Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor PDF
Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor PDF
Istoria românilor
• pe \n]elesul tuturor •
Biserica rupestr` Cet`]uia – Negru Vod`
|n dar, tetraevanghelierul
M`n`stirea Cozia,
ctitoria voievodului
Mircea cel B`trån
Istoria românilor Istoria românilor
6 7
Istoria românilor Istoria românilor
8 9
Istoria românilor Istoria românilor
Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate Acest grup mare cuprindea
veacurile ce au urmat. mai multe comunit`]i de va-
tr`. El era st`pån peste mul-
|n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca
te dealuri [i v`i, peste ]inu-
veche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pån` \n al turile care-i asigurau cele
X-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor. necesare traiului. Era con-
dus de cel mai priceput din-
Primele semne grafice
create de omul str`vechi tre ei.
10 11
Istoria românilor Istoria românilor
12 13
Istoria românilor Istoria românilor
14 15
Istoria românilor Istoria românilor
|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor
leg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau cen- propriu, de via]`.
tre \n zone \nchise, \n func]ie de forma [i de bog`]ia
reliefului.
Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`: |n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilor
I • una pe Siret, Prut, Nistru – denumit` Cucuteni; de gint`?
II • alta pe Tisa, spre izvoarele Dun`ri – denumit` Tisa; Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]i
III • una spre råurile Drava, Sava, Timoc, Cerna – de gint`.
denumit` Por]ile-de-Fier;
IV • alta denumit` V`dastra, pe Olt;
V • una spre sud, din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii
Balcani – denumit` Gumelni]a; • Lec]ia 8 •
VI • una \n jurul Mun]ilor M`cin – denumit` Hamangia;
VII • una \nchis` \n centrul arcului carpatic – denumit` Comunitatea de neam
Petre[ti.
16 17
Istoria românilor Istoria românilor
Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au cre- Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe
at o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale, a celor [apte mari vatra lor milenar`, fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produs
grup`ri, au alc`tuit comunitatea de neam. Aceasta a cuprins tot ce au dorit [i cåt le-a trebuit. Pentru c` au fost lega]i de
\n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte, deci toate co- p`måntul mo[tenit de cånd lumea, oamenii spa]iului carpatic
munit`]ile de vatr`. Atunci, \n urm` cu vreo [apte milenii, s- au fost numi]i sedentari, neam de oameni nemi[ca]i de pe
a \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[i locul lor, precum mun]ii.
grai, a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[i A mai fost un neam, cel care tr`ia pe p`månt s`rac [i
datini mo[tenite. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche secetos. Cele cåteva animale crescute nu \ndestulau aceast`
– prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveau popula]ie. Lipsurile f`r` de sfår[it i-au f`cut pe ace[ti tr`itori
drept centru Carpa]ii, prima comunitate de neam. mai aspri, mai duri. I-au determinat s` se adune \n grupuri de
prad`, de atac, numite triburi [i sub conducerea unuia mai
priceput, ales dintre ei, \n repetate rånduri au n`v`lit peste
Din ce grup`ri era format` comunitatea de sedentari [i i-au jefuit pe ace[tia, de toate bunurile. Aceste
neam? triburi mereu \n mi[care (nomade, migratoare) [i mereu pr`-
Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamu- d`toare, mereu c`l`toare cu turme de vite adunate, au for-
lui Carpatic? mat al doilea neam, cel purt`tor de arm`, mereu potrivnic
celui care månuia uneltele de munc`.
Triburile nomade au distrus casele, locurile de rug`ciune,
au n`v`lit valuri dup` valuri, s`r`cind [i chiar ucigånd
• Lec]ia 9 • popula]ia sedentar`. Vreme de peste trei milenii au trecut
prin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat seden-
Dou` neamuri ale lumii tarii s` tr`iasc` retra[i \n imensitatea naturii, s` se re\ntoarc`
la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`, dar s` [i \nve]e a se
ap`ra.
L umea s-a \nmul]it [i pe p`månt bogat
\n resurse de hran`, dar [i pe p`månt
s`rac. Vie]uitorii din ]inuturile carpatice
au tr`it \n bel[ug de hran` fiindc` pe |n ce mod \[i cå[tigau sedentarii existen]a?
aceste meleaguri toate bunurile de care Dar nomazii?
omul avea nevoie se ob]ineau \n canti- Ce erau triburile?
t`]ile cele mai mari cu putin]`. Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri?
18 19
Istoria românilor Istoria românilor
• Lec]ia 11 •
Ob]inerea [i prelucrarea
Semne Solare redate pe metale neferoase metalelor
O dat` cu aceast` epoc`, a uneltelor din metal, s-a schim-
bat [i modul de via]` al sedentarilor. Au produs bunuri mai
multe, au creat unelte noi, au n`scocit instala]ii tehnice deo-
Spa]iul arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocu-
pate de neamul sedentar, cel mai bogat \n felurite mine-
reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au
sebit de folsitoare, dar [i-au f`urit [i arme pentru ap`rare. ajuns pån` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele de
Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse din peste Nistru.
metal au \ncurajat schimbul acestora, schimb legat de cerin- |ntåi, carpaticii au prelucrat piatra, \n epoca de piatr`,
]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multe apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. Au pre-
tårguri. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rut lucrat aur, argint, cositor, cupru, atra[i fiind numai de culoa-
pe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere, pe vetrele bronz`- re, de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare, cåt [i de alte ca-
riilor [i fier`riilor, pe v`ile unor cursuri de råuri, la \ncruci[a- lit`]i ale lor. Cånd cerin]ele au sporit, oamenii au g`sit z`-
rea drumurilor mari. Banul, ca mijloc de schimb, s-a inventat c`mintele acestor metale, au scos minereu din z`c`minte [i,
mai tårziu. Triburile nomade care se vånturau prin ]inuturile prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inut
carpatice nu lucrau p`måntul, nu puneau semin]e \n brazd`, metalul mult dorit.
