ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI ALE MATRICELOR ŞI

DETERMINANŢILOR DE ORDINUL DOI

MIHAI OPINCARIU, MARIAN STROE

Rezumat. În acest articol vom stabili câteva proprietăţi ale matricelor şi
determinanţilor de ordin doi, care pot fi folosite ı̂n rezolvarea unui număr
mare de probleme.

1. INTRODUCERE
Scopul acestei note este de a prezenta câteva idei noi de rezolvare a problemelor
cu matrice pătratice de ordinul doi. Motivaţia este dată de numărul mare de prob-
leme pe această temă pe care le găsim ı̂n Gazeta Matematică sau printre subiectele
Olimpiadei de Matematică. Materialul are la bază lecţiile susţinute de autori ı̂n
cadrul Centrului de Excelenţă organizat la nivelul judeţului Hunedoara.

2. ASPECTE TEORETICE
Rezultatele cuprinse ı̂n acest paragraf sunt ı̂n majoritatea cazurilor cunoscute.
Considerăm că este util pentru elevi să le prezentăm , completate chiar de demonstraţii.

Propoziţia 1: Dacă A ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia lui Hamilton - Caley:
A2 − T rA · A + det A · I2 = O2 . (1)

Propoziţia 2 : Dacă A ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia:

1
(T rA)2 − T r(A2 ) .

det A = (2)
2
Demonstraţie. Din (1) obţinem T r(A2 ) − T rA · T rA + 2 det A = 0 şi apoi concluzia.


Propoziţia 3 : Dacă A, B ∈ M2 (C) şi x ∈ C are loc relaţia:

det(A + xB) = det A + (T rA · T rB − T r(AB)) · x + det B · x2 . (3)

Demonstraţie. În conformitate cu (2) avem

1 2 2

h + xB) = 2 (T r(A + xB)) − T r((A + xB) ) i
det(A
2
= 12 (T rA + T rB · x) − T r(A2 + xAB + xBA + B 2 )
= 21 (T rA)2 + 2T rA · T rB · x + (T rB)2 x2 − T r(A2 ) − 2T r(AB) · x − T r(B 2 ) · x2
 

Date: Octombrie 20, 2011.

2000 Mathematics Subject Classification. 15A15.
Key words and phrases. Determinant de ordin doi, Teorema Hamilton - Cayley.
1
2 MIHAI OPINCARIU, MARIAN STROE

= 12 (T rA)2 − T r(A2 ) + (T rA · T rB − T r(AB)) · x + 1

   
2 (T rB)2 − T r(B 2 ) · x2
= det A + (T rA · T rB − T r(AB)) · x + det B · x2 . 

Consecinţa 4 : Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia:

det(A + B) + det(A − B) = 2 · (det A + det B). (4)

Demonstraţie. SÎn (3), alegem pe rând x = 1 şi apoi x = −1. Se adună membru
cu membru relaţiile astfel obţinute . 

Consecinţa 5 : Dacă A, B ∈ M2 (C) au loc relatiile:

a) det(A + B) − det A − det B = T rA · T rB − T r(AB);
b) det(A − B) − det A − det B = T r(AB) − T rA · T rB;
c) det(A + B) − det(A − B) = 2(T rA · T rB − T r(AB)) (5).

Demonstraţie. Primele două relaţii se obţin uşor din (3) alegând x = 1 şi x = −1,
iar ultima scăzându-le membru cu membru. 

Consecinţa 6: Dacă A, B, C ∈ M2 (C) atunci are loc egalitatea:

det(A+B+C)+det A+det B+det C = det(A+B)+det(B+C)+det(C +A). (6)

Demonstraţie. Pe baza relaţiei (3) se obţine det(A + B + C)

= det(A + B) + T r(A + B) · T rC − T r ((A + B)C) + det C
= det(A + B) + T rA · T rC − T r(AC) + T rB · T rC − T r(BC) + det C
(5.a)
= det(A + B) + det(A + C) − det A − det C + det(B + C) − det B − det C + det C,
de unde deducem concluzia. 

Consecinţa 7: Dacă A ∈ M2 (C) si x ∈ C atunci

det(A + xI2 ) = det A + T rA · x + x2 . (7)

Demonstraţie. Se alege B = I2 ı̂n (3). 

