într-un singur strat, în pod (cu acoperiş de tablă). Se lasă astfel 14 - 16 zile până se
înmoaie bine. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se amestecă cu puţină apă caldă (500 ml / 1 kg
măceşe). Se strecoară câte puţin, frecându-le, ca să se desfacă complet pulpa fructului de sămânţă.
Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs, 6 - 8 ore, la răcoare. Pasta se păstrează în pungi mici,
la congelator. Se foloseşte la îngheţate, creme, sosuri etc. Sucul se pune în sticle (deasupra de 1
deget alcool), acestea se închid ermetic şi se păstrează la rece.
Seminţele rămase se usucă şi se folosesc pentru ceai diuretic.
VII . Pulberi
2067. PULBERE DE HRIBI (mănătărci)
Se aleg hribi (mănătărci) mici şi mijlocii, proaspăt recoltaţi; nu trebuie să depăşească 6 ore de
la recoltare. Se taie felioare, se înşiră pe aţă (ca mărgelele) cu distanţe între ei şi se pun la uscat
suspendate în bătaia soarelui, în poduri cu acoperiş de tablă. Se păstează în recipiente de sticlă bine
închise. Iarna se transfromă în pulbere la robot sau cu ajutorul maşinii de râşnit cafea. Nu se macină
mai mult decât necesarul pentru maximum 7 zile.
2068. PULBERE DE CIUPERCI (de gunoi)

Se prepară ca la reţeta precedentă şi se păstrează la fel.
2069. PULBERE DIN FLORI DE TRIFOI ROŞU

Florile de trifoi roşu se usucă şi se păstrează în pungi de hârtie; la nevoie se pot transforma în
pulbere.
2070. PULBERE DIN PLANTE AROMATICE ŞI CONDIMENTARE

Acestea sunt: leuştean, pătrunjel, mărarl, tarhonu, hasmaţuchi, busuioc, mentă, cimbru de
cultură şi de câmp, salvie, levănţică, negrilica şi multe altele; se recoltează în perioada optimă, se
usucă în condiţii corespunzătoare şi se păstrează în pungi etichetate. La nevoie se transformă în
pulberi (fiecare separat), dar numai pentru 6 - 7 zile.
2071. PULBERE DIN SEMINŢE DE ROŞII

Când se prepară sucul de roşii, întotodeauna rămân seminţele şi cojile, pe care o gospodină
iscusită le face mici turtiţe şi le usucă la soare. Se păstrează în pungi de hârtie etichetate. La nevoie
se transformă în pulberi, dar în cantitiăţi mici, pentru cel mult 7 zile.
Seminţele de orice fel, trebuie consumate sub orice formă, deoarece în ele este un adevărat
miracol, "e însăşi viaţa".
2072. PULBERE DIN SEMINŢE DE GOGOŞARI

Toamna, când se folosesc cantităţi mari de gogoşari pentru conserve, multe gospodine taie
cotorul cu seminţe, care este înlăturat. Este bine ca aceste seminţe să fie uşor desprinse de pe inima
gogoşarului şi să fie puse la uscat (fie la soare sau în poduri cu acoperiş te tablă). Se păstrează în
pungi etichetate.
272
2073. PULBERE DIN SEMINŢE DE ARDEI GRAS
Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă.
2074. PULBERE DIN ARDEI GRAS

Se aleg ardei graşi, frumoşi, cărnoşi şi ajunşi la maturitate; se taie fâşii de 1 cm şi se usucă
rapid la soare (în poduri cu acoperiş de tablă); se păstrează în pungi.
2075. PULBERE DE CĂTINĂ
Se poate folosi atât cătina pusă la uscat pentru ceai cât şi cea rămasă (coji, seminţe) de la
prepararea sucurilor, cu condiţia să fi bine uscată; se păstrează în pungi etichetate; la nevoie poate
fi transformată în pulbere, dar numai pentru cel nult 7 zile.
2076. PULBERE DE CĂLINE

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă. Se foloseşte la fel.
2077. PULBERE DE SCORUŞE

Scoruşele (recoltate în a doua jumătate a lunii octombrie) se pun la uscat, în poduri cu acoperiş
de tablă, agăţate de grinzi. Uscate perfect, se păstrează în pungi de hârtie, etichetate.
2078. PULBERE DE MĂCEŞE

Măceşele coapte se despică în două, pe lungime. Li se scot seminţele (cu tot cu pufuşorul lor)
şi se pun la uscat (pulpa pentru pulbere iar seminţele pentru ceai diuretic); bine uscate, se păstrează
în pungi etichetate. Pulberea obţinută are numeroase întrebuinţări în coloratul cremelor, sosurilor,
îngheţatelor etc.
VIII . Sucuri
Sucurile de legume şi fructe
Cu aceste sucuri se tratează boli, pe cale naturală, menţinând corpul într-o sănătate perfectă.
Consumul permanent de alimente gătite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare este urmat de
degenerarea progresivă a celulelor şi ţesuturilor. Nu există medicamente care să poată furniza
sângelui substanţa necesară pentru regenerarea acestuia.
Sucurile de legume şi fructe sunt, cu adevărat, substanţe care ajută la regenerarea
organismului, prin conţinutul bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime şi vitamine, cu condiţia să
fie preparate proaspete, crude şi fără conservanţi.
Fibra legumelor este partea care conţine cel mai bogat sortiment de substanţe necesare
organismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie să le mestecate bine, proaspete fiind.
Trebuie ca treptat, fără o trecere bruscă, omul să se obişnuiască să consume multe crudităţi,
consultând, în prealabil, o persoană care practică de mai multă vreme acest sistem alimentar şi care
poate da indicaţii foarte precise asupra modului de administrare.
Fructele trebuie să fie ajunse la maturitate în momentul consumului; nu trebuiesc consumate
împreună cu alte alimente care conţin zaharuri. Se vor consuma cu jumătate de oră înainte de masă
sau cu 3 ore după, în aşa fel încât acestea să poată furniza organismului varietatea de substanţe pe
care le conţin.
Sucurile de legume şi fructe sunt de un real folos pentru că introduc în organism substanţe
utile acestuia, care se pierd, de regulă, prin prepararea termică.
La extragerea sucului este esenţial ca fibrele să fie complet mărunţite, astfel încât principiile
alimentare vitale să fie trecute în lichid. Legumele sau fructele mai puţin zemoase se zdrobesc bine,
folosind procede particulare, după caz.
Astfel, vitaminele şi enzimele trec în totalitate în suc. _ sunt hrănitoare şi sănătoase; _nu
trebuie considerate alimente concentrate; _toate legumele, fructele şi zarzavaturile se folosesc în
stare proaspătă.
2079. SUC DE ORZ VERDE

Tulpinele de orz verde ajunse la înălţimea de 20 - 30 cm (înainte de a le da spicul) se
recoltează, tăindu-le de la suprafaţa pământului (fără rădăcini); se spală şi se mărunţesc (manual
sau mecanic) până se obţine o pastă fină. Se introduc în extractor. Sucul obţinut din ele conţine cele
mai valoroase elemente necesare organismului. De asemenea, poate fi folosit ca medicament în
tratarea unor afecţiuni: anemie, probleme oculare, gastrită, ulcer, colită, ciroză, infarct miocardic,
273
diabet, astm bronşic şi multe altele. Orzul verde, ca plantă cu efecee remarcabile asupra
organismului, în special sub formă de suc, este descoperit de d-ul Joshihide Hagiwara, doctor în
medicină, absolvent al Universităţii Kumamoto din Japonia. Eficienţa sucului din plante verzi de orz în
terapia bolilor şi întreţinerea stării de sănătate, este rezultatul a 12 ani de cercetări intense privind
nutriţia omului, în verderea obţinerii unei noi surse de substanţe necesare întreţinerii sănătăţii,
restabilirii organismelor bolnave cât şi pentru împiedicarea îmbătrânirii celulelor. Prin compoziţia sa,
orzul verde este un aliment valoros, asigurând organismului enzime, vitamine, substanţe minerale,
precum şi alte elemente nutritive esenţiale.
Se extrage şi se păstrează în sticle, dar numai pentru 4 -5 zile, ţinut la rece. Se combină cu de
3 ori mai mult suc de mere sau apă. Se beau 3 pahare pe zi, cu înghiţituri mici şi rare, bine salivat,
cu 30 min înainte celor 3 mese principale. Nu se bea rece ci numai la temperatura camerei. Se poate
lua şi preventiv (pentru fortificarea organismului), câte 2 phare pe zi, seara şi dimineaţa, înainte de
masă, cu 30 min. Comparativ cu alte produse, orzul verde conţine:
- de peste 250 ori mai multă vitamina A decât salata;
- de peste 25 de ori mai mult Potasiu decât în banane;
- de peste 11 ori mai mult Calciu decât în lapte;
- de peste 11 ori mai mult Fier decât în ţelină;
- de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale;
- de peste 10 ori mai multă vitamina B1 decât în spanac;
- de peste 23 de ori mai multă biotină (factor din grupul vitaminelor B) decât în lapte.
Orzul verde este, până în prezent, cea mai bogată resursă de SOD* cunoscută. Această
substanţă ar putea alina suferinţele a milioane şi milioane de oameni bolnavi.
Consumând zilnic 3 pahare de suc (50 ml suc de orz verde şi 150 ml suc de mere sau apă),
bolnavii constată, în scurt timp, un efect remarcabil în ceea ce priveşte energia şi vitalitatea
organismului lor.
2080. SUC DE REVENT (rabarbăr)

Reventul este cunoscut în China de milenii (atât ca aliment cât şi ca medicament); se foloseşte
cu mult succes în tratamentul a peste 35 de boli. Se apreciază că în întreaga lume, există aprox. 60
soiuri ale acestei plante. Este indicată în temperaturi ridicate, boli ale aparatului digestiv, unele
afecţiuni ale sistemului imunitar, anemie, constipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronică,
dizenterii ş.a.
Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică.
Sucul extras din tije se foloseşte la ciorbe, salate, sosuri ş.a.
2081. SUC DE MORCOVI

Poate fi consumat în cantitate de 500 ml pe zi (sau chiar 3 - 4 l, în cazuri mai deosebite). Are ca
efect principal normalizarea întregului organism. Este bogat în vitamina A dar nu-i lipsesc nici
substanţele minerale sau alte vitamine (B, C, D, H, K) care ajută foarte mult la asimilare, la digestie,
stimulează pofta de mâncare şi menţinerea structurii osoase.
Pentru femeile însărcinate în ultimele luni, este foarte indicat să-l folosirea sucului de morcovi;
ajută la menţinerea dentiţiei într-o stare bună, evitarea infecţiilor de orice natură la naştere etc.
Sucul de morcovi este un solvent natural al formaţiunilor ulceroase şi canceroase, antiinfecţios,
ajută la eliminarea din organism a zaharurilor şi amidonului, întăritor al organismului, stimulator al
glandelor endocrine, catifelează epiderma, măreşte acuitatea vizuală şi împiedică, în general,
îmbolnăvirea organului vizual. Sucul de morcov este bogat în elemente alcaline, cum ar fi: Potasiu,
Sodiu, Magneziu, Fier, precum şi (în cantităţi mai mici) Plumb, Silicu, Clor.
2082. SUC DE SFECLĂ ROŞIE

