APARATUL CARDIOVASCULAR

un sistem care cuprinde

următoarele componente:
inima, arterele mari și
arteriole,, ramnificându-
arteriole ramnificându-se
în rețeaua capilară prin
care se irigă țesuturile și
organele.
legătura dintre vene și
artere se face prin
capilare,care
capilare ,care constituie
sectorul circulator al
schimburilor de gaze și
substanțe nutritive dintre
sânge și țesuturi.
 INIMA

inima este localizat

localizată
ă în
cavitatea toracică, în etajul
inferior sau cardiac al
mediastinuluii anterior și
mediastinulu
este compusă din:
- epicard
- miocard
- endocard
 PERICARDUL
 Pericardul fibros, aşezat la exterior. Are
consistenţă fibroasă, este rezistent şi inextensibil.
- este legat de formaţiunile vecine prin ligamente:
sternopericardice, frenopericardice (care îl leagă
de diafragmă) şi vertebropericardice.

 Pericardul seros are o structură asemănătoare cu

pleura şi peritoneul şi este format dintr-
dintr-o foiţă sau
lamă parietală şi o altă viscerală.

 Între foiţe există o lamă fină de lichid care

facilitează mişcările cordului, numit lichid
pericardic.
 Faţa sternocostală este
orientată anterior şi
prezintă în părţile laterale
şanţul coronar, care
desparte atriile de
ventricule şi este
perpendicular pe axul
longitudinal

 Faţa plană (diafragmatică)

priveşte inferior spre
muşchiul diafragm. La
nivelul său se găsesc
şanţul interventricular
posterior şi şanţul
coronar, care-l continuă pe
cel de pe faţa
sternocostală.
Baza inimii aparţine atriilor şi în special
atriului stâng. Ea priveşte înapoi (spre esofag şi
coloana vertebrală) şi la dreapta; de la nivelul ei
pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul
pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene
cave şi cele patru vene pulmonare)
 ALCĂ
ALC ĂTUIREA INTERNĂ
INTERNĂ

 este formată din 4

compartimente
- atriul drept (AD)
- atriul stâng(AS)
- ventriculul drept (VD)
- ventriculul stâng (VS)
 ALCĂ
ALC ĂTUIREA INTERNĂ
INTERNĂ

 Atriul drept are cinci

orificii
- orificiul venei cave inferioare
prevăzut cu valvula Eustachio
- orificiul venei cave
superioare
- orificiul sinusului coronar
- orificiul auriculului drept
- orificiul atrioventricular
drept, prevăzut cu valvula
tricuspidă
 ALCĂ
ALC ĂTUIREA INTERNĂ
INTERNĂ
 Atri
triu
ului st
stââng are șase
orificii
- patru vene pulmonare – două
vene pulmonare drepte şi
două stângi – care aduc de
la plămâni sânge încărcat cu
O2
- orificiul atrioventricular
stâ
st âng prev
prevă ăzut cu valvula
bicuspidă,
bicuspid ă, valvula mitrală
- orificiul de deschidere a
auriculului st
stâ
âng
 ALCĂ
ALC ĂTUIREA INTERNĂ
INTERNĂ
 Ventriculele
- au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre
orificiul atrioventricular
- pereții sunt mai groși decât cel al atriilor, cel stâng
are peretele de trei ori mai gros
- pereţii lor nu sunt netezi, ei prezintă pe faţa
internă nişte mușchi papilari, trabecule cărnoase și
cordaje tendinoase
- musculatura pereților este formată din fibre
musculare cu dispoziție spiralat-radiară ce dau
aspectul mai multor straturi
- capacitatea lor este mai mare decât a atriilor, cea a
ventriculului drept este mai mare decât a celui
stâng
 Aspectul valvulelor sigmoide ale arterei aorte

Aspectul valvulelor sigmoide ale trunchiului arterei pulmonare

STRUCTURA HISTOLOGICĂ
HISTOLOGICĂ

endocard
miocard
- contractil
- țesutul excitoconductor
epicard
SCHELETUL CARDIAC

• Format din patru inele

fibroase, care
alcătuiesc “scheletul
cardiac” şi servesc
drept punct de ataşare
pentru valvulele
cardice şi miocard
• Dispunerea fibrelor pe
mai multe straturi şi cu
orientări diferite
generează creşterea
forţei de ejecţie
Sistemul de comandă – excitoconductor al inimii

Keith Flack

Aschoff Tawara
VASCULARIZAŢIA INIMII
- Inima este un organ bogat
vascularizat, aspect condiţionat
de activitatea ritmică,
neîntreruptă, a miocardului,
care într-o oră pompează în
circulaţie aproximativ 400 litri
sânge, iar în decurs de o zi
10.000 litri sânge.
- Activitatea metabolică crescută
a miocardului necesită deci un
aport ridicat de sânge, care se
realizează prin arterele
coronare dreaptă şi stângă.
 Sângele venos al inimii este colectat de vene, şi
anume:
- vena mare a inimii, care urcă prin şanţul
interventricular anterior,
- vena mijlocie a inimii, care urcă prin şanţul
interventricular posterior,
- vena mică a inimii, care străbate şanţul coronar drept.

 Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul

venos principal al inimii, sinusul coronar, care se află
în şanţul atrioventricular stâng.
- sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un
orificiu prevăzut cu valvula Thebesius
 INERVAŢIA INIMII

 Inervaţia inimii este realizată de ramuri simpatice şi

parasimpatice ale plexului cardiac.
 Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior,
mijlociu şi inferior, care vin din ganglionii simpatici
cervicali și au efecte stimulatoare asupra miocardului.
 Fibrele parasimpatice, din nervul vag. Care inervează
predominant nodulul sinoatrial și atrioventricular,
având ca efect diminuarea activității inimii.