Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti

Sondajele de Opinie

STUDENTI : Elisei Ioana Cristina

Florescu Simona
Manoiu Madalin

AN 3

1
 Bucuresti 2016

Definiţii :

1. Sondajul de opinie este o metodă de cunoaştere a opiniei publice pe

baza chestionarului şi a eşantionării. Termenul de sondaj de opinie este
echivalent celui de Public Opinion Polls (engl.) şi a celui de
Demoskopie (germană). (Zamfir, C., Vlăsceanu, L.,coord, 1993:596)
2. Termenul de sondaj reprezintã o cercetare parţialã al cãrei scop este
ca pe baza rezultatelor obţinute de la un eşantion riguros prelevat, sã se
estimeze parametrii populaţiei totale, pe baza principiilor teoriei
probabilitãţilor, statisticii matematice şi a legii numerelor mari.
(Porojan,2006:12)

Sondajul de opinie publicã are ca scop cunoaşterea complexului

preferinţelor exprimate de un numãr semnificativ de persoane , referitoare la
o problemã de importanţã generalã.

Acest tip de cercetare sociologicã are ca notã diferenţialã restrangerea

ariei de cunoaştere la opinia publicã şi se fondeazã pe modalitãţile
interogative de culegere a informaţiilor şi pe tehnici de eşantionare.

Termenul de opinie publicã a fost preluat din limba englezã (public

opinion) şi semnificã pãrerea poporului.
Opinia publicã este un complex de preferinţe exprimate de un numãr
semnificativ de persoane cu privire la o problemã de importanţã generalã.
Ea reprezintã ideile şi judecãţile unei colectivitãţi, care au o anumitã
stabilitate, nu sunt simple reacţii momentane, dar nici nu sunt neapãrat
întemeiate pe un fundament ştiinţific. (Novak,2004:163).

Istoricul sondajelor de opinie

Din vechi timpuri s-au fãcut încercãri de sondare a opiniei. În istorie sau
în povestirile istorice existã numeroase exemple de conducãtori de state care
au încercat sã ia “pulsul” populaţiei.
De exemplu, Daniel Defoe, autorul romanului “Robinson Crusoe”, a
organizat la cererea guvernului englez o reţea de corespondenţi locali care
sã îl ţinã la current cu starea de spirit a poplaţiei bãştinaşe. Ar mai fi şi

2
exemplui lui Napoleon care i-a încredinţat o misiune asemãnãtoare contelui
Lavalette: douãsprezece persoane având opinii diferite- iacobini, regalişti,
republicani ş.a., îi aduceau în fiecare lunã rapoarte asupra opiniei publice
referitoare la starea de lucru din Franţa. (Novak,2004:164)

Primele sondaje de opinie organizate sunt legate de numele lui George

Gallup, care, în 1928, susţine teza de doctorat în psihologie cu titlul: „O
metodă obiectivă pentru determinarea interesului cititorilor faţă de textele
unui ziar". Ideile susţinute în această teză (necesitatea chestionării directe a
publicului şi posibilitatea studierii pe grupuri reprezentative) este pusă în
practică cu ocazia alegerilor generale din 1934. Un an mai tîrziu, în 1935,
este înfiinţat Institutul care va fi cunoscut în întreaga lume sub numele de
Gallup Poll (Institutul American de Opinie Publică). (Zamfir, C., Vlăsceanu,
L.,coord, 1993:596)

În ţara noastră, deşi a existat un interes permanent al cercetătorilor pentru

studierea opiniei publice, nu a funcţionat decât în perioada 1967-1980 o
instituţie specializată în efectuarea sondajelor de opinie (Oficiul de studii şi
sondaje al Radioteleviziunii). După evenimentele din decembrie '89 a luat
fiinţă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice - IRSOP (1990),
care împreună cu Institutul de Ştiinţe Sociale Aplicate (INFAS) din Bonn, a
realizat pentru prima dată în România prognozarea şi analiza computerizată
a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (P. Datculescu, K. Liepelt,
Renaşterea unei democraţii: Alegerile din România de la 20 mai 1990,
IRSOP, 1991). Cu aceeaşi ocazie a efectuat sondaje preelectorale şi Grupul
pentru Dialog Social - GDS (P. Câmpeanu, Adriana Cambes şi M. Berindei,
România înainte şi după 20 mai, 1991).

