Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea „Valahia”

Facultatea de Ştiinţe Politice, Litere şi Comunicare

-Etnologie şi folcror-

-Legenda păsării Pheonix-

Profesor îndrumător: Ancuţa Negrea

Student: Drăgănescu Mădălina Ioana

Târgovişte,2019-2020

1
Contents
Mitul păsării pheonix ................................. 3

Pasărea Phoenix la egipteni ..................... 4

Pasărea Pheonix în mitologia chineză ..... 4

Mihai EMINESCU Oda (în metru antic) 5

Cărţi în care apare pasărea Pheonix ...... 5

Emblemă a Arhanghelului Mihail ........... 6


În Cartea apostolului Bartholomaeus – citată
de Wallis Budge –...................................... 7

Bibliografie ................................................ 9
2
Mitul păsării pheonix

Pasăre mitică, ce renăştea din propria-i cenuşă, asemănătoare cu un vultur, cu


pene splendide şi viaţă foarte lungă. Învăluită în mister din cauza destinului său
excepţional, transformată în imagine simbolică a renaşterii, considerată ca fiind
originară din cele mai diferite locuri, se prezintă în mitologia clasică sub
numeroase înfăţişări, care se înmulţesc în nenumăratele reinterpretări propuse de
secolele următoare şi de diversele culturi în lumea clasică.1

Pasărea Phoenix seamănă ca formă cu vulturul, dar se deosebeşte de acesta prin


penajul splendid colorat, cu pete de purpură şi aur (două culori „nobile” şi cu o
evidentă semnificaţie simbolică), ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat
păun; are o longevitate extraordinară (lungimea vieţii care i se atribuie variază,
în funcţie de izvoare, de la 500 la aproape 13.000 de ani); este singura din specia
ei şi, prin urmare, nu se poate reproduce; este originară din Arabia (sau Etiopia)
şi constituie obiectul unui cult particular în Egipt, la Heliopolis.2

Tentativele de identificare a păsării Phoenix din mitologie cu o pasăre reală,


întreprinse de antici, nu au avut succes; ştim că în vremea împăratului Claudius
o aşa-numită pasăre Phoenix a fost capturată în Egipt şi arătată la Roma, dar
identificarea a fost primită cu scepticism3

1
https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/02/23/legenda-pasarii-phoenix/
2
ibidem
3
https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/02/23/legenda-pasarii-phoenix/

3
Pasărea Phoenix la egipteni

În unele mituri cosmogonice egiptene, pasărea Benu este ființa cea mai bătrână
de pe lume. Când prima bucată de pământ ieșise din apele întunecate ale
Haosului, strălucitoarea pasăre Benu coborâse pe movila primordială. Țipătul ei
era primul sunet auzit vreodată. Termenul de Benu provine dintr-un verb de
origine egipteană, cu sensul de “a răsări”, “a străluci”. Era pasărea care anunța
sfârșitul timpului și reîntoarcerea în lumea haosului.4Astrologii legau însă
povestea despre viaţa sa lungă de teoria revoluţiei siderale. Este sigur că în Egipt
echivalentul păsării Phoenix era legat de cultul Soarelui, precum şi de ideea
regenerării şi a vieţii, şi că aceste caracteristici sunt reluate în mitologia clasică.5

Phoenix la chinezi

Pasărea Pheonix în mitologia chineză

Există o fiinţă fabuloasă, asemănătoare Phoenixului. În opera anonimă “Shan hai


jig" (“Cartea munților şi mărilor”), ni se prezintă perechea de phoenicşi
numită"fenghuang”:"feng' este masculul, iar “huang” este femela. Deşi pereche,
Phoenixul chinez este tratat ca o singură pasăre, având osemnificație superioară
şi rang imperial.Fenghuang este descrisă în enciclopedia chineză "Shou
weng”("Explicarea semnelor") din secolul | e.n astfel: "fenghuang are cioc de
cocoș, guşă de rândunică, gât de șarpe, pe trup desene ca de dragon, coadă de
peşte; din față arată ca o lebădă, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de

4
https://jurnalspiritual.eu/legenda-pasarii-phoenix/
5
Ibidem

4
broască țestoasă." Aparițiile acestei păsări sunt foarte rare, iar orice apariție a
acesteia este semnul instaurării unei păci magnifice în lunea subcetestă.6

Mihai EMINESCU Oda (în metru antic)


