Subiecte Dermatologie 1

1.
STRUCTURA PIELII LA MICROSCOPUL OPTIC

a) Epiderm:
- Stratul bazal (germinativ) – 1 rand de cellule cilindrice, cu nucleu voluminous, numite
keratinoblasti; printer ele se gasesc cellule dendritice
- Stratul spinos (mucos al lui Malpighi) – 6-20 randuri de celule poliedrice, eozinofile,
interconectate prin desmozomi
- Stratul granulos – 2-4 randuri celule romboidale, turtite, cu nuclei mici
- Stratul lucidum – 2-3 randuri celule cu nuclei picnotici
- Stratul cornos – 4-10 randuri celule turtite, anucleate
b) Jonctiunea dermo-epidermica
c) Dermul:
- Component celulara: fibroblaste, fibrocite, histiocite, celule Langerhans, limfocite
- Component fibroasa: fibre de colagen (cele mai multe), fibre elastic si fibre de reticulina
- Substanta fundamental – proteoglicani si glicoproteine
d) Hipodermul = format din celule adipoase, organizate sub forma de lobuli, despartiti de
septuri conjunctive
2. ANEXELE PIELII (GLANDE, FIRUL DE PAR, UNGHII)
a) Glandele pielii
Glandele sudoripare ecrine – sunt numeroase (2-5 milioane), distribuite pe intreaga
suprafata cutanata, dar predomina pe palme, plante si frunte. Prezinta un glomerul situate
in dermul profund, continuat cu canalul sudoripar care se deschide la suprafata pielii,
independent de orificiul pilar. Au secretie de tip merocrin.
Glandele sudoripare apocrine – sunt mai putine si se gasesc grupate in regiunile axilare,
perimamelonare, inghinale, pubiana, perineala, perianala. Se dezvolta complet la pubertate.
Canalul excretor se deschide in partea superioara a unui folicul pilar sau in apropierea lui. Au
secretie de tip semiholocrin (eliminarea concomitenta a unor fragmente din celulele
glandulare).
Glandele sebacee – sunt de tip holocrin (dezagregarea si eliminarea celulelor glandulare
odata cu secretia). In 24 ore ele produc 1-2 grame sebum, secretia realizandu-se in flux
continuu. Sunt distribuite neuniform pe suprafata cutanata, densitatea maxima fiind pe
pielea paroasa a capului, frunte, obraji, Barbie, regiunea mediana a spatelui si presternal.
Lipsesc pe palme si plante. Anatomic, sunt glande acinoase, situate in apropierea firelor de
par (cu care formeaza foliculul pilosebaceu), iar canalul excretor se deschide in orificiul pilar.
b) Firul de par – este format din:
- Papila foliculara – formata din tesut dermic bogat vascularizat, cu rol in nutritia firului de
par
- Bulbul = extremitatea profunda, care imbraca papilla
- Radacina
- Tija = partea vizibila a firului de par
c) Unghiile – sunt lame cornoase, situate pe fetele dorsale ale ultimilor falange. Sunt formate
din: lama unghiala (partea vizibila, situate pe patul unghial) si matricea (zona generatoare).
Unghiile cresc aproximativ 0,1 mm/zi. Cresterea este mai rapida ziua decat noaptea,
dimineata decat dupa-masa. La mana dreapta cresc mai repede decat la mana stanga. La
maini cresc mai repede decat la picioare. Cresterea complete la maini are loc in 6-7 luni, iar
la picioare in 9 luni. La tineri cresc mai repede decat la varstnici. La gravide cresc cu 30% mai
rapid.
3. FUNCTIILE PIELII
- Keratinogeneza
- Melanogeneza
- Functia secretorie
- Pilogeneza
- Termoreglarea
- Formarea filmului lipidic – prin emulsionarea componentelor lipidice in apa; asigura
lubrifierea tegumentului; are ph acid => proprietati bacteriostatice, fungistatice si de
tampon de neutralizare a substantelor alkaline
- Functia neurovasomotorie
- Functia neuroexteroceptoare (sensibilitatea)
- Functia metabolica
- Functia endocrina – productia de vitamin D3 la nivelul pielii
- Functia de rezistenta, elasticitate si plasticitate – prin fibrele dermului
- Functia psiho-sociala
- Functia imunologica – prin keratinocite si celule Langerhans
4. FUNCTIA SECRETORIE A PIELII
= asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee
Glandele sudoripare ecrine produc sudoarea = lichid apos care contine 99% apa si 1%
substante solubile; cantitatea zilnica de sudoare = 800-1000 ml, poate ajunge pana la 10 l (in
conditii de temperaturi inalte sau efort fizic intens)
Factorii care influenteaza secretia sudorala:
- Externi: temperatura mediului ambiant, efortul fizic, ingestia de apa
- Interni: factorul nervos, factorul hormonal (aldosteron, hormonul antidiuretic)
Hipotalamusul controleaz secretia sudorala. In general barbatii transpira mai mult decat femeile.
Productia de sudoare poate fi:
- Crescuta = hiperhidroza
- Scazuta = hipohidroza (in ichtioze, atrofii cutanate, crioglobulinemii)
- Absenta = anhidroza (in displazia ectodermica anhidrotica)
Glandele sudoripare apocrine produc o secretie mai vascoasa, alb-laptoasa, in cantitate

redusa, cu ph aproape alcalin si miros particular.
Glandele sebacee produc sebumul = 40-60% lipidele suprafetei epidermice. Se afla sub
influenta hormonala, variind in functie de sex si varsta. Este mai redusa la copii, creste rapid
la pubertate si este mai accentuata la barbati. Cu varsta apare involutia glandelor sebacee
=> scade cantitatea de sebum.
Factorii hormonali care influenteaza secretia de sebum:
- Androgenii – stimuleaza secretia

- Progesteronul, estrogenii – inhiba secretia
- Hipotiroidismul – inhiba secretia
5. KERATOGENEZA
= producerea de keratina in epiderm (incepand cu stratul bazal)
Clasificarea keratinelor:
- Dupa structura spatiala:
o Alfa keratina = stabila
o Beta keratina = instabila
- Dupa localizare
o Moale – in epiderm
o Tare – in unghii si in corticala firului de par
- Dupa Moll
o Tip I (acida)
o Tip II (neutra sau bazica)
Factorii reglatori ai keratinogenezei:
- Intrinseci:
o Care stimuleaza: chalona epidermica, factorul de crestere al epidermului, TGF
alfa, prostaglandinele F si poliaminele
o Care inhiba: tgf beta1 si beta 2, interferon gamma
- Extrinseci:
o Factorul hormonal:
 Hormonii androgeni, corticosteroizii – stimuleaza
 Hormonii tiroidieni – inhiba
o Factorul nervos
o Factorul mecanic – stimuleaza
o Factorul medicamentos – vitaminele A, D - inhiba
6. MELANOGENEZA
= capacitatea de a produce melanina de catre melanocite, pornin de la tirozina
Factorii care influenteaza melanogeneza
- Factoruo genetic
- Factorul hormonal
o Care stimuleaza: MSH, ACTH, estrogeni, prolactina, testosteronul
o Care inhiba: tiroidieni, corticosteroizi
- Radiatiile UV – stimuleaza
- Radiatiile calorice – stimuleaza
- Radiatiile ionizante – in cantitate mica stimuleaza, in cantitate mare inhiba
- Factorul medicamentos
o Tetraciclina, doxiciclina – stimuleaza
o Vitamina B1, C, hidrochinona – inhiba
- Factorul nutritional
7. PILOGENEZA
= capacitatea de a forma si dezvolta fire de par
Tipuri:
- Lanugo – dezvoltat in perioada intrauterina
- Vellus – inlocuieste lanugo la nastere
- Parul terminal = fire groase, pigmentate
o Inainte de pubertate – apare la gene, sprancene si scalp
o Dupa pubertate – in regiunea genitala si zonele axilare la barbati si femei, si la
barba la barbati
Factorii care influenteaza pilogeneza
- Interni:
o Ritmul intrinsec de dezvoltare
o Factorul hormonal:
 Hormonii androgeni: dihidrotestosteronul determina alopecia la barbati
si la femeile cu ovare polichistice sau tumori suprarenale
 ACTH, cortizon – stimuleaa
 Hormonii tiroidieni – inhiba
o SNC, SNV => alopeciile de stress
- Externi:
o Radiatiile UV – stimuleaza
o Radiatiile infrarosii – stimuleaza
o Radiatiile ionizante – inhiba
o Substante chimice: revulsivele stimuleaza, citostaticele si anticoagulantele
inhiba
8. TERMOREGLAREA
= controlata cu ajutorul hipofizei si hipotalamusului.
Hipotalamusul contine 2 centrii: termogenetic (in hipotalamusul posterior), stimulat de
criostimuli, si antitermic (in hipotalamusul anterior), excitat de stimuli calorici. Centrii
termoreglatori determina la periferie modificari ale calibrului vascular:
- Vasoconstrictie => reducerea pierderilor de caldura (adaptare la frig)
- Vasodilatatie => cresterea pierderilor de caldura (adaptare la cald)
Transferul de caldura se realizeaza prin:
- Iradiere – principalul mijloc in repaus (unde electromagnetice, radiatii infrarosii)

- Conductie – prin contact direct intre corpuri cu temperaturi diferite
- Convectie – pe calea curentilor de aer
- Exaporare – in conditiile unei atmosfere uscate
9. TIPURI DE PREPARATE TOPICE
- Pudre = pulveri minerale/vegetale + SA
o Actiune superficiala, calmanta, racoritoare
- Mixturi = amestecuti tulburi de pulveri (20-30%) + lichide (apa si glicerina)
o Efect superficial, sicativ, calmant, racoritor
Exemplu de mixtura antipruriginoasa:
Mentol 1g
Hidrocortizon Acetat 0,5 g
Talc + Oxid de zinc aa 10g
Glicerina 15 g
Apa distilata ad. 100 ml
- Glicerolati = glicerina + amidon + SA
- Lotiuni = lichid + SA solubila (se aplica prin tamponare sau frictionare)
- Paste = pulveri + grasimi
- Creme = lanolina + apa distilata + SA;
o actiune semiprofunda
- Linimente = uleiuri (mai ales vegetale) + SA
- Unguente (pomezi) = vaselina + SA
o Actiune profunda; se pune sub pansament ocluziv
10. TOPICE CUTANATE – VEHICULE
Vehiculele (bazele) pot fi:
- Pulveri: minerale (talc, oxid de zinc), vegetale (amidon)
- Lichide: ser fiziologic, apa distilata, solventi organici (alcool, acetona)
- Grase: uleiuri minerale (ulei de parafina), vegetale (floarea soarelui, masline, ricin);
lanolina (=hidrofila); vaselina (=hidrofoba); ceara de albine
11. DERMATOCORTICOIZII
= preparate cortizonice aplicate local; pot avea actiune de la slaba la foarte puternica
- Efecte:
o Antiinflamatorie
o Antiproliferativa (in psoriazis) => contraindicati in leziunile cu lipsa de substanta
o Imunosupresoare => contrainticati in leziunile precanceroase, infectii
- Efecte adverse:
o Acnee/agravarea ei
o Tulburari de pigmentatie
o Hipertricoza
o Favorizarea infectiilor
o Atrofie cutanata (=cea mai de temut)
o Insuficienta suprarenaliana/hipercorticism (la copii
Clase:
I – slabi – ex. Hidrocortizon acetat
II – de putere medie – ex. Dexametazona
III – puternici – ex. Metilprednisolon Acetonat 0,1% (Advantan)
IV – foarte puternici – ex. Dermovat (Clobetasol)
12. CORTICOTERAPIA GENERALA IN DERMATOLOGIE

