10 Heat Exchangers

Universitatea Transilvania din Brasov
Scoala Doctorală Interdisciplinară

Departamentul de Instalații pentru Construcții
ing. George DRAGOMIR
SISTEME DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE PRIN RADIAȚIE DE JOASĂ

TEMEPRATURĂ UTILIZÂND ENERGIA GEOTERMALĂ
Low temperature radiation heating/cooling systems that use

geothermal energy
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. ing. Vasile CIOFOAIA
Brașov 2015
Sisteme de încălzire/răcire prin radiație de joasă temperature utilizând energia geotermelă
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)……………………………………………………………………………………………
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7311 din 05.05.2015
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr.ing. Ioan TUNS

DECAN – Facultatea de Construcții
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr.ing. mat. Vasile CIOFOAIA

REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Polidor BRATU

Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Prof. univ. dr. ing. Florea CHIRIAC

Universitatea Tehnică de Construcții din București
Prof. univ. dr. ing. Ioan BOIAN

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 16 Iunie 2015, ora 9:00, corpul J al
Universității Transilvania din Brașov, str. Turnului, nr. 5, etaj I, sala JI1.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi în timp
util, pe adresa george.dragomir@unitbv.ro.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
2
MULȚUMIRI
Această teză de doctorat a fost realizată sub conducerea ştiinţifică a domnului prof. Dr. ing.
Vasile Ciofoaia, căruia-i mulțumesc pentru îndrumarea ştiinţifică, profesionalismul, sprijinul moral
deosebit, bunăvoință și răbdarea acordat pe perioada de studiu din cadrul școlii doctorale.
Țin să mulțumesc distinșilor membri ai Comisiei de evaluare și susținere a tezei de doctorat,
Domnului prof. dr. ing. Tuns Ioan - președintele comisiei - Decan al Facultății de Construcții
Brașov, referenți ştiinţifici prof. dr. ing. Polidor Bratu - Universitate Dunărea de Jos, prof. dr. ing
Florea Chiriac- Universitatea Tehnică de Construcții București și prof. dr. ing Iona Boian -
Universitatea Transilvania din Brașov pentru disponibilitatea și amabilitatea manifestată la recenzia
tezei de doctorat.
Mulţumiri speciale domnului prof. dr. ing. Alexandru Șerban pentru sprijinul material
acordat la realizarea Laboratorului de Suprafețe Radiante din Cadrul Facultăţii de Construcţii
Braşov, dar și pentru sprijinul ştiinţific acordat în perioada 2011-2015.
Sincere mulţumiri adresez domnului conf. dr. ing. Adam Doșa și domnului asist. univ. dr.
ing. Gabrile Năstase pentru sprijinul acordat pe perioadă elaborării acestei teze de doctorat.
Mulţumesc, tototadă conducerii departamentului de Instalații pentru Construcții, domnului
conf.. dr. ing. Mircea Horneț și domnului conf. dr. ing Lucian Cîrstolovean pentru amabilitatea și
ajutorul acordat.
Mulțumesc domnului s.l. dr. ing. ec. Ioan Căldare pentru faptul că a fost promotorul și a pus
bazele realizării Laboratorului de Suprafețe Radiante din Cadrul Facultăţii de Construcţii Brașov.
Mulțumesc membrilor Departamentului de Instalaţii pentru Construcţii din cadrul
Universității Transilvania din Brașov pentru sprijindoul acordat pe perioada elaborării acestei teze de
doctorat.
Mulțumesc domnului prof. dr. ing. Stan Fotă pentru încurajările și sprijinul acord pe
perioadă elaborării acestei teze de doctorat.
Nu în ultimul rând mulțumesc familiei mele, pentru dragostea, înțelegerea și răbdarea
acordată pe întreaga perioadă a realizării acestei teze de doctorat.
*******
3
Cuprins
Pagina Pagină
teză rezumat
Listă cu notații 5
1 Introducere 7 8
2 Stadiul actual al cercetărilor 12 12
2.1. Contextul internaţional 13 12
Utilizarea energiilor regenerabile la sistemele de răcire/încălzire cu suprafețe
2.2. 13 12
radiante.
2.3. Scurt istoric al utilizării sistemelor radiante 16 -
2.4. Tipuri de suprafețe radiante utilizate la răcirea spațiilor 18 13
2.5. Activarea termică a structurii clădirii (TABS) 19 14
2.5.1. Avantajele şi dezavantajele sistemelor TABS 19 14
2.5.2. Clasificarea sistemelor TABS 20 -
2.6. Temperaturile limită de funcționare a sistemelor radiante 22 14
2.7. Calitatea aerului. 23 -
2.8. Reducerea consumului de energie utilizând suprafeţe radiante 24 15
2.9. Controlul și automatizarea suprafețelor radiante 27 -
2.10. Exemple de clădiri dotate cu sisteme de răcire/încălzire de tip TABS. 29 -
Exemple de clădiri dotate cu sisteme de răcire/încălzire de tip TABS în
2.10.1 29 -
lume
31
2.10.2. Clădiri realizate cu sisteme TABS proiectate de autor 16
2.11. Obiectivele cercetării 33 16
2.12. Concluzii. 34 17
Modelarea transferului termic în cazul sistemelor de răcire/încălzire prin radiație
3. 35 18
(TABS)
3.1. Studiul transferului termic unidirecțional pentru sistemele TABS 35 18
3.1.1. Modelul transferului termic unidirecțional pentru sistemele TABS. 35 18
Determinarea câmpului de temperaturi pentru sistemele TABS cu
3.1.2. 41 20
ajutorul metodei unidirecționale.
Modelarea transferului termic bidirecţional pentru sistemele TABS (metoda
3.2. 43 21
diferenţelor finite
3.2.1. Utilizarea diferențelor finite la sistemele TABS 44 21
3.2.2. Rezultate obținute cu metoda diferențelor finite. 50 24
3.3. Transferul de căldură între suprafața radiantă și aerul din jur 52 -
3.4. Concluzii 53 25
Analiza influenţei parametrilor de proiectare asupra performanţelor funcționale ale
4. 55 26
sistemelor TABS
Simularea numerica a transferului de căldură cu ajutorul programului
4.1. 56 26
COMSOL Multiphysics.
Influența pasului de montaj asupra performanțelor funcționale ale sistemului
4.2. 58 26
TABS
Influența diametrului conductei asupra performanțelor funcționale ale sistemului
4.3. 62 28
TABS.
4.4. Influența stratului de acoperire asupra performanțelor funcționale ale sistemului 64 29
4
TABS.
Influența tipului de curgere a agentului termic asupra performanțelor funcționale
4.5. 65 30
ale sistemului TABS.
Influența temperaturii agentului termic asupra performanțelor funcționale ale
4.6. 67 31
sistemului TABS
Influența vitezei de mișcare a aerului din încăpere asupra performanțelor
4.7. 69 33
funcționale ale sistemului TABS
5. Determinări experimentale 75 36
5.1. Obiectivele si strategia cercetărilor experimentale 75 36
5.2. Prezentarea condițiilor experimentale. 76 36
5.3. Procedee de măsurare și achiziția de date 77 38
5.3.1 Măsurarea temperaturilor de pe suprafeţele sistemului TABS 77 38
5.3.2 Măsurarea temperaturilor, umidităţii și vitezei aerului interior 79 38
Măsurarea temperaturilor agentului termic și a căldurii
5.3.3 80 39
preluată/cedată de sistemul radiant.
5.3.4. Sistemul de achiziție de date. 81 39
5.4 Rezultatele măsurărilor. 81 40
5.5. Confortul termic. 87 43
Analiza comparativă a rezultatelor cercetărilor experimentale și a celor obtinute prin
6. 96 48
simulare numerica
6.1. Analiză comparativă a rezultatelor obținute 96 48
6.1.1. Perioada de răcire 97 48
6.1.2. Perioada de încălzire 102 51
6.2. Analiză comparativă a metodelor utilizate 104 52
7. Utilizarea energiei solare și geotermale la clădiriile dotate cu sisteme TABS 107 54
7.1. Utilizarea energiei geotermele 108 -
7.2 Prezentarea clădirii experimentale 109 54
7.3. Performanţa pompelor de căldură 114 55
7.4. Reducerea gazelor cu efect de seră 116 57
7.5. Analiza economică 121 61
8 Concluzii generale și contribuții personale 128 65
Bibliografie 132 70
Anexa 1. Programul de calcul în Scilab a temperaturilor în sistemul TABS utilizând
139 -
diferențe finite
Scurt Rezumat (romȃnă/engleză) 142 74
Curriculum vitae (romȃnă/engleză) 143 75
5
Page Page in
TABLE OF CONTENTS
in the the
thesis summary
The list of the notations 5
1 Introduction 7 8
2 Current state of research 12 12
2.1. International context 13 12
The use of renewable energy at the cooling / heating systems with radiant
2.2. 13 12
surface
2.3. Brief history of the use of radiant systems 16 -
2.4. Types of radiant systems used for building cooling 18 13
2.5. Thermal activation of the building structure (TABS) 19 14
2.5.1. Advantages and disadvantages of the TABS systems 19 14
2.5.2. Classification of the TABS systems 20 -
2.6. The functioning boundary temperatures of radiant systems 22 14
2.7. Air quality 23 -
2.8. Reduction of the energy consumption using radiant surfaces 24 15
2.9. Control and automatization of the radiant surfaces 27 -
2.10. Examples of buildings equipped with TABS cooling/heating systems 29 -
Examples of buildings equipped with TABS cooling/heating systems
2.10.1 29 -
around the world
31
2.10.2. Buildings equipped with TABS systems designed by the author 16
2.11. Research objectives 33 16
2.12. Conclusions. 34 17
Modeling of the heat transfer in the case of cooling/heating systems by radiation
3. 35 18
(TABS)
3.1. Study of the unidirectional heat transfer for the TABS systems 35 18
3.1.1. Model of the unidirectional heat transfer for the TABS systems 35 18
Determination of the temperature field for the TABS systems using
3.1.2. 41 20
the unidirectional method.
Modeling of the bidirectional heat transfer for the TABS systems( finite
3.2. 43 21
difference method)
3.2.1. The use of finite difference at the TABS systems 44 21
3.2.2. Results obtained with the finite difference method 50 24
3.3. Heat transfer between the radiant surface and the surrounding air 52 -
3.4. Conclusions 53 25
4. Analysis of the design parameters on the functional performance of the TABS systems 55 26
Numerical simulation of the heat transfer using the COMSOL Multiphysics
4.1. 56 26
software
Influence of the mounting step on the functional performance of the TABS
4.2. 58 26
systems
Influence of the pipe diameter on the functional performance of the TABS
4.3. 62 28
systems
4.4. Influence of the coating on the functional performance of the TABS systems 64 29
4.5. Influence of the fluid flow type on the functional performance of the TABS 65 30
6
systems
Influence of the fluid flow temperature on the functional performance of the
4.6. 67 31
TABS systems
Influence of the speed of air movement in the room on the functional
4.7. 69 33
performance of the TABS systems
5. Experimental determinations 75 36
5.1. Objectives and strategy of the experimental research 75 36
5.2. Presentation of experimental conditions 76 36
5.3. Measurement procedures and data aquisition 77 38
5.3.1 Temperature measurement on the surfaces of the TABS systems 77 38
5.3.2 Measuring temperature, humidy andr velocity of the interior air 79 38
Measuring fluid flow temperature and heat taken / transferred by the
5.3.3 80 39
radiant system
5.3.4. Data aquisition system 81 39
5.4 Measurement results 81 40
5.5. Thermal comfort 87 43
Comparative analysis of experimental research results and those obtained by numerical
6. 96 48
simulation
6.1. Comparative analysis of the obtained results 96 48
6.1.1. The cooling period 97 48
6.1.2. The heating period 102 51
6.2. Comparative analysis of the used methods. 104 52
6.3. Conclusions. 105 53
7. The use of solar and geothermal energy in the buildings equipped with TABS systems 107 54
7.1. The use of geothermal energy 108 -
7.2 Presentation of the experimental building 109 54
7.3. Performance of the heat pumps 114 55
7.4. Reduction of the greenhouse gases 116 57
7.5. Economic analysis 121 61
8 General conclusions and personal contributions 128 65
Bibliography 132 70
Appendix 1. The Scilab computing program of the temperatures in the TABS system
139 -
using finite difference
Short abstract (Romanian/English) 142 74
Curriculum vitae (Romanian/English) 143 75
7
1. INTRODUCERE
Clădirile reprezintă unul dintre consumatorii importanți de energie și sunt responsabile de o
cantitate semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră, acestea fiind, după cum este bine știut,
responsabile de modificările climatice. Energia utilizată în clădirile din sectorul rezidențial și cel
terţiar este folosită în special pentru iluminat, aparatura electrocasnică, prepararea apei calde de
consum, dar și pentru încălzirea și răcirea spațiilor. Din consumul total de energie din cadrul
clădirilor din sectorul rezidențial din Uniunea Europeană, ponderea cea mai mae, de aproximativ
69%, este utilizată pentru încălzirea și răcirea spațiilor, 14 % pentru prepararea apei calde de
consum, 13% pentru iluminat și aparatură electrocasnică și 4% pentru prepararea hranei [10]. O
importanţă foarte mare în Uniunea Europeană, dar și în celelalte țări dezvoltate ale lumii se acordă
reducerii consumului de energie din sectorul clădirilor rezidențiale și terţiare. Utilizarea energiei într-
un mod mai eficient este considerată o prioritate principală pe plan mondial din mai multe motive:
pentru a obține o dezvoltare durabilă, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, pentru a reduce
potențialul de încălzire globală, pentru economisirea resurselor, dar și pentru creșterea
competitivităţii sectorului economic privat. Din această cauză, Uniunea Europeană a aprobat o serie
de norme pentru a reduce drastic consumul și a utiliza într-un mod mai eficient energia. Cele mai
importante sunt Directiva 31/2010/CE (Energy Performace of Building Directive [91]) și BREEAM
(Building Research Establishment Environmental Assessment Methodolog. Norme similare s-au
adoptat în SUA, Leadeship in Energy& Environmental Design (LEED) dar și în Asia sau Australia.
Practic, pe tot globul există un interes deosebit pentru a se evidenția necesitatea realizării de
construcții foarte bine izolate termic, dar și etanșe, concomitent cu utilizarea tehnologiilor eficiente
de încălzire/răcire.
Obiectivul principal al politicilor energetice ale clădirilor este de a scădea consumul de
energie fără a compromite confortul, sănătatea ocupanților și nivelul de productivitate. Scopul este
de a economisi energie primară, dar și finală, de a reduce emisiile de dioxid de carbon, precum și de
a micșora costurile de exploatare a construcțiilor.
Sursa tradițională de obținere a energiei este arderea combustibililor fosili, în urma acestui
proces au loc emisii de gaze cu efect de seră, în special a dioxidului de carbon. Din această cauză,
dar și datorită faptului că rezervele de combustibili fosili sunt limitate, se dorește o stabilizare și
chiar o limitare a energiei produse prin arderea combustibililor fosili. Dar datorită dezvoltării
continue a societății umane, cererea de energie pe plan mondial este din ce în ce mai mare, fiind în
contradicție cu dorința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră [50].
Pe lângă reducerea consumului de energie un rol important în dezvoltarea durabilă, dar și în
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră îl constituie utilizarea energiei regenerabile. Din totalul
de energie utilizată în clădirile din sectorul rezidențial și cel terţiar, energia termică are ponderea cea
mai mare, aceasta fiind produsă în mod preponderent prin arderea combustibililor fosili, care conduc
la emisii importante de dioxid de carbon în atmosferă. Principalele metode de reducere a gazelor cu
efect de seră rezultate din procesul de producere a energiei termice utilizate în clădiri sunt
8
reprezentate de creșterea gradului de izolare termică a clădirilor și utilizarea surselor de energie

regenerabilă. Interesul în creștere, pe plan mondial, pentru conceptul de a utiliza, pentru
încălzirea/răcirea spațiilor, energia regenerabilă a condus la utilizarea surselor de căldură de
temperatură scăzută precum solul, apa din pânza freatică, apa din lacuri etc. Cea mai întâlnită metodă
de extracție a energiei termice din aceste surse este utilizarea pompelor de căldură care pentru o
funcționare cu eficiență ridicată, este necesar ca diferența de temperatură dintre sursa de energie și
agentul termic să fie scăzută.
Principala metodă de a asigura confortul termic în clădirile din sectorul terţiar, dar nu numai,
este utilizarea sistemelor de ventilare și climatizare complexe, acestea sunt asociate în prezent cu un
consum mare de energie primară. Această metodă a cunoscut o răspândire rapidă în a doua jumătate
a secolului trecut, când prețul energiei era unul foarte scăzut, odată cu creșterea preţului energiei care
a avut loc la sfârșitul secolului trecut, această soluție de încălzire/răcire utilizată în mediul construit a
devenit un concept irațional [50].
Datorită disconfortului termic, sindromului de clădire bolnavă (Sick-Building-Sindrome), dar
și a consumului excesiv de energie a apărut nevoia de a înlocui total sau parțial aceste sisteme și de a
se dezvolta noi concepte de instalații pentru încălzirea și răcirea spațiilor din clădiri.
În prezent, instalațiile de răcire/încălzire care răspund cel mai bine noilor condiții (de scădere
a consumului de energie, de utilizare a energiilor regenerabile, de creștere a confortului termic) sunt
considerate sistemele radiante de joasă temperatură utilizate împreună cu sistemele de ventilare care
asigură doar debitul minim de aer proaspăt pentru asigurarea condițiilor de confort fiziologic. Aceste
sisteme sunt caracterizate de temperaturi scăzute ale agentului termic pe perioada de încălzire,
respectiv de temperaturi ridicate ale acestuia pe perioada de răcire. Diferența de temperatură redusă
dintre suprafața radiantă și aerul interior recomandă utilizarea acestor sisteme în tandem cu o serie de
echipamente cu eficiență ridicată, respectiv cu cele care utilizează energii regenerabile, cum ar fi:
cazanele în condensație, pompele de căldură, panourile solare, precum și cele care utilizează apa din
sol pentru răcirea naturală.
Din categoria sistemelor de încălzire/răcire cu suprafețe radiante de temperatură joasă fac
parte panourile radiante, sisteme care au conductele montate în suprafața radiantă și sistemele de
activare termică a structurii clădirii (TABS).
Deși sistemele moderne TABS sunt ultimele apărute (la începutul anilor 1990) dintre
sistemele de încălzire/răcire, acestea cunosc o răspândire rapidă în clădirile din sectorul terţiar, dar și
din cel rezidențial, recuperând rapid decalajul față de celelalte sisteme radiante. La începutul anului
2001, în Germania existau aproximativ 60 clădiri dotate cu sisteme TABS, suprafața de
încălzire/răcire fiind cuprinsă între 250 și 40000 m2 [52], iar în 2003 o treime din clădirile
comerciale noi construite erau dotate cu astfel de sisteme. În Elveția, în 2003, se estima că suprafața
sistemelor TABS este de aproximativ 100000 m2 [43], aceste sisteme cunosc o răspândire rapidă,
ajungând în anul 2007 ca suprafața lor să fie de aproximativ 460000 m2
Creșterea rapidă a numărului de clădiri dotate cu sisteme radiante de încălzire/răcire, dar și a
suprafeței instalate și în special a celei TABS se datorează în mod deosebit avantajelor pe care
acestea le are în timpul exploatării și a costurilor relativ mai scăzute ale investiției inițiale. Sistemele
9
radiante de încălzire/răcire care utilizează agenți termici de temperatură joasă pentru încălzire,
respectiv de temperatură ridicată pentru răcire sunt utilizate tot mai frecvent și datorită faptului că
acestea reprezintă o soluție adecvată atât din punctul de vedere economiei de energie, cât și din cel al
confortului termic permițând totodată utilizarea mai facilă în mediul construit surselor de energie
regenerabilă.
În țara noastră, sistemele de încălzire răcire TABS sunt foarte puțin răspândite spre deosebire
de celelalte țări dezvoltate din Uniunea Europeană. Din această cauză, este important să se cunoască
performanțele funcționale ale acestor sisteme pentru particularitățile și zona climatică din țara
noastră. Un alt aspect important de stabilit, pentru aceste condiții specifice țării noastre, este eficiența
întregului sistem de pompe de căldură geotermale - sistemul de încălzire/răcire cu sisteme TABS.
Prin urmare, clădirile noi și cele renovate trebuie proiectate, realizate și exploatate într-un
mod optimizat cu scopul de a reduce consumul de energie primară utilizată și de a păstra sau chiar
mări confortul termic interior. În acest scop trebuie alese și implementate cele mai eficiente soluții de
încălzire/răcire care să răspundă noilor condiții de consum redus de energie și de utilizare a
energiilor regenerabile.
Conținutul lucrării.
Capitolul 1 prezintă importanța utilizării sistemelor de energie regenerabilă, dar și a studierii
sistemelor de încălzire/răcire de tip TABS.
În Capitolul 2 se realizează o scurtă prezentare a legislației din UE referitoare la reducerea
consumului de energie și a utilizării energiei regenerabile, dar și o descriere a sistemelor radiante de
încălzire/răcire și a sistemului (TABS). Totodată, sunt prezentate unele clădiri reprezentative dotate
cu astfel de sisteme TABS, din lume și a celor proiectate de autor în țara noastră.
Capitolul 3 descrie modelarea fizico-matematică a proceselor de transfer termic în cazul
sistemelor TABS utilizând metoda unidirecțională din EN 15377-2005 și cea bidirecțională.
Tot în acest capitol se realizează prezentarea grafică a coeficientului de transfer termic prin
convecție de la agentul termic la conducta de distribuție a acestuia. Rezultatele obținute din acest
grafic au fost utilizate ca și condiţii la limită în procesul de simulare numerică a transferului termic.
Pentru a rezolva ecuația transferului de căldură bidirecțional la sistemele TABS, s-a utilizat metoda
diferențelor finite și s-a realizat un program de calcul în cod SCILAB cu ajutorul căruia s-au calculat
temperaturile din interiorul acestuia atât pe perioadă de încălzire, cât și pe perioada de răcire și s-au
trasat curbele izoterme.
Capitolul 4 prezintă influența factorilor de proiectare (temperatura agentului termic,
diametrul conductei, viteza de curgere a agentului termic în conducte, tipul stratului acoperitor al
suprafeței radiante și viteza de mișcare a aerului) asupra performanțelor funcționale ale sistemelor
TABS. Determinarea factorilor de proiectare s-a făcut cu programul de simulare COMSOL
Multiphysics. Rezultatele obținute de programul de simulare s-au utilizat la ordonarea influenței
parametrilor de proiectare asupra performanțelor funcționale ale sistemelor TABS atât pentru
perioada de încălzire, cât și pentru perioada de răcire.
10
Capitolul 5 este împărțit în trei părți: în prima parte se descrie standul experimental, în a doua
parte se prezintă rezultatele legate de transferul termic, iar în a treia parte se prezintă rezultatele
legate de confortul termic.
În prima parte se descrie modelul experimental realizat în Laboratorul de suprafețe radiante
de la Facultatea de Construcții din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Modelul
experimental a fost construit cu scopul de a se realiza măsurătorile în regim dinamic de funcționare a
sistemului TABS și de a valida rezultatele obținute prin diferite metode de calcul.
În partea a doua a capitolului se analizează, atât pentru perioada de vară, cât și pentru
perioada de iarnă, evoluția parametrilor termotehnici ai sistemului TABS (temperatura pe suprafețele
radiante, fluxul termic unitar și căldura acumulată de acesta).
În partea a treia se realizează o analiză a confortului termic asigurat de suprafețele radiante
din laborator pe perioada de încălzire și răcire a unui an prin intermediul a trei termeni și anume:
temperatura operativă, a indicelui PMV și PPD.
În cadrul capitolului 6 se prezintă analiza comparativă a rezultatelor obținute prin mai multe
metode (metode de calcul al transferului de căldură unidirecționale, bidirecționale și simulare
numerică cu ajutorul programului Comsol Multiphysics) cu cele măsurate pe standul experimental.
Scopul principal al acestui capitol este de a obține rezultate asupra preciziei fiecărei metode în parte
și de a evidenția avantajele utilizării metodei de calcul cu diferențe finite.
Capitolul 7 prezintă avantajele utilizării energiei geotermale și a pompelor de căldură sol -
apă la clădirile dotate cu sisteme TABS pentru climatul din țara noastră. Studiul s-a realizat pentru o
clădire existentă în apropierea Bucureștiului, pe care autorul a proiectat-o, având o destinație mixtă
de birouri și service auto. Accentul punându-se în special pe influența pe care o are utilizarea
pompelor de căldură în țara noastră asupra reducerii gazelor cu efect de seră. Tot în acest capitol s-a
analizat eficiența utilizării pompelor de căldură geotermală prin intermediul a doi parametri: perioada
de recuperare a investiției, dar și costul specific al energiei termice furnizată de aceasta atât pe
perioada de vară, cât și pe perioada de iarnă.
În capitolul 8 se prezintă contribuțiile personale ale autorului și concluziile generale legate de
performanțele funcționale ale sistemelor TABS, de precizia și complexitatea metodelor de calcul a
acestora, de confortul termic asigurat de suprafețele radiante alimentate cu energie termică de la
surse de energie regenerabile, dar și de utilizarea sistemelor de pompelor de căldură geotermală la
clădirile dotate cu astfel de sisteme și propune perspective ulterioare pentru activitatea de cercetare
legată de acest temă.
11
2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR

2.1. Contextul internațional
În acest secol una dintre prioritățile majore ale societății umane este reducerea consumului
de energie. Creșterea demografică și accesul tot mai multor persoane la consumul de energie
conduce la o creștere a cererii de energie pe plan mondial, în condițiile în care rezervele de
combustibili fosili de pe Terra sunt din ce în ce mai mici. Este bine cunoscut faptul că principalul
factor care contribuie la încălzirea globală este reprezentat de gazele cu efect de seră provenite din
arderea combustibililor fosili. În prezent, 94 % din emisiile de gaze cu efect de seră provin din
producerea și utilizarea energiei. Din totalul de energie utilizată în Uniunea Europeană, clădirile
consumă aproximativ 40 %.
Interesul special acordat de U.E. pentru reducerea consumului de energie din sectorul rezidențial
și cel terțiar (hoteluri și restaurante, birouri, spaţii comerciale, şcoli, spitale, săli de sport, piscine
interioare, etc.) este subliniat de adoptarea Directivei 2002/91/CE privind „Performanţa energetică a
clădirilor [92]. Aceasta a fost completată ulterior prin Directiva 31/2010/CE [91] a Parlamentului
European şi Consiliului UE privind performanţa energetică a clădirilor (reformulare), adoptată în mai
2010. În procesul de reducere și de eficientizare a consumului de energie în clădirile din sectorul
rezidențial și cel terțiar se are în vedere în principal:
- utilizarea energiei regenerabile a solului, a apei freatice, a râurilor etc.,
- utilizarea de sisteme de producere și transfer de energie cu eficiență sporită având COP-ul
cuprins între 4 și 6,
- utilizarea de sisteme de răcire capabile să reducă sarcina de vârf din perioada de vară și
implicit a cererii de energie electrică din această perioadă,
- aplicarea acestor principii atât la clădirile noi construite, dar și la cele care se află în proces de
reabilitare.
Din categoria sistemelor energetic-eficiente fac parte şi cele bazate pe suprafeţe radiante,
utilizând agenţi de lucru cu temperaturi scăzute pe perioada de încăzire, respectiv cu temperaturi
ridicate pe perioada de răcire, aceste sisteme conferind confort termic în condiţiile utilizării de surse
regenerabile.
În contextual internațional în care clădirile din sectorul rezidențial și terțiar au un grad de izolare
termică din ce în ce mai bun, a apariției de materiale pentru conducte cu durată de viață lungă și chiar
foarte lungă (exemplu: PE-Xa), îmbunătățirea sistemelor de automatizare și control, și utilizarea pe
scară mai largă a surselor de energie neconvențională au condus la o răspândire pe scară largă a
utilizării suprafețelor radiante pentru asigurarea confortului termic atât pe perioada de încălzire, cât și
pe cea de răcire.
2.2. Utilizarea energiilor regenerabile la sistemele de răcire/încălzire cu
suprafețe radiante
Utilizarea pompelor de căldură împreună cu sistemele radiante de încălzire și răcire este o soluție
des întâlnită pe plan mondial. Conform Directivei Europene, pompele de căldură sunt cotate ca
sisteme ce utilizează energie regenerabilă. În politicile de reducere a consumului de energie în
12
sectorul rezidențial și terțiar promovate de Uniunea Europeană, pompele de căldură reprezintă una
din soluțiile principale. În cadrul scenariului BLUE Map elaborat de Uniunea Europeană se
consideră că utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură pentru încălzirea/răcirea spațiilor,
prepararea apei calde de consum, dar și utilizarea celor cu un coeficient de performanță ridicat ar
duce la o economie de energie de 23%. Pe lângă reducerea consumului de energie, utilizarea
pompelor de căldură ar conduce și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În ultima perioadă,
au apărut o serie de studii legate de reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea pompelor
de căldură geotermale.Carvalho [21] a studiat impactul rapid asupra mediului din Europa, pe care îl
poate avea înlocuirea pe scară largă a cazanelor convenționale cu funcționare pe gaze naturale cu
pompe de căldură geotermale, accentul punându-se asupra reducerii emisiilor de CO2. Studiul
realizat pe zece regiuni din India de Sivasakthive [77] a pus în evidență reducerea cu aproximativ 50
% consumului de energie electrică și a emisiilor de CO2 prin înlocuirea sistemelor de încălzire
convenționale electrice cu pompe de căldură geotermale. Stuart [80] a pus în evidență faptul că
reducerea gazelor cu efect de seră prin utilizarea pompelor de căldură geotermale este din ce în ce
mai mare, cu cât energia electrică utilizată de acestea este produsă de o sursă cu emisii mici de astfel
de gaze.Blum[7] a studiat impactul asupra reducerii emisiilor CO2 a unui program de subvenţionare a
utilizării pompelor de căldură geotermale pentru asigurarea agentului termic pentru încălzire. În
urma acestui program s-au montat un număr de 1105 pompe de căldură, care a condus la reducerea
anuală a emisiilor de CO2 cuprinsă între 1800-4000 kg pentru fiecare echipament în parte.
2.3.Tipuri de suprafețe radiante utilizate la încălzirea/răcirea spațiilor
Sistemele de răcire radiante sunt suprafeţe cu temperatură controlată, care elimină căldura
sensibilă din interior și unde mai mult de jumătate din transferul de căldură se realizează prin radiație
termică.
Conform ghidului REHVA [2], pentru încălzirea cu agent de lucru la temperaturi scăzute,
respectiv pentru răcirea cu temperaturi ridicate, suprafețele radiante au fost împărţite în trei mari
categorii, conform Figurii 2.4:
- Panouri radiante (radiant cooling panels RCP)
- Sisteme radiante în care conductele de agent termic sunt fixate în suprafața radiantă (water-
based embedded surface cooling systems ESCS),
- Sisteme radiante în care conductele agent termic sunt fixate în structura clădirii (thermally
activated building systemsTABS).
Fig.2.4. Tipurile de suprafeţe radiante
13
2.5. Activarea termică a structurii clădirii (TABS)

Elementele constructive cum ar fi pereţii, pardoselile, plafoanele pot fi activate termic prin
intermediul unor rezistenţe electrice, circuite de apă sau aer. Sistemele TABS sunt proiectate ăm
special pentru a integra o parte din structura clădirii în strategia energetică globală a acesteia.
Sistemele TABS sunt masive, cu o capacitate termică mare, având din această cauză un
răspuns dinamic lent la variaţiile de sarcină de răcire sau încălzire. Această caracteristică le
diferențiază în mod semnificativ de celelalte sisteme radiante utilizate pentru asigurarea confortului în
clădiri.
2.5.1. Avantajele şi dezavantajele sistemelor TABS.
În urma analizei literaturii de specialitate, putem stabili următoarele avantaje, respectiv
dezavantaje ale utilizării sistemele TABS pentru încălzirea/răcirea spațiilor:
Avantaje:
- utilizarea temperaturilor agentului termic apropiate de temperatura încăperilor permite
utilizarea eficientă a surselor de căldură regenerabilă cum ar fi energia solară, cea geotermală
sau cea provenită de la turnuri de răcire [12];
- asigurarea unui grad de confort mai ridicat, datorită faptului că temperaturile suprafețelor de
construcții ce delimitează încăperea sunt mai apropiate de temperatura ambientală;
- realizează în încăpere un gradient de temperatură redus;
- reduce viteza de circulare a aerului în încăpere și, ca urmare, rezultă o diminuare a
împrăștierii prafului anorganic, suport al florei bacteriene;
- cererea de răcire este distribuită pe o perioadă mai lungă, cea ce duce la scăderea sarcinii
termice de vârf și implicit a capacității echipamentelor de producere a energiei termice;
- înălțimea construcțiilor poate fi redusă prin reducerea spațiilor tehnice necesare tubulaturilor
de ventilare și climatizare, cea ce aduce economii însemnate de materiale de construcţii;
- costuri reduse de instalare, exploatare și întreținere;
- poat fi utilizat într-un mod avantajos împreună cu răcirea de noapte.
Principalele dezavantaje ale sistemelor de TABS sunt:
- pot crea un disconfort termic, datorită timpului lent de răspuns la modificările rapide ale
parametrilor climatici interiori și exteriori;
- necesită un sistem de ventilare suplimentar pentru asigurarea calității aerului şi evitarea
condensului pe suprafeţele răcite;
- pentru clădirile cu o izolație termică redusă este necesar și un sistem suplimentar de răcire
sau încălzire;
- imposibilitatea efectuării unor remedieri după turnarea betonului.
- necesită soluții suplimentare de protecție acustică care pot înrăutăți transferul de căldură [65].
2.6.Temperaturile limită de funcționare a sistemelor radiante
Sistemele TABS, ca orice sistem de încălzire/răcire, pot fi operate într-o gamă largă de
temperaturi admisibile ale agentului termic de la foarte scăzut (4÷13 ºC) pentru răcire, până la foarte
mare (120 ºC) pentru încălzire. Important este să se țină seama de limitările temperaturii suprafețelor
14
radiante din motive de confort, de diferența temperaturii aerului pe verticală și de temperatura

radiantă. Temperaturile minime, respectiv maxime pentru răcire și încălzire sunt date în Tabelul 2.1.
Tab.2.1. Temperaturile limită pe suprafața radiantă. [88]
Tip TABS Temperatura pentru Temperatura pentru
perioada de răcire perioada de încălzire
Perete 17 ºC 40ºC
Tavan 17ºC 28º C
Pardoseală 19ºC 29ºC
2.8. Reducerea consumului de energie utilizând suprafeţe radiante

În perioadele de vârf de sarcină, din totalul de consum de energie a unui sistem convențional doar
62,5 % din energie este utilizată pentru răcirea aerului, restul fiind utilizată pentru vehicularea
acestuia în conducte. În Figura 2.9. este prezentată repartiţia consumului de energie, pentru răcirea
spaţiilor pentru o clădire de birouri din California dacă aceasta ar fi dotată cu un sistem clasic de
climatizare sau unul mixt răcire prin radiaţie şi ventilare.Aceasta pune în evidență și modul de
realizare a economiilor de energie în cazul utilizării sistemului de răcire mixt cu suprafețe radiante și
aer proaspăt. Consumul de energie pe perioada de vârf de sarcină pentru această clădire scade cu
42 % în cazul utilizării sistemului mixt de răcire. Această reducere variază în funcţie de climatul în
care se află clădirea, de la 17 % pentru zonele reci şi umede până la 42 % pentru zonele calde şi aride
[79]. Reducerea consumului de energie provine în mare parte din cantitatea mai mică de aer ce
trebuie vehiculat în instalaţiile de climatizare.
Fig. 2.9. Energia consumată de sistemul de răcire clasic și cel mixt pentru o perioadă de vârf de
sarcină. (sursa Lawrence Berkeley Naţional Laboratory)
15
2.10.2. Exemple de clădiri dotate cu sisteme de răcire/încălzire de tip TABS în România

În activitatea de cercetare și proiectare desfășurată de autor în ultima perioadă, acesta reușește să
promoveze și să implementeze cu succes sistemele de încălzire/răcire de tip TABS și în România.
În cadrul unui grant de cercetare din cadrul Universității Transilvania din Brașov, autorul
proiectează și urmărește implementarea unuia dintre cele mai mari proiecte realizate în țara noastră
cu sisteme TABS. Acesta este reprezentat de complexul de clădiri ce deservește Institutul de
cercetare PRO-DD al Universității „Transilvania“ din Brașov.
Fig.2.15. Institutul de cercetare PRO- DD din cadrul Universității Transilvania din Brașov
Un alt proiect important în care a fost utilizat sistemul TABS împreună cu pompele de căldură
sol – apă este sediul Volvo Truks România. Clădirea este construită în comuna Bolintin Deal având o
suprafaţă desfășurată de aproximativ 7.000 m2 în care o mare parte din clădire este încălzită/răcită cu
suprafețe radiante de tip TABS. Energia termică necesară răcirii și încălzirii spațiilor pentru
asigurarea confortului termic pe întreaga perioadă din an și pentru prepararea apei calde de consum
este furnizată de două pompe de căldură cu puterea termică de 240 kW fiecare.
Fig.2.16. Sediul Volvo Truks România.
2.11.Obiectivele cercetării
Studiile realizate până în prezent au pus în evidență creșterea semnificativă a clădirilor dotate cu
sisteme de încălzire/răcire de tip TABS, dar și influența pe care o pot avea parametri dimensionali și
funcționali asupra eficienței acestor sisteme. Toate acestea au condus la necesitatea determinării
influenței acestor parametri asupra performanțelor funcționale ale sistemelor TABS, aceasta
reprezentând un obiectiv important al acestei cercetări.
16
Un accent important în ultima perioadă de timp s-a pus pe utilizarea surselor de energie
regenerabilă, care sunt caracterizate în special de temperaturi ale agentului termic ridicate vara și,
respectiv, scăzute iarna. Din această cauză, un obiectiv al acestei teze a fost reprezentat de evaluarea
confortului termic oferit de sistemele de încălzire/răcire radiante care utilizează temperaturi
ridicate ale agentului termic pe perioada de vară și temperaturi scăzute pe perioada de iarnă.
În urma analizei studiilor existente, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră s-a
observat că rezultatele obținute sunt diferite de la țară la țară și influențate de o serie de factori. În
prezent pentru țara noastră nu există nici un fel de studiu pe această temă, din această cauză un alt
obiectiv important al acestei teze îl reprezintă analiza reducerii gazelor cu efect de seră prin
utilizarea pompelor de căldură geotermale în detrimentul sistemelor convenționale de încălzire,
respectiv, răcire pentru condițiile climatice naționale. Pe plan mondial, dar și în țara noastră ,studiul
pompelor de căldură geotermală utilizate în sectorul construcțiilor rezidențiale este foarte aprofundat
și este bine cunoscută eficiența economică a utilizării acestora. Dar în sectorul comercial și cel
industrial utilizarea acestor echipamente în țara noastră este foarte rar întâlnită, datorită costurilor
investiției inițiale foarte mari. Din această cauză, este importantă analiza eficienței economice a
utilizării pompelor de căldură geotermale pentru încălzirea/răcirea spațiilor din clădirile din
sectorul terțiar, această analiză reprezentând un obiectiv secundar al acestei teze.
2.12.Concluzii
Politica U.E. de reducere a consumului de energie din clădiri și utilizare pe scară largă a
energiilor regenerabile a condus la necesitatea utilizării unor noi sisteme de încălzire/răcire. Din
această categorie a sistemelor noi utilizate pentru asigurarea confortului termic în clădiri fac parte și
sistemele radiante de tip TABS. Acestea, împreună cu sursele de energie regenerabile (pompe de
căldură, ventilarea naturală pe timp de noapte etc.) au condus la scăderea consumului de energie și la
creșterea confortului termic. Sistemul TABS reprezintă o soluție viabilă pentru clădirile cu consum
de energie redus pentru asigurarea confortului. Utilizarea sistemului cu rezultate deosebite s-a
realizat atât în zona clădirilor rezidențiale, dar și în alte zone, cum ar fi cea a clădirilor de birouri,
industriale, comerț și de învățământ.
Pe plan mondial, sistemul de încălzire/răcire TABS devine din ce în ce mai răspândit, iar
monitorizarea clădirilor existente a dus la obținerea unor rezultate satisfăcătoare, atât la economia de
energie cât și la confortul termic asigurat. Acest sistem de încălzire/răcire este puțin cunoscut în țara
noastră, dar în ultima perioadă de timp s-au realizat câteva proiecte de anvergură. La baza proiectării
acestor sisteme au stat mai mult datele furnizate de furnizorii acestor sisteme, decât experiența și
cunoştinţele proiectanților.
17
3. MODELAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN CAZUL SISTEMELOR DE

RĂCIRE/ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAȚIE (TABS)
În prezent există mai multe modele matematice de calcul al performanțelor termotehnice ale
suprafețelor radiante utilizate pentru răcirea spațiilor. Acestea se pot clasifica în două categorii
importante: modele simplificate unidirecțional (metoda din EN 15377-2005, metoda simplificată
realizată de către Koschenz și Lehmann) și metoda bidirecțională modelată prin diferențe finite,
volum finit și element finit. Este bine știut faptul că sistemele radiante pot fi utilizate atât pentru
încălzire, cât și pentru răcire, modelele numerice de calcul pentru răcire sunt aproximativ la fel cu
cele pentru încălzire [86], deci se pot utiliza aceleași modele matematice atât pe răcire, cât și pe
încălzire.
3.1. Abordarea transferului termic din sistemele TABS cu ajutorul metodei unidirecțíonale
3.1.1. Modelul transferului unidirecțíonal pentru sistemele TABS
Transferul de căldură într-un sistem TABS este o problemă tridimensională. Un calcul mai
comod se poate efectua cu metodele simplificate realizate de către Koschenz și Lehmann [38]
respectiv metoda oferită de EN 15377-2005 [88], ambele metode reduc calculul la un model
unidimensional. Aceste metode permit determinarea fluxului de căldură preluat sau cedat de
suprafețele radiante prin intermediul a patru rezistențe termice: R ag , Rtub , Rx și R2 ca în Figura 3.1.,
acestea pot fi determinate cu ajutorul relațiilor 3.1,3.2,3.3 și 3.4.
Fig. 3.1.Rețeaua de rezistențe unidirecționale pentru sistemul TABS.

Acestea pot fi determinate cu ajutorul următoarelor relații:
Rezistența termică de la agentul termic la peretele conductei.
dx
Rag  (3.1)
 a  Di  
unde:
 a - coeficient de transfer de căldură prin convecție de la agentul termic la peretele conductei
W / m K , d - pasul de montaj al conductelor în TABS [m] și D - diametrul interior al conductei
2
x i
prin care circulă agentul termic [m].
18
Pentru simplificarea modului de calcul al coeficientului de transfer de căldură prin convecție de

la peretele conductei la agentul termic, s-a trasat diagrama din Figura 3.2, utilizând relațiile de calcul
prezentate în literatura de specialitate.
Practic coeficientul de transfer termic prin convecție are o dependență lineară cu debitul de agent
termic cu pantă diferită pentru cele trei regimuri de curgere (laminar, tranzitoriu și turbulent.). Pentru
zona de curgere laminară coeficientul de transfer termic prin convecție se poate considera constant.
Fig.3.2. Coeficientul de transfer de căldură prin convecție pentru conducte PEXA De 20x2,2 şi 17x2mm.
Rezistența termică la trecerea fluxului termic prin peretele conductei din sistemul radiant
dx 
Rtub   ln (3.2)
2  cond   Di
unde:
cond - coeficientul de conducție al peretelui conductei W / m  K  și  - diametrul exterior al
conductei de agent termic [m].
 Rezistența termică Rx .
Abordarea transferului de căldură bidirecţional din sistemele TABS prin metoda
unidirecțională conduce la transformarea aranjamentului tip triunghi în cel de tip stea, și implicit la
apariția rezistenței Rx .
dx dx
Rx   ln (3.3.)
2  beton    
unde:
beton - coeficientul de conducție al plăcii de beton W / m  K  .
 Rezistența termică a straturilor componente dintr-un sistem TABS.

