CAPITOLUL7

SERII

7.1. SERII DE NUMERE REALE

BREVIAR TEORETIC
∞
Fie ∑ an o serie numerică de termen general an . Definim şirul
n =1
n
sumelor parţiale ( S n ) n ≥1 , S n = ∑ ak . Pentru a stabili natura
k =1
∞
seriei ∑ an se pot folosi:
n =1
∞
Definiţia 1. Seria ∑ an este convergentă dacă şirul ( S n ) n ≥1
n =1
este convergent.
În acest caz, numărul S = lim S n se numeşte suma seriei.
n →∞
Dacă lim S n = ±∞ sau şirul ( S n ) n ≥1 nu are limită, spunem că
n→∞
∞
seria ∑ an este divergentă.
n =1

Criteriul suficient de divergenţă. Dacă lim an ≠ 0 , atunci

n →∞
∞
seria ∑ an este divergentă.
n =1
Criterii pentru serii cu termeni pozitivi
∞ ∞
Criteriul 1 de comparaţie. Fie ∑ an şi ∑ bn serii cu termeni
n =1 n =1
pozitivi pentru care există n0 ∈ N astfel încât a n ≤ bn , (∀)n ≥ n0 .
∞ ∞
a) Dacă ∑ bn este convergentă, atunci ∑ an este convergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
b) Dacă ∑ an este divergentă, atunci ∑ bn este divergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
Criteriul 2 de comparaţie. Fie ∑ an şi ∑ bn serii cu termeni
n =1 n =1
pozitivi pentru care există n0 ∈ N astfel încât a n+1 ≤ bn+1 , (∀)n ≥ n 0 .
an bn
∞ ∞
a) Dacă ∑ bn este convergentă, atunci ∑ an este convergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
b) Dacă ∑ an este divergentă, atunci ∑ bn este divergentă.
n =1 n =1
∞ ∞
Criteriul 3 de comparaţie. Fie ∑ an şi ∑ bn serii cu termeni
n =1 n =1
pozitivi.
a
a) Dacă lim n ∈ (0, ∞) , atunci seriile au aceeaşi natură.
n →∞ bn
an
b) Dacă lim = 0 şi:
n → ∞ bn
∞ ∞
b1 ) ∑ bn este convergentă, atunci ∑ an este convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b2 ) ∑ an este divergentă, atunci ∑ bn este divergentă.
n =1 n =1
 an
c) Dacă lim = ∞ şi:
n → ∞ bn
∞ ∞
c1 ) ∑ an este convergentă, atunci ∑ bn este convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
c 2 ) ∑ bn este divergentă, atunci ∑ an este divergentă.
n =1 n =1

Corolarul criteriului raportului (d'Alembert).

∞ a
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi l = lim n +1 .
n =1 n →∞ an
∞
a) Dacă l < 1 , atunci ∑ an este convergentă.
n =1
∞
b) Dacă l > 1 , atunci ∑ an este divergentă.
n =1
Corolarul criteriului rădăcinii (Cauchy).
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi l = lim n an .
n =1 n →∞
∞
a ) Dacă l < 1 , atunci ∑ an este convergentă.
n =1
∞
b) Dacă l > 1 , atunci ∑ an este divergentă.
n =1
Corolarul criteriului Raabe-Duhamel.
∞ ⎛ a ⎞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi l = lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ .
n =1 n →∞ ⎝ an +1 ⎠
∞
a ) Dacă l < 1 , atunci ∑ an este divergentă.
n =1
 ∞
b) Dacă l > 1 , atunci ∑ an este convergentă.
n =1

Criteriu pentru serii alternate

Criteriul lui Leibniz.
∞
Fie seria alternată ∑ (−1) n an , a n > 0. Dacă : a) şirul (an ) n≥1
n =1
∞
este descrescător şi b) lim an = 0 , atunci seria ∑ (−1) n an este
n →∞ n =1
convergentă.

∞
Propoziţia 1. a) Dacă seria ∑ an este convergentă şi are suma S ,
n =1
∞
atunci seria ∑ α ⋅ a n este convergentă şi are suma α ⋅ S .
n =1
∞ ∞
b) Dacă seriile ∑ an şi ∑ bn sunt convergente şi au sumele S1 şi
n =1 n =1
∞
S 2 , atunci seria ∑ (a n + bn ) este convergentă şi are suma S1 + S 2 .
n =1
∞
Definiţia 2. Seria ∑ an este absolut convergentă dacă seria
n =1
∞
∑ a n este convergentă.
n =1

Propoziţia 2. Dacă o serie este absolut convergentă, atunci este şi

convergentă.
PROBLEME REZOLVATE

Să se stabilească natura următoarelor serii de numere reale şi,

dacă este posibil, să se determine suma acestora.

∞ 1
1. ∑ ,α > 0.
n =1 n + α + n +α +1

Rezolvare:
Considerăm şirul sumelor parţiale:
n 1 n k +α − k +α +1
Sn = ∑ = ∑ =
k =1 k + α + k + α + 1 k =1 −1
= − 1 + α + 2 + α − 2 + α + 3 + α − ... − n + α + n + α + 1 ⇒
⇒ S n = n = α + 1 − 1 + α ⇒ lim S n = ∞ , deci şirul ( S n ) n ≥1 este
n→∞
divergent, prin urmare, conform definiţiei, seria este divergentă.

∞ 1
2. ∑ 2
n =1 4n − 1

Rezolvare:
n 1 n 1 1 n 1 1
Sn = ∑ = ∑ = ∑( − )=
k =1 ( 2k − 1)(2k + 1) 2 k =1 2k − 1 2k + 1
2
k =1 4k −1
1 ⎛1 1 1 1 1 1 ⎞ 1 ⎛1 1 ⎞
= ⎜ − + − + ..... + − ⎟ ⇒ Sn = ⎜ − ⎟⇒
2 ⎝1 3 3 5 2n − 1 2 n + 1 ⎠ 2 ⎝ 1 2n + 1 ⎠
1 , deci seria este convergentă şi are suma 1
⇒ lim S n = S= .
n→∞ 2 2
 ∞ 3n − 1
3. ∑ ln .
n =1 3n + 2

Rezolvare:
n 3k − 1 n
S n = ∑ ln = ∑ [ln(3k − 1) − ln(3k + 2)] =
k =1 3k + 2 k =1
= ln 2 − ln 5 + ln 5 − ln 8 + ... + ln(3n − 1) − ln(3n + 2) =
= ln 2 − ln(3n + 2) ⇒ lim S n = −∞ , prin urmare seria este
n→∞
divergentă.

∞
4. ∑ qn , q ∈ R. (seria geometrică).
n=0

Rezolvare:
⎧1 − q n+1
n , q ≠1
Avem S n = ∑ q = ⎪⎨ 1 − q
k
k =0 ⎪
⎩ n +1 , q =1
Pentru q ∈ (−1,1) rezultă că lim S n = 1 , deci seria este
n→∞ 1− q

convergentă şi are suma 1 .

1− q
Pentru q ∈ [1, ∞) rezultă că lim S n = ∞ , deci seria este divergentă.
n→∞
Pentru q ∈ (−∞,−1] , nu există lim S n (în acest caz, se spune că
n→∞
seria este oscilantă), deci seria este divergentă.
În concluzie, seria geometrică este convergentă dacă şi numai dacă
1
q ∈ (− 1,1) şi are suma S = .
1− q
 ∞ 1
5. ∑ ,α ∈ R (seria armonică generalizată sau seria Riemann)
α
n =1 n

Rezolvare:
∞
• Pentru α = 1 obţinem seria armonică, ∑ 1 . Avem că:
n =1 n
1 ⎛1 1⎞ ⎛ 1 1 1 1⎞ ⎛ 1 1 1 ⎞
S 2n = 1 + + ⎜ + ⎟ + ⎜ + + + ⎟ + ... + ⎜⎜ + + ... + ⎟⎟ >
n−1 n−1
2 ⎝ 3 4⎠ ⎝ 5 6 7 8⎠ ⎝2 +1 2 +2 2n ⎠
1 ⎛ 1 1 ⎞ ⎛1 1 1 1⎞ ⎛ 1 1 1 ⎞
>1+ + ⎜ + ⎟ + ⎜ + + + ⎟ + ... + ⎜⎜ + + .... + ⎟⎟ =
− −
2 ⎝ 4 4⎠ ⎝8 8 8 8⎠ ⎝2 n 1
2 n 1
2 −1 ⎠
n

1 1 1 n
= 1 + + + ..... + ⇒ S 2 n > 1 + ⇒ lim S 2n = ∞ , prin urmare seria
2 2 2 2 n →∞
este divergentă.
∞
• Pentru α < 1 ⇒ 1 ≥ 1 , ∀n ≥ 1 ; seria ∑ 1 este divergentă, deci, în
α
n n n =1 n
∞
baza criteriului 1 de comparaţie, rezultă că ∑ 1 este divergentă.
α
n =1 n
• Pentru α > 1 , avem că
⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 1 1 ⎞
S 2n −1 = 1 + ⎜⎜ + ⎟+⎜ + + + ⎟⎟ + ..... +
α α ⎟ ⎜ α α α
⎝2 3 ⎠ ⎝4 5 6 7α ⎠
⎛ ⎞
⎜ 1 1 1 ⎟ ⎛ 1 1 ⎞
+⎜ + + ... + ⎟ ≤ 1 + ⎜⎜ α + α ⎟⎟ +
⎝ ( ) (
⎜ 2 n −1 α
2 n −1
+1
α
) (n
)
2 − 1 ⎟⎠
α
⎝2 2 ⎠
⎛ ⎞
⎛ 1 1 1 1 ⎞ ⎜ 1 1 1 ⎟
+ ⎜⎜ + + + ⎟⎟ + ... + ⎜ + + .... + ⎟=
⎝ 4α 4α 4 α 4α ⎠
⎝ ( ) ( )
⎜ 2 n−1 α 2 n −1 α
2 ( )
n −1 α ⎟
⎠
n −1
⎛ 1 ⎞
1 − ⎜⎜ ⎟⎟
1 1 1 ⎝ 2α −1 ⎠ 1 , prin urmare
= 1+ +
2α −1 2α −1 2( )
+ .... +
( )
2α −1 n −1
=
1−
1
≤
1−
1
2α −1 2α −1
şirul ( S n ) n ≥1 este mărginit; fiind şi crescător, rezultă că este
convergent şi deci seria este convergentă.
 6.
∞ 3n + 8n .
∑
n =1 3n +1 + 8n +1

Rezolvare:
⎛⎛ 3 ⎞n ⎞
8 n ⎜ ⎜ ⎟ + 1⎟
⎜⎝ 8 ⎠ ⎟
lim a n = lim ⎝ ⎠ = 1 ≠ 0 ; conform criteriului suficient
n →∞ n →∞ ⎛ ⎛ 3 ⎞ n+1 ⎞ 8
8 n+1 ⎜ ⎜ ⎟ + 1⎟
⎜⎝ 8 ⎠ ⎟
⎝ ⎠
de divergenţă, rezultă că seria este divergentă.

∞ 1 .
7. ∑
n=2 ln n

Rezolvare:
∞ 1
Avem că 1 ≥ 1 , ∀n ≥ 2; seria ∑ este divergentă, deci, în baza
ln n n n =1 n
∞ 1
criteriului 1 de comparaţie, rezultă că seria ∑ este divergentă.
n = 2 ln n

8.
∞ nn .
∑
n =1 n ! en

Rezolvare:
n n
⎛ 1⎞ ⎛ 1⎞ 1
⎜1 + ⎟ ⎜1 + ⎟
Avem că a n +1 ⎝ n ⎠
= > ⎝ n⎠
=
1 b
= + 1 = n +1
n ;
an e n + 1 1 1 bn
⎛ 1⎞ 1+
⎜1 + ⎟ n n
⎝ n⎠
∞ 1
cum seria ∑ este divergentă , rezultă, folosind criteriul 2 de
n =1 n
∞ n
n
comparaţie, că seria ∑ este divergentă.
n
n =1 n!e
 ∞ 3n + 5
9. ∑ .
2
n =1 4n − 1

Rezolvare:
∞ 1 3n + 5 1
Se compară cu seria ∑ ; fie a n = şi bn = ;
n =1 n 4n 2 − 1 n
an 3n 2 + 5 3
lim = lim = ∈ (0, ∞) ; de aici rezultă, conform
n → ∞ bn n → ∞ 4n 2 − 1 4
criteriului 3 de comparaţie, că seriile au aceeaşi natură; cum seria
∞ 1 ∞
∑ este divergentă, rezultă că şi seria ∑ 3n2+ 5 este divergentă.
n =1 n n =1 4n − 1

∞ 3 2n 5 − 3n 2 + 1 + n + 2
10. ∑ .
n =1 7 n 3 − 2n 2 + 1

Rezolvare:
5
∞ n3 ∞ 1 ∞ 1
Se compară cu seria ∑ = ∑ = ∑ ; fie
3 3− 5 4
n=1 n n=1 n 3 n=1 n 3
a 3
2n5 − 3n 2 + 1 + n + 2 şi b = 1 ; lim n = 2 ∈ (0, ∞) ; de
3
an = n 4
7 n3 − 2 n 2 + 1 n 3 n → ∞ bn 7
aici rezultă, conform criteriului 3 de comparaţie, că seriile au
∞ 1
aceeaşi natură; cum seria ∑ 4 este convergentă (este seria
n =1 n 3
4
armonică generalizată cu α = > 1 ), rezultă că şi seria
3
∞ 3 2n 5 − 3n 2 + 1 + n + 2 este convergentă.
∑
n =1 7 n 3 − 2n 2 + 1
 ∞ ⎛ 1 ⎞
11. ∑ ln⎜⎜1 + ⎟⎟ .
n =1 ⎝ n3 ⎠