20 21
Istoria românilor Istoria românilor
22 23
Istoria românilor Istoria românilor
Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechi Ultimul rege al Daciei a fost Decebal; el a fost \n acela[i
s-a ridicat primul stat, bine organizat administrativ, DACIA. timp [i marele preot al dacilor. Acesta a prins vremurile cånd
|ntinderea regatului Dacia, de la gurile pån` la izvoarele Du- s-a organizat puternicul Imperiu Roman, dornic s` acapare-
n`rii, de la izvoarele Niprului pån` peste Mun]ii Balcani a ze bunurile agonisite de daci.
cuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r`
\ntrerupere, \n acest spa]iu, din epoca pietrei [i cea a meta-
lelor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovada
c` sedentarii au tr`i pe acelea[i locuri de cånd lumea.
Regatul Dacia s-a format prin
unirea administrativ` a popula]i-
ei carpatice r`v`[ite de triburile
nomade. {i-a \nceput alc`tuirea
prin secolul al [aselea al Evului
Timpuriu. Un rege puternic [i
priceput \n ap`rarea ]`rii lui a
fost Burebista. Acesta a unit toa-
te comunit`]ile de gint` ale ace-
luia[i neam, a organizat o ]ar` li-
ber`, cu o armat` de temut [i cu o
popula]ie mul]umit` \n traiul ei
tihnit.
BUREBISTA – Regele unificator
DROMICHETES DECEBAL
Mare Preot [i Rege ap`r`tor Mare Preot [i Rege ap`r`tor
24 25
Istoria românilor Istoria românilor
n`tur`, din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri. Capitolul III – SECOLELE AUTARHIEI
Dacia neocupat` de romani era båntuit` de st`påniri tribale.
• Lec]ia 13 •
Cånd romanii s-au
retras, Dacia sec`tui- Despre grai [i despre scriere
t` de toate bunurile [i
bog`]iile sale, r`v`[i-
t` [i de alte multe se- D up` cum se [tie, graiul s-a format [i a \nceput s` se per-
fec]inoeze \n perioada cånd oamenii str`-str`vechi locu-
iau \n grote. |n aceste ad`posturi, strån[i de lipsuri, f`r` hra-
min]ii a intrat \n
noaptea grea a t`ce- n` vegetal` suficient`, au dezvoltat vorbirea, comunicarea
rii, a revenit la modul \ntre ei, \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`.
de via]` al comuni- Ca s` se fac`
Greutate de \ntins fire \n]ele[i, pe
t`]ii de gint`, a intrat
pentru ]esut. Poart` semnul lång` sunete-
\n perioada autarhiei „M“ – simbolul Marii
depline. |n aceste Preotese de la Por]ile-de- le gr`ite au
condi]ii s-au organi- Fier. (anii 6000 E.T.) folosit [i dife-
zat grupuri m`runte rite semne
de rezisten]` conduse gesticulate, desenate, \ncrustate pe obiecte. Astfel au ap`rut
de cårmuitori locali. imagini simple, unele numai de ei \n]elese. Din acele vremuri
Pentru carpatici ur- \ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul peri-
mau zile [i mai grele. colului. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese de
la Por]ile-de-Fier, iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cu
Sfår[itul semnul O sau X.
lui Decebal – |n acele vremuri
scen` de pe Columna T`bli]` rotund`
lui Traian
\ndep`rtate, fie-
de lut ars scris`, care semn poves-
descoperit` la T`rt`ria
(anii 5000 E.T.) tea o \ntåmplare,
l`sa de \n]eles ce-
Cine a fost primul rege al tuturor dacilor? va, da un semnal de luat \n seam`, re-
|n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei? prezenta o idee. Astfel, semnele acestui
Ce s-a \ntåmplat cu poporul dac dup` retra- vechi dialog au fost numite ideograme.
Mai multe ideograme \n[irate, a[ezate
gerea romanilor? \n band` au format un text cu subiect [i predicat, cu idei
sub]n]elese. Cititul [i scrisul, practicat \n Evul Timpuriu, fo-
losind ideograme combinate, a durat pån` cånd s-a inventat
cuvåntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet,
pån` cånd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi.
26 27
Istoria românilor Istoria românilor
Vårstele alfabetului V
considera]ii semiotice
Valea Dårjovului,
Olte], Arge[
– 30.000 T`rt`ria
– 5000
Strachina-Dorohoi
– 15.000
eliminare
II
10.650 E.T.
VI
pozi]ionare
Falanga
de ecvideu
Coloana Cerului
Pecari, c. musterian`
III
elimin`ri [i adaosuri
Por]ile-de-Fier
– 6000
Vas ritual
IV
Dubova
28 29
Istoria românilor Istoria românilor
30 31
Istoria românilor Istoria românilor
32 33
Istoria românilor Istoria românilor
34 35
Istoria românilor Istoria românilor
Mure[ului [i Oltului, de pe Tisa [i Dun`re, pån` peste Nistru, Uniunile mari s-au numit mai tårziu: Moldova — dup`
micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Astfel, råul cu acela[i nume de care era str`b`tut`; Oltenia — dup`
au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei, al Ciceului, numele råului Olt; Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. Toate
Hotin, Soroca, Cetatea Alb`, Cetatea de Balt`, Suceava [.a. aceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilor
}`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite din civiliza]ii ale epocii de piatr`, ale Cultului Solar, ale epocii
uniuni de sate care mai tårziu au format voievodatele. metalelor. Cum era [i firesc, \n toate vremurile, mun]ii au
unit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia s-
au extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg.
Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut? Permanen]a neamului romånesc are puternice [i adånci
Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut. r`d`cini \n solul ba[tinii, al P`måntului-Mum`.
Ar`ta]i pe hart` „}inutul Cetatea de Balt`“.
Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.
Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`.
Preciza]i ce nume au c`p`tat mai tårziu aceste
uniuni?
Capitolul IV – |NTEMEIETORII
• Lec]ia 17 •
• Lec]ia 18 •
Pe vechi temeiuri
Voievozii \ntemeietori
| nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniuni
mari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului
spiritual, carpatic, al Europei Vechi. }`rile de }inut [i }inu-
turile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni,
D in cåt se [tie pån` acum, au
fost grupa]i [apte \ntemeietori
de ]ar` nou`, pe vechi temeiuri.
fiindc` s-au format din acela[i neam, din acelea[i comunit`]i Litovoi a unit ]`rile de ]inut ale
cu grai, credin]e [i datini comune. Olteniei [i ale Ha]egului. A pierit
\n lupt`, undeva \n Banat.
36 37
Istoria românilor Istoria românilor
MENUMORUT GELU
BASARAB I DOBROTICI
38 39
Istoria românilor Istoria românilor
40 41
Istoria românilor Istoria românilor
42 43
Istoria românilor Istoria românilor
• Lec]ia 21 •
Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfånt
A doua Unire
Cå]i ani a domnit {tefan-Vod`?
Din cåte r`zboaie a ie[it \nving`tor? Mihai Viteazul a fost fiul lui
P`tra[cu-Vod` Basaraba.
S-a n`scut \n ziua a doua de
Cr`ciun a anului 1557, \n ziua
Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost „cel mai mor]ii tat`lui s`u. Urcu[ul
vrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pånirea lumii“. spre conducerea ]`rii l-a \nce-
put \n capitala Olteniei tre-
Cântecul lui {tefan cånd prin func]iile B`niei ca
stolnic, postelnic, ban de Seve-
{tefan, {tefan domn cel Mare, rin [i ban al Craiovei.
Seam`n pe lume nu are, Pe tronul }`rii Romåne[ti
Decåt numai måndrul Soare! s-a urcat \n anul 1593. Atunci
[i-a pus \n gånd s` scoat` ]ara
Din Suceava cånd el sare, de sub st`pånire str`in` [i s`
Pune pieptul la hotare, uneasc` toate ]inuturile romå-
Ca un zid de ap`rare! ne[ti sub un singur steag, sub
conducerea lui.
C`pitanul Arbore MIHAI VITEAZUL Pentru \mplinirea acestui vis
m`re], s-a avåntat \n focul
44 45
Istoria românilor Istoria românilor
luptelor la C`lug`reni, la Tårgovi[te, la Bucure[ti, la Giurgiu, Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i s-
toate \n anul 1595, cånd a alungat peste Dun`re hoardele au adunat [i au hot`råt moartea Voievodului. Unii au atacat
otomane. Moldova, al]ii Muntenia, iar cei din apus påndeau pe Mihai-
Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni condu- Bravul la Alba Iulia [i pe Cåmpia Turzii.
c`tori apuseni, la T`lmaci, lång` Sibiu [i a intrat triumfal \n |n noaptea dintre 9-10 august 1601, Mihai a ie[it din cort
cetatea Alba Iulia. trezit de zgomotul unor osta[i veni]i. Din ceata acestora a
|n anul 1600 a trecut prin stråmtoarea Oituz [i a pus nou` ie[it uciga[ul care, mi[ele[te, l-a str`puns cu lancea, apoi
st`pånire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor. repede l-a decapitat.
Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturile
noastre r`v`[ite mereu dup` anul 106.
46 47
Istoria românilor Istoria românilor
El e domnul cel vestit m`, avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin, buc`tar francez,
Care-n lume a venit administrator neam], profesori str`ini pentru instruirea
Pre luptat [i biruit. copiilor. F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii, a adunat
mul]i bani la b`ncile din Viena, Vene]ia [i Amsterdam.
Turcii, care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romåne[ti, \i
spuneau Altån-Bei, adic` Prin]ul de Aur.
• Lec]ia 22 •
48 49
Istoria românilor Istoria românilor
ginerele lui Bråncoveanu, apoi cei patru fii: Constantin, — Fac` Dumnezeu ce-o vrea,
{tef`ni]`, R`ducu [i Mateia[. Cånd i-a venit råndul, Vod` Nu m` las de legea mea!
Bråncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: „Fac` Dumnezeu …[i au t`iat capul lui R`ducu…
ce-o vrea, nu m` las de legea mea!“ A pus gåtul pe butuc [i
a fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [i — Bråncovene Constantin,
plimbate prin ora[. Pieriser` pentru credin]` [i pentru Boier vechi [i domn cre[tin:
ap`rarea ]`rii! Las` legea cre[tineasc`
{i d`-te \n legea turceasc`!
— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,
Preciza]i cåteva \mpliniri ale lui Constantin Nu m` las de legea mea!
Bråncoveanu. …l-au t`iat [i pe Mateia[…
50 51
Istoria românilor Istoria românilor
Horea din Albac, din Carpa]ii Apuseni a fost un aseme- fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor, a revolu]ionarilor
nea erou. |mpreun` cu doi camarazi ai lui, cu bunii s`i prie- olteni. |n viforul luptelor, Tudor a condus ]ara vreme de
teni Clo[ca [i Cri[an, to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite, dou` luni.
