Dezvoltarea şi exploatare

unei microreţele

Lucian Toma
Departamentul Sisteme Electroenergetice
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

SIE 2012, Galaţi, 26-28 septembrie 2012

Despre microreţele

Reţea de transport
GEN 9
CBUS- 26

BUS- 38
CBUS- 26

GEN 8 CBUS- 24

BUS- 26 BUS- 28 BUS- 29 CBUS- 24

BUS- 37
GEN 10
BUS- 17
BUS- 27 CBUS- 28 CBUS- 16 CBUS- 29 BUS- 24

BUS- 30 BUS- 25

CBUS- 27 CBUS- 28 CBUS- 16 CBUS- 29

CBUS- 25 BUS- 21
CBUS- 27 BUS- 16
BUS- 2 BUS- 22

CBUS- 25
GEN 4
CBUS- 18

BUS- 18 CBUS- 18
CBUS- 39 BUS- 33 BUS- 35
BUS- 1 BUS- 3
BUS- 15
CBUS- 3

CBUS- 39 CBUS- 3 GEN 6

BUS- 19 CBUS- 21
GEN 1 BUS- 4
CBUS- 15

CBUS- 21 BUS- 23
BUS- 39 CBUS- 4
BUS- 20
BUS- 5 CBUS- 15
CBUS- 12
CBUS- 4 BUS- 14 BUS- 36 CBUS- 23
BUS- 9 CBUS- 12
BUS- 34 CBUS- 20
BUS- 6 BUS- 7
BUS- 12 GEN 7 CBUS- 23
BUS- 8
GEN 5 CBUS- 20
BUS- 31
CBUS- 7
BUS- 13

CBUS- 8 GEN 2
CBUS- 7 BUS- 11
CBUS- 31

CBUS- 8 BUS- 10
CBUS- 31

BUS- 32

GEN 3

~ ~ Reţea de
AMR ~ AMR AMR
~
AMR ~ AMR AMR
~
distribuţie
AMR AMR AMR AMR AMR AMR
 Integrarea Smart μGrids

Centrale electrice mari

GEN 9
CBUS- 26

BUS - 38
CBUS- 26

GEN 8 CBUS - 24

BUS - 26 BUS- 28 BUS- 29 CBUS- 24

BUS - 37
GEN 10
BUS- 17
BUS - 27 CBUS - 28 CBUS- 16 CBUS - 29 BUS- 24

BUS- 30 BUS- 25

CBUS- 27 CBUS- 28 CBUS- 16 CBUS- 29

CBUS- 25 BUS- 21
CBUS- 27 BUS- 16
BUS - 2 BUS- 22

CBUS - 25
GEN 4
CBUS- 18

BUS- 18
CBUS- 18
CBUS- 39 BUS- 33 BUS- 35
BUS - 1 BUS- 3
BUS- 15
CBUS - 3

CBUS- 39 CBUS- 3 GEN 6

BUS- 19 CBUS- 21
GEN 1 BUS- 4
CBUS - 15

CBUS- 21 BUS - 23
BUS- 39 CBUS- 4
BUS- 20
BUS- 5 CBUS- 15
CBUS - 12
CBUS- 4 BUS- 14 BUS- 36 CBUS- 23
BUS- 9 CBUS- 12
BUS- 34 CBUS- 20
BUS- 6 BUS- 7
BUS- 12 GEN 7 CBUS- 23
BUS- 8
GEN 5 CBUS - 20
BUS- 31
CBUS- 7
BUS- 13

CBUS- 8 GEN 2
CBUS- 7 BUS- 11
CBUS- 31

CBUS- 8 BUS- 10
CBUS- 31

BUS- 32

GEN 3

Microreţea Reţea de transport

~ Schimb de energie el.

AMR
~ AMR AMR

AMR AMR AMR

Schimb de date Reţea de distribuţie

Consumatori
 Despre microreţele

Ce este o microreţea?

Definiţie: O microreţea este un sistem electroenergetic de

dimensiuni mici ce include una sau mai multe
grupuri de generare distribuită care pot funcţiona
independent de sistemul electroenergetic naţional

Beneficii ale unei microreţele

• Se poate reduce costul energiei, comparativ cu un cel obţinut
din sistemul electroenergetic naţional
• Se îmbunătăţeşte fiabilitatea şi calitatea energiei electrice
• Creşte eficienţa şi se reduc emisiile de substanţe poluante
• Pot constitui singura opţiune în cazul în care realizarea sau
întărirea unei părţi din reţeaua de transport nu este posibilă
d.p.d.v. tehnic sau economic
 Despre microreţele