Rezolvare:
∞ 1 ⎛ 1 ⎞ 1
Se compară cu seria ∑ ; fie a n = ln⎜⎜1 + ⎟ şi bn = ;
3 3⎟
n =1 n ⎝ n ⎠ n3
⎛ 1 ⎞
ln⎜⎜1 + ⎟⎟
an ⎝ n3 ⎠
lim = lim = 1 ∈ (0, ∞) ⇒ conform criteriului 3 de
n → ∞ bn n→∞ 1
n3
∞ 1
comparaţie, că seriile au aceeaşi natură; cum seria ∑ este
3
n =1 n
∞ ⎛ 1 ⎞
convergentă, rezultă că şi seria ∑ ln⎜⎜1 + ⎟⎟ este convergentă.
n =1 ⎝ n3 ⎠

∞ 1.4.7.....(3n − 2)
12. ∑ .
n =1 3.7.10....( 4n − 1)

Rezolvare:
Vom folosi corolarul criteriului raportului. Avem că:
1.4.7.....(3n − 2).(3n + 1)
a 3.7.10....(4n − 1).(4n + 3) (3n + 1) 3
lim n +1 = lim = lim = < 1,
n → ∞ an n→∞ 1 .4.7 .....(3n − 2 ) n → ∞ ( 4n + 3) 4
3.7.10....(4n − 1)
prin urmare seria este convergentă.

n
13. ∑
∞
( n(n a − 1) ) , a > 1.
n =1
Rezolvare:
Aplicăm corolarul criteriului rădăcinii:
1
a n −1
lim n a n = lim n(n a − 1) = lim = ln a .
n→∞ n→∞ n →∞ 1
n
• Dacă ln a < 1 ⇔ a < e , atunci seria este convergentă.
• Dacă ln a > 1 ⇔ a > e , atunci seria este divergentă.
n
• Pentru a = e , seria devine: ∑
∞
( n(n e − 1) ).
n =1
Încercăm să aplicăm criteriul suficient de divergenţă. Vom calcula

n→∞
(
lim a n = lim n(n e − 1)
n→∞
)n = nlim
→∞
(
1 + n(n e − 1) − 1) =
n

(
lim n n ( n e −1) −1
= e n→∞
) = eL ;
e n −1− 1
1

L = lim n
n→∞
(
n( n e )
− 1) − 1 = lim
n→∞ 1
n
.
n2
ex −1− x ex −1 1
Avem că lim = lim = , aşadar
x →0 x2 x →0 2x 2
e x n − 1 − xn 1
∀ ( xn }n ≥1 , x n → 0 , rezultă că lim = ; în
xn →0 x n2 2

e n −1− 1 1
1

1 n
particular, pentru n = obţinem că = lim
x L = ,
n n→∞ 1 2
2
n
L 1
deci lim a n = e = e ≠ 0 , prin urmare, conform criteriului
2

n→∞
n
suficient de divergenţă, seria ∑ n(n e − 1)
∞
( ) este divergentă.
n =1
 ∞ n 2 +1
⎛ 3n − 1 ⎞
14. ∑ ⎜ ⎟ .
n =1 ⎝ 3n + 2 ⎠

Rezolvare:
Aplicăm corolarul criteriului rădăcinii:
n 2 +1 n 2 +1
⎛ 3n − 1 ⎞ n ⎛ 3 ⎞ n
lim n a n = lim ⎜ ⎟ = lim ⎜1 − ⎟ =
n→∞ n → ∞⎝ 3n + 2 ⎠ n → ∞⎝ 3n + 2 ⎠
3 n 2 +1
lim − ⋅
=e
n →∞
3n+ 2 n = 1 < 1 , prin urmare seria este convergentă.
e
∞ ⎡ 2.5.8.....(3n − 1) ⎤ 2
15. ∑ ⎢ ⎥
n =1 ⎣ 3.6.9....(3n) ⎦

Rezolvare:
2
⎡ 2.5.8.....(3n − 1)(3n + 2) ⎤
⎢ 3.6.9......(3n)(3n + 3) ⎥ 2
a n +1 ⎣ ⎦ ⎡ (3n + 2) ⎤ , deci
lim = lim = lim ⎢ ⎥ =1
n →∞ a n n →∞ ⎡ 2.5.8.....(3n − 1) ⎤
2 n→∞ ⎣ (3n + 3) ⎦
⎢ 3.6.9....(3n) ⎥
⎣ ⎦
criteriul raportului este neconcludent.
Folosind corolarul criteriului Raabe-Duhamel obţinem:
⎛ a ⎞ ⎡ (3n + 3) 2 ⎤ 6n + 5 2
lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ = lim n ⎢ − 1⎥ = lim n ⋅ = < 1,
n→∞ ⎝ a n+1 2 2 3
⎠ n→∞ ⎣⎢ (3n + 2) ⎥⎦ n→∞ (3n + 2)
deci seria este divergentă.

Să se studieze convergenţa şi absolut convergenţa seriilor:

∞ 3n − 1
16. ∑ (−1) n .
n =1 2n 2
Rezolvare:
3n − 1
• Studiem convergenţa. Notăm a n = ;]
2n 2
3n + 2 3n − 1 − 5n 2 − 5n − 1
a n +1 − a n = − = < 0 , deci şirul
2(n + 1) 2 2n 2 n(n + 1) ⋅ 2 n +1
(a n ) n ≥1 este descrescător; cum lim a n = 0 rezultă, în baza
n→∞
criteriului lui Leibniz, că seria este convergentă.
• Studiem absolut convergenţa; pentru aceasta, vom considera
seria modulelor:
∞ 3n − 1 ∞ 1 a 3
∑ ; comparăm cu seria ∑ : lim n = ∈ (0, ∞) şi
2
n =1 2n n =1 n n → ∞ bn 2
rezultă că seriile au aceeaşi natură (criteriul 3 de comparaţie), prin
urmare seria modulelor este divergentă, deci seria alternată
⎛ ∞ 3n − 1 ⎞
⎜ ∑ (−1) n ⎟ nu este absolut convergentă.
⎜ 2 ⎟
⎝ n =1 2 n ⎠

∞ 1
17. ∑ (−1) n .
n =1 n ⋅ 2n
Rezolvare:
Studiem absolut convergenţa; pentru aceasta, vom considera seria
modulelor:
∞ 1
∑ n
; aplicând corolarul criteriului raportului, obţinem:
n=1n ⋅ 2
a n ⋅ 2n 1
lim n +1 = lim = < 1 , prin urmare seria
n → ∞ an n → ∞ ( n + 1) ⋅ 2 n + 1 2
∞ 1
modulelor este convergentă, deci seria alternată ∑ (−1) n
n =1 n ⋅ 2n
este absolut convergentă. Conform propoziţiei 2 din breviarul
teoretic, rezultă că seria este şi convergentă.

Să se arate că următoarele serii sunt convergente şi să se calculeze

sumele acestora:

∞ 1
18. ∑ ;
n =1 n( n + 1)(n + 2)
∞ 1
generalizare: ∑ , p ∈ N*.
n =1 n ( n + 1)...( n + p )

Rezolvare:
Considerăm şirul sumelor parţiale,
n 1 1 n ⎡ 1 1 ⎤
Sn = ∑ = ∑ ⎢ − ⎥=
k =1 k (k + 1)(k + 2) 2 k =1 ⎣ k ( k + 1) ( k + 1)(k + 2) ⎦
1⎡ 1 1 1 1 1 1 ⎤
= ⎢ − + − + ...... + − =
2 ⎣1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 n(n + 1) (n + 1)(n + 2) ⎥⎦
1⎡ 1 1 ⎤ 1
= ⎢ − ⎥ ⇒ lim S n = 4 , prin urmare seria este
2 ⎣1 ⋅ 2 (n + 1)(n + 2) ⎦ n→∞
1
convergentă şi are suma S = .
4
Generalizare:
n 1
Sn = ∑ =
k =1 k (k + 1)....(k + p )
1 n ⎡ 1 1 ⎤
= ∑ ⎢ k (k + 1)...(k + p − 1) − (k + 1)(k + 2)...(k + p) ⎥ =
p k =1⎣ ⎦
1⎡ 1 1 ⎤ 1
⎢ − ⎥ ⇒ lim S n = , prin
p ⎣1 ⋅ 2 ⋅ ... ⋅ p (n + 1)(n + 2)...(n + p) ⎦ n→∞ p ⋅ p!
 1
urmare seria este convergentă şi are suma S = .
p ⋅ p!
∞ n
19. ∑
n =1 ( n + 1)!

Rezolvare:
n k n (k + 1) − 1 n ⎡1 1 ⎤
Sn = ∑ =∑ = ∑⎢ − ⎥=
k =1 ( k + 1)! k =1 (k + 1)! k =1 ⎣ k! ( k + 1)!⎦
1 1 1 1 1 1 1
= − + − + ... + − = 1− ⇒ lim S = 1 ,
1! 2! 2! 3! n! ( n + 1)! (n + 1)! n → ∞ n
deci seria este convergentă şi suma seriei este S = 1 .

∞ n−5
20. ∑ .
3 2
n =1 n + 5n + 4n

Rezolvare:
Avem: k −5 k −5 A B C ; aducem la
= = + +
3 2
k + 5k + 4 k k (k + 1)(k + 4) k k + 1 k + 4
acelaşi numitor şi după identificare obţinem sistemul:
⎧A + B + C = 0
⎪
⎨5 A + 4 B + C = 1
, cu soluţia A = − 5 , B = 2, C = − 3 . Prin urmare,
4 4
⎪4 A = −5
⎩
n 3k + 2 n ⎡ 5 2 3 ⎤
Sn = ∑ = ∑ ⎢− + − ⎥=
k =1 k + 6k + 8k k =1 ⎣ 4k k + 1 4(k + 4) ⎦
3 2
n ⎡ 5 5 3 3 ⎤ 5 n ⎛1 1 ⎞ 3 n⎛ 1 1 ⎞
= ∑ ⎢− + + − ⎥ = − ∑⎜ − ⎟ + ∑⎜ − ⎟=
k =1 ⎣ 4k 4(k + 1) 4(k + 4) 4(k + 4) ⎦ 4 k =1⎝ k k + 1 ⎠ 4 k =1⎝ k + 1 k + 4 ⎠
5 ⎛1 1 1 1 1 1 ⎞ 3 ⎡⎛ 1 1 1 ⎞ ⎛1 1 1 ⎞⎤
= − ⎜ − + − + ... + − ⎟ + ⎜ + + ... + ⎟ − ⎜ + ... + + ⎟ =
4 ⎝1 2 2 3 n n + 1 ⎠ 4 ⎢⎣⎝ 2 3 n + 1⎠ ⎝ 5 n + 3 n + 4 ⎠⎥⎦
5 ⎛1 1 ⎞ 3⎛1 1 1 1 1 1 ⎞ ; rezultă că
=− ⎜ − ⎟+ ⎜ + + − − − ⎟
4 ⎝ 1 n + 1⎠ 4 ⎝ 2 3 5 n + 2 n + 3 n + 4 ⎠
 5 3 31 19
lim S n = − + ⋅ = − , deci seria este convergentă şi are suma
n →∞ 4 4 30 40
19
S =− .
40

∞ (−3) n + 3 + 2 2n +1
21. ∑ .
n=0 7n+2

Rezolvare:
∞ ⎛ 3⎞ n
∞ ⎛ 4⎞ n
Considerăm seriile ∑ ⎜ − ⎟ şi ∑ ⎜ ⎟ , care sunt serii
n=0 ⎝ 7 ⎠ n=0 ⎝ 7 ⎠
geometrice de raţii q ∈ (−1,1) , deci convergente şi au sumele:
1 7 1 7
S1 =
1− −( 7)
3
=
10
şi S 2 =
1− 4
= .
3
7
Conform propoziţiei 1 din breviarul teoretic, rezultă că seria
∞ ⎡ (−3) 3 ⎛ 3 ⎞ n 2 ⎛ 4⎞ ⎤
n
∑ ⎢ 2 ⎜ − ⎟ + 2 ⎜ ⎟ ⎥ este convergentă şi are suma
n = 0 ⎢⎣ 7 ⎝ 7⎠ 7 ⎝ 7 ⎠ ⎥⎦
27 7 27 7 7 7 3187
S = − ⋅ S1 + ⋅ S 2 = − ⋅ + ⋅ = .
49 3 49 10 3 3 630
∞ ( −3) n + 3 + 2 2 n +1 3187
Am obţinut că ∑ = .
n=0 7n+2 630
∞ 5n 2 + 2n + 4
22. ∑ .
n =1 3n

Rezolvare:
∞ 1 ∞ n ∞ n2
Considerăm seriile ∑ , ∑ , ∑ .
n n n
n =1 3 n =1 3 n =1 3
 ∞ 1 1
Seria ∑ este o serie geometrică de raţie q = , deci este
n 3
n =1 3
1 1 1
convergentă şi are suma S1 = ⋅ = .
3 1 2
1−
3
∞ n
Pentru seria ∑ vom scrie şirul sumelor parţiale:
n
n =1 3
n k
Sn = ∑ ; avem că:
k
k =1 3
1 2 3 n ⎛ 1⎞
Sn = + + + ... + ; înmulţim această egalitate cu ⎜ − ⎟ :
31 3 2 33 3n ⎝ 3⎠
1 1 2 n −1 n
− Sn = − − − ... − − , apoi adunăm cele două
3 3 2 33 3n 3 n +1
relaţii şi va rezulta:

2 1
Sn = +
1
+
1
+ ... +
1
−
n 1 1− 3
= ⋅ −
n
⇒
(1 )n
3 31 3 2 33 3 n 3 n +1 3 1 − 1 3 n +1
3