\n fa]a mul]imii adunate drept martor, \n acea zi de pomin`, |n acest r`stimp, boieri p`månteni \nsp`imånta]i de må-
la 26 februarie 1785. nia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scu-
A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt` la]i greci [i to]i au hot`råt moartea Domnului Tudor.
pentru dreptate. A fost cumplit chinuit pentru c` a cerut |n ziua de 27 mai 1821, l-au prins \n apropiere de Tår-
ocupan]ilor str`ini s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate la govi[te, l-au ucis, [i se zice c`, l-au aruncat \ntr-o fåntån` p`-
casele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gåndit [i au gr`it la fel ca r`sit`. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului, ale Clo-
Horea. [anilor ad`ugånd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamului
Moartea i-a fost cumplit`. |n v`zul tuturor, c`l`ii i-au nostru.
zdrobit oasele, bucat` cu bucat`, i-au scos intestinele [i le-au
\ntins pe vårful cu]itelor, i-au scos ochii, apoi buc`]ile din
corpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimi-
\nv`]`minte. rescu?
R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul. Cum au r`spuns vremelnicii st`pånitori?
52 53
Istoria românilor Istoria românilor
54 55
Istoria românilor Istoria românilor
Adunarea de la Blaj
56 57
Istoria românilor Istoria românilor
58 59
Istoria românilor Istoria românilor
lucrului cu p`måntul cultivat. |n aceast` perioad` au inventat Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari,
felurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [i cu un grai perfec]ionat, cu credin]` puternic` \n Cerul ocro-
pictate, au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starea titor, cu datini de neclintit, cu o scriere trecut` de la ideo-
lor natural`. gram` la liter`. Dacii au descoperit predicatul, \n scrierea de
tranzi]ie.
Marea bucurie a fost |n secolul I al erei cre[tine, carpaticii sedentari au adoptat
atunci cånd a descoperit legea nou` a dreptei credin]e, au continuat firul ne\ntrerupt
cum poate extrage me- al civiliza]iilor suprapuse. |n toate timpurile au luptat pentru
tale din minereuri [i unitate [i deplin` independen]`.
cånd a ob]inut bronzul
prin aliaj, dup` formule • Lec]ia 28 •
precise. Din bronz a tur-
nat unelte mai bune, Alc`tuiri statale
arme [i podoabe, toate
acestea fiind cerute de Prima alc`tuire format` din bunici, p`rin]i [i copii, to]i
popula]ie. Atunci s-au grupa]i \n jurul unei vetre, \ntr-o locuin]`, a fost comunitatea
confec]ionat seceri, se- de vatr`.
curi, lan]uri, lame de fie- A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntre
r`str`u, clopote mari [i ei, o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite din
mici, felurite bijuterii tulpin` comun`. Aceast` grupare s-a numit comunitate de
etc.… Erau renumite gint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n råndu-
turn`toriile de la Aiud, ielile familiilor \nrudite. Pe parcursul veacurilor, comuni-
Dip[a, Sibiu, {palnaca t`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [apte
[.a. pentru produc]ia de zone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni,
unelte, arme [i podoabe, Tisa, Por]ile-de-Fier, V`dastra, Gumelni]a, Hamangia, Pe-
toate acestea \mbog`- tre[ti. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la mun-
]ind tårgurile \n schim- te spre deal [i apoi spre [es, din zona grotelor [i a primelor
buri de produse. locuin]e de suprafa]`.
Biserica „Sfin]ii Arhangheli“ din Reghin, |n jurul anului 2000, \n Comunit`]ile de gint`, unite \ntre ele prin acela[i grai,
ridicat` \n anul 1744; ctitorie ortodox` Evul Timpuriu s-au pus acelea[i credin]e, acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornire
decorat` cu simboluri arhaice ale bazele siderurgiei [i me- au alc`tuit comunitatea de neam. |n spa]iul carpaticilor,
credin]elor Soarelui talurgiei \n spa]iul din comunitatea de neam a alc`tuit o structur`, o entitate pre-
jurul [i din interiorul ar- statal` numit` ulterior Europa Veche.
cului carpatic. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salt Europa Veche a fiin]at \ntre anii 7000–3500 ai Evului
uria[ prin confec]ionarea uneltelor cu t`i[uri rezistente. Timpuriu. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`ri
remarcabile privind graiul sedentarilor carpatici, credin]ele
60 61
Istoria românilor Istoria românilor
62 63
Istoria românilor Istoria românilor
• Lec]ia 29 • • Lec]ia 30 •
O problem` Vechimea noastr`
cu patru necunoscute ånd omul a c`p`tat puterea s` judece, s` gåndeasc` pen-
1. Lupul s-a prip`[it pe lång` locuin]a
C tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`-
sur` a timpului, ziua solar`. Aceasta era alc`tuit` din dou`
omului. Astfel, prin \mblånzire a de- p`r]i: din cursul Soarelui, de la apari]ia primelor raze, pån`
venit un bun prieten [i credincios ap`- la asfin]it [i din noaptea care urma. Partea luminat` a zilei
r`tor al acestuia. era purt`toare de semne ale binelui, de fapte [i \mplinit m`-
Cåinele, \n pictura anilor 5000 E.T.
runte, iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilor
rele. |n toate timpurile, omului i-a fost fric` de \ntuneric.
2. De cum a ie[it din apele primordiale, Dup` [irul zilelor tr`ite, s-a stabilit lungimea vie]ii oame-
{arpele a fost h`r`zit s` protejeze, s` ocro- nilor, a animalelor, a plantelor. Lungimea vie]ii se socotea
teasc` spiritul sacru al locuin]ei sedenta- sc`zånd num`rul zilelor, anilor, pån` \n ziua pieirii, deci se
rului. aplica o num`r`toare invers`. |n]elep]ii lumii vechi au
hot`råt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cu
{arpele, \n pictura anilor 5000 E.T. anul 5508, anul „Facerii Lumii“. Era anul celor mai puter-
nice credin]e vechi, era perioada cånd omul devenea deplin
credincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atot-
puternice.