Propoziţia 8 : Dacă A ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia:

A + A∗ = T rA · I2 . (8)

Demonstraţie. Se verifică uşor prin calcul direct. 

Propoziţia 9 : Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci

T r(A∗ B) = T r(AB ∗ ) = T rA · T rB − T r(AB). (9)

Demonstraţie. Din (8) avem A∗ = T rA · I2 − A ⇒ T r(A∗ B) = T r(T rA · B − AB) =

T rA · T rB − T r(AB) şi analog T r(AB ∗ ) = T rA · T rB − T r(AB). 
ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI ALE MATRICELOR ŞI DETERMINANŢILOR DE ORDINUL DOI
3

Acum pe baza relaţiilor (3) , (5) şi (9) se vor obţine următoarele rezultate :

Consecinţa 10 : Dacă A, B ∈ M2 (C) si x ∈ C are loc relaţia:

det(A + xB) = det A + T r(AB ∗ ) · x + det B · x2 . (10)

Consecinţa 11 : Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci urmatoarele afirmatii sunt echiva-

lente:
a) det(A + B) = det A + det B;
b) det(A − B) = det A + det B;
c) det(A + B) = det(A − B);
d) T rA · T rB = T r(AB);
e) T r(A∗ B) = T r(AB ∗ ) = 0. (11)

Se vor dovedi utile ı̂n stabilirea unor rezultate cât şi ı̂n soluţionarea unor prob-
leme următoarele propoziţii.

Propoziţia 12 : Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci

det(AB − BA) = T r(A2 B 2 ) − T r (AB)2 .


(12)
Demonstraţie. Pe baza relaţiei (3) putem scrie det(AB − BA)
= det(AB) − (T r(AB) · T r(BA) − T r(AB · BA)) + det(BA) . Dar det(AB) =
det(BA), T r(AB) = T r(BA) şi T r(AB · BA) = T r(AB 2 A) = T r(A2 B 2 ) de unde
2
det(AB − BA) = 2 det(AB) − (T r(AB)) + T r(A2 B 2 ) . Dar din (2) se va obţine
2 2


2 det(AB) = (T r(AB)) − T r (AB) şi apoi concluzia. 

Propoziţia 13: Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia:

det(A − B) det(A + B) = det(A2 − B 2 ) + det(AB − BA). (13)
Demonstraţie. Conform relaţiei

(4) putem scrie

det (A2 − B 2 ) + (AB

− BA) + det
(A 2
− B 2 ) − (AB − BA)

= 2 det A2 − B 2 + det (AB − BA) . Dar det (A2 − B 2 ) + (AB − BA)

= det ((A − B)(A + B)) = det(A−B) det(A+B) şi det (A2 − B 2 ) − (AB − BA) =
det ((A + B)(A − B)) = det(A + B) det(A − B) de unde se obţine concluzia. 

Propoziţia 14: Dacă A, B ∈ M2 (C) atunci are loc relaţia:

2 2
det A2 + B 2 = det (AB − BA)+(det A − det B) +(det (A + B) − det A − det B) .


(14)

Demonstraţie. Înlocuind in propoziţia precedenta pe B cu iB obţinem

det(A − iB) det(A + iB) = det(A2 + B 2 ) + det(A · iB − iB · A)
⇔ det(A2 + B 2 ) = det (AB − BA) + det(A − iB) det(A + iB) (∗)
Pe de altă parte din (3) se obţine uşor că
det(A + iB) = det A − det B + (T rA · T rB − T r(AB)) · i
şi det(A − iB) = det A − det B − (T rA · T rB − T r(AB)) · i, deci
2 2
det(A − iB) det(A + iB) = (det A − det B) + (T rA · T rB − T r(AB)) şi, folosind
(5) a), obţinem
4 MIHAI OPINCARIU, MARIAN STROE

2 2
det(A − iB) det(A + iB) = (det A − det B) + (det (A + B) − det A − det B) (∗∗)
Din (∗) şi (∗∗) se obţine relaţia de demonstrat. 

3. APLICAŢII
Propoziţiile din paragraful anterior pot fi utilizate pentru soluţionarea ”elegantă”
a unor probleme. Vom prezenta ı̂n continuare unele dintre acestea.