Se administrează imediat ce a fost extras. Este unul din cele mai preţioase sucuri pentru
refacerea globulelor roşii, pentru tonifierea sângelui, în general.
Nu este indicat a se consuma prea mult (cel mult 500 ml pe zi, împărţit în trei). În caz contrar,
dă stări de ameţeală, vomă, greţuri (ca urmare a efectului de epurare rapidă a substanţelor toxice
din ficat). Pentru a se obţine rezultatele scontate, la început trebuie să se bea în combinaţie cu alte
sucuri (mere, morcovi, ţelină) mărind treptat cantitatea, până devine tolerată de organism.
2083. SUC DE SPANAC

Este cel mai important element pentru stomac, duoden, intestinul subţire şi gros. Este
274
consumat, ca atare, din timpuri străvechi. Spanacul crud este cel mai bun mijloc natural pentru
curăţirea şi regenerarea tractului digestiv. Consumat în cantitate de 500 ml zilnic, a vindecat adesea
cele mai grave constipaţii, în câteva zile sau săptămâni. Folosirea purgativelor sau laxativelor
anorganice duce la inactivitatea cronică a ţesuturilor, a muşchilor şi a nervilor intestinali. Folosirea
purgativelor saline are un efect diferit. Soluţia salină (trecând prin intestine) extrage mari cantităţi
de limfă acidă, resturile alimentare şi toxice din lichidul limfatic. Acest lichid trebuie înlocuit în corp
prin soluţii alcaline, organice, care să suplinească lipsa de apă din organism şi să alcalinizeze astfel
toxinele care rămân în intestine, ele fiind absorbite în circuitul limfatic, agravând starea care s-a
încercat a fi remediată.
Sucul de spanac, pe lângă acţiunea de purgaţie, ajută la vindecarea întregului tract intestinal.
Conţinutul mare de acid oxalic din spanac este cauza acţiunii laxative. Este un element deosebit de
important prin proprietatea de curăţire a intestinelor.
2084. SUC DE AGRIŞE

Agrişele sunt bogate în enzime, vitamine, minerale ş.a. Când sunt aproape coapte, din ele se
extrage un suc acrişor folosit în bucătăria fără foc, la acrit ciorbe, la salate, sosuri etc.
2085. SUC DE CORCODUŞE

Corcoduşele ajunse la maturitate sunt acrişoare. Sucul extras din ele este bogat în vitamina C
şi numeroase minerale. Amestecat cu apă distilată (după gust) este foarte bun răcăritor şi diuretic;
se acresc cu el diferite preparate, printre care şi ciorbele.
2086. SUC DE ŢELINĂ (rădăcină)

Valoarea principală a ţelinii crude constă în procentul ridicat de Sodiu organic pe care-l conţine,
ceea ce face ca în soluţie să fie stabilizat şi procentul de Calciu. Datorită acestui fapt, sucul de ţelină
este de mare valoare şi utilitate pentru persoanele care consumă cu predilecţie zaharuri şi
amidonoase.
Alimentele cu conţinut mare de Calciu, preparate termic, duc la transformarea acestuia în
Calciu anorganic care duce, la rândul lui, la o îmbătrânire prematură a organismului, dând naştere la
producerea artritelor, diabetului, hemoroizilor, litiazelor renale şi biliare. Combinaţia dintre sucul de
ţelină şi cel de morcov ajută în tratarea afecţiunilor sistemului nervos.
Ţelina are, de asemenea, un conţinut bogat în Magneziu şi Fier.
Împreună cu Calciul şi celelalte componente, sucul de ţelină ajută mult în procesul de fluidizare
al sângelui, împiedicând totodată declanşarea unor boli ca: astenie, reumatisme, hemoragii ş.a.
Toate preparatele din ţelină crudă, incluzând sucul, fortifică organismul, sporind vigoarea sexuală.
2087. SUC DE ŢELINĂ (frunze)

Sucul extras din frunzele verzi şi proaspete, este foarte alcalin şi, deci poate fi utilizat de cei ce
suferă de diabet, ca şi de cei cu boli ale tubului digestiv etc.
2088. SUC DIN COACĂZE AURII

Este recomandat în demineralizare, constipaţie, reumatism, gută, inflamaţii digestive şi
urinare, afecţiuni febrile ş.a. Se iau 100 - 300 ml, de 2 - 3 ori pe zi, dintre care, odată dimineaţa pe
nemâncate, simplu sau diluat cu apă.
Se mai foloseşte şi pentru acrit ciorbele.
2089. SUC DE COACĂZE ROŞII
Sucul extras la mixer, din fructele bine coapte, ajută în dispepsii, insuficienţa sucului gastric,
constipaţie, artritism, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţe şi
congestie hepatică, inflamaţii digetive, urinare ş.a.
Se consumă numai proaspăt extras, pur sau diluat cu apă (100 - 500 ml pe zi, de 3 - 4 ori). Se
foloseşte pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc.
2090. SUC DE COACĂZE NEGRE

Foarte bogat în vitamina C: 150 - 200 mg / 100 g fructe; cel mai bogat în această vitamină
dintre toate fructele. Mai conţine: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu,
acizi liberi (acid malic, emulsină, pectină), pigmenţi antacianici şi flavonici. Ajută în artritism, gută,
reumatism, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală, surmenaj. Se consumă sucul şi fructele, în
stare proaspătă sau conservate în miere, fortificând organismul. Cantităţile trebuie să fie moderate;
275
extracţia proaspătă se amestecă cu alte sucuri sau se diluează cu apă.
2091. SUC DE PORUMBELE

Conţine: vitamina C, enzime, minerale. Sucul obţinut se poate consuma în amestec cu apă,
fiind răcoritor, vitaminizant, diuretic, dar se foloseşte şi la acritul ciorbelor în bucătăria fătă foc.
2092. SUC DE CĂTINĂ

Cătina, supranumită şi "gerovital vegetal", este un fruct de culoare portocalie (când este ajuns
la maturitate). Perioada optimă de recoltare este între 20 august şi 20 septembrie. Sucul obţinut se
păstrează în sticle tubulare, bine închise, etichetate şi puse la loc răcoros, ferit de lumină.
Se utilizează mult în bucătăria fără foc, la diferite preparate; ajută organismul deoarece este
foarte bogat în enzime, vitamine, mierale ş.a. (Nu este indicat consumul produselor, în a căror
compoziţie se află cătină, după ora 14, deoarece este foarte excitantă, mai excitantă chiar decât
cafeaua naturală. Se poate consuma de către paznici, schimburile de noapte şi de către studenţii
care au mult de învăţat).
2093. SUC DE MĂCEŞE

Este un puternic vitaminizant. Măceşelee recoltează între 20 august şi 20 septembrie; se
pisează în piuă de lemn, cu pisălogul (atingerea cu Fier le distruge vitamina C). Bine mărunţite, se
pun în borcan de sticlă (la întuneric), se toarnă apă peste ele (1 kg de măceşe / 2 l apă), se lasă
acoperite 8 - 10 ore, după care se strecoară.
Sucul obţinut se foloseşte după necesitate, la diferite preparate culinare sau se bea ca atare
(îndulcit cu puţină miere).
2094. SUC DE ROŞII

Sucul exras din roşii bine coapte este un tonic foarte bun, bogat în enzime, vitamine, săruri
minerale, util în tratamentul bolilor de rinichi, vezică biliară ş.a.
Conservat proaspăt (imediat ce a fost extras) este un bun calmant al durerilor stomacale
(alcalinizant). În bucătăria fără foc este frecvent folosit, pentru prepararea ciorbelor şi a supelor -
creme, cărora le dă un gust delicios.
2095. SUC DE LUCERNĂ

Lucerna este foarte bogată în clorofilă. Pentru prepararea sucului se aleg numai frunzele tinere
şi vârfurile foarte proaspete şi bine spălate. Se dau la extractor, după care se îmbibă cu puţină apă
(250 - 300 ml / 1 kg de lucernă). Sucul rezultat, fiind prea concentrat, se utilizează în amestec cu suc
de morcovi. Este folosit în tratarea artritelor şi a bolilor coronariene. Datorită conţinutului bogat în
clorofilă, se foloseşte în combaterea tulburărilor respiratorii, infecţiilor pulmonare, stărilor astmatice
ş.a. Sucul de lucernă combinat cu suc de lăptucă (în părţi egale) se foloseşte în frecţii ale capului,
pentru menţinerea şi întărirea rădăcinii părului. O cură zilnică cu suc de lucernă, proaspăt extras, are
foarte multe utilităţi în menţinerea unui organism sănătos (500 ml suc de lucernă amestecat cu suc
de morcov).
2096. SUC DE CRESON

Cresonul proaspăt recoltat se introduce în mixer. Se utilizează de la 60 până la 150 g pe zi,
amestecat cu apă sau supă rece. Ajută în diabet, cancer, anemie, litiaze biliare, afecţiuni hepatice,
afecţiuni renale (retenţia urinei), litiaze urinare, reumatism, scorbut, tuberculoză, astenie ş.a.
2097. SUC DE ANGHINARE (tubercul)

Din 4 kg tuberculi de anghinare date la extractor, se obţin aprox. 1.5 l suc. Este bogat în
elemente minerale alcaline, în special Potasiu, care reprezintă peste 50 % din totalul celorlalte
elemente minerale. Această legumă consumată în stare crudă (netratată termic), conţine enzime şi o
mare cantitate de substanţă asemănătoare insulinei, care, în substanţă, este asemănătoare
amidonului şi este transformată în levuloză.
Este de mare folos în diabet. Se poate consuma simplu sau în combinaţie cu suc de morcovi.
2098. SUC DE LĂPTUCĂ (salată)

Lăptuca are multe calităţi esenţiale pentru organismul uman, prin conţinutul bogat în Fier şi
Magneziu. Datorită Fierului pe care îl conţine, sucul de lăptucă ajută la asimilare de către ficat şi
276
splină, acestea la rândul lor introducându-l în compoziţia sângelui. Magneziul ajută foarte mult la
vitalizarea ţesutului muscular, a sistemului nervos şi a creierului, la menţinerea fluidităţii sanvine şi a
altor funcţii, fără de care metabolismul nu ar fi normal.
Dacă se adaugă suc de morcovi şi de lucernă, ajută la menţinerea acuităţii vizuale. Se extrage
numai din frunze proaspăt recoltate, intense la culoare şi bogate în clorofilă (crescute la soare).
Acest suc se utilizează cu precădere în tulburările sistemului respirator şi tulburările psihice;
este, totodată, un foarte bun diuretic.
2099. SUC DE PĂSTÂRNAC