În prezent desfăşoară activitate de sondare a opiniei publice mai multe

institute de cercetare private (IRSOP; CIS; SOCIOBIT; IMAS; SCOP;
ISOGEP ş.a.), precum şi institutele Academiei Române (de Sociologie,
Cercetare a Calităţii Vieţii, Psihologie) şi catedrele de sociologie din
Universităţile de stat şi particulare. (Zamfir, C., Vlăsceanu, L.,coord,
1993:598).

Apariţia sondajelor ştiinţifice de opinie a fost determinate de trei

circumstanţe reciproc independente şi manifestate aproape simultan la
sfârşitul perioadei care separã cele douã rãzboaie mondiale.

3
a) Metoda reprezentativã, adicã generalizarea unor exemple mai mult
sau mai puţin numeroase a rezultatelor astfel obţinute. Încã de la
începutul secolului XX s-a constatat cã observarea unui numãr redus
de subiecţi, aleşi în anumite condiţii, poate înlocui în mod legitim şi
avantajos numãrãtori foarte laborioase şi costisitoare, uneori chiar
imposibil de realizat.
b) Apariţia marketingului- aceasta având ca obiectiv orientarea
activitãţii firmelor în funcţie de cerinţele pieţei.
Marile intrepinderi industriale şi comerciale au înţeles cã în loc de a
impune clientelei produsele pe care hotãrâserã sã i le ofere , este de
preferat un studio prealabil referitor la ce doreşte şi ce poate cumpãra
aceastã clientelã. Realizarea practicã a conceptului de marketing se
face prin cercetarea de marketing.
Activitatea de studiere a pieţei se bazeazã pe sondajul de opinie
asupra obişnuinţelor ,preferinţelor, pãrerilor în materie de consum.
Singura deosebire importantã dintre studiile de piaţã urmãresc în
principal un efect comercial şi nu informarea publicului, pãstrând
secrete rezultatele, în timp ce sondajele de opinie au ca principal
obiectiv cunoaşterea “pulsului populaţiei”, a orientãrii şi motivaţiilor,
aducând la cunoştinţã publicului larg informaţiile astfel obţinute.

c) Mãsurarea atitudinilor. Tehnicile de evaluare a atitudinilor pornesc

de la idea cã acestea sunt variabile latente, cercetarea bazându-se pe
întrebãri privitoare la opinie, adresate unor ansambluri de indivizi.

Aceste tehnici, perfecţionate, stau la originea sondajelor de opinie care au

ajuns sã constituie un instrument de cercetare ştiinţificã, utilizabil în cele
mai variate domenii. (Novak,2004:165)

Caracteristicile sondajului:

Sondajul de opinie este o specie a anchetei sociologice cu urmatoarele

caracteristici:
- se centreazã pe aspectul opinional, subiectiv, al realitãţii sociale;
- se centreazã pe probleme ce suscitã un larg interes public;
- se realizeazã într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple şi clar
structurate şi pe eşantioane care sã asigure o reprezentativitate
rezonabilã pentru evaluãrile cu caracter general urmãrite;

4
 - rezultatele sunt prezentate într-o formã simplã, farã a se recurge la
mijloace sofisticate de prelucrare şi interpretare a informaţiei;
- are un pronunţat caracter descriptiv. (Rotariu, Iluţ, 2006:69).

Exemple de sondaje:
1) Grilă (un singur răspuns permis)
1. Nivel de educație
Școala primară

Gimnaziu

Liceu

Facultate

Postuniversitare

Folosiți acest tip de întrebare dacă există o singură variantă corectă sau dacă doriți ca respondentul să
aleagă numai răspunsul cel mai important.