1. Automatizarea distribuţiei
2. Automatizarea BC a. Monitorizarea stării echipamentelor de comutaţie
a. Monitorizarea stării şi a sarcinii
b. Monitorizarea cererii de Q b. Control pentru minimizarea efectelor
c. Controlul şi optimizarea furnizării Q deconectărilor Staţie de transf.
c. Control pentru optimizarea circulaţiei de puteri
Feeder Circuit Breaker

Staţie de transf. C NC
Comunicaţii
Condensatoare NO
NO Ech. comutaţie Echip. de
NO
comutaţie

Baterii cu condesatoare C
PHEV

NC
NO
C C
Staţie de transf.
Staţie de transf. NO
AMI
Stocare/DER
3. Infrastructura de măsurare avansată
4. Răspunsul consumatorului şi Resurse de Energie Distribuite a. Notificarea defectelor
a. Monitorizarea şi controlul receptoarelor b. Citirea automată a contoarelor (AMR)
b. Monitorizarea şi controlul sistemelor şi dispozitivelor DER c. Monitorizarea tensiunii şi a sarcinii
c. Contribuţia la optimizarea funcţionării SEE Staţie de transf. d. Comunicarea cu dispozitivele de IT
Smart μGrids: Illinois Institute of Technology

Monitorizarea rețelei

Monitorizarea calităţii energiei

electrice

Detectarea defectelor

Interacţiunea cu pieţele de
energie (electrică sau gaz)
~ ~

Centrală electrică în AMR ~ AMR AMR

~
AMR ~ AMR AMR
~
AMR AMR AMR AMR AMR AMR
Măsurareinteligentă
Măsurare inteligentă
cogenerare

Alimentare de rezervă pentru

orice consumator

Investiţii: 12 M$
Microreţea – Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

St. Cotroceni

Motor pe gaz

Politehnica
St. 10 kV

St. Militari CE Fotovoltaică

 Centrala Electrică în Cogenerare
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

Punere în funcţionare: 25 martie 2010

Combustibil: gaz natural

2 x 800 kWel Motoare Jenbacher

ηel = 38%

3 x 1200 kWth Boilere Hoval

ηth = 42%

ηtotal = 80%
 Centrala Electrică Fotovoltaică
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti
Punere în funcţionare: 26 Mai 2006
Amplasare: Facultatea de
Inginerie Electrică
Pinst = 30 kW

Eav = 6 kWh/h

CF = 20%

Payback time >> Lifetime

P [kW]

25

20

15

10

0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 t ( 10 min)
Consum – Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

Februarie 2009

Iunie 2009
Microreţea – Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

10 kV

Reţeaua de distribuţie  POLITEHNICA

publică

Date tehnice:
Avantaje: ‐ consum total
‐ capacitate de producţie 
‐ Permite creşterea 
disponibilă
consumului cu impact 
minim asupra RED  Date economice:
existentă ‐ licenţă de autoproducător
‐ preţul gazului natural
‐ preţul energiei electrice
Dezvoltarea conceptului de Centrală Electrică Virtuală

Piaţa de Rezerve de putere Energie electrică Piaţa Pentru Ziua

echilibrare Următoare (PZU)

– caracteristicile tehnice
– disponibilitatea resursei primare, etc.
CEV – costul combustibilului
Control – informaţii de la piaţa de energie electrică
Dezvoltarea conceptului de Centrală Electrică Virtuală

VPP
Control

Parametrii Valori de
de sistem consemn

SCADA

RTU RTU RTU RTU RTU

Dezvoltarea conceptului de Centrală Electrică Virtuală

VPP Comercială

Mai  multe  entităţi  sunt  agregate  formând  o  entitate 

“virtuală” capabilă  să  participe  pe  PEE  ca  o  centrală  el. 
clasică.
Maximizarea  profitului;  se  iau  în  calcul  atât  costurile  de 
producţie  cât  şi  preţul  energiei  electrice  în  diverse  forme  de 
piaţă;
Minimizarea  costurilor  de  producţie,  prin  coordonarea 
economică  a  surselor;  automobilele  electrice  şi  consumatorii 
pot fi incluşi în acest obiectiv;
Minimizarea  cheltuielile  cu  energia  cumpărată  de  pe  piaţa  de 
energie electrică;
Planificarea  tehnico‐economică  a  energiei  vândută  fie  pe  PZU 
sau PCCB fie ca rezervă de putere pe piaţa de echilibrare. 
Dezvoltarea conceptului de Centrală Electrică Virtuală