⇒ Sn =
3⎡
4 ⎢⎣
1 −
3 ⎥⎦
()
1 n ⎤ − n ⇒ lim S = 3 , deci seria
n
∞ n
∑ n
este
2 ⋅ 3n n→∞ 4 n =1 3
3
convergentă şi are suma S 2 = .
4
∞ n2
Pentru seria ∑ vom scrie şirul sumelor parţiale:
n
n =1 3
n k2
Tn = ∑ ; avem că
k
k =1 3
2 2
1 2 32 n2 ⎛ 1⎞
Tn = + + + ... + ; înmulţim această egalitate cu ⎜ − ⎟ :
31 32 33 3n ⎝ 3⎠
 1 12 2 2 (n − 1) 2 n2
− Tn = − − − ... − − , apoi adunăm cele două
3 3 2 33 3n 3 n +1
relaţii şi rezultă:
2 12 2 2 − 12 3 2 − 2 2 n 2 − (n − 1) 2 n2
Tn = + + + ... + − =
3 31 32 33 3n 3 n +1
n k 2 − ( k − 1) 2 n2 n 2k − 1 n2
= ∑ − = ∑ − =
k =1 3k 3 n +1 k =1 3 k 3 n +1

=2∑
kn
− ∑ −
n n 1 1 1− 3
= 2S n − ⋅
2
−
n2
⇒
(1 )n
k =1 3
k
k =1 3
k
3 n +1 3 1− 1 3 n +1
3
3⎛ 3 1 3⎞ 3 ∞ n2
⇒ lim Tn = ⎜ 2 ⋅ − ⋅ ⎟ = , prin urmare seria ∑ n este
n→∞ 2⎝ 4 3 2⎠ 2 n =1 3
3
convergentă şi suma ei este S 3 = .
2
Aşadar, conform propoziţiei 1 din breviarul teoretic, seria
∞ 5n 2 + 2 n + 4
∑ este convergentă şi are suma
n =1 3n
1 3 3
4 ⋅ S1 + 2 ⋅ S 2 + 5 ⋅ S 3 = 4 ⋅ + 2 ⋅ + 5 ⋅ = 11 .
2 4 2

∞ n +1
23. ∑ (−1) sin n2π .
n =1 ( 2) n

Rezolvare:
Seria dată se mai poate scrie: 1 − 1 3 + 1 5 − 1 7 + .... , care
2 ( 2) ( 2) ( 2)
este o serie geometrică având primul termen 1 şi raţia − 12 , prin
2
urmare seria este convergentă şi are suma S = 1 ⋅ 1− (1− 1 ) = 32 .
2 2

PROBLEME PROPUSE

Stabiliţi natura următoarelor serii de numere reale şi atunci când

este posibil determinaţi suma acestora:
∞ 1
1. ∑ R: Seria este divergentă.
n =1 2n + 1 + 2n + 3
∞ 1
2. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 1 .
2 2
n=2 n − 1
∞
3. ∑ ln 4n − 1 R: Seria este divergentă.
n =1 4n + 3
∞ n
4. ∑ ⎛⎜ − 5 ⎞⎟ R: Seria este convergentă şi are suma S = − 5 .
⎝ 6⎠ 11
n =1
∞
3n + 4
5. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 5 .
2
n =1 n( n + 1)( n + 2)
∞
6. ∑ (−1)
n =1
n
R: Seria este divergentă.
∞ n
7. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 1 .
n =1 ( n + 1)!

( )
∞
8. ∑ n + 3 − 2 n + 2 + n + 1 R: Seria este convergentă şi are suma
n =1

S = 2− 3.
9. ∑
∞
2n + 5 R: Seria este convergentă şi are suma S = 11 .
( n + 1)( n + 2)(n + 3) 12
n =1
∞
1
10. ∑ R: Seria este divergentă.
n =1 n +1 + n + 3
 ∞
1
11. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 1 .
3
n =1 (3n − 2)(3n + 1)
∞
n
12. ∑ ln R: Seria este divergentă.
n =1 n +1

[ ]
∞
13. ∑ 3 n + (−3) n R: Seria este divergentă.
n =1

∞ an
14. ∑ ; a, b ∈ R, b ≠ 0 R: Seria este convergentă dacă
n +1
n=0 b
a
∈ (− 1, 1) şi are suma 1 şi este divergentă în caz contrar.
b b−a
∞
(−3) n+3 + 2 2n+1
15. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma
n =0 8 n+ 2
S = − 43 .
176
∞
1
16. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 5 .
n 2
+ 4 n + 3 12
n =1
∞
1
17. ∑ R: Seria este convergentă şi S = 1 .
24
n =1 (3n − 2 )(3n + 1)(3n + 4 )
∞
4n + 2
18. ∑ R: Seria este convergentă şi are suma S = 5 .
n 3
+ 3n 2
+ 2 n 2
n =1

Să se studieze natura următoarelor serii:

∞
4n − 1
19. ∑ R: Seria este divergentă.
n =1 3n + 2
n
∞
⎛ n + 1⎞
20. ∑ ⎜
n =1 ⎝ n ⎠
⎟ R: Seria este divergentă.
∞
1
21. ∑ n sin R: Seria este divergentă.
n =1 n
 ∞
5n − 3
22. ∑ ( −1) n R: Seria este divergentă.
n =1 3n + 5
23. ∑ (− 2 ) + 3
∞ n n
R: Seria este divergentă.
n =1(− 2 )
n +1
+ 3 n +1
∞ 1
24. ∑ R: Seria este divergentă.
n=1ln(2n + 1)
∞
25. ∑ 1 R: Folosind criteriul 3 de comparaţie, rezultă
n =1 ln(n + 2)
2

∞
că seria are aceeaşi natură cu seria ∑ 1 , deci este divergentă.
n=2 ln n
∞ n
n
26. ∑ R: Seria este convergentă.
n
n =1 n!⋅3
∞ 6n 2 + 5
27. ∑ R: Seria este divergentă.
3
n=1 5n − 1

∞
2n − 1
28. ∑ R: Seria este convergentă.
n =1 n + 4 n + 3
3

∞ 5 7 2
29. ∑ 3n + n + 1 + n + 2 R: Seria este divergentă.
n =1 6n 2 − 2n + 1
∞
1
30. ∑ sin n
n =1
4
R: Seria este convergentă.
∞ ⎛ 1 ⎞
31. ∑ ln⎜⎜1 + ⎟⎟ R: Seria este divergentă.
n=1 ⎝ n⎠
∞
1
32. ∑ R: Seria este convergentă.
n =1 n + 5
n

∞
1
33. ∑ 2 n + 1 R: Seria este divergentă.
n =1 4n + 2
 ∞
1
34. ∑ R: Seria este convergentă.
n =1 2 n + 5n + 7
3

∞ 3
n2 +1
35. ∑ R: Seria este divergentă.
n =1
4
n3 + 2 + 1
∞
1
36. ∑ R: Seria este convergentă.
n =1 n4 + 2 + 3 n2 + 1 + 7
∞ 1
−
37. ∑ (3n − n)
3 4
R: Seria este divergentă.
n =1
∞ 1
38. ∑ ,a > 0 R: Seria este divergentă dacă a ∈ (0, 1] (are
n
n =1 n + a
aceeaşi natură cu seria armonică) şi este convergentă dacă a > 1 .
∞
n!
39. ∑4
n =1
n
R: Seria este divergentă.
∞
40. ∑ 1⋅ 5 ⋅ 9 ⋅ ..... ⋅ (4n − 3) R: Seria este convergentă.
n =11⋅ 6 ⋅11⋅ .... ⋅ (5n − 4)
∞
n!
41. ∑ , a > −1 R: Seria este divergentă dacă
n =1 ( a + 1)(a + 2) K ( a + n)

a ∈ (− 1, 1] şi este convergentă dacă a > 1 .

3
42. ∑ ⎡⎢1.3.5.....( 2n − 1) ⎤⎥
∞
R: Seria este convergentă.
n =1 ⎣ 2.4.6....( 2n) ⎦
∞ n
1 ⎛ 3⎞
43. ∑ ⋅⎜ ⎟
n =1 n ⎝ 5 ⎠
R: Seria este convergentă.
n
44. ∑ ⎛⎜ 4n − 1 ⎞⎟
∞
R: Seria este divergentă.
n =1 ⎝ 3n + 2 ⎠
n
∞
(
45. ∑ n(n 2 − 1) ) R: Seria este convergentă.
n =1
 ∞
nn
46. ∑ R: Seria este convergentă.
n =1 n!

∞ 2 n 2 −3
5n + 3 ⎞
47. ∑ ⎛⎜ ⎟ R: Seria este convergentă.
n =1⎝ 5n + 4 ⎠
n
48. ∑ ⎛⎜ 3n − 1 ⎞⎟
∞
R: Seria este divergentă.
n =1 ⎝ 3n + 2 ⎠
n
49. ∑ (−1) n ⎛⎜ 5n + 3 ⎞⎟
∞
R: Seria este divergentă.
n =1 5n + 2⎝ ⎠
∞ 2
50. ∑ ⎡⎢ 1 ⋅ 5 ⋅ 9 ⋅ .... ⋅ (4n − 3) ⎤⎥ R: Seria este convergentă.
n =1⎣ 5 ⋅ 9 ⋅ 13 ⋅ ... ⋅ ( 4n + 1) ⎦
∞ n
51. ∑ n! 52.
∞
⎛ n! ⎞
n =1 2 ⋅ n
n n
an, a > 0 ∑ ⎜ n⎟
n =1 ⎝ n ⎠
∞
n2 ∞
2 n + 3n (n!) 2
53. ∑ ⎛⎜ n2 + 3n + 5 ⎞⎟ ⋅ a n , a > 0 54. ∑ 55. ∑
∞ 2

⎜ ⎟ n! n =1 ( 2n)!
n =1 ⎝ n + 2n + 3 ⎠ n =1

( (n + 1)! (n + 3)! n
)
∞
57. ∑
∞ n
56. ∑ n 2 + 2n + 3 − n 2 − 2n + 3 a , a>0
n =1 2 ⋅ ( 2n − 1)!
n
n =1

Studiaţi convergenţa şi absolut convergenţa seriilor:

∞ ∞
(−1) n ∞
58. ∑ (−1) n 1 59.
2n + 1 n 2 ∑
60. ∑ (−1) n 3n − 1
n =1 n =1 n =1 2n 2
∞ 1 ∞
1
3n − 1 63. ∑ (−1) n
∞
61. ∑ (−1) n 62. ∑ (−1) n
n n +1
n =1 n⋅2 n =1 2n 3 n =1
∞
∞
( −1) n ∞
( −1) n n!
∑ ∑ (−3)
n
65. ∑ (−1) n ⎛⎜ 2n + 3 ⎞⎟ 66. ∑
∞
64. n
67. n
n =1 n n =1 ⎝ 2n − 1 ⎠ n =1 n! n =1
∞ 1 ∞
1
68. ∑ (−1) n 69. ∑ (−1) n −1 sin
n =1 n − ln n n =1 n
 Atunci când este posibil, calculaţi suma următoarelor serii:
∞
1
70. ∑ R: 1
n =1 n(n + 1)
∞
1
71. ∑ R: 1 ;
n(n + 1)(n + 2)(n + 3) 18
n =1
∞
72. ∑ 1 R: 1
(2n − 1)(2n + 1)(2n + 3) 12
n =1
∞
4n
73. ∑ R: 1
n =1 4n 4 + 1
∞ 1
74. ∑ R: 1 ;
2 2
n =0 n + 5n + 6
∞ 5n − 1
75. ∑ R: 17 ;
3 2 9
n =1n + 4n + 3n
∞
76. ∑ 1 R: 1 ;
n =1 (n + 1) n + n n + 1
∞ 4 n+3 − (−1) n 3n+1
77. ∑ R: 2057 ;
n+2 200
n=1 5
∞ an 2 + bn + c
78. ∑ ; a, b, c ∈ R R: e(2a + b + c ) ;
n =0 n!
∞
n2 + n − 1
79. ∑ R: 1 ;
2
n =1 (n + 2)!
∞
n+2
80. ∑ R: 1 ;
n!+ ( n + 1)!+ ( n + 2)! 2
n =1
∞
(−1) + n n
81. ∑n =1 (−4) n
R: 13 ;
75
∞
2 n +1 + 3 n + 2
82. ∑ R: 89 ;
n =1 5n 6
 ∞
n + (−1) n
83. ∑ R: 7 ;
n =1 5n 48
∞
n + n +1
2
84. ∑ R: 9 ;
n =1 2n
∞ 2
85. ∑ 2n + 3n + 4 R: 23 ;
n 8
n =1 5
n +1
86. ∑ 2 + (−n 1)
∞ n
R: 5
n =1 5 6
∞
1
87. . ∑ R: 1
12
n =1 ( 2n + 3)(4n − 1)
2

∞
n
88. ∑a
n =1
n
, a >1 R: a
(a −1) 2 ;

R: 2a 3 ;
2
∞
n(n + 1)
89. ∑n =1 an
, a >1
(a −1)
∞
n2 a (a +1)
90. ∑a
n =1
n
, a >1 R:
(a −1)3 ;
∞ 1
91. ∑ sin n3π
n
n =1 3
∞
cos nπ
92. ∑ (−1)
n =1
n −1

3n

∑( )
∞
93. n + 2 − 2 n +1 + n
n =1
∞
(−2) n +3 + 3 2 n +1
94. ∑
n =0 10 n + 2
n +3
∞ + 2 2n+1
95 ∑ (−3)
n+ 2
n =0 5
 1 1 1 1 1 1
96. 1
+ 2 + 3 + 4 + ..... + 2 n −1 + 2 n + ......
2 3 2 3 2 3
∞
4 n + 3 − (−1) n +1 3 n +1
97. ∑
n =1 5 n+2
∞
(−1) n (2n + 1)
98. ∑
n =1 3n
∞
3 n + (−1) n +1
99. ∑
n =1 (−4) n
1 1 1 1 1 1
100. +3 − −3 + +3 − .......
3 4 3 8 3 3 16

Stabiliţi natura seriilor:

(−1) n +1
∞ ∞
nn
103. ∑ (−1) n
∞ n
101. ∑ 102. ∑ (−1) n −1
n =1 n + 1 n =1 (n + 1) n n =1 n!(1 + 2 )
∞ n