13. MEDICATIA ANTIVIRALA
14. MEDICATIA ANTIPARAZITARA
15. MEDICATIA ANTIMICOTICA
16. TRATAMENTE PRIN MIJLOACE FIZICE
- Electrocauterizarea => vindecare lenta, cu cicatrici; indicatii: tumori benigne,
precancere, cancere cutanate
- Crioterapia – indicatii: LES, angiom, tumori benigne
- Fototerapia (cu UV) –indicatii: psoriazis, eczeme
- Radioterapie (cu radioatii ionizante)
- Terapia fotodinamica – indicatii: precancere, cancere cutanate superficiale
- Fotochimioterapia extracorporeala
- Terapia cu ultrasunet – indicata in zonele cu scleroza
- Laser-terapia
17. HERPES ZOSTER – ETIOPATOGENIE, MANIFESTARI CLINICE
Herpersul Zoster = ganglio-radiculita posterioara acuta, data de virusul varicelo-zosterian (VVZ),
manifestata prin eruptie la nivelul unui dermatom, formata din buchete de vezicule pe placard
eritematos.
Varicela este primoinfectia; dupa vindecare virusul ramane in stare de latenta la nivelul
ganglionilor senzitivi, si este reactivat in conditii de imunitate scazuta (traumatisme, tumori,
TBC, SIDA, interventii neuro-chirurgicale), producand herpes zoster.
Este mai frecvent la varstnici. Lasa imunitate
Clinic:
- Durere puternica (precede, este concomitenta si persista dupa eruptie)
- Placard in banda cu buchete de vezicule la nivelul dermatomului afectat (cel mai
frecvent intercostal), respecta linia mediana, este unilateral
18. HERPES ZOSTER – COMPLICATII, TRATAMENT
Complicatii:
- Zona oftalmica => cecitate
- Zona otica (Sindromul Ramsay-Hunt) => pareza faciala
- Suprainfevctii, cicatrici, tulburari de pigmentatie locala
- Algii postzosteriene
- Meningita limfocitara
- Poliradiculonevrita
Tratament:
- Etiologic: Acyclovir 800 mg x 5/zi (7-10 zile)

- Patogenic: vitamine din grupul B, antiinflamatoare, antialgice
- Local: solutii antiseptice, mixtura cu tetraciclina
19. PRIMOINFECTIA HERPETICA
Herpes simplex poate fi dat de:
- Virusul HS tip 1 – afecteaza jumatatea superioara a corpului
- Virusul HS tip 2 – afecteaza cel mai frecvent regiunea genitala (se transmite pe care
sexuala sau in timpul nasterii)
Primoinfectia herpetica este in majoritatea cazurilor inaparenta clinic. Cand este
simptomatica, se poate manifesta prin:
- Gingivostomatita herpetica – data de VHS tip 1. Este mai frecventa la copii, se manifesta
prin: mucoasa bucala eritematoasa, cu buchete de vezicule care se sparg lasand eroziuni
cu contur policiclic + febra, adenopatie, sialoree
- Herpesul genital = dat de VHS tip 2
o La barbati = forma usoara
o La femei – vulvovaginita herpetica = foarte dureroasa, cu mucoasa eritemato-
edematoasa si leziuni veziculo-erozive + febra, alterarea starii generale
- Herpesul cutanat – apare la luptatori, prin traumatisme
- Herpesul ocular = keratoconjunctivita herpetica, care reprezinta o urgenta, deoarece
duce la cecitate
- Herpesul neonatal – leziunile cutanate sunt insotite de meningoencefalita si afectari
viscerale multiple; riscul de transmitere este mai mare in cazul primoinfectiei materne,
caz in care se recomanda intreruperea sarcinii sau nastere prin cezariana (in cazul in
sare sarcina este in trimestrul 3)
20. HERPESUL CUTANEO-MUCOS RECURENT
Virusul herpetic ramane in stare de latenta in ganglionii senzitivi (Gasser pentrul tipul 1, si
sacrati pentru tipul 2). Recidivele sunt declansate cand scade imunitatea
Caracteristici:
- Lipsesc manifestarile generale
- Numarul leziunilor este mai mic
- Contagiozitatea este mai mica
- Localizarea este aceeasi cu primoinfectia
21. TRATAMENTUL IN HERPES SIMPLEX
Acyclovir:
200, 400 mg x 5/zi (pentru efect curativ) – 1 saptamana
400 mg x 2/zi a la long (pentru profilaxia recurentelor
22. VERUCILE – ETIOLOGIE, MANIFESTARI CLINICE, TRATAMENT
Verucile sunt date de HPV.
Tipuri:
- Plantare, date de HPV tip 1; sunt placi keratozice, dureroase spontan si la palpare
(Semnul butonului de sonerie)
- Vulgare, date de HPV tip 2; sunt papule de culoarea tegumentului, rotund-ovalare,
circumscrise, nedureroase, numeroase, cu tendinta la confluare, localizate pe dosul
mainilor si degetelor; mai frecvente la copii
- Plane, date de HPV tip 3; sunt papule rotund-ovalare, de culoarea pielii, mici, dispuse
liniar, pe fata si pe dosul mainilor, mai frecvente la copii.
Tratament: electrocauterizare, crioterapie, laser-terapie, distrugere acetica, antivirale
23. CONDILOMATOZA GENITALA – ETIOLOGIE, MANIFESTARI CLINICE
Este data de HPV tip 6, 11.
= excrescente filiforme, cu baza de implantare mica si tendinta de dezvoltare verticala, roz,
elastice; cresc progresiv ca numar si dimensiune. Neglijate, duc la aparitia formei tumorale
Tipurile cu potential oncogen sunt HPV tip 16 si 18, care pot duce la cancer de col uterin
Tratament – idem veruci
+ excizie tumorala
+ podofilina
24. SICOZISUL – ASPECTE CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT
a. Sicozisul stafilococic = foliculita profunda subacuta; este mai frecvent la barbati, pe fata;
 Pustule eritemato-edematoase centrate de fire de par, insotite
de nodul in profunzime – intre ele exista o comunicae ingusta
(abces in “buton de camasa”, foliculita in “clepsidra”)
Tratament:
- Local: solutii antiseptice (nitrat de argint, cloramina, acid botic); antibiotice topice
(baneocin, bactroban, fucidin)
- General – oxacilina (400 mg x 5/zi), cefalosporine (cefalexin, zinnat), chinolone,
macrolide
+ imunoterapie specifica
b. Sicozisul micotic – apare la ingrijitorii de animale, zootehnisti, medici veterinari; mai
frecvent pe barba si mustata; manifestarile subiective sunt discrete in contrast cu
semnele obiective (util pentrul diagnosticul diferential cu sicozisul stafilococic)
 Leziuni pseudotumorale + crusta purulenta; perii se smulg cu
usurina;
 Lasa alopecie
Tratament:
-
Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,
lamisil); epilarea mecanica a perilor; solutie Lugol proaspat preparata
- General: griseofulvina, ketokonazol, terbinafina, itraconazol, fluconazol
25. FURUNCULUL SI FURUNCULOZA
Furunculul = infectie stafilococica ce intereseaza foliculul pilosebaceu si tesuturile din jurul lui (=
perifoliculita necrozanta)
- Factori favorizanti: diabet zaharat, malnutritie, obezitate, imunodepresie, alcoolism
- Clinic: debuteaza ca o foliculita superficiala, care devine rapid infiltrata, cu nodul in
profunzime, inconjurat de edem. Are o proeminenta rosie, dureroasa, cu tegument
supraiacent cald, iar in varf prezinta o pustula foliculara. In evolutie se elimina
burbionul.
Furunculoza = aparitia concomitenta sau succesiva a mai multor furunculi.
Tratament – idem sicozis stafilococic
26. FURUNCULUL ANTRACOID, FURUNCULUL NASULUI SI AL BUZEI SUPERIOARE

Furunculul antracoid – intereseaza mai multi foliculi pilosi adiacenti si tesutul din jurul lor; apare
mai frecvent la barbati, in regiunea cefei; clinic: durere locala, febra, adenopatie regionala
inflamatorie, dupa eliminarea burbioanelor apare aspectul de stropitoare.
Tratament:
- General – Penicilina
Furunculul malign al fetei = localizat centro-facial, cuprinzand buza superioara si piramida

nazala; se complica cu tromboflebita sinusului cavernos.
Furunculele nu se storc, se pot electrocauteriza
27. HIDROSADENITA
= infectia glandelor sudoripare apocrine, mai ales cele din regiunea axilara
= data de stafilococul auriu, streptococii anaerobi
=mai frecventa la femei
- Clinic: noduli subcutanati, fermi, sensibili la palpare, care abcedeaza; pe masura ce unii
se vindeca, apar altii
Tratament:
- General –pentru streptococ – Penicilina; pentru stafilococ – oxacilina, cefalosporine,
chinolone, macrolide
28. INTERTRIGO – SIMPTOMATOLOGIE, DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL, TRATAMENT

a. Intertrigo streptococic = infectia pliurilor retroauricular, axilar; frecvent la copii,
retroauricolar
 Eritem, edem, fisuri dureroase, in timp apar cruste galbui,
melicerice
Tratament:
b. Intertrigo candidozic = infectia pliurilor submamar, axilar, inghinal
 Clinic: placi eritematoase, cu margini marcate de un guleras albicios; ;la
periferie – papule sau pustule; prurit, senzatie de arsura; durerea apare
cand apar fisurile.
Tratament:
- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

lamisil);
29. IMPETIGO
= infectie nefoliculara strepto-stafilococica
= piodermita superficiala
- Forme:
o Veziculoasa = mai usoara; apare la copii, pe fata; clinic: vezicule care se rup, iar
zonele denudate se acopera de cruste melicerice
o Buloasa = mai grava (se mai numeste si pemfigusul epidemic la nou-nascutului);
clinic: bule (cu licid initial seros, apoi purulent) cu halou rosu in jur
Tratament:
- General –pentru streptococ – Penicilina; pentru stafilococ – oxacilina, cefalosporine,
chinolone, macrolide
30. INFECTII CUTANATE STREPTO-STAFILOCOCICE
Hidrosadenita +impetigo + ectima
Ectima = strepto-stafilococica/streptococica
= favorizata de: tulburari circulatorii, tulburari nutritionale, diabet zaharat, alcoolism,
fumatori
- Clinic: bule pe baza eritematoasa care se rup, lasand o ulceratie cu o crusta aderenta; se
vindeca cu cicatrici; apare frecvent pe membrele inferioare.
31. ERIZIPEL – FORME CLINICE, COMPLICATII
Forme clinice:
- Bulos
- Hemoragic – placard rosu inchis, purpuric; apare in diabet zaharat, boala hodgkin, SIDA;
- Recurent – cauza: persistenta portii de intrare; apare mai frecvent la nivelul gambei,
unde determina limfedem.
Complicatii: tromboza venoasa profunda, gangrena, abcedare, septicemie
32. ERIZIPEL – SIMPTOMATOLOGIE, TRATAMENT

