UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

GERMANIA

Student: Vîlcu Petruța

Anul II, grupa 9

Prof: Petronela Nedea

 CUPRINS

Introducere..........................................................................................................

I. Prezentarea generală a județului Brăila ........................................................

1.1 Așezarea geografică a județului..................................................................

1.2 Căile de acces.......................................................................................

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice al județului......................

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului .............................

1.5 Resursele socio-demografice ale județului ...........................................

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale județului Brăila...........

2.1 Resursele turistice naturale...................................................................

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului................................................

2.1.2 Potențialul climato-turistic ....................................................

2.1.3 Rețeaua hidrografică ............................................................

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic .............

2.2 Resursele turistice antropice ..............................................................

2.2.1 Obiectivele turistice religioase ..............................................

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ...................................

2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice ....................................

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ .....................................

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Brăila ....................

3.1 Baza turistică tehnico-materială ......................................................

3.1.1 Unitățile de cazare turistică .................................................

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ...............................

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ......................................

3.1.4 Mijloacele de transport turistic .............................................

3.2. Circulația turistică .............................................................................

 3.2.1 Evoluția numărului de turisti .................................................

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări .................................................

3.2.3 Durata sejurului mediu ..............................................................

3.2.4 Densitatea circulației turistice ....................................................

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Brăila .....

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului ........................

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei .....................

4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul

județean .........................................................................................................................

Concluzii...................................................................................................................

Bibliografie ..............................................................................................................
 Introducere

Comunitatea şi limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca stat Germania a apărut
abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German,
înglobînd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaţia Germană de Nord:( dominată de Prusia),
apoi Bavaria (în germană Bayern) precum şi diferite alte regiuni, excluzând însă părţile vorbitoare de
germană din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca „imperiu”.
Primul Reich — cunoscut timp de multe secole sub denumirea Sfântul Imperiu Roman de Naţiune
Germană — provenea din divizarea Imperiului Franc în 843, existând sub diverse forme până în anul
1806.

Cel de-al Treilea Reich (şi ultimul) a fost cel al naziştilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 până
în 1945.

În urma celui de al doilea războiului mondial, Germania a fost împărţită în patru „zone de
ocupaţie”, controlate de puterile aliate Franţa, URSS, Regatul Unit şi Statele Unite. Berlinul a fost de
asemeni divizat în patru sectoare controlate de aceste puteri. Scindarea a culminat prin constituirea în
1949 pe teritoriul Germaniei a două state germane: partea de apus s-a numit Republica Federală
Germania (RFG, Germania de Vest sau Bundesrepublik Deutschland), iar partea de răsărit, orientată
spre URSS, s-a numit Republica Democrată Germană (RDG, DDR, Germania de Est sau de Răsărit).

Germania de vest şi-a recuperat rapid nivelul de dinaintea războiului, devenind o putere
economică importantă a Europei.

În 1990, după căderea comunismului în Europa, cele două state germane s-au reunificat, prin aceea că
landurile fostei RDG au aderat oficial la RFG, adoptând şi constituţia RFG. Tratatul care a definit
această reunificare se numeşte „Doi plus patru” (a fost încheiat de cele două state germane şi cele
patru puteri care deţineau suveranitatea asupra întregii Germanii: SUA, Marea Britanie, Franţa şi
URSS).

Statul unit este acum una dintre cele mai importante ţări din Uniunea Europeană şi din
lume.
 I. Prezentarea generală a Germaniei

Denumirea: Republica Federală Germană

Suprafață: 357.050 km pătrați din care:
- apă: 8.279 km2
- uscat: 348.771 km
Dens. Medie: 228 loc./km patrat
Capitala: Berlin
Limba oficiala: germana
Religia: protestantă si catolică
Monedă: Euro (1 € = 100 centi)
Populația: 82.500.800 locuitori (2004)
Berlin : 3 282 000
Hamburg : 1 700 000
Munchen : 1 200 000
Alte orase mari : Koln (950 000) ; Frankfurt am Main (650 000);
Essen (630 000) ; Dortmund (600 000); Stuttgart (580 000)

1,1 Așezarea geografică

Germanii sunt în proporţie de 93 % iar străini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi,
austrieci, spanioli) 7 %.Cele mai mari concentrări de populaţii se află de-a lungul văii
Rhinului şi zona înconjurătoare, în deosebi în Ruhr (car se prefigurează drept un megalopolis)
unde densitatea depăşeşte 5 500 loc./km2 în jurul marilor oraşe şi în regiunile Saxono-
Thuringiană. Zone mai puţin populate sunt câmpia, în nord, şi Alpii Bavariei în sud. Culte:
protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

Germania are o populație numeroasă situându-se pe locul II in Europa, după Rusia.

Populația nu este repartizată uniform, fiind mai numeroasă de-a lungul fluviilor si a
estuarelor. Dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea populației rurale la
orase, astfel incât azi, 84% din total reprezintă populația urbană. Cel mai mare oras este
Berlin, capitala.

Germania este o țară central-vestic europeană având capitala la Berlin. In nord este
inconjurată de Marea Nordului, Danemarca si Marea Baltică, in est de Polonia si Cehia, in sud
de Austria si Elveția, iar in vest de Franța, Luxemburg, Belgia si Olanda. De asemenea este o
țară culturală deoarece conține numeroase castele, centre importante in Dresden, Leipzig si
Weimar.

