DATA‫ ׃‬FEBRUARIE 2011

ŞCOALA: CU CLASELE I – VIII NR. 54, SECTOR 3, BUCUREŞTI

CLASA: a VII-a
PROFESOR: IANCU (STĂNESCU) AURORA

PROIECT DIDACTIC
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: “Monastirea Argeşului” – momentele subiectului
TIPUL LECŢIEI: asimilare de cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE:

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
Cognitive: C1 – definirea momentelor subiectului operei literare;
C2 – identificarea în text a momentelor subiectului operei literare;
C3 – prezentarea conţinutul baladei în fiecare moment al subiectului.
Motrice: µ1 – dirijarea atenţiei (văzul, auzul) către centrul de interes sugerat;
µ 2 – controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel încât să corespundă
sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite;
Afective: A1 – manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date;
A2 – manifestarea spiritului de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului.
METODE ŞI STRATEGII DIDACTICE:
M1 – conversaţia euristică
M2 – observarea
M3 – dezbaterea
M4 – problematizarea
M5 – ciorchinele
M6 – munca în echipă
M7 – turul galeriei

MATERIAL DIDACTIC:
m1 – manualul
m2 – fişe de lucru
m3 – planşe
m4 – marker

BIBLIOGRAFIE:
1. Iancu M., Olteanu A.Gh., Manual de limba română pentru clasa a VII-a, Ed. Corint, Bucureşti, 2005
2. Denoleanu, F., Ilinca, Şt., M., Repere de limbă şi literatură română, Ed. Didactika, Bucureşti, 2005
3. Pamfil A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45 educaţional, Piteşti,
2006
4. Programe şcolare. Limba şi literatura româmă clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2009;

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe – pe echipe

DURATA: 45’
 Evenimentele C.S. Activitatea de învăţare Metode Evaluare
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea Durata şi
elevului procedee
1. Moment µ1 - notează absenţii
organizatoric µ2 - verifică pregătirea celor necesare - îşi pregătesc cele 2’ - obs. sist.
lecţiei necesare lecţiei
2. Reactualizarea A1 - verificarea cunoştinţelor anterioare -elevii răspund
cunoştinţelor A2 - verifică tema de casă făcând provocărilor
aprecieri verbale asupra modului în -corectează tema 3’ M1 orală
care a fost realizată dacă este cazul
3. Anunţarea µ1 - împarte elevilor câte o fişă de lucru -rezolvă 5’ M1 scrisă
subiectului lecţiei A1 pe care vor găsi un ciorchine ce ciorchinele M2 orală
şi a obiectivelor C1 trebuie completat M5
(anexa 1)
- profesorul anunţă lecţia nouă
- scrie titlul pe tablă ,,Monastirea -scriu titlul în
Argeşului – momentele subiectului’’ caiete
- anunţă obiectivele lecţiei
4. Dirijarea C2 - li se comunică elevilor faptul că 30’ M1 orală
învăţării C3 pentru a identifica momentele M2 scrisă
A1 subiectului în balada populară M3 obs. sist.
A2 ,,Monastirea Argeşului” vor fi M4
µ1 împărţiţi în 5 grupe, fiecare grupă M6
µ2 având un lider care va vorbi în numele M7
echipei
 - li se împart elevilor fişele de lucru -rezolvă cerinţele
(anexa 2) şi primesc fiecare câte o sub atenta
coală albă pe care vor scrie cu marker, supraveghere a
pentru această activitate au la profesorului
dispoziţie 10’
- după expirarea timpului vor face -aduc completări
schimb de coli şi fiecare va aduce unde e cazul
completări echipei cealaltă, în 10’
- colile vor fi lipite pe tablă şi fiecare -notează în caiete
elev va nota pe caiet rezultatul muncii
lui şi al colegilor în 15’
5. Obţinerea µ1 - li se cere elevilor să rezolve rebusul -rezolvă cerinţa 4’ M6 scrisă
performanţei A1 dat, în perechi (anexa 3)
A2
6. Încheierea - să alcătuiască rezumatul -notează tema în 1’ M1 obs. sist.
lecţiei operei literare pe baza momentelor caiete
subiectului
ANEXA 1
Monastirea Argeşului ANEXA 2
(Vasile Alecsandri)