105. ∑ ⎛⎜
∞
1 n ⎞ ∞
3n − 2 ∞
104. ∑ ⎟ 106. ∑ 107. ∑ cos n
n =1 n + 7 n + 4 n =1 ⎝ n + 1 ⎠ n =1 4 n + 7
2
n =1
∞
1 ∞
(−1) n
108. ∑
∞
109. ∑ 4 110. ∑ 1
n =1 n +5
3
n =1 n n =1 n + 1 + n3 + 1
2

∞
1 ∞
2 n + 5n
111. ∑ 112. ∑ 2n + 1 113. ∑ n +1
∞ 3 2

n =1 ln( n + 1) n =1 3 + 8n − 1
5 7
n =1 2 + 4 ⋅ 5 n+2
∞
7n ∞
(2n + 1)! n
n
114. ∑ 116. ∑ ⎛⎜ 4n − 3 ⎞⎟
∞
115. ∑ a ,a>0
n =1 n! n =1 n!⋅ ( n + 2)! n =1 ⎝ 7n + 1 ⎠
∞
π
117. ∑ 3n + 5 ⋅ a n , a > 0
∞
118. ∑ 3n + 2 ⋅ a n , a > 0 ∑n
∞ 2
119. sin
n =1 2n + 3 n =1 5n + 3 n =1 3n
n n
∞
n +1⎞ ⎛ n ⎞
120. ∑ ⎛⎜ 121. ∑ ⎜⎜ 2 +n7 ⎟⎟ 122.
∞ n ∞
⎛ 1⎞
n =1 ⎝ n ⎠
⎟ ⋅a ,a > 0
n
∑ n ln⎜⎝1 − n ⎟⎠
n =1 ⎝ 11 ⎠ n =1
 n3 ∞
⎛ 2 ⎞
∞
3n n+1 1
123. ∑ ⎜⎜ n +2 1 ⎟⎟ ⋅ a n , a > 0
∞
124. ∑
n =1 (1 + 2 )
n n
125. ∑n 2
−1
n =1 ⎝ n ⎠ n=2
∞
n n ( n 2 +1)
1
126. ∑ ⎛⎜ n + a ⎞⎟ , a, b ∈ R ⎛ 3n 2 − n + 1 ⎞
∑
∞ ∞

n =1 ⎝n+b⎠
127. ∑ ⎜⎜
n =1 ⎝ 3n + 1 ⎠
2
⎟⎟ 128.
n =1
n
n
( )
∞
129. ∑ 2 n tg an , a ∈ ⎛⎜ 0, π ⎞⎟ 130. ∑ n + 2 − 2 n + 1 + n
∞

n =1 3 ⎝ 2⎠ n =1
∞
∞
1 n5 ∞
7n + 8
131. ∑ 132. ∑ 133. ∑
2n + n − 1 n =1 n! 3n 2 − 2
3
n =1 n =1

1 1
∞ 1+ +L+ ∞
n 135. arctg 1 136.
∞
2n n + 5
134. ∑ 2 ∑ ∑
n =1 (3n + 7 )
n
n =1 n n =1 n n
∞ ∞ ∞ n
138. ∑ ⎛⎜1 − cos ⎞⎟ 139. ∑ ⋅ ⎛⎜ ⎞⎟
1 1 1 6
137. ∑ n =1 2n + 1 − 2n − 1 n =1 ⎝ n⎠ n =1 n ⎝ 5 ⎠

∞
⎛1 1⎞
∑
∞
( n + 2 − n +1 )
a
∞
⎛a⎞
n
140. ∑ ⎜ − sin ⎟ 141. 142. ∑ n! ⎜ ⎟ , a > 0
n =1 ⎝ n n⎠ (
n=2 3 n+3 −3 n + 1)
b
n =1 ⎝n⎠
∞
2 ⋅ 5 ⋅ 8 ⋅ K ⋅ (3n − 1) ∞
n!
143. ∑ 3 ⋅ 7 ⋅11K⋅ (4n − 1)
n =1
144. ∑ α (α + 1)(α + 2) K (α + n − 1) , α > 0
n =1
n
∞
n!⋅a n ∞
⎛a⎞ ∞
a
145. ∑
n =1 n n
⋅ 2n
, a >0 146. ∑
n =1
n 2 ⋅ ⎜ ⎟ , a > 0 147.
⎝e⎠
∑a
n=0
n
⋅ tg
2n
, a>0

∞ n
∞
(a + 1)(2a + 1) K (na + 1) ⎛ 2n ⎞
148. ∑ ; a, b ∈ R+ 149. ∑ ⎜ ⎟
n =1 ⎝ 3n − 1 ⎠
n =1 (b + 1)( 2b + 1) K ( nb + 1)
n
∞
3n n +1 n ∞
⎛ 6n 2 + 7 n + 5 ⎞
151. ∑ ⎛⎜ n + 1 ⎞⎟ ⋅ a n , a > 0 152.
∞
150. ∑ ∑ ⎜⎜ 2 ⎟⎟
n =1 ( 2 + 1) n =1 ⎝ 2n + 5n + 9 ⎠
n n
n =1 ⎝ n ⎠
(n + 1)n
2 2
∞ ∞ +1
1 ⎛ n 2 + n +1⎞
n

∑
∞
153. ∑ n ( n +1) 154. 155. ∑ ⎜ ⎟ ⋅an,a > 0
(n + 2) n ln n ⎜ n2 +1 ⎟
n =1 n n =2 (ln n) n =1 ⎝ ⎠
 ∞
( )
∞ ∞
156. ∑ (n + 1)(n + a) − n , a > 0 157. ∑ n 2 e − ∑a
n n
158. ln n
,a > 0
n =1 n =1 n =1
∞
− (a ln n + ln n ) 2 n
⎛ 1 ⎞
∞
159. ∑ e , 0 < a <1 160. ∑ ( −1) ⎜⎜ ⎟⎟ n −1

n =1 n =1 ⎝ 2⎠
n +1 162. ∑ (−1) n−1 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ K ⋅ (2n − 1)
∞ ∞
161. ∑ (−1)
n =1
n −1

(n + 1) n + 1 − 1 n =1 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ K ⋅ (2n)
∞
1 ∞
3n 2 + 2 165. ∞
2 + ( −1) n
163. ∑ (−1)
n =1
n

n ⋅ 3n
164. ∑ (−1)
n =1
n −1
ln
n2 + 1
∑ (−1)
n =1
n −1

n2
n +1 ∞ −n2 ∞
∞
1 e 1
166. ∑ (−1)
n =1 2n + 1
167. ∑ (−1)
n =1
n −1

n +1
168. ∑3
n =1
n
−n
∞
⎛ n + 1⎞ 4 ∞
1 ∞
3 ⋅ n!
n
169. ∑ ln⎜⎜ 4
⎟⎟ 170. ∑n 2
ln n
171. ∑
n =1 n
n
n =1 ⎝ n ⎠ n =2

∞
a ⋅n n n ∞
3n + 2 n ∞
(n!) 2
172. ∑
n =1 n!
, a > 0 173. ∑
n =1 n!
174. ∑
n =1 ( 2n )!
2 n −1
∞
⎛ n ⎞ ∞
1 ∞
2n + 3
175. ∑ ⎜ ⎟
n =1 ⎝ 3n − 1 ⎠
176. ∑ n+a
n =1
n
, a > −1 177. ∑ n(n + 1)(n + 2)
n =1
∞ n
⎛ 3 + 4n ⎞
∑(
∞ n
178. n 2 + 3n + 5 − n 2 − 3n + 5 ) n 179. ∑ ⎜⎜ n +1 ⎟ ⋅ an , a > 0
n =1 n =1 ⎝ 3 + 4 n +1 ⎟⎠
n2
∞
⎛ n2 + 3n + 5 ⎞ ∞
a(a + 1)(a + 2) K (a + n)
180. ∑ ⎜⎜ 2
n =1 ⎝ n + 2n + 3 ⎠
⎟⎟ ⋅ a n , a > 0 181. ∑ b(b + 1)(b + 2) K (b + n) ; 0 < a < b
n =1
∞
∞
4 n + 3 − (−1) n +1 3 n +1 1
182. ∑n =1 5 n+2
183. ∑n =1 n(n + 1) ( n + n + 1)
∞
1 ∞
2 ⋅ 7 ⋅ 12 ⋅ K ⋅ (5n − 3)
184. ∑ 185. ∑ 5 ⋅ 9 ⋅ 13 ⋅ K ⋅ (4n + 1)
n =1 n +1 + n +1
4 2
n =1

∞
n + n −1
2 ∞
n 2 + 1 188.
∞
2n + 5n
186. ∑
n =1 ( n + 1)!
187. ∑ ∑
n =1 2
n +1
+ 5 n +1
n =1 n3 + 1
 ∞ n 2n ∞
3n + 5 n ∞
n
⎛ n 2 + n +1⎞
189. ∑ 190. ∑ ⋅a ,a > 0 191. ∑ ⎜⎜ a ⎟ ,a > 0
n=1(2n )! n =1 2 n + 3 n =1 ⎝ 3n 2 ⎟⎠
∞
1 ∞ ∞
(−1) n (2n + 1)
192. ∑
n =1
n
n+5
193. ∑ a ln n , a > 0 194.
n =1
∑
n =1 3n
2 n 2 +1 ∞
(2n − 1)!! 1
195. ∑ ⎛⎜ 3n + 2 ⎞⎟ ∑
∞
196. ⋅
5n − 1
n =1 ⎝ ⎠ n =1 (2n)! n
3
∞
⎡ (2n − 1)!!⎤
197. ∑ arcsin 32n − 1
∞

5n + 7 n + 4
198. ∑ (−1) n −1
⎢ (2n)!! ⎥
n =1 n =1 ⎣ ⎦
∞
1 ∞
na + 1
199. ∑
n =1 n + an
, a > −1 200. ∑
n =1 n + 1
b
; a, b ∈ R
 7.2. SERII DE PUTERI

BREVIAR TEORETIC

∞
Fie seria de puteri ∑ a n x n , Se numeşte mulţime de convergenţă a
n =1
seriei de puteri mulţimea formată din punctele în care seria este
convergentă: C = {x∈R ∞
∑ a n x n convergentă }.
n =1

Teorema 1 (Teorema lui Abel). Pentru orice serie de puteri

∞
∑ a n x n există R , 0 ≤ R ≤ ∞ , astfel încât:
n =1
1) seria este absolut convergentă pe intervalul (− R, R ) ;
2) seria este divergentă pe mulţimea (− ∞,− R ) ∪ (R, ∞ ) ;
3) pentru orice r ∈ (0, R ) , seria este uniform convergentă pe
intervalul [− r, r ] .
Observaţie. R se numeşte rază de convergenţă.
∞
Teorema 2 (Cauchy-Hadamard). Fie ∑ a n x n o serie de puteri
n =1
şi R raza de convergenţă. Dacă notăm ω = lim n a n , atunci
n→∞
⎧1 ,
ω ≠0
⎪⎪ ω
R = ⎨∞, ω = 0
.
⎪0, ω = ∞
⎪⎩
a n +1
Observaţie. Se poate calcula ω şi după formula: ω = lim .
n → ∞ an
 ∞
Teorema 3. Fie seria de puteri ∑ a n x n şi S ( x ) suma acesteia.
n =1
Atunci:
a ) seria derivatelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca şi
seria dată;
b) funcţia S este derivabilă pe intervalul de convergenţă
şi derivata acesteia S ' (x ) este egală cu suma seriei derivatelor.

∞
Teorema 4. Fie seria de puteri ∑ a n x n şi S ( x ) suma acesteia.
n =1
Atunci:
a) funcţia S ( x ) admite primitive şi este integrabilă pe orice
interval [a, b] ⊂ (− R, R) ;
b) seria primitivelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca
şi seria dată;
c) abstracţie făcând de o constantă, pentru x ∈ (− R, R)
avem:
∞ ∞
n n
∫ ∑ a n x dx = ∑ ∫ a n x dx = ∫ S ( x)dx şi în particular, pentru
n =1 n =1
[a, b] ⊂ (− R, R) are loc relaţia:
b ∞ ∞ b b
n n
∫ ∑ a n x dx = ∑ ∫ a n x dx = ∫ S ( x)dx .
a n =1 n =1 a a

PROBLEME REZOLVATE
1. Să se studieze convergenţa seriei de puteri:
∞ 1
∑ (− 1)n ⋅ xn , x ∈ R .
n =1 n ⋅ 5n
Rezolvare:
• Calculăm raza de convergenţă. Fie a n = (− 1)n 1 . Avem că:
n ⋅ 5n
1
(− 1)n +1
a n +1 (n + 1) ⋅ 5 n +1 n 1 , deci
ω = lim = lim = lim =
n → ∞ an n→∞ 1 n → ∞ 5(n + 1) 5
(− 1)n
n ⋅ 5n
1
R= = 5.
ω
• Conform teoremei lui Abel, rezultă că:
1) seria este absolut convergentă pe intervalul (− 5,5) ;
2) seria este divergentă pe mulţimea (− ∞,−5) ∪ (5, ∞ ) ;
3) pentru orice r ∈ (0,5) , seria este uniform convergentă pe
intervalul [− r, r ] .
• Studiem natura seriei pentru R = ±5 :
∞
Pentru R = 5 , seria de puteri devine: ∑ (− 1)n 1 ⋅ 5 n , adică
n
n =1 n ⋅5
∞ 1 1
∑ (− 1)n ; şirul u n = este descrescător şi are limita zero; rezultă,
n =1 n n
∞
conform criteriului lui Leibniz, că seria ∑ (− 1)n 1 este convergentă.
n =1 n
∞
Pentru R = −5 , seria de puteri devine: ∑ (− 1)n 1 ⋅ (−5) n , adică
n
n =1 n⋅5
∞ 1
∑ , care este divergentă (seria armonică).
n =1 n
În concluzie, seria este convergentă pe mulţimea (− 5,5] .

2. Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei de puteri:

∞ n
⎛ 2n + 1 ⎞
⎟ ⋅ ( x − 3) , x ∈ R .
n
∑⎜
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠
Rezolvare:
• Notăm y = x − 3 . Vom determina mai întâi mulţimea de
∞ n
convergenţă a seriei ∑ ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ ⋅ y n .
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠
n
• Calculăm raza de convergenţă. Fie an = ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ . Avem:
⎝ 6n − 5 ⎠
n
ω = lim n a = lim n ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ 1
= 1 , deci R = = 3 .
n
n→∞ n → ∞ ⎝ 6n − 5 ⎠ 3 ω
• Conform teoremei lui Abel, avem:
1) seria este absolut convergentă pe intervalul (− 3,3) ;
2) seria este divergentă pe mulţimea (− ∞,−3) ∪ (3, ∞ ) ;
3) pentru orice r ∈ (0,3) , seria este uniform convergentă pe
intervalul [− r, r ] .
• Studiem natura seriei pentru y = ±3 :
∞ n
Pentru y = 3 , seria de puteri devine: ∑ ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ ⋅ 3 n , adică
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠
∞ ⎛ 6n + 3 ⎞ n n
⎛ 6n + 3 ⎞ ; avem că
∑⎜ ⎟ . Notăm u n = ⎜ ⎟
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠ ⎝ 6n − 5 ⎠
n
⎛ 8 ⎞ lim 6 8n n− 5 4
lim u n = lim ⎜1 + ⎟ = e n→∞ = e 3 ≠ 0 , deci, conform
n→∞ n → ∞⎝ 6n − 5 ⎠
criteriului suficient de divergenţă, seria este divergentă.
∞ n
Pentru y = −3 , seria de puteri devine: ∑ ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ ⋅ (−3) n , adică
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠
∞ n n
n⎛ 6n + 3 ⎞ ⎛ 6n + 3 ⎞ ; avem că şirul
∑ (− 1) ⎜ ⎟ ; notăm u n = (− 1)n ⎜ ⎟
n =1 ⎝ 6 n − 5 ⎠ ⎝ 6n − 5 ⎠
(u n )n ≥1 este divergent (nu există lim u n ), deci seria este divergentă.
n→∞
În concluzie, seria de puteri este convergentă pentru y ∈ (− 3,3) ⇔
⇔ −3 < y < 3 ⇔ −3 < x − 3 < 3 ⇔ 0 < x < 6 . Prin urmare,
∞ n
mulţimea de convergenţă a seriei ∑ ⎛⎜ 2n + 1 ⎞⎟ ⋅ (x − 3)n este (0,6) .
n =1 ⎝ 6n − 5 ⎠

3. Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei de puteri

∞ 3 n + ( − 4) n
∑ ⋅ ( x + 2 )n
n =1 n

Rezolvare:
• Notăm y = x + 2 . Vom determina mai întâi mulţimea de
∞ n n
convergenţă a seriei. ∑ 3 + (−4) y n
n =1 n
n n
• Calculăm raza de convergenţă. Fie an = 3 + (−4) , n ≥ 1 .
n
3 n + 1 + ( −4) n + 1
a n +1 n +1 n 3 n + 1 + ( − 4) n + 1
ω = lim = lim = lim ⋅ =
n→∞ an n→∞ 3 n + ( −4) n n → ∞ ( n + 1) 3 n + ( − 4) n
n

n
⎛
(−4) n +1 ⎜ − 3
⎝ 4
( )
n +1 ⎞
+ 1⎟
⎠ =4⇒ R= 1
= lim ⋅
n → ∞ ( n + 1) n⎛ 3 n
(−4) ⎜ −
⎝ 4
( ) ⎞
+ 1⎟
⎠
4

Conform teoremei lui Abel, rezultă că:

1) seria este absolut convergentă pentru y ∈ ⎛⎜ − 1 , 1 ⎞⎟ ;
⎝ 4 4⎠
2) seria este divergentă pentru y ∈ ⎛⎜ − ∞,− ⎞⎟ ∪ ⎛⎜ , ∞ ⎞⎟ ;
1 1
⎝ 4 ⎠ ⎝4 ⎠
3) pentru orice r ∈ ⎛⎜ 0, 1 ⎞⎟ , seria este uniform convergentă pe
⎝ 4⎠
intervalul [− r, r ] .
• Studiem natura seriei pentru y = ± 1 :
4
1 ∞ n n n
Pentru y = , seria de puteri devine: ∑ 3 + (−4) ⎛⎜ 1 ⎞⎟ , adică
4 n =1 n ⎝ 4⎠
∞ ⎡1 ⎛ 3 ⎞n n
1 ⎤ . Avem că seria ∞ 1 ⎛ 3 ⎞ este convergentă
∑ ⎢ ⋅ ⎜ ⎟ + (− 1)n ⋅ ⎥ ∑ ⋅⎜ ⎟
n =1⎢ n ⎝ 4 ⎠
⎣
n⎥
⎦ n =1n ⎝ 4 ⎠
∞
(folosind criteriul raportului) şi seria ∑ (− 1)n ⋅ 1 este convergentă
n =1 n
(folosind criteriul lui Leibniz), prin urmare seria este convergentă.
∞ n n n
Pentru y = − 1 , seria de puteri devine: ∑ 3 + ( −4) ⎛⎜ − 1 ⎞⎟ ,
4 n ⎝ 4⎠
n =1
n
∞ ⎡ n ⎤
adică ∑ ⎢(− 1)n 1 ⋅ ⎛⎜ 3 ⎞⎟ + 1 ⎥ . Notăm bn = (− 1)n 1 ⋅ ⎛⎜ 3 ⎞⎟ , n ∈ N *
n =1⎢ n ⎝ 4⎠ n⎥ n ⎝ 4⎠
⎣ ⎦
1 n
cn = , n ∈ N * şi d n = (− 1)n 1 ⋅ ⎛⎜ 3 ⎞⎟ + 1 , n ∈ N * . Avem că seria
n n ⎝ 4⎠ n
∞
∑ bn este convergentă (folosind criteriul lui Leibniz). Dacă
n =1
∞
presupunem că seria ∑ d n este convergentă, deoarece
n =1
∞
c n = d n − bn , (∀ )n ∈ N * , rezultă că şi seria ∑ c n este convergentă,
n =1
∞
contradicţie. Prin urmare seria ∑ d n este divergentă.
n =1
 ∞ n n
În concluzie, seria ∑ 3 + ( −4) ⋅ y n este convergentă pentru
n =1 n
⎛ 1 1⎤ 1 1 1 1 9 7
y ∈⎜− , ⎥ ⇔ − < y ≤ ⇔ − < x + 2 ≤ ⇔ − < x ≤ − .
⎝ 4 4 ⎦ 4 4 4 4 4 4
Am obţinut că mulţimea de convergenţă a seriei
∞ 3 n + ( −4 ) n
∑ ⋅ ( x + 2 )n este ⎛⎜ − 9 , − 7 ⎤ .
⎥
n =1 n ⎝ 4 4⎦

4. Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei de puteri

∞ xn .
n = 0 ((− 1)
∑ n
+ 4) n
Rezolvare:
1
• Calculăm raza de convergenţă. Fie a n = , n≥0.
((− 1) n
+4 )
n

1 1
ω = lim n a n = lim = lim ; fie
((− 1)n + 4)
n
n→∞ n →∞ n n→∞ (− 1)n + 4

1 1 1
bn = , n ≥ 0 . deoarece lim b2 n = 5 şi lim b2 n +1 = 3 ,
(− 1) n
+4 n → ∞ n → ∞

rezultă că ω = lim
n → ∞ (− 1)n
1
5 3
{ } 3
1
= max 1 , 1 = 1 , deci R = = 3 .
ω
+4
• Conform teoremei lui Abel, avem:
1) seria este absolut convergentă pentru x ∈ (− 3,3) ;
2) seria este divergentă pentru x ∈ (− ∞,−3) ∪ (3, ∞ ) .
• Studiem natura seriei pentru x = ±3 :
Pentru x = 3 , seria de puteri devine: ∑
∞ 3n ;
n =0 ((− 1)n + 4) n
fie bn = 3n ; avem că b2 n +1 = 1, ∀n ≥ 0 , deci
((− 1)n + 4) n , n ≥ 0
 lim b2n +1 = 1 ⇒ lim bn ≠ 0 şi conform criteriului suficient de
n→∞ n→∞
divergenţă rezultă că seria este divergentă.
Pentru x = −3 , seria de puteri devine: ∑
∞ (− 3)n ;
n = 0 ((− 1) + 4 )
n n

fie c n = (− 3)n , n ≥ 0 ; avem că c 2 n +1 = −1, ∀n ≥ 0 , deci

((− 1)n + 4) n
lim c 2n +1 = −1 ⇒ lim c n ≠ 0 şi conform criteriului suficient de
n→∞ n→∞
divergenţă rezultă că seria este divergentă.
Prin urmare, mulţimea de convergenţă a seriei de puteri este (− 3, 3) .

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor

serii de puteri:

∞
5. ∑ nx n
n =1

Rezolvare:
∞
Considerăm seria de puteri ∑ x n .
n =1
an
• Raza de convergenţă a acestei serii este R = lim = 1.
n→∞ a n +1
∞
• Pentru x ∈ (− 1,1) , seria ∑ x n este convergentă şi are suma
n =1
∞ 1 x
S ( x) = x ⋅ ∑ x n = x ⋅ = (am folosit seria geometrică). Prin
n=0 1− x 1− x
∞ x
urmare, putem scrie că ∑ x n = , ∀x ∈ (−1,1) .
n =1 1− x
 ( )
∞ '
Aplicând teorema 3, rezultă că ∑ x n = ⎛⎜ x ⎞⎟ , ∀x ∈ (−1,1) ,
'

n=1 ⎝1 − x ⎠
∞ 1
relaţie echivalentă cu: ∑ nx n −1 = , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 (1 − x )2
Înmulţind cu x relaţia precedentă, obţinem:
∞ x
∑ nx n = , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 (1 − x) 2

∞
6. ∑ n(n + 1) x n
n =1

Rezolvare:
∞
Considerăm seria de puteri ∑ x n +1 , care are raza de convergenţă
n =1
∞ ∞ 2
R = 1 . Avem că ∑ x n +1 = x 2 ⋅ ∑ x n = x , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 n=0 1− x
2 ⎞'
∞
( )
Aplicând teorema 3, rezultă că ∑ x n +1 ' = ⎜ x ⎟ , ∀x ∈ (− 1,1) ,
⎜1− x ⎟
⎛
n =1 ⎝ ⎠
∞ 2
2x − x
relaţie echivalentă cu: ∑ ( n + 1) x n = , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 (1 − x) 2
Aplicând din nou teorema 3, rezultă că
'
∞
(
∑ (n + 1) x )
n '
⎛ 2x − x 2 ⎞
=⎜ ⎟ , ∀x ∈ (− 1,1) , de unde obţinem:
⎜ (1 − x ) 2 ⎟
n =1 ⎝ ⎠
∞ 2
∑ (n + 1)nx n −1 = , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 (1 − x) 3
Înmulţind cu x relaţia precedentă, obţinem:
∞ 2x
∑ (n + 1)nx n = , ∀x ∈ (−1,1) .
n =1 (1 − x) 3
 ∞
7. ∑ n2 xn
n =1

Rezolvare:
Pentru x ∈ (− 1,1) avem:
∞ ∞ ∞ ∞
∑ n 2 x n = ∑ (n 2 + n − n) x n = ∑ (n 2 + n) x n − ∑ nx n şi folosind
n =1 n =1 n =1 n =1
rezultatele obţinute la problemele 5 şi 6, obţinem:
∞ 2x x
∑ n2 xn = − , ∀x ∈ (− 1,1) , sau
3
n =1 (1 − x) (1 − x) 2
∞ x2 + x
∑ n2 xn = , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 (1 − x) 3

∞ xn
8. ∑
n =1 n

Rezolvare:
∞
Considerăm seria de puteri ∑ x n −1 , având raza de convergenţă
n =1
R = 1 şi suma S ( x ) = 1 . Prin urmare, putem scrie că
1− x
∞ 1
∑ x n −1 = , ∀x ∈ (− 1,1) . Aplicând teorema 4, rezultă că
n =1 1 − x
∞ ∞
∑ ∫ x n −1dx = ∫ ∑ x n −1dx + C , pentru x ∈ (− 1,1) , adică
n =1 n =1
∞ xn 1
∑ =∫ dx + C = − ln(1 − x) + C , ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 n 1− x
∞ xn
Pentru x = 0 obţinem C = 0 , deci ∑ = − ln(1 − x), ∀x ∈ (− 1,1) .
n =1 n
PROBLEME PROPUSE

Să se studieze convergenţa seriei de puteri :

∞ 1
∑ (− 1)
n +1
1. ⋅ xn , x ∈ R .
n =1 (2n − 1) ⋅ 3
n

R: serie convergentă pentru x ∈ (− 3, 3] şi divergentă în rest.