Pentru determinarea rezistenței termice a straturilor din sistemul TABS ce acoperă conducta se
utilizează relația:
19
i
R1, 2   (3.4.)
i
unde:
 i - este grosimea stratului dintr-un anumit material de deasupra, respectiv de sub conducta de
agent termic. m  și i - coeficientul de conductivitate termică W / m  K ;
Rezistența termică totală este considerată ca fiind suma rezistențelor termice de la agentul termic
până la punctul cu temperatură medie aflat la aceeași adâncime cu cea a conductei de transport a
agentului termic.
Rt  Rag  Rtub  R x (3.5.)
Pentru determinarea fluxului de căldură total preluat de un sistem TABS utilizând metodele
unidirecționale, se poate aplica metoda simplificată din EN 15377-1:2005[88]:
1
q1   Rt Ti 2  Ti1   R2 Tag  Ti1  (3.6.)
R1  R2  R1  Rt  R2  Rt
1
q2   Rt  Ti1  Ti 2   R2 Tag  Ti 2  (3.7.)
R1  R2  R1  Rt  R2  Rt
3.1.2. Determinarea câmpului de temperaturi pentru sistemele TABS cu ajutorul metodei
unidirecționale
Metoda tubului virtual face parte din categoria metodelor unidirecțíonale de determinare a
câmpului de temperatură. Ea permite calculul temperaturii într-un punct P aflat pe suprafaţa
elementului de construcţie în jurul unui tub de rază ρ, plasat la o distanță d față de o suprafață S [74].
Metoda tubului virtual poate fi utilizată cu
succes pentru a modela emisia termică a pardoselii
radiante, considerând că distanța d din fig 3.6. este
echivalentă cu suma rezistențelor termice ale
straturilor componente situate deasupra tubului
încălzitor, la care se adaugă rezistența superficială,
Figura 3.6. În acest caz, suprafața S de temperatură
constantă este reprezentată de mediul ambiant [74].
Fig.3.6. Schema de calcul pentru sistemul TABS aplicând metoda tubului virtual.
Temperatura în punctul P situat pe suprafața pardoselii, devine [74]:
t mf  t i r
t p  ti  ln ' (3.8)
 r
ln
2 d
n j n 1
r  R2  x2 , r ,  R  2 Ri 2  x 2 , R   j 1 , Ri   j 1 , (3.9)
j i
unde R este rezistența la permeabilitate termică a straturilor componente ale pardoselii situate
deasupra tubului, în [m2 /W];
20
Ri -rezistența la transfer termic superficial la nivelul suprafeței interioare, în [m2 /W];

i -coeficient de transfer termic superficial la nivelul suprafeței interioare, în [W /m2 ];
 i - grosimea stratului j situat deasupra tubului încălzitor, în [m];
 j -conductivitatea termică a stratului j, în [W /m ];
3.2. Studiul transferului termic bidirecţional pentru sistemele TABS (metoda diferenţelor
finite)
Metodele analitice, deşi foarte bine documentate în literatura de specialitate, sunt aproape
nefolositoare în cazurile practice ce presupun de obicei geometrii şi condiţii la limită dintre cele mai
diverse. Ca urmare, începând cu a doua jumătate a secolului trecut, în domeniul cercetării
problemelor de câmp termic a început să se contureze o nouă tendinţă, aceea de a folosi un anumit
tip de metode aproximative, denumite metode (tehnici) numerice. Aşa au apărut metoda diferenţelor
finite (FDM), metoda elementelor finite (FEM), metoda elementelor de frontieră (BEM) şi altele
[48].
3.2.1. Metoda diferențelor finite la analiza termică a sistemelor TABS
Pentru simplificarea calculului, acesta se poate realiza pentru distanța dintre două conducte
ținându-se cont de axele de simetrie reprezentate în figura 3.7. Axele de simetrie de care se poate ține
seamă într-un astfel de sistem radiant sunt: axa ce trece prin centrul conductei, perpendicular pe
suprafața radiantă, și axul ce trece pe verticală, prin mijlocul distanței dintre cele două conducte.
Pentru a simplifica modelul transferului de căldură se pot face următoarele ipoteze:
- conductivitatea termică este constantă,
- temperatura agentului termic este constantă de-a lungul conductei,
- distribuția temperaturii este bidirecțională t=f (x, y),
- conductele de agent termic sunt plasate paralel și în planul median al plăcii.
Fenomenul de transfer conductiv din interiorul
sistemului TABS este guvernat de ecuaţia
diferenţială Poisson, respectiv de condiţiile
marginale de tip Neuumann și Fourier. Pe axele de
simetrie b-b și a-a se consideră că nu există
transfer de căldură, deci se pot aplica condiţiile
marginale de tip Neuumann (Figura 3.8.).
Fig.3.8. Condiții marginale aplicate la sistemele TABS
Pentru regimul staționar de propagare a căldurii, condițiile marginale de tip Fourier exprimă o
lege de conservare a valorii fluxului termic. Pentru situația bidimensională la corpurile omogene și
izotrope se poate scrie bilanțul termic sub următoarea formă [47]:
 
Qx  Q y    S  Tm,n  Ti  (3.22)
21
sau explicit:

  S x grad T x  S y grad T y
    S  T
m,n  Ti  (3.23)
unde:

Q x -căldura transferată pe direcția x [W],

Q y -căldura transferată pe direcția y, [W],
Tm ,n -temperatura pe suprafața radiantă în punctul de coordonate m,n, [ C],

 
S- suprafața m 2 .
Aplicarea calculului cu diferențe finite conduce la obținerea formulei finale pentru temperatura în
punctul ( m,m ) de pe suprafața radiant în unei rețele de coordonate pătratice.
1
T m1,n Bi  Ti  Tm,n1  Tm ,n1 
Tm,n  2 (3.25)
2  Bi
Pentru sistemele TABS apare un caz particular, și anume al punctelor situate la colțurile
suprafețelor pentru care se poate scrie temperatura sub forma următoare:
1
Bi  Ti  Tm1,n  Tm ,n1 
Tm ,n  2 , (3.26)
1  Bi
unde criteriul de similitudine Bi fiind definit cu ajutorul relației:
 
Bi  . (3.27)

Pentru sistemele TABS cu această metodă se poate realiza discretizarea pentru cele două
suprafețe radiante.
Aplicarea condiţiilor marginale de tip Neuumann se poate face în zona axelor de simetrie a-a și
b-b în care gradientul de temperatură în lungul acestor axe poate fi considerat cunoscut și egal cu
zero (deoarece temperaturile Tm2 ,n  Tm ,n ) Figura.3.10. Pentru coloana din vecinătatea axei de
simetrie, temperaturile se pot determina utilizând relația .
T  Tm , n 1  Tm ,n 1  Tm 1,n
Tm , n  m , n . (3.28)
4
Pentru această situație apare un caz particular al punctelor situate pe suprafața radiantă și pe
rândurile din vecinătatea axelor de simetrie (Figura.3.11.). Pentru aceste cazuri, relația cu ajutorul
căreia putem determina temperaturile este următoarea:
1
T m,n Bi  Ti  Tm,n1  Tm,n1 
Tm,n  2 . (3.29)
2  Bi
22
Fig.3.9. Cazul general cu un sistem Fig.3.10. Cazul general cu un Fig.3.11 Cazul particular,
de axe oblice. sistem de axe ortogonal, zona sistem de axe ortogonal - zona
axelor de simetrie de intersecție a axei de
simetrie cu suprafața radiantă.
În vecinătatea conturului cilindric (conducta de agent termic) este necesară o aproximare a

profilului cu ajutorul coordonatelor rectangulare. La determinarea temperaturii punctelor învecinate
conductei de agent termic se va face o ipoteză simplificatoare, considerându-se temperatura în aceste
puncte egală cu temperatura agentului termic.
Pentru cazul general (Figura 3.13.) în care se determină temperatura pentru restul punctelor
dintr-un sistem TABS, se poate aplica relația:
T  Tm , n 1  Tm , n 1  Tm 1, n
Tm ,n  m 1, n (3.31)
4
În realitate sistemul TABS este alcătuit din mai multe straturi de materiale cu proprietăţi
termotehnice diferite aflate în contact. Putem considera că suprafața de separație nu modifică
valoarea fluxului termic ce o străbate și, aplicând condiția de contact, putem scrie următoarea relație,
valabilă pentru toate punctele aflate pe suprafața de separație dintre cele două straturi:
 1  grad T 1   2  gradT 2
(3.32)
Discretizarea calculului se poate face prin aplicarea metodei diferențelor finite pentru toate
cazurile de acest tip. Pentru transferul termic bidirecțional, temperatura într-un punct de pe suprafața
de separație când discretizarea se face după o rețea pătratică, se poate calcula cu relația:
1 
Tm1, n   Tm,n1  Tm,n 1   2  2  Tm 1, n  Tm,n 1  Tm ,n1 
2 2  1
Tm,n  (3.33)
2  2
2
1
unde:
1,2 - coeficientul de conductivitate termică pentru stratul 1, respectiv 2.
Pentru cazul general (Figura 3.13.) în care se determină temperatura pentru restul punctelor
dintr-un sistem TABS, se poate aplica relația:
23
Tm 1, n  Tm , n 1  Tm , n 1  Tm 1, n
Tm ,n  (3.31)
4
Fig.3.13. Cazul general, sistem de axe Fig.3.14. Cazul particular, sistem de axe
ortogonal ortogonal - zona suprafeței de separație.
3.2.2. Rezultate obținute cu metoda diferențelor finite

Utilizând modelul matematic prezentat anterior, s-a elaborat un algoritm și un program de calcul,
în mediul de programare SCILAB cu ajutorul căruia s-a putut determina câmpul de temperaturi și
temperaturile de pe suprafețele radiante ale sistemului TABS. Acest program permite determinarea
câmpului de temperaturi și, indirect, a fluxului termic unitar cedat de sistemele TABS în funcție de
temperatura agentului termic, temperatura aerului interior, pasul de montaj al conductei și
coeficientul de convecție de la suprafața sistemului TABS.
Cu ajutorul acestui program s-au trasat izotermele câmpului termic pentru perioada de vară
Figura 3.15, respectiv de iarnă Figura 3.16 pentru un sistem TABS caracterizat de următoarele
proprietăţi fizico-termotehnice:
- pasul de montaj al conductei: 0,20 m,
- grosimea sistemului TABS 0,20 m,
- diametrul conductei de agent termic 0,20x 2,2 mm,
- temperatura agentului termic 16ºC pentru perioada de vară și de 40 ºC pentru perioada de
iarnă,
- temperatura aerului interior 26ºC pentru perioada de vară și de 20 ºC pentru perioada de
iarnă.
24
Fig.3.15. Distribuția câmpului de temperaturi Fig3.16. Distribuția câmpului de temperaturi

determinată cu ajutorul diferențelor finite pentru determinată cu ajutorul diferențelor finite pentru
perioada de vară perioada de iarnă..
3.5. Concluzii
În prezent, există mai multe metode de calcul a temperaturii și a fluxului de căldură preluat/cedat
de un sistem radiant de tip TABS fără utilizarea programelor comerciale de simulare, acestea
putându-se împărți în două categorii: metode de calcul unidirecționale (metoda Koschenz și
Lehmann, metoda din EN 15377-2005, metoda tubului virtual) și metoda de calcul bidirecțional
(diferențe finite și element finit).
Pentru simplificarea modului de calcul cu metoda unidirecțională s-a trasat grafic rezistența
totală, în funcție de pasul de montaj, de tipul curgerii agentului termic în conducte, tipul și diametrul
conductei.
La utilizarea metodei unidirecționale, cea mai complicată etapă este stabilirea coeficientului de
transfer termic de la agentul termic la peretele conductei. Pentru ușurarea acestui lucru, s-a studiat
tipul dependenței coeficientului de transfer termic de la agentul termic la peretele conductei, de
debitul de agent termic și de diametrul conductei și s-a reprezentat grafic.
Utilizarea unor metode mai exacte, cum ar fi cea cu diferențe finite sau elemente finite, implică
utilizarea unor programe de calcul, respectiv a unor programe de simulare. În cadrul acestui capitol
s-a realizat o particularizare a metodei diferențelor finite pentru sistemele radiante de încălzire/răcire
de tip TABS pentru a se putea utiliza facil, cu ajutorul programelor de calcul de tip Scilab, Matlab
etc. Cu ajutorul acestui program s-a putut reprezenta grafic distribuția câmpului de temperaturi în
interiorul sistemului TABS.
25
4. ANALIZA INFLUENŢEI PARAMETRILOR DE PROIECTARE ASUPRA

PERFORMANŢELOR FUNCȚIONALE ALE SISTEMELOR TABS
Sistemele de răcire/încălzire prin radiație de tip TABS sunt utilizate într-un număr din ce în ce
mai mare, iar parametrii de proiectare și exploatare diferă foarte mult. Prin urmare, cunoașterea
influenței parametrilor de proiectare și exploatare asupra proprietăţilor funcționale ale sistemelor de
încălzire/răcire este foarte importantă pentru creșterea eficienței energetice a acestora.
În prezent, deși sistemele TABS sunt din ce în ce mai răspândite, nu este bine cunoscută influența
parametrilor de proiectare, dar și de exploatare asupra performanțelor funcționale ale acestora.
Obiectivul principal al acestui capitol este de a studia influența parametrilor de proiectare (a pasului
de montaj, a diametrului conductei, a stratului de finisaj, a regimului de curgere a agentului termic,
a temperaturii agentului termic și a vitezei de mișcare a aerului) asupra performanțelor funcționale
(fluxul de căldură cedat/primit, temperatura pe suprafața radiantă) ale sistemelor TABS.
4.1. Simularea numerică a transferului de căldură cu ajutorul programului COMSOL
Multiphysics
Pentru a se evidenția influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor funcționale ale
sistemelor TABS se va realiza simularea proceselor de transfer termic în regim staționar. Simularea
transferului termic se va realiza cu ajutorul programului comercial COMSOL Multiphysics, modulul
Heat Transfer.
Simularea performanțelor funcționale ale sistemelor TABS a fost analizată pe un model identic
cu cel proiectat și realizat în laboratorul de suprafețe din cadrul Facultății de Construcții a
Universității Transilvania din Brașov.
Rețeaua de discretizare utilizată (Figura 1) este nestructurată (element triunghiular), fiind
alcătuită din aproximativ 6200 de elemente finite triunghiulare și aproximativ 550 de elemente finite
de margine. Numărul de elemente finite utilizate conduce la obținerea unor rezultate cu o acuratețe
acceptabilă.
Fig.4.1. Rețeaua de discretizare a sistemului TABS.
4.2. Influența pasului de montaj asupra performanțelor funcționale ale sistemului TABS
În faza de proiectare a sistemelor TABS, micşorarea sau creşterea fluxului termic
preluat/cedat de sistemul radiant, dar şi a temperaturii pe suprafaţa radiantă, o reprezintă
micşorarea sau mărirea pasul de montaj [34]. Pentru a se analiza influența pasului de montaj
asupra performanţelor termotehnice ale sistemelor TABS, s-a realizat simularea procesului de
26
transfer termic pentru diferiţi paşi de montaj ai conductei (15, 20, 25 şi 30 cm), atât pentru
perioada de încălzire cât și pentru perioada de răcire. Principalii parametri studiați au fost:
distribuția temperaturii pe suprafața inferioară a sistemului TABS, distribuția temperaturii pe
suprafața superioară a sistemului TABS (Figura 4.4. a și b), distribuția izotermelor în interiorul
sistemului TABS, distribuția fluxului termic pe suprafața inferioară și superioară a sistemului
TABS (Figura 4.7. a și b).
a) b)
Fig.4.4. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară pentru diferiți pași de montaj: a) pentru
răcire, b) pentru încălzire.
Uniformitatea distribuției temperaturii pe suprafața radiantă este influențată într-un mod

semnificativ de pasul de montaj al conductelor de transport a agentului termic în interiorul sistemului
TABS, după cum se poate observa și în Figurile 43, 44 și 45. Pentru un pas de montaj de 150 mm
temperatura pe suprafața radiantă este aproximativ constantă atât pe perioada de încălzire, cât și pe
perioada de răcire. Odată cu creșterea pasului de montaj a conductelor din interiorul sistemului
TABS are loc și o creștere a diferenței dintre temperatura maximă și minimă de pe suprafața
radiantă. Pentru sistemele TABS, pasul de montaj maxim întâlnit este cel de 300 mm, în acest caz
diferența de temperatură dintre minimă și maximă de pe suprafața radiantă superioară a sistemului
TABS este de aproximativ 0,7 ºC pentru perioada de vară și de 1,6 ºC pentru perioada de iarnă.
Pentru suprafața inferioară a sistemului TABS diferența de temperatură este mai mare pe perioada de
răcire, având o valoare de aproximativ 0,8 ºC și de doar 1,2 ºC pentru perioada de iarnă.
Fluxul termic preluat/ cedat de sistemul TABS este influențat de pasul de montaj, evident că un
pas mai mic de montaj conduce la creșterea valorii fluxului termic preluat respective cedat de
sistemul TABS, această creştere fiind una semnificativă după cum se reiese și din Figura 4.6. În
funcție de pasul de montaj fluxul termic mediu unitar preluat de sistemul TABS pentru perioada de
răcire variază între 32 W/m2 pentru pasul de montaj de 300 mm și 46,5 W/m2 pentru pasul de montaj
de 150 mm respectiv, pentru perioada de încălzire 35 W/m2 pentru pasul de montaj de 300 mm și 61
W/m2 pentru pasul de montaj de 150 mm.
27
a) b)
Fig.4.6. Distribuția fluxului de căldură pe suprafața radiantă inferioară pentru diferiți pași de
montaj, a) pentru răcire, b) pentru încălzire.
4.3.Influența diametrului conductei asupra performanțelor funcționaleale sistemului TABS
În practică, alegerea diametrului conductei se realizează în gama de diametre interioare de 14-18

mm, iar pentru sistemele capilare acestea fiind mai mici (6-8 mm). Conducta prin care circulă
agentul termic în sistemul TABS este caracterizată de doi parametri principali: diametrul și
conductivitatea termică a materialului din care este realizată aceasta. Principalele materiale din care
sunt realizate conductele utilizate în executarea sistemelor TABS sunt cele de plastic, acestea având
caracteristicile termotehnice asemănătoare. Diferențele dintre coeficienții de conductivitate termică a
acestor materiale este una foarte mică, și deci nu influențează într-un mod semnificativ proprietăţile
funcționale ale sistemului. Singurul parametru legat de conducta de transport a agentului termic care
poate influența performanța sistemului radiant de răcire/încălzire este diametrul interior al conductei.
a) b)
Fig.4.7. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară pentru diferite diametre de
conductă: a) pentru răcire, b) pentru încălzire
Diametrul conductei de agent termic din sistemul TABS, dacă este ales din gama uzuală, nu
influențează într-un mod semnificativ temperatura pe suprafața radiant și nici fluxul de căldură
preluat/cedat de acesta.
28
a) b)
Fig.4.9. Distribuția fluxului de căldură pe suprafața radiantă superioară în sistemul TABS pentru
diferite diametre ale conductei de agent termic: a) pentru răcire, b) pentru încălzire.
4.4. Influența stratului de acoperire asupra performanțelor funcționale ale sistemului TABS
În funcție de destinația încăperii, stratul de acoperire a pardoselii diferă de la gresie la covor

textil, influențând în mod direct și proprietăţile termotehnice ale acestuia. Cele mai întâlnite cazuri de
pardoseli sunt cele analizate mai jos (gresie, covor PVC, covor textil şi parchet), influenţa acestora
fiind direct proporţională cu coeficientul de conductibilitate termică a materialului, după cum reiese
și din figurile 4.10 și 4.11. Suprafaţa inferioară a sistemului TABS este de cele mai multe ori
acoperită doar cu un strat de tencuială, din această cauză aceasta nefiind modificată în acest studiu.
Influenţa stratului de acoperire superior asupra performanțelor termotehnice ale suprafeței radiante
inferioare este nesemnificativă.
a) b)
Fig.4.10. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară pentru tipuri diferite ale
stratului acoperitor, a) pentru răcire, b) pentru încălzire.
Temperatura pe suprafața radiantă dar și fluxul termic unitar cedat/primit de sistemul TABS
nu sunt influențate într-un mod semnificativ în cazul în care se utilizează pentru stratul de acoperire
covor textil, parchetul laminat sau covorul PVC. Acest lucru se datorează în special faptului că
29
grosimea acestor straturi este foarte mică. În cazul utilizării gresiei există o influență importantă
asupra temperaturii de pe suprafața radiantă și a fluxului termic unitar cedat/primit de sistemul
TABS, acest lucru se datorează în special coeficientului de conductivitate termică scăzut pe care îl
are materialul textil.
a) b)
Fig.4.11. Distribuția fluxului de căldură pe suprafața radiantă superioară a sistemul TABS pentru
tipuri diferite ale stratului acoperitor, a) pentru răcire, b) pentru încălzire
4.5. Influența tipului de curgere a agentului termic asupra performanțelor funcționale ale
sistemului TABS
În sistemele de încălzire/răcire cu suprafeţe radiante, curgerea agentului termic în conducte se

realizează în regim turbulent, acest lucru se realizează prin intermediul debitului de agent termic
vehiculat de pompa de circulaţie, dar şi prin elemente de echilibrare hidraulică. Pentru perioada de
răcire, temperatura pe suprafețele radiante ale sistemului TABS este influențată în mică măsură de
regimul de curgere, aceasta fiind, pentru regimul de curgere laminar, mai mică cu aproximativ 0,5ºC
față de cazul curgerii turbulente, după cum se observă în Figura 4.12.
Pentru perioada de încălzire, influența regimului de curgere este mai semnificativă, diferența de
temperatură pe suprafața radiantă între regimul de curgere laminar și cel turbulent fiind de
aproximativ 2,4ºC.
Pentru perioada de răcire, regimul de curgere a agentului termic în conducte nu influențează
într-un mod semnificativ fluxul de căldură preluat de suprafaţa radiantă, acesta fiind mai mare în
cazul curgerii turbulente cu aproximativ 10 %, după cum reiese din Figura 4.13 a). Rezultatele sunt
diferite pentru perioada de încălzire, când fluxul de căldură unitar este mai mic cu aproximativ 30%
pentru curgerea laminară.
30
a) b)
Fig.4.12. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară pentru curgerea laminară și
turbulentă: a) pentru răcire, b) pentru încălzire.
a) b)
Fig.4.13. Distribuția fluxului de căldură pe suprafața radiantă superioară a sistemului TABS pentru
curgerea laminară și turbulentă: a) pentru răcire, b) pentru încălzire
4.6. Influența temperaturii agentului termic asupra performanțelor funcționale ale sistemului
TABS
Temperatura agentului termic este poate cel mai important parametru care influenţează
performanţa termotehnică a sistemului TABS. Pentru perioada de vară, scăderea temperaturii
agentului termic conduce la o micșorare semnificativă a temperaturii medii a suprafeței radiante,
după cum se poate vedea în Figura 4.14. O scădere cu 6 ºC a temperaturii agentului termic duce la o
scădere a temperaturii suprafeței radiante cu 1,8 ºC. Pentru perioada de încălzire, temperatura
suprafeței radiante crește într-un mod semnificativ odată cu temperatura agentului termic.
31
a) b)
Fig.4.14. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară a sistemului TABS pentru