Are un conţinut scăzut în Calciu şi Sodiu, în schimb este bogat în Potasiu, Fosfor, Siliciu şi Clor.
Datorită conţinutului scăzut în Calciu şi Sodiu este redusă valoarea nutritivă, situându-se în rândul
sucurilor curative. De mare utilitate în corectarea fragilităţii unghiilor, a sistemului bronhopulmonar,
cât şi pentru cei caresuferă de tulburări ale sistemului nervos. Este bine să se ştie că păstârnacul din
flora spontană ca şi cel crescut în terenuri îngrăşate cu substanţe chimice, nu se poate consuma în
alimentaţie, fiind nociv.
2100. SUC DE PĂTRUNJEL

Este unul dintre cele mai tari sucuri; de aceea, trebuie consumat în cantităţi mici, combinat cu
o cantitate mai mare de suc de morovi, ţelină, lăptucă, spanac; la 50 ml suc de pătrunjel, se daugă
200 - 250 ml suc din produsele enumerate mai sus. Sucul de pătrunjel are proprietăţi esenţiale în
metabolismul oxigenului şi menţinerea funcţionării normale a glandelor suprarenale şi a tiroidei.
Element excelent pentru tratarea căilor genito - urinare (tratarea litiazelor biliare şi renale). Este
eficient în tratarea bolilor pentru ochi, dar cu moderaţie. Folosit în cantităţi mari poate provoca
tulburări ale sistemului nervos. Sucul de pătrunjel în combinaţie cu cel de morcov şi castraveţi este
de mare utilitate în tratarea tulburărilor menstruale.
2101. SUC DIN PĂSTĂI VERZI DE FASOLE

Păstăile de faslole verde din care se extrage sucul nu trebuie să aibă bobii formaţi, deoarece
aceştia au o oarecare toxicitate. Este sucul cel mai eficient în tratarea diabetului. Diabetul este o
boală produsă de consumul exagerat de zaharuri şi amidon concentrat, agravat apoi de consumul
mare de carne. Nu este o boală ereditară, este pricinuită de obiceiul de a mânca în mod execesiv
alimente nocive. Alimentarea copiilor cu făinoase şi cereale, pregătite termic, împreună cu lapte fiert
sau pulveriza,t este factorul incipient favorizant al apariţiei diabetului.
Insulina este o substanţă furnizată de pancreas care permite organismului să asimileze
zaharurile naturale sub formă de combustibil, pentru producerea energiei necesare activităţii
acestuia. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că supa şi ciorba de fasole verde ca
şi varza de Bruxelles (preparate la rece), conţin elemente care furnizează ingredientele necesare
insulinei naturale produse de pancreas.
Diabeticii trebuie să elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc de
fasole verde amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi varză de Bruxelles, câte 1 l pe zi, alături de
spălături ale intestinului gros.
2102. SUC DE MERE

Unul din cele mai apreciate sucuri, de către toate vârstele şi pentru toate gusturile. Este tonic
muscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc; de
asemeni, combinat cu unele sucuri (mai puţin plăcute la gust) dă acestora o aromă deosebită,
făcându-le uşor de ingerat.
2103. SUC DE CASTRAVEŢI

Este un excelent diuretic; ajută în tratarea multor afecţiuni ale organismului. Sucul de
castraveţi amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi spanac ajută la creşterea podoabei capilare (a
părului), tratarea reumatismului.
Dacă i se adaugă şi suc de sfeclă roşie ajută la primenirea sângelui. Poate fi, de asemenea,
folosit în afecţiuni ale sângelui, ale gingiilor, ale unghiilor etc.
IX . Tincturi
2104. TINCTURĂ DE PROPOLIS
Zece grame propolis bine mărunţit şi curăţat de impurităţi se pun într-o sticluţă potrivită ca
277
mărime şi se toarnă peste el 50 ml alcool de cca. 98o (nu se ţine la lumină). Se agită zilnic de 2 - 3
ori. După 10 zile se strecoară prin tifon.
Pentru o mai bună valorificare a propolisului (după ce s-a strecurat) se pun din nou 50 ml
alcool de 98o, procedând la fel ca prima dată. Iese o tinctură ceva mai slabă ca prima, dar destul de
bună pentru folosire.
2105. TINCTURĂ DIN MUGURI DE PLOP NEGRU

Mugurii de plop negru se recoltează între 25 februarie şi 25 martie. Bine uscaţi, se transformă
în pulbere fină. Treizeci grame pulbere se pun într-o sticluţă, pete ea se toarnă 100 ml alcool de 98o.
În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Are aceleaşi substanţe şi aceeaşi aromă ca
propolisul de stup.
2106. TINCTURĂ MIRACULOASĂ I

Ingrediente: 350 g orz verde (tije proaspete), 250 g aloe (frunze proaspete), 250 g gălbenele
(flori proaspete), 15 g scorţişoară pisată, 15 g boabe de ienupăr pisat, turta babei mărunţită,
angelică (rădăcină pisată), 15 g genţiană (rădăcină mărunţită), 100 g fenicul sau anason măcinat, 15
g troscot mărunţit, 250 frunze şi flori proaspete de tătăneasă, 15 g coajă de salcie pisată, 250 g
podbal (frunze proaspete), 250 g frasin (frunze proaspete), 15 g răşină de brad, pisată.
Produsele proaspete se pun într-un borcan după ce au fost bine spălate şi tăiate mărunt (orzul
se recoltează când are înălţimea de 20 - 30 cm, înainte de a-i da spicul; aloea trebuie să aibă între 3
- 5 ani şi trebuie să fie neudată 5 zile înainte de recoltare; frunzele şi florile de tătăneasă trebuie să
fie 75 % înflorite). Se toarnă peste ele ţuică de secară, 5 - 6 cm deasupra lor. Se leagă strâns gura
borcanului; se înfăşoară în hârtie de culoare închisă (ca să nu le atingă lumina) şi se lasă la macerat
15 zile, având grijă ca zilnic borcanul să fie agitat (dimineaţa şi seara). Se strecoară prin tifon, se
toarnă în sticle de culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcotoros
şi ferit de lumină. Această tinctură este un adevărat miracol.
Ajută în numeroase boli şi se poate folosi cu mult succes ca adaos în creme, sucuri, torturi,
rulade etc
2107. TINCTURĂ MIRACULOASĂ II

Ingrediente: 350 g tije de orz verde, 250 g gălbenele (flori proaspete), 250 g tătăneasă (frunze
şi flori proaspete), 350 g miere polifloră (facultativ).
Se procedează ca la reţeta precedentă. Se strecoară şi se adaugă miere (după dorinţă). Ajută
(ca un miracol) în toate bolile de stomac şi în afecţiunile căilor respiratorii; sepoate folosi în
alimentaţie, ca adaos la diferite creme, băuturi, torturi etc.
Cure terapeutice
2108. CURA CU GRÂU GERMINAT
Grâul germinat (v. 2022) poate fi folosit cu rezultate foarte bune în toate stările de
demineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare ş.a.
Pentru copii, se prescrie zilnic 1 linguriţă de grâu încolţit. Adulţii pot consuma 3 linguriţe pe zi,
înainte de masă cu 30 min. Grâul germinat trebuie bine mestecat (de "100" de ori) şi abundent
salivat. Cura nu trebuie să depăşească 20 de zile, cu pauză de 3 luni.
2109. CURA CU BOABE DE IENUPĂR

Boabele folosite în cură trebuie să fie din ultima recoltă. Durata acesteia este de 23 de zile. Se
folosesc 213 boabe. În prima zi se iau 4, în a doua 5 iar apoi se creşte zilnic doza, cu câte 1 boabă,
până în cea de-a 12 - zi când se iau 15 boabe. Din a 13 -a zi se scade cu câte 1 boabă zilnic, până se
ajunge la 4 boabe în a 23 - a zi. Boabele de ienupăr trebuie mărunţite bine în gură, mestecate
îndelung şi salivate abundent. Ajută în numeoase afecţiuni, printre care: migrene, boli
gastrointestinale, dischinezii biliare, infecţii pulmonare, dereglări hormonale ş.a.
2110. CURA CU POLEN DE ALBINE

Este indicată în nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer. Se iau 3 - 4 linguriţe dimineaţa şi la
prânz, înainte de mese. Se poate lua ca atare sau în amestec cu miere. E bine ca această cură să
dureze timp de 30 de zile (cu pauză de 3 luni). Se poate repeta de 2 - 3 ori pe an sau mai mult.
278
2111. CURA CU LĂPTIŞOR DE MATCĂ ÎN MIERE DE ALBINE
Este indicată numai la bărbaţi. Se ia 1 linguriţă din acest amestec dimineaţa, sub limbă, pe
nemâncate. Indicată în boli de nervi. Nu se foloseşte niciodată în cancer, diabet, dereglări hormonale
şi în nici un caz la femei.
2112. CURA CU ALOE

Ingrediente: 1 kg de miere polifloră, 20 g propolis fin mărunţit, 750 g frunze de aloe mărunţite
fin (planta trebuie să aibă vârsta între 3 - 5 ani şi înainte de recoltare să nu fie udată). Toate cele 3
produse se pun în borcan de sticlă de mărime potrivită; se amestecă bine, se leagă apoi strâns gura
borcanului şi se lasă la rece şi întuneric 5 zile (agitând zilnic); se administrează astfel: în primele 5
zile se ia câte 1 linguriţă dimineaţa şi la prânz, cu 2 ore înainte de masă; în rest câte 1 lingură
dimineaţa şi înainte de prânz, cu 2 ore înainte de masă. Durata tratamentului este de 21 - 60 zile; se
poate repeta a doua oară, după o pauză de 7 zile.
Este eficientă în numeroase afecţiuni, printre care: gripă, viroză respiratorie, anorexie, cefalee,
faringomigdalite, astm bronşic, reumatism, paralizii, infecţii cronice ale pielii, neuroastenii, ulcere
gastrice, cancere, TBC pulmonar şi altele. Aloea este contraindicată în sarcină şi dereglări
hormonale.
2113. CURA CU ULEI

Odată pe zi, înainte de micul dejun, se ia 1 lingură cu ulei de floarea - soarelui (se poate crea
un amestec cu ulei de soia) şi se clăteşte gura timp de 20 min; se aruncă şi se clăteşte din nou cu
ceai de coada - şoricelului, gălbenele, salvie, pentru îndepărtarea toxinelor. Înainte de a se lua uleiul
în gură este necesar să se cureţe nasul, cavitatea bucală şi faringele, cu apă sărată (1 linguriţă la
500 ml apă călduţă) pentru a se evita drenarea secreţiilor nazale în cavitatea bucală şi faringe în
timpul exerciţiului.
Se fac aspiraţii nazale şi gargară profundă cu apă sărată, timp de 10 min.
2114. CURA CU SUCURI ŞI CRUDITĂŢI NECESARE PENTRU O ZI