Să se determine mulţimea de convergenţă a următoarelor serii de puteri

2.
∞ ⎛ 3n − 2 ⎞ n
∑⎜
⎝ 5n + 1
⎟ ⋅ (2 − x ) , x ∈ R
⎠
n (3 3 )
R: C = 1 , 11
n =1
∞ xn
3. ∑ R: C = [− 2, 2]
n 2
n =1 2 ⋅ n
∞
xn
4. ∑ (−1) n n
R: C = R
n =1 n
∞ 1
5. ∑ xn R: C = [− 3, 3)
n =1 (5n − 1) ⋅ 3
n
∞
6. ∑ n!⋅x n R: C = {0}
n =1
∞
xn
7. ∑ R: C = [− 1, 1)
n =1 n
∞ 2n − 1
8. ∑ R: C = (− ∞, − 1] ∪ [1, ∞ )
5 n
n = 0 ( n + 1) x

[ e e)
∞
nn n
9. ∑
n =1 n!
x R: C = − 1 , 1

R: C = (− 1 , 1 )
∞
10. ∑ [1 − (−4) n ]x n
4 4
n =1
 ∞ ⎛
11. ∑ ⎜1 + 1 ⎞⎟
n⎠
n2
⋅ xn (
R: C = − 1 , 1
e e
)
n =1 ⎝
∞
x 3n +1
12. ∑ (−2) n
R: C = ⎛⎜ − 3 1 , 3 1 ⎤
n =1 n +1 ⎝ 2 2 ⎥⎦
∞ 3n + 5
13. ∑ x R: C = R
n = 0 n!
∞
∑
(1 − 2 x )n (
R: C = − 1 , 3 )
( )
14.
2 2
n =0 (− 1) + 3
n n

∞
15. ∑ (− 1) ( n n
+ 5 ) ( x + 1)n
n =0

16. ∑
∞ xn
n
n =12 + 3n
∞ n
17. ∑ n ⋅ x n
2
n =1( n! )

18. ∑ (ln a ) ⋅ x n , a > 0

∞ n

n =1 n!
∞ n
⎛ x −1⎞
19. ∑ (3n + 1)⎜ ⎟
n=0 ⎝ x + 1⎠
∞ n n
20. ∑ ⎛⎜ 3n + 1 ⎞⎟ ⎛⎜ 2 x + 1 ⎞⎟
n = 0 ⎝ 5n + 2 ⎠ ⎝ 5x − 2 ⎠
n
∞
21. ∑ (−1) n n 2 + 1 ⎛ 4x − 1⎞
⎜ ⎟
n =1 n2 + n + 1 ⎝ x + 3 ⎠
n
∞ ⎛ n 2 + 2n + 2 ⎞
22. ∑ ⎜ ⎟ ⋅ ( x − 1) n
⎜ 2
n = 0 ⎝ 2n
⎟ + n + 2⎠
∞ n
23. ∑ ⎛⎜ 2 ⎞⎟ x 2 n
n =0 ⎝ 3 ⎠
 ∞ x 3n
24. ∑
n =0 (3n)!
∞ 1
25. ∑
n
n=1n ⋅ 3 ( x − 5) n
∞ n!
26. ∑ ⋅ xn
n n
n =1n ⋅2
∞ n
27. ∑ (1 + α n ) ⋅ x , α > 0
n =1 n
∞ xn+2
28. ∑
n=0 n + 1
n
∞ ⎛ 2 ⎞
29. ∑ ⎜ n + 2n + 2 ⎟ ⋅ x n
⎜ 2 ⎟
n = 0 ⎝ 3n + n + 2 ⎠
∞ n
1 ⎛ x ⎞
30. ∑ ⋅⎜ ⎟
n =1 n ⎝ x − 1 ⎠
∞ n
31. ∑ (2n + 1)! ⋅ 3 ⋅ (x − 2)n
n=0 n!(n + 2)!
∞ 2 n + ( −1) n
32. ∑ ⋅ ( x − 3)n
n =0 n +1
n
∞ n2 +1 ⎛ 3x − 1 ⎞
33. ∑ ( −1) n ⎜ ⎟
2
n = 0 3n + n + 1 ⎝ x+2⎠
∞ 2
34. ∑ (n!) ⋅ (1 − x )n
n = 0 (2n)!
∞ (2n)!!
35. ∑ ⋅ (3 − x )n
n=0 ( 2 n + 1)!!
∞
36. ∑ a (a − 1).....( a − n + 1) ⋅ (x + 2 )n ; a > 0
n=0 n!
 1
n+
∞ n
37. ∑ n ⋅ ( x + 3) n
n
n =1⎛ 1⎞
⎜n + ⎟
⎝ n⎠
n
(−1) n ⎛⎜ 1 − x 2 ⎞⎟
∞
38. ∑
⎜
n =1 ln n ⎝ 1 + x ⎠
2⎟

∞ (−1) n x n
39. ∑
n =1 n

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor

serii de puteri:
∞ x2
40. ∑ nx n+1 R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = .
n =1 (1 − x )2
∞ 2
41. ∑ n(n + 1) x n−1 R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = .
n =1 (1 − x )3
∞ x 2 ( x + 1)
42. ∑ n 2 x n+1 R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = .
n =1 (1 − x )3
∞ 6x
43. ∑ n(n + 1)(n + 2)x n R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = .
n =1 (1 − x )4
∞
3 n
44. ∑ n x R: C = (− 1, 1) ; S (x ) =
(
x x 2 + 4x + 1 ).
n =1 (1 − x ) 4

∞ 6
45. ∑ (n + 1)(n + 2)(n + 3) x n R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = .
n =0 (1 − x )4
 ⎧ 1
∞ xn ⎪− ln(1 − x ), x ∈ (− 1, 1) \ {0}
46. ∑ R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = ⎨ x .
n =0 n + 1 ⎪⎩ 0, x=0
∞ x
47. ∑
2 n 1
(
R: C = (− 1, 1) ; S (x ) = − ln 1 − x 2 .
2
)
n =1 2n
∞ 1
48. ∑ ( x + 1) n R: C = (− 2, 0 ) ; S (x ) = − .
n =0 x
∞ x +1
49. ∑ n( x + 1) n R: C = (− 2, 0 ) ; S (x ) = .
n =1 x2
∞ − ( x + 1)( x + 2)
50. ∑ n 2 ( x + 1) n R: C = (− 2, 0 ) ; S (x ) = .
n =0 x3
∞ 1− x
51. ∑ (−1) n (n + 1) 2 x n R: C = (− 1, 1) ; S ( x ) = .
n =0 (x + 1)3
∞ n
52. ∑ a x n ; a, b ≠ 0
n
( )
R: C = − b , b ; S ( x ) =
a a
b
b − ax
.
n=0 b

R: C = (− b , b ); S (x ) =
∞ n abx
53. ∑ na x n ; a, b ≠ 0 .
n
n=0 b
a a
(b − ax )2
 7.3. DEZVOLTĂRI ÎN SERIE

BREVIAR TEORETIC

Fie f : I → R, a ∈ I astfel încât f indefinit derivabilă în punctul

a . Se numeşte polinom Taylor de ordin n asociat funcţiei f în
punctul a , polinomul:
nf ( k ) (a)
Tn ( x, a) = ∑ ⋅ ( x − a) k .
k =0 k!

Se numeşte rest Taylor de ordin n al funcţiei f în punctul a ,

funcţia:
Rn ( ⋅ , a ) : I → R, Rn ( x, a ) = f ( x) − Tn ( x, a ) .
Formula lui Taylor: f ( x) = Tn ( x, a ) + Rn ( x, a ), ∀x ∈ I .

Se numeşte serie Taylor asociată funcţiei f în punctul a , seria:

f ( n) (a )
∞
∑ ⋅ ( x − a) n .
n =0 n !
Fie A mulţimea de convergenţă a acestei serii.
Formula de dezvoltare a funcţiei f în serie Taylor în punctul a
f (n) (a)
∞
este: f ( x) = ∑ ⋅ ( x − a ) n , pentru x ∈ A ∩ I cu
n=0 n !
proprietatea că lim Rn ( x, a ) = 0 .
n→∞
Pentru a = 0 , obţinem seria Mac-Laurin asociată funcţiei f :
∞
f ( n ) (0) n
∑
n =0 n!
⋅x .
Forme ale restului Taylor de ordinul n al funcţiei f în punctul a :
• restul Taylor sub formă Lagrange:
f ( n +1) (c)
R n ( x, a ) = ⋅ ( x − a ) n +1 , cu c între a şi x ;
(n + 1)!
• restul Taylor sub formă Cauchy:
f ( n +1) (c)
Rn ( x, a ) = ⋅ ( x − c) n ( x − a) ,cu c între a şi x .
n!

PROBLEME REZOLVATE
1
1. Se consideră funcţia f : R \ {− 23 } → R, f ( x) =.
3x + 2
a) Să se scrie seria Taylor asociată funcţiei în punctul a = 1 .
b) Să se calculeze mulţimea de convergenţă a acestei serii.
c) Să se determine restul Taylor de ordin n al funcţiei f în
punctul a = 1 .
Rezolvare:
a) Seria Taylor asociată funcţiei f în punctul a = 1 este:
∞
f ( n ) (1)
∑
n =0 n!
⋅ ( x − 1) n .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe R \ {− 23 } şi avem:

f ( x ) = (3 x + 2 ) − 1
f ' ( x) = 3(−1)(3x + 2) −2
f ' ' ( x) = 3 2 (−1)(−2)(3x + 2) −3
.....................................................
(−1) n 3 n n!
f (n)
( x) = 3 n (−1)(−2)....( − n)(3 x + 2) −( n +1) = , deci
(3 x + 2) n +1
(−1) n 3 n n!
f ( n) (1) = , ∀n ∈ N . Prin urmare, seria Taylor asociată
5 n+1
 ∞ n
funcţiei f în punctul a = 1 este: ∑ (−3) ⋅ ( x − 1) n .
n +1
n=0 5
b) Notăm x −1 = y . Avem că:
(− 3)n +1
a n +1 ⋅ 5n + 2 3 , deci R = 5 .
ω = lim = lim = y
3
n→∞ an n →∞ (− 3)n 5
5 n +1
∞
Pentru y = 5 obţinem seria ∑ (− 1)n ⋅ 1 , care este divergentă,
3 5
n=0
deoarece termenul ei general nu are limita zero; pentru y = − 5
3
∞
obţinem seria ∑ 1 , care este divergentă; prin urmare seria
5
n =0
( )
obţinută este convergentă pentru y ∈ − 5 , 5 , adică x ∈ − 2 , 8 .
3 3
( 3 3
)
Rezultă că mulţimea de convergenţă este A = − 2 , 8 . ( 3 3
)
c) Folosim expresia restului Taylor sub formă Lagrange:
f ( n +1) (c)
Rn ( x,1) = ⋅ ( x − 1) n +1 , cu c între 1şi x . Obţinem:
( n + 1)!

Rn ( x,1) =
(− 3)n +1 ⋅ ( x − 1) n +1 , cu c între 1 şi x .
(3c + 2)n

2. a ) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : R → R, f ( x ) = e x .
b) Să se calculeze valoarea lui e cu trei zecimale exacte.
3
c) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia g : R → R, f ( x) = e x .
∞ ∞ an 2 + bn + c
d ) Să se calculeze sumele seriilor: ∑ 1 şi ∑ .
n =0 n! n=0 n!
Rezolvare:
∞
f ( n ) (0) n
a) Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este: ∑n =0 n!
⋅x .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe R şi f ( n)

( x) = e x , ∀n ∈ N ⇒
⇒ f ( n ) (0) = 1, ∀n ∈ N . Am obţinut că:
1 n ∞
seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este : ∑ ⋅x .
n =0 n!
Determinăm mulţimea pe care este valabilă dezvoltarea funcţiei
f în serie Mac-Laurin
• Calculăm mulţimea de convergenţă A a acestei serii.
1
a n +1 ( n + 1)! 1
ω = lim = lim = lim = 0 ⇒ R = ∞ , deci seria este
n→∞ an n→∞ 1 n→∞ ( n + 1)
n!
convergentă pentru x ∈ (− ∞, ∞ ) . Rezultă că A = R .
• Determinăm mulţimea valorilor lui x pentru care
lim Rn ( x,0) = 0 .
n →∞
• Folosim expresia restului Taylor sub formă Lagrange:
f ( n +1) (c) n +1
Rn ( x,0) = ⋅x , cu c între 0 şi x ;
(n + 1)!
x n +1
n +1
x
Rn ( x,0) = ⋅ ec = ⋅ ec , cu c între 0 şi x ;
(n + 1)! ( n + 1)!

∞ xn
rezultă că lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ R , deci e x = ∑ , ∀x ∈ R .
n→∞ n = 0 n!
b) Scriem relaţia precedentă pentru x = − 1 şi obţinem:
2

e− 2 = ∑
1 ∞ (− ) 1 n
2 .
n=0 n!
Folosim definiţia restului Taylor de ordin n :
R n ( x , 0 ) = f ( x ) − Tn ( x , 0 ) .
( )
Pentru x = − 1 avem că f − 12 − Tn − 12 , 0 = Rn − 12 , 0 ⇔
2
( ) ( )
⇔ e − 12
n (− 12 )k (− 12 )n+1
− ∑ = ⋅ e c , c ∈ (− 12 ,0) . (1)
k =0 k! (n + 1)!

Intenţionăm să găsim o valoare n pentru care

− 12
n (− 12 )k − 12
e − ∑ < 0,001 . În aceste condiţii, numerele A = e şi
k =0 k!