GRUPA 1 (EXPOZIŢIUNEA)
Pe Arges in gios
Pe un mal frumos,
Negru-Voda trece
Cu tovarasi zece: Cinii, cum il vad,
Noua mesteri mari, La el se rapad
Calfe si zidari Si latra-a pustiu
Si Manoli - zece, Si urla-a mortiu.
Care-i si intrece. Cit il auzea,
Merg cu toti pe cale Domnu-nveselea
Sa aleaga-n vale Si curind pleca,
Loc de monastire Spre zid apuca
Si de pomenire. Cu noua zidari,
Iata cum mergea Noua mesteri mari
Ca-n drum agiungea Si Manoli - zece,
Pe-un biet ciobanas Care-i si intrece.
Din fluier doinas, - Iata zidul meu!
Si cum il videa, Aici aleg eu
Domnul ii zicea: Loc de monastire
- Mindre ciobanas Si de pomenire.
Din fluier doinas, Deci voi, mesteri mari,
Pe Arges in sus Calfe si zidari,
Cu turma te-ai dus, Curind va siliti
Pe Arges in gios Lucrul de-l porniti
Cu turma ai fost. Ca sa-mi radicati,
Nu cumv-ai vazut, Aici sa-mi durati
Pe unde-ai trecut, Monastire nalta
Un zid parasit Cum n-a mai fost alta,
Si neispravit, Ca v-oi da averi,
La loc de grindis, V-oi face boieri,
La verde-alunis? Iar de nu, apoi
- Ba, doamne,-am vazut, V-oi zidi pe voi,
Pe unde-am trecut, V-oi zidi de vii
Un zid parasit Chiar in temelii!
Si neispravit.
GRUPA 2 (INTRIGA)