diferite temperaturi ale agentului termic: a) pentru răcire, b) pentru încălzire
Pentru perioada de vară, fluxul de căldură unitar preluat de sistemul radiant creşte
semnificativ, odată cu scăderea temperaturii agentului termic.
Scăderea temperaturii agentului termic cu 6ºC duce la o dublare a fluxului termic preluat de
suprafaţa radiantă, după cum se vede şi în Figura 4.15. Pentru perioada de iarnă, creșterea
temperaturii agentului termic de la 30ºC la 45ºC duce la o mărire de aproximativ 2,5 ori a fluxului
termic cedat de pardoseală.
a) b)
Fig.4.15. Distribuția fluxului de căldură pe suprafața radiantă superioară a sistemului TABS
Scăderea temperaturii agentului termic pentru sistemele TABS, deşi duce la o creştere
semnificativă a fluxului de căldură unitar preluat de suprafaţa radiantă, este limitată de atingerea
punctului de rouă pe suprafaţa radiantă. Din această cauză, dar şi din condiţii de confort, temperatura
pe suprafaţa radiantă este limitată la valoarea de minim 19 ºC pentru pardoseli şi de 17 ºC conform
EN 15377-2005.
32
4.7. Influența vitezei de mișcare a aerului din încăpere asupra performanțelor funcționale ale
sistemului TABS
Transferul de căldură la sistemele TABS se realizează prin convecție și radiație, considerându-se
că 40 % din căldură este preluată/cedată prin convecție și restul prin radiație.
Convecția la nivelul suprafeței radiante poate să fie naturală sau mixtă (considerându-se
convecția mixtă dacă pe lângă sistemul de încălzire răcire TABS există și un sistem de ventilare
mecanică). Viteza de mișcare a aerului din încăpere influențează într-un mod semnificativ
coeficientul de transfer termic de la suprafaţa radiantă, acesta poate fi calculat cu ajutorul relațiilor
3.33, 3.34, 3.35.
Temperatura pe suprafața radiantă este influențată într-un mod semnificativ de tipul transferului
de căldură care se realizează la nivelul suprafeței radiante, aşa cum reiese din Figura 4.16. Diferența
de temperatură pe suprafaţa superioară a TABS-ului în cele două cazuri este de aproximativ 1,6°C
pentru perioada de răcire și de aproximativ 2,3 °C pentru perioada de încălzire.
a) pentru răcire b) pentru încălzire

Fig.4.16. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară a sistemului TABS pentru diferite valori
ale coeficientului de transfer termic de la suprafața radiantă la aerul interior:
4.8. Concluzii.
Obiectivul acestei analize a fost de a identifica modul în care parametrii tehnici de proiectare
influențează performanțele funcționale ale sistemului TABS.
Pasul de montaj are una dintre cele mai mari influențe asupra performanțelor termotehnice
ale sistemelor TABS. Pasul de montaj în faza de proiectare este cea mai utilizată metodă pentru
mărirea sau scăderea fluxului de căldură preluat sau cedat de sistemul TABS.
În practică, în funcție de producătorul sistemului TABS, se utilizează conducte din mase
plastice cu diametre de 16,17 și 20 mm. Diametrul conductei este unul din factorii care influențează
cel mai puțin temperatura și fluxul de căldură unitar cedat/primit de sistemul TABS.
Stratul de acoperire al suprafeței radiante poate influența într-un mod semnificativ
performanțele funcţionale ale sistemelor TABS doar în cazul gresiei iar pentru celelalte cazuri
studiate influența nu este una semnificativă.
33
Scăderea vitezei de circulare a agentului termic în serpentină din interiorul sistemului TABS
nu influențează semnificativ performanțele termotehnice ale sistemelor TABS pe perioada de răcire,
însă scăderea pierderilor de presiune pe circuitul serpentinei conduce la o scădere semnificativă a
consumului de energie utilizat de pompele de circulație. Pentru perioada de încălzire, influențele sunt
semnificative.
Temperatura agentului termic este factorul care influențează cel mai mult temperatura și
fluxul termic unitar preluat/cedat de sistemul TABS. Temperatura agentului termic în exploatare este
limitată în special de obligativitatea de menținere pe suprafața radiantă a unor temperaturi limită.
Utilizarea sistemelor TABS împreună cu sistemele de ventilare influențează într-un mod
semnificativ funcționarea sistemelor TABS. În prezent, dimensionarea sistemelor TABS se face
identic pentru cazul în care acesta funcționează cu sistem de ventilare sau fără. Datorită
performanțelor diferite și a modului dificil de realizare a automatizării sistemelor TABS, se conduce
la risipă de energie.
Tab. 4.1. Influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor TABS
Nr. Răcire Încălzire
ctr.
1 Temperatura agentului termic Temperatura agentului termic
2 Pasul de montaj al conductei Pasul de montaj al conductei
3 Viteza de mișcare a aerului pe suprafața Regimul de curgere a agentului termic în
radiantă conducte
4 Tipul stratului de acoperire a pardoselii Viteza de mișcare a aerului pe suprafața
radiantă
5 Regimul de curgere a agentului termic Tipul stratului de acoperire a pardoselii
în conducte
6 Diametrul conductei. Diametrul conductei.
După analiza rezultatelor obținute în urma simulării am realizat o ierarhizare a influenței
parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor TABS. Ierarhia
parametrilor de proiectare s-a realizat de la cel mai mai important factor, la cel mai puțin influent
factor și este prezentată în tabelul de mai jos. Ierarhizarea s-a făcut ţinându-se cont de valoarea
absolută a diferenței dintre cazul cel mai favorabil și cel mai puțin favorabil al aceluiaşi parametru.
Se observă o mică deosebire între funcționarea sistemului TABS pentru încălzire, respectiv
răcire, și anume regimul de curgere a agentului termic în conducte este mult mai important pe
perioada de încălzire.
Principalii doi factori tehnici care influențează performanțele funcționale ale sistemelor
TABS sunt temperatura agentului termic și pasul de montaj al conductelor, iar cea mai mică influență
o are diametrul conductei de transport al agentului termic.
O altă metodă de a pune în evidență influența parametrilor de proiectare asupra
performanțelor termotehnice ale sistemul TABS este exprimarea în procente a variației fluxului
termic sub influenţa unui parametru. Această metodă a fost prezentată pentru răcire în Figura 4.21 și
34
pentru încălzire în Figura 4.23. Pentru perioada de încălzire, influența regimului de curgere este la fel
de importantă ca influența pasului de montaj, având o valoare de aproximativ 30%.
50
45
40
35
30
[%]
25
20
15
10
5
0
Fig.4.19. Influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor

TABS pentru perioada de răcire.
70
60
50
40
[%]
30
20
10
0
Fig.4.20. Influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor

TABS pentru perioada de încălzire
35
5. DETERMINĂRI EXPERIMENTALE
Capitolul este împărțit în trei părți: prima parte prezintă standul experimental realizat în
laboratorul de suprafețe radiante al Facultății de Construcții din cadrul Universității Transilvania din
Brașov, în cea de-a doua parte sunt prezentate măsurările realizate pe standul experimental cu privire
la performanțele termotehnice ale sistemului TABS pe perioada de funcționare, iar a treia parte
analizează confortul termic realizat de suprafețele radiante în spațiul studiat, atât în perioada de vară,
cât și în cea de iarnă, prin intermediul temperaturii operative şi al indicilor PMV şi PPD.
5.1. Obiectivele cercetărilor experimentale
Cei mai importanţi parametri care determină o funcţionare optimă a sistemelor TABS sunt
temperatura medie pe suprafața radiantă şi fluxul termic unitar; în plus, dacă sistemul este utilizat
pentru răcire, este importantă și temperatura minimă pe suprafața radiantă, datorită posibilității
apariției fenomenului de condensare [33].
Cercetările efectuate au avut ca scop punerea în evidență a capacității sistemelor de
încălzire/răcire cu suprafețe radiante de a asigura confortul termic pe întreaga perioadă a unui an.
Un alt obiectiv important al acestui studiu a fost de a analiza principalii doi parametri
termotehnici ai unui sistem TABS (temperatura pe suprafața radiantă și fluxul de căldură
preluat/primit) pe perioada de vară, respectiv de iarnă. Pe parcursul cercetărilor efectuate, s-a avut în
vedere validarea rezultatelor obținute în urma calculului simplificat unidirecțional, cu metoda
diferențelor finite și cu ajutorul programului de simulare Comsol Multiphysics.
În cadrul cercetărilor realizate s-a urmărit dacă valorificarea energiei regenerabile a solului prin
intermediul pompei de căldură sol - apa pentru perioada de iarnă și utilizarea pompei de căldură cu
absorbție pe perioada de vară sunt soluții viabile pentru sistemele de încălzire/răcire radiante.
5.2. Prezentarea condițiilor experimentale
Cercetările experimentale s-au realizat în Laboratorul de suprafețe radiante din cadrul Facultății
de Construcții Brașov, în care s-a realizat o suprafață radiantă de tip TABS Figura 3.1. Acest stand
experimental va fi utilizat pentru această cercetare, iar în viitor atât standul, cât şi cercetarea vor fi
folosite și în scop didactic.
a) b)
Fig. 5.1. a) Suprafața radiantă de tip TABS din cadrul Laboratorului de suprafețe radiante.
b) Laboratorul de suprafețe radiante
36
Pe lângă suprafața radiantă de tip TABS, laboratorul este prevăzut și cu pardoseală radiantă
împărțită în patru zone cu caracteristici de proiectare diferite, cum ar fi pasul de montaj, tipul
serpentine şi tipul stratului de finisaj. Parțial, laboratorul este prevăzut cu pereți radianți și cu diferite
tipuri de tavane radiante care în timpul cercetărilor realizate, au fost deconectate de la sistemul de
alimentare cu agent termic
Sistemul TABS din laborator, cu suprafața de 6 m2, are în zona mediană o serpentină realizată
din conductă PEXA cu diametrul de 20x2,2 mm și lungimea de 28 m. Pozarea conductei este sub
formă de serpentină dublă având pasul de montaj de 20 cm interax. Placa de beton în care este
înglobată conducta are grosimea de 20 cm și are următoarele proprietăţi termotehnice:
  2,00 W 2 ,   2600 kg 3 si este prezentată schematic în Figura. 3.2.
m K m
Fig. 5.2. Prezentarea schematică a sistemului TABS-ului din laboratorul de suprafețe radiante
Alimentarea cu agent termic pentru răcire se realizează de la o pompă de căldură și un chiller cu

absorbție montate lângă clădirea Facultății de Construcții Figura 5.3. a, iar agentul termic pentru
încălzire este furnizat de o pompă de căldură cu comprimare mecanică sol-apă aflată în laboratorul
de pompe de căldură de la parterul clădirii 5.3. b.
a) b)
Fig.5.3. Sursele de producere a agentului termic pentru răcire și încălzire, a) pompă și un chiller cu
absorbție, b) pompa cu comprimare mecanică
37
5.3. Procedee de măsurare și achiziția de date

5.3.1. Măsurarea temperaturilor de pe suprafațele sistemului TABS
Pentru măsurarea temperaturii de pe suprafețele sistemului TABS au fost amplasați 9
traductori pentru fiecare față, astfel încât să fie acoperită fiecare zonă de interes. În Figura 5.4. este
prezentată amplasarea senzorilor pe suprafața superioară și pe cea inferioară a sistemului TABS.
După cum se observă, senzorii de temperatură sunt montați pe suprafața radiantă sub forma unor
matrice cu trei rânduri și trei coloane.
Măsurarea temperaturii pe suprafațele radiante se realizează prin intermediul senzorilor tip
ALTF_PT1000_PVC1,5, THERMASGARD, conform DIN EN 60751, clasa B, interval de măsurare
-30÷+180°C;
a) b)
Fig.5.4. Poziționarea senzorilor de temperatură pe suprafața radiantă a) suprafața superioară,
suprafața inferioară
Toți senzorii de temperatură de pe suprafața radiantă sunt conectați la sistemul de măsurare și

procesare a mărimilor fizice cu care este dotat laboratorul de suprafețe radiante. Măsurătorile
temperaturilor de pe suprafața radiantă s-au realizat în regim continuu pe perioada sezonului de iarnă
și de vară.
5.3.2. Măsurarea temperaturilor, a umidității și a vitezei aerului interior
Pe parcursul studiului, s-a măsurat temperatura aerului prin intermediul unui senzor de
temperatură amplasat la înălținea de 1,5 m față de nivelul pardoselii. Acest senzor este de tip
RTF1_PT1000 FRIJA I, THERMASGARD, având interval de măsurare -30÷+70°C.
Măsurarea temperaturii medii radiante s-a realizat cu ajutorul unui senzor tip pendul RPTM2-
I PT1000, THERMASGARD, având interval de măsurare reglabil între -50÷+150°C ( Figura 5.5.).
Măsurarea umidății relative a aerului interior se realizează cu un senzor tip pendul RPFF-I,
HYGRASGARD, conform DIN EN 60751, clasa B, interval de măsurare 0÷100% ( Figura 5.5.).
Măsurarea vitezei aerului nu s-a efectuat pe întreaga perioadă a monitorizării sistemului
radiant și doar în perioada când s-au realizat măsurători pentru determinarea influenței vitezei aerului
38
asupra performanțelor funcționale ale sistemelor TABS, acestea s-au realizat din 5 în 5 minute.
Măsurarea vitezei aerului s-a realizat cu un aparatul de măsură KIMO VT300 utilizând sonda de tip
termoanemometru cu fir cald.
Fig.5.5. Senzori pentru măsurarea umidității relative, respectiv a temperaturii medii de radiație
5.3.3. Măsurarea temperaturilor agentului termic și a căldurii preluate/cedate de sistemul

radiant
Măsurarea temperaturii agentului termic se realizează pe distribuitorul - colectorul pentru
sisteme radiante prin intermediul senzorilor de temperatură tip ALTF_PT1000_PVC1,5,
THERMASGARD, conform DIN EN 60751, clasa B, interval de măsurare -30÷+180°C.
Monitorizarea căldurii cedate/preluate de sistemele radiante nu s-a putut realiza pe termen
lung și continuu. Pentru măsurarea căldurii cedată/ primite de sistemul radiant s-a utilizat un contor
de căldură, tip microCLIMA MI1429.0-00_00; Clasă de precizie EN 1434-1:2007, class3;;.
Măsurarea s-a realizat prin citirea acestui contor de energie în diferite intervale de timp.
5.3.4. Sistemul de achiziție de date
Pentru achiziția datelor furnizate de toți senzorii prezentați anterior s-a utilizat sistemul de
achiziție și procesare a datelor care deservește laboratorul de suprafețe radiante Figura 5.6.
Achiziționarea datelor de la senzorii de temperaură și de umiditate s-a realizat prin
intermediul unui soft furnizat de producătorul echipamentului de achiziție și monitorizare de date,
care oferă posibilitatea vizualizării valorilor instantanee și realizarea de rapoarte salvate sub forma
xls.
Fig.5.6. Sistemul de achizițe de date
39
5.4. Rezultatele măsurărilor

Cercetările experimentale realizate asupra sistemului TABS s-au efectuat pe perioada sezonului
cald, din data de 01.06.2014 până la 24.08.2014 și pe perioada sezonului rece din data de 04.12.2013
până la 31.03.2014. În decursul acestor perioade s-au monitorizat atât temperaturile pe suprafețele
radiante, cât și căldura preluată de sistemul TABS de la mediul înconjurător, respectiv cea cedată de
acesta, pentru diferite condiții de funcționare a sistemului.
Pe perioada de vară, variațiile temperaturii suprafețelor sistemului TABS, ale aerului interior și a
temperaturii punctului de rouă sunt redate în Figura 5.7. observându-se o corelare corectă și similară
cu cea din literatura de specialitate specifică suprafețelor radiante, între temperaturile pe suprafeţele
radiante și temperatura aerului interior.
Analizând temperatura aerului interior din laboratorul de suprafețe radiante pe perioada de
monitorizare și de funcționare a sistemului de răcire, se observă că temperatura radiantă a variat între
temperatura minimă de 20,96 °C și temperatura maximă de 28,7 °C, aceste temperaturi fiind în
limitele de confort acceptate de standardul EN ISO 7730, puțin timp aceste limite fiind depășite.
Pe întreaga perioadă caldă a anului în care a funcționat sistemul de răcire, temperatura medie a
agentului termic a fost cuprinsă între valorile 19,5-21,5 °C, această temperatură reușind să asigure
confortul termic în cea mai mare parte a timpului în spațiul studiat. Sistemul a fost reglat pentru a
utiliza temperaturi ridicate pentru a pune în evidență capacitatea sistemelor radiante de a asigura
confortul utilizând schimbătoarele de căldură din sol, turnuri de răcire sau alte surse de energie
regenerabilă.
Fenomenul de condensare pe suprafața radiantă nu a apărut pe perioada de răcire, deși umiditatea
relativă a aerului interior nu a fost controlată, aceasta având valori cuprinse între 42-65%. Pe
perioada de monitorizare nu au existat în laborator degajări mari de umiditate (numărul de persoane
fiind redus).
Fig.5.7. Variația temperaturii aerului interior, a temperaturii medii pe suprafețele radiante și a

temperaturii punctului de rouă pe perioada de răcire ( 01.06.2014-24.08.2014)
Analizând temperaturile măsurate ale aerului interior pe perioada de iarnă și prezentate în Figura
5.8, se observă o menținere a acestora, pe întreaga perioadă de încălzire, în intervalul 20-22 °C, care
40
este de altfel și cel recomandat de standardele în vigoare. În cea mai mare parte a timpului,
temperaturile pe suprafețele sistemului TABS au fost cuprinse în intervalul 21÷24 °C, puțin mai mici
pe suprafața inferioară a acestuia.
Fig.5.8. Variația temperaturii aerului interior și a temperaturii medii pe suprafețele radiante pe

perioada rece a anului. ( 04.12.2013-31.03.2014)
Pe baza temperaturilor măsurate (temperatura agentului termic tur, respectiv retur) și a
debitului de agent termic vehiculat în sistemul TABS, a fost determinat fluxul de căldură unitar
preluat de sistemul radiant. Pe perioada de vară, datorită sarcinii termice mici a laboratorului de
suprafețe radiante, fluxul termic unitar preluat de suprafața radiantă de tip TABS a variat între 0- 28
W/m2, după cum se vede în Figura 5.9. Pe perioada de noapte, datorită temperaturilor exterioare
scăzute din zona climatică în care se află Brașovul, în cele mai multe cazuri sistemul TABS nu a
funcționat, din această cauză existand perioade însemnate în care fluxul de căldură preluat de
sistemul radiant este 0.
Fig.5.9. Variația fluxului termic unitar total preluat de sistemul TABS pe perioada de vară
(01.06.2014-24.08.2014)
Sarcina de încălzire a laboratorului de suprafețe radiante este una redusă, din această cauză
fluxul termic unitar cedat de sistemul TABS a avut valori maxime de aproximativ 40 Wm2 și a fost
limitat de automatizarea sistemului prin menținerea temperaturii agentului termic la valori scăzute
41
de 30÷35°C. Acest lucru a influențat într-un mod pozitiv și semnificativ eficiența pompei de
căldură cu comprimare mecanică, care a furnizat agentul termic pentru încălzirea laboratorului.
Datorită creșterii aporturilor de căldură interioare, dar și exterioare, în luna martie se observă o
scădere semnificativă a fluxului de căldură cedat de sistemul TABS; chiar pe perioade
semnificative de timp, acesta are valori negative, evidențiind faptul că pe perioada zilei acumulează
căldură care a fost cedată pe perioada de noapte.
Sistemele de răcire prin radiație și mai ales TABS-urile nu sunt instalații capabile să mențină
temperatura aerului interior la o temperatura fixă pe întreaga perioadă a zilei. Aceste sisteme sunt
proiectate pentru asigurarea temperaturii aerului interior între valori minime și maxime, definite de
condițiile de confort termic.
Pe parcursul unei zile, temperaturile pe suprafeţele radiante ale sistemului TABS se modifică,
acestea fiind influențate de temperatura aerului interior și indirect de sarcina de răcire necesară
încăperii. Variația temperaturii medii pe suprafețele radiante ale unui sistem TABS pentru una din
zilele cele mai călduroase (13.08.2014) este prezentată în Figura 5.10.
Fig.5.10. Variația fluxului termic unitar total preluat de sistemul TABS pe perioada de vară (
04.12.2013-31.03.2014)
Pentru perioada de răcire, ritmul de creștere a temperaturii pe suprafețele sistemului TABS
este mult mai lent, spre deosebire de temperatura aerului interior.
Sistemul de răcire radiant a reușit să mențină temperatura în limite de confort termic utilizând
temperatura ridicată a agentului termic.
Pentru a analiza comportamentul sistemului TABS pe perioada de încălzire, am studiat mai
detaliat una dintre cele mai friguroase zile ale sezonului rece 2013-2014, în Figura 5.12.,
observându-se că sistemele radiante de tip TABS au reușit să mențină o temperatură aproximativ
constantă a aerului interior din încăperea studiată și în limitele recomandate de standardul EN ISO
7730. Influența variației temperaturii aerului exterior asupra celei interioare pe parcursul acestei zile,
dar și pe întreaga perioadă de monitorizare, nu este una nesemnificativă.
42

temperaturii punctului de rouă pentru data 13.08.2014
Temperatura pe cele două suprafețe radiante ale sistemului TABS au fost apropiate ca valoare
de cea a aerului interior și, cu toate acestea, sistemul radiant a reușit să mențină temeperatura aerului
interior în parametrii de confort termic.
.
temperaturii exterioare pentru data 31.01.2014
5.5. Confortl termic