Erizipelul = dermohipodermita superficiala, data de streptococul beta-hemolitic de grup A;
- Perioada de incubatie = 3 zile
- Debut brutal cu febra, frison, varsaturi, cefalee, convulsii la copii
- Local – placard rosu, dureros, cald, cu margini in burelet, insotit de adenopatie regionala
durerioasa si limfangita
- Cel mai frecvent apare la nivelul gambei, unde poarta de intrare este o micoza
- La nivelul fetei – aspect de “fluture”; poarta de intrare este o rinita
Tratament:
33. TUBERCULOZE CUTANATE ULCEROASE

a. Sancrul TBC
= TBC cutanata primarea, fara contact anterior cu bacilul Koch
= mai frecvent la copii; apare frecvent prin sarut
- Clinic: dupa 3-4 saptamani apare nodulul, apoi ulceratia, iar dupa cateva saptamani
apare adenopatia regionala care fistulizeaza
b. TBC periorificiala
- Apare pe limba, palat, gingii, buze, peribucal, perimeatal, perianal
- Rezulta prin autoinoculare mucoasa sau cutanata la un purtator de TBC viscerala grava
- Clinic: noduli, apoi ulceratii dureroase cu margini violacee, cu depozit cazeos; granulatii
Trelat (= abcese miliare rezultate din tuberculii cazeificati); ganglionii sateliti constant
tumefiati
Tratament: tuberculostatice (rifampicina, izoniazida, pirazinamida) + corticoterapie
sistemica – 6-9 luni; minim 12 luni pentru cei imunodeprimati
34. CRITERII DE DIAGNOSTIC IN TUBERCULOZELE CUTANATE
a. De certitudine – evidentierea bacilului Koch:
o Coloratia Ziehl-Nielsen
o Culturi pe mediul Loewenstein
o Inoculare la cobai
b. Minore
o Foliculul Koster
o Intradermoreactia la tuberculina
o APP, AHC de tuberculoza
35. LUPUS TUBERCULOS
- Apare de obicei la nas
- Inocularea este exogena; evolutia este lenta, ducand la deformarea nasului.
Forme clinice:
- Plan – noduli (tuberculi/lupoame) de culoare galbuie la vitropresiune, nu ulcereaza
- Proeminent – tuberculii sunt mai mari, conflueaza, dand aspect preudotumoral; au
tendinta la ulcerare
- ulcerat
36. MICROSPORIA
= pilomicoza uscata;
= cea mai frecventa si cea mai contagioasa pilomicoaza; mai frecventa la copii
- Transmiterea se face direct sau prin obiecte contaminate
- Clinic: placi scuamoase, rotunde, putine, cu diametrul de maxim 6 cm, localizate pe
pielea capului, cu fire de par rupte de la ceeasi inaltime (aspect de “miriste”); nu da
alopecie definitiva, se vindeca la pubertate
- Lampa Wood – fluorescenta verzuie
- Examen microscopic – aspect de fir de par uns, trecut prin nisip
Tratament:

lamisil);
37. TRICOFITIA USCATA

= pilomicoza uscata, mai putin contagioasa
= mai frecventa la copii
- Clinic: scuame numeroase, mici, cu fire de par rupte de la inaltimi diferite; in locul firelor
de par rupte de la suprafata pielii – puncte negre, care reprezinta fragmente de peri
parazitati; nu lasa alopecie, se vindeca spontan la pubertate
- Lampa Wood – lipseste fluorescenta
- Examen microscopic – aspect de “sac plin cu nuci”
Tratament:

lamisil);
38. FAVUSUL
= pilomicoza uscata, putin contagioasa (apare in conditii de igiena precara)
- Poate sa apare atat la copii, cat si la adulti
- Clinic: fir de par aspru, cenusiu (aspect de “par de porc”), godeuri favice (depresiuni
galbui, perifoliculare); leziunile au miros de urina de soarece
- Lasa alopecie, nu se vindeca la pubertate;
Tratament:

lamisil);
39. KERION CELSI

= pilomicoza inflamatorie
= mai frecventa in mediul rural, la ingrijitorii de animale
- Clinic: formatiuni pseudotumorale acoperite de crusta purulenta, ce aglutineaza firele
de par; acestea se smulg cu usurinta, lasand orificii prin care se elimina puroi; lasa
alopecie
- La adult apare pe barba, mustata; la copil- la nivelul pielii capului
Tratament:

lamisil); epilarea mecanica a perilor; solutie Lugol proaspat preparata
40. TINEA PEDIS, TINEA CRURIS

Tinea pedis:
= cea mai frecventa dermatofitoza
= dermatofitoza a pielii glabre
= mai frecventa la adulti
- Se transmite prin folosirea in comun a bailor, piscinelor; este favorizata de incaltamintea
de cauciuc, sosetele sintetice, hiperhidroza
- Forme:
o Intertriginoasa – apare in spatiul 4 interdigital; clinic: tegumente fisurate,
descuamate, prurit
o Hiperhidroza uscata – la nivelul plantelor - prurit, scuame fine, eritem; daca se
extinde pe fata dorsala a piciorului – aspect de “mocasin”
o Dishidrozica – veziculo-bule, prurit
Tinea cruris:
= dermatofitoza pliurilor inghinale
- Mai frecventa la barbati

- Se transmite prin lenjerie, echipament de sport, contact sexual (rar)
- Clinic: eritem, prurit, scuame fine
Tratament tinea pedis, tinea cruris:

lamisil);
41. ONICOMICOZELE
Dermatofitoze unghiale:
- Mai frecvente la picioare
- Mai frecvente la varstnici, mineri, sportivi, pescari
- Clinic: pata albicioasa ce debuteaza la nivelul capatului distal sau repliurilor laterale ale
unghiilor, se extinde progresiv; in timp lama unghiei se ingroasa si isi pierde
transparenta; hiperkeratoza patului unghial duce la detasarea unghiei
Candidoza unghiala
- Apare mai frecvent la amini

- Afecteaza initial zona proximala; zona periunghiala este inflamata (perionixis
candidozic), la compresie se elimina o picatura de puroi alb-galbui vascos; lama unghiala
este opaca, friabila, ingrosata, galben-verzuie sau negricioasa, cu onicoliza la nivelul
marginilor laterale
Tratament:
lamisil); lacuri de unghii
42. CANDIDOZELE MUCOASELOR GENITALE (LA FEMEIE SI LA BARBAT)

a. Vulvovaginita candidozita = favorizata de sarcina, diabet, hiperfoliculinemie, scaderea
ph vahinal, igiena precara, antibiotice; clinic: leucoree, eritem, veziculo-pustule care se
rup lasand eroziuni acoperite de un depozit alb-cremos, prurit, senzatie de arsura
b. Balanita si balanopostita candidozica – eritem, veziculo-pustule, eroziuni acoperite de
depozit alb-cremos, prurit; uneori tumefactia preputului poate duce la fimoza; leziunile
se pot extinde pe teaca penisului, la nivelul scrotului si in pliurile inghinale
Tratament: idem dermatofitoze + la femei – ovule cu econazol, miconazol, izoconazol
43. PITIRIAZISUL VERSICOLOR
- La nivelul toracelui posterior – macule fin scuamoase, care se extind si pot conflua
- Forme:
o Hipercroma (cafenie) – se vindeca mai repede
o Acromica, data de rolul de ecran al scuamei sau de inhibitia locala a
melanogenezei de catre acidul azelaic produs de fungi
- Lampa Wood – fluorescenta verzuie
Tratament: antimicotice topice (+ sampon cu ketokonazol sau sulfura de seleniu)
44. SCABIA – SIMPTOMATOLOGIE, TRATAMENT
Perioada de incubatie = 3-4 saptamani
Forme:
- Clasica: tunele acariene, care se termina prin eminenta acariana (vezicula perlata);
excoriatii, prurit; leziunile apar la nivelul degetelor, axilar anterior, abdominal, fesier, pe
coapse, la barbati pe scrot, la femei pe sani, la sugari pe plante
- Norvegiana – la imunodeprimati; prurit diminat
- Incognita – la persoane care au utilizat mult timp dermatocorticoizi
- Nodulara – la persoane cu hipersensibilitate fata de antigenele parazitare; clinic: noduli
rosii-bruni, intens pruriginosi
- Oamenilor curati – leziuni cutanate minime, prurit prezent
Diagnostic:
- context epidemiologic
- eruptie patognomonica cu topografie sugestiva
- prurit cu exacerbare nocturna
- evidentierea parazitului la microscop
Tratament:
- hainele se fierb sau se aerisesc timp de 1 saptamana

- unguent cu sulf, benzoat de benzil – de la gat in jos (zilnic, timp de 5 zile)
Prurit persista si dupa disparitia leziunilor cutanate
45. SCABIA – FORME CLINICE, TRATAMENT

Idem 44
46. PEDICULOZE
a. Pediculoza capului
- Este data de Pedicului capitis = hematofag
- Ouale sunt depuse la nivel occipital sau retroauricular, cu ajutorul unui material secretat
de glandele salivare ale femelei
- Clinic: prurit, leziuni de impetigo
b. Pediculoza corpului
- Este data de pediculus corporis = hematofag
- Parazitii stau in cutele hainelor, si vin pe piele pentru a se hrani
- Clinic: prurit, papulo-vezicule, excoriatii; in timp apare aspectul de “piele de vagabond”,
datorita excoriatiilor, cicatricilor, hiperpigmentarilor, lichenificarilor; eruptia are
topografie in pelerina (regiunea cervicala, umeri, torace posterior)
- Pediculus corporis poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta
c. Pediculoza pubiana (ftiriaza)
- Este data de Phtirius pubis
- Cea mai contagioasa (Se transmite prin contact sexual)
- Clinic: prurit, papulo-vezicule, excoriatii, macule violacee
Tratament:
- Lindan 1%
- Malathin
- Permetrina
- Paraplus
- Gaz, otet
47. URTICARIA – DEFINITIE, FORME CLINICE

= eruptie cutanata instalata brus, formata din papule si placi eritemato-edematoase, intens
pruriginoase, pasagere, asemanatoare cu leziunile ce apar dupa contactul pielii cu urzica
- Clinic: papule sau placi eritematoase spre periferie si palide in centru; prurit constant;
fiecare element apare brutal, persista cateva minute sau ore si dispare fara a lasa
semne; la buze, pleoape si la organele genitale externe, leziunile sunt insotite de edem.
- Starea generala este de obicei buna; formele generalizate instalate brusc se pot asocia
cu febra, cefalee, hipotensiune arteriala, tahicardie, artralgii, dureri abdominale
Forme clinice:
- In functie de culoarea leziunilor: rosie, liliachie, portelanie

- Dupa dimensiunea leziunilor: micropapuloasa, giganta
- Dupa forma leziunilor: inelara, figurata
- Dupa evolutie: acuta (evolutie sub 6 saptamani), cronica (evolutie peste 6 saptamani),
cronica intermitenta (recidive urticariene, separate de intervale asimptomatice, cu
evolutie peste 6 saptamani)
48. REACTII DE HIPERSENSIBILITATE
- Hipersensibilitatea imediata de tip 1 (Atopica sau anafilactica) – dupa primul contact cu
antigenul sensibilizant, organismul reactioneaza prin sinteza de Ig E, denumite reargine.
La interventia ulterioara a antigenului, acesta se leaga de 2 molecule alaturate de Ig E
situate pe suprafata aceluiasi mastocit. Apare in: soc anafilactic, astm bronsic, dermatita
atpica, urticarie acuta
- Hipersensibilitatea imediata de tip 2 (citotoxica, dependenta de complement) = mediata
de anticorpi Ig G sau Ig M, activatori de complement. Acesti anticorpi se cupleaza cu
antigenul de pe suprafata unor celule tinta, si prin activarea complementului, se
produce citoliza. Apare in: reactii post-medicamentoase, vasculite.
- Hipersensibilitatea imediata de tip 3 (prin complexe imune) – are la baza formarea de
complexe imune circulante, constituite din antigenul sensibilizant si anticorpul
corespondent acestuia. Apare in: urticarii, LES, vasculite
- Hipersensibilitatea intarziata tip 4 – reprezinta o manifestare a imunitatii mediate
celular. La un nou contact cu antigenul sensibilizant se produce recunoasterea
antigenului de catre limfocitele T, care formeaza limfocite T efectorii ce elibereaza
limfokine. Reactii se dezvolta lent, dupa 24-48 ore de la introducerea antigenului, la
locul de patrundere a acestuia. Apare in eczeme, intradermoreactia la tuberculina
49. URTICARIA – TRATAMENT
- Local – mixturi antipruriginoase
- General:
o Antihistaminice generatia 1 (sedative): peritol, romergan, clorfenoxamina
o Antihistaminice generatia 2 (nu sedeaza): loratadina (claritine), desloratadina
(aerius)
o Antihistaminice generatia 3: levocetirizina
o Corticoterapie – in formele acte
o In formele cronice – tratament balnear
In edemul Quincke – corticoterapie sistemica; in caz de manifestari glotice si asfixie