A1: Dacă A, B ∈ M2 (C) demonstraţi echivalenţa:

T r((AB)2 ) = T r(A2 B 2 ) ⇔ (AB − BA)2 = O2 .
Mihai Opincariu , R.M.T. nr. 3/2004
Demonstraţie. Din (1) avem (AB − BA)2 − T r(AB − BA) · (AB − BA) + det(AB −
BA) · I2 = O2 şi cum T r(AB − BA) = 0 obţinem: det(AB − BA) = 0 ⇔ (AB
−
BA)2 = O2 . Dar din (12) obţin det(AB − BA) = 0 ⇔ T r(A2 B 2 ) = T r (AB)2 de
unde concluzia. 

A2: Dacă A, B ∈ M2 (C) demonstraţi echivalenţa:

(AB)2 = AB 2 A ⇔ (BA)2 = BA2 B.
Mihai Opincariu , G.M.B. nr. 11/2000




Demonstraţie. Avem (AB) = AB A ⇒ T r (AB)2 = T r AB 2 A = T r A2 B 2
2 2

şi din aplicaţia anterioară obţine (AB − BA)2 = O2 ⇔ (AB)2 − AB 2 A + (BA)2 −

BA2 B = O2 . Cum (AB)2 = AB 2 A ⇒ (BA)2 = BA2 B. Cealaltă implicaţie se
tratează analog. 

A3: Dacă A, B ∈ M2 (C) demonstraţi echivalenţa:

det(A − B) det(A + B) = det(A2 − B 2 ) ⇔ (AB − BA)2 = O2 .
Mihai Opincariu , G.M.B. nr. 7-8/2000
Demonstraţie. Conform (13) det(A − B) det(A + B) = det(A2 − B 2 ) ⇔ det(AB −
BA) = 0. Dar (AB − BA)2 = − det (AB − BA) I2 deci (AB − BA)2 = O2 ⇔
det(AB − BA) = 0. 

A4: Dacă A, B ∈ M2 (R) şi det(AB − BA) > 0 atunci det A2 + B 2 > 0.
Demonstraţie. Inegalitatea este evidentă folosind Propoziţia 14 . Mai mult se con-
stată că egalitatea are loc dacă şi numai dacă det(AB −BA) = 0 şi det A = det B =
1
2 det (A + B) . 

Tot din Propoziţia 14 obţinem următorul rezultat:

A5: Dacă A, B ∈ M2 (R) atunci oricare două din propoziţiile de mai jos o implică
pe a treia:

P1: det A2 + B 2 = 0;
ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI ALE MATRICELOR ŞI DETERMINANŢILOR DE ORDINUL DOI
5

P2: det(AB − BA) = 0;

P3: det A = det B = 12 det (A + B) .

Observaţie: Pe baza rezultatului de mai sus obţinem că şi caz particular prob-
lema 23731 din G.M.B. nr. 4-5/1998 , autor Cristinel Mortici .

A6: Dacă A, B ∈ M2 (C) şi det(AB + BA) 6 0, arătaţi că det(A2 + B 2 ) > 0.
Cristinel Mortici , Olimpiada Naţională , 1996
2 2


Demonstraţie. Conform relaţiei

(4) putem scrie det

(A + B ) + (AB

+ BA) +
2 2 2 2
det (A + B ) − (AB + BA) = 2 det A + B + det (AB + BA) . Dar


2
det (A2 + B 2 ) + (AB + BA) = det (A + B)2 = (det(A + B)) şi


2
det (A2 + B 2 ) − (AB + BA) = det (A − B)2 = (det(A − B)) , deci
2 2


(det(A + B)) + (det(A − B)) = 2 det A2 + B 2 + det (AB + BA) şi cum
det(AB + BA) 6 0 obţinem concluzia. 

Analizând rezultatele din A4 şi A6 se observă că dacă A, B ∈ M2 (R) atunci

una din următoarele

condiţii: det(AB − BA) > 0, det(AB + BA) 6 0 implica
det A2 + B 2 > 0. Otinem urmatoarea aplicatie:

A7: Dacă A, B ∈ M2 (R) şi det(AB + BA) = det(AB − BA) arătaţi că
det(A2 + B 2 ) > 0.