Prin calculul descresc`tor, prin num`r`toarea invers`
Steagul dacilor aplicat` s-a ajuns la pragul cånd nu se mai putea continua
socotitul. Acest prag a fost considerat ulterior „Anul Zero“
[i de atunci a continuat calculul cresc`tor, prin ad`ugarea
3. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [ar- zilelor, a anilor. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \m-
pelui cu cap de lup. p`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [i
4. Se [tie de cånd lumea [i pretutindeni la noi, c` fiecare era nou`, era noastr` (e.n.). Era este cea mai mare diviziune
cas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`. Adesea, a timpului din trecutul istoric al P`måntului.
acesta st` de straj` pe scar`, pe pragul por]ii, \n temeiul casei |n multe acte vechi, cele scrise \n cancelariile domne[ti,
[i este bun prieten cu cåinele. este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`-
torii inverse. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adu-
n`m anii \ncepånd cu baza anilor erei vechi, deci cu 5508. |n
Ce \nv`]`minte tragem? graiul arhaic al calculului, Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul
Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul 7065 de la Facerea Lumii, adic` \n anul 1557. Scoatem baza
\n scris. veche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pe
care o c`ut`m: 7065-5508.
64 65
Istoria românilor Istoria românilor
|n c`utarea… comorilor
Steagul dacilor
Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare docu- Pentru a dovedi vechimea localit`]ii \n care tr`im trebuie s`
ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt, se
mentare ie[ite la lumin` ne oblig`, ast`zi, s` apreciem trecu- recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. De
66 67
Istoria românilor Istoria românilor
68 69
Istoria românilor Istoria românilor
70 71
Istoria românilor Istoria românilor
72 73
Istoria românilor Istoria românilor
Lecturi suplimentare
Marele Altar
Sâmburele de adev`r al istorisirilor
Dup` un urcu[ anevoios, \n trepte pentru cei ce se oste-
nesc, a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru. P`unica
Aici s-au \nchinat [i cårmuitorii [i c`peteniile [i oamenii de
rånd [i cei ce s-au rugat Soarelui, [i cei credincio[i \ntru
Hristos. Acolo, sus, \n adåncul de stei este locul de rug` \n
tain`. Acolo e[ti singur, \n dialog direct cu Dumnezeu…
|n\nghe]a,
marea \mp`r`]ie carpatic`, Jale[ul era un råu care nu
nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se
tulbura niciodat`. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`, de
Deasupra Altarului, \n piscul de cremene este platforma la Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ile
de rug` a Marelui Preot. De pe acest loc, probabil Burebista- Cet`]ii Soarelui. Aceast` cetate st`pånit` de zei era a[ezat`
\ntemeietorul, apoi, Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spre pe vårful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cu
Cer pentru nemurirea carpaticilor, iar ruga lor s-a \mplinit, turnuri p`zite.
dac` noi, ast`zi, \i pomenim. Din cånd \n cånd, foarte rar, din Cetatea Soarelui cobora,
La sfår[itul Evului Timpuriu, pe vatra Nedeilor Soarelui, planånd \n cercuri largi, peste Jale[, o pas`re m`iastr`, o
de la Cet`]uia dacic`, s-au ridicat trei biserici, una peste pas`re nepereche. Aceasta era P`unica, fiin]a cu care zeii
ruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. A vesteau oamenii cånd vin vremuri mai bune. Cånd o vedeau,
r`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur al oamenii strigau de bucurie, s`rutau p`måntul [i mul]umeau
tradi]iei Credin]elor Solare. Cerului pentru buna vestire. Pentru c` bucuriile erau pu]ine,
Astfel, faptele istorice, cultice, ale b`[tina[ilor au dat sfin- P`unica se vedea rar. De[i tr`ia cinci sute de ani, pe cerul
]enie Muntelui Sacru, \n Carpa]i. Vatra monahal` perma- senin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`, de dou` ori,
nent`, urme ale practicilor religioase, solare, dovezile \mpli- [i atunci pentru scurt` vreme.
74 75
Istoria românilor Istoria românilor
Nu avea nici p`rin]i, nici fra]i. Era singur` \n toat` \m- piatr`, \n Mun]ii Buz`ului. Acolo a fost uitat` de lume, c`ci
p`r`]ia. Cånd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat din st`pånul ]inutului, singurul care [tia ascunz`toarea, a pierit
ramurile arborelui de t`måie, din flori de canele, din spice de \n lupt`.
nard, din smirn` [i din cinam, iar pe acest pat foarte parfu-
mat se culca [i murea. |n clipa mor]ii, din corpul rece r`s`rea
o alt` P`unic`, tot atåt de frumoas`. Aceasta lua \n cioc patul
cu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la cel
mai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soa-
relui. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti,
deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Apoi \[i continua via]a \n
ascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei.
Mai mul]i martori b`tråni, printre care fiind Herodot,
Plinius, Ovidiu [i Claudian au spus c` P`unica era cea mai
frumoas` pas`re din lume. Avea corpul \mbr`cat cu pene
ro[ii, aurii. Picioarele \i erau ca purpura, f`r` pene pe ele
cum are vulturul. Gåtul str`lucea ca fl`c`rile, ciocul nu era
\ncovoiat ca la r`pitoare, iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \n
diamante. Peste aripile cu pene late, albastre, galbene [i ro[ii
se aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare, iar penele lungi
ale cozii purtau diamante \n vårful lor. |n zbor, \mpr`[tia
raze blånde, m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului. Mult mai tårziu, cånd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou`
|n veacurile pline de urgie, P`unica nu a mai ap`rut pe ]ar` din cenu[a celei vechi, de la F`g`ra[ pån` la Cåmpulung
cerul cernit al Jale[ului. St`pånul ]inuturilor carpatice a a fost \nso]it de o pas`re neagr`. Dup` cum zbura al`turi de
poruncit me[terilor f`urari, s`-i lucreze din aur [i pietre ceata domneasc`, dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i,
pre]ioase o alt` P`unic` aduc`toare de lini[te [i pace. A mai p`rea s` fie P`unica \n ve[månt cernit. O mare parte dintre
poruncit ca P`unica aceasta s` aib` [i pui lång` ea [i s`-i boieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`.