– adrenalina, traheotomie
50. URTICARII FIZICE

= declansate de stimuli de natura fizica
- Dermografismul autentic = declansat dupa 15-20 secunde de la frecarea tegumentului;
daca eruptia se insoteste de prurit, se numeste dermografism simptomatic.
- Urticaria intarziata la presiune – apare la 3-12 ore dupa presiune puternica; afecteaza
talpile dupa mers, umerii dupa purtarea de greutati, fesele dupa pozitie sezanda
prelungita, mainile dupa munca manuala; leziunile sunt discret pruriginoase, mai
degraba dureroase.
- Edemul Quincke indus de vibratii – dupa expunerea la vibratii
- Urticaria la frig – exista o forma familiala si o forma dobandita (primara sau secundara
crioglobulinemiilor, criofibrinogenemiilor, hemolizinelor la rece); risc vital la practicarea
sporturilor acvatice.
- Urticaria de contact la cald
- Urticaria solara
- Urticaria acvagena – dupa contact cu apa, indiferent de temperatura acesteia
- Urticaria colinergica = declansata de stimuli care cresc temperatura corpului (efort fizic,
febra, baie calda); clinic – micropapule localizat predominant pe trunchi (“in pelerina”)
51. EDEMUL QUINCKE
Este o forma grava de urticarie, denumita si urticaria profunda.
Poate fi: ereditar (datorat deficitului cantitativ – tip 1, sau calitativ – tip2, al inhibitorului C1-
esterazei) sau dobandit. Cel ereditar se produce prin reactie de hipersensibilitate de tip 1.
Leziunile sunt localizate la nivelul faciesului. Zona afectata este intens edematiata. Pruritul
lipseste, leziunile sunt parestezice si persista 1-4 zile. Pot fi insotite de fenomene generale
(febra, astenie, lipotimie, hipotensiune arteriala). Atingerile mucoaselor confera adevarata
gravitate – pot sa apara: tulburari de deglutitie (afectarea limbii si valului), disfagii (afectarea
esofagului), asfixie in edemul glotic, dureri abdominale, varsaturi, diaree in afectarea
intestinului.
52. STADIILE ECZEMEI
- Eritematos – eritem activ, prurit, edem
- Veziculos – vezicule cu continut seros, prin mecanism interstitial
- Zemuire – veziculele se rup si iau nastere “puturile Devergie”
- Crustificare – uscarea exsudatului
- Descuamare – scuame subtiri, usor detasabile
- Lichenificare – tegument ingrosat, cu accentuarea cadrilajului pielii
53. ECZEMA – TRATAMENT
Tratamentul local – trebuie adaptat in functie de stadiul evolutiv:
- Std. de eritem – solutii antiseptice (nitrat de argint), spray-uri cu dermatocorticoizi
- Std. de vezicula – mixturi
- Std. de crustificare – dermatocorticoizi creme
- Std. de descuamare – dermatocorticoizi cu potenta medie
- Std. de lichenificare – dermatocorticoizi cu potenta mare, sub pansament ocluziv
In dermatita atopica se foloseste dermatocorticoidul cel mai putin potent care
controleaza simptomele.
Tratamentul general:
- Antihistaminice gen I, II
- Corticoterapie generala – in formele extinse, acute; NU in formele cronice
54. ECZEMA ORTOERGICA (DERMATITA PRIN IRITATIE)
= cea mai frecventa dermatita profesionala
Manifestarile clinice sunt in functie de agentul iritant, de concentratia lui, de durata contactului
cu substanta chimica si de factorii individuali locali.
In forma acuta – eritem, flictene, necroze; este data de acizi, baze, saruri concentrate
In forma cronica – tegument uscat, fisurat; apare dupa expuneri repetate la factori cu potential
iritativ redus (petrol)
Particularitati:
- Leziunile apar la scurt timp de la expunere, la toti subiectii expusi
- Leziunile sunt limitate la nivelul zonei de contact
- Leziunile sunt reproduse prin efectuarea testelor cutanate cu substanta incriminata.
Profilaxie: protectie adecvata fata de iritanti; creme pe baza de silicon; dupa terminarea
lucrului, tegumentul trebuie spalat cu sapun supragras, si apoi aplicate creme
hidratante.
55. ECZEMA DE CONTACT (ALERGICA)
- Se produce prin reactie de hipersensibilitate intarziata tip IV
Particularitati:
- Nu apare la prima expunere, fiind necesara faza de inductie (de sensibilizare) care
dureaza 5-7 zile
- Dupa reexpunere, eruptia pruriginoasa se instaleaza in 24-48 ore si consta in eritem,
vezicule, apoi zemuire. Eruptia apare la locul de contact si la distanta.
- Apare numai la o parte din persoanele care vin in contact cu substanta respectiva
(persoane cu potential sensibilizant)
- Sensibilizarea poate fi demonstata prin teste epicutanate, care se pozitiveaza la 24-48
ore. Se fixeaza pe spatele bolnavului timp de 48 ore o banda adeziva ce contine
rezervoare de aluminiu cu antigene. Reactia se citeste la 48 ore, dupa 30 minute de la
indepartarea materialului. Se reciteste la 72, respectiv 96 ore.
Substantele incriminate: cromati, nichel, cobalt, cauciuc, coloranti, medicamente

(Anestezice locale, sulfamide), ceapa
56. DERMATITA ATOPICA

= expresia cutanata a statusului atopic, care apare la persoane predispuse genetic sa dezvolte si
alte afectiuni atopice (Astm bronsic, rinita alergica)
Cauze:
- Poluare atmosferica
- Acumulare de alergeni la domiciliu
- Cresterea standardului de igiena
- Fumat
- Introducerea de alimente noi in alimentatie (fructe exotice)
- Expunerea mai redusa la infectii – curatenie excesiva, utilizare frecventa a antibioticelor,
vaccinari multiple
Clinic:
- Dermatita atopica a sugarului si copilului mic – leziunile apar pe zonele convexe ale fetei
(frunte, obraji, menton), respectand nasul si regiunea peribucala
- Dermatita atopica juvenila – placarde cu tendinta la lichenificare, pruriginoase, care
afecteaza conele de flexie
- Dermatita atopica a adultului – leziuni lichenificate, pruriginoase, inconjurate de papule;
intereseaza gatul, centura scapulara, zonele de flexie, dosul mainilor.
57. LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC – ASPECTE CLINICE
Leziunile apar la nivelul fetei, pavilioanelor urechii si scalpului. Localizarea exclusiva la nivelul
capului si gatului defineste LEC localizat, iar extinderea leziunilor dincolo de aceste regiuni
realizeaza LEC diseminat.
Se manifesta prin placi eritematoase, acoperite de scuame uscate, aderente, prezentand pe fata
dinspre piele prelungiri hiperkeratozice (aspect de “limba de pisica”). Atrofia cicatriceala apare
mai tarziu, si predomina in centrul leziunilor.
Clasificare:
a. Dupa tipul leziunilor predominante:
- Pur – lipsesc scuama si cicatricea
- Tumidus – eritem insotit de edem
- Cuperozic – predomina telangiectaziile
- Cretaceu – scuama groasa care mascheaza eritemul
- Profund – infiltratie nodulara profunda
- Chilblain lupus – eritem si edem pe zonele acrale, agravate de frig, cu aspect de
degeratura; mai frecvent la femei
b. Dupa evolutie:
- LEC fix (Discoid) – leziuni bine delimitate
- LEC centrifug – leziuni localizate in special pe fata, extinse pe ambii obraji (Aspect in
vespertilio)
58. LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC – INVESTIGATII SI TRATAMENT
Investigatii:
- Imunofluorescenta directa – depozite granulare sau dense de imunoglobuline si
complement, situate la jonctiunea dormo-epidermica (“banda lupica”)
- Altele: Ig serice, complement, complexe imune circulante, celule lupice, anticorpi
antinucleari, VSH, hemoleucograma, examen de urina, pentru supravegherea
pacientului, avand in vedere riscul de a vira spre LES.
Tratament:
-
Local – dermatocorticoizi cu potenta medie sau mare, administrati cat mia precoce
(pana nu se instaleaza atrofia)
- Sistemic – clorochina, hidroxiclorochina; corticoterapie sistemica (la formele rezistente
la antipaludice)
- Fotoprotectie si administrare de betacaroten
59. SCLERODERMIA CIRCUMSCRISA
- Intereseaza zone limitate de tegument, uneori tesutul subcutanat si muschii subiacenti;
lipseste fenomenul Raynaud, acroscleroza si interesarea viscerala.
Forme:
- Morfeea in placi – placi rotund-ovalare, roz liliachii; pe masura ce se extind, tegumentul
devine scleros, de culaore galben-ceroasa
- Morfeea gutata – leziuni mici, grupate, alb-sidefii, la nivelul toracelui
- Morfeea inelara – la extremitatea unui membru
- Morfeea generalizata
- Sclerodermia liniara – la tineri, declansata de traumatisme. Este localizata pe membre
sau fata. Localizarea fronto-parietala se numeste sclerodermia “in lovitura de sabie”.
Intereseaza aponevroza si muschii subiacenti si este insotita de leziuni ale oaselor
(hiperostoza liniara).
Tratament:
- Local: dermatocorticoizi puternici
- Sistemic: imunosupresoare, corticoterapie sistemica, D-Penicilamina, vitamina E,
Colchicina
60. SCLERODERMIA SISTEMICA – MANIFESTARI CLINICE
- Sindrom Raynaud = declansat de frig;
o Stadiul sincopal – degete parestezice, albe, reci
o Stadiul asfixic – degete dureroase, cianotice, reci
o Stadiul de eritroza – degete parestezice, rosii, calde
- Scleroza cutanata – in functie de extensie:
o Sclerodactilia – nu depaseste nivelul articulatiilor metacarpofalangiene;
tegumente galben-ceroase, indurate; in timp apar ulceratii dureroase;
o Acroscleroza – extensia in “manusa”, in “cizma” si la fata. Buzele sunt subtiri,
retractate, nasul este subtire, pleoapele sunt retractate. Fata este inexpresiva –
aspect de “icoana bizantina”
- Telangiectazii
- Calcinoza dermica – la degete si gambe
- Tulburari de pigmentatie (hipo/hiperpigmentari)
Sindromul CREST – calcinoza, sindrom Raynaud, dismotilitate esofagiana, scleroza
cutanata, telangiectazii
Manifestari extracutanate:
- Digestiva: scaderea motilitatii esofagiene, atrofia mucoasei esofagiene

- Renala
- Pulmonara – fibroza interstitiala difuza – aspectul radiologic al plamanului – “in fagure
de miere”
- Cardiaca
- Musculo-aponevrotica – sindrom de tunel carpian
- Osteo-articulara
61. SCLERODERMIA SISTEMICA – INVESTIGATII, TRATAMENT

Investigatii:
- Depistarea bolii:
o Capiloaroscopia patului unghial – rarirea capilarelor, prezenta de megacapilare
o Biopsie cutanata din pulpa degetelor
- Evaluarea extensiei:
- Evaluarea extensiei:
o Pt aparatul digestiv – manometria esofagiana, pasaj baritat, fibroscopie cu
biopsie, examen coprologic
o Pt aparatul respirator – probe functionale respiratorii, radiografie pulmonara
o Pt aparatul urinar – proba addis, proteinurie, creatinina, uree
o Pt aparatul cardiovascular – EKG, ecografie cardiaca
o Pt sistemul osos – radiografii de extremitati
- Investigatii biologice:
o VSH, fibrinogen, electroforeza proteinelor serice
o Autoanticorpii anti-centromer
o Autoanticorpii ani-topoizomeraza I
o Anticorpii anti-RNP
Tratament:
- Imunomodulator – corticoterapia sistemica, imunosupresoare, fotochimioterapia

extracorporeala, fototerapia cu UVA1 sau PUVA
- Medicatie vasoactiva – nifedipina, pentoxifilin, captopril, fibrinolitice
- Medicatie antifibrozanta – D-Penicilamina, Colchicina, vitamina E
- Fizioterapie, protectie fata de frig
62. DERMATOMIOZITA – ASPECTE CLINICE
Manifestari cutanate:
- Eritem edematos, violaceu pe regiunile descoperite: fata (eritem si edem “in ochelari”),
decolteu (Edemul din dermatomiozita NU lasa godeu)
- Pe coate, genunchi, deasupra articulatiilor interfalangiene si metacarpofalangiene –
benzi eritemato-edematoase
- In jurul unghiillor – benzi semilunare, violacee, telangiectazice, discret scuamoase,
dureroase la presiune
- Placi poikilodermice (eritem, atrofie, telangiectazii, hipo/hiperpigmentari) in regiunea
decolteului sau laterocervical
- Calcinoza cutanata
Manifestari musculare: astenie musculara la nivelul centurilor, muschilor gatului si

paravertebrali. Masele musculare sunt dureroase spontan si la presiune. Apare dificultate la ridicarea de
pe scaun sau la urcarea scarilor si la mentinerea mainilor deasupra capului. Pot sa apara tulburari de
deglutitie si respiratorii prin interesarea musculaturii respective. Tulburarile de deglutitie sunt mai
severe in dermatomiozita paraneoplazica
Manifestari generale si viscerale:
- Stare generala alterata