2) Grilă (mai multe răspunsuri permise)

2. Care este sursa venitului dumneavoastră? (mai multe răspunsuri
posibile)

Servici

Job-uri ocazionale

Credit bancar

Familie

Altele

Utilizați acest tip de întrebare dacă există mai multe răspunsuri corecte, sau dacă doriți să aflați toate
variantele care sunt importante pentru respondent.

3) Întrebări deschise
3. După părerea ta, care sunt valorile cele mai de preț ale
societății actuale?

Respondentul poate răspunde liber la această întrebare, sub forma de text .

5
4) Scale de evaluare
4. Vă rugăm să evaluați calitatea produselor / serviciilor oferite de
noi:
1 2 3 4 5 6 7
Foarte slabă Foarte bună

Scala de evaluare permite aflarea opiniilor respondenților cu privire la o anumită întrebare. Puteți defini
liber scala măsurătorilor, spre exemplu: agreează – nu agreează; interesant – neinteresant; ridicat –
scăzut; de asemenea, puteți defini si lungimea scalei (până la 15 unități).

5) Matrice de răspuns
5. Vă rugăm să evaluați training-ul
Foarte bună Bună Medie Slabă
Prestația prezentatorului
Cunoștințele prezentatorului
Calitatea prezentărilor
Calitatea materialelor distribuite

Oferă posibilitatea măsurării mai multor aspecte (de exemplu cursuri de formare, sau canale de
televiziune) în funcție de anumite criterii prestabilite. Criteriile pot fi stabilite după cum urmează:
niciodată – rar – adesea – întotdeauna; slab – mediu – bun – foarte bun; da – nu – nu știu.

6) Întrebare de tip ierarhic (aranjarea variantelor de la 1 la …)

6. Evaluează ce este cel mai important în viața ta (1 – cel mai
important; 8 – cel mai puțin important)
Carieră

Familie

Prieteni

Dragoste

Bani

Atracție fizică

Putere (statut social)

Religie

6
Această întrebare necesită ierarhizarea opțiunilor de răspuns în funcție de importanța acestora –
atribuirea locului întâi pentru variantele cele mai importante și ultimului loc pentru cele mai puțin
importante. Acest tip de întrebare este util pentru determinarea sistemului de valori al respondenților.

7) Întrebări despre o imagine

7. Vă rugăm să evaluați noul ambalaj și design al acestui
produs:

Îmi place foarte mult

Este OK

Este OK, dar poate fi îmbunătățit

Nu îmi place
Puteți să uploadați o imagine să puneți întrebări cu privire la aceasta. Adițional puteți să stabiliți dacă
pot fi posibile și mai multe răspunsuri (răspunsuri multiple).
8) Întrebări cu imagini ca și opțiuni de răspuns
8. În care dintre săli ați prefera să participați la eveniment?

7
Puneți o întrebare și oferiți imagini ca și variante de răspuns. De exemplu puteți cere să se aleagă
imaginea cea mai atrăgătoare dintr-un set de imagini. Adițional puteți să stabiliți dacă pot fi posibile și
mai multe răspunsuri (răspunsuri multiple)

8
9) Întrebări de tip dată calendaristică
9. Când a fost ultima dată când ați achiziționat un produs /
serviciu?

Utilizați acest tip de întrebare ca să primiți răspunsuri în format de dată calendaristică, spre exemplu
data de naștere a respondentului.

10) Câmp de informații

Vă mulțumim pentru participarea la sondaj. Rezultatele vor fi
sintetizate și le veți putea urmări.

Acest câmp vă permite să oferiți diferite informații în format text. Spre exemplu puteți să va informați
respondenții că prima parte a chestionarului a fost parcursă; sau puteți să mulțumiți în ultima parte a
sondajului.

