Anul XV. Arad, D u m i n e c ă , 11І24 D e c e m v r e 1Q11 N r .

271
ABONAMENTUL REDACŢIA!
2 8 COR. ŢJL A D M I N I S T R A Ţ I A :
IM an STRADA DEÁK PERENE Nr. 2 0
ІШ jum 14
Io Inni 2.40 INSERŢIUNILE
s e p r i m e s c la administraţie.
ui de zi pentru R o -
Mulţumite p u b l i c e şi L o c
I ci străinătate p e
d e s c h i s c o s t ă f e c a r e şir
m 40 franci.
2 0 fileri.
PENTRU ORAŞ ţi M a n u s c r i p t e nu să î n a p o ­
COMITAT 5 0 8 . iază.

Ciiza din Bucovina.
D e V a s i l e C. Osvada.
Hunedoara, 23 Decemvrie.
[btru satisfacerea încredinţării primite
ptru studiarea mişcării cooperative —
icutreerat şi Bucovina u n d e m ' a r a ni­
să înţeleg trecutul, fazele de desvol-
i şi în sfârşit a c t u a l a situaţie eoono-
pcă şi mişcare cooperativă a fraţilor no-
bucovineni.
[Credeam de cuviinţă ca înainte de t o a t e
[comunic impresiile şi informaţiile
ate, celor ce m'ati o n o r a t cu încredin­
ţa, 0 impacienţă prea puţin explicabilă
ï învinuire g r a t u i t ă m ă sileşte îrusă să
K p aceste şire, alcătuite din m a t e -
şi impresiile câştigate în Bucovina.
Premiţând că n ' a m nici în clin nici în
nec nici cu corespondenţa din Buco-
la publicată în Nrul 264 al „ T r i b u n e i "
[atât mai puţin cu scrisoarea t o t din
p i n a publicată în Nr. 269 al „ R o m â -
— spun u r m ă t o a r e l e :
|Criza economică, a cărei v i c t i m ă era
„Centrala" şi întreaga mişcare coo-
rativă din Bucovina — are la temelie
•rin care t r e c e v i a ţ a politică a fra-
rbucovineni.
joperaţia bucovineană, î n t r e a g a mun-
i toate nizuinţele, ce se fac pentru or­
oarea şi întărirea economică în Bu­
ia — sunt pe deantregul străine de
deslănţuită a s u p r a „ C e n t r a l e i " şi
bra ţeranilor adăpostiţi în tovărăşii.
Btreagă r ă s p u n d e r e a grea p e n t r u ne­
norocita criză revine violentelor hărţuieli
politice, în oare a fost posibil, ca vre-o
câţiva O A I M E - n i să-şi ia curajul prea puţin
onorabil să pescuiască în tulbure. Nici
unul dintre partidele ori dintre grupările
politicei r o m â n e ş t i din Bucovina nu şi-a
crezut de cuviinţă ca m ă c a r m u n c a eco­
n o m i c ă şi în special mişcarea cooperativă
să o ferească de turbatele hărţuieli poli­
tice, înjosite p â n ă în răfuieli şi r ă s b u n ă r i
personale.
Nici în România, nici la noi nu sunt
m ă c a r în p a r t e cunoscute patimele oarbe
cu oare se p o a r t ă lupta politică între ro­
cas­ mânii bucovineni, b i v â n a r e a după man­
date, în h a r ţ a p e n t r u a c a p a r a r e a de slujbe
înalte şi întru ajungerea de favoruri tre­
c ă t o a r e — nu contează nimic, nu se c r u ţ ă
nimic. R e p u t a ţ i a , cinstea, familia, m u n c a
nizuinţele — pare-că se suspendă în faţa
fie-cărei campanii electorale. T o a t e se ter­
felesc, ca apoi după alegeri învingătorii să
m u n c e a s c ă pentru răfuieli şi r ă s b u n ă r i .
Delà m o a r t e a regretatului Dr. George Po-
povici, în î n t r e a g ă Bucovina nu s'a p u t u t
găjsi un singur b ă r b a t care prin m u n c a ,
prin intelectualitatea şi prin faptele sale
să se impună drept c o n d u c ă t o r respectat
în t o a t e acţiunile obşteşti ale Românilor
bucovineni.
Ici colea s'a ridicat pentru m o m e n t
câte un b ă r b a t vrednic, s'au înfiripat gru­
pări cu m u l t dor şi p o a t e şi aptitudini do
m u n c ă — dar t o t de a t â t e a ori au fost su­
g r u m a ţ i de puvoiul cârcotaşilor m ă r u n ţ i
— ori apoi au fost siliţi să se dea la o
parte.
Cei m a i m u l ţ i însă după ce a u foist ri­
dicaţi la u n a n u m e grad de consideraţie,
şi-au pierdut echilibrul şi azi r ă t ă c e s c din
o grupare în alta, înghemmehindu-şi in­
dividualitatea u n o r efemere favoruri per­
sonale ori slăbiciunilor slugarnice.
In a c e a s t a atmosferă m o c n i t ă , silita
de glasul vremii şi de specialele împreju­
rări din Bucovina — se înfiinţează la 1903
„Centrala" însoţirilor r o m â n e din Buco­
vina, c h e m a t ă s ă reorganizeze micile to­
vărăşii săteşti. D a r m a i ales să le înmul­
ţească şi apoi pe t o a t e să le conducă şi Să
le sprijinească.
P a r a l e l cu desvoltarea „ C e n t r a l e i " şi
cu fireasca ei înrâurire asupra satelor s'a
desvoltat— spre nenorocirea mişcării coo­
perative — şi p ă c ă t o a s a n ă z u i n ţ ă de-a
pune mâna pe „Centrală", ca apoi să fie
folosită p a r t e ca armă politică în h ă r ţ u -
iala dintre fraţi, p a r t e ca ocrotitoare de
m ă r u n t e afaceri personale.
D u p ă m o a r t e a r e g r e t a t u l u i Filimon,
tinerii muncitori din birou, în cea m a i
m a r e p a r t e ardeleni, n ' a u p u t u t să-şi im­
p u n ă m a r c a muncii lor cooperative în ac­
tivitatea „ C e n t r a l e i " care încetul cu în­
cetul a ajuns să fio când teren do expe­
r i m e n t a r e dubioasă şi naivă, când spriji­
nitoare a intereselor politicei de partid, c a
în u r m ă să facă loc şi manipulărilor de
rea credinţă.
In u r m ă cu trei ani directorul şi pre-
eidentul ,Centralei" d. Dr. Flor ea Lupu
a găsit de cuviinţă să experimenteze cu
naţionalizarea i n d u s t r i e i de lemn. Şi
fiindcă bogatul „ F o n d religionar gr. or.