Republica Federală Germania este un membru cheie in ceea ce priveste economia,

politica si organizațiile de apărare de pe continent. Acum este una dintre cele mai importante
țări din Uniunea Europeană si din lume. In ianuarie 1999, Germania si alte 10 țări din UE au
introdus o monedă comună europeană de schimb, moneda euro.

Suprafața totală a teritoriului țării este de 357.021 km², relieful fiind preponderent
muntos.

1.2 Căile de acces

Germania are o reţea de transporturi care constă în :

 Transportul fluvial şi maritim, cele mai importante porturi pentru mărfuri:

Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6),
Nordeham (3,4)

 Transportul aerian 10,2 miliarde călători (în anul 2002)

Cele mai importante aeroporturi sunt:

Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.

 Transportul feroviar: căi ferate de 37088 km ( 9956 km electrificaţi)

 Transportul rutier constă în 2139717 km de şosea.

Germania având 49 516 987 de autovehicule (în 2005).

In Germania de Vest, pe aproximativ 110 kilometri pătrați, aproape de granița cu

Belgia, se intinde Parcul Național Eifel.

Parcul a fost deschis pentru public in urmă cu cinci ani, iar in luna mai a
acestui an a fost inaugurat un traseu de cinci kilometri proiectat special pentru persoanele cu
dizabilități, numit “Wild Kermeter Area for Experiencing Nature”. Traseul are un maxim de
opt la sută inclinare, pentru a fi accesibil utilizatorilor de scaune rulante, o stație de autobuz
deplin accesibilă, informații cu litere mari, informații in alfabetul Braille, dar ți o cale
specială pentru a indruma vizitatorii nevăzători ți cu deficiențe de vedere.
 Cu toate acestea, nu tot sectorul de turism german oferă persoanelor cu
dizabilități accesibilitate. Sectorul de turism german este plin de repere istorice puternic
protejat de lege, de multe ori un obstacol in calea imbunătățirii accesibilității. Dar accesul
liber al persoanelor cu dizabilități se află pe o traiectorie ascendentă constantă.

In urmă cu un an și jumătate, Germania a ratificat Convenția ONU privind

drepturile persoanelor cu dizabilități, care precizează ce trebuie să facă țările pentru a preveni
discriminarea in educație, ocuparea forței de muncă si participarea la viața culturală. In Iunie,
Guvernul german a prezentat un plan național de acțiune pentru punerea in aplicare a
Convenției, ce are ca obiectiv accesibilizarea completă pană in anul 2020.

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului .............................

1.5 Resursele socio-demografice ale județului ...........................................

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale Germaniei

2.1 Resursele turistice naturale...................................................................

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului

2.1.2 Potențialul climato-turistic

Clima este temperat oceanică şi de tranziţie în nord de-a lungul ţărmului Mării Baltice.
Pe coastă iernile sunt mai blânde (-10C în ianuarie) şi verile relativ răcoroase (220C în iulie),
dar spre vest verile sunt mai călduroase şi iernile mai reci. Precipitaţiile medii anuale
însumează 585 mm, fiind mai scăzute (cca 500 mm/an) în câmpie ţi mai ridicate în zona
montană unde depăşesc 1000 mm/an.

2.1.3 Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică principalele râuri
fiind Elba şi Oder. Elba izvorăşte din Munţii Sudeţi (1165 km lungime totală), fiind
navigabilă în întregime şi este legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei
Centrale şi Occidentale. Principalul său afluent este râul Saale (care drenează sudul ţării şi are
o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).

În est curge Oderul (848 km lungime totală), care izvorăşte din zona de contact a
munţilor Sudeţi şi Carpaţi şi se varsă în Marea Baltică (Golful Szczecin), fiind legat prin
canale cu Vistua şi Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.

Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcătuită şi din alte două bazine: Marea
Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagră (Dunărea). Rinul (este una dintre
principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) drenează împreună cu afluenţii săi (Main,
Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805 km lungime) şi Emsul
(387 km) câmpia nordică iar Dunărea partea de sud, izvorând din Munţii Pădurea Neagră şi
străbătând teritoriul Germaniei pe o distanţă de 650 km (navigabilă pe 387 km). Toate aceste
fluvii şi râuri sunt legate între ele printr-un vast sistem de canale ce însumează 2414 km. În
sud Germania împarte cu Austria şi Elveţia lacul glacial Boden See cu o suprafaţă de 537 km2
şi o adâncime maximă de 252 m.

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic

SOLURILE: Podzolurile (apar sub pădurile de conifere sau de amestec de conifere

cu foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc
în zonele de stepă cu climă temperat-continentală) fac parte din solurile Germaniei.

2.2 Resursele turistice antropice ..............................................................

2.2.1 Obiectivele turistice religioase ..............................................

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ...................................

2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice ....................................

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ .....................................

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Brăila ....................

3.1 Baza turistică tehnico-materială ......................................................

3.1.1 Unitățile de cazare turistică .................................................

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ...............................

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ......................................

3.1.4 Mijloacele de transport turistic .............................................

3.2. Circulația turistică .............................................................................

 3.2.1 Evoluția numărului de turisti .................................................

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări .................................................

3.2.3 Durata sejurului mediu ..............................................................

3.2.4 Densitatea circulației turistice ....................................................

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Brăila .....

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului ........................

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei .....................

4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul

județean .........................................................................................................................

Concluzii...................................................................................................................

Bibliografie ..............................................................................................................