Avantajele sondajului:

Cercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare, datoritã

multiplelor avantaje pe care le prezintã faţã de observarea tuturor
elementelor populaţiei:

- costul total mai redus faţã de o cercetare totalã, un volum redus de

resurse materiale, umane şi financiare utilizate;
- sondajul este mai operativ, furnizeazã rezultatele într-un interval de
timp mai mic;
- calitatea şi fiabilitatea este net superioarã într-un sondaj;
- Erorile de înregistrare sunt mult mai uşor de identificat şi cercetat în
faza validãrii datelor primare;
- Sondajul este accesibil atunci când observarea implicã distrugerea
tuturor elementelor sondajului;

9
 - Se creeazã o facilitate pentru culegerea, controlul şi prelucrarea
datelor;
- Cu ajutorul sondajului se estimeazã rezultatele preliminare ale unei
cercetãri totale.

Principalul dezavantaj este greutatea sau imposibilitatea surprinderii

schimbãrilor ce se petrec în evoluţia fenomenului studiat, chiar şi în perioade
foarte scurte de timp. Deci sondaje reflectã numai o situaţie concretã de
moment. (Porojan,2006:12-13)

Scopul şi obiectul sondajului de opinie

Scopul oricãrui sondaj îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza

rezultatelor obţinute din eşantion. Sunt douã etape:

a) descrierea staticã, fazã ce constã în culegerea şi prelucrarea

informaţiei referitoare la eşantion, adicã obţinerea statisticilor bazate
pe eşantion;
b) inferenţa staticã, fazã ce constã în exinderea rezultatelor obţinute pe
baza eşantionului, estimându-se astfel parametrii întregii populaţii.

Obiectul unui sondaj de opinie îl constituie o problemã de interes general. O

problemã de interes general presupune îndeplinirea a douã condiţii:
- sã prezinte o importanţã socialã, adicã sã fie relevantã pentru
populaţia care constitue universul cercetãrii;
- sã fie o chestiune controversatã.

Un contraexemplu ar fi acela cã se efectueazã un studiu în rândul studenţilor,

iar problema pusã în discuţie este sistemul de pensii. Aceastã problemã este
foarte importantã în general, dar mult mai puţin pentru populaţia
studenţeascã.

Dintre toate fenomenele realitãţii, care stârnesc interesul social şi admit

interpretãri cu mai multe semnificaţii, pot fi obiecte ale sondajului de opinie
publicã numai acelea care sunt accesibile cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre
populaţia investigatã. În acest sens se impun douã observaţii:

10
 a) Procesul de nonrãspunsuri date într-un sondaj de opinie publicã este
legat de gradul de proximitate a subiecţilor în raport cu obiectul
cercetãrii.
b) Unul dintre cele mai pãgubitoare efecte ale sondajului constã în a
pune subiecţii în situaţia de a rãspunde unor întrebãri pe care nu şi le-
au pus sau pe care nu le înţeleg.

Ca tehnicã statisticã, sondajul se întemeiazã pe acest principiu: opiniile sunt

cantitativ egale şi , ca atare, mãsurabile în tratamentul static.

Opiniile, aşa cum rezultã din sondaje, sunt raportate la categoriile socio-
demografice şi profesionale; sunt comparate rãspunsurile obţinute de la
diferitele segmente de vârstã sau categorii socio-profesionale. Astfel, se pot
evidenţia relaţiile dintre factorii demografici, psihologici, economici,
culturali şi emergenţa opiniei publice, ca urmare a combinãrii acestor
factori. (Novak,2004:166-167).

Opinia publicã şi opinia manifestatã în public

Principalul atribut al opiniei publice constã în caracterul sãu

neinstituţionalizat, în faptul cã ea oglindeşte raportul dintre cei care participã
direct şi cei care participã indirect la structura puterii, raport pentru care
despãrţirea ş dihotomoa opiniilor determinate.

Formarea, propagarea şi stabilizarea opiniilor neinstituţionalizate, dar în

mod obiectiv existente, constituie obiectul cercetãrilor opiniei publice.

