94 Revista Informatica Economică nr.

1 (37)/2006

Scratch
Asist. Răzvan BOLOGA
Catedra de Informatică Economică, A.S.E., Bucureşti
razvanbologa@ase.ro

The article is a brief introduction to the highly innovative product SCRATCH developed at
MIT Media Lab by Professor Mitchell Resnick and his team. The product is intended to be
used by young children with ages between 10 and 19 years in order to understand the pro-
gramming basics. The key advantage of SCRATCH is the fact that it does not require any
mathematical knowledge in order to use it.
Keywords: SCRATCH, MIT Media Lab, programming.

tematică. Mai târziu însă aceştia ajung să ai-

I ntroducere
De la apariţia ei şi până astăzi informatica
a fost în mare parte apanajul persoanelor cu
înclinaţii spre matematică. Aceasta deoarece
informatica, care la origine s-a dezvoltat din
matematică, este sinonimă cu matricele, vec-
torii, grafurile, funcţiile si ecuaţiile de diver-
se tipuri. Ca urmare a acestui fapt până acum
tinerii care nu aveau înclinaţii spre matemati-
că au refuzat, în general, să se apropie de
domeniul informaticii sau, dacă au făcut-o, s-
au limitat la a fi simpli utilizatori ai unor pro-
grame ei neavând cunoştinţele necesare pen-
tru a pătrunde mai adânc în acest domeniu.
Este însă de necontestat faptul că informatica
are astăzi capacitatea de a aduce progrese
uriaşe în domenii precum medicină, muzică,
artă, drept şi altele care nu au tangenţă cu
matematica. Dezvoltările din ultimii ani au
demonstrat ce beneficii mari poate produce
un program utilizat în chirurgie sau cât de
mult se extind limitele în materie de muzică
sau artă prin folosirea calculatoarelor.
Rezultă de aici o problemă cu comunitatea
ştiinţifică se care confruntă de mai multă
vreme şi anume că trebuie găsite modalităţi
de răspândire a cunoştinţelor de programare
în rândul persoanelor care nu au înclinaţii
spre matematică. Există persoane cu o capa-
citate extraordinară de abstractizare care însă
nu se descurcă atunci când trebuie să folo-
sească mijloace matematice.
Problema se pune în special la adolescenţii
care pierd de foarte multe ori şansa de a înţe-
lege modul în care se programează calcula-
toarele datorita lipsurilor în materie de ma-
bă ocupaţii în care calculatorul induce avan-
taje competitive majore(medici, economişti,
artişti, întreprinzători etc.) şi sunt incapabili
să îşi exploateze capacitatea de a gândi ab-
stract, care este de multe ori deosebită, pentru
a realiza sau îmbunătăţi aplicaţii informatice
care ar putea mari cu mult competitivitatea
lor şi a organizaţiilor din care fac parte.
Pentru a răspunde aceste problematici, gru-
pul condus de profesorul Mitchell Resnick de
la MIT Media Lab, Cambridge, Ma, SUA a
pus la punct un produs program numit
SCRATCH care îndeplineşte foarte bine
aceasta funcţie şi va fi prezentat în continua-
re.
Istoric
SCRATCH este un toolkit programabil care
permite copiilor sa creeze propriile aplicaţii
de tip jocuri, poveşti animate, elemente de ar-
tă interactivă sau aplicaţii obişnuite. El este
construit in spiritul declanşat de proiecte mai
vechi precum Logo şi LEGO/Logo realizate
la MIT începand cu anii ‘70. Prima iniţiativă
de acest gen aparţine reputatului Seymour
Papert care a realizat în 1968 limbajul LOGO
care este un îndepărtat strămoş al
SCRATCH-ului. Scratch este însă dezvoltat
deasupra mediului Squeak realizat de către
Alan Kay în cadrul companiei Hewlett
Packard, care a avut şi are în continuare pre-
ocupări în această direcţie.
Revista Informatica Economică nr. 1 (37)/2006
Obiectiv
Scopul principal al produsului SCRATCH
este de a ajuta copii şi tinerii să se
dobândescă fluenţă digitală, prin aceasta
înţelegându-se capacitatea acestora de a se
manifesta fluent în diverse medii digitale ca-
re permit realizarea de aplicaţii sau alte dez-
voltări. Tendinţa actuală de educare a tineri-
lor în materie de informatică este aceea de a-i
face să înveţe câteva elemente de bază pentru
a folosi aplicaţii uzuale precum procesoarele
de text, programele de calcul tabelar şi even-
tual unele sisteme simple de gestiune a baze-
lor de date.
SCRATCH pleacă de la o altă premisă con-
form căreia copii şi tinerii trebuie să dobân-
dească fluenţă digitală aşa cum trebuie să do-
bândească fluenţă în a vorbi limbi străine de