În general crearea unui mediu confortabil în clădiri necesită realizarea confortului termic,
confortului vizual, confortului acustic și o calitate bună a aerului [79].
Confortul vizual, acustic și calitatea aerului asigurate de sistemele de încălzire/răcire prin
radiație, nu sunt tratate în această lucrare, deși reprezintă probleme importante pentru clădirile dotate
cu astfel de sisteme.
În această lucrare confortul termic asigurat de suprafețele radiante de încălzire/răcire a fost
evaluat în conformitate cu ASHRAE 55 și ISO 7730 [89] prin intermediul a trei parametri:
temperatura operativă, PMV - Votul Mediu Previzibil (Predicted Mean Vote) și PPD - procentul de
persoane nemulțumite (Predicted Percent of Dissatisfaction).
43
Pentru a evalua confortul termic asigurat de sistemele de încălzire/răcire cu suprafețe

radiante, s-a analizat evoluția temperaturii operative și a indicelui PMV și PPD atât pentru sezonul
cald, cât și pentru cel rece, pentru situația când, pe lângă sistemul de tip TABS, a funcționat și
pardoseala radiantă existentă în Laboratorul de Suprafețe Radiante.
Pentru sezonul cald, temperatura operativă a fost menținută în cea mai mare parte a perioadei
de funcționare a spațiului, în intervalul de confort termic, după cum reiese și din Figura 5.15..
Valorile temperaturii operative sub 23°C s-au întâlnit în special seara și noaptea, când spațiul nu este
utilizat, astfel încât aceste valori nu influențează buna funcționare a acestuia. Doar trei ore din
perioada de răcire temperatura operativă a depășit valoarea maximă pentru clădiri de birouri și săli de
clasă din categoria C.
29
Temperatura operativa [ºC]
27
25
23
21
19
17
15
20 25 30 35
Temperatura aerului exterior [ºC]
Fig. 5.15. Valoarea temperaturii operative pe perioada de răcire
Pentru perioada de încălzire sistemele radiante din laboratorul de suprafețe radiante au reușit
în cea mai mare parte a timpului să mențină temperatura operativă în limitele recomandate de
standardul EN ISO 7730 pentru clădiri de birouri categoria B, după cum se vede și în Figura 5.16.
Perioadele de timp când temperatura operativă nu a fost în limitele recomandate a fost foarte mică,
doar de câteva ore pe întreg sezonul rece.
Perioada de timp când temperatura operativă a fost mai mică decât cea recomandată este de
aproximativ 6 ore și se datorează în special ventilării naturale puternice realizate în acea perioadă.
Fig. 5.16. Valoarea temperaturii operative pe perioada de încălzire
44
Pentru calculul indicelui PMV s-a utilizat programul din EN ISO 7730 [89] cât și valorile
măsurate în spațiul laboratorului de suprafețe radiante (temperatura aerului interior, temperatura
medie de radiație și umiditatea relativă).
Evaluarea evoluției indicelui PMV s-a realizat pentru perioada de timp de la 01.06.2014 până
la 24.08.2014 și pentru perioada de funcționare a laboratorului de la ora 7 până la ora 20. S-a
considerat că perioadele de timp din afara acestui interval nu sunt relevante pentru studiu. Calcului
indicelui PMV și PPD pentru perioada de vară s-a realizat pentru un grad de izolare a îmbrăcămintei
cuprins între 0,5 clo și o o rată metabolică de 1,2 met.
Tendințele, în cazul studierii celor doi indici principali PMV, respectiv PPD, care indică
senzația de confort, sunt similare cu rezultatele obținute când s-a analizat evoluția temperaturii
operative pe perioada caldă, respectiv rece a anului.
Confortul termic pentru perioada caldă a anului a putut fi menținut în cea mai mare parte a
timpului în valorile indicate de normativul EN ISO 7730 pentru săli de clasă categoria B, pentru
perioade scurte de timp indicii fiind mai mari.
Conform EN 1521 [87], indicii de confort pot fi depășiți pentru o perioadă de timp mai mică
de 5% din totalul timpului de funcționare. Măsurările realizate pe perioada caldă a anului și
prezentate în Figura 5.17., au pus în evidență faptul că, în perioada de timp când indicele PMV a fost
în afara intervalului recomandat (-0,5÷0,5), s-au încadrat în condițiile din EN1521.
Fig. 5.17. Variația indicelui PMV pe perioada de răcire ( 01.06.2014-24.08.2014)
Analiza evoluției indicelui PMV pentru perioada de încălzire s-a realizat din data de
14.12.2013 până la data de 31.08.2014. Valoarea acestuia pentru această perioadă s-a menținut în
parametrii recomandați de din EN ISO 7730 [89] pentru clădiri de birouri și săli de clasă categoria B.
Depășirile limitelor maxime și minime impuse de acest standard sunt mult mai rare pentru perioada
de iarnă în comparație cu cea de vară.
Calculul indicelui PMV s-a realizat pentru o rată metabolică de 1,2 met, și un grad de izolare
(rezistenţa termică) a îmbrăcămintei de 1clo.
45
Fig. 5.18. Variația indicelui PMV pe perioada de încălzire.
Evoluția indicelui PPD pentru perioada de vară este analizată în Figura 5.19., valoarea indicelui PPD
fiind cu două excepții mai mică decât valoarea standardizată pentru săli de clasă categoria C, iar
pentru categoria B depășind valoarea standardizată 8% din perioada de funcționare.
Fig. 5.19. Variația indicelui PPD pe perioada de răcire ( 01.06.2014-24.08.2014)
Pentru perioada de iarnă, fluctuațiile indicelui PPD au fost în intervalul 5-10,35%, cu

excepția a trei valori care au depășit acest interval. În această perioadă suprafețele radiante au reușit
să mențină indicele PPD în valorile acceptate pentru clădiri de birouri și săli de clasă categoria B.
Depășirea valorii maxime acceptată a indicelui PPD (10%) pentru acest tip de clădire a fost de 2%
din perioada de încălzire.
5.6. Concluzii
În prima parte a capitolului este prezentat modelul experimental realizat în cadrul
Laboratorului de suprafețe radiante din cadrul Facultății de Construcții –Brașov. La baza acestui
studiu au stat măsurătorile realizate pe perioade lungi de timp legate de transferul termic, dar și de
principalii parametri care influențează confortul termic.
46
Fig. 5.20. Variația indicelui PPD pe perioada de încălzire (01.06.2014-24.08.2014)
Principalul obiectiv al acestor măsurători a fost de a se evidenția comportamentul dinamic al

unui sistem TABS atât pe perioada de vară, cât și pe perioada de iarnă pentru climatul din țara
noastră.
Analizând rezultatele măsurătorilor, se pot formula următoarele concluzii în ceea ce privește
funcționarea sistemelor radiante, inclusiv a TABS-urilor.
Pe întrega perioadă de funcționare fluxul termic cedat/preluat de sistemul radiant a fost
suficient să poată asigura confortul termic.
Sistemul de încălzire/răcire cu suprafețe radiante s-a dovedit a fi eficient pentru temperaturi
ale agentului termic de maxim 40 °C pe perioada de încălzire și de 18÷20°C pe perioada de răcire.
Temperaturile ridicate ale agentului termic pe perioada de vară pun în evidență faptul că acest sistem
poate fi utilizat cu succes împreună cu turnuri de răcire, cu ajutorul schimbătoarelor de căldură
amplasate în sol și a pompelor de căldură. Temperaturile scăzute utilizate de sistemul radiant pe
perioada de încălzire recomandă acest sistem pentru utilizarea cu energiile regenerabile.
Confortul termic asigurat de sistemul radiant de încălzire/răcire a fost evaluat prin
intermediul temperaturii operative și a indicilor PMV și PPD, punându-se în evidență faptul că în cea
mai mare perioadă de timp acești parametri au fost în limitele standardelor în vigoare.
47
6. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE

ȘI A CELOR OBŢINUTE PRIN SIMULARE NUMERICĂ
6.1. Analiză comparativă a rezultatelor obținute
Performanțele funcționale ale unui sistem TABS sunt caracterizate în special de temperatura
pe suprafața radiantă și de fluxul unitar de căldură preluat/cedat de acesta.
Analiza comparativă constă în compararea rezultatelor obținute prin modelarea fizico-
matematică a datelor obținute în urma măsurătorilor de pe standul experimental. Modelarea fizico –
matematică a urmărit determinarea temperaturii de pe suprafața radiantă și a fluxului de căldură
unitar preluat/cedat de sistemul TABS.
Pentru determinarea temperaturii pe suprafața radiantă s-au utilizat următoarele metode fizico
–matematice: a tubului virtual, a diferențelor finite și a elementelor finite prin intermediul simulării
cu programul Comsol Multiphysics.
Pentru determinarea temperaturilor de pe suprafața radiantă a sistemului TABS cu ajutorul
diferențelor finite s-a realizat un program în Scilab (atașat în Anexa 1) care are la bază algoritmul de
calcul prezentat în capitolul 3.2.
Determinarea fluxului unitar de căldură preluat/cedat de sistemul TABS s-a realizat utilizând
metoda din EN 15377-2005 și metoda diferențelor finite (programul Comsol Multiphysics)
Rezultatele obținute cu modelele fizico-matematice se vor compara cu cele obținute cu
programul de simulare Comsol Multiphysics și cu cele obținute prin intermediul modelului
experimental.
Analiza s-a realizat pentru un sistem TABS cu următoarele caracteristici:
- grosimea plăcii de beton 20 cm,
- pasul de montaj 20 cm,
- conductele de agent termic din PEXA De 20x2,2 mm.
Analiza comparativă a rezultatelor obținute prin modelare matematică, simulare numerică și a
celor obținute în urma cercetărilor experimentale s-a realizat pentru diferite temperaturi și viteze de
curgere ale agentului termic cu scopul de a se stabili precizia fiecărei metode în parte.
6.1.1. Perioada de răcire
Rezultatele obținute în urma simulării performanțelor termotehnice ale sistemelor TABS au
pus în evidență faptul că cel mai important parametru care influenţează performanțele termotehnice
ale sistemelor TABS este temperatura agentului termic.
Pe standul experimental existent în laboratorul de suprafețe radiante s-au realizat măsurări
care au pus în evidență influența temperaturii agentului termic asupra temperaturii pe suprafața
radiantă pentru perioada de răcire (Figura 6.1). Măsurătorile s-au realizat pentru o temperatură
interioară de aproximativ 26 ±0,5 ºC și un debit al agentului termic de 0,1 l/s.
Așa cum se observă în Figura 6.2, valorile obținute cu programul de simulare Comsol sunt
foarte apropiate de valorile măsurate, având o eroare mai mică de 0,3 ºC. Rezultate satisfăcătoare s-
au obținut și utilizând celelalte două metode (metoda tubului virtual și metoda diferențelor finite).
48
Rezultatele obținute cu ajutorul metodei tubului virtual sunt de o precizie mai mică, având erorile
cuprinse între 0,3 și 0,4 ºC. Totuși, deși precizia metodei tubului virtual este mai mică, această
metodă este una care poate fi utilizată în procesul de predimensionare și chiar proiectare, obţinându-
se rezultate ce sunt satisfăcătoare ca precizie. Avantajul utilizării acestei metode este că implică
costuri și resurse semnificativ mai mici decât metodele simulării fenomenului cu ajutorul
programelor specializate. Utilizarea metodei diferențelor finite are o precizie apropiată de cea
obținută cu ajutorul programului de simulare, având avantajul spre deosebire de acesta, că se poate
realiza cu programe mult mai ieftine, iar spre deosebire de metoda tubului virtual, pe lângă precizia
mult mai mare, permite și o vizualizare a procesului de transfer termic din interiorul sistemului
TABS prin intermediul izotermelor din câmpul termic.
Fig. 6.2. Temperatura pe suprafața radiantă în funcție de temperatura agentului termic.

Fluxul termic unitar preluat de sistemul TABS a fost determinat cu ajutorul metodei din
standardul EN 15377-2005, cu ajutorul programului de simulare Comsol Multiphysics, și prin
măsurarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere, întoarcere și a debitului de agent
termic vehiculat în sistemul TABS.
Analizând rezultatele obținute cu ajutorul celor trei metode prezentate în paragraful anterior, se
observă că metodele de calcul au o precizie satisfăcătoare pe întreg domeniul de funcționare a
sistemului TABS. Utilizarea programului de simulare Comsol Multiphysics a condus la rezultate
foarte apropiate de cele obținute prin măsurări, diferența maximă fiind de numai 3 W/m2. Rezultatele
obținute cu metoda din standardul EN 15377-2005 au o precizie foarte bună, fiind apropiate de
valorile obținute în urma simulării cu programul Comsol Multiphysics și cu cele determinate prin
măsurători, diferența maximă fiind de 7 W/m2. Metoda din standardul EN 15377-2005 este o metodă
simplă, eficientă și cu costuri reduse de utilizare, care conduce la obținerea unor rezultate apropiate
de cele reale.
49
Fig. 6.3. Fluxul termic unitar total preluat de sistemul TABS în funcție de temperatura agentului
termic.
Pentru diferite viteze de curgere a agentului termic în conducte s-a analizat precizia
rezultatelor obținute prin simulare numerică și modelare matematică, prin compararea cu rezultatele
obținute în urma măsurătorilor realizate pe standul experimental. Analiza s-a realizat pentru
temperatura aerului interior de 27ºC, temperatura medie a agentului termic de 23 ºC și viteza
agentului termic cuprinsă între 0,016 și 0,1 l/s. Acest interval de viteze ale agentului termic
corespunde atât curgerii laminare, cât și curgerii turbulente.
La determinarea temperaturii pe suprafața radiantă s-a utilizat doar simularea numerică,
deoarece metoda tubului virtual și cea a diferențelor finite nu țin cont de viteza de curgere a
agentului termic în conducte. Rezultatele obținute în urma simulării sunt apropiate ca valoare de cele
măsurate pe standul experimental, existând diferențe de 0,5 ºC în zona de curgere laminară, respectiv
de 0,3÷0,4 ºC în zona de curgere turbulentă a agentului termic în conducte, după cum se observă în
Figura 6.4.
Fig. 6.4. Temperatura agentului termic pe suprafața superioară a sistemului TABS în funcţie de
debitul de agent termic.
În general, proiectarea sistemelor TABS se realizează pentru o curgere turbulentă a agentului
termic prin conducte. Curgerea laminară a agentului termic prin conducte se realizează doar dacă
sistemul nu este bine echilibrat hidraulic sau datorită erorilor de montaj. Măsurarea temperaturii pe
suprafața radiantă superioară a sistemului TABS și simularea numerică au evidențiat faptul că viteza
50
de curgere a agentului termic prin conducte nu o influențează într-un mod semnificativ. Diferența
între temperatura medie pe suprafața radiantă, pentru intervalul de viteze de curgere a agentului
termic în conducte analizat, este aproximativ 0,24 ºC pentru măsurătorile realizate pe standul
experimental și de 0,4 ºC pentru temperaturile determinate prin simulare numerică.
Analiza fluxul de căldură total cedat de sistemul TABS pentru diferite viteze de curgere a
agentului termic în conducte s-a realizat prin simulare numerică cu ajutorul programului comercial
Comsol Multiphysics, prin modelare matematică cu ajutorul metodei EN 15377-2005 și prin
măsurarea acestuia. Rezultatele obținute cu ajutorul programului de simulare Comsol sunt foarte
precise, diferența maximă fiind de 5 W/m2. Precizia rezultatelor obținute cu ajutorul metodei
simplificate din EN 15733-2005 este mai mică decât în cazul simulării numerice, dar nu cu diferențe
semnificative, după cum reiese și din Figura 6.5.
Fig. 6.5. Fluxul termic unitar total preluat de sistemul TABS în funcție de viteza de curgere a
agentului termic
6.1.2. Perioada de încălzire

Parametrii pentru care s-a realizat măsurarea temperaturii pe suprafața radiantă a sistemului
TABS au fost: temperatura aerului interior de 20 ±0,6 ºC, debitul de agent termic vehiculat în
conducte de 0,1 l/s și temperatura agentului termic de 30, 35, 40 și 45ºC.
Pentru acești parametri, utilizând metoda tubului virtual, a diferențelor finite și simularea cu
ajutorul programului Comsol Multiphysics, am determinat temperatura medie pe suprafața radiantă
prezentată în Figura 6.6. Analizând rezultatele obținute cu metodele prezentate mai sus, putem
concluziona că utilizarea programului de simulare Comsol Multiphysics oferă cele mai precise valori
ale temperaturii pe suprafața radiantă. Rezultatele obținute cu ajutorul metodei diferențelor finite
sunt foarte apropiate de cele obținute prin simularea cu Comsol Multiphysics și de cele măsurate pe
standul experimental. Rezultatele obținute cu metoda tubului virtual sunt foarte apropiate de cele
obținute cu ajutorul programului de simulare Comsol Multiphysics, precizia acestei metode fiind
apropiată de cea a programului de simulare.
51
Fig. 6.6. Temperatura pe suprafața radiantă în funcție de temperatura agentului termic

La determinarea fluxului unitar cedat de sistemul TABS s-au păstrat aceiași parametri prezentați
la începutul subcapitolului, mai puţin temperatura aerului interior, aceasta având valoarea de 22ºC
pentru modelarea matematică și valori de 22± 0,5 pentru măsurătorile din laborator.
În urma analizei rezultatelor obținute cu cele trei metode (metoda din 15733-2005, prin simulare
cu ajutorul programului Comsol și prin măsurări directe în laborator) s-au identificat, referitor la
precizia metodelor, concluzii similare cu cele prezentate anterior la răcire și la determinarea
temperaturii pe suprafața radiantă.
Fig. 6.7. Fluxul termic unitar total cedat de sistemul TABS în funcție de temperatura
agentului termic.
6.2. Analiză comparativă a metodelor utilizate
În cadrul analizei comparative a determinării performanțelor termotehnice ale sistemelor
TABS s-au utilizat trei metode:
52
- Modelarea transferului de căldură utilizând metoda unidirecțională și cea bidirecțională,