A8: Se consideră A, B ∈ M2 (C) şi propoziţiile:

P1: det (A − B) =
det (A + B) ;

P2: det A2 − B 2 = det A2 + B 2 ;
P3: det (AB − BA) = det (AB + BA).
Arătaţi că dacă două din propoziţiile de mai sus sunt adevărate atunci şi cealaltă
este adevarată.
Mihai Opincariu G.M.B. nr. 3/ 2009
Demonstraţie. Conform Consecinţei 4 pentru X, Y ∈ M2 (C) obţine: det (X − Y )+
det (X + Y ) = 2 (det X + det Y ). Alegând ı̂n (1), X = A2 + B 2 , Y = AB + BA
2 2
obţinem det (A − B)
+ det (A + B)

= 2 det A2 + B 2 + det (AB + BA) (∗)
2 2
Alegând ı̂n (1)

X = A −B , Y =
AB−BA obţinem: 2 det (A − B) det (A + B) =
2 det A2 − B 2 + det (AB − BA) (∗∗)
Scădem membru cu membru relaţiile (∗) şi (∗∗)
şi grupând convenabil vom avea:
2


(det (A − B) − det (A + B)) = 2 det A2 + B 2 − det A2 − B 2
+2 (det (AB + BA) − det (AB − BA)) , de unde obţinem concluzia problemei. 

A9: Dacă A, B ∈ M2 (C) şi n ∈ N∗ atunci

det (An + B n ± AB) = det (An + B n ± BA) .
Demonstraţie. Folosind Consecinţa 6 obţinem succesiv det (An + B n + AB) =
det (An + B n ) + det (An + AB) + det (B n

+ AB)n−1− det (A n n

) − det (B )n− det (AB)
n n n−1
= det (A + B )+det A det A + B +det B + A det B−det (A )−det (B n )−
6 MIHAI OPINCARIU, MARIAN STROE

det (BA) = det (An + B n )+det An−1 + B det A+det B det (B n + A)−det (An )−
det (B n ) − det (BA)
= det (An + B n )+det (An + BA)+det (B n + BA)−det (An )−det (B n )−det (BA)
= det (An + B n + BA).
Analog se arată că det (An + B n − AB) = det (An + B n − BA). 

Ca şi aplicaţie imediată a acestei probleme avem:

A10: Dacă A, B ∈ M2 (C) şi A2 + B 2 = AB atunci (AB − BA)2 = O2 .

Marian Ionescuţ, Olimpiada Naţională , 2007 (enunţ ı̂ntărit)



Demonstraţie. În A8 alegem n = 2 şi avem det A2 + B 2 − AB = det A2 + B 2 − BA .
Cum A2 + B 2 − AB = O2 , A2 + B 2 − BA = AB − BA obţinem 0 = det (AB − BA)
⇔ (AB − BA)2 = O2 . 
Facem precizarea că ı̂n enunţul iniţial se considera că A, B ∈ M2 (R) iar faptul
că matricele au elementele reale devenea esenţial ı̂n soluţia propusă de juriu.

A11: Dacă A, B ∈ M2 (C) şi A2 = O2 demonstraţi echivalenţa:

det(AB − BA) = 0 ⇔ det (A + B) = det B.
Mihai Opincariu
Demonstraţie. Vom face demonstratia prin doua metode.
Metoda 1. Scriem
relaţia din Propoziţia 14 cu A2 = O2 (deci şi det A = 0)
2 2 2
şi obţinem: det B = det (AB − BA) + (det B) + (det (A + B) − det B) adică
2
0 = det (AB − BA) + (det (A + B) − det B) , relaţie din care se deduce imediat
echivalenţa.
Desigur aceasta soluţie nu prea este la ı̂ndemana unui rezolvitor deoarece se
bazează pe o identitate greu de intuit, a cărei demonstraţie a uzat de propoziţiile
stabilite anterior.

Metoda 2. Cum A2 = O2 avem det A = 0 şi T r A2 = 0. Din (2) obţinem
T rA = 0. (∗)
2

Din det A = 0 ⇒ det (AB) = 0 şi din (2) ⇒ (T r(AB)) = T r (AB)2 (∗∗).
(11)
Acum det (A + B) = det B ⇔ det (A + B) = det A+det B ⇔ T rA·T rB = T r(AB)
(∗)
⇔ T r(AB) = 0 deci det (A + B) = det B ⇔ T r(AB) = 0 (∗ ∗ ∗)
(12)


şi det(AB − BA) = 0 ⇔ T r(A2 B 2 ) − T r (AB)2 = 0 ⇔ T r (AB)2 = 0 (am
(∗∗)
folosit A2 = O2 ) ⇔ T r(AB) = 0 deci det(AB − BA) = 0 ⇔ T r(AB) = 0 (∗ ∗ ∗∗)
Pe baza echivalenţelor (∗ ∗ ∗) şi (∗ ∗ ∗∗) rezultă concluzia. 