Tn = ∑
n (− 12 )k
au primele trei zecimale comune.
k!
k =0
Conform relaţiei (1), deducem că este suficient să găsim o valoare

n pentru care
(− 12 )n +1 ⋅ e c < 0,001 , (
c ∈ − 1 ,0 . ) Deoarece
(n + 1)! 2

( )
pentru c ∈ − 1 , 0 avem că e c < e 0 = 1 , rezultă că este suficient să
2
n +1
−1 1 1 ,
găsim o valoare n pentru care 2
< 0,001 ⇔ <
(n + 1)! n +1
2 (n + 1)! 10 3
relaţie adevărată pentru n ≥ 4 .
Pentru n = 4 obţinem A − T4 < 0,001 , deci

A ≈ T4 − ( 1 ,0 )= (− 1)
2
0

+
(− 1 ) (− 1 )
2
1

+ 2
2

+
(− 1)
2
3

+
(− 1)
2
4

≈ 0,606 .
2 0! 1! 2! 3! 4!
− 12
Rezultă că e ≈ 0,606 .
 c) Înlocuind x cu x 3 în formula găsită la punctul a) , obţinem:
3 ∞ x 3n
ex = ∑ , ∀x ∈ R .
n = 0 n!
∞ xn
d ) Folosim rezultatul de la punctul a ) : e x = ∑ , ∀x ∈ R .
n = 0 n!
∞ 1 ∞ 1
• Pentru x = 1 obţinem că suma seriei ∑ este : ∑ = e.
n = 0 n! n = 0 n!
n ∞ n2
∞
• Considerăm seriile: ∑ şi ∑ .
n = 0 n! n = 0 n!
∞ n ∞ n ∞ 1 ∞ 1
Avem că: ∑ = ∑ = ∑ = ∑ =e
n = 0 n! n =1 n! n =1 (n − 1)! m = 0 m!
∞ n2 ∞ n2 ∞ n ∞ ( n − 1) + 1 ∞ (n − 1)
∑ = ∑ = ∑ = ∑ = ∑ +
n = 0 n! n =1 n! n =1 ( n − 1)! n =1 (n − 1)! n =1 ( n − 1)!
∞ 1 ∞ (n − 1) ∞ 1 ∞ 1 ∞ 1
+ ∑ = ∑ + ∑ = ∑ + ∑ =
n =1 ( n − 1)! n = 2 (n − 1)! n =1 (n − 1)! n = 2 (n − 2)! n =1 ( n − 1)!
∞ 1 ∞1
= ∑ + ∑ = 2e .
m = 0 m! m = 0 m!

Conform propoziţiei 1 din breviarul teoretic de la serii numerice,

∞ an 2 + bn + c
rezultă că seria ∑ este convergentă şi are suma
n=0 n!
S = a ⋅ 2e + b ⋅ e + c ⋅ e = e(2a + b + c) .

3. Să se determine seria Taylor în punctul a = −2 asociată

( )
funcţiei: f : − ∞, 3 → R, f ( x) = ln(3 − 2 x ) .
2
Rezolvare:
Seria Taylor asociată funcţiei f în punctul a = −2 este:
∞
f ( n ) (−2)
∑
n =0 n!
⋅ ( x + 2) n .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe − ∞, 3 şi avem: ( 2

)
−2
f ' ( x) = = 2(2 x − 3) −1
3 − 2x
f ' ' ( x) = 2 2 (−1)(2 x − 3) −2
f ' ' ' ( x) = 2 3 (−1)(−2)(2 x − 3) −3
...............................................................
f ( n) ( x) = 2 n (−1) n −1 (n − 1)!(2 x − 3) − n , ∀n ∈ N *
n
⎛ 2⎞
f ( n ) (−2) = 2 n (−1) n−1 (n − 1)!(−7) −n = −⎜ ⎟ (n − 1)!, ∀n ∈ N * ;
⎝7⎠
f (0) (−2) = ln 7 .

Am obţinut că seria Taylor asociată funcţiei f în punctul a = −2

∞ n
1 ⎛ 2⎞
este: ln 7 + ∑ − ⎜ ⎟ ⋅ ( x + 2) n .
n =1 n ⎝ 7 ⎠

4. a ) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : (−1, ∞) → R, f ( x) = ln(1 + x) şi să se precizeze mulţimea pe
care este valabilă dezvoltarea găsită.
∞ (−1) n +1
b) Să se demonstreze că ∑ = ln 2 .
n =1 n
Rezolvare:
a ) Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este de forma:
∞
f ( n ) (0) n ' 1
∑
n =0 n!
⋅ x . Avem: f ( x ) = 1+ x ;

f ' ' ( x) = − 1 f ' ' ' ( x) = 2! ……. f ( n ) ( x ) = ( −1) n −1 ( n −1)1 .

(1+ x ) 2 (1+ x ) 3 (1+ x ) n

Prin inducţie se arată că f ( n) (0) = (−1) n +1 (n − 1)!, ∀n ∈ N * .

Pentru n = 0 , avem f (0) (0) = f (0 ) = 0 .
(−1) n +1 n ∞
Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este deci: ∑ ⋅x .
n =1 n
Determinăm mulţimea pe care este valabilă dezvoltarea funcţiei f
în serie Mac-Laurin.
• Calculăm mulţimea de convergenţă A a acestei serii.
(−1) n + 2
a n +1 n +1 n
ω = lim = lim = lim = 1 ⇒ R = 1 , deci
n→∞ an n→∞ (−1) n +1 n → ∞ ( n + 1)
n
seria este convergentă pentru x ∈ (− 1,1) .De asemenea, pentru x = 1
obţinem o serie alternată convergentă, în baza criteriului lui
Leibniz. Rezultă că A = (−1,1] .
• Determinăm mulţimea valorilor lui x ∈ (−1,1] pentru care
lim Rn ( x,0) = 0 .
n→∞
• Pentru x ∈ (0,1] folosim expresia restului Taylor sub formă
f ( n +1) (c) n +1
Lagrange: : Rn ( x,0) = ⋅x , cu c între 0 şi x ;
(n + 1)!
 n +1
x n +1 x 1
Rn ( x,0) = (−1) n + 2 n! n +1 = ⋅ ,
(n + 1)! (1 + c ) (1 + c) n +1
x
cu c între 0 şi x , adică 0 < c < x < 1 ⇒ 0 < < 1.
1+ c
Rezultă că lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ (0,1] .
n→∞
• Pentru x ∈ (−1,0] folosim expresia restului Taylor sub formă
f ( n +1) (c )
Cauchy: Rn ( x,0) = ⋅ ( x − c) n x , cu c între 0 şi x ;
n!
n
x( x − c) n x−c x
R n ( x ,0 ) = (−1) n + 2 n! n +1 = ⋅ ,
n! (1 + c ) 1+ c 1+ c

x−c
cu c între 0 şi x , adică − 1 < x < c < 0 ⇒ − 1 < < 0.
1+ c
Rezultă că lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ (−1,0] .
n→∞
Prin urmare, lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ (−1,1] .
n→∞
∞ (−1) n +1 n
Obţinem că: ln (1 + x ) = ∑ ⋅ x , ∀x ∈ (−1,1] .
n =1 n
∞ (−1) n +1
b) Pentru x = 1 obţinem: ln 2 = ∑
n =1 n

5. a ) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : R → R, f ( x) = cos x . Să se afle valoarea numărului cos1 cu
două zecimale exacte
b) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin
funcţia f : R → R, f ( x) = sin x ;
 c) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia
f : R → R, f ( x) = sin x 2
d ) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia
f : R → R, f ( x) = cos 2 x

Rezolvare:
a ) Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este de forma:
∞ (n)
f ( 0) n
∑
n =0 n!
⋅x .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe R şi avem:

⎧cos x, n = 4k
⎪− sin x, n = 4k + 1
( n) ⎪ ⎛ nπ ⎞
f ( x) = ⎨ sau f ( n) ( x) = cos⎜ x + ⎟⇒
⎪− cos x, n = 4k + 2 ⎝ 2 ⎠
⎪⎩sin x, n = 4k + 3
⎧ 1, n = 4k
(n) ⎪ ⎛ nπ ⎞
⇒ f (0) = ⎨ 0, n = 4k ± 1 sau f ( n) (0) = cos⎜ ⎟
⎪− 1, n = 4k + 2 ⎝ 2 ⎠
⎩
Obţinem seria Mac-Laurin asociată funcţiei f :
x2 x4 x6 x 2n ∞ x 2n
1− + − − .... + (−1) n + ..... sau ∑ (−1) n .
2! 4! \ 6! (2n)! n =0 (2n)!
Determinăm mulţimea pe care este valabilă dezvoltarea funcţiei f
în serie Mac-Laurin
• Calculăm mulţimea de convergenţă A a acestei serii. Notăm
x 2 = y şi vom determina raza de convergenţă a seriei
∞ (−1) n n
∑ ⋅y .
n =0 ( 2n)!
 (−1) n +1
a n +1 (2n + 2)!
ω y = lim = lim = 0 ⇒ R y = ∞ , deci seria este
n→∞ an n→∞ (−1) n
(2n)!
convergentă pentru y ∈ (− ∞, ∞ ) ⇒ x ∈ (− ∞, ∞ ) . Rezultă că A = R .
• Determinăm mulţimea valorilor lui x pentru care
lim Rn ( x,0) = 0 .
n→∞
Folosim expresia restului Taylor sub formă Lagrange:
f ( n +1) (c) n +1
Rn ( x,0) = ⋅x , cu c între 0 şi x ;
(n + 1)!
n +1
R n ( x ,0 ) =
x n +1
(n + 1)!
(
⋅ cos c + (n + 1) π =
2
x
)
(n + 1)!
(
⋅ cos c + (n + 1) π ,
2
)
(
cu c între 0 şi x ; deoarece cos c + (n + 1) π ≤ 1 şi
2
)
n +1
x
lim = 0 , rezultă că lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ R .
n → ∞ (n + 1)! n→∞
∞ 2n
n x
Prin urmare, cos x = ∑ (−1) , ∀x ∈ R .
(2n)!
n=0
Vom afla valoarea lui cos1 cu două zecimale exacte.
Scriem relaţia precedentă pentru x = 1 şi vom obţine:
∞ ( −1) n
cos1 = ∑ .
n = 0 (2n)!
Folosim definiţia restului Taylor de ordin n :
Rn ( x,0) = f ( x) − Tn ( x,0) .
Pentru x = 1 avem că f (1) − Tn (1,0) = Rn (1,0) ⇔
⇔ cos1 − ∑
n (−1) k
=
1
(n + 1)!
( )
cos c + (n + 1) π , c ∈ (0,1) . (1)
2
k = 0 ( 2k )!
Intenţionăm să găsim o valoare n pentru care
n (−1) k
cos1 − ∑ < 0,01 . În aceste condiţii, numerele A = cos 1
k = 0 (2k )!
n (−1) k
şi Tn = ∑ au primele două zecimale comune.
k = 0 (2k )!
Conform relaţiei (1), deducem că este suficient să găsim o valoare
n pentru care
1
(n + 1)!
( )
cos c + (n + 1) π < 0,01 , c ∈ (0,1) .
2

(
Deoarece cos c + (n + 1) π ≤ 1 ,
2
)
rezultă că este suficient să găsim o valoare n pentru care
1
< 0,01 ⇔ (n + 1)!> 100 , relaţie adevărată pentru n ≥ 5 .
(n + 1)!
Pentru n = 5 obţinem A − T5 < 0,01 , deci
1 1 1 1
A ≈ T5 (1,0) = 1 −+ − + ≈ 0,5403025794 .
2! 4! 6! 8!
Deci valoarea numărului cos 1 cu două zecimale exacte este:
cos1 ≈ 0,54 .
∞ x 2 n +1
b) Analog se obţine: sin x = ∑ (−1) n , ∀x ∈ R .
n=0 ( 2n + 1)!

c) Înlocuind x cu x 2 în formula obţinută la punctul b) , avem

∞ x 4n+ 2
că: sin x 2 = ∑ (−1) n , ∀x ∈ R .
n =0 ( 2n + 1)!
 1 + cos 2 x 1 1
d ) Vom folosi formula: cos 2 x = = + cos 2 x .
2 2 2

Înlocuim pe x cu 2 x în formula de la punctul a ) :

∞ (2 x) 2n
cos 2 x = ∑ (−1) n , ∀x ∈ R , de unde rezultă:
n=0 ( 2n)!
1 ∞ (2 x) 2n
cos 2 x = + ∑ (−1) n , ∀x ∈ R .
2 n =0 2 ⋅ ( 2n)!

6. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

⎧ −1
⎪
f : R → R, f ( x) = ⎨e x , x ≠ 0 .
2

⎪ 0, x = 0
⎩

Rezolvare:
Avem f ( n) (0) = 0 ∀n ≥ 1 (se poate arăta prin inducţie)
Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este de forma:
∞ (n)
f( 0) n
∑
n =0 n!
⋅x ,

Deci seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este identic nulă

Asadar suma acestei serii este S ( x) = 0 ∀x ∈ R
Observaţie: f ( x) ≠ S ( x) dacă x ≠ 0 ,dar f (0) = S (0)

7. Să se determine seria Taylor în punctul a = −2 pentru

3x − 2
funcţia: f : R \ {− 12 ;3} → R, f ( x) = 2 .
2 x − 5x − 3
Rezolvare:
Seria Taylor asociată funcţiei f în punctul a = −2 :
∞
f ( n ) ( −2)
∑
n =0 n !
⋅ ( x + 2) n .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe R \ {− 12 ;3} .

Descompunem f în fracţii simple:
3x − 2 1 1
f ( x) = 2 = + .
2 x − 5x − 3 2 x + 1 x − 3
Procedând la fel ca la problema 1, obţinem:
(−2) n n! (−1) n n!
f ( n ) ( x) = + , ∀n ∈ N .
(2 x + 1) n +1 ( x − 3) n +1
2 n n! n!
f ( n ) (−2) = − − , ∀n ∈ N .
3 n +1 5 n +1
Rezultă că seria Taylor asociată funcţiei f în punctul a = −2 este:
∞ ⎡ 1 ⎛ 2 ⎞n n+1 ⎤
⎛1⎞
∑ ⎢− ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ ⎥ ( x + 2) n
n=0 ⎢⎣ 3 ⎝ 3 ⎠ ⎝ 5⎠ ⎥⎦

8. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : (− 1, ∞ ) → R, f ( x) = (1 + x)α , unde α ∈ R . (Seria binomială)

Rezolvare:
∞ (n)
( 0) n f
Seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este:
n =0 n!
∑
⋅x .