- Afectarea miocardului
- Fibroza pulmonara interstitiala
- Diverticuli colici
- Ulcer gastro-duodenal – la copii
63. DERMATOMIOZITA – INVESTIGATII, TRATAMENT
Investigatii:
- Citoliza musculara – cresterea aldolazelor, LDH, GOT, creatinfosfokinazei
- Electromiograma
- Biopsia musculara
- Depistarea etiologiei paraneoplaice – la pacientii trecuti de 50 ani. Vasculita
leucocitoclazica cutanata => etiologie paraneoplazica
- Evaluarea extensiei – radiografie toracica, probe ventilatorii, EKG
- Alte investigatii: autoanticorpi, VSH, HLG, electroforeza proteinelor serice, mioglobinuria
Tratament:
- Corticoterapia generala – prednison 1-2 mg/kgc/zi
- Imunosupresoare (metotrexat, azatioprina, ciclofosfamida, ciclosporina) – cand boala nu
este controlata cu corticoizi, de prima intentie este metotrexat in doze scazute
- Alternative terapeutice: plasmafereza, Ig i.v., iradiere corporala totala
- Repaus la pat, nutritie adecvata, fizioterapie, gimnastica medicala.
64. PEMFIGUS VULGAR – ETIOLOGIE, MANIFESTARI CLINICE, DIAGNOSTIC POZITIV

= dermatoza boluasa autoimuna intraepidermica
Etiologie:
- Antigenul tinuta este la nivelul desmozomilor. Fixarea anticorpilor IgG pe antigene
determina acantoliza = fenomen de pierdere a coezinilor interkeratinocitare prin liza
desmozomilor
Factori declansatori:
- Arsurile
- Radiatiile ionizante
- Radiatiile UV
- Infectii
- Medicamente
- Predispozitie genetica
- Neoplazii
Clinic:
- Debut insidios prin eroziuni bucale dureroase, care in urma traumatizarilor din timpul
masticatiei determina bule ce lasa eroziuni cu fundul rosu-viu; alteori, debuteaza prin
eroziuni ale mucoasei genitale;
- La nivel cutanat – bule (Ce se dezvolta in piele sanatoasa) flasce, cu continut initial
serocitrin, apoi purulent; au tendinta de generalizare; se rup, se acopera de cruste si,
dupa vindecare, lasa pete hipercrome
- Evidentierea fragilitatii tegumentare – semnul NICOLSKY = producerea de noi bule, prin
aplicarea unei presiuni moderate pe tegument.
Complicatii:
- Tulburari digestive
- Casexie
- Pierderi de apa, electroliti, proteine
- Suprainfectii
- Exitus
Diagnostic:
- Examen histopatologic – bula suprabazala la nivelul epidermului

- Citodiagnosticul Tzanck – coloratia May Grundwald Giemsa evidentiaza acantoliza
- Imunofluorescenta directa – prezenta IgG cu aspect de “retea”
- Imunofluorescenta indirecta – titrul autoanticorpilor circulanti
Biologic:
- Transaminaze crescute
- Creatinina, uree
- Tulburari hidro-electrolitice (potasiu crescut, restul scazute)
- Proteinemie scazuta
- Gama-globuline crescute
65. PEMFIGUS VULGAR – INVESTIGATII, TRATAMENT

Investigatii – idem 64
Tratament:
- Tratament general = important:
o Corticoterapie – prednison 1-2 mg/kgc/zi
 Efecte adverse – DZ, HTA, infectii, necroza de cap femural, UGD
o Imunosupresoare – azatioprina, ciclofosfamida, metotrexat (pot fi folosite si in
combinatie cu cortizonul)
o Rituximab
o Plasmafereza
o Fotochimioterapie extracorporeala
o Imunoglobuline i.v.
- Tratament local – pentru prevenirea infectiilor
66. PEMFIGUS VULGAR – DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Idem 64,65
67. PEMFIGOIDUL BULOS
= dermatoza buloasa autoimuna subepidermica
Etiologie:
- Tinta autoanticorpilor = hemidesmozomi
Factori declansatori:
- UV
- Radiatii ionizante
- Traumatisme
- Medicamente (spironolactona)
- Neoplazii
- Infectii
Clinic:
- Eritem, edem, bule mari, in tensiune, localizate simetric pe partile de flexie; in evolutie –
eroziuni, cruste, pete hipercrome;
- Prurit = frecvent si precede eruptia
- Semnul Nicolsky = absent
- Unele leziuni se vindeca spontan, dar pot sa apara altele
Diagnostic:
- Examen histopatologic – bula subepidermica

- Citodiagnostic Tzanck – lipseste acantoliza
- Imunofluorescenta directa – depozite liniare de IgG sau complement
- Imunofluorescenta indirecta – titrul autoanticorpilor
Tratament:
- General – idem Pemfigus vulgar (corticoterapia in doze mai mici)

- Local – dermatocorticoizi (dermovat) in formele localizate
68. DERMATITA DUHRING-BROCQ – MANIFESTARI CLINICE

= dermatita buloasa autoimuna profunda
= determinata de intoleranta la gluten si iod
Clinic:
- Apare pe zonele de extensie: prurit, apoi leziuni eritematoase pe care apar buchete de
vezicule, distribuite simetric
- Semnul Nicolsky = negativ
69. DERMATITA DUHRING-BROCQ – INVESTIGATII, TRATAMENT
Diagnostic:
- Examen histopatologic – flictena profunda (uneori sub membrana bazala); neutrofile;

lipseste acantoliza;
- Imunofluorescenta directa – depozite granulare de IgA in varful papilelor dermice
- Imunofluorescenta indirecta
- Biopsia de jejun – atrofia vilozitatilor
- Testul Jadassohn – intoleranta la iod
+investigatii pentru eventuale cancere, anemie Biermer
Tratament:
- Dieta fara gluten si iod

- Sulfone – Dapsona – poate fi proba de diagnostic; daca este ineficienta sugereaza
prezenta de limfoame digestive;
 Efecte adverse: methemoglobinemie, anemie hemolitica
70. ERITEMUL POLIMORF

Etiologie:
- Infectii virale
- Infectii cu mycoplasme
- Infectii streptococice
- Infectii micotice
- Medicamente
- Boli generale – LES, boala Crohn
Clinic:
- Coexistenta leziunilor de varste, dimensiuni si forme diferite => eritem polimorf

- Debuteaza prin maculo-papule rosii inchis cu aspect in “cocarda”
- Aspect de “herpes iris” – in centru se formeaza o bula, iar la periferie o coroana de
vezicule
- Leziunile sunt localizate predominant acral (maini, picioare, antebrate, coate, genunchi)
Forme clinice:
- Eritem polimorf minor, forma papuloasa

- Eritem polimorf minor, forma veziculo-buloasa
- Eritem polimorf major (Sindromul Stevens-Johnson) – debuteaza brusc, cu febra,
alterarea starii generale; mucoasa bucala este constant interesata (eroziuni sangerande
acoperite de pseudomembrane); leziuni oculare; leziuni genitale erozive; leziuni
cutanate polimorfe (veziculo-bule, eritem, edem) predominant la nivelul trunchiului +
afectare pulmonara, renala, digestiva, miocardica, neurologica.
Tratament:
- Etiologic
- Patogenic – corticoterapie sistemica in formele veziculo-buloase; in sindromul stevens-
johnson – corticoterapie sistemica + antibiotice cu spectru larg + reechilibrare
hidroelectrolitica si sustinerea starii generale
- Local – solutii antiseptice; in cazurile cu afectare orala – corticoizi in vehicule aderente
(orobaza)
- Acyclovir pt profilaxia recurentelor eritemului polimorf herpetic
71. PORFIRIA CUTANATA TARDIVA A ADULTULUI
= frecventa la barbatii consumatori cronici de alcool
Clinic:
- Leziunile sunt localizate pe tegumentele descoperite, apar in anotimpurile insorite
- Flictene, eroziuni
- Cicatrici, chisturi cornoase (de milium)
- Fragilitate cutanata
- Hipertricoza malara
- Tegumentele fotoexpuse = hiperpigmentate, sclerodermiforme, excesiv ridate =>
aspectul imbatranit
- Afectarea unghiilor – striuri longitudinale, koilonichie
- Afectare perioculara – bule la nivelul pleoapelor, scleroza palpebrala,
keratoconjunctivita
- Afectare hepatica
- Urini hipercrome, la lumina capata culoarea rosie
Diagnostic:
- Specific: cresterea uroporfirinelor urinare si coproporfirinei

- Examen histopatologic – flictena subepidermica
- Probe hepatice crescute
- Sideremie crescuta
- Glicemia crescuta
Tratament:
- Interzis consumul de alcool

- Emisie de sange: 250 ml/sapt (prima luna), apoi bilunar (2-3 luni), cu monitorizarea Hb,
sideremiei si porfirinelor urinare
- Fotoprotectie, evitarea traumatismelor
- Hepatoprotectoare, vitamine
72. PSORIAZIS VULGAR – DEFINITIE, SIMPTOMATOLOGIE
= dermatoza inflamatorie cronica, caracterizata prin hiperproliferarea keratinocitelor; este
invalidanta
Clinic:
- Debuteaza la nivelul zonelor de extensie
- Leziunea elementara = scuama, care este stratificata, groasa, usor detasabila
o Daca leziunile apar pe tegumentul descoperit => psoriazis fotoagravat
o Daca leziunile apar pe tegumentul acoperit => psoriazis fotoameliorat
- Semne clinice:
o Semnul petei de spermantet – dunga alba pe linia de grataj
o Semnul Auspitz (“roua sangeranda”) – aparitia unei picaturi de sange dupa
indepartarea scuamei
o Semnul Kobner – aparitia leziunilor dupa 7-14 zile pe zonele traumatizate
73. PSORIAZIS VULGAR – FORME CLINICE

In functie de localizare:
- Psoriazisul pielii capului – leziunile depasesc marginea podoabei capilare; parul este
neaglutinat si indemn; prurit frecvent;
- Psoriazisul fetei – diagnostic diferential cu eczematidele seboreice
- Psoriazisul pliurilor (inversat) – pe zonele de flexie – placa rosie-vie, neteda, putin sau
deloc scuamoasa
- Psoriazisul mucoaselor
o Leziuni ale mucoasei bucale: limba geografica, limba plicaturata, eritem circinat
o Leziuni ale mucoasei genitale – pe gland
- Psoriazisul unghiilor – afecteaza toate unghiile; cel mai frecvent – aspect de unghii de
“croitoreasa”
- Psoriazisul palmo-plantar – aspect de keratodermie psoriazis difuza/insulara, pulpita
uscata
In functie de forma si dimensiunea leziunilor:
- Punctat
- In picatura (gutat)
- Numular
- Circinat
- In placi si placarde
- Universal – diagnostic diferential cu psoriazisul eritrodermic (in psoriazisul universal
sunt pastrate mici zone indemne si starea generala este relativ buna)
74. PSORIAZIS VULGAR – TRATAMENT LOCAL
- Keratolitice = tratamentul initial in psoriazisul vulgar: acid salicilic, uree;
- Dermatocorticoizi – initial puternici, iar ca tratament de intretinere – cu potenta medie
sau slaba
- Calcipotriol
- Daivobet = calcipotriol + betametazona dipropionat
75. PSORIAZIS VULGAR – TRATAMENT GENERAL
- Metotrexat – 15-25 mg/sapt
o Efecte adverse: leucopenie, anemie, trombocitopenie, cresterea transaminazelo
(ciroza hepatica)
- Ciclosporina
- Retinoizi – neotigasol – efecte adverse: teratogen, dislipidemii
- Terapia biologica – infliximab, etanercept – pentru cazurile non-responsive la
tratamentul clasic
- Fototerapia:
o UVA – metoda PUVA (Psoralent + UVA); poate da cancer cutanat
o UVB cu banda ingusta
o Retinoizi + PUVA
76. FORME GRAVE DE PSORIAZIS