Acest rezultat ne permite să ı̂nbunătăţim problema următoare.

A12: Fie A ∈ M2 (C) şi C(A) = {B ∈ M2 (C) |AB = BA }. Demonstraţi echivalenţa:

A2 = O2 ⇔ |det(A + B)| > |det B| , ∀B ∈ M2 (C).
Dorel Miheţ, Olimpiada Naţională ,1999
ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI ALE MATRICELOR ŞI DETERMINANŢILOR DE ORDINUL DOI
7

Demonstraţie. Vom arăta că implicaţia ⇒ are loc n̂tr-un caz mai general , şi anume
pentru C(A) = {B ∈ M2 (C) |det(AB − BA) = 0 }. Într-adevăr din A2 = O2 ,
det(AB − BA) = 0 şi A10 ⇒ det (A + B) = det B de unde reiese concluzia .
Pentru implicatia ⇐ folosim Consecinţa 7 . Fie x1 , x2 soluţiile ecuatiei det A +
2
T rA · x + x2 = 0. Cum x1 I2 , x2 I2 ∈ C(A) obţinem 0 = |det(A + xi I2 | > |xi | ,
2
i = 1, 2 deci x1 = x2 = 0 ⇒ T rA = det A = 0 şi folosind (1) ⇒ A = O2 . 

A13: Fie A ∈ M2 (R) astfel ı̂ncât A2 = O2 . Arătaţi că ∀ B ∈ M2 (R) au loc

inegalităţile
det(AB − BA) 6 0 6 det(AB + BA).
Daniel Jinga , R.M.T. nr. 1/2000 (enunt intarit)

Demonstraţie. Cum A2 = O2 se obţine că det A = 0 deci det(AB) = 0 ∀B ∈

M2 (R). Atunci, folosind Propoziţia 3, se obţine: det(AB − BA) = det(AB) −

2
T r(AB)·T r(BA)+T r(AB·BA)+det(BA) = = 2 det(AB)−(T r(AB)) +T r A2 B 2
2 2
= − (T r(AB)) 6 0. Asemănător obţinem det(AB + BA) = (T r(AB)) > 0. 

Remarcă: În enunţul iniţial trebuia demonstrat că det(AB − BA) 6 1 şi
det(AB + BA) > −1.

Lăsăm ı̂n continuare ca şi exerciţiu următoarele probleme:

A14: Dacă A, B ∈ M2 (C) demonstraţi echivalenţa:

2
det AB − BA + A2 = (det A) ⇔ (AB − BA)2 = O2 .

A15: Dacă A, B ∈ M2 (R) şi det (AB + BA) 6 det (AB − BA) , arătaţi că
2 2
det A2 + B 2 > (det A) + (det B) .

A16: Dacă Ai ∈ M2 (C) , i = 1, n , n ∈ N\ {0, 1} , aratati ca

n
! n
X X X
det Ai + (n − 2) det Ai = det (Ai + Aj ).
i=1 i=1 16i<j6n

A17: Dacă A, B ∈ M2 (C) şi A2 + B 2 = 2AB atunci AB + BA.

N. Bourbăcuţ ONM 2011, faza naţională

A18: Dacă A, B ∈ M2 (C) si T rA · T rB = T r(AB) arătaţi că

det A2 + B 2 + AB = det A2 + B 2 + det (AB) .

8 MIHAI OPINCARIU, MARIAN STROE

Bibliografie
[1] M. D. OPINCARIU, Extinderi ale proprietăţilor matricelor şi determinanţilor de ordin doi”
, Revista de matematică din Alba Iulia , nr. 1/2000.
[2] *** - Colecţia Gazeta Matematică , 1990 - 2010 .
[3] *** - Colecţia Revista de Matematică din Timişoara 2000 - 2010.

COLEGIUL NAŢIONAL ”AVRAM IANCU” BRAD, ROMANIA

E-mail address: opincariumihai@yahoo.com

COLEGIUL ECONOMIC ”EMANOIL GOJDU” HUNEDOARA, ROMANIA

E-mail address: maricu stroe@yahoo.com