Opiniile şi atitudinile sociale

Prin mãsurarea opiniilor subiecţilor se poate ajunge la identificarea

atitudinii sociale şi la formularea unor predicţii asupra comportamentului
potenţial al indivizilor.
Atitudinea este o înclinaţie a individului de a acţiona sau reacţiona într-un
anume fel, faţã de o anumitã problemã sau faţã de un anumit subiect.
Atitudinea se transpune în acţiune, în timp ce opinia trebuie sã treacã prin
atitudine.

11
Ar fi corect sã se utilizeze noţiunea de atitudine pentru a se indica ceea ce
sunt dispuşi indivizii sã facã, iar noţiunea de opinie, pentru a indica ceea ce
cred aceştia cã este adevãrat.

Credibilitatea sondajelor

La prima vedere, idea de sondaj poate contraria bunul simţ al individului

care, în mod firesc îşi poate pune cel puţin douã întrebãri:
- cum se poate vorbi “în numele lui” atât timp cât nimeni nu l-a
întrebat niciodatã nimic?
- Cum se poate afirma cã rezultatele sondajelor reflectã opinia unei
colectivitãţi ce mãsoarã adesea milioane de persoane, atâta timp cât în
realitate nu au fost cuprinşi în eşantion decât câteva sute de persoane?

Persoanele care pun aceste întrebãri nu sunt neapãrat rãuvoitoare şi nici

excesiv de suspicioase. În realitate, este vorba de necunoaşterea
mecanismelor care conduc la formarea unui eşantion reprezentativ şi a celor
care permit extinderea rezultatelor obţinute prin consultarea unui numãr
redus de persoane, cuprinse în eşantion, asupra întregii populaţii pe care se
presupune cã o reprezintã aceasta.
În ceea ce priveşte posibila manipulare partizanã, acesta s-ar putea realiza
prin deformarea rezultatelor, alegerea datelor efectuãrii unui sondaj, alegerea
momentului publicãrii rezultatelor, selectarea în mass-media a informaţiilor,
precum şi alte tehnici. În acest sens, se recomandã ca la publicarea
rezultatelor unui sondaj sã se specifice:
- identitatea instituţiei care a solicitat sondajul;
- formlarea întrebãrilor şi succesiunea lor;
- procedeul de investigaţie;
- categoriile de rãspunsuri şi frecvenţele înregistrate,;
- structura şi volumul eşantionului ;
- erorile de eşantionare. (Novak,2004:169-172)

Pentru a asigura un grad cât mai mare de credibilitate a sondajului trebuie

sã avem în vedere 4 factori: mãrimea eşantionului utilizat, modul de
selectare, marja de eroare şi nivelul de credibilitate.

Mãrimea eşantionului. În urma statisticilor s-a descoperit cã 384 este un

numãr magic. Indiferent de numãrul celor supuşi sondãrii, dacã fiecãruia i s-
a dat o şansã egalã de a fi ales, este suficient sã chestionezi doar 384 dintre
ei pentru a obţine un grad de precizie de 95%, adicã marja de eroare va fi de

12
doar 5%.

Modul de selectie a eşantionului: Esenţialã, în calculele probabilistice,

este acordarea de şanse egale tuturor indivizilor pentru a fi intervievaţi.
Pentru orice sondaj, se va apela la împãrţirea numãrului total al posibililor
intervievaţi la 384.

Exemplu: Dacã se intenţioneazã realizarea unui sondaj printre liceenii dintr-

un oraş cu privire la consumul de droguri, se va întocmi o listã cu numele
tuturor liceenilor din acel oraş, de la toate liceele. Numãrul obţinut se va
împãrţi la 384. Pentru 65000 de liceeni vom avea 65000:384=169,2. Se va
intervieva fiecare a 169-a persoana, ceea ce va înlãtura posibilitatea
imputãrii anumitor interese.

Marja de eroare: Pentru un sondaj cu grad de precizie total de 100%

trebuie sã intervievezi toţi indivizii, ceea ce nu se poate, aşa cã statisticienii
au ajuns la concluzia cã se pot stabili anumite marje de eroare.