- Realizarea unui stand experimental pe care s-a realizat măsurători,
- Utilizarea unui soft de simulare numerică.
Utilizarea celor trei metode a permis să determinăm avantajele, dezavantajele și precizia
fiecăreia, acestea fiind prezentate în Tabelul 6.1.
Tab. 6.1. Analiză comparativă a metodelor utilizate în analiza termotehnică a sistemelor TABS
Metoda de modelare
Element de comparație Analitică
Simulare Experiment
Unidirecțională Bidirecțională
Complexitatea rezultatelor
Mare Foarte mare Foarte mare Mare
obținute
Precizia determinării
temperaturii pe suprafața Mare Mare Foarte mare Foarte mare
radiantă
Precizia determinării
Mare Mare Foarte mare Foarte mare
fluxului termic unitar.
Efortul de realizare a
Mic Mediu Mediu Mare
modelului.
Timp de documentare Mic Mediu Mediu Mare
Flexibilitate Mare Mare Mare Mică
Timpul necesar obținerii
Mic Mediu Mediu Mare
rezultatelor
Utilizarea de softuri
Nu Da Da Nu
specializate
Costuri de investiție Mici Mici Mari Mari
6.3. Concluzii
Precizia rezultatelor obținute prin simularea numerică utilizând Comsol Multiphysics este
foarte mare, rezultatele obținute fiind foarte apropiate de cele obținute prin măsurare directă pe
standul experimental. Utilizarea metodelor analitice (de transfer termic unidirecțional și
bidirecțional) au condus la obținerea unor rezultate cu o precizie mare atât pentru perioada de vară,
cât și pentru pentru perioada de iarnă. În proiectarea sistemelor TABS, utilizarea metodelor analitice
și în special a metodei de transfer termic unidirecțională este recomandată, deoarece: sunt metode
simple, timpul necesar obținerii rezultatelor este foarte scurt, implică costuri inițiale mici.
Metoda de calcul termotehnic, cu ajutorul diferențelor finite, ale sistemelor TABS are ca
principal avantaj obținerea unor rezultate cu o precizie mare și permite, la fel ca simularea cu
programe specializate, înțelegerea și vizualizarea proceselor termotehnice. Acest lucru realizându-se
fără a fi necesară cumpărarea unor softuri specializate foarte scumpe.
53
7. UTILIZAREA ENERGIEI GEOTERMALE LA CLĂDIRILE DOTATE CU SISTEME TABS
În ultima perioadă de timp, utilizarea energiei geotermale pentru asigurarea confortului termic
în clădiri cunoaște o răspândire din ce în ce mai mare în întreaga lume. Cea mai frecventă metodă de
a utiliza energia geotermală și, indirect, a energiei solare în sectorul clădirilor rezidențiale,
comerciale și industriale, pentru menținerea confortului termic este utilizarea pompelor de căldură
sol - apă.
Implementarea pompelor de căldură geotermale în România a rămas mult în urmă faţă de ţările
europene, principalele motive ţin de costul iniţial al investiţiei foarte mare, dar și de lipsa de
informaţii cu privire la potenţialul utilizării de astfel de sistem. Instalațiile de încălzire/răcire care
utilizează această sursă de energie sunt influențate unui o serie de variabile dintre care poate cele mai
importante sunt climatul și structura geologică a solului [21]. Aceşti parametri locali fac imposibilă
realizarea unui ghid general de utilizare a pompelor de căldură într-un mod eficient și din această
cauză trebuie realizate studii aprofundate pentru fiecare zonă a țării în parte.
În capitolul ce urmează este analizată funcţionarea unui sistem cu pompe de căldură sol-apă
pentru o clădire existentă amplasată într-o comună de lângă București, dotată parțial cu sistem
TABS, urmărindu-se trei aspecte principale: performanța pompelor de căldură, reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră și eficiența economică a instalației. Această analiză are rolul de a evalua
impactul utilizării pompelor de căldură asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și asupra
potențialului de economisire a energie prin implementarea pompelor de căldură geotermale.
7.2. Prezentarea clădirii experimentale
Utilizarea pompelor de căldură în țara noastră se realizează preponderent în sectorul
rezidențial, dar datorită avantajelor deosebite și creșterii continue a prețului energiei, au început să
fie folosite și în sectorul comercial și industrial.
Un astfel de exemplu care utilizează energia geotermală prin intermediul pompelor de căldură
dar și parțial sistemul de încălzire/răcire TABS îl reprezintă sediul Volvo Truks România. Această
clădire a fost construită în anul 2013 în apropierea Bucureștiului având o suprafața desfășurată de
aproximativ 6700 m2. Destinația clădirii este una mixtă, fiind împărțită în trei zone distincte și
anume: zona de service auto, zona de birouri și zona de şcolarizare.
Energia termică pentru răcirea respectiv încălzirea spațiilor, dar și pentru prepararea apei calde
de consum este asigurată de două pompe de căldură sol - apă de tip Viessmann Vitocal 300 G Pro de
240 kW, fiecare fiind echipate cu două compresoare. Sistemul funcționează pe principiul răcirii
pasive (natural cooling) și doar în vârfurile de sarcină se realizează răcire activă prin pornirea
pompelor de căldură. Pentru perioada de tranzit, datorită aporturilor de căldură interioare și
exterioare diferite, sistemul este conceput să poată realiza simultan și răcirea și încălzirea spațiilor.
Pentru acest lucru și pentru evitarea ciclării pompei de căldură, sistemul a fost prevăzut cu două
acumulatoare cu capacitatea de 10.000 l fiecare și un sistem de distribuție a agentului termic cu patru
conducte.
Datorită puterii termice instalate mari, pentru asigurarea agentului termic primar, pompele de
căldură sunt conectate la 80 de sonde termice de adâncime dispuse în două câmpuri termice, primul
54
câmp termic este alcătuit din 37 de bucăți, iar al doilea din 43 de bucăți, conectate la două
distribuitoare colectoare, montate în cămine subterane special amenajate. Forajele necesare realizării
sondelor termice au diametrul de 100 mm, adâncimea de 100 m și sunt amplasate la o distanţă de 6 m
unul de altul.
Achiziția de date
Stația termică este dotată cu un sistem de monitorizare online a principalilor parametri tehnici, în
care ne este prezentată evoluția acestora. Dintre valorile monitorizate amintim: temperatura agentului
termic primar, coeficientul de performanță sezonier pentru încălzire, pentru prepararea apei calde de
consum, cel total, temperatura apei calde, temperatura agentului termic secundar, numărul de ore de
funcționare a fiecărui compresor în parte.
7.3. Performanţa pompelor de căldură
Analiza performanțelor pompelor de căldură sol-apă s-a realizat utilizând măsurătorile de la
clădirea prezentată în capitolul anterior.
Pe parcursul anului trecut, cele două pompe de căldură au oferit 1333 MWh pentru încălzirea
spațiului, 63 MWh pentru prepararea apei calde consum și 108 MWh energie pentru răcirea spațiului
pe modul de funcționare activ, iar restul de răcirie de 612 MWh s-a realizat în mod pasiv. Toate
aceste date au fost furnizate de contoarele de energie instalate pe sistem. Sistemul de achiziție de
date este capabil să determine COP-ul sezonier al pompelor de căldură și numărul de ore de
funcționare ale fiecărui compresor, pentru anul trecut aceste valori sunt prezentate în Tabelul 7.1.
Table 7.1. Numărul de ore de funcționare și COP-ul pompei de căldură
COP-ul
Numărul Numărul COP-ul
Numărul pompelor
de ore de de ore de pompelor
de ore de de
funcționa funcționa de
funcționare căldură
re pt. re pt. căldură
pt. pt.
preparare răcire pt.
încălzire preparat
a a.c.c. activă încălzire
a.c.c.
Pompa de Compresor 1 3474 303
căldură
Compresor 2 2513 240
master
345 4,2 4,4
Pompa de Compresor 1 2514 241
căldură
Compresor 2 2612 201
Slave
Un parametru important care influențează COP-ul pompei de căldură îl reprezintă temperatura
agentului termic primar. Este bine știut că o temperatură a agentului termic ridicată pe circuitul
primar al pompei de căldură duce la creșterea eficienței pompei de căldură [17,32]. Pentru a se putea
realiza o analiză a sistemului, este importantă și variația temperaturii agentului termic primar. Pe
perioada de iarnă, temperatura agentului termic are tendința de scădere spre sfârșitul sezonului de
55
încălzire, după cum se vede și în Figura 7.5. Analizând valorile măsurate, se observă o scădere a
temperaturii medii a agentului termic primar cu aproximativ 1,3 ºC pe perioada monitorizării.
10
Temperatura [ºC]
8
6
4
2
0
temperatura tur a agentului termic primar

temperatura agentului termic primar
Linear (temperatura tur a agentului termic primar)
Linear (temperatura agentului termic primar)
Fig. 7.5. Temperatura agentului primar al pompei de căldură pe perioada 01.12.2014-03.02.2015

Odată cu scăderea temperaturii agentului termic primar are loc și o scădere a COP-ul sezonier al
pompei de căldură. La începutul sezonului de încălzire acesta a avut valori ridicate de 4,9 pentru
încălzire, 4,5 pentru prepararea a.c.c. și unul mediu de 4,8. Pe întreaga perioadă de încălzire acesta
are o tendinţă de scădere, ajungând la valori de 4,4 pentru încălzire, de 4,2 pentru preparare a.c.c. 4,3
și respectiv unul mediu de 4,3, după cum se poate vedea și în Figura 4.8.
5
4.8
4.6
COP
4.4
4.2
4
3.8
COP-ul pompei de caldura pentru incalzire

COP-ul pompei de caldura pentru incalzire+a.c.c.
COP-ul pompei de caldura pentru preparaea a.c.c.
Fig. 7.6. COP-ul sezonier al pompei de căldură pe perioada 01.12.2014-03.02.2015

Pentru funcționarea eficientă a pompelor de căldură, un aspect important îl reprezintă
cantitatea de energie electrică utilizată, energia din sol preluată, respectiv cedată și energia termică
furnizată sistemelor de încălzire/răcire și de preparare a a.c.c. Sistemul este conceput ca pe perioada
de vară să cedeze căldură în sol iar pe perioada de iarnă să preia energie din sol. În urma analizei
măsurătorilor realizate se observă că, energia termică cedată în sol, pe perioada de vară reprezintă
56
doar 66% din totalul de căldură preluată de pompa de căldură pentru prepararea a.c.c. și pentru
încălzirea spațiilor pe perioada rece a anului după cum reiese și din Figura 7.7. Bilanțul dintre
energia preluată din sol și cea cedată de pompa de căldură este unul negativ, studiile realizate până în
prezent arată că pentru diferențe mari dintre energia preluată și cea cedată în sol performanța
pompelor de căldură scade pe perioada de iarnă cu valori de până la 4 % pe parcursul a trei ani de
utilizare [49].
1200
[MWh]
1000
800
600
400
200
0
incalzire preparare a.c.c. racire
energie electrica energie din sol
Fig. 7.7. Energia electrică și cea preluată din sol de pompele de căldură pe perioada unui an de
funcționare
7.4. Reducerea gazelor cu efect de seră

Principala metodă de limitare a încălzirii globale, în momentul de față este considerată reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră. Este bine știut că un procent semnificativ de emisii de gaze cu
efect de seră provine din producerea energiei necesare asigurării confortului termic în clădiri. O
soluție unanim recunoscută pe plan mondial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
provenite de la producerea energiei termice necesară răcirii, respectiv încălzirii spațiilor este
utilizarea pompelor de căldură și înlocuirea soluțiilor convenționale care folosesc combustibili fosili.
Când vorbim de potențialul de reducere a gazelor cu efect de seră prin înlocuirea unei soluții,
trebuie să ținem seama de toate emisiile din întreg ciclul de producere a energiei (exploatarea
combustibilului, transportul, etc.), precum și conversia acestora în energie termică pentru încălzire,
respectiv răcire [8].
Pentru determinarea reducerii gazelor cu efect de seră prin utilizarea unei pompe de căldură în
defavoarea sistemelor convenționale de producere a energiei termice se poate utiliza relația 7.1 [11].
If Ie  t
GHG  C e      10 3  CO2  (7.1)
 an 
 3,6  COP  
unde:
57
If - intensitatea de producere a gazelor cu efect de seră, specifică combustibilului fosil utilizat

(50 kg CO2/GJ pentru gazul natural, respectiv 73 kg CO2/GJ pentru combustibilul lichid şi 98 kg
CO2/GJ pentru cărbune),
Ie - intensitatea de emisie specifică pentru eficienţa procesului de generare a energiei electrice,
COP - coeficientul de performanţă al pompei,
Ce - indicele consumului de energie pentru încălzire.
η - randamentul cazanului de încălzire.
Pentru a putea determina reducerea gazelor cu efect de seră prin înlocuirea surselor
convenționale de producere a energiei termice, cu pompe de căldură cu comprimare mecanică trebuie
avute în vedere și elementele legate de producerea energiei electrice și mai ales emisiile gazelor cu
efect de seră rezultate în urma procesului de obținere a acesteia. Pentru obținerea de rezultate cât mai
apropiate de realitate, trebuie să ținem cont nu numai de emisiile de gaze cu efect de seră din timpul
producerii energiei electrice, cât și de cele rezultate înainte și după producerea acesteia. Utilizând
rezultatele obținute de studiul realizat de Weisser [84] am stabilit emisiile de gaze cu efect de seră
pentru toate tipurile de energie electrică produsă în țara noastră, care sunt prezentate în Tabelul 7.1.
Table 7.1. Emisiile de gaze cu efect de seră pentru diferite tipuri de energie electrică
Tipul energiei electrice Emisiile de gaze cu
efect de seră
gCO2/kWh
Cărbune 800-1000
Combustibil lichid 400
Vânt 8-32
Fotovoltaic 43-73
Biomasă 35-99
Nucleară 2.8-28
Hidro 0.35-30
Un alt factor important, care este specific fiecărei țări în parte, este ponderea fiecărui tip de
energie electrică din totalul de energie utilizat. În țara noastră, datorită investițiilor mari, a politicii
guvernamentale și a climatului, în ultima perioadă a avut loc o dezvoltare accentuată a energiei
electrice eoliene și fotovoltaice după cum se poate observa în Figura 7.5. Pe perioada anului trecut,
se observă o variație mare a diferitelor tipuri de energie electrică cu excepția celei produse în centrala
atomoelectrică, care este constantă.
58
Fig. 7.5. Energia electrică produsă în România pe diferite tipuri de energie pentru perioada
01.01.2014÷31.12.1014 [101]
Toate sistemele de producere a energiei electrice, dacă se ține cont de toate etapele tehnologice
componente, produc gaze cu efect de seră și contribuie la schimbările climatice antropogene [84]. În
analiza efectului utilizării pompelor de căldură asupra reducerii gazelor cu efect de seră, s-a utilizat
valoarea medie ponderată a intensității de emisie a gazelor cu efect de seră pentru procesul de
producție a energiei electrice. Ponderea fiecărui tip de energie electrică diferă pe perioada unei zile, a
unui an, dar rămân aproximativ constante pe parcursul mai multor ani și a fost stabilită cu datele
prezentate de Transelectrica și redate în Figura 7.6. Din energia electrică totală produsă în România o
pondere însemnată, de aproximativ 59 %, o reprezintă energia electrică produsă cu degajări mici de
gaze cu efect de seră (energia electrică eoliană, fotovoltaică, biomasă, hidro și nucleară).
Fig. 7.6. Ponderea tipurilor de energie din totalul de energie produs în România
59
Intensitatea medie de emisie specifică pentru eficienţa procesului de generare a energiei electrice
pentru România a fost calculată utilizând datele de mai sus și a avut valoarea de 319 g CO2/ kWh
pentru anul 2014 și de 326 g CO2/ kWh pentru anul 2013.
Un alt factor care influențează reducerea gazelor cu efect de seră prin utilizarea pompelor de
căldură în locul echipamentelor clasice îl reprezintă eficiența sezonieră al acestora, aceasta situându-
se în următoarele limite [12] .
 Cazan eficienţă medie (aprindere cu scânteie) 65...75 %
 Cazan înaltă eficienţă sau cu condensaţie 75...85 %
 Pompa de căldură, sursa de căldură – solul 250...350 %
Un rol important în reducerea emisiilor de carbon îl joacă COP-ul pompei de căldură, acesta are
valori de 2÷2,5 pentru cele mai puțin evoluate tehnic sau cele care utilizează temperaturi ridicate pe
circuitul secundar sau scăzute pe circuitul primar și de 4÷5 pentru cele cu tehnologie nouă și a căror
instalație este corect proiectată.
Utilizând relația 7.1. s-a putut determina coeficientul minim al pompei de căldură pentru care
acestea degajă o cantitate mai mică de gaze cu efect de seră, decât soluțiile convenționale de
producere a energiei termice. Aceste valori sunt prezentate în tabelul 7.2. în funcție de tipul
cazanului și a combustibilului utilizat. Se observă că, pentru România, datorită ponderii mari a
energiei electrice provenite din surse puțin poluante, COP-ul pompei de căldură trebuie să aibă valori
foarte mici, ca utilizarea acestora să nu reducă emisiile de dioxid de carbon în comparație cu
aparatele convenționale de producere a energiei termice. Se observă că, aproape pentru orice COP al
pompelor de căldură, utilizarea acesteia duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Table 7.2. COP-ul minim al pompei de căldură pentru care emisiile de gaze cu efect de seră sunt mai mici în
comparație cu alte surse de energie termică
Gaze naturale Combustibil lichid
Cazan în Cazan cu Cazan în Cazan cu
condesație eficiență condensație eficiență
medie medie
COP 1,50 1,39 0,99 0,87
Utilizând datele măsurate pe clădirea experimentală prezentată în subcapitolul 7.2, am analizat

reducerea gazelor cu efect de seră datorită utilizării pompelor de căldură sol-apa în detrimentul unei
soluții convenționale de producere a energiei termice.
Utilizând datele prezentate anterior și cele din Tabelul 7.1 am determinat reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră pentru clădirea studiată, în cazul utilizării pompei de căldură în detrimentul
cazanelor în condensaţie, respectiv cazanele cu eficiență medie, acestea fiind prezentate în Figura
7.7. Pe perioada de iarnă, pompele de căldură au fost utilizate atât pentru încălzirea spațiilor, cât și
pentru prepararea apei calde de consum. Utilizarea pompelor de căldură în detrimentul cazanelor în
condensaţie, pentru încălzirea spațiilor a condus la o reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră de
52,2 tCO2 , respectiv de 3,36 tCO2 pentru prepararea apei calde de consum. Reducerea gazelor cu
60
efect de seră este mult mai semnificativă în cazul în care comparația se realizează cu un cazan cu
eficiență medie de aproximativ 69,2 2 tCO2 pentru încălzire și 4,06 tCO2 pentru prepararea apei calde
de consum.
Reducerea gazelor cu efect de seră este una semnificativă, datorându-se în special COP – ridicat
pe care l-au avut pompele de căldură pe perioada de monitorizare, dar și datorită ponderii mari a
energiei electrice (eoliană, hidro, fotovoltaică, nucleară, biomasă) care, în procesul de producere, are
degajări mici de astfel de gaze.
Gaze cu efect de sera [t 80
60
CO2/an]
40
20
0
1 2
3
4
Fig. 7.7. Reducerea gazelor cu efect de seră prin utilizarea unei pompe
1 și 3- reducerea gazelor cu efect de seră rezultate din utilizarea pompelor de căldură în detrimentul unui
cazan în condensaţie, respectiv clasic, pentru producerea agentului termic necesar încălzirii; 2 și 4-
reducerea gazelor cu efect de seră rezultate în urma utilizării pompelor de căldură în detrimentul unui cazan
în condensaţie, respectiv clasic, pentru prepararea apei calde de consum;
7.5. Analiza economică

Pompele de căldură sol-apă sunt considerate soluții eficiente de încălzire și răcire prin reducerea
consumului de energie electrică și scăderea vârfului de consum a acesteia [55]. După cum a rezultat
din analiza din capitolul anterior pompele de căldură sunt echipamente care pot reduce semnificativ
degajările de gaze cu efect de seră în atmosferă. În prezent, în țara noastră nu există o politică de
sprijinire a implementării unor astfel de echipamente la clădirile noi sau la cele renovate. Până în
prezent s-a discutat mult despre eficiența pompelor de căldură din perspectiva reducerii costurilor de
exploatare, dar datorită costurilor mari ale investiției inițiale răspândirea acestora în țara noastră este
foarte redusă. Din această cauză, este necesară realizarea unei analize economice a utilizării acestora,
care să țină seama de reducerea costurilor pentru asigurarea energiei termice pe perioada de vară,
respective iarnă, dar și de investiția inițială.
Din această cauză, un aspect foarte important pentru popularizarea acestora poate fi reprezentat
de eficiența economică a acestora.
Eficiența economică a utilizării pompelor de căldură sol-apă depinde de o serie de factori dintre
care cei mai importanți sunt:
- Costul investiției,
- Coeficientul de performanță sezonier al pompei de căldură,
- Costul energiei electrice,
61
- Costul gazelor naturale,

- Costul cu mentenanța.
Eficiența pompelor de căldură crește odată cu numărul de ore de funcționare a acestora și cu
coeficientul de performanță a acestora [30].
Realizarea unei analize generale a eficienței utilizării pompelor de căldură nu se poate realiza,
din cauza faptului că nu se pot face predicții generale despre COP-ul acestora, investiția inițială,
costul energiei electrice (care diferă de la țară la țară), din această cauză fiecare caz trebuie să fie
analizat separat [16].
Analiza economică a eficienței utilizării pompelor de căldură sol-apă s-a realizat pentru clădirea
prezentată în subcapitolul 7.2. pe baza măsurătorilor realizate prezentate în tabelul 7.3. și comparând
acest sistem cu unul convenţional de răcire (chiller), respectiv încălzire (cazan convențional pe
combustibil gazos). Considerând randamentul de producere a agentului cu cazanul convenţional de
0,75%, un COP al mediul al chillerului de 2,8, prețul mediu de gaz natural de 0,03 Euro/kWh și 0,13
Euro/kWh [101] pentru electricitate am determinat economia realizată pe perioada sezonului cald
prin utilizarea pompei de căldură, rezultatele fiind prezentate în Figura 7.8.
În urma analizei realizate pe clădirea studiată, se observă o reducere semnificativă a costurilor
pentru menținerea confortului pe perioada caldă a anului cu aproximativ 30500 € datorate în special
timpului îndelungat când sistemul a funcționat pe răcire pasivă. Utilizarea pe perioade lungi de timp
s-a putut realiza datorită faptului că această clădirea dispune de o suprafață însemnată de răcire de tip
TABS, dar și sistemul de ventiloconvectoare a fost dimensionat pentru temperaturi ridicate ale
agentului termic 12÷16 ºC.
Scăderea costului de producere a apei calde de consum prin utilizarea pompelor de căldură nu a
fost una semnificativă datorită faptului că, cantitatea de energie necesară preparării apei calde de
consum pe perioada unui an de zile nu a fost foarte mare, iar COP-ul pompei de căldură când aceasta
a fost utilizată la producerea apei calde de consum nu a fost foarte mare.
Pentru perioada de încălzire, economia produsă de utilizarea pompelor de căldură a fost de 14000
€, reducând costurile cu aproximativ 35 % din total.
Fig. 7.8. Costurile pentru încălzire, respectiv răcire cu pompe de căldură sau cazan/chiller pentru
clădirea studiată
62
Reducerea costurilor de producere a energiei termice pentru încălzire și răcire prin utilizarea
pompelor de căldură este bine cunoscută, un parametru important care împiedică răspândirea
acestora pe o scară mai largă este costul investiției inițiale ridicat. Din această cauză, un aspect
important în analiza economică a pompelor de căldură o reprezintă perioada de recuperare a
investiției. Pentru determinarea acestei perioade, doi factori au o influență semnificativă și anume:
creşterea prețului energiei electrice și a gazului metan.
Deși prețul energiei electrice a avut variații mari pe perioade scurte de timp se poate observa
totuși o evoluție crescătoare a acestuia în ultimii 9 ani, această creștere fiind de 33% după cum se
vede și în Figura 7.9.
Fig. 7.9. Evoluția prețului energiei electrice în România în perioada 2005-2014 [95]
Evoluția prețului gazului metan a cunoscut două maxime la începutul anilor 1980 și unul istoric în
2008 (figura 7.10). După criza economică din 2008 a avut loc o scădere semnificativă a prețului
gazului, după care și-a reluat trendul crescător, acesta fiind unul mai mare decât în cazul energiei
electrice.
Fig. 7.10. Evoluția prețului gazului natural în SUA [98], [10]
Investiția inițială în sistemul de încălzire răcire cu pompe de căldură a avut o valoare mai
mare cu aproximativ 300000 € față de cel convenţional cu cazan pe combustibil gazos și chiller,
după cum reiese și din tabelul 7.3., diferența mare provine în special de la costul foarte mare de
realizare a forajelor pentru sondelor termice. Perioada maximă de recuperare a investiției
suplimentare în sistemul cu pompe de căldură, ținând cont de diferența de preț între energia electrică
63
și prețul gazului, este de aproximativ 8,30 ani. Această perioadă este în realitate mult mai scurtă,
datorită faptului că prețul gazului natural crește mult mai repede decât cel al energiei electrice.
Tabel 7.3. Costurile cu investiția inițială
Componenta Pompă de căldură sol-apa Cazan +chiller
Sonde termice 298.000 euro -
Legare sonde termice 36.000 euro -
Stație termică 264.000 euro -
Centrala termică - 148.000 euro
Chiller - 79.000
Extindere retea de gaze 65000
naturale
Total 598.000 292.000
Un parametru important este prețul unitar al energiei termice pentru încălzire respectiv răcire
livrată de pompa de căldură. Pentru a ne face o imagine corectă a eficienţei utilizării pompelor de
căldură și a energiei geotermale în detrimentul sistemelor convenționale de producere a energiei
termice, prețul unitar al energiei termice produse de aceste două sisteme trebuie comparat. Pentru
costurile energiei electrice și a gazului metan actuale această comparație este prezentată în Figura
7.11.
Prețul energiei termice furnizate de pompa de căldură este de 0,0295 euro/kWh pentru
încălzire de 0,031 euro/kWh pentru preparare a.c.c. și de 0,029 euro pentru răcire activă și de 0,014
pentru răcire pasivă. Pentru perioada de iarnă, utilizarea pompelor de căldură aduce reduceri
semnificative de aproximativ 26 % la costul total cu încălzirea și de 22,6% la prepararea a.c.c. Pentru
perioada de vară, reducerea costurilor cu producerea agentului termic pentru răcire este mult mai
semnificativă și anume de 36,3% pentru răcire activă respectiv de 69,5 % în cazul utilizării răcirii
pasive. Reducerea costurilor cu producerea energiei termice pentru încălzire, preparare a.c.c. și
pentru răcirea spațiilor va fi din ce în ce mai mare, datorită faptului că ritmul de creștere a prețului
gazelor naturale este mult mai rapid, spre deosebire de cel al energiei electrice, după cum se poate
vedea și în Figurile 7.9, respectiv 7.10.
Fig. 7.11. Prețul energiei termice furnizat de pompa de căldură respectiv cazan convențional/chiller
64
7.5. Concluzii
Acest capitol analizează performanțele unui sistem de încălzire/răcire cu pompă de căldură
sol-apă, care deservește o clădire existentă situată lângă București în localitatea Bolintin Deal. Pentru
a putea evalua performanțele sistemului, câțiva parametri au fost evaluați permanent (numărul de ore
de funcționare a pompelor de căldură, COP-ul sezonier, temperatura agentului termic primar).
Performanța sistemului s-a analizat urmărind în special trei parametri: reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, eficiența economică și COP-ul sezonier al pompei de căldură.
Principalele concluzii ale acestui capitol sunt următoarele:
 Diferența de temperatură a agentului termic primar între tur și retur a fost pe perioada de
încălzire de aproximativ 2,5ºC, iar COP-ul pompei de căldură pe perioada de încălzire are valoarea
medie de 4,3, cu valori puțin mai ridicate pentru încălzire și mai scăzute pentru prepararea apei calde
de consum.
 Energia cedată solului de către sistemul de încălzire/răcire, pe perioada de vară este mai
mică cu aproximativ 34% decât energia preluată pe perioada de iarnă. Pe parcursul unui an de
monitorizare, cantitatea de energie geotermală utilizată de sistem a fost de aproximativ 1700 mWh.
 Impactul utilizării pompelor de căldură în detrimentul sistemelor convenționale de
producere a energiei termice pentru încălzire, respectiv răcire (cazane, chillere) este unul
semnificativ din punct de vedere al reducerii gazelor cu efect de seră. Aceasta fiind influențată în
special de COP-ul pompei de căldură și de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma
procesului de producere a energiei electrice. Pentru cazul studiat, rezultă o reducere a acestora cu 50
t CO2 pentru comparația cu cazan în condensaţie și 69 t CO2 pentru comparația cu cazan clasic.
 Energia electrică produsă în România are în componența sa o mare parte de energie cu
emisii mici de gaze cu efect de seră (energie eoliană, hidro, nucleară, fotovoltaică, biomasă) din
această cauză COP-ul pompelor de căldură nu trebuie să depășească valoarea 1,5 pentru a reduce
emisiile de gaze cu efect de seră prin utilizarea lor în detrimentul soluțiilor convenționale.
 Investiția inițială pentru sistemele de pompe de căldură sol-apă, de putere termică medie,
este cel puțin de două ori mai mare decât investițiile în sistemele convenţionale. Perioada de
recuperare a investiției inițiale în pompa de căldură este de aproximativ 8,3 ani această perioada a
fost determinată fără să se țină cont de dobânda la bancă și de ritmul diferit de creștere a prețului
energiei electrice față de cel al gazului natural. Acesta fiind estimat a fi mai accelerat în cazul gazului
metan.
 Datorită creșterii continue a prețului energiei electrice, dar și a gazelor naturale costurile de
exploatare a clădirilor din sectorul rezidenţial, dar și cel terţiar au crescut în mod semnificativ, o
soluție pentru scăderea acestora o reprezintă pompele de căldură sol - apă. Energia termică furnizată
de acestea pe perioada de iarnă este cu 26 % mai ieftină, cu 64% pentru răcirea spațiilor și cu
aproximativ 22% pentru prepararea a.c.c.
 Clădirea analizată în acest capitol este un exemplu convingător că utilizarea energiei
geotermale prin intermediul pompelor de căldură este o soluție inovatoare și extrem de eficientă care,
pentru țara noastră, reprezintă și o energie ecologică.
65
8. Concluzii generale și contribuții personale.