A. Psoriazisul eritrodermic:
- Starea generala este alterata
- Tegumente eritematoase, scuamoase
- Prurit intens si generalizat
- Pacientul = deshidratat, expus infectiilor si decompensarilor vasculare, putand dezvolta
insuficienta cardiaca
- Descuamarea masiva determina pierderi importante de proteine
B. Psoriazisul pustulos generalizat grav (forma Zumbusch)
- Stare generala alterata, febra
- Factori declansatori: infectii, medicamente, fumat
- Puseurile pustuloare au caracter subintrant; pustulele sunt izolate sau confluate
- Unghiile sunt constant detasate
- Parul cade la 2-3 luni de la puseul acut
C. Psoriazisul artropatic – leziunile cutanate preced cu ani de zile pe cele articulare
Tipuri:
- Oligoartrita asimetrica (interfalangiana) + sinovita (“degete in carnaciori”)
- Artrita interfalangiana distala
- Artrita mutilanta
- Poliartrita simetrica seronegativa
- Forma axiala (spondilita/sacroileita)
77. BOTRIOMICOMUL
= tumora benigna angiomatoasa, moale, cu diamentrul 0,5-1,5 cm, rosie, care sangereaza usor
- Localizat pe zonele acrale
- Apare dupa intepatura de spin de trandafir, dupa administrare de retinoizi
- Diagnostic diferential: sarcom Kaposi, tumora glomica, melanom
- Tratament: electrocoagulare, lase, excizie chirurgicala, crioterapie
78. KERATOZE ACTINICE
=precancere
- Frecventa crescuta
- Placute keratozice galbui-brune, de 0,5-1,5, plane sau usor reliefate, situate pe zonele
fotoexpuse; sunt uscat, aspru, foarte aderent;
- Tratament: distrugere chimica (5 fluorouracil), crioterapie, terapie fotodinamica
79. KERATOACANTOMUL
= precancer; forma incipienta de cancer spinocelular
- Poate involua spontan in 3 luni
- Factori etiologici: UV, traumatisme, infectii virale, imunodepresie, substante
cancerigene
- Clinic: tumora cu diametrul de 1-2 cm, cu crestere rapida, localizata pe fata sau pe dosul
mainilor; in stadiul de maturatie tumora prezinta in centru o masa keratozica, uscata;
urmeaza stadiul de involutie si cel de cicatrizare
- Forme:
o Crateriform
o Centrifug marginat
o Eruptive generalizate
o Multiple familiale
- Tratament: excizie chirurgicala, interferon, crioterapie
80. NEVII NEVOCELULARI
= displazii cutanate circumscrise care apar datorita proliferarii nevocitelor
- Pot fi congenitali sau dobanditi
Nevii congenitali se clasifica in: mici (<1,5 cm), mijlocii (1,5-20 cm) si giganti (>20cm). Nevii
congenitali au risc de malignitate mai mare decat cei dobanditi. Riscul de transformare in
melanom este cu atat mai mare, cu cat sunt mai mari si mai numerosi.
Nevii dobanditi apar obisnuit pana la 30 ani. Factori de risc pentru aparitia lor: arsurile
solare, tipul de piele, predispozitia genetica, imunodepresia.
Clinic: putem intalni macule pigmentare sau leziuni pigmentare proeminente (nevi
papilomatosi, pediculati, tuberosi). Culoarea difera de la brun-deschis la negru.
Cei mai expusi agresiunilor externe sunt nevii de la nivelul faciesului la barbati, scalpului,
centurii, organelor genitale si plantelor.
Tratament – este recomandat in toate cazurile susceptibile de transformare si presupune

excizie chirurgicala.
Formula ABCDE pentru nevii nevocelulari atipici:
A – asimetrie (asymmetrical)
B – margini neregulate (irregular borders)
C – culoare (color)
D – diametru peste 6 mm (diameter)

E – proeminenta (elevated)
81. CHEILITELE
Cheilitele intereseaza cu precadere buza inferioara; = precancer de buze
Factori de risc:
- Radiatii actinice
- Fumatul
- Intemperiile atmosferice
- Deficiente ale igienei bucale
- Tulburari metabolice carentiale
- Substante chimice
Forme:
- Cheilita cronica descuamativa – semimucoasa mai putin lucioasa, acoperita de scuame

fine
- Cheilita in stadiul intermediar – scuamo-cruste care alterneaza cu zone numai
scuamoase
- Cheilita abraziva – zonele de hiperkeratoza devin cornoase, alternand cu fisuri adanci,
dureroase
Tratament – vermilonectomie totala (scoaterea rosului buzelor)
82. CARCINOMUL BAZOCELULAR – FORME CLINICE

Debut – insidios, sub forma de:
- Graunte hemisferic (“perla”)
- Nodul mic
- Placa mica eritemato-scuamoasa
Forme clinice:
- CBC plan cicatriceal = cea mai frecventa forma; localicat pe obraji si in regiunile
temporale; aspec de placa cicatriceala, ulcerata pe suprafata, acoperita de cruste
hematice, iar periferia este perlata
- Ulcus rodens = forma ulcerata; marginile sunt netede, uneori perlate
- CBC terebrant – distructia tisulara este profunda, uneori cu interesarea cartilajelor si
oaselor (poate duce la perforarea nasului, obrazului)
- CBC nodular – nodul cu diametru de 0,5-2 cm, rosiatic, cu telangiectazii pe suprafata
- CBC vegetant
83. CARCINOMUL BAZOCELULAR – FACTORI DE RISC, TRATAMENT
Factori de risc:
- Radiatii actinice
- Factori genetici
- Carcinogeni chimici (Arsenic, gudroane)
- Imunodepresia
- Fumatul
- Microtraumatisme
- Infectii cutanate cronice
- Alcoolism cronic
- Culoarea deschisa a parului si pielii
Tratament:
- Excizie chirurgicala = cea mai sigura metoda, cu margine de siguranta de 3-5 mm

- Electrochirurgie
- Criochirurgice
- In formele superficiale – terapie fotodinamica, citostatice local
84. CARCINOMUL SPINOCELULAR – FORME CLINICE

- CSC nodular – nodul rosu carnos, cu suprafata erodata, neregulata
- CSC vegetant – tumora cu suprafata neregulata, secretanda, urat mirositoare
- CSC ulcero-vegetant – tumora cu suprafata neregulata, acoperita de secretie fetida, care
se ulcereaza precoce. Baza este infiltrata, iar prin compresiune intre 2 degete se elimina
mase albicioase cazeoase (“viermisorii” lui Vischow)
- CSC ulceros – evolueaza de la inceput in profunzime (endofitic); apare cel mai frecvent
pe mucoase
85. CARCINOMUL SPINOCELULAR – FACTORI DE RISC, FORME CLINICE

Factori de risc – idem 83
Forme clinice – idem 84
86. CARCINOMUL SPINOCELULAR – FACTORI DE RISC, TRATAMENT

Tratament
- Excizie chirurgicala cu margine de siguranta de minim 6 mm; + evidare ganglionara
(obligatorie daca se suspecteaza adenopatia metastatica)
- Radioterapie
- Electrocoagulare
- Laserterapie
- Polichimioterapia adjuvanta = obligatorie in caz de metastaze
87. MELANOM – FORME CLINICE

- Melanom extensiv in suprafata = mai frecvent la femei; debuteaz ca o mica leziune
pigmentaaa pigmentara, usor supradenivelata, care se extinde
pigmentara, bine delimitata, usor supradenivelata, care se extinde lent, capatand

polimorfism cromatic; conturul devine neregulat; dupa evolutia pe orizontal, tumora se
dezvolta si pe verticala (apar noduli)
- Melanom nodular = mai frecvent la barbati; este de la inceput invaziv; clinic – tumora
rotunda sau ovalara, neagra, cu suprafata neteda sau ulcerata
- Melanom pe lentigo malign – apare pe zonele fotoexpuse, mai ales pe fata; pe o placa
cu dimensiuni de 10 cm, bine delimitata, cu contur geografic si coloratie bruna
neuniforma, apar la un moment dat noduli
- Melanom acral
- Melanom subunghial = panaritiu melanic
88. MELANOM – FACTORI DE RISC, INVESTIGATII

Factori de risc
- Soare
- Factorul genetic
- Traumatismele
- Nevii nevocelulari
- Factorul endocrin
- Factorul umoral
- AHC, APP de melanom
- Culoarea deschisa a parului si pielii
Investigatii:
- Dermatoscopia
- Citodiagnosticul extemporaneu
- Examenul histopatologic – pentru confirmare
- Evaluarea extensiei – ecografie abdominala, RMN, CT, scintigrafie osoasa, scintigrafie
cerebrala
89. MELANOM – FACTORI DE RISC, DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Diagnostic – idem 88
Tratament
- Excizie chirurgicala cu margine de siguranta de 1-3 cm + evidare ganglionara in cazul
metastazelor ganglionare si pentru melanoamele cu grosime >1,5 mm
- Polichimioterapie
- Imunoterapie – interferon alfa, anticorpi monoclonali, antimitotice
- Hormonoterapie
- Radioterapie – ca tratament paliativ in formele cu metastaze
90. MELANOMUL – FACTORI DE RISC, DIAGNOSTIC POZITIV

Idem 88
91. ICHTIOZA SI BOALA DARIER

Ichtioza – se transmite autozomal dominant; leziunile cutanate apar in primul sau al doilea an de
viata, si se accentueaza progresiv pana la adolescenta; clinic – scuame uscate, aderente la mijloc
si desprinse la periferie, imitand solzii de peste; marile pliuri sunt respectate; boala se
amelioreaza vara, cand transpiratia este abundenta; secretia sudorala si sebacee este scazuta.
Tratament – emoliente, keratolitice, retinoizi
Boala Darier – apare in jurul varstei 15 ani, se transmite autozomal dominant; clinic – leziuni
papulo-keratozice localizate in zonele seboreice si la nivelul marilor pliuri; unghiile au striuri
longitudinale si hiperkeratoza unghiala; mucoasele prezinta papule albicioase; boala este
agravata de soare, si declansata de anestezice locale si carbonat de litiu. Tratament – retinoizi,
sau Ciclosporina (in cazurile rezistente la retinoizi)
92. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA - MANIFESTARI CLINICE

Simptome:
- Senzatie de gambe grele
- Dureri la nivelul gambelor – in molet, accentuate de oboseala si de ortostatism static
prelungit, ameliorate de repaus si de contentie elastica
- Sindromul gambelor nelinistite nocturn – senzatie dezagreabila care determina bolnavul
sa-si miste gambele mereu si sa simta nevoia de a le frictiona
- Crampe musculare, mai ales nocturne, care trezesc bolnavul din somn
- Parestezii locale: senzatie de intepatura, arsura, furnicatura, amorteala
Semne:
- Flebedemul = alb, indolor, neinflamator, uni/bilateral, asimetric; este accentuat in

ortostatism si la caldura; initial se resoarbe noaptea, apoi se permanentizeaza; precede
celelalte manifestari clinice
- Dermatita pigmentara si purpurica – macule brun-caramizii, care nu dispar la
digitopresiune
- Eczema de staza – in majoritatea cazurilor are cauza iatrogena; debuteaza periulceros
- Dermo-hipodermita flebopatica – apare dupa 5-20 ani de evolutie a IVC; este mai
preventa la femei, in sindromul postflebitic; forme:
o Acuta – placi infiltrate subcutanate, dure, acoperite de tegument rosu, cald
o Subacuta – infiltratie hipodermica dureroasa, acoperita de tegument normal sau
hiperpigmentar
o Cronica – placa hipodermica, sclerotractila, de consistenta dura, lemnoasa, ce
adera la piele
- Atrofia alba Milian – este cauzata de tromboza capilarelor; clinic – placute lenticulare,
alb sidefii, atrofice, localizate perimaleolar
- Ulcerul venos = pierdere de substanta dermo-hipodermica la un pacient cu IVC cu
evolutie cronica; este localizat in 1/3 distala a gambelor, pe fata interna, este unilateral;
mai frecvent la gamba stanga.
93. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA – FACTORI DE RISC

- Factorul genetic
- Ortostatism prelungit
- Varsta
- Sedentarism
- Obezitate
- Sarcina
- Anchiloze si deficiente musculare
- Tratamente chirurgicale
- Traumatisme
- Boli infectioase grave
- Cancere viscerale
- Hemopatii malige
- Tratamente medicamentoase trombogene – corticosteroizi, diuretice, contraceptive
orale
- Insuficienta cardiaca si afectiunile pulmonare
Afectiuni ale sistemului venos care stau la originea IVC:
- Varicele primare ale membrelor inferioare