Ingrediente: 500 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ţelină, 150 ml suc de varză albă dulce, 50
ml suc de castraveţi, 90 ml suc de păstârnac (rădăcină), 60 ml suc de pătrunjel (rădăcină), 30 ml suc
de gulie, 30 ml suc de lăptucă (salată), 50 ml suc de sfeclă roşie, 250 ml suc de mere, 30 ml suc de
cartofi.
De reţinut !
_ sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte sucuri; se bea imediat ce a fost extras (nu se
păstrează la frigider) singur sau amestecat numai cu suc de morcovi;
_ sucul de mere se bea numai între mese (ex. ora 10 şi 16);
_ sucul de cartofi se bea imediat ce a fost extras, amestecat cu celelalte;
_ în boala "Hodkin" şi leucemie se poate mări cantitatea de suc de sfeclă roşie, ajungându-se
treptat până la 450 ml pe zi;
_ pentru boli de ochi se poate adăuga suc de andive, 90 ml pe zi;
_ pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din numerele 1, 2, 3 şi 4;
_ pentru bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţelină până la 250 - 300 ml pe zi;
_ atenţie mărită _ pentru bolnavii cu metastază şi dureri mari se vor folosi numai sucurile care
vor fi tolerate;
_ sucurile se beau cu înghiţituri rare şi bine salivate, numai înainte de masă;
_ nu se păstrează de la o zi la alta;
_ se consumă numai proaspăt extrase;
_ la copii (între 6 - 14 ani) se administrează 1/2 din doza adultului, iar la copii mici (sub 6 ani),
1/4 din doza adultului;
_ această cură durează 2 luni;
2115. CURA CU SUC DE ORZ VERDE

Când orzul ajunge la înălţimea de 15 - 20 cm (înainte de a-i da spicul) se spală bine, se taie
mărunt şi, îmbibat cu puţină apă, se dă la centrifugă. Ce se depune pe sita extractorului se înmoaie
cu puţină apă şi se dă din nou la centrifugă. Se obţine un suc de culoare verde închis, cu gust uşor
amărui, care are marele avantaj că se poate păstra (pus în sticle) la rece 4 - 5 zile.
Pentru consum se iau 50 ml concentrat, se diluează cu 150 ml apă (o parte la trei părţi) şi se
bea (la temperatura camerei) cu înghiţituri rare, bine salivate. În cazul unei afecţiuni, bolnavul va lua
279
cât o porţie de 3 ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, cu 30 min înainte de masă. Se poate lua şi
preventiv. Ajută în peste 75 de boli. Se pot face cure de câte 30 de zile, cu pauze de 5 - 6 luni.
2116. CURA CU ARGILĂ

Argila este eficace în foarte multe şi variate boli. Se foloseşte atât extern (sub formă de
cataplasme) cât şi intern sub formă de cure. Se ia în amestec cu apă, pe cale bucală, sau se face
gargară, clisme etc. În ceea ce priveşte cura internă, se recomandă să se bea câte 1 linguriţă de
argilă, bine amestecată cu 1/2 pahar cu apă, pe nemâncate; dimineaţa, la prânz şi seara.
Se recomandă în colite cronice, gastrite hiperacide, dischinezii intestinale, rectocolită
hemoragică etc. Rezultatele remarcabile obţinute în urma tratamentului cu argilă, au justificat
curiozitatea în rândul celor care se ocupă cu medicina naturistă, deoarece s-a constatat vindecarea
unor boli grave, reumatismul, bolile de stomac ş.a.
2117. CURA CU CEAI DE VÂSC

Se prepară numai la rece: 1 linguriţă plină de plantă fin mărunţită se înmoaie cu 250 ml apă
rece, se amestecă bine, se acoperă şi se lasă să stea la macerat 12 ore, după care se încălzeşte
puţin (numai până la 38o C), apoi se strecoară prin tifon. În cazul că este nevoie de o cantitate mai
mare de ceai pe zi, se păstrează în termos spălat cu apă fierbinte. Cel mai valoros vâsc este cel
crescut pe măr şi păr.
Favorizează vindecarea dereglărilor metabolice (în special a tulburărilor cronice de
metabolism); trebuie să se bea ceai de vâsc în mod regulat, timp de 6 luni. Este excepţional pentru
dezechilibrul hormonal. În acest caz se vor lua 2 căni de ceai pe zi (una dimineaţa şi alta seara); un
excelent remediu pentru arterioscleroză ca şi pentru infarct. După un infarct, se beau 3 căni pe zi,
timp de 6 săptămâni, 2 căni timp de 3 săptămâni şi apoi 1 cană timp de 2 săptămâni.
Se administrează câte 1/2 cană dimineaţa, la prânz şi seara. Deoarece are substanţe active
care normalizează întregul sistem circulator, duce la scăderea valorilor tensionale mari şi
normalizează valorile tensionale mici. În general, ceaiul de vâsc e bine să se bea timp de 6
săptămâni, aşa cum s-a spus mai sus. Pentru a menţine o sănătate deplină este bine să se continue
cura (câte 1 cană) dimineaţa timp de 1 an. Femeile ar trebui să bea ceai de vâsc în cazul tulburărilor
menstruale (în special în menstruaţiile abundente şi tulburările de climax).
Ceaiul (1 cană) se poate înlocui cu pulbere de vâsc (care se prepară din 7 în 7 zile ca să fie
eficientă). Se poate lua 1 vârf de cuţit pulbere, înlocuind 1 cană de ceai.
2118. CURA CU SUC DE CARTOFI CRUZI

Este de neînlocuit în gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatopatii, litiază biliară,
constipaţie, hemoroizi, glicozurie, diabet florid, scorbut. Sucul se bea numai proaspăt extras (ca să
nu se oxideze); 100 de ml de 3 ori pe zi, o cură de 30 de zile, în ulcere gastroduodenale şi în diabet;
pentru celelalte afecţiuni se adaugă suc de morcovi, de cătină sau de lămâie, din care se foloseşte
odată sau de două ori pe zi.
2119. CURA CU FRUNZE DE PĂPĂDIE

Păpădia se recomandă în toate bolile, în dezechilibrul glandular. Sub formă de ceai ajută în
obezitate, boli de ficat mărind secreţia biliară, normalizează circulaţia sângelui, măreşte pofta de
mâncare la adolescenţi, are acţiune diuretică sporind cantitatea de urină în 24 de ore; de asemenea,
în exeme şi alte boli de piele, în gută, reumatism şi arterioscleroză. O cură cu salată de păpădie
(frunze, rădăcini, tije, boboci, flori), timp de 5 săptămâni, este foarte binevenită.
2120. CURA CU AGRIŞE

În scopuri medicale se foloseşte fructul bine copt care conţine pectine, acizi (malic, citric,
tartric), vitamina C (25 - 35 mg la suta de grame), A, B1, B2, P, săruri minerale (Sodiu Calciu, Fosfor,
Fier, Potasiu, 230 mg la suta de grame) enzime etc.
Este laxativ, diuretic şi antigutos. Cura de dezintoxicare, cu până la 1 kg de fructe pe zi (1 zi pe
săptămână sau 3 zile consecutiv), este bună pentru pletoră, hipertensiune şi obezitate. În ziua când
se consumă agrişele nu se mai recomandă altceva. În loc de fructe se poate consuma sucul extras
din ele.
2121. CURA CU CIREŞE

Cireşele conţin vitamine (A, B1, C), minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu, Potasiu),
280
oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză (asimilabilă de către diabetici). Fructul
este diuretic, antidiareic, antiinflamator, remineralizant, sedativ nervos, depurativ şi laxativ. Se
recomandă în gută, reumatism, litiaze urinare, obezitate, pletoră, arterioscleroză, diaree, cistite,
pielite, pielonefrite, afecţiuni ale cardului, hipertensiune, constipaţie, hepatopatie, prevenirea
îmbătrânirii.
2122. CURA CU STRUGURI

Strugurele are o valoare calorică de peste 900 de cal la 1 kg.
Este un aliment -medicament foarte indicat, compoziţia şi proprietăţile sale recomandându-l ca
stimulent şi descongestionant hepatic, diuretic, laxativ, colagog şi foarte digestiv. Indicat în anemie,
convalescenţe, demineralizare, surmenaj, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră, obezitate,
edeme, tulburări digestive, constipaţie, enterită, dermatoze, îngrijirea tenului. Se recomandă fructul
recoltat şi bine copt, în cură de 1 - 2 kg pe zi sau 700 - 1.5 l suc.
2123. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢI

Castravetele conţine apă, aproximativ 95 % enzime, vitaminele A, B, C, săruri (Calciu, Fier,
Fosfor, Sodiu, Potasiu). Este răcoritor - în stările subfebrile; depurativ şi diuretic - în gută, dizolvant al
acidului uric şi uraţilor în afecţiunile renale, calculoză renală, uşor hipnotic. Pentru toate cazurile mai
sus menţionate, sucul de castraveţi se ia în cantităţi de 300 - 500 ml zilnic împărţit în 3 părţi egale,
înainte de masă cu 30 min.
2124. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢI (combinat)

Ingrediente: 200 ml suc de castraveţi, 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ridiche neagră, 10
g miere polifloră. Este considerat cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari. Se recomandă în
cure de câte 21 de zile, câte 500 ml zilnic, împărţit în 3 părţi egale, cu regim natural, fără proteine
animale.
2125. CURA CU COACĂZE NEGRE

Fructul este cel mai bogat în vitamina C (250 mg la suta de grame). De asemeni, în săruri de
Potasiu (872 mg la suta de grame), Magneziu, Calciu, enzime, vitamine (A, B1, B2), săruri de Sodiu,
Fier, Fosfor şi Clor. Se foloseşte în cure de dezintoxicare şi reîncărcare, 3 zile din săptămână, cca.
500 - 1000 ml suc de fructe pe zi, cu adaos de puţină miere. Se poate folosi şi sub formă de suc,
îndoit cu apă.
Are efect tonic general (creşte rezistenţa organismului la infecţii, stimulează sistemul
hematopoetic); de asemenea, indicat în anemii, depurativ în reumatism cronic şi degenerativ, gută,
arterioscleroză, creşterea acuităţii vizuale; este diuretic (creşte eliminarea acidului uric), sudorific în
afecţiunile febrile, pectoral (tuse, angine, laringite).
2126. CURA CU COACĂZE ROŞII

Coacăzele conţin apă, materii azotate, materii grase, materii extractive (zahăr, celuloză,
cenuşi, enzime, vitamina C), acizi (malic, citric, tartric). Consumate înainte de masă sporesc
apetitul.Coacăza ste diuretică, depurativă, răcoritoare, laxativă, hemostatică. Cura este indicat în
afecţiuni febrile, inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţie, pletoră (surplus),
artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, pecinigini, insuficienţe şi congestie hepatică,
icter, inflamaţii diverse şi urinare. Se pot folosi fructele bine coapte (ca atare) sau sub formă de suc
îndoit cu apă, 100 - 500 ml pe zi, împărţit în 3 părţi egale, înaintea celor 3 mese cu 30 min.
2127. CURA CU SUC DE DOVLEAC