Funcţia f este indefinit derivabilă pe (−1, ∞) şi avem:

f ' ( x) = α (1 + x)α −1
f ' ' ( x) = α (α − 1)(1 + x)α − 2
............................................................…
f ( n ) ( x) = α (α − 1) ⋅ ..... ⋅ (α − n + 1)(1 + x)α − n , ∀n ∈ N * .
 f ( n ) (0) = α (α − 1) ⋅ ..... ⋅ (α − n + 1), ∀n ∈ N * .
Rezultă că seria Mac-Laurin asociată funcţiei f este:
∞ f ( n ) ( 0) ∞ α (α − 1) ⋅ .... ⋅ (α − n + 1)
f ( 0) + ∑ ⋅ xn = 1+ ∑ ⋅ xn .
n!
n =1 n =1 n!
Determinăm mulţimea pe care este valabilă dezvoltarea funcţiei f
în serie Mac-Laurin.
• Calculăm mulţimea de convergenţă a acestei serii.
a n −α
ω = lim n +1 = lim = 1 ⇒ R = 1 , deci seria este
n → ∞ an n→∞ n + 1
convergentă pentru x ∈ (− 1,1) . Rezultă că pe intervalul (−1,1) seria
este convergentă.
• Determinăm mulţimea valorilor lui x pentru care
lim Rn ( x,0) = 0 .
n →∞
• Folosim expresia restului Taylor sub formă Cauchy: :
f ( n +1) (c)
R n ( x, a ) = ⋅ ( x − c) n ( x − a ) , cu c între a şi x ;
n!
f ( n +1) (c)
R n ( x ,0 ) = ⋅ ( x − c) n ( x) =
n!
x( x − c) n
= α (α − 1)....(α − n)(1 + c)α − n −1 , cu c între 0 şi x ; notăm
n!
c
θ= , 0 < θ < 1 şi obţinem
x
n +1 n
x (1 − θ )
Rn ( x,0) = α (α − 1)....(α − n)(1 + θ x)α − n −1 =
n!
n
(α − 1)....(α − 1 − n + 1) x n ⎛ 1−θ ⎞
= ⋅ α x(1 + θ x )α −1 ⎜⎜ ⎟⎟ .
n! ⎝1+θ x ⎠
Folosind că 0 < θ < 1 şi că − 1 < x < 1 rezultă că
n
⎛ 1−θ ⎞
0 < ⎜⎜ ⎟⎟ < 1 ; de asemenea,
⎝ 1 + θ x ⎠
(α − 1)....(α − 1 − n + 1) x n
lim = 0 ; obţinem că
n→∞ n!
lim Rn ( x,0) = 0, ∀x ∈ (−1,1) . Rezultă că:
n→∞
∞ α (α − 1) ⋅ .... ⋅ (α − n + 1)
(1 + x)α = 1 + ∑ ⋅ x n , ∀x ∈ (−1,1) . (1)
n =1 n!

9. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin următoarele funcţii:

1 1
f : R \ {− 1} → R, f ( x) = şi g : R \ {1} → R, g ( x) = .
1+ x 1− x

Rezolvare:
Funcţia f este indefinit derivabilă pe R \ {− 1}.
Aplicăm relaţia (1) din problema precedentă pentru α = −1 şi
∞
(−1)(−2) ⋅ .... ⋅ (− n) n
rezultă: (1 + x) −1 = 1 + ∑ ⋅ x , sau
n =1 n!
1 ∞
= ∑ (− x) n , ∀x ∈ (−1,1) . (2)
1 + x n=0
Înlocuind pe x cu − x în relaţia (2), rezultă:
1 ∞
= ∑ x n , ∀x ∈ (−1,1) . (3)
1 − x n=0
10. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia
f : R → R, f ( x) = arctgx .

Rezolvare:
Funcţia f este indefinit derivabilă pe R .
f ' ( x) =
1
2
(
= 1 + x2 )−1
1+ x
Scriem relaţia (1) pentru α = −1 şi x înlocuit cu x 2 :
f ' ( x) =
1
1+ x2
(
= 1 + x2 )−1 = 1 + ∑∞ (−1)(−2)n⋅!.... ⋅ (−n) ⋅ (x 2 )n =
n =1
∞
= ∑ (−1) n x 2n , ∀x ∈ (−1,1) . Rezultă că, pentru x ∈ (− 1,1) , avem:
n=0
∞ ∞ x 2n +1
f ( x) = ∫ ∑ (−1) n x 2n dx + C = ∑ (−1) n + C ; pentru x = 0
n=0 n=0 2n + 1
∞ 2n+1
rezultă C = 0 , prin urmare arctgx = ∑ (−1) n x , ∀x ∈ (−1,1) .
n =0 2n + 1

11. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : [− 1, 1] → R, f ( x) = arcsin x .

Rezolvare:
Funcţia f este indefinit derivabilă pe intervalul (-1,1).
1
1 −
Avem că f ' ( x) = = (1 − x 2 ) 2 , ∀x ∈ (−1,1) .
1− x2
Scriind formula (1) obţinută pentru seria binomială cu α = − 1 şi
2
înlocuind x cu − x avem: 2

⎛ 1 ⎞⎛ 3 ⎞⎛ 5 ⎞ ⎛ 2n − 1 ⎞
− − − ⋅ .... ⋅ ⎜ −
∞ ⎜ 2 ⎟⎜ 2 ⎟⎜ 2 ⎟ ⎟
( )
2 −2
( ) n
1
⎝ ⎠⎝ ⎠⎝ ⎠ ⎝ 2 ⎠
f ' ( x) = 1 − x = 1+ ∑ ⋅ − x 2 , ∀x ∈ (−1, 1) .
n =1 n!
Pentru x ∈ (− 1,1) , avem:
( )− ∞ 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ .... ⋅ ( 2n − 1) 2 n ∞ ( 2 n − 1)!!
1

f ' ( x) = 1 − x 2 =1+ ∑ ⋅ x =1+ ∑ ⋅ x 2n ,

2

n =1 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ .... ⋅ ( 2 n) n =1 ( 2n )!!
de unde, prin integrare, obţinem că:
 ∞ 2 n +1
pentru x ∈ (− 1,1) , avem: f ( x) = x + ∑ (2n − 1)!! ⋅ x +C;
n =1 (2n)!! 2n + 1
pentru x = 0 rezultă C = 0 , deci
∞ (2n − 1)!! x 2n +1
arcsin x = x + ∑ ⋅ , (∀)x ∈ (− 1, 1) .
n =1 (2n)!! 2n + 1

12. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : (− ∞, 2) → R, f ( x) = ln(2 − x) .

Rezolvare:
Funcţia f este indefinit derivabilă pe (− ∞, 2 ) .
−1 1 1 1 .
f ' ( x) = = =− ⋅
2−x −2+ x 2 1− x
2
Scriem formula (3) cu x înlocuit prin x şi pentru x < 1 rezultă:
2 2
n
1 1 1 ∞ ⎛ x⎞
f ' ( x) = − = − ∑ ⎜ ⎟ , de unde, prin integrare, obţinem:
2 1− x 2 n =0 ⎝ 2 ⎠
2
∞ 1
f ( x) = ln(2 − x) = − ∑ ⋅ ∫ x n dx + C , ∀x ∈ (−2,2) ;
n +1
n=0 2
∞ x n +1
f ( x) = ln(2 − x) = − ∑ + C , ∀x ∈ (−2,2) .
n = 0 (n + 1) ⋅ 2
n +1

Pentru x = 0 , obţinem C = ln 2 , prin urmare

∞ 1
ln(2 − x) = ln 2 − ∑ ⋅ x n , ∀x ∈ (−2,2) .
n +1
n=0 2
PROBLEME PROPUSE

{4 }
1. Se consideră funcţia f : R \ 1 → R, f ( x ) =
1
4x − 1
.
a ) Să se scrie seria Taylor asociată funcţiei în punctul a = 1 .
b) Să se calculeze mulţimea de convergenţă a serii obţinute.
c) Să se determine restul Taylor de ordin n al funcţiei f în
punctul a = 1 .

R: a) ∑
∞ (− 4)n ⋅ ( x − 1) n ; b)
n +1
(4 4 )
A= 1, 7 ;
n=0 3

c) Rn ( x,1) =
(− 4)n +1 ⋅ ( x − 1) n +1 , cu c între 1 şi x .
(4c − 1)n
2. a) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţiile
f : R → R, f ( x) = e 2 x+1 şi g : R → R, g ( x) = e x
2

b) Să se calculeze valoarea lui 3 e cu trei zecimale exacte.

∞ 2
c) Să se calculeze suma seriei: ∑ 3n + 4n + 5 .
n =0 n!

R: a ) e 2 x +1 = ∑
∞ (2 x + 1) n 2 ∞ x 2n
, ∀x ∈ R ; e x = ∑ , ∀x ∈ R ;
n=0 n! n = 0 n!
b) 3 e ≈ 1,395 ; c) 15e .

3. a) Să se determine seria Taylor în punctul a = 1 asociată

( )
funcţiei: f : − 1 , ∞ → R, f ( x) = ln (3 x + 1) ;
3
b) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia
f : (− ∞,1) → R, f ( x) = ln(1 − x) şi să se precizeze mulţimea pe care
este valabilă dezvoltarea găsită;
∞ n +1
c) Să se calculeze suma seriei ∑ (−2) .
n
n =1 n⋅3
 ∞ ( −1) n −1 ⋅ 3n
R: a ) ln 4 + ∑ ⋅ xn ;
n
n =1 n⋅4
∞ 1
b) ln(1 − x ) = − ∑ ⋅ x , ∀x ∈ [− 1, 1) ; c) 2 ln 5 .
n
3
n=0 n

4. a) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : R → R , f ( x ) = sin x . Să se afle valoarea numărului sin 1 cu
două zecimale exacte.
b) Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţiile:
f i : R → R, i = 1, 3 , f1 ( x) = sin x 3 , f 2 ( x ) = cos 3 x , f 3 ( x ) = sin 3 x .
∞ x 2 n +1
R: a) sin x = ∑ (−1) n , ∀x ∈ R ; sin 1 ≈ 0,84 ;
n=0 (2n + 1)!
∞ x 6n + 3
b) sin x 3 = ∑ (−1) n , ∀x ∈ R ; folosind formula
n=0 (2n + 1)!
3
sin 3 x = 3 sin x − 4 sin x , obţinem: sin 3 x = 34 sin x − 14 sin 3x =
∞
= 3 ∑ (−1) n
4
x 2 n +1 ∞
− 1 ∑ (−1) n
(2n + 1)! 4 n = 0
∑
(2n + 1)! 4 n = 0
(
(3x )2n +1 = 3 ∞ (−1) n 1 + 32n x 2n +1 ;
(2n + 1)!
)
n=0

pentru f 3 se foloseşte formula cos 3 x = 4 cos 3 x − 3 cos x .

5. Să se determine seriile Taylor în punctul a = −2 asociate

funcţiilor: f : R \ ⎧⎨1, 4 ⎫⎬ → R, f ( x) = 4x − 1 ;
⎩ 3⎭ 2
3x − 7 x + 4
1
g : R \ {1, 2, 3} → R, g ( x ) = .
( x − 1)( x − 2)( x − 3)
13 3
R: f ( x ) = − ; obţinem seria Taylor
3x − 4 x − 1
 ∞ ⎡⎛ 1 ⎞ n 13 ⎛ 3 ⎞ n ⎤
∑ ⎢⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ ⎥(x + 2)n ;
n = 0 ⎢⎣⎝ 3 ⎠ 10 ⎝ 10 ⎠ ⎥
⎦
1⎛ 1 2 1 ⎞
g (x ) = ⎜ − + ⎟ ; rezultă că seria Taylor asociată
2 ⎝ x −1 x − 2 x − 3⎠
∞ ⎡ n +1 n +1 n +1 ⎤
este: 1 ∑ ⎢− ⎛⎜ 1 ⎞⎟ ⎛1⎞
+ 2⎜ ⎟
⎛1⎞
−⎜ ⎟ ⎥ ( x + 2)n .
2 n=0 ⎢ ⎝ 3 ⎠ ⎝ 4⎠ ⎝ 5⎠ ⎥⎦
⎣

6. Să se dezvolte în serie Mac-Laurin funcţia

f : (− 1, ∞ ) → R , f ( x ) = 1 + x .

R: 1 + x = 1 + ∑
∞ (− 1)n −1 (2n − 3)!! ⋅ x n ,
∀x ∈ (−1,1) .
n!⋅ 2 n
n =1
Să se dezvolte în serie Taylor în jurul punctelor indicate funcţiile:
7. { }
f : R \ − 12 → R, f ( x) =
1
1 + 2x
, a = 0.

{3}
8. g : R \ 1 → R, g ( x) =
1
1 − 3x
,a = 0 .
1
9. h : R → R, h( x ) = ,a = 0
1+ x2
10. f : [−1,1] → R, f ( x) = arccos x, a = 0
11. f : R → R , f ( x ) = ln ⎛⎜ x + 1 + x 2 ⎞⎟, a = 0 .
⎝ ⎠
1
12. f ( x) = , a=0
x−2
1
13. f ( x ) = ,a=0
x+2
1
14. f ( x) = , a=0
( x + 1) 2
 1
15. f ( x) = , a=0
2
x − 7 x + 12
16. f ( x ) = e − x , a = 0
3

17. f ( x ) = sin (2 x + 1), a = 0

18. f ( x ) = 3 x , a = 1
1
19. f : R \ {− 1,−3} → R, f ( x) = , a = −2
2
x + 4x + 3
1
20. f : R \ {− 2,2} → R, f ( x) = , a=3
2
x −4
21. f : (− ∞, 2 ) → R, f ( x ) = ln( 2 − x ), a = −3
22. Să se scrie următoarele funcţii ca sume ale unor serii de
puteri: a ) f ( x) = ln⎛⎜ 3 1 − x 2 ⎞⎟ ; b) f ( x) = e 2 x + 3 ;
⎝ ⎠
k
c) f ( x) = (ax + b) , a > 0; k ∈ Q \ Z ;
( )
d ) f : − b , ∞ → R , f ( x ) = ln( ax + b ), a > 0 .
a
23. Să se calculeze cu două zecimale exacte numerele:
a ) cos 2; b) ln 2; c) arctg 2.
R: a ) − 0,41 ; b) − 0,69 ; c) 1,10 .