ocroteasc`, s`-i fac` mari, ca apoi ace[tia prin zborul lor s` |nduplecat, Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acestei
\nmul]easc` semnele vestitoare de bine. {i me[terii au p`s`ri \n pånza steagului ]`rii, s` fie pus pe stem` [i pe
\mplinit porunca, dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pe fruntea bisericilor ca bun semn vechi, la noi rånduieli.
cerul albastru, nu se juca \n zbor ca P`unica adev`rat`, nu De atunci P`unica este pretutindeni, printre noi [i \[i
st`tea al`turi de Soare, de Lun` [i de cele nou` stele. Aurarii arat` chipul al`turi de falduri tricolore cånd \n`l]`m imn de
au f`cut-o cum au spus martorii, dar aceasta era f`r` suflare laud` ]`rii.
pentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. Cånd buciuma[ii au
dat veste c` se apropie o nou` primejdie, o alt` urgie, c`pe-
tenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de
76 77
Istoria românilor Istoria românilor
Brazda lui Novac doi fra]i. |ntr-o bun` zi, \n mustul z`pezii, Ostrea a \njugat
[ase perechi de boi la un plug uria[, s-a \ndreptat spre r`s`rit
— Tu, Typhon, s` iei jum`tate din [i a tras brazd` adånc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus`
\mp`r`]ia mea, partea ce cuprinde ar[i]ei verii. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier, a \nfipt plugul
]`rile de sus ale Istrului, iar tu, Ostreo, la Gur` V`ii [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd`
s` fii faraonul ]`rilor de jos, din ]inu- adånc` de dou`zeci de palme, trecånd prin Ursoaia,
turile calde. S` tr`i]i \n bun` \n]elegere Urluieni, peste cåmpul Lerului, spre Ploie[ti [i Gala]i. De la
pe mo[iile mamelor voastre, a rostit Tuluce[ti a croit Troianul de sus, prin Tårgul Leova, prin
regele \n clipa cånd se ridica la zei. S`lcu]a, C`u[eni, Chirc`ie[ti, pån` departe peste Nistru.
— A[a ne vom råndui, tat`! Vom Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]ånd troianul de
tr`i \n bun` pace, au r`spuns cei doi Jos, de la Vadul lui Isac, prin Vulc`ne[ti, Bolgrad, legånd
fra]i vitregi a[eza]i la c`p`tåiul b`- troianul vechi de lacul Cunduc. Se zice c` atunci cånd boii
trånului. poticneau, Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelor
ostenite. A scuturat cormanul \n B`r`gan, spre Dun`re [i a
Typhon (dup` N. Densu[ianu)
dejugat dup` ce a mai tras cåteva brazde pe Cåmpia Tisei.
F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`måntului [i Cu brazda lui, Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`.
Cerului a ]inut doar trei zile. Dup` scurt r`gaz, Typhon a luat Typhon, sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` a
\n st`pånire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \n fratelui s`u, a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s`
cercul apelor Dun`rii, Tisei, Nistrului [i ale ]`rmului M`rii \nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. Balaurul ataca
Negre. S-a f`cut st`pån [i pe bolta cerului ce acoperea p`[u- de aici, ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cåmpului,
nile bogate \n turme [i cirezi. {i-a pus o mul]ime de [erpi \ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`måntul cu
uria[i drept straj` de hotar, apoi [i-a alc`tuit o puternic` plantele alese de fratele dornic de agricultur`.
oaste pentru ap`rarea avu]iei. |i pl`ceau cåntecele tihnite, la Ostrea a observat balaurul a[ezat la pånd`, lungit pe
fluier, nedeile, vån`torile de zimbri. Voia o \mp`r`]ie bogat` brazd` tocmai de la Vii[oara, pe Olt, pån` \n locul numit
[i puternic`. Li]a, aproape de Turnu-M`gurele. A \ntins arcul [i a s`getat
Ostrea, v`zånd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal, a tåråtoarea veninoas`. Balaurul, sångerånd, l-a alergat pe voi-
r`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercånd s`-[i conving` fratele nic pån` \n Mun]ii Mehedin]ilor. Aici i-a pierdut urma.
s` renun]e la cåmpie. El dorea s` aduc` apele pe canale Sup`rat, chinuit de durere [i clocotindu-i veninul, a \ndem-
pentru toate ]inuturile \nsetate, s` cultive cereale [i legume, nat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit.
s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui, iar fratele s` Ostrea fiind \n primejdie, [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i o
r`mån` cu bogatele p`[uni carpatice. Nu au ajuns la \nvoial`, dat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai cråncen r`zboi de
pentru c` Typhon nu vroia s` \nstr`ineze din p`måntul de pe p`månt. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[tera
zestre al mamei sale, nici ca Ostrea s` se amestece \n råndu- Curecea, Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei.