Concluzii generale.
În această teză, se prezintă investigații experimentale și de modelare matematică a încălzirii și
răcirii prin radiației care permit o mai bună înțelegere a sistemelor radiante de tip TABS și ale
performanțelor funcționale ale acestora, dar și comportamentul în situ a pompelor de căldură sol-apă
care funcționează în tandem cu o instalație încălzire/răcire mixtă: sistem radiant de tip TABS și
sistem de încălzire/răcire cu aer.
În prezent, există un interes deosebit în lume pentru reducerea consumului de energie în
sectorul clădirilor rezidenţiale și terţiare și utilizarea pe scară largă a energiilor regenerabile. Odată
cu creșterea gradului de izolare termică a clădirilor, utilizarea energiilor regenerabile dar și a
confortului termic, au apărut sisteme noi de încălzire, respectiv răcire, din categoria acestora face
parte şi sistemul radiant de tip TABS. Pe plan mondial, acest sistem a cunoscut în ultima perioadă o
răspândire rapidă la toate categoriile de clădiri.
Sistemele de răcire/încălzire de tip TABS sunt soluții eficiente pentru economia de energie și
datorită faptului că diferența de temperatură între suprafața radiantă și aerul interior este mică,
acestea se pot folosi împreună cu soluții de înaltă eficiență și cu sursele de energie regenerabilă.
În literatura de specialitate, pentru determinarea performanțelor funcționale ale sistemelor
TABS, există mai multe modele de calcul care pot fi împărțite în două mari categorii: metode de
calcul unidirecționale și bidirecționale. Utilizarea metodelor de calcul bidirecționale pentru transferul
de căldură, se poate realiza cu ajutorul diferenţelor finite sau a elementelor finite, acestea implică
utilizarea unor programe speciale de calcul sau a unor programe de simulare specializate.
Analiza rezultatelor teoretice și experimentale a condus la o serie de concluzii și observații
care vor fi prezentate în continuare:
 Parametrii de proiectare influențează într-un mod diferit performanțele termotehnice ale
sistemelor TABS. Influențe semnificative asupra performanţelor termotehnice ale sistemelor
TABS au: temperatura agentului termic, pasul de montaj, tipul stratului de acoperire a
suprafeței radiante. Influențe nesemnificative au diametrul conductei de agent termic, iar
pentru răcire și viteza de curgere în conducte.
 Sistemele radiante pentru clădiri bine izolate termic sunt capabile pe întreaga perioadă de
funcționare să asigure necesarul de căldură, respectiv de frig, utilizând temperaturi scăzute
ale agentului termic de aproximativ 40ºC pe perioada de iarnă și temperaturi ridicate de
aproximativ 18÷20 ºC pe perioada de vară.
 Confortul termic asigurat de suprafețele radiante în clădiri bine izolate termic este în limitele
prescrise de normativul EN 1521 și de EN ISO 7730 atât pe perioada de vară, cât și pe
perioada de iarnă.
 Pentru calculul performanțelor termotehnice ale sistemelor TABS la faza de predimensionare
și proiectare, metodele unidirecționale sunt recomandate fiind metode simple, uşor de utilizat
și oferind rezultate de o precizie satisfăcătoare.
66
 Utilizarea metodelor de transfer termic bidirecționale la determinarea performanțelor

funcționale ale sistemului TABS permit calculul acestora cu o precizie mare și permit
vizualizarea și înțelegerea ușoară a fenomenelor.
 Utilizarea pompelor de căldură sol – apă pentru încălzirea, respectiv răcirea spațiilor
reprezintă o soluție economică, curată și prietenoasă cu mediul înconjurător. COP-ul
pompelor de căldură sol-apă pe perioada rece a anului a avut valoarea medie de 4,3, cu valori
puțin mai ridicate pentru încălzire și mai scăzute pentru prepararea apei calde de consum.
 Utilizarea pompelor de căldură în detrimentul sistemelor convenționale de încălzire/răcire ar
conduce la reducerea semnificativă a emisiilor gazelor cu efect de seră. Acest lucru se
datorează în special faptului că în România ponderea energiei electrice, care în procesul de
producere are degajări mici de gaze cu efect de seră, este una foarte mare din totalul de
energie produs.
 Prețul energiei termice pentru încălzire, respectiv răcire, produs cu pompele de căldură este
mult mai mic decât în cazul utilizării sistemelor convenționale cu aproximativ 26 % pentru
încălzire și 64 % pentru răcire.
 Recuperarea diferenței dintre investiţia în sistemul cu pompe de căldură și cel convențional
cu cazan și chiller se realizează într-o perioadă de timp relativ scurtă de 8,3 ani.
 Utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură geotermale pentru încălzirea spaţiilor din
clădirile noi construite în România ar conduce la scăderea semnificativă a cererii de energie
electrică, dar şi a cantităţii de gaze naturale utilizate.
Contribuții personale
În procesul de elaborare a acestei lucrări am realizat un studiu ştiinţific asupra sistemelor de

încălzire/răcire radiante și în special a sistemelor TABS, care utilizează agent termic de la surse de
energie regenerabilă, acesta m-a condus la o serie de contribuții personale dintre care le menționez pe
următoarele:
 analiza critică a stadiului actual al cercetărilor teoretice și experimentale având ca obiect de
investigație sistemele termice TABS;
 evaluarea prin calcul a câmpul de temperaturi din interiorul sistemelor TABS s-a realizat un
model matematic al ecuației de transfer termic cu ajutorul metodei diferențelor finite;
 s-a elaborat un algoritm și un program de calcul, în mediul de programare SCILAB, cu care
se poate determina câmpul de temperaturii ale unui sistem TABS. Cu ajutorul acestui program de
calcul s-a determinat câmpul de temperaturi pentru diferite regimuri de funcționare (iarnă/vară);
 s-a utilizat o modelare a sistemului TABS cu ajutorul unui soft de simulare COMSOL
Multiphysics, care a permis analiza performanțelor funcționale ale acestuia pentru diferiți parametri
constructivi și diferite condiții de exploatare. Cu ajutorul acestor rezultate, s-a efectuat o analiză în
urma căreia s-a evidențiat influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor funcționale ale
sistemelor TABS.
67
 s-a făcut o clasificare și o ierarhizăre a parametrilor de proiectare în funcție de influența

acestora asupra performanțelor funcționale ale sistemelor TAB, pe baza modelării COMSOL
Multiphysics cu softul atât pentru perioada de răcire, cât și pentru perioada de încălzire;
 în vederea validării metodei de calcul cu diferențe pe care am elaborat-o, mi-am propus să
determin performanţele funcționale ale sistemelor TABS și pe cale experimentală. Pentru acest lucru
s-a realizat un stand experimental în Laboratorul de Suprafețe Radiante de la Facultatea de
Construcții din cadrul Universității Transilvania din Brașov și s-a stabilit un program de determinări
experimentale. Tot în cadrul laboratorului de suprafețe radiante s-a efectuat un studiu experimental
complet ce a pornit de la măsurarea: umidității relative a aerului interior, fluxului de căldură
preluat/cedat de sistemul TABS, temperaturii pe suprafețele radiante ale sistemului TABS și a
aerului interior și a continuat cu determinarea confortului asigurat de suprafețele radiante pe perioada
caldă, respectiv rece a anului pentru situația când acestea au fost alimentate cu agent termic
cuemperatură scăzută pe perioada de iarnă de aproximativ 40ºC și temperatură ridicată de
aproximativ 18÷20 ºC pe perioada de vară.
 s-a evaluat temperaturile pe suprafața radiantă a sistemelor TABS și a fluxului de căldură
cedat/primit de acesta cu ajutorul metodei tubului virtual și a metodei din EN 15377, a programului
de simulare COMSOL Multiphysics și cu ajutorul programului creat în Scilab. Cu ajutorul acestor
rezultate, s-a făcut o analiză comparativă care a condus la concluzii referitoare la avantajele utilizării
fiecărei metode în parte.
 în urma determinărilor experimentale, a analizei comparative a metodelor de calcul
termotehnic ale sistemelor TABS, (metoda unidirecțională, metoda cu diferențe finite și simularea
numerică cu COMSOL Multiphysics), s-a realizat o validare a modelelor de simulare și s-au tras
concluzii asupra preciziei de calcul ale fiecărei metode în parte.
 analiza în situ a comportamentului pompelor de căldură pentru clădirile dotate cu sisteme
TABS a permis concluzionarea unor aspecte importante referitoare la reducerea emisiilor gazelor cu
efect de seră ca urmare a utilizării acestora în condițiile creșterii eficienței economice aferente
acestor soluții.
 în baza datelor existente în literatura de specialitate, s-a efectuat un studiu asupra eficienței de
utilizare a pompelor de căldură în condițiile existente la noi în țară. Concluziile acestui studiu au
condus la evaluarea valorii minime ale factorului de performanță sezonier pentru care aceste sisteme
conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră chiar și în fața situațiilor utilizării cazanelor în
condensație.
 în perioada de elaborare a lucrării de doctorat am proiectat mai multe clădiri cu sisteme de
încălzire/răcire tip TABS. Una dintre aceste clădiri a fost sediul Volvo Truks România care, pe lângă
sistemul TABS, este dotată și cu pompe de căldură sol-apă. Rezultatele măsurătorilor efectuate în
situ în urma implementării acestui proiect au condus la concluzii referitoare la validarea modelelor
de calcul.
 o parte din rezultatele experimentale obținute în urma cercetărilor au fost publicate în 12
articole din țară și străinătate. Dintre acestea, 4 au fost publicate în analele Buletinului Universității
68
Transilvania din Brașov, două au fost publicate în proceeding-ul conferinței Sustainable Energy,
realizată sub auspiciile editurii Springer, dar și la alte conferințe din țară și străinătate.
 tot în timpul realizării tezei de doctorat am participat la grantul ASHRE: Testing Laboratory
Using Renewable Sources for Radiant vs. Convective Heating & Cooling în cadrul căruia am
contribuit direct la analiza performanțelor pompelor de căldură cu comprimare mecanică utilizate
împreună cu sistemele de încălzire/răcire prin radiație.
Perspective de dezvoltare ulterioarã
Studiile şi rezultatele prezentate în această teză deschid perspective de dezvoltare în viitor a mai
multor subiecte, din care pot fi menţionate:
 stabilirea influenței radiației solare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor TABS,
dar și asupra confortului termic asigurat de acestea;
 stabilirea influenței sistemelor TABS asupra modului de calcul al sarcinii de răcire, respectiv
încălzire;
 studierea strategiei de control a sistemelor TABS și stabilirea strategiilor optime pentru
fiecare tip de sistem în parte, dar și pentru fiecare tip de clădire în parte;
analiza eficienței pompelor de căldură utilizate în tandem cu sistemele de răcire/încălzire radiante
de tip TABS pentru toate zonele climatice întâlnite în România;
69
Bibliografie
[1] Awbi H.B., Hatton A., Mixed convection from heated room surfaces. Energy and Buildings 2000.
Babiak J, Olesen B, Petras D, Low temperature heating and high temperature cooling. REHVA Guidebook,
[2]
Federation of European Heating ahd Air-Conditioning Associations, 2007.
[3] Bălan M., Energii regenerabile, ed. U.T. Press 2007.
Bean R., Olesen B.W., Kim K.W,. History of Radiant Heating & Cooling Systems part. 1. ASHRAE
[4]
Journal, January 2010.
Bean R., Olesen B.W., Kim K.W,. History of Radiant Heating & Cooling Systems part. 2. ASHRAE
[5]
Journal, February 2010.
[6] Bloomquist R.G., Geothermal space heatin, Geothermics, 32 (2003), pg. 513–526.
Blum P., Campillo G., Munch W., Kolbel T., CO2 savings of ground source heat pump systems – A
[7]
regional analysis, Renewable Energy 35 (2010) 122–127.
Blumsack, S., Brownson, J., Witme, L., Efficiency, Economic and Environmental Assessment of Ground-
[8] Source Heat Pumps in Central Pennsylvania. System Sciences, 2009. HICSS '09. 42nd Hawaii
International Conference.
[9] Boian I. Termotehnică , Editura Universitatea Transilvania Brasov 2003.
[10] Boian I., Chiriac F., Pompe de căldură, Editura Matrix, 2013.
Boian I., Dezvoltarea durabilă. Instalații pentru construcții bazate pe energie regeneravilă, ed.
[11]
Universitatea Transilvania Brasov 2007.
Boian I., Dragomir G., Eficiența pompelor de căldură și emisiile de dioxid de carbon, Conferința Instalații
[12]
pentru Construcții și Confort Ambiental, Ediția a XXI-a Timișoara 2012.
Boian I., Dragomir G., Vacuum insulation panels. thermal analisys of wall sandwiches . Bulletin of the
[13]
Transilvania University of Braşov • Vol. 7 (56) - Series I: Engineering Sciences 2011.
Brandl H. Energy piles concepts. In: Van Impe, editors. Deep foundations on bored and auger piles; 2009.
[14]
pg. 77–95.
Bratu, P., Mamut, E. Modelarea proceselor termomecanice la izolatorii antivibratili din cauciuc, Studii şi
[15]
cercetări de mecanică aplicată, SCMA, 1998
Brezeanu A, Dragomir G.,Horneț M., Năstac D.C:, Iordan N. Boieriu L. The Usage of Earts Natural
[16] Potential for Cooling and Heating in Industrial Building - Sustainable Energy in the Built Environment -
Steps Towards nZEB- ed. Springer, 2014.
Brezeanu A., Dragomir G., Serban A., Chiriac F, Boian I., Reasearch for future energy in a heat pump
[17]
system, Conferinta Internationala RCPEB (2013).
Brown M. A., Southworth F., Stovall, T. K. Towards a climate-friendly built environment. Prepared for the
[18]
Pew Center on Global Climate Change. Oak Ridge National Laboratory.
Can A., Buyruk E., Kucuk M., Thermally activated building elements for cooling, Int. J. Environmental
[19]
Technology and Management, Vol. 5, No. 1, 2005, Pg.42-59.
Capozza A., De Carli M., A. Zarrella A. Investigations on the influence of aquifers on the ground
[20]
temperature in ground-source heat pump operation, Appl Energy, 107 (2013), pg. 350–363.
Carvalhoa A.D., Mendrinosb D., De Almeidac A., Ground source heat pump carbon emissions and
[21] primary energy reduction potential for heating in buildings in Europe—results of a case study in Portugal,
Renewable and Sustainable Energy Reviews Vol. 45, May 2015, Pg. 755–768.
Chiriac Florea, Ilie Anica, Dumitrescu Rodica , Nichita Madalina Teodora, Studiul experimental privind
performanta termica a unui schimbator de caldura cu minicanale la curgerea monofazica a agentilor de
[22]
lucru. Conferinta Stiinta Moderna si Energia, SME 2008, ed. a XXVII-a. (13÷14) mai 2008, Cluj Napoca,
Romania
Chiriac F., Boian I., Bolocan S., Dragomir G., et al, Testing Laboratory Using Renewable Sources for
[23]
Radiant vs. Convective Heating & Cooling, Ashrae Senior Undergraduate Project Grant 2013
[24] Ciofoaia V., Dogaru F., Botis M., Curtu I., Metoda elementelor finite, Editura Info Marchet. Brasov 2001.
Cîrstolovean I. L., Boeriu L.M., Numerical modelling of the thermal release of the radiation heating system
[25] - heated concrete, Journal of Applied Engineering Sciences, University of Oradea,Volume 4 (17), Issue
1/(2014), p.19-25.
Cîrstolovean I.L., Horneţ M., Dragomir G, Mizgan P.,The Heat Pump Soil - Water Efficiency Desig n for a
[26] Research Laboratory of the Transilvania University of Braşov-Study Case Recent Advances In
Environmental Science, Lemesos, Cyprus 2013.
De Boer, R., The Effect of Sub-Floor Heating on House-Dust-Mite Populations on Floors and in Furniture,
[27]
Experimental and Applied Acarology, Vol. 29 Issue 4, p. 315-330 2003.
70
[28] Doebber I., Moore M., Deru M.,. Radiant Slab Cooling for ASHRAE Journal, December 2010.
Dragomir G, Boian I., Ciofoaia V., Borehole heat exchangers: hydraulic versus thermal imbalance,
[29]
Bulletin of the Transilvania University of Braşov • Vol. 7 (56) - Series I: Engineering Sciences 2012.
Dragomir G., Brezeanu A, Boian I., Ciofoaia V., Iordan N., Efficiency, and environmental assessment of
[30] ground-source heat pumps in industrial buildings. Bulletin of the Transilvania University of Braşov , Vol.
7 (56) - Series I: Engineering Sciences 2013.
Dragomir G., Brezeanu A., Ciofoaia V., Experimental research on the temperaure distribution of
[31] thermally activated building systems (TABS), Bulletin of the Transilvania University of Braşov • Vol. 7
(56) - Series I: Engineering Sciences 2014.
Dragomir G., Brezeanu A., Serban A., Chiriac F, Boian I., Heat pump operation at Transylania University
[32]
research and education for the future. Conferința de instalații Chișinău. 2013.
Dragomir G., Fotă S., Sisteme eficiente energetic de încălzire prin radiașe de joasă temperatură la o
[33] clădire de tip laborator de cercetare utilizând energia regenerabilă situată în Brașov, Conferința națională
de instalații a 45-a ediția, 2010.
Dragomir G., Nastase G., Ciofoaia V., Boian I., Serban A., Brezeanu A,. The impact of design parameters
[34] on the cooling performance of TABS, Bulletin of the Transilvania University of Braşov • Vol. 7 (56) -
Series I: Engineering Sciences 2014.
Eijdems, H.H., Boerrsta, A.C., Veld, P.J., Low temperature heating systems: Impact on IAQ, thermal
[35] comfort and energy consumption, the Netherlands Agency for Energy and the Environment (NOVEM),
1996
Feng J., Schiavon S., Bauman F., Cooling load differences between radiant and air systems. Energy and
[36]
Buildings, 2014. P152-159.
Feng, J., F. Bauman,. Schiavon S., Experimental comparison of zone cooling load between radiant and air
[37]
systems.” Energy and Buildings, 2013.
Gwerder M, Lehmann B, Tödtli1 J, Dorer V, Renggli F., Control of thermally activated building systems,
[38]
9th REHVA World Congress for Building Technologies – CLIMA 2007, Helsinki, 10th - 14th June 2007.
Holopainen R, Tuomaala P, Piippo J., Uneven gridding of thermal nodal networks in floor heating
[39]
simulations. Energy and Buildings 2007.
Hornet M, Serban A, Iordan N. F., Bolocan S. I., Dragomir G, Natural ventilation network design of an
[40] amphitheater JurnalBDI:Advances in Environment, Advances In Environment, Ecosystems And
Sustainable Tourism Brașov 2013.
Iordan N., Dragomir G., Brezeanu A, Effects of global warming on the sizing of drainage networks,
[41]
Bulletin of the Transilvania University of Braşov • Vol. 7 (56) - Series I: Engineering Sciences 2013.
Kalz D.E., Heating and cooling concepts employing environmental energy and thermo-active building
[42]
systems for low-energy buildings –Teza de doctorat.
Koenigsdorff, R. Status und Perspektiven thermischer Bauteilaktivierung. Fachhochschule Biberach,
[43]
Beitrag zum Bauphysikertreffen, Biberach, Germania (2003)
Koschenz, M., Lehmann, B. Thermoaktive Bauteilsysteme tabs. EMPA Energiesysteme /Haustechnik,
[44]
Duebendorf (Switzerland), 2000.
Koschenz M.,Dorer V., Interaction of an air system with concrete core conditioning,Energy and Buildings,
[45]
1999.
Lehmann, B., Dorer, V., Koschenz, M. Application range of thermally activated building systems tabs.
[46]
Energy and Buildings 39, (May 2007), 593–598.
[47] Leonachescu N., Termotehnică ed. Didactică și Pedagogică 1981.
Leoveanu S., Tirean H.M., Metode numerice avansate Aplicații în modelarea metalelor, ed. Universitatea
[48]
Transilvania Brasov 2009.
Luoa J., Rohna J., Bayerb M., Priess A., Wilkmanna L., Xiangc W., Heating and cooling perform
[49]
anceanalysis of a ground source heat pump systemin Southern Germany, Geothermics 53 (2015)57–66.
Ma P.,,n,1, Wang S.L.,GuoN.,Energy storage and heat extraction – From thermally activated building
[50]
systems (TABS) to thermally homeostatic buildings, Sustainable Energy Reviews 45(2015)677–685,
[51] McDonell G., Energy and Control Issues Related to Radiant Slab Systems, www.healthyheating com.
[52] Meierhans R, Olesen BW. Betonkernaktivierung. Germany: Velta Norderstedt; 1999.
Meierhans R. Room air conditioning by means of overnight cooling of the concrete ceiling. ASHRAE Trans
[53]
1996;V. 102(1):693–7 (AT-96-08-2)
[54] Meierhans R. Slab cooling and earth coupling. ASHRAE Trans 1993;V. 99(2):511–8.
Minea V., Energy Efficiency for Two Canadian Schools Heat Pumps, ASHRAE Journal (Vol. 48, May
[55]
2006).
71
Morrone B., Coppola G., Raucci V., Energy and economic savings using geothermal heat pumps in
[56]
different Climates, Energy Conversion and Management, Volume 88, December 2014, Pg. 189–199.
Olesen B.W, Bonnefoi F, Michel E, Carli Md. Heat exchange coefficient between floor surface and space
[57]
by floor cooling – theory or a question of definition. ASHRAE Trans 2000;V. 106(1)
Olesen BW, Liedelt D., Cooling and heating of buildings by activating their thermal mass with embedded
[58]
hydronic pipe systems. In: Proceedings of CIBSE conference; 2000
Olesen B.W., Possibilities and limitations of radiant floor cooling. ASHRAE Trans: Res 1997;V.
[59]
103(1):42–8
[60] Olesen B.W, Radiant heating and cooling by embedded water-based systems, http://www.ashrae.org.sg/
Olesen B.W. Thermo Active Building Systems , Using Building Mass To Heat and Cool. ASHRAE Journal,
[61]
February 2012.
Olesen, B. W, Messungen und Bewertung der Betonkernaktivierung in drei Gebäuden. International Velta
[62]
Congress, 2001
[63] Olesen B.W., Radiant heating and cooling systems part.1,ASHRAE Journal, February 2015
[64] Olesen B.W., Radiant heating and cooling systems part.2,ASHRAE Journal, March 2015
Olesena B. W., Using Building MassTo Heat and Cool, Thermo active building systems, ASHRAE
[65]
Journal, February 2012.
[66] Omer A.M., Ground-source heat pumps systems and applications, Renewable and Sustainable Energy.
Patrick J,. Luickx, Lieve M, William D., Influence of massive heat-pump introduction on the electricity-
[67] generation mix and the GHG effect: Comparison between Belgium, France, Germany and The Netherlands,
Renewable and Sustainable Energy Reviews.
Popescu C.V. Studii teoretice și experimentale referitoare la influența turbulenței aerului din încăperile
[68]
climatizate asupra confortului termic, Teza de doctorat -2011.
Pouloupatis P.D., Florides G., Tassou S., Measurements of ground temperatures in Cyprus for ground
[69]
thermal applications, Renew Energy, 36 (2011), pg. 804–814
Recknagel H., Sprenger E., SchramekE. R., Taschenbuch für Heizung Klimatechnik, München: Oldenbourg
[70]
Industrieverlag, 2008.
Rybach L., Eugster W.J., Sustainability aspects of geothermal heat pump operation, with experience from
[71]
Switzerland Geothermics, 39 (2010), pg. 365–369,
Sanaye S., B. Niroomand B., Thermal-economic modeling and optimization of vertical ground-coupled
[72]
heat pump, Energy Convers Manage, 50 (2009), pg. 1136–1147.
Santamouris, M.. Asimakopoulos D., Passive Cooling of Buildings, ed. L. James & James Science
[73]
Publishers. 1996.
[74] Sârbu I, Kalamr F., Optimizarea energetica a cladirilor, Editura. Matrix Bucuresti 2002.
Sattari S., Farhanieh B., A parametric study on radiant floor heating system performance
[75]
Renewable Energy 31 (2006) pg.1617–1626.
Schibuola L., Tambani C., Zarrella A., Scarpa M., Ground source heat pump performance in case of high
[76]
humidity soil and yearly balanced heat transfer, Energy Convers Manage, 76 (2013), pg. 956–970.
Sivasakthivel T., Murugesan K., Sahoo P.K., Potential Reduction in CO2 Emission and Saving in
[77] Electricity by Ground Source Heat Pump System for Space Heating Applications - A Study on Northern
Part of India, Procedia Engineering 38 ( 2012 ) pg. 970 – 979.
Sourbron M., Dynamic thermal behaviour of buildings with concrete core activation
[78]
- Dissertation.
[79] Stetiu C, VAV and radiant cooling systems comparison, Lawrence Berkeley National Laboratory, 2002.
Stuart J., Bale V., Marc A., Geothermal heat pump systems: Status review and comparison with other
[80]
heating options, Applied Energy, Volume 101, January 2013, Pg 341–348.
Vișa I., Fotă S, Căldare I., Dragomir G., Căldare S., Proiectarea instalațiilor din campsul Univesității
[81] Brașov prin aplicarea măsurilor de creștere a performanțelor energetice a clădirilor, Conferința națională
de instalații a 44-a ediția,. 2009.
Tomasi R., Energy performance, comfort and ventilation effectiveness of radiant systems coupled with
[82]
mechanical ventilation, Teza de doctorat.
Webera T., Jo´hannessona G., . Koschenzb M.,. Lehmannb B.,. Baumgartnerc T., Validation of a FEM-
[83] program (frequency-domain) and a simplified RC-model (time-domain) for thermally activated building
component systems (TABS) using measurement data Energy and Buildings 2005 p.707–724.
Weisser, D., A guide to life-cycle greenhouse gas (GHG) emissions from electric supply technologies,
[84]
Energy Volume 32, Issue 9, September 2007, Pages 1543–1559.
72
Xing J, Xiaosong Z, Yajun L, Rongquan C,. Numerical simulation of radiant floor cooling system: The
[85] effects of thermal resistance of pipe and water velocity on the performance, Building and Environment 45
(2010) pp2545-2552.
Xing J.*, Xiaosong Z., Yajun L., Rongquan C., Numerical simulation of radiant floor cooling system: The
[86] effects of thermal resistance of pipe and water velocity on the performance, Building and Environment 45
(2010) p2545-2552
*** EN 15251:2007, Indoor Environmental Input Parameters for Design and Assessment of Energy
[87] Performance of Buildings Addressing Indoor Air Quality, Thermal Environment, Lighting and Acoustics,
European Committee for Standardization, Brussels, Belgium, 2007.
*** EN 15377-2005. Heating systems in buildings - Design of embedded water basedsurface heating and
[88]
cooling systems.
*** EN ISO 7730 Moderate thermal environments - determination of the PMV and PPD indices and
[89]
specification of the conditions for thermal confort.
[90] *** Standard 55-2004 Thermal environmental conditions for human occupancy, ANSI/ASHRAE
[91] ***Directiva 2010/31/EC – Performanța energetică a clădirilor.
[92] ***Directivei 2002/91/CE – Performanța energetică a clădirilor.
[93] ***Evaluation of Geothermal Heat Pump System Use in California, California Energy Commission
[94] ***Legea nr. 372/2005 – Performanța energetică a clădirilor.
[95] ***Raport privind rezultatele monitorizării pieţei de energie electrică în luna februarie 2014.
[96] *** Heat Transfer Module User´s Guide, Comsol.
[97] *** http://www.comsol.com/comsol-multyphisics.
[98] *** http://www.eia.gov/
[99] *** Marketing\Homepage\Gammel%20Homepage\Website\books\thermal\therm.
*** Panel heating and cooling, ASHRAE Handbook: HVAC Systems and Equipment, American Society
[100]
of Heating, Refrigerating and Air Conditioning Engineers Inc, Altanta,GA, 2008.
[101] ***http://transelectrica.ro. Accessed: 03-01-2015.
***http://www.ajadesigner.com/phphumidity/dewpoint equation dew point equation dewpoint
[102]
temperature.php#ajscroll
[103] ***www.massport.com/environment/environmental-classroom/greenhouse-gas emissions by-sector
[104] ***(http://en.wikipedia.org/wiki/Finite_difference_method
73
REZUMAT / ABSTRACT
Sisteme de încălzire/răcire prin radiație de joasă temperatură utilizând energia geotermală
Conducător științific, Doctorand,