Pulpa de dovleac conţine vitamine (mai cu seamă vitamina A), săruri minerale, hidraţi de
Carbon, protide. Seminţele conţin ulei (35 %), fitosterine, lecitină şi rezine şi enzime cu proprietăţi
antihelmintice. Indicaţii în dispepsie şi constipaţie, insuficienţe renale şi infecţii urinare, hemoroizi,
enterite, dizenterie, insomnii, afecţiuni cardiace, diabet, contra teniei şi ascarizilor. Ca laxativ, se
foloseşte sucul extras din pulpa de dovleac, câte 1 pahar, dimineaţa, pe nemâncate.
2128. CURA CU MERE PROASPETE

Merele (de toate varietăţile) sunt recomandate ca aliment - medicament deoarece au calităţi
deosebite. Fructul se foloseşte în întregime (miezul, coaja şi seminţele); din ele se extrage lapte
vegetal. Conţine: apă, zaharuri reducătoare, zaharoze, celuloze, pentason, lignină, acizi liberi,
281
pectine, materii grase, protide, săruri (de Potasiu, Sodiu, Siliciu, Calciu, Clor), acid fosforic, Fier,
Magneziu, Brom, alumină, arsenic, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A, îndeosebi în coajă) şi multe
altele.
Valoarea calorică diferă de la o specie la alta (80 - 124 cal la 100 g). În primul rând, mărul este
hrana creierului. Este tonic muscular, al sistemului nervos, diuretic, uricoletic, depurativ,
antireumatismal, răcoritor, hipocolesteroleniant, antiseptic, intestinal, gastric, stimulent şi congestiv
hepatic, laxativ. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, surmenaj, convalescenţă, graviditate,
demineralizaze, sedentarism, obezitate, diabet, reumatism, gută, litiază urinară, diaree şi
constipaţie, inflamaţii intestinale (colibaciloză), ulcer gastric, gastrită, stări febrile, hepatopatii,
insomnie, nervozitate, cefalee, boli cardio - vasculare, diuretic. Cura de mere proaspete este foarte
binevenită în afecţiunile mai sus menţionate. Sucul extras din mere este, de asemeni ,de mare folos
pentru organism. Consumul zilnic, a cel puţin 300 g mere proaspete (dimineaţa pe nemâncate cu
cca 30 min înainte de micul dejun) contribuie mult la întărirea organismului şi la prevenirea
infecţiilor de tot felul, mai cu seamă ale aparatului respirator, pe timpul iernii şi primăverii, datorită
însuşirii de a se păstra în jur de 8 luni de la recoltare.
Merele şi micile preparate ale acestora (după ultimile cercetări ale celor mai mari nutriţionişti
din lume) nu se consumă ca desert ci numai înainte de masa propriu zisă cu (30 min) sau dimineaţa,
pe nemâncate. Fierte, prăjite sau coapte în cuptor, sunt moarte şi încarcă organismul cu balast, care
se adaugă la greutatea coroprală.
2129. CURA DE PERE

Perele conţin: apă, zahăr, levuloză, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, taniu, grăsimi,
vitaminele (A, B1, B2, PP, C), enzime, Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf, Potasiu, Clor, Zinc, Cupru,
Fier, Mangan, Iod, Arsenic. Indicaţii: diuretic şi uricolitic, depurativ (litiază urică, reumatism cronic
degenerativ, gută), profilaxia infecţiei urinare recidivante, astringent în diareele uşoare, permis
diabeticilor (cu excepţia perelor Bergamote). Se consumă fructul ca atare dar numai înainte de mese
cu 30 min în cantităţi de 1 - 1.5 kg zilnic (fiind şi o bună sursă de vitamine şi enzime pe timpul iernii,
alături de alte fructe). Sucul extras se bea (2 - 3 pahare pe zi) tot înainte de mese, luat cu înghiţituri
mici, bine salivat; este indicat în amestec cu toate sucurile din fructe, după gust. Nu se amestecă cu
nici un suc de legume sau zarzavaturi, deoarece produce fermentaţie în stomac. Ajută în toate
afecţiunile notate mai sus.
2130. CURA CU SUC DE ROŞII

Roşiile sunt foarte bogate în vitamine, enzime, minerale ş.a; sunt de un real folos organismului,
consumate numai în stare proapătă, nefierte şi neprăjite. Preparate termic produc mult acid în corp,
dând naştere la diferite maladii. Roşiile şi sucul extras din ele ajută la vindecarea a numeroase boli
ca: reumatism, arterioscleroză, litiază urinară şi biliară ş.a. Roşiile au foarte multe întrebuinţări în
Cura cu suc de roşii se face timp de 25 - 30 de zile, zilnic 300 ml, împărţitţi în 3, înaintea celor
3 mese, cu 30 de min. Cine doreşte poate amesteca suc de ţelină (un puternic reconstituent), cu
condiţia să se consume numai proaspăt extras.
2131. CURA CU PEPENE GALBEN

Pepenele galben conţine: apă, enzime, vitamine (A, B, C), oligoelemente ş.a.
Are proprietăţi diuretice, laxative, este răcoritor şi regenerator al ţesuturilor, indicat în oligurii,
constipaţii, gută, reumatism şi îngrijirea tenului.
Contraindicat suferinzilor de diabet, enterite şi dispepsii. Pepenele galben, ca şi cel verde, este
recomandat în obezitate, pletoră, litiază (este indicată organizarea unor zile în care să se consume
numai pepene). Atât suferinzii şi cât şi cei sănătoşi trebuie să beneficieze de cura de pepeni, timp de
2 - 3 săptămâni, pentru a-şi curăţa organismul de toxine. Se consumă numai înaintea celor 3 mese
(30 de min).
2132. CURA CU PRUNE PROASPETE

Pruna este bogată în vitamina A, B şi C (în cantităţi mai reduse), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu,
Potasiu, Sodiu, Mangan, apă, zahăr hidraţi de Carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză. Indicaţii:
astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţie, intoxicaţii alimentare,
hepatism, temperamente bilioase.
Se consumă fructele dimineaţa pe nemâncate şi înaintea meselor (30 min). Sucul de prune
282
este mai eficient (1 pahar înaintea celor 3 mese). Cura de prune (3 zile pe săptămână), ajută în
arterioscleroză, obezitate, hipotensiune, reumatism.
2133. CURA CU SUC DE MORCOVI ŞI ALTE RĂDĂCINOASE

Un suc bogat în enzime, vitamine, minerale şi altele se obţine din: 200 g suc de morcovi, 50 g
suc de păstârnac şi pătrunjel, 30 g suc de cartofi, 30 g suc de ridichi, 25 g miere polifloră.
Se bea dimineaţa pe nemâncate, cu înghiţituri rare, abundent salivat, pe parcursul a două ore.
Această cură durează 21 de zile. Ajută la revitalizarea întregului organism.
2134. CURA CU SUC DE RIDICHI

Ridichea conţine rafanol (esenţă sulfurată), Potasiu (în cantitate mare), Iod, Magneziu, Sulf,
vitaminele (A, B, C, D). Este indicată în litiază biliară, dischinezii, colecistite cronice, afecţiuni
pulmonare, bronşite cronice, astm bronşic, reumatism degenerativ, gută, alergii. Se foloseşte sub
formă de salată simplă sau în amestec cu morcov, ţelină, ceapă, praz ş.a. Sucul de ridiche neagră se
poate obţine la storcătorul electric; în lipsa acestuia, se rade ridichea, se pun straturi alternative de
miere şi ridichi, se acoperă şi se lasă la rece 24 de ore; se stoarce prin tifon. Se consumă câte 4 - 5
linguri înainte de mese. Foarte bune indicaţii pentru calmarea tusei (chiar în cazuri de tuse
refractară). La copii acest suc are şi efecte fortifiante, ajută mult în stările de oboseală.
Suc de ridichi, (50 - 200 ml pe zi), stors la mixer şi combinat cu suc de morcovi, păstârnac şi
pătrunjel, ajută în toate afecţiunile hepatobiliare sau în cazul drenajului biliar. Ridichile de lună au
proprietăţi asemănătoare, mai puţin intense; e bine să fie consumate în salate sau alte preparate la
rece, cu tot cu frunzele lor. Se pot transforma în suc obţinut la storcătorul electric.
2135. CURA CU SUC DE SFECLĂ ROŞIE

Sfecla roşie conţine hidraţi de carbon (zaharuri în cantitate mare), acizi aminaţi (betaină,
asparagină, glutamină), vitamine (A, B, C, PP), oligoelemente (Magneziu, Fosfor, Potasiu, Fier, Brom,
Zinc, Rubidiu, Celsiu). Sfecla roşie are un conţinut mai mare de Potasiu decât drojdia de bere. Este
indicată în procesul de demineralizare, anemii, nevrite, tuberculoză, hipertensiune, viroze, afecţiuni
renale, litiază, diateză urică.
Sucul proaspăt extras se poate lua şi preventiv (de la 50 ml până la 500 ml pe zi), în
combinaţie cu suc de morcovi, în hipertensiune, în timpul sau după repaosul alimentar; 150 ml suc
de sfeclă amestecat cu 250 ml suc de morcovi şi 200 ml suc de castraveţi ajută în afecţiunile renale,
litiaze şi diateze urice. Este contraindicat diabeticilor.
2136. CURA CU SPANAC

Spanacul este unul din cele mai bogate verdeţuri în săruri minerale ( în 100 g spanac se găsesc
510 mg Sodiu, 375 mg Potasiu, 49 mg Calciu, 37 ml Fosfor şi Magneziu, 29 mg Sulf, 0.60 mg
Mangan, 0.45 mg Zinc, 0.12 mg Cupru, Iod, Arsenic), vitaminele (A, B1, B2, B12, C), acid folic,
clorofilă, spinacină (arginină, lisină), mucilagii, glucide, protide, lipide.
Este indicat în anemii, convalescenţe, creştere, astenie fizică şi nervoasă, renescenţe,
constipaţii. Se folosesc frunzele crude, în salate, cu suc de cătină sau de lămâie. Sucul se poate
combina: 90 ml suc de spanac cu 130 ml suc de morcovi din care se bea un pahar în fiecare
dimineaţă, în depresiunile fizice şi nervoase.
Spanacul este contraindicat în hepatism, reumatism, artritism, inflamaţii gastrice sau
intestinale (din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu). Nici într-un caz nu se consumă spanac fiert,
fiind foarte dăunător organismului, deoarece creşte oxaluria şi oxalemia; spanacul crud nu are acest
efect. Reţineţi! Spanacul se mănâncă numai crud.
2137. CURA CU SPARANGHEL