circulaţie internaţională. Ei trebuie să se des-
curce în mod cursiv printre biţii calculatoare-
lor şi nu să fie nişte simpli utilizatori de pro-
duse informatice.
Fig.1. Interfaţa SCRATCH
Realizarea de aplicaţii se face prin simple
operaţii de drag-and-drop a structurilor de
control care simbolizează diversele operaţii,
95
SCRATCH este un mediu de dezvoltare prie-
tenos şi vesel care stimulează creativitatea
utilizatorilor. Stimularea creativităţii are un
rol dublu. În primul rând permite atragerea
atenţiei utilizatorilor fapt dificil de realizat în
cazul mediilor de programare clasice şi în al
doilea rand încurajează formarea unei gândiri
care este în acelaşi timp şi creativă şi digitală
combinaţie indispensabilă într-o lume infor-
maţională.
Prezentare
SCRATCH are la bază un mediu vizual foar-
te simplu. Principiul lucrului cu SCRATCH
este că utilizatorul nu trebuie să scrie nici un
fel de cod. Toate structurile de control din
programare, precum şi obiectele, variabilele
şi diverse funcţii care permit în special reali-
zarea de aplicaţii grafice sunt disponibile în
interfaţa vizuală.
operanzi şi operatori clasici din programare
precum şi o serie de funcţii de prelucrare a
96
obiectelor grafice(rotaţie, translaţie etc.) in-
troduse pentru a uşura lucrul cu SCRATCH.
Aplicaţiile SCRATCH pot integra sunete şi
filme externe permiţînd obţinerea cu uşurinţă
a unor aplicaţii multimedia relativ complexe
şi suficient de interesante pentru a atrage
atenţia tinerilor între 10 şi 19 ani.
Interfaţa SCRATCH este intuitivă şi priete-
noasă fiind vizibilă în imaginea de mai jos.
Se observă denumirile sugestive ale categori-
ilor. Zona de lucru este de asemenea amplă
putând găzdui multe obiecte de lucru.
Structurile fundamentale de control sunt sim-
bolizate grafic putând fi inserate cu uşurinţă
fără a fi nevoie de scrierea de cod. Acestea
Fig.2. Structurile de control ale SCRATCH
Este SCRATCH public?
Începând cu vara lui 2006 SCRATCH va de-
veni public şi va putea fi folosit de către tine-
rii din toată lumea. El nu este un produs open
source însă utilizarea lui va fi liberă.
SCRATCH în România
Primele preocupări legate de SCRATCH au
apărut în primăvara lui 2005 când Răzvan
Revista Informatica Economică nr. 1 (37)/2006
pot fi accesate in categoria “Control” aşa
cum reiese din figura 2 prezentată mai jos.
SCRATCH respectă principiile programării
orientate obiect. Obiectele se pot observa în
partea dreaptă a ecranului. În figura de mai
sus se afla două obiecte(Background şi
Sprite1). Între obiecte se pot defini mesaje iar
la nivelul fiecărui obiect se pot defini variabi-
le, funcţii şi structuri de control.
Mediul de programare este realizat simplu şi
nu necesită operaţii de compilare. De fapt
mediul de lucru este mereu activ utilizatorii
putând verifica imediat funcţiile inserate. Se
pot vedea astfel imediat rotaţii ale obiectelor,
translaţii grafice şi se pot asculta sunete ime-
diat după inserare.
Bologa din cadrul Catedrei de Informatică
Economică a Facultăţii de Cibernetică Statis-
tică şi Informatică Economică a Academiei
de Studii Economice din Bucureşti a obţinut
permisiunea din partea profesorului Mitchel
Resnick de la MIT Media Lab de a efectua
un test pe plan local.
Testul efectuat a dat rezultate foarte bune fi-
ind condus pe un grup de 6 studenţi cu vârste
Revista Informatica Economică nr. 1 (37)/2006
cuprinse intre 18 şi 19 ani. Aceştia au efectu-
at o serie de proiecte folosind SCRATCH.
Rezultatele testului au fost apreciate şi ca
urmare s-a stabilit un plan de dezvoltare a
produsului în România împreună cu echipa
de la MIT Media Lab. În prezent sunt în curs
demersuri pentru a traduce produsul în limba
română.
Pot lucra cu SCRATCH?
Orice persoană interesată poate să lucreze cu
SCRATCH în cadrul Facultăţii de Ciberneti-
că, Statistică şi Informatică Economica din
Academia de Studii Economice din Bucu-
97
reşti. În acest scop poate fi contactat Răzvan
Bologa la razvanbologa@ase.ro. Începând cu
vara lui 2006 produsul va deveni public şi va
putea fi folosit de către orice persoană intere-
sată fără restricţii.
Bibliografie
1. Mastering the Dynamics of Innovation,
James M. Utterback – Harvard Business
School 1996
***
http://llk.media.mit.edu/projects/summaries/s
cratch.shtml