VPP Tehnică

Conectarea  la  un  centru  de  control  local  al  generatoarelor,

surselor  de  stocare  şi  consumatorilor,  aflate  în  aceeaşi  reţea 
de  distribuţie  şi  folosirea  acestora  pentru  îndeplinirea  unor 
funcţii tehnice:

Controlul automat al producţiei;

Reglajul Volt ‐ VAr;

Managementul sarcinii + Delestajul de sarcină;
 VPP – Problema de optimizare

Problema de optimizare a VPP

Funcţia obiectiv:

Benefit  Incomes  Costs

Obiectivul de optimizat:

max [ Benefit ]
 VPP – Problema de optimizare

24 24 24 24 24
Incomes   EDAM ,t cDAM ,t   EBC ,t cBC ,t   EL VPP ,t cVPP   CR    CR
g ,t g ,t
t 1 t 1 t 1 t 1 t 1

EDAM,t – energia tranzacţionată de VPP pe PZU în intervalul t, in kWh; 

cDAM,t – preţul de închidere al pieţei în intervalul t, in m.u./kWh; 
EBC,t – energia tranzacţionată de VPP prin CB in intervalul t, in kWh; 
cBC,t – preţul energiei negociat pentru contractele bilaterale, in m.u./kWh; 
EL‐VPP,t – energia tranzacţionată de VPP prin CB in intervalul t, in kWh; 

cVPP,t – preţul energiei vândute în VPP, in m.u./kWh; 

CR CR 
g ,t
‐ Venitul orar pentru disponibilitatea rezervei de putere a VPP pe baza 
g ,t
acordurilor de servicii de sistem atât pentru creştere de putere cât şi 
pentru reducere de putere, in m.u.; 
 VPP – Problema de optimizare

24 24 24
Costs   C g ,t   SU g ,t   RL,t
t 1 t 1 t 1

C g ,t ‐ costul total al energiei produse de toate generatoarelor în intervalul t, in m.u.,
unde n
C g ,t   E g ,i ,t c g ,i I i ,t
i 1
Eg ,i ,t ‐ energia produsă de generatorul i, în intervalul t, in kWh
c g ,i ‐ costul marginal al generatorului i, in m.u./kWh
SU g ,t ‐ costul de pornire al tuturor generatoarelor în intervalul t, in m.u.

RL,t ‐ costul total al rezervei de putere disponibilă a tuturor consumatorilor de a şi 
deconectată pentru reglajul la creştere în intervalul t, in kWh
 VPP – Problema de optimizare

Restricţii
a) Bilanţul de puteri: producţie = consum

Egen ,t  EDAM ,t  EBC ,t  EL VPP ,t

b) Limita de capabilitate a generatoarelor

Pmin,i  Pg ,i ,t I i ,t  Pmax,i
Pmin,i este limita minimă de putere activă a GD i, in kW;
Pmax.i – limita maximă de putere activă a GD i, in kW.

Rezerva de putere n
Rg ,t   Rg ,i ,t I i ,t
i 1
 VPP – Studiu de caz
Caracteristici ale GD
Pmin Pmax Pavail Cost
kW kW kW u.m./kWh
DG1 (CE Eoliană) 0 300 … 4.1
DG2 (CE Fotovoltaică) 0 400 … 8.0
DG3 50 3000 3000 5.0
DG4 50 5000 5000 4.5
DG5 50 1600 1600 3.5
DG6 50 2000 2000 3.0
Puteri disponibile ale GD

5000
DG4

4000
capacity [kW]

DG3
3000

DG6
2000

DG5
1000 DG1
DG2

0
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
time [h]
 VPP – Studiu de caz

Preţul energiei Rezerve de putere tranzacţionate
7
Rg ,t  1000 kWh/h
c
6
cRg ,t  0.5 m.u./kWh
DAM
c
BC

5
price [m.u./kWh]

c VPP

Energii ranzacţionate
2
12000

E-Total
1
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 10000
Time [h]

load [kWh/h] 8000

6000 E-DAM E-BC E-VPP

4000

2000

0
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
time[h]
 VPP – Studiu de caz

Dispecerizarea GD

5000

DG4
4000
Generation [kWh]

3000

2000
DG6 Profit total
4
x 10
DG5 6
1000 DG1 Incomes
DG3
DG2 5

0 Costs (Expenses)
4
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

Profit [m.u.]
time [h]
3

2
Profit

0
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
time [h]
 Concluzii

VPP poate fi o modalitate eficientă de a utiliza sursele de

energie mici

Este necesar un regulator local şi un centru de

dispecerizare pentru realizarea echilibrului producţie -
consum
Vă mulţumesc pentru atenţie

SIE 2012, Galaţi, 26-28 septembrie 2012