Prof. dr. ing. mat. Vasile CIOFOAIA Ing. George DRAGOMIR
REZUMT
Teza de doctorat se înscrie în cadrul preocupărilor abordate pe plan internațional în vederea reducerii emisiilor de
gaze cu efect de seră, care implică înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile de energie. Sistemele radiante de
încălzire/răcire de temperatură joasă bazate pe energia geotermală se înscriu în cadrul general de reducere a consumului
de energie în condiţiile creșterii confortului termic din mediul construit. Analiza literaturii de specialitate legată de
sistemele de încălzire/răcire a condus la concluzia, că soluția denumită cu termenul generic TABS (Thermaly Activated
Building System) constituie o variantă integrată și cu eficiență energetică sporită. În continuare, s-a elaborat un model
fizico matematic al transferului de căldură pentru sistemele TABS, rezolvat cu ajutorul diferențelor finite. Programul de
calcul Comsol Multiphisics a permis simularea și realizarea unei analize mai aprofundată a corelației factorilor de
influență a performanțelor funcționale ale sistemelor TABS. Studiul experimental al condițiilor reale de funcționare a
sistemelor TABS a fost posibilă pe standul experimental din cadrul Laboratorului de Suprafețe Radiante al Facultății de
Construcții Brașov. Determinările experimentale obținute în cadrul acestui laborator au condus la rezultate importante
pentru simularea prin model a sistemului TABS și corelarea lor cu condițiile de confort termic. Datele teoretice şi
experimentale obținute în laborator dar şi în cadrul unei aplicaţie pentru o clădire destinată unei firme din București în
care pompa de căldură reprezintă sursa producătoare de energie termică pentru încălzire, respectiv răcire, a condus la
posibilitatea reducerii energiei şi emisiilor de gaze în condițiile asigurării unui confort termic adecvat pentru condițiile
climatice din România
ABSTRACT
Low temperature radiation heating/cooling systems that use geothermal energy
Scientific Coordinator PhD Student

Prof. dr. ing. mat. Vasile CIOFOAIA Ing. George DRAGOMIR
This thesis is focused on the emission reduction of greenhouse gases -GHG- involving the replacing of fossil fuels
with renewable energy sources as part of an international effort. Low-temperature radiant systems for heating and for
cooling based on geothermal energy are aimed at the overall energy consumption reduction trend for an improved
thermal comfort in the built environment. Analizing the existing literature concerning Thermaly Activated Building
System –TABS- as a particular type of low-temperature radiant system led to the conclusion that this is an integrated
alternative having an enhanced energy efficiency. The starting point of this thesis was the development of a physical-
mathematical model of the heat transfer for the TABS systems, that was resolved using finite difference method. Using
the Comsol Multiphisics software allowed the simulation of a more thorough analysis of the correlation factors
influencing the functional performance of TABS. Experimental study of actual operating conditions for TABS was
possible after the implementation of a set-up in the Radiant-surface Laboratory of Civil Engineering Faculty of Brasov.
Measurements carried out in this lab enabled the analysis and the correlation of operational factors with thermal comfort
conditions and the validation of the performed model. Theoretical and lab-obtained experimental data and also from an
application for a company-building in Bucharest, in which the heat pump was the source for heating and for cooling
resulted in the possibility to mitigate the GHG emission ensuring adequate thermal comfort for specific climate in
Romania.
74
CURRICULUM VITAE
INFORMAȚII PERSONALE
Nume şi prenume DRAGOMIR George
Adresă str. Zizinului, nr. 134, ap. 12 mun. Brașov, jud. Brașov
Telefon 0743026886
E-mail segadproiect@gmail.com
Data nașterii 06.11.1980.
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
Perioada 01.10.2011- prezent
Calificarea /Diploma obținută Studii doctorale postuniversitare
Numele şi tipul instituției de învățămȃnt Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de
Construcții
Perioada 2006-2008
Calificarea /Diploma obținută Master: Modernizarea energetică a clădirilor
Construcții
Perioada 1999-2004
Calificarea /Diploma obținută Inginer/diploma de inginer. Programul de studii:
Instalații pentru Construcții
Construcții
Perioada 1995-1999
Calificarea /Diploma obținută Diplomă de bacalaureat
Numele şi tipul instituției de învățămȃnt Liceul dr. Ioan Meșotă, Brașov
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
Perioada 2007- prezent
Funcția Asistent universitar
Angajator Universitatea Transilvania din Braşov,
Perioada 2004- prezent
Funcția administrator, proiectant instalații
Angajator S.C. SEGAD PROIECT S.R.L.
APTITUDINI ŞI COMPETENȚE PERSONALE
Activitatea de cercetare Concretizată în 15 articole publicate în reviste și
conferințe din țară și străinătate.
Contracte de cercetare (membru) Cercetări privind soluţii eficiente energetic pentru
protecţia mediului în sistem de ventilare şi recuperare
a căldurii din aerul viciat. aferente ansamblului de
clădiri ale Institutului de Cercetare PRO DD,
Cercetări privind soluţii eficiente energetic pentru
protecţia mediului în sisteme de încălzire/răcire a
ansamblului de clădiri aferente Institutului de
Cercetare PRO DD,
Testing Laboratory Using Renewable Sources for
Radiant vs. Convective Heating & Cooling, Ashrae
Senior Undergraduate Project Grant 2013
Competențe şi aptitudini de utilizare a Microsoft Office, Autocad
calculatorului
Limbi străine cunoscute Engleza
75
CURRICULUM VITAE
INFORMAȚII PERSONALE
Name and surname DRAGOMIR George
Addres 134 Zizinului street, building no. 134, apartment no. 12, Brasov city
Mobile telephone 0743026886
E-mail segadproiect@gmail.com
Date of birth 06.11.1980.
EDUCATION AND TRAINING
Dates 01.10.2011- present
Qualificaion Diploma Ph.D. studies
Name and type of institution Transilvania University of Braşov, Civil Engineering
Faculty
Dates 2005-2007
Qualificaion Diploma Master degree: Thermal rehabilitation of buildings
Faculty
Dates 1999-2004
Qualificaion Diploma Undergraduate studie: Facilities for building
Faculty
Dates 1995-1999
Qualificaion Diploma Highschool degree
Name and type of institution Ioan Meșotă High-school, Brașov
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
Dates 2007- present
Position Teaching Assistant
Employer Transilvania University of Braşov,
Dates 2004- prezent
Position manager, designing facilities for building
Employer S.C. SEGAD PROIECT S.R.L.
ABILITIES AND COMPETENCIES
Research activity Materialized in 15 published scientific articles
Research contracts (member) Researches regarding energetically efficient solutions
for environment protection in ventilation system and
heat recycling of polluted air system for Research
Institute PRO DD buildings.
Researches regarding energetically efficient solutions
for environment protection in heating/cooling system
of Research Institute PRO DD buildings.
- Testing Laboratory Using Renewable Sources for
Radiant vs. Convective Heating & Cooling, Ashrae
Senior Undergraduate Project Grant 2013
Computer use Microsoft Office, Autocad

Other language English
76

10 Heat Exchangers

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Heat Exchangers

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorală Interdisciplinară

ing. George DRAGOMIR

SISTEME DE ÎNCĂLZIRE/RĂCIRE PRIN RADIAȚIE DE JOASĂ

Low temperature radiation heating/cooling systems that use

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr.ing. Ioan TUNS

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr.ing. mat. Vasile CIOFOAIA

REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Polidor BRATU

Prof. univ. dr. ing. Florea CHIRIAC

Prof. univ. dr. ing. Ioan BOIAN

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

reprezentate de creșterea gradului de izolare termică a clădirilor și utilizarea surselor de energie

2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR

Fig.2.4. Tipurile de suprafeţe radiante

2.5. Activarea termică a structurii clădirii (TABS)

radiante din motive de confort, de diferența temperaturii aerului pe verticală și de temperatura

2.8. Reducerea consumului de energie utilizând suprafeţe radiante

2.10.2. Exemple de clădiri dotate cu sisteme de răcire/încălzire de tip TABS în România

Fig.2.16. Sediul Volvo Truks România.

3. MODELAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN CAZUL SISTEMELOR DE

Fig. 3.1.Rețeaua de rezistențe unidirecționale pentru sistemul TABS.

prin care circulă agentul termic [m].

Pentru simplificarea modului de calcul al coeficientului de transfer de căldură prin convecție de

 Rezistența termică a straturilor componente dintr-un sistem TABS.

Ri -rezistența la transfer termic superficial la nivelul suprafeței interioare, în [m2 /W];

Fig.3.8. Condiții marginale aplicate la sistemele TABS

Tm ,n -temperatura pe suprafața radiantă în punctul de coordonate m,n, [ C],

În vecinătatea conturului cilindric (conducta de agent termic) este necesară o aproximare a

3.2.2. Rezultate obținute cu metoda diferențelor finite

Fig.3.15. Distribuția câmpului de temperaturi Fig3.16. Distribuția câmpului de temperaturi

4. ANALIZA INFLUENŢEI PARAMETRILOR DE PROIECTARE ASUPRA

Fig.4.1. Rețeaua de discretizare a sistemului TABS.

Uniformitatea distribuției temperaturii pe suprafața radiantă este influențată într-un mod

4.3.Influența diametrului conductei asupra performanțelor funcționaleale sistemului TABS

În practică, alegerea diametrului conductei se realizează în gama de diametre interioare de 14-18

În funcție de destinația încăperii, stratul de acoperire a pardoselii diferă de la gresie la covor

În sistemele de încălzire/răcire cu suprafeţe radiante, curgerea agentului termic în conducte se

Fig.4.14. Distribuția temperaturilor pe suprafața radiantă superioară a sistemului TABS pentru

a) pentru răcire b) pentru încălzire

Fig.4.19. Influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor

Fig.4.20. Influența parametrilor de proiectare asupra performanțelor termotehnice ale sistemelor

Alimentarea cu agent termic pentru răcire se realizează de la o pompă de căldură și un chiller cu

5.3. Procedee de măsurare și achiziția de date

Toți senzorii de temperatură de pe suprafața radiantă sunt conectați la sistemul de măsurare și

5.3.3. Măsurarea temperaturilor agentului termic și a căldurii preluate/cedate de sistemul

Fig.5.6. Sistemul de achizițe de date

5.4. Rezultatele măsurărilor

Fig.5.7. Variația temperaturii aerului interior, a temperaturii medii pe suprafețele radiante și a

Fig.5.8. Variația temperaturii aerului interior și a temperaturii medii pe suprafețele radiante pe

Fig.5.11. Variația temperaturii aerului interior, a temperaturii medii pe suprafețele radiante și a

5.5. Confortl termic

Pentru a evalua confortul termic asigurat de sistemele de încălzire/răcire cu suprafețe

Fig. 5.15. Valoarea temperaturii operative pe perioada de răcire

Fig. 5.16. Valoarea temperaturii operative pe perioada de încălzire

Fig. 5.17. Variația indicelui PMV pe perioada de răcire ( 01.06.2014-24.08.2014)

Fig. 5.18. Variația indicelui PMV pe perioada de încălzire.

Fig. 5.19. Variația indicelui PPD pe perioada de răcire ( 01.06.2014-24.08.2014)

Pentru perioada de iarnă, fluctuațiile indicelui PPD au fost în intervalul 5-10,35%, cu

Fig. 5.20. Variația indicelui PPD pe perioada de încălzire (01.06.2014-24.08.2014)

Principalul obiectiv al acestor măsurători a fost de a se evidenția comportamentul dinamic al

6. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE

6.1. Analiză comparativă a rezultatelor obținute

Fig. 6.2. Temperatura pe suprafața radiantă în funcție de temperatura agentului termic.