Conţine glucide, lipide, protide, celuloză, enzime, vitamine (A, B1, B2, C), Mangan, Fosfor, Fier,
Potasiu, Calciu, Cupru, Brom, Iod, asparagină, metilmercaptan (care dă urinei mirosul ei
caracteristic). Este indicat în litiază urinară, gută, bronşită artritism, reumatism, astenie fizică şi
intelectuală, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţă hepatică şi renală, vâscozitate
sangvină, palpitaţii, diabet, hematoze. Se foloseşte numai în stare crudă şi sub formă de suc, în
curele de primăvară, pentru înlăturarea bolilor mai sus amintite. Este contraindicat persoanelor care
suferă de cistită, reumatism articular, litiaze renale. Totuşi, este permis în anumite cazuri, în cantităţi
moderate.
283
2138. CURA CU SUC DE ŢELINĂ
Conţine enzime, vitamine (A, B, C), minerale (Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu,
Potasiu, Calciu, Fosfor), anhidridă sedanoică, calină, tirozină, acid glutanic etc. Este indicată în
inapetenţă şi digestii lente, astenie psihicofizică şi sexuală, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiuni
pulmonare, traheobronşite cronice, nervozitate, demineralizare, hepatism, icter, obezitate. Se
foloseşte ca aperitiv înaintea meselor, crudă, simplă sau în amestec cu alte rădăcininoase, cu mere
rase etc. Sucul extras din ţelină se foloseşte în cură de câte 15 - 20 de zile (150 ml înainte de mese).
2139. CURA CU SUC DE VARZĂ

Varza conţine protide, glucide, lipide, minerale (Fosfor, calciu, Fier), enzime, vitaminele (A, C,
B1, B2, PP, provitamina A,) ş.a. Sucul de varză proapăt extras este indicat (1 - 2 pahare pe zi în
anemie), demineralizare, ascită, litiază urinară, diabet, gripă, rahitism, scorbut, renesecenţă -
îmbătrânire. Două pahare de suc pe zi, între mese, sunt indicate în vindecarea ulcerului gastric,
afonie; se administrează sub formă gargară sau ingerat, suc de varză îndulcit cu puţină miere.
2140. CURA CU SUC DE ZMEURĂ

Conţine tamin, vitamina C, enzime şi substanţe de natură flavonoidică.
Se poate consuma şi fructul. Proprietăţi: astringent, dezinfectant, micşorează aciditatea
gastrică, diaree, gastrite hiperacide, pirozis - senzaţia de arsură în stomac, alte afecţiuni ale
aparatului degestiv. Se urmează o cură de 15 - 20 zile cu suc de zmeură simplu sau în amestecu cu
frăguţe, afine, căpşuni (mult mai eficient).
2141. CURA CU SUC DE MURE

Murele conţin tanin, flavonoide, acizi (malic, lactoezocitric, succinic, oxalic etc), enzime,
vitaminele (A, B, C şi D), inozitol etc. Fructele folosite în stare proaspătă sunt considerate un bun
întăritor al organismului, uşor laxativ, în special la copii. De asemenea, indicat în diaree, meno -
metroragii, afecţiuni pulmonare, anghine.
Se consumă îndoit cu apă (cură de 2 - 3 săptămâni, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale).
2142. CURA DE ELIMINARE ÎN LITIAZA URINARĂ

Se recomandă a nu se mânca nimic 3 zile. În prima zi, de la ora 8 la 20, din 2 în 2 ore se beau 2
pahare cu suc de mere. A doua zi se procedeză la fel.
A treia zi la ora 8 dimineaţa se bea un pahar cu suc de mere, peste 30 de min se beau 200 ml
ulei de măsline şi imediat un pahar cu suc de mere, după care din 2 în două ore se bea un pahar cu
suc de mere, până la ora 20.
2143. CURA DE ELIMINARE DE LITIAZĂ BILIARĂ

Se face o clismă cu ceai de muşeţel seara; 12 ore nu se mănâncă absolut nimic. Dimineaţa se
bea un ceai din amestec: tătăneasă, muşeţel, pojarniţă (sunătoare), gălbenele, coada - şoricelului,
urzică, coada - calului.
Se beau apoi, din 15 în 15 min, câte 50 ml ulei de măsline amestecat cu 40 ml suc de cătină
sau de lămâie, timp de 2 ore. A doua zi dimineaţa se repetă; la nevoie se poate administra tinctură
miraculoasă I (2106).
2144. CURA PENTRU ASCARIZI

Se ia o ceapă de mărime mijlocie, se taie felioare subţiri şi se pune la macerat cu 250 ml de
apă rece (12 ore). Se strecoară prin tifon, se bea câte 50 ml la 30 min.
De asemeni, cană de ceai de pelin (1/2 linguriţă la 250 ml apă în clocot, care se lasă la infuzat
3 min). Se face tratament 3 zile succesiv.
2145. CURA ÎN OXIURAZĂ

Se iau seminţe de dovleac, pe ani de vârstă, câte 10 g (ex: la vârsta de 3 ani, 30 g) şi se
amestecă cu miere polifloră (cât cuprinde). Se consumă în fiecare dimineaţă, timp de 7 zile succesiv.
După 3 săptămâni se poate repeta cura încă o dată. Seminţele se pot folosi cu coajă, transformându-
le în pulbere cu ajutorul râşniţeide cafea.
Tinctură de genţiană (ghinţură), cu 30 min înainte de masă (câte 15 picături puse cu pipeta).
2146. CURA CU ŢELINĂ CRUDĂ

284
În durerile reumatice zilnic se mănâncă o ţelină crudă (rasă); dimineaţa, sub formă de salată,
pe nemâncate sau cu 2 ore înainte de masă, timp de 21 de zile.
Ameliorează mult durerile reumatice, fortificând organismul.
2147. CURA CU LAPTE DE HRIŞCĂ

În gastrită, în afară de cura cu sucuri şi crudităţi, se poate consuma zilnic lapte de hrişcă (2
linguri făină de hrişcă bine amestecată cu 150 ml apă caldă şi puţină miere).
2148. CURA DE PRIMĂVARĂ ÎN ANEMIE

În cursul primăverii, în cazurile de anemie, se consumă zilnic salată de păpădie în amestec cu
urzici fin mărunţite, timp de 2 luni, pe lângă cura de sucuri şi crudităţi (v. 2114) a aceleaşi perioade
de timp.
2149. CURELE ÎN AFECŢIUNILE CARDIACE ŞI CIRCULATORII

Se recomandă cura cu sucuri şi crudităţi de 2 luni (v. 2114), cura cu boabe de ienupăr (v.
2109), 4 feluri de plante macerate la rece:
I _ tătăneasă - 30 g, păpădie - 10 g, vâsc - 20 g, sclipeţi (scrântitoare) - 10 g, talpa gâştii - 10
g, măturice - 10 g;
II _ păducel - 30 g, valeriană (ordolean) - 10 g, fumoriţă - 10 g, talpa gâştii - 20 g, roiniţă - 10
g, trifoi roşu - 20 g;
III _ rută - 10 g, arnică - 10 g, coada şoricelului - 10 g, coada calului - 10 g, genţiană - 10 g;
IV _ traista ciobanului - 10 g, osul iepurelui - 10 g, sorbestrea - 10 g, salcie albă (scoarţă) - 10
g.
Toate cele 4 feluri de ceai mai sus menţionate, se prepară numai prin macerare la rece: se
folosesc alternativ, în cure de câte 14 zile.
O linguriţă din amestecul respectiv, la 250 m apă rece se lasă la macerat 12 ore, se strecoară
prin tifon şi se încălzeşte uşor (până la 38o C). Se beau 2 căni pe zi, îndulcit cu puţină miere,
dimineaţa şi seara.
Pentru inimă, vin (câte 3 linguri pe zi, înaintea celor 3 mese principale).
2150. CURA CU ANGHINARE

Anghinarea conţine cinarină, pahifenoli, oxidaze, flavenizide (cinarozidă şi scoliurizidă),
insulină, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şi
glicolic), derivaţi triterpenici, săruri de Potasiu,Magneziu ş.a. Este indicată intern, în cazul nefritelor
cronice, vărsături, enterite, fermentaţii intestinale, hemoroizi, anghine pectorale, arteroscleroze,
hepatite cronice, ciroze hepatice, angiocolite, colicistite acute şi cronice, constipaţii, hipertensiune
arterială, hipercolesterolemie. Contraindicată în afecţiunea cutei renale şi hepato - biliare.
Se prepară prin infuzie (1 lingură de frunze mărunţite la 500 ml apă în clocot, care se lasă în
repaos 30 min şi se strecoară prin tifon). Se bea o parte pe stomacul gol, cu înghiţituri rare iar restul
în cursul zilei, cu 1/2 oră înaintea meselor principale (la prânz şi seara). Când se face o cură de 30 de
zile, se prepară astfel: 2 linguriţe de frunze mărunţite la 300 ml apă clocotită lăsate la infuzat 20
min. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe iar după alte 10 zile 5 linguriţe la 300 ml apă
clocotită. O parte din acest ceai (2 - 3 înghiţituri) se bea dimineaţa pe nemâncate, după care
bolnavul va sta întins pe partea dreaptă timp de 30 min. Restul ceaiului se bea încet, înghiţitură cu
înghiţitură, bine salivat în decursul aceleaşi zile, cu 30 min înaintea celor 2 mese (prânz şi seara).
După o pauză de 30 de zile, cura se poate repeta, dar cu mare atenţie la dozele mari. În caz
contrar provoacă colici hepato - biliare.
2151. CURA CU CEAPĂ

În toate curele naturale, ceapa crudă este folosită pentru proprietăţile ei de stimulare a
sistemului endocrin şi a capacităţii de apărare a organismului. Are acţiuni sedative şi diuretice.
Conţine numeoase oligoelemente, Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Iod, Silicu, Carbon, Clor), vitamine
(A, B, C), enzime, glucochinină, fitocide, substanţe naturale cu proprietăţi antiseptice. Stimulent
general al sistemului nervos, hepatic şi renal. Diuretic, puternic dizolvant şi eliminator al ureei şi
clorurilor, antiseptic şi antiinfecţios, se comportă ca un antibiotic faţă de culturile de stafilococi.
Indicată în icter, retenţie hidrică şi clorosodică, edeme cardiace şi renale, pleurezie, ascită, oligurie,
afecţiuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită); infuzie cu muguri de brad şi 5 cepe la 1 l de
apă, îndulcit cu puţină miere. Se beau 1 - 2 căni pe zi.
285
În varice şi tromboflebite, suc de ceapă cu puţină miere. În areteroscleroză, parazitoze
intestinale, surmenaj fizic şi intelectual, astenie, prostatită (tinctură - 2 linguriţe pe zi, câte 10 zile pe
lună, timp de 6 luni pe an). Infecţii intestinale, urinare şi respiratorii, insomnii, litiază urică, gută
(decoct , 2 căni pe zi), diabet, obezitate gripă.
Supa de ceapă este indicată în indigestii, balonări, colici abdominale, contra gripei (2 cepe
tăiate felii subţiri la 500 ml apă şi macerate); se serveşte 1 pahar între mese şi uneori înainte de
culcare, timp de 15 zile. Contra diareei sugarilor - infuzie timp de 2 ore, a 3 cepe tăiate mărunt, într-
un litru de apă în clocot, îndulcit cu puţină miere.
2152. CURA CU COADA - CALULUI