d u p ă vre-o zece m i n u t e , e l se făcu m a i t a r e , m a i B i n e ascuns î n p ă d u r i c e , n e m i ş c a t , cu a r m a

O c t a v e M i r b c n u desluşit, m a i apropiat... P a t á r a ! p a t a r a ! e r a ga­ g a t a , îl cercetam... E r a f r u m o s , în a d e v ă r ; v i a ţ a
lopul u n u i oal p e d r u m u l delà C h a r t r e s . . . I n s t i n c ­ c u r g e a p l i n ă în acel c o r p r o b u s t . Ce g r o z ă v i e !
Calvarul- tiv, s t r î n s e i c a t a r a m a r a n i ţ e i delà s p a t e şi m ă asi­
g u r a i c ă p u ş c a î m i e r a încărcată... E r a m f o a r t e
P r i v e a n e î n c e t a t c â m p i a şi mi-se p ă r e a c ă o p r i ­
veşte m a i d e g r a b ă c u ochi de poet decât de sol­
— FRAGMENT. — m i ş c a t ; vinele t â m p l e l o r mi-ee u m f l a u . . . P a t a r a ! dat... S u r p r i n d e a m î n p r i v i r e a lui că e r a m i ş c a t
p a t a r a ! T r e b u i a să fie f o a r t e a p r o a p e de m i n e , P o a t e că u i t a s e de ce.se află acolo, şi e r a c u c e r i t
Trad. d o A d r i a n C o r b u l . acel g a l o p , căci avui i m p r e s i a că aud s u f l a r e a ca­ d e f r u m s e ţ e a acestei d i m i n