- Sechele de tromboflebita profunda
- Displazii ale sistemului venos
- Sindromul de compresie asupra venelor profunde
94. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA – TRATAMENT

- Contentie elastica
- Local: debridare chirurgicala, debridare medicamentoasa (papaina, tripsina), tratament
absorbant cu perle fine de dextranomer, solutii antiseptice (bactroba, sulfadiazina
argentica), stimularea granularii si epitelizarii (nitrat de argint, sulfat de magneziu)
- Sistemic – antibiotice (pentru pacientii cu manifestari infectioase), flebotonice
(detralex), hemoreologice (pentoxifilina, aspirina)
- Terapie celulara – culturi de keratinocite, culturi de fibroblasti
- Tratament chirurgical – grefarea ulcerului
95. GONOREEA LA BARBAT
Gonoreea este produsa de gonococ. Se transmite prin contact sexual, lenjerie (la fetite), de la
mama la fat. Perioada de incubatie = 3 zile.
La barbat:
= simptomatica (85%)
- Clinic: secretie uretrala galben-verzuie, erectie dureroasa, disurie
- Se vindeca sub tratament
- Netratata, produce complicatii:
o Locale: balano-postita acuta, uretrita cronica, stricturi uretrale
o Regionale: epididimita/orhiepididimita, prostatita, veziculita
o La distanta: artrita, endocardita, miocardita, perihepatita, peritonita
96. GONOREEA LA FEMEIE

= asimptomatica (85%); cand este simptomatica, se manifesta astfel:
o Cervicita gonococica: secretie galben-verzuie, col rosu, edematiat sau de aspect
normal
o Uretrita gonococica – eritem si edem in jurul orificiului uretral, cantitate de
secretie scazuta, mictiuni frecventa, uneori sangvinolenta
- Complicatii:
o Endometrita
o Salpingo-ovarita
o Vulvo-vaginita (la gravide, lehuze, varstnice)
o Rectita
o Boala inflamatorie pelvina
o Infectarea glandelor Skenne, Bartholin
o Complicatii la distanta: artrita, endocardita, miocardita, perihepatita, peritonita
97. MIJLOACE DE EVIDENTIERE A TREPONEMEI PALLIDUM

- Ultramicrotomie
- Coloratie Giemsa (culoare rosu palid), impregnare argentica (negre pe fond galbui), tus
de China (albe pe fond negru), rosu de Congo (albe pe fond rosu)
- Microscopie electronica
- Microscopie cu contrast de faza
- Reactii serologice:
o Nespecifice: VDRL, RFC
o Specifice: hemaglutinare, fluorescenta, inhibitia migrarii treponemelor
Pozitivarea reactiilor serologice are loc in 2 saptamani.
- In sifilisul primar – initial se pozitiveaza reactia de fluorescenta, apoi VDRL, apoi reactia
de hemaglutinare, si ulterior inhibitia migrarii treponemelor
- In sifilisul secundar – toate sunt pozitive
- In sifilisul tertiar – testele nespecifice se pot negativa, insa cele specifice raman pozitive
98. DIAGNOSTICUL PARACLINIC AL INFECTIEI CU TREPONEMA PALLIDUM

Idem 97
99. ADENOPATIA IN SIFILIS
In sifilisul primar – adenopatia apare la 7-8 zile dupa aparitia sancrului; este regionala,
unilaterala, inegala ca dimensiuli (“closca cu pui”), nesupurativa, dispare de la sine in cateva
luni;
In sifilisul secundar – adenopatia este generalizate, de dimensiuni egale, nesupurativa
100. ADENOPATIA IN SIFILISUL PRIMAR – DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL

Diagnostic pozitiv - adenopatia apare la 7-8 zile dupa aparitia sancrului; este regionala,
unilaterala, inegala ca dimensiuli (“closca cu pui”), nesupurativa, dispare de la sine in cateva
luni;
Diagnostic diferential:
- Sancru moale
- Boli limfoproliferative
- Adenopatie metastatica
- Infectii
- Tuberculoza
- Limfogranulomatoza inghinala
101. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL SANCRULUI DUR

- Herpes genital
- Leziuni traumatice
- Limfogranulomatoza inghinala
- Cancer ulcerat
- TBC periorificiale
- Scabie
- Afte genitale
102. TIPURI DE SIFILIDE

In sifilisul secundar, leziunile cutanate si mucoase poarta numele de sifilide.
Leziuni cutanate:
- Sifilide eritematoase (rozeole sifilitice) – apar la 45 zile de la formarea sancrului; sunt
pete rotunde, roz, dimensiuni de cativa mm, dispar la vitropresiune, sunt dispuse pe
flancuri
- Sifilide papuloase – apar la 4-12 luni de la infectie; sunt rosii-aramii, infiltrate, dure,
indolore, cu scuama periferica (gulerasul lui Biett); forme:
o Papulo-scuamoase (palme, plante)
o Papulo-erozive (pliuri)
o Seboreice (frunte)
o Crustoase (Scalp)
o Fisurare
Leziuni mucoase:
- Sifilide eritematoase (mucoasa bucala)

- Sifilide erozive (mucoasa linguala – aspect de “placi in livada cosita”)
- Sifilide papulo-erozive
- Sifilide papulo-hipertrofice (regiunea genitala
- Sifilide reliefate
In sifilisul tertiar apar sifilide nodulare (tuberculoase) – dupa 4 ani de la infectie, au ca leziune
elementara nodulul sifilitic, dim. 3-5 mm, rotund, dur, rosu-aramiu; se localizeaza mai ales la fata,
membre, pielea capului. Dupar aspect, sifilidele pot fi: inelare, arciforme, corimbiforme, si in
“impuscatura de alice”. Dupa evolutie, sifilidele sunt uscate sau ulceroase.
103. MANIFESTARI GENERALE IN SIFILISUL SECUNDAR

- La nivelul fanerelor: caderea parului in “luminisuri” sau in “urme de pasi pe zapada”, la
nivelul unghiilor apar ingrosari, subtieri, koilonichie;
- Hepatita luetica
- Splenomegalie
- Afectare oculara
- Afectare renala – nefrita parenchimatoasa
- Afectare cardiovasculara
- Afectare cardiovasculara
- Afectare neurologica (Reactie meningiana, leziuni de nervi cranieni)
104. MANIFESTARI ALE FANERELOR IN SIFILISUL SECUNDAR

Vezi 103
105. SIFILISUL PRIMAR – SIFILOAME
Sifilomul (sancrul dur) poate fi:
- Tipic = eroziune superficiala, cu suprafata lucioasa, cu margini ce se pierd in tesut
sanatos, nedureroasa, diametrul de 0,5-2 cm, cu baza indurata; netratata se vindeca in
30-45 zile, dar treponemele trec in circulatie;
- Atipic – forme:
o Dupa dimensiune: pitic (<0,5 cm), gigant (>2 cm)
o Dupa aspect: diferoid, papulo-eroziv, hipertrofic, fisurar
o Dupa profunzime: ulceros, gangrenos
o Balanita eroziva (la barbati)
106. SIFILISUL CONGENITAL PRECOCE

- Apare in cursul primilor 2 ani de viata;
- Leziunile sunt similare sifilisului secundar
- Mai pot aparea: sifilide flictenulare, laringita, rinita, hepatosplenomegalie,
pseudoparalizia Parrot (=impotenta functionala a membrelor de natura algica), anemie,
nefrita, meningita;
107. SIFILISUL CONGENITAL TARDIV

- Apare dupa varsta de 2 ani
- Manifestarile clinice sunt reprezentate de:
o Manifestari active – similare sifilisului tertiar – leziuni cutaneo-mucoase (Sifilide
nodulare, gome), osteo-articulare, oculare (keratita, corioretinita, nevrita
optica, cecitate), ale urechii mijlocii si interne (pana la surditate), ale sistemului
nervos
o Stigmate = sechele ale fostelor leziuni active – cicatrici, surditate, cecitate, tibie
in iatagan, deformari ale piramidei nazale
o Distrofii – triada Hutchinson (keratita interstitiala, surditate, dintii Hutchinson –
incisivii mediani superiori implantati oblic, ingustati distal si cu incizura la nivelul
marginii libere)
108. SIFILISUL TERTIAR

- Apare dupa o perioada de liniste aparenta (1-20 ani)
- Leziunile sunt putine, profunde si distructive
- Clinic:
o Manifestari cutanate:
 Sifilide nodulare (tuberculoase) - dupa 4 ani de la infectie, au ca leziune
elementara nodulul sifilitic, dim. 3-5 mm, rotund, dur, rosu-aramiu; se
localizeaza mai ales la fata, membre, pielea capului.
 Goma sifilitica – are 4 stadii de evolutie (cruditate, ramolire, ulceratie si
cicatrizare); se intalneste mai frecvent pe scalp, frunte, fese, presternal,
supraclaviloar, pretibial
o Manifestari la nivelul mucoaselor – mai ales gomele, mai rar sifilide nodulare;
intereseaza mai ales mucoasa bucala
o Leziuni osoase – osteoperiostita plastica a oaselor lungi (determina tibia in
iatagan), osteoperiostita gomoasa, mai ales la nivelul oaselor craniului si ale
nasului (determina nas in sa, nas in lornieta)
o Manifestari viscerale:
 Cardiovascular: anevrism aortic, afectarea valvelor aortice, coronarita,
miocardita
 Sistem nervos – tabes, paralizie generala
 Ficat – ciroza.
109. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL SIFILISULUI
Idem 97
110. TRATAMENTUL SIFILISULUI
Penicilina G – 2,4 milioane UI//saptamana
In caz de alergie la Penicilina, se administreaza: tetraciclina (contraindicat la gravide),
eritromicina (actiune scazuta transplacentar), azitromicina, ceftriaxona
Reactii adverse la Penicilina:
- Reactia Jarisch Herxheimer – exacerbarea eruptiei, febra, cefalee, avort, determinate de
distrugerea unui numar mare de treponeme
 Sugereaza eficienta terapiei
- Reactia Hoigne – microembolii, care determina cianoza, HTA, senzatie de moarte
iminenta
- Paradoxul terapeutic – serologia se negativeaza, dar se agraveaza simptomele viscerale
(cardiovasculare si neurologice)
111. INCIDENTE SI ACCIDENTELE PENICILINOTERAPIEI IN SIFILIS

Vezi 110
112. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL SANCRULUI SIFILITIC
Idem 101
113. URETRITE NONGONOCOCICE

- Sunt date de Chlamidii, Mycoplasme
- Perioada de incubatie = variabila
- Simptomatologia nu este foarte pronuntata ( picatura de secretie uretrala dimineata),
insa netratate pot determina complicatii
- Persoanele cu HLA-B27 dezvolta Sindromul Reiter (Afectare articulara, oculara, uretrita),
iar la nivelul tegumentelor apar leziuni similare psoriazisului
- Diagnosticul de certitudine se pune prin imunofluorescenta
- Tratament – chinolone, cicline, cefalosporine, macrolide; durata terapiei – 7 zile
114. TRICHOMONIAZA URO-GENITALA

= data de Trichomonas vaginalis
= frecventa la prostituate, persoane cu antecedente de BTS
- La femei – vulvovaginita: leucoree alb-galbuie, aerata, abundenta, urat mirositoare;
prurit, parestezii, arsuri vaginale, pana la dispareunie; cervixul are aspect de “capsuna”
- La barbat – se poate manifesta ca o uretrita (secretie uretrala scazuta, disurie) sau ca o
balanopostita (dupa contactul sexual cu o femeie infectata, mai frecvent la barbatii
necircumcisi)
- Tratament: forma acuta (metronidazol 2 g in doza unica), forma cronica (metronidazol 3
cp/zi, timp de 10 zile)
- Diagnotic – examen microscopic
115. SANCRUL MOALE
= dat de Haemophilus ducreyi
Perioada de incubatie = 2-5 zile
Debuteaza printr-o papulo-pustula care se ulcereaza rapid
Perioada de stare – leziuni genitale numeroase, cu fund murdar, dureroase, cu baza neindurata,
cu halou inflamator. Adenopatia apare la 1-2 saptamani de la sancru, este regionala,
monoganglionara, dureroasa, si evolueaza spre supuratie
Diagnostic – coloratia Gram
Tratament – 2-7 zile cu Chinolone/cicline/cefalosporine/macrolide
116. INFECTIA HIV – DEFINITIE, CAI DE TRANSMITERE, GRUPE POPULATIONALE