Trimiterile mitologice din strofele a treia şi patra (Jalnic ard de viu chinuit ca
Nessus, / Ori ca Hercul înveninat de haina-i", De-al meu propriu vis, mistuit mă
vaiet, / Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări / Pot să mai reînviu luminos
din el / Ca pasărea Phoenix?") potentează suferinţa şi lărgesc aria semantică a
sentimentului.Nessus şi Hercul: figuri mitologice centrale ale uneia dintre
poveştile tragice ale omenirii. Mitul spune că Nessus, unul dintre centauri, s-a
îndragostit de Deianira, soţia lui Hercule, eroul grec care a fost primit în randul
zeilor. Hercule îl răneşte mortal cu una dintre săgeţile sale otrăvite. înainte de a
muri, Nessus îi dăruieşte Deianirei, ca să se răzbune, un filtru miraculos,
spunându-i ca i-l va aduce înapoi pe soţ dacă acesta se va îndragosti de
altcineva. Deianira îi trimite lui Hercule o tunică îmbibată cu filtrul lui Nessus.
Veşmântul, odată îmbrăcat, se lipeşte de trupul eroului şi ia foc.Pasărea Phoenix:
pasăre fabuloasă din mitologia egipteană, despre care se crede ca moare arun-
cându-se în flăcări şi renaşte apoi din propria cenuşă.7

Cărţi în care apare pasărea Pheonix


Joseph Nigg, poate singurul expert în materie din lume. El este autor al “The
Book of Fabulous Beasts: A Treasury of Writing from Ancient Times to the
Present”, un fel de Joseph Campbell al creaturilor mitologice. Pasărea de foc
mitică era considerată sacră şi se poate întâlni în mitologiile persane, greceşti,
româneşti, egiptene, chinezeşti şi feniciene. Cercetătorii au observat şi alte
analogii Phoenix-ului într-o varietate de culturi. Aceste analogii includ pasărea
persană Anka, cea hindusă Garuda şi Gandaberunda, cea rusă Zhar-ptitsa, cea

6
https://www.wattpad.com/316373341-calea-mitologiei-1-13-pasarea-phoenix
7
http://www.autorii.com/scriitori/mihai-eminescu/lirica-filozofica-oda-in-metru-antic.php

5
turcească kerkes, cea tibetană Me byi Karmo, cea chinezască Fenghuang şi cea
japoneză ho-o. Ovidius, Tacitus, Clement şi Plinius şi chiar Shakespeare şi
Voltaire mai tarziu au scris despre ea. Apare şi în cartea despre “Regele Conan”
de Robert E. Howard, iar C.S Lewis l-a folosit în cărţile sale “Nepotul
Magicianului” şi “Ultima bătălie”. Mai nou, pasărea a aparut în cartea lui J.K.
Rowling – “Harry Potter”. Numele său apare răsunător în literatură, muzică,
filme, benzi desenate, ca mascotă, simbol sau logo, în jocuri video precum
World of Warcraft şi Guild Wars.8

Emblemă a Arhanghelului Mihail

Atunci când corpul fizic moare, spiritul începe noua existenţă în lumea
nonfizică. Esenţa pozitivă a acestei păsări se manifestă atunci când cineva îşi
recunoaşte şi îşi dezvoltă latura feminină a naturii sale spirituale. Acea persoană
îşi urmează vocea interioară şi chemarea creatoare a vieţii. Partea negativă se
manifestă atunci când omul îşi neagă şi îşi reprimă această latură a sufletului. În
creştinism, Pasărea Phoenix este sacră, simbol al reînvierii şi emblemă a
Arhanghelului Mihail. În mitologia populară a basmelor noastre, ea se identifică
prin Pasărea Măiastră.

De unde vine asocierea păsării cu numele Mântuitorului Hristos? Din


capacitatea de a muri şi de a renaşte, asemenea lui Iisus, care, după ce a murit pe
cruce, a înviat a treia zi.9

Pasărea Phoenix nu se transformă imediat în “noua” pasăre. Din oasele celei


care a murit apare un viermişor care devine noua pasăre. Aşa da, lucrurile se

8
https://mythologica.ro/phoenix-mitul-reinnoirii/
9
https://taifasuri.ro/taifasuri/paranormal/13942-pasarea-phoenix-simbolul-reinvierii-nr627-sapt11-17-mai-
2017

6
leagă, pentru că există o reprezentare mitică străveche prin care dacă lumina
vieţii eroului se stinge, el continuă să trăiască sub formă de şarpe şi este omagiat
ca şarpe.10