Mesterii grabea,
Sfarile-ntindea,
Locul masura,
Santuri largi sapa
Si mereu lucra,
Zidul radica,
Dar orice lucra,
Noaptea se surpa!
A duoa zi iar,
A tria zi iar,
A patra zi iar
Lucra in zadar!
Domnul se mira
S-apoi ii mustra,
S-apoi se-ncrunta
Si-i ameninta
Sa-i puie de vii
Chiar in temelii!
Mesterii cei mari,
Calfe si zidari
Tremura lucrind,
Lucra tremurind
Zi lunga de vara,
Ziua pin-in seara;
GRUPA 3 Cind, vai, ce zarea?
(DESFĂŞURAREA ACŢIUNII) Cine ca venea?
Sotioara lui,
Iar Manoli sta, Floarea cimpului!
Nici ca mai lucra, Ea s-apropia
Ci mi se culca Si ii aducea
Si un vis visa, Prinz de mincatura,
Apoi se scula Vin de bautura.
S-astfel cuvinta: Cit el o zarea,
- Noua mesteri mari, Inima-i sarea,
Calfe si zidari, In genuchi cadea
Stiti ce am visat Si plingind zicea:
De cind m-am culcat? "Da, Doamne, pe lume
O sopta de sus O ploaie cu spume,
Aievea mi-a spus Sa faca piraie,
Ca orice-am lucra, Sa curga siroaie,
Noaptea s-a surpa Apele sa creasca,
Pin-om hotari Mindra sa-mi opreasca,
In zid de-a zidi S-o opreasca-n vale,
Cea-ntai sotioara, S-o-noarca din cale!"
Cea-ntai sorioara Domnul se-ndura,
Care s-a ivi Ruga-i asculta,
Mini in zori de zi, Norii aduna,
Aducind bucate Ceriu-ntuneca.
La sot ori la frate. Si curgea deodata
Deci daca vroiti Ploaie spumegata
Ca sa ispraviti Ce face piraie
Sfinta monastire Si imfla siroaie.
Pentru pomenire, Dar oricit cadea,
Noi sa ne-apucam Mindra n-o oprea,
Cu toti sa giuram Ci ea tot venea
Si sa ne legam Si s-apropia.
Taina s-o pastram. Manea mi-o videa,
S-orice sotioara Inima-i plingea,
Orice sorioara, Si iar se-nchina,
Mini in zori de zi Si iar se ruga:
Intai s-o ivi, "Sufla, Doamne,-un vint,
Pe ea s-o jertfim, Sufla-l pe pamint,
In zid s-o zidim! Brazii sa-i despoaie,
Iata,-n zori de zi, Paltini sa indoaie,
Manea se trezi Muntii sa rastoarne,
S-apoi se sui Mindra sa-mi intoarne,
Pe gard de nuiele, Sa mi-ontoarne-n cale,
Si mai sus, pe schele, S-o duca devale!"
Si-n cimp se uita, Domnul se-ndura,
Drumul cerceta. Ruga-i asculta
Si sufla un vint,
Un vint pre pamint,
Paltini ca-ndoia,
Brazi ca despoia,
Muntii rasturna,
Iara pe Ana
Nici c-o inturna!
Ea mereu venea,
Pe drum sovaia
Si s-apropia
Si, amar de ea,
Iata c-agiungea!
GRUPA 4
(PUNCTUL CULMINANT)
Mesterii cei mari,
Calfe si zidari
Mult inveselea
Daca o videa,
Iar Manea turba,
Mindra-si saruta,
In brate-o lua, Pin' la titisoare.
Pe schele-o urca, Dar ea, vai de ea,
Pe zid o punea Tot mereu plingea
Si, glumind, zicea: Si mereu zicea:
_ Stai, mindruta mea, - Manoli, Manoli,
Nu te sparia, Mestere Manoli!
Ca vrem sa glumim Zidul rau ma stringe
Si sa te zidim! Titisoara-mi plinge,
Ana se-ncredea Copilasu-mi fringe!
Si vesel ridea. Manoli turba
Iar Manea ofta Si mereu lucra.
Si se apuca Zidul se suia
Zidul de zidit, Si o cuprindea
Visul de-mplinit. Pin' la costisoare,
Zidul se suia Pin' la titisoare,
Si o cuprindea Pin' la buzisoare,
Pin' la gleznisoare, Pin' la ochisori,
Pin' la pulpisoare. Incit , vai de ea,
Iar ea, vai de ea, Nu se mai videa,
Nici ca mai ridea, Ci se auzea
Ci mereu zicea: Din zid ca zicea:
- Manoli, Manoli, - Manoli, Manoli,
Mestere Manoli! Mestere Manoli!
Agiunga-ti de saga, Zidul rau ma stringe,
Ca nu-i buna, draga. Viata mi se stinge!
Manoli, Manoli,
Mestere Manoli!
Zidul rau ma stringe,
Trupusoru-mi fringe!
Iar Manea tacea
Si mereu zidea;
Zidul se suia
Si o cuprindea
Pin' la gleznisoare,
Pin' la pulpisoare,
Pin' la costisoare,
GRUPA 5 (DEZNODĂMÂNTUL) Sa mi-i paraseasca,
Ca sa putrezeasca
Pe Arges in gios, Colo pe grindis,
Pe un mal frumos Sus pe coperis.
Negru-voda vine Mesterii gindea
Ca sa se inchine Si ei isi facea
La cea monastire, Aripi zburatoare
Falnica zidire, De sindrili usoare.
Monastire nalta, Apoi le-ntindea
Cum n-a mai fost alta. Si-n vazduh sarea,
Domnul o privea Dar pe loc cadea,
Si se-nveselea Si unde pica,
Si astfel graia: Trupu-si despica.
- Voi, mesteri zidari, Iar bietul Manoli,
Zece mesteri mari, Mesterul Manoli,
Spuneti-mi cu drept, Cind se incerca
Cu mina pe pept, De-a se arunca,
De-aveti mesterie Iata c-auzea
Ca sa-mi faceti mie Din zid ca iesea
Alta monastire Un glas nadusit,
Pentru pomenire, Un glas mult iubit,
Mult mai luminoasa Care greu gemea
Si mult mai frumoasa? Si mereu zicea:
Iar cei mesteri mari, - Manoli, Manoli,
Calfe si zidari, Mestere Manoli!
Cum sta pe grindis, Zidul rau ma stringe,
Sus pe coperis, Titisoara-mi plinge,
Vesel se mindrea Copilasu-mi fringe,
S-apoi raspundea: Viata mi se stinge!
- Ca noi, mesteri mari, Cum o auzea,
Calfe si zidari, Manea se pierdea,
Altii nici ca sint Ochi-i se-nvelea;
Pe acest pamint! Lumea se-ntorcea,
Afla ca noi stim Norii se-nvirtea,
Oricind sa zidim Si de pe grindis,
Alta monastire De pe coperis,
Pentru pomenire, Mort bietul cadea!
Mult mai luminoasa Iar unde cadea
Si mult mai frumoasa! Ce se mai facea?
Domnu-i asculta O fintina lina,
Si pe ginduri sta, Cu apa putina,
Apoi poruncea Cu apa sarata,
Schelele sa strice, Cu lacrimi udata!
Scari sa le ridice,
Iar pe cei zidari,
Zece mesteri mari,
ANEXA 3

 Rezolvaţi rebusul de mai jos, ştiind că verticala A – B reprezintă numele

eroului baladei “Monastirea Argeşului”.

1. Sinonimul substantivului “voievod”.

2. Sinonimul adjectivului “părăsit”.
3. Sinonimul adjectivului “inutil”.
4. Sentimentul nutrit de Manole faţă de soţia sa, Ana.
5. Scândură de brad din care meşterii şi-au construit aripi.
6. Numele poetului care a cules această balada.