ielile [i tocmelile lui. Cånd se sf`tuia, aici, cu c`pitanii lui, balaurul a \ncercuit p`-
Era prin anii 3000 \.H., cånd r`ul [i-a ar`tat col]ii \ntre cei durea unde ace[tia erau aduna]i. |n clipa cånd \[i strångea
78 79
Istoria românilor Istoria românilor
80 81
Istoria românilor Istoria românilor
lupt` pe via]` [i pe moarte, {tima Apelor cå[tigånd crunta {i a[a a fost. Cånd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`-
b`t`lie. Deasupra cet`]ilor scufundate, Dun`rea a f`cut o toare, cei doi prin]i, cu suita lor de sfetnici, mergeau spre
Delt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. |n str`- biseric`. Prin]ul, måndru cum era din fire, necugetat [i iute la
funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`, toate legate månie, tot focul inimii l-a aruncat peste ape, ca acestea s`
\ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Din muntele uria[ a r`mas piar` \n clocot, iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` se
deasupra talazurilor doar vårful ståncos [i nou` argele p`r`- ridice la locul lor. |n tråmbele v`p`ilor s-au \nmuiat stålpii de
site, a r`mas un ostrov sec, biciuit de vånturi [i de valuri. cear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]it
Dup` moartea zeilor p`rin]i, la vestea scufund`rii ve- pe cei doi prin]i.
chilor ctitorii, prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentru Dumnezeu, v`zånd nenorocirea, repede l-a scos pe prin]
tron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Zadar- din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`måntul [i s`
nic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chib- despart` ziua de noapte. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`, a
zuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune, c`ci prin- numit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s`
]ul arunca fl`c`ri de månie strigåndu-[i sora \n batjocur`: nu se \ntålneasc` niciodat` cu Soarele, cu fratele ei cert`re].
Elena-Selena, Ileana-Cosånzeana, Luna-luna, Baba-Do- Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strune
chia… Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se ru- de lir`. Apoi, Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun`
gau \n fa]a altarelor Motrului, nici de prezic`torii templelor ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]iei
Atlasului, nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Prin]esa lui Uran, r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor lui
Selena, \ndurerat`, lucra la argea pe ståncile ostrovului pus- Saturn. {i a[a a fost.
Glikon a pus cåte un [arpe de straj` pe fiecare prag de
tiu, grija \mp`r`]iei l`sånd-o pe seama fratelui ar]`gos. Zi [i
argea, ca ostrovul lor s` nu fie \nstr`inat de \mp`r`]ie. De
noapte ]esea, recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris, ori
atunci, Dun`rea car` mål [i nisip ca s` uneasc` Insula
cånta ca s` acopere zgomotul valurilor \nr`ite. {erpilor cu Delta ei, ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare.
Pentru \mpu]inarea necazurilor, [i refacerea \mp`r`]iei,
pentru o \mp`care \ntre fra]i, Selena s-a gåndit c` ar fi bine
ca, \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stånd deasupra
altarelor p`rinte[ti scufundate.
Astfel, i-a spus:
— Frate, fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran, tu
vei purta sceptrul ca st`pån numai dac` vei ridica pe ostrov
o biseric` din cear` alb`, asem`n`toare cu cea cuprins` de
talazuri. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape, nu se va rupe
ca piatra [i nu se va m`cina. De la biseric` pån` la ]`rm s`
faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dac` po-
dul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noas- Ostrovul
tr`, tu vei fi st`pån a toate [i urma[ al zeilor.
— Dorin]a \]i va fi \mplinit`, surioar`!
82 83
Istoria românilor Istoria românilor
84 85
Istoria românilor Istoria românilor
derina, apoi de Diodor Sicul [i amintite mai tårziu de nare: de la semnalele de protec]ie, de \ndep`rtare, de apro-
Claudian Aelian, ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veci piere, la felurite forme de mai tårziu. Graiul \n scris, \ntåi cu
protejat` de zei. Sub blestemul acestora, duhurile rele au ideograme sacre, apoi rånduite alfabetic era cunoscut \n
r`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere, imperiile care s-au \ntins cultura de prund, \n grafica amuletelor (anii 30.000) \n gra-
peste aceast` vatr` sfånt` s-au n`ruit, iar c`peteniile care au vetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000) pe
cutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`. osteolitele de la Dubova (anii 11.000) era identificat \n tera-
Lebedele cånt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai la glifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al Europei
grea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor, \n Carpa]i. Vechi.
Radial, firesc, prin roire s-a extins vatr`, din vatr` rotund`
ca cea de foc, din mun]i, peste coline, peste [es [i lunc`,
zidind astfel Sfånta }ar`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei, [i
Trepte este, [i va fi cåt P`måntul.
R`måne ca, pe treptele drumului spre viitor, preo]imea s`
[tie cånd omul carpatic s-a trezit din somnul adånc predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic, iar d`sc`limea
Nalu semateriei, cånd acesta a primit suflet ales din duhul s` strige in agora c` nu vom avea sfår[it pe vatra noastr`
multimilenar`, cum nu am avut \nceput dat, c` Tat`l Ceresc
p`måntului, dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de ani
tr`ia \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului, pe Valea Moza- a fost, este [i va fi lång` noi.
cului, a Cotmenei, a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`,
din os, \n str`duin]e pentru agonisirea hranei.
|ntre anii 350.000 [i 80.000, aceast` mul]ime statornic` \[i
\ntinsese numeroase vetre, de la Oboga, la Gura Dobrogei,
peste Valea Lupului, pån` la Ripiceni, la Såndominic [i Sita
Buz`ului, pretutindeni \n c`u[ul de pl`mad` al acestui neam
de piatr`.
|n mileniul 50.000, carpaticii de pe versantul sudic al
Muntelui Vålcan credea \n sfin]enia Soarelui. Apoi [i cei de
la Ohaba-Ponor, apoi cei de la Rå[nov, apoi cei de la
Giurgiu-Malu Ro[u. Pe treapta anului 20.000, to]i carpaticii
adorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui.