SIDA = ultima etapa evolutiva a bolii cronice virale, cauzata de HIV
Perioada de incubatie dureaza intre 3 saptamani si 3 luni, apoi urmeaza sindromul retroviral
acut, ulterior perioada asimptomatica (cativa ani), si ultima etapa – SIDA
1 DECEMBRIE = ziua luptei anti-SIDA
Cai de transmitere:
- Sexuala (homo-/heterosexuala)
- Droguri i.v.
- Transfuzii de sange
- Mama-fat – in timpul sarcinii, in timpul nasterii sau prin alaptare
- Instrumentar incorect sterilizat
Grupe de risc:
- Homosexuali si bisexuali
- Toxicomani
- Prostituate
- Amatori de vagabondaj sexuali
- Politransfuzati
- Nou-nascuti din mame infectate
117. SIDA – MANIFESTARI CUTANEO-MUCOASE

- Infectii virale:
o Herpes – cu aspect necrotic, rezistent la tratament, se vindeca greu
o Herpes Zoster – necrotic, hemoragic, hiperalgic, poate cuprinde mai multe
dermatoame, poate fi recurent, rezistent la tratament, se vindeca greu
o Condiloame genitale – du dezvoltare rapida
o Leucoplazia paroasa a limbii – leziuni albe, filiforme, diskeratozice, pe marginile
limbii
- Infectii bacteriene:
o Streptococii
o Stafilococii
o Sifilis
- Infectii fungice
- Porfiria cutanata tardiva
- Prurit
- Dermatita atopica
- Psoriazis
- Scabie – forma norvegiana
- Xerodermie
- Reactii postmedicamentoase mai frecvente:
o Sindrom de reconstructie imuna
o Sindrom d redistributie a tesutului adipos (facies pseudocasectic)
118. PROFILAXIA SI COMBATEREA INFECTIILOR SEXUAL TRANSMISIBILE

Profilaxia:
- Supravegherea epidemiologica a populatiei prin contrl antivenerian cu ocazia:
examenului medical pentru angajare, examenului medical prenuptial, examenului de
bilant al elevilor in ultimul an de scolarizare, controlului serologic al donatorilor de
sange, examenului serologic al gravidelor
- Investigarea persoanelor care au contacte sexuale cu parteneri multipli
- Profilaxia individuala (fidelitatea coplului, evitarea contactelor sexuale cu persoane
necunoscute, folosire prezervativului)
- Educatie sanitara antiveneriana
Combaterea:
- Lupta in focar: depistarea bolnavului, informarea epidemiologica, tratamentul corect,

depistarea sursei, imbolnavitilor si contactilor aparent sanatosi
- Tratament gratuit si obligatoriu
- Educatie sanitara antiveneriana
119. LICHENUL PLAN – MANIFESTARI CUTANEO-MUCOASE, TRATAMENT

= dermatoza inflamatorie, papuloasa, pruriginoasa, pigmentogena
Factori etiologici:
- Infectii virale
- Medicamente (Antimalarice, beta-blocante, AINS)
- Substante chimice
Clinic:
-poate interesa pielea, mucoasele (bucala si genitala) si unghiile
- exantem papulos, intens pruriginos, localizat pe fata anterioara a mainilor si antebratelor,

regiunea maleolara, zona genitala la barbati
- Papulele = rosii-liliacii, poligonale, cu suprafata lucioasa intr-o anumita incidenta a luminii.
Pe suprafata lor apare reteaua Wichkam. Dispunerea liniara sugereaza inducerea lor prin
grataj (semnul Kobner)
Forme particulare:
- Inelar (teaca penisului)

- Hipertrofic – mai ales la gambe; coexista cu tulburarile venoase; risc de malignitate
crescut
- Eroziv – risc de malignitate crescut
- Atrofic
- Liniar
- Striat
- Veziculo-bulos
- Folicular – la nivelul scalpului, determinand alopecie cicatriceala
La nivelul unghiilor apar striatii longitudinale, microleziuni
Tratament:
- Antihistaminice generatia I
- Dermatocorticoizi
- Corticoterapie sistemica – in lichenul acut extensiv, erozivo-ulceros, si in cel foarte
pruriginos
- Retinoizi – in forma psoriazica
- Hidroxiclorochina – in lichenul actinic
- Dapsona – in lichenul bulos
120. LIMFOGRANULOMATOZA VENERIANA (BOALA NICOLAS FAVRE)

= data de Chlamydia trachomatis
- Perioada de incubatie – 1 luna
- Leziunile cutanate sunt minime (eroziune care poate trece neobservata – cativa mm)
- Adenopoatia este dominanta – apare la 15 zile de la sancru:
o La barbati: 2 blocuri ganglionare de o parte si de alta a ligamentului inghinal
(semnul “jgheabului”); adenopatia este inflamatorie si evolueaza spre supuratie
o La femei: sunt interesati ganglionii pararectali, determinand: anorectita
proliferativa si stenozanta
+ eritem nodos
+ afectare hepatica
Diagnosticul – clinic + imunofluorescenta (pentru confirmare)
Tratament – 21 zile – chinolone/cicline/cefalosporine/macrolide

121. Leziunile cutanate elementare
a. Leziuni cu continut solid
- Nodulul =proeminenta vizibila sa palpabila, cu diametrul >0,5 cm
- Papula = proeminenta palpabila cu diametrul <0,5 cm
- Vegetatia = excrescenta situata pe tegument sau mucoase, cu aspect filiform, globulos,
sau conopidiform
- Tumora = formatiune proeminenta, ferma la palpare, neinflamatorie, cu tendinta la
crestere
- Lichenificarea = ingrosarea tegumentului si accentuarea cadrilajului normal al pielii, ca
urmare a unui grataj prelungit
- Keratoza = leziune uscata, groasa, formand relief, care ia nastere prin ingrosarea
stratului cornos.
b. Leziuni cu continut lichid

- Vezicula – acumulare vizibila de lichid cu diametrul <0,5 cm
- Bula (flictena) – acumulare vizibila de lichid cu diametrul >0,5 cm
- Pustula = acumulare vizibila de puroi
c. Leziuni prin solutii de continuitate

- Eroziunea = pierdere de substanta, care nu depaseste membrana bazala; se vindeca fara
cicatrice
- Ulceratia = pierdere de substanta care depaseste membrana bazala ca adancime; se
vindeca cu cicatrice
- Fisura = pierdere liniara de substanta
- Excoriatia = pierdere liniara de substanta produsa prin grataj
d. Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos, a

secretiilor sau de tesutul necrozate
- Scuama = acumulare in exces pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos
- Crusta = uscarea unei serozitati sau a unui exsudat
- Escara = necroza ischemica neagra, uscata, aderenta
- Sface = depozit necrotic de culoara alba-cenusie, produs prin actiunea unor agenti
microbieni
e. Sechele cutanate
- Cicatricea = inlocuirea zonei afectate de catre un tesut fibros
- Atrofia = subtierea pielii, cu diminuarea elasticitatii
- Scleroza = induratia pielii, care este imposibilid de plisat, fara riduri si relief
f. Modificari ale coloratiei pielii

- Macule prin tulburari circulatorii:
o Eritemul activ – se formeaza prin dilatarea capilarelor si arteriolelor din plexul
subpapilar; temperatura locala este crescuta, dispare la vitropresiune
o Eritemul pasiv = rosu-violaceu, temperatura locala este scazuta si dispare la
vitropresiunea; se formeaza prin dilatarea venulelor si capilarelor
o Macula purpurica – se produce prin extravazarea eritrocitelor si depunerea de
hemosiderina in spatiul pericapilar; nu dispare la vitropresiune; are initial
culoarea rosie, apoi violacee, apoi galben-verzuire; dispare in 10-2o zile
o Telangiectazia = dilatatia vizibila a vaselor mici ale pielii si mucoaselor
- Macule prin tulburari de pigmentatie:
o Prin exces de pigmentatie (hipercrome)
o Prin deficit sau lipsa de melanina (hipocrome si acromice)

Subiecte Dermatologie 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Dermatologie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

STRUCTURA PIELII LA MICROSCOPUL OPTIC

Productia de sudoare poate fi:

Glandele sudoripare apocrine produc o secretie mai vascoasa, alb-laptoasa, in cantitate

Factorii hormonali care influenteaza secretia de sebum:

- Androgenii – stimuleaza secretia

Factorii reglatori ai keratinogenezei:

Factorii care influenteaza pilogeneza

Transferul de caldura se realizeaza prin:

- Iradiere – principalul mijloc in repaus (unde electromagnetice, radiatii infrarosii)

II – de putere medie – ex. Dexametazona

III – puternici – ex. Metilprednisolon Acetonat 0,1% (Advantan)

IV – foarte puternici – ex. Dermovat (Clobetasol)

12. CORTICOTERAPIA GENERALA IN DERMATOLOGIE

- Etiologic: Acyclovir 800 mg x 5/zi (7-10 zile)

Tratament – idem sicozis stafilococic

26. FURUNCULUL ANTRACOID, FURUNCULUL NASULUI SI AL BUZEI SUPERIOARE

Furunculul malign al fetei = localizat centro-facial, cuprinzand buza superioara si piramida

Furunculele nu se storc, se pot electrocauteriza

28. INTERTRIGO – SIMPTOMATOLOGIE, DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL, TRATAMENT

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

Complicatii: tromboza venoasa profunda, gangrena, abcedare, septicemie

32. ERIZIPEL – SIMPTOMATOLOGIE, TRATAMENT

33. TUBERCULOZE CUTANATE ULCEROASE

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

37. TRICOFITIA USCATA

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

39. KERION CELSI

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

40. TINEA PEDIS, TINEA CRURIS

= dermatofitoza pliurilor inghinale

- Mai frecventa la barbati

Tratament tinea pedis, tinea cruris:

- Local: antimicotice topice – imidazoli (cotrimazol, ketokonazol), alilamine (exoderil,

- Apare mai frecvent la amini

42. CANDIDOZELE MUCOASELOR GENITALE (LA FEMEIE SI LA BARBAT)

- hainele se fierb sau se aerisesc timp de 1 saptamana

45. SCABIA – FORME CLINICE, TRATAMENT

47. URTICARIA – DEFINITIE, FORME CLINICE

- In functie de culoarea leziunilor: rosie, liliachie, portelanie

In edemul Quincke – corticoterapie sistemica; in caz de manifestari glotice si asfixie

50. URTICARII FIZICE

Substantele incriminate: cromati, nichel, cobalt, cauciuc, coloranti, medicamente

56. DERMATITA ATOPICA

- Digestiva: scaderea motilitatii esofagiene, atrofia mucoasei esofagiene

61. SCLERODERMIA SISTEMICA – INVESTIGATII, TRATAMENT

- Imunomodulator – corticoterapia sistemica, imunosupresoare, fotochimioterapia

Manifestari musculare: astenie musculara la nivelul centurilor, muschilor gatului si

Manifestari generale si viscerale:

- Stare generala alterata

64. PEMFIGUS VULGAR – ETIOLOGIE, MANIFESTARI CLINICE, DIAGNOSTIC POZITIV

- Examen histopatologic – bula suprabazala la nivelul epidermului

65. PEMFIGUS VULGAR – INVESTIGATII, TRATAMENT

66. PEMFIGUS VULGAR – DIAGNOSTIC, TRATAMENT

- Examen histopatologic – bula subepidermica

- General – idem Pemfigus vulgar (corticoterapia in doze mai mici)

68. DERMATITA DUHRING-BROCQ – MANIFESTARI CLINICE

69. DERMATITA DUHRING-BROCQ – INVESTIGATII, TRATAMENT

- Examen histopatologic – flictena profunda (uneori sub membrana bazala); neutrofile;

- Dieta fara gluten si iod

70. ERITEMUL POLIMORF

- Coexistenta leziunilor de varste, dimensiuni si forme diferite => eritem polimorf