Planta conţine acid salicilic, substanţe de natură flavonică, alcaloizi, metoxiairidina,
ofotosterina (beta - sitosterolul) - acizii malic şi oxalic, glicerite ale acizilor stearic, linoleic şi oleic,
diuretil - sulfone, vitamina C, ulei volatil, săruri de Potasiu ş.a.
Este indicată în anemie secundară posthemoragică (acţiune hemostatică prin mărirea
numărului de eritrocite) în tuberculoza pulmonară ca remineralizant, ca hemostatic în hemoroizi,
metroragii, epistaxis, diuretic în gută şi reumatism, uşurează expectoraţia în bronşite, ajută în bolile
de rinichi şi de vezică; prin acţiunea antimicrobiană a uleiului volatil şi a sărurilor de Potasiu, are
efect diuretic, prin diureza pe care o produce, acţionează favorabil în bolile de inimă, ficat, piele,
ulcer gastric, hipoacidifiant şi hemostatic.
Sub formă de macerat la rece, 1 linguriţă de plantă bine mărunţită la 250 ml apă rece, 8 ore.
Se strecoară prin tifon, se bea înaintea meselor, de 3 ori pe zi. Se poate folosi şi sub formă de
pulbere, ca atare, 1 - 2 g în 24 de ore; mineralizant în tuberculoza pulmonară.
2153. CURA CU SUC DE LĂMÂIE

Lămâia conţine vitamine (A, B1, B2, B3, PP, C_ 40 - 50 mg la suta de grame), acizi (citric şi
malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi oligoelemente
(Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc.
Este indicat în demineralizare, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale), stări
febrile, astenie, inapetenţă, boli infecţioase, ascită, reumatism, artritism, gută, scorbut precum şi
ulcer gastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sangvină, litiază urinară şi biliară, varice,
flebite, fragilitate capilară, hemoragii (epitaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie,
dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripă, renescenţă cefalee, aerofagii ş.a.
Se foloseşte o lămâie tăiată felii (sau sucul ei pus într-un pahar cu apă îndulcită cu puţină
miere) în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus - suc cură de 4 - 5
săptămnâni urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi; contra aerofagiei - infuzie;
vermifug: se zdrobeşte 1 lămâie (coaja, pulpa şi seminţele) care se macerează 2 ore în apă, cu
puţină miere, după care se strecoară prin tifon şi care se bea la culcare.
De reţinut ! Lămâile ţinute în apă caldă (5 min) secretă mai mult suc.
2154. CURA CU SUC DE CĂTINĂ ALBĂ DE RÂU

Cătina este de 5 ori mai bogată în toate substanţele decât lămâia. Este un tonifiant general, cu
acţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug. Fructele de cătină - albă - de - râu sunt
considerate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite forme ca: ceai, pastă, pulbere,
suc combinat cu apă şi puţină miere; o cură de 4 - 5 săptămâni fortifică organismul, ferindu-l de
îmbolnăviri.
De reţinut ! Toate preparatele care au la bază cătină nu se consumă după ora 14 deoparece
sunt foarte excitante (uneori mai excitante decât cafeaua).
2155. CURA CU SUC DE MĂCEŞE

Fructul de măceşe conţine acid ascorbic (vitamina C) şi acid dehidroascorbic, vitaminele (A, B1,
B2, P), acid nicotinic, vitamina K, zahăr invertit, tanin, acid citric, acid malic, pectine, ulei volatil, ulei
gras, flavonoizi, carotenoide, săruri minerale, urme de vanilină, "alfa şi beta", tocaferol (vitamina C),
lecitine, zaharuri ş.a.Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări de
circulaţie priferică, antihelmitic.
Se prepară prin decoct - 2 linguriţe de fructe bine mărunţite la 500 ml apă în clocot. Fructele se
introduc numai când apa dă în fiert - pentru conservarea vitaminei C. Se lasă să fiarbă 10 min în
clocot mic (nu direct pe flacără). Se lasă în repaos 30 min, se strecoară prin tifon şi se îndulceşte cu
puţină miere (după gust). Se bea călduţ sau rece, în decursul unei zile. Sub formă de băutură
286
răcoritoare se prepară astfel: 100 g măceşe uscate (în timpul iernii) şi bine mărunţite se pun la
macerat, cu 12 ore înainte. Se strecoară prin pânză deasă, se amestecă cu 140 g miere
poliflorăcompletând cu apă până la 1 l. Se consumă în cursul unei zile, sub formă de cură (21 de
zile); ajută în afecţiunile enumerate mai sus. Fructele de măceş (măceşele) din care s-au eliminat
sâmburii şi perii, bine uscate, transformate în pulbere şi amestecată cu puţină miere de albine se
recomandă pentru eliminarea viermilor intestinali.
2156. CURA CU FRUNZE DE MESTEACĂN

Frunzele de mestecăn (recoltate din mai până în a doua jumătate a lunii iulie) conţin soponine,
tanin de natură pirocatehelică, metilpentozone, flavone cu glicol, dimetilapigenol, betulozina,
mucilagii, zaharoze, ulei volatil, rezine, betuline etc.
Este indicată în edeme de natură cardiacă şi renală, reumatism articular, hipertensiune
arterială, nefrite cronice, hipercolesterolemie, gută. Elimină toxinele din corp, stimulează toxinele
organice având, în acelaşi timp, şi o acţiune depurativă;
în curele făcute cu acest ceai sunt tratate numeroase boli de piele şi de ficat; în oarecare
măsură ajută şi la dizolvarea calculilor din litiaza renală. Ceaiul se prepară prin infuzie (2 - 3 linguri
frunze mărunţite la 200 m apă în clocot). Se acoperă şi se lasă până se răceşte la 38 - 40o C. Se
adaugă 1 vârf de cuţit de bicarbonat alimentar, care neutralizează acidul betuloretinic, acesta
micşorând acţiunea diuretică a frunzelor de mesteacăn. După 6 ore se strecoară lichidul prin tifon şi
se bea în 2 reprize, la un interval de 4 ore.
De reţinut ! Această cură ajută la scăderea tensiunii arteriale, creşte permeabilitatea
vasculară, diureza, dizolvă calculii, favorizează eliminarea acidului uric şi diminuează colesterolul.
Are acţiune antibiotică asupra bacilului coli, stafilococului, auriu, alb oxford şi anthracis.În cura de
primăvară se poate folosi seva de mesteacăn.
2157. CURA DE MOŞMOANE

Fructele de moşmon conţin materi grase, azotate şi extractive, celuloză, cenuşi, tanin (în
fructul proaspăt) şi de cca 5 ori mai mult în fructul uscat, mucilagiu, acizi (citric şi malic)şi vitamine
(B, C). Este indicat împotriva diareei; 200 - 300 g de moşmoane trecute mult din copt, curăţate de
coajă şi luate în fiecare dimineaţă (sau compot realizat din 1 kg de fructe amestecate cu 1 kg de
miere şi 500 ml apă). Este foarte eficace contra gutei, a calculozei şi lombagiilor. Dimineaţa, pe
nemâncate, se bea un pahar de vin alb, în care s-au macerat timp de 24 de ore sâmburi de
moşmoane, pisaţi bine (1 mână la 1 l apă); în combaterea litiazei renale, zilnic 1 pahar de decoct de
rădăcini de pătrunjel, în care s-a adăugat 1 linguriţă pulbere obţinută din sâmburi de moşmoane.
2158. CURA CU CEAI DE NALBĂ MARE

Conţine mucilagii, amidon, zaharuri, asparagină, substanţe grase, pectine, betaină, tanin,
substanţe răşinoase. Se recomandă sub formă de ceai (rădăcina măcinată la rece) în inflamaţiile
căilor repiratorii (tuse bronşică, laringită) precum şi în infecţiile renale şi în tulburări
gastrointestinale. Maceratul se prepară dintr-o lingură de rădăcină la 250 ml apă rece. Se lasă la
temperatura camerei 30 min, se strecoară prin tifon, adăugând puţin bicarbonat de Sodiu, pentru a
nu produce iritaţii gastrice. Cantitatea se va fracţiona în 3 - 4 reprize pe zi.
2159. CURA DE PELIN

Conţine ulei volatil (format din azulene, betatuionă, teiol şi esterii lui, felandren, cadinel etc).
Este indicant gastric, amar în anorexiile convalescenţilor şi în dispepsii, cu constipaţie, în
tratamentul gastritelor hipoacide, a edenelor renale şi a constipaţiilor, în bolile apartului digestiv, în
hipotonie gastrică, lipsă de aciditate, vărsături, edeme (reţienerea apei în ţesuturi). Cura nu trebuie
să dureze mai mult de 14 zile deoarece poate provoca tulburări digestive şi nervoase. Este
contraindicată bolnavilor cu afecţiuni nervoase sau femeilor care alăptează, deoarece conferă
laptelui un gust amar. Nu se recomandă femeilor gravide. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de
plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită şi se bea în 3 reprize, înaintea celor 3 mese.
2160. CURA CU SUC DE PIERSICI

Piersica conţine apă, săruri (Potasiu), minerale, vitamine, acizi (acetic, formic, capriic), aldehide
etc.Sucul de piersici, în cură de 2 - 3 săptămâni, este binevenit. Ajută în dispepsii, hematurii, litiaze
urinare, copiilor cu debilitate fizică şi convalescenţilor. Pentru extragerea sucului se folosesc numai
fructele bine coapte.
287
2161. CURA CU CEAI DE PIN
Conţine ulei volatil; la rândul lui, acesta conţine alfapinen, betapinen, betafelandren, limonen,
deltacaren, acetat de bornil, aldehide (anisică şi caproică), alcooli, aldehide şi acetone, tanin, rezine
şi vitamina C. Este indicat ca antiinflamator în inflamaţiile căilor respiratorii însoţite de tuse şi în
bronşite; diuretic şi antiseptic - folosit în pielite, cistite şi uretrite. Se prepară prin infuzie, din 2
linguriţe de muguri de pin bine mărunţiţi la 400 ml apă în clocot. Se lasă la infuzat 15 min, după care
se strecoară şi se îndulceşte cu puţină miere.
2162. CURA CU MĂTASE DE PORUMB

Conţine: sarponozide, alantoină, ulei volatil, săruri de Potasiu şi Calciu, bioxid de Siliciu, ceară,
vitamine (B6, C, E şi K), glucide, ergosterină, betaină, proteine etc.
Infuzia de mătase de porumb se prepară din 2 linguri de mătase bine mărunţite la 200 ml apă
în clocot. Se infuzează 10 min. Se strecoară şi se ia o 1 lingură la 3 ore. Se recomandă în litiaza
urinară, cistite, albuminoree - în eliminarea apei din ţesuturi, influenţează şi unele boli de inimă şi
obezitate, în menstruaţii neregulate şi menopauze, datorită vitaminei K; are proprietăţi hemostatice
în tulburările circulatorii determinate de afecţiuni cardio - vasculare, gută, artrite, uricemie.
2163. CURA CU EXTRACT FLUID DIN ROIBĂ