Carpaticul, \n urcu[ul lui ne\ntrerupt, prin sclipirea dintåi
a min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pånire pe foc
[i ap`, a \mblånzit animale [i plantele trebuitoare lui, a
\nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adåncul Cavalerul dac – sculptur` \n stånca bisericii rupestre –
acestuia. (Cetatea dacic` – Cet`]uia)
Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io-
86 87
Istoria românilor Istoria românilor
88 89
Istoria românilor Istoria românilor
I N
Ideogram` – semn grafic vechi folosit \n loc de liter`. N`rav – obicei r`u, viciu.
Impas – situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate. N`scocit – inventat, creat.
Imperiu – stat monarhic condus de \mp`rat. Neferoase – metale care nu con]in fier.
Incinerare – arderea unui cadavru. Nomazi – care nu au a[ez`ri stabile.
Incizie – ornamentarea unui obiect prin \ncrustare.
Ingenios – ager la minte, inventiv. O
Inscrip]ie – text scurt gravat pe obiecte. Obår[ie – origine, din neamul din care se trage.
Iscoditor – care caut` s` afle un secret. Ofrand` – jertf` adus` unei divinit`]i, un spirit adulat.
Istoria – [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii. Ornare – \nfrumuse]are.
Istorisire – relatarea unei \ntåmpl`ri. Osteolite – oase pietrificate, foarte vechi.
Intersec]ie – \ncruci[are, \ntret`iere.
Izbånd` – succes. P
Palo[ – sabie lat` cu dou` t`i[uri.
| Pandantiv – bijuterie ag`]at` de gåt.
|mbunare – pentru a-l face mai bun. Pårc`lab – dreg`tor, conduc`torul unei cet`]i [i al
\mprejurimilor ei.
J Pendulare – deplasare, \n du-te-vino.
Jertfit – sacrificat. Planet` – corp ceresc f`r` str`lucire.
Pletere – suprafa]` din nuiele \mpletite.
L Poart` (otoman`) – Imperiul turc.
Lance – veche arm` de atac. Un b`] lung cu vårf metalic Postelnic – dreg`tor de curte, membru \n sfatul ]`rii.
(ascu]it). Preocupat – \ngrijorat.
Legend` – isprav` neobi[nuit` a unui om. Preregat – structur` statal` \nainte de regat.
90 91
Istoria românilor Istoria românilor
Propov`duitor – cel care r`spånde[te concepte religioase. Subsol – strat dedesubtul solului.
Supranumit – nume dat \n plus \n semn de cinstire.
R Supravie]uitor – persoan` care r`måne \n via]` dup` o
R`scoal` – form` spontan` de lupt`. catastrof`.
R`scruce – locul unde se \ncruci[eaz` drumurile. Suprema]ie – pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie.
R`stimp – interval de timp \ntre dou` momente, \ntre Stat – mijloc politic mai bun pentru organizarea [i
dou` perioade. ap`rarea unei comunit`]i de neam.
R`v`[it – dezordinat, \mpr`[tiat. Stimulare – factor care \ncurajeaz` o ac]iune.
R`ze[ – ]`ran liber. Stolnic – dreg`tor, cel care poart` grija casei domne[ti.
Rånduial` – ordine, toate la locul lor.
Reciproc – care ac]ioneaz` unul asupra altuia. T
Resurse – rezerve de mijloace pentru valorificare. Templu – edificiu destinat practic`rii cultului religios.
Ritual – ceremonial religios desf`[urat dup` anumite Teraglife – semne, litere \n lut ars.
reguli tradi]ionale. Text – ceea ce este exprimat \n scris.
Rod – denumire dat` produselor vegetale cultivate. Tihnit – \n pace, lini[tit, netulburat.
Roire – plecarea unei colonii noi din familia unui stup. Trib – grupare de mai multe familii \nrudite supuse
autorit`]ii unui [ef unic.
Romb – paralelogram cu toate laturile egale.
Tribun – persoana care lupt` pentru drepturile poporului.
Trilateral` – cu trei laturi.
S Trunchi (de neam) – tulpina viguroas` pe r`d`cina
Sacru – sfånt. puternic` a unui neam.
Sanctuar – altar.
Sceptru – simbolul autorit`]ii. }
Sedentar – stabil pe acela[i loc originar. }ar` – teritoriul unui stat.
Semin]ie – neam. }arin` – cåmp cultivat, ogor.
Semne litice – semne sculptate \n piatr`.
Senior – tat`l (considerat \n raport cu fiul). U
Sigiliu – plac` gravat` cu o emblem`. Uciga[ – persoan` care a ucis.
Silit – constråns s` realizeze ceva. Uniformizare – a face s` fie uniform.
Simbol – semn, obiect, imagine care evoc` o idee, o Uniune – asociere.
no]iune, sentiment. Ur` – sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva.
Slobozit – \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti. Urzeal` – firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut.
Societate – orånduire social`.
Spa]iu – \ntindere limitat`, \n proprietatea unui neam. V
Spiral` – curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui Vataman – reprezentant al st`pånului feudal \n satele
punct. supuse.
92 93
Istoria românilor Istoria românilor
Capitolul IV – |ntemeietorii
17. Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
18. Voievozii \ntemeietori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
Capitolul V – Ap`r`torii
19. Ap`r`torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
20. Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine . . .42
21. A doua unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
22. Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . .48
23. Doi martiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
24. A treia unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
95
Istoria românilor Istoria românilor
Recapitulare [i sistematizare
27. De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . . .59
28. Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61
29. O problem` cu patru necunoscute . . . . . . . . . . . .64
30. Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65
31. |n c`utarea comorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67
32. La romåni, istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . .69
33. Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . . . . . . . . . .71
34. Muntele Sfånt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73
Lecturi suplimentare
• P`unica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75
• Brazda lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78
• Ostrovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81
• Lebedele cånt`toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84
• Trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
Dic]ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
98 99
Istoria românilor Istoria românilor
100 101
Istoria românilor Istoria românilor
102 103
Istoria românilor Istoria românilor
104 105