Statistica: Pentru mãrimea populaţiei - la un eşantion de 384 persoane avem

marja 5%, pentru mãrimea eşantionului 600 avem 4% marja, pentru
mãrimea eşantionului - 1 067, avem marja 3%, pentru un eşantion de 2 401
avem 2% marja, iar pentru unul de 9 605, avem marja de eroare 1%.

Gradul de precizie este direct proporţional cu numãrul intervievaţilor.

Gradul de crdibilitate este invers proporţional cu marja de eroare

(Rotariu, Iluţ, 2006: 126-128).

Schema de desfãşurare a unui sondaj:

Demersul metodologic al cercetãrii prin sondaj presupune parcurgerea unor

etape principale şi rezolvarea diferitelor probleme.

a) Stabilirea obiectivului
În principal sondajul poate urmãri douã obiective principale:
- estimarea unor parametric ai populaţiei (medii, proporţii etc.)
- verificarea unor ipoteze privind legãturile dintre fenomene.

13
 De stabilirea obiectivului depind toate demersurile ulterioare: populaţia
studiatã, tehnicile folosite, modul de eşantionare ş.a.
A determina obiectivul înseamnã a stabili ceea ce este posibil de realizat,
cu materialele avute la dispoziţie (timp, bani, numãr de operatori).

b) Determinarea universului anchetei

Se referã la populaţia din care se va extrage eşantionul şi asupra cãreia se
vor extinde rezultatele sondajului.

c) Alegerea tehnicilor
Transmiterea informaţiei de la subiect la operator se poate realize fie oral,
fie în scris.

d) Elaborarea ipotezelor
O ipotezã este enunţul unei relaţii cauzale, într-o formã care permite
verificarea empiricã. Pentru a avea calitatea de ipotezã, enunţul trebuie sã
fie testabil, adicã prin confruntarea cu realitatea, sã fie confirmat sau
infirmat.

e) Eleborarea chestionarului
Chestionarul este forma sub care se concretizeazã programul sondajului
şi de aceea de calitatea lui (claritate, lungime, dificultate) depinde în
foarte mare mãsurã calitatea sondajului.

f) Elaborarea machetelor/ tabelelor de prezentare a datelor

Stabilirea machetelor este necesarã deoarece în funcţie de gradul lor de
detaliere se poate apoi dimensiona eşantionul.

g) Elaborarea eşantionului
Toatã structura eşantionului este determinate de baza de sondaj şi de
aceea este necesarã cunoaşterea naturii şi exactitãţii acestei baze.
h) Definitivarea instrumentelor de cercetare
i) Aplicarea în teren a instrumentelor
Elementele ce pot afecta calitatea sondajului sunt: chestionarul,
operatorul, cadrul fizic, momentul, ora şi ziua.
j) Prelucrarea calitãţii informaţiilor
Prelucrarea informaţiilor cuprinde urmãtoarele operaţiuni:
- controlul calitãţii documentelor
- codificarea rãspunsurilor
- prelucrarea primarã

14
 - prelucrarea secundarã

k) Redactarea raportului de cercetare

Redactarea raportului de cercetare este etapa finalã a investigaţiei şi
cuprinde, în general, o introducere în problema studiatã, prezentarea
procedeelor utilizate pentru culegerea şi prelucrarea informaţiilor,
prezentarea rezultatelor şi un rezumat cuprinzând interpretarea acestora.
(Novak,2004:175-179).

Indicatori specifici sondajelor de opinie

În afara indicatorilor statici utilizaţi în mod obişnuit în prelucrarea statisticã