Se foloseşte rădăcina (care se recoltează în al doilea sau al treilea an, la sfârşitul vegetaţiei)
care conţine antrachinonici (2 %), formaţi din antrachinone libere şi glicozidate. Este indicată în
prevenirea calculozei urinare. Se foloseşte sub formă de extract fluid, din care se iau de 3 ori pe zi
câte 20 - 30 picături; sub formă de pulbere, din rădăcină se ia de 3 ori pe zi, câte 1 g.
2164. CURA CU EXTRACT APOS DE SĂPUNARIŢĂ

Rădăcina de săpunariţă conţine: saponozide (A, B, C şi D), saponozida xilozida acidului
giprogenic, oze, gume de lactozină, o holozidă (care pune în libertate prin hidroliză galactoza). Este
indicată în bronşite, dischinezii biliare, oxiuriază. Intern, se foloseşte sub formă de extract apos,
prepararea rece făcându-se în 8 ore. Se administrează 3 - 5 linguri pe zi; macerare la rece - 1
linguriţă de plantă fin mărunţită la 200 ml apă; lăsată 8 ore, se bea fracţionat în cursul unei zile.
2165. CURA CU MACERAT DE SCHINEL

Conţine sescviterpene (clicina, benedictina, artemisifolina şi salonitenolidul). De asemenea,
acizi graşi, fitosteroli şi glicozidele lor, mucilagii, taninuri, acizi rezomici, acid nicotinic, amida
acidului nicotinic, alfa amirenal, alcool cerilic, cvitamina B1, un principiu antibiotic, săruri de Potasiu,
Magneziu şi Calciu.Este indicat în anorexie şi hipoaciditate gastrică, tulburări digestive, stări
inflamatorii ale stomacului, boli de ficat şi ale căilor respiratorii. Se foloseşte macerat apos la rece (5
g %) din care se administrează câte 250 ml cu 30 min înaintea meselor principale.
2166. CURA CU SUC DIN CRESON DE FÂNTÂNĂ

Cresonul este o plantă de mare însemnătate pentru organismul uman. Conţine numeroase
elemente necesare sănătăţii. Planta (proaspăt recoltată din preajma fântânilor sau pâraielor line) se
pune în extractorul electric. Sucul rezultat se utilizează câte 60 - 150 g pe zi amestecat cu apă sau în
supe de legume, reci. Se poate folosi în cazul bolnavilor cu retenţie urinară (1/2 pahar combinat cu
ulei de migdale, măsline etc, în părţi egale).Pentru extragere se recomandă utilizarea cresonului
foarte proaspăt, nevătămat şi recoltat numai din locuri foarte curate, necălcat de animale (în special
de oi).
2167. CURA CU SUC ORZ VERDE

Se dizolvă o linguriţă pulbere de orz verde în suc sau în 150 - 200ml apă călduţă. Se poate
consuma preventiv. Se bea de 1 - 2ori pe zi, o ceaşcă de 50ml. cu înghiţituri mici, rare, înainte cu 25
- 30 de min înainte de masă. Se poate extrage în cantităţi mai mari şi păstra în sticle la loc rece.
Înainte de a fi băut se ţine la temperatura camerei.
INDEX ALFABETIC
A... ... Afină (1_ _ _15)
... Alună (16_ _ _36)
288
... Anason (37_ _ _48)
... Andivă (49_ _ _69)
... Anghinare (70_ _ _85)
... Arpagic (86_ _ _94)
... (H)asmaţuchi (95_ _ _103)
... Ardei gras (104 _ _ _131)
... Ardei iute (132_ _ _134)
... Alge (135)
B... ... Banană (136_ _ _150)
... Bob (151_ _ _167)
... Bostan (168_ _ _197)
... Brânză de vaci (198_ _ _220)
... Brânză de oi (221_ _ _242)
... Busuioc (243_ _ _245)
C... ... Caisă (246_ _ _271)
... Cartof (272_ _ _291)
...Castravete (292_ _ _321)
... Căpşună (322_ _ _329)
... Cătina (330_ _ _336)
... Ceapa (337_ _ _396)
... Cicoare sălbatică (370_ _ _396)
... Cireşe (396_ _ _406)
... Ciuperci (407_ _ _435)
... Coacăza _ aurie (436_ _ _441)
_ roşie (442_ _ _457)
_ neagră (458_ _ _474)
... Creson (475_ _ _507)
D... ... Dovleacul (508_ _ _560)
... Dude (561_ _ _570)
F.. ... Fasolea boabe (571_ _ _605)
... Floarea - soarelui (606_ _ _621)
... Frăguţele (622_ _ _634)
G... ... Ghizdii (_ _ _)
... Grepul (635_ _ _636)
... Grâul (637_ _ _684)
... Gutuia (685_ _ _697)
H... ... Hreanul (698_ _ _717)
... Hribul (718_ _ _754)
... Hrişca (755_ _ _780)
I...... Iarba grasă (781_ _ _801)
J... ... Jirul (802_ _ _803)
L... ... Lămâia (804_ _ _807)
... Lăptuca (808_ _ _830)
... Leuşteanul (831_ _ _846)
... Lintea (847_ _ _870)
M... ... Mazărea (871_ _ _897)
... Măcrişul (898_ _ _921)
... Mărul (922_ _ _946)
... Măslina (947_ _ _964)
... Meiul (965_ _ _979)
... Morcovul (980_ _ _1013)
... Murele (1014_ _ _1022)
N... ... Napul (1023_ _ _1049)
... Năutul (1050_ _ _1063)
... Nuca (1064_ _ _1097)
O... ... Orezul (1098_ _ _1111)
... Orz (1112_ _ _1127)
... Ovăzul (1128_ _ _1148)
289
P...... Patisonul (1149_ _ _1179)
... Para (1180_ _ _1185)
... Păpădia (1186_ _ _1244)
... Păstârnacul (1245_ _ _1252)
... Pătlăgeaua vânătă - Vânăta (1253__1273)
... Pătlăgeaua roşie - Tomata (1274_ _ _1327)
... Pătrunjelul (1328) pag.278
... Pepenele galben (1329_ _ _1335)
... Pătlăgeaua galbenă (1336_ _ _1366)
... Pinionul dulce (1367_ _ _1370)
... Piersica (1371_ _ _1380)
... Portocala (1381_ _ _1394)
... Porumbul (1395_ _ _1418)
... Prazul (1419_ _ _1462)
... Pruna (1463_ _ _1478)
... Păstura (1479_ _ _1494)
... Propolisul (1495_ _ _1498)
R... ... Ridichea neagră (1499_ _ _1527)
... Ridichea roză (1528_ _ _1533)
... Rodia (1534_ _ _1536)
... Reventul (rabarbăr) (1537_ _ _1539)
S... ... Secara (1540)
... Sfecla roşie (1541_ _ _1554)
... Smochina (1555_ _ _1558)
... Soia (1559_ _ _1589)
... Spanacul (1590_ _ _1631)
... Sparanghelul (1632_ _ _1652)
... Specie de varză cu rădăcină tubercul
- rutabaga (1653_ _ _1665)
... Strugurele (1666_ _ _1680)
T... ... Tătăneasa (1681_ _ _1692)
... Teiul (1693_ _ _1696)
... Trandafirul (1697_ _ _1708)
... Troscotul (1709_ _ _1725)
... Trifoiul roşu (1726_ _ _1759)
Ţ... ... Ţelina (1760_ _ _1815)
... Ţâţa caprei - Salsifi (1816_ _ _1823)
U... ... Usturoiul (1824_ _ _1845)
... Urzica (1846_ _ _1866)
V... ... Varza (1867_ _ _1918)
Z... ... Zerul (1919_ _ _1935)
... Zmeura (1936_ _ _1957)
PARTEAADOUA
... ...Câteva reţete casnice (1958_ _ _2004)
... ... Reţete cu trimiteri
I ... ... Conserve din legume şi fructe
la congelator
... Legume (2005_ _ _2014)
... Fructe (2015_ _ _2016)
II ... ... Prepararea făinii (2017_ _ _2021)
III ... ... Prepararea germenilor
în condiţii casnice (2022_ _ _2030)
IV... ... Prepararea laptelui
vegetal (2031_ _ _2040)
V ... ... Maceratele (2041_ _ _2062)
VI ... ... Pastele (2063_ _ _2066)
290
VII ... ... Pulberile (2067_ _ _2078)
VIII ... ... Sucurile (2079_ _ _2103)
IX ... ... Tincturile (2104_ _ _2107)
X ... ... Cure terapeutice (2108_ _ _2167)
291

Tratat-De-Alimentatie-Naturista - RETETE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratat-De-Alimentatie-Naturista - RETETE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRATAT DE HRANĂ VIE (2167 REŢETE PENTRU VIAŢĂ)

Cuvânt către un prieten ...

Introducere în bucătăria fără foc

Reguli pentru o alimentaţie corectă...

SUGESTII PENTRU MENIURI NATURISTE

- Cremă de tărâţe cu suc de morcovi

- Fructe sau sucuri de fructe

- Fructe sau sucuri de fructe

- Fructe sau sucuri de fructe

- Cremă la pahar cu nuci

- Fructe sau sucuri de fructe

- Tort de mere cu pastă de măceşe

- Fructe sau sucuri de fructe

- Cremă din seminţe de bostan cu frişcă

- Fructe sau sucuri de fructe

- Tort de mere cu nuci

- Cremă la pahar cu suc de portocale

- Cremă cu făină de soia şi cremogen

- Fructe sau sucuri de fructe

- Suc de morcovi cu varză şi ţelină

- Tort pentru desert cu ouă de prepeliţă

- Fructe sau sucuri de fructe

- Sucuri din legume de sezon

- Tort de caise cu gălbenuş de ou

- Fructe sau sucuri de fructe

- Suc de struguri sau pepeni

- Suc de struguri sau fructe

- Sucuri sau fructe de sezon

- Suc sau fructe de sezon

- Fructe sau sucuri de fructe

- Fructe de sezon şi sucuri

- Fructe sau sucuri de fructe

- Cremă cu suc de struguri şi germeni din trifoi

- Fructe de sezon sau sucuri

- Suc de morcovi sau de păstârnac

- Fructe sau sucuri din fructe

- Fructe sau sucuri extrase din fructe

- Fructe sau sucul extras din ele

- Suc de morcovi cu ţelină

- Suc din fructe sau o cremă din fructe

2. AFINE CU SOS ROŞU

3. AFINE CU SOS GALBEN

4. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE

5. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI NUCI

7. CIORBĂ DE AFINE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

8. SALATĂ DE AFINE CU ZMEURĂ

9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPE

10. CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢE

11. SUC DE AFINE

12. CEAI DE AFINE LA RECE

13. LICHIOR DE AFINE CU MIERE

15. VIN (CIDRU) DIN AFINE

16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNE

17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNE

18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICI

19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI

20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREAN

21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVAT

22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROI

23. ALUNE CU SOS DE SPANAC

24. ALUNE CU SOS DE URZICI

25. ALUNE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDE

26. ALUNE CU PASTĂ DE ROŞII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