În Cartea apostolului Bartholomaeus – citată de


Wallis Budge –
Găsim următoarea prezentare: “Acum Abbaton, care este moartea şi Gaios şi
Tryphon şi Ophiath şi Sotomis şi Phiton şi Komphion care sunt cei şase fii ai
morţii în mormântul Fiului lui Dumnezeu, pe chipurile lor, sub formă de şerpi,
târându-se înăuntru cu marele lor hoţ în adevăr”. Ei da, viermele – respectiv
şarpele – este moartea care devorează tot. Cel care ucide balaurul este de aceea
mereu şi învingător al morţii. Asta ne întoarce iar gândurile spre egipteni, căci
iată ce spune o inscripţie din Templul lui Hator din Tentyra: “Tu urci aidoma
şarpelui sfânt ca spirit viu, creând răsăriturile. Maestrul Divin devine prin opera
sa Creatorul lumii. Îviindu-se ca Unul, el se multiplică de milioane de ori atunci
cand se naşte lumina din el sub forma unui copil”. Este extraordinar să vezi cât
de multe a preluat creştinismul direct din religiozitatea egipteană. Ei bine,
Hipolit are o interpretare a întrebării retorice din Psalmul 24:”Cine este acesta:
Împaratul slavei?” El spune că este o trimitere la Adam şi la renaşterea sa.
Viermele trimite deci la al doilea Adam şi anume Hristos. Chiar şi Epifan
menţioneaza viermele ca alegorie a lui Hristos. În Psalmul 22 se sugerează că
Hristosul este “vierme şi nu un om”.11

Al-Jili consideră pheonixul drept simbolul a ceea ce nu-şi trage existenţa decât
din nume; el semnifică ceea ce scapă inteligenţelor şi gândurilor. Astfel, cum
ideea de pheonix nu poate fi atinsă decât prin numele care o desemnează,
Dumnezeu nu poate fi atins decât prin intermediul Numelor şi Calităţilor sale.

10
https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/stiinta-si-tehnica/trinitatea-crestina-si-pasarea-phoenix--20580.html
11
https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/stiinta-si-tehnica/trinitatea-crestina-si-pasarea-phoenix--20580.html

7
Această pasăre minunată şi fabuloasă se trezea o dată cu zorile pe apele Nilului
ca un soare; legenda a făcut-o să se consume şi să se stingă ca un soare în
întunericul nopţii, apoi să renască din cenuşa sa. Pheonixul evocă focul creator
şi distrugător din care îşi trage lumea originea şi care îi va aduce sfârşitul; este
un substitut al lui Shiva şi al lui Orfeu.

Este un simbol al reînvierii, care-l aşteaptă pe răposat după cântărirea sufletelor


(psihostazie), dacă acesta a satisfăcut obligaţiile rituale şi dacă spovedania lui
negativă a fost socotită veridică în Cartea Egipteană a Morţilor. Răposatul
devine el însuşi un pheoenix. Pheonixul poartă adesea o stea pentru a indica
natura sa cerească şi natura vieţii în cealalta lume. Pheonixul este numele
grecesc al păsării Bennu care figurează la prova multor bărci solare sacre care
înaintează spre imensa învăpăiere a luminii – simbol al sufletului universal al lui
Osiris care se recrea fără de sfârşit din el însuşi, atâta vreme cât vor dura timpul
şi veşnicia.

Gândirea orientală latină trebuie să moştenească simbolul privitor la pheonix,


pasăre fabuloasă al carui prototip egiptean, pasărea Bennu, se bucură de un
prestigiu extraordinar, din cauza caracteristicilor sale. La creştini, pheonixul va
fi, de la Origen încoace, considerat ca o pasăre sacra şi deci simbolul unei
neţărmuite voinţe de supravieţuire, aşa cum învierea este un triumf al vieţii
asupra morţii.12

12
https://mythologica.ro/phoenix-mitul-reinnoirii/

8
Bibliografie

 Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Ed. Polirom, Iaşi,


2003
Webliografie

https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/02/23/legenda-pasarii-phoenix/

https://jurnalspiritual.eu/legenda-pasarii-phoenix/
https://www.wattpad.com/316373341-calea-mitologiei-1-13-pasarea-
phoenix

http://www.autorii.com/scriitori/mihai-eminescu/lirica-filozofica-oda-in-
metru-antic.php
https://mythologica.ro/phoenix-mitul-reinnoirii/

https://taifasuri.ro/taifasuri/paranormal/13942-pasarea-phoenix-simbolul-
reinvierii-nr627-sapt11-17-mai-2017
https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/stiinta-si-tehnica/trinitatea-
crestina-si-pasarea-phoenix--20580.html

S-ar putea să vă placă și