a datelor, existã şi indicatori specifici sondajelor de opinie :
a) Indicatorul de actualitate – reflectã ponderea publicului efetiv în totalul
populaţiei, adicã ponderea rãspunsurilor. Cu cât nivelul indicatorului este
mai aproape de 100, cu atât întrebarea este mai actualã, iar populţia este
mai interesatã de subiect;
b) Balanţa reprezintã difenţa dintre cele douã ponderi opuse, reflectând
sintetic, fie faptul cã populaţia este mai curând favorabilã (balanţa
pozitivã), fie cã este mai curând defavorabilã (balanţa negativã) faţã de
obiectul anchetei. De exemplu, pentru o scalã cu cinci trepte: B= (foarte)
mare mãsurã- deloc( micã mãsurã).
c) Indicatorul de polarizare semnificã ponderea rãspunsurilor tranşante şi
opuse, în totalul rãspunsurilor.
d) Opinia majoritarã exprimã valoarea modalã, arãtând care dintre stãri
concentreazã cele mai multe rãspunsuri.
e) Indicatorul ponderat de apreciere şi interes exprimã valoarea ponderatã a
gradului de apreciere/ satisfacţie/ mulţumire.
f) Sistemul ierarhizat de categorii de apreciere este constituit în funcţie de
plasarea categoriei mediane la stânga, la dreapta sau la nivelul valorii
centrale a scalei. În acest mod se obţin urrmãtoarele categorii valorice:
înalt-mediu/ înalt-mediu- valori relative egal distribuite- mediu/ scãzut-
scãzut. (Porojan, 1993:187).

Erori în sondajul de opinie

15
În realizarea unui sondaj de opinie pot fi identificate numeroase erori care
influenţeazã radical rezultatul cercetãrii. Erorile pot fi identificate în
urmãtoarele etape:

Proiectarea chestionarului (proiectarea chestionarului poate exclude foarte

multe erori ce pot apãrea în urmãtoarele etape)
- Nu existã întrebarea pentru excluderea persoanelor care lucreazã în
domenii apropiate cercetãrilor de marketing;
- Întrebãrile sondajului nu au o ordine logicã;
- Existã multe întrebãri de verificare;
- Sondajul nu este proiectat pentru a-şi atinge toate obiectivele;
- Sondajul poate dura prea mult din cauza complexitãţii acestuia (numãr
mare de întrebãri, numãr mare de rãspunsuri);
- Întrebãrile au o formulare greu de înţeles.

Culegerea datelor (de obicei erorile ce intervin la culegerea datelor depind

de modul în care operatorul a fost instruit, cât şi de experienţa acestuia)
- Operatorul nu a fost instruit sau nu respectã regulile stabilite în procesul de
formare ca operator de interviu;
- Eşantionarea greşitã a subiecţilor;
- Operatorul de interviu completeazã o mare parte din chestionare cu
propriile rãspunsuri;
- Persoana sondatã se plictiseşte sã rãspundã la întrebãri;
- Locul ales pentru realizarea sondajului nu este adecvat;
- Modalitatea de sondaj aleasã nu se potriveşte cu caracteristicile sondajului;
- Operatorul nu completeazã corect fişele de sondaj.

Analiza datelor (majoritatea erorilor apãrute în aceastã etapã sunt datorate

erorilor efectuate la proiectarea chestionarului şi culegerea datelor);
- Datele pot fi analizate greşit datoritã completarii greşite a chestionarelor;
- Personalul care face analiza datelor nu are informaţii despre cum s-a
desfaşurat colectarea de date şi ce erori au intervenit.
- Nu existã o metodologie de analizã a datelor referitore la tipologia
sondajului abordat. (Porojan,2006:293-296).

16
BIBLIOGRAFIE:

Novak A. , Statistica şi sondajul de opinie, Editura Universitarã, Bucureşti,

2004

Novak A. , Sondarea opiniei publice, Editura Studenţeascã, Bucureşti, 1996

Porojan D., Statistica şi teoria sondajului, Casa de editurã şi presã ŞANSA

S.R.L, Bucureşti, 1993

Porojan D., Ciocãnel B, Bazele sondajului, colecţia Cariere, Institutul

IRECSON, Bucureşti, 2006

Rotariu, T., Iluţ, P., Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, editia a II-a
,Ed.Polirom, Iaşi, 2006

Zamfir, C., Vlăsceanu, L., coord. Dicţionar de sociologie, Ed. Babel,

Bucureşti, 1993

17
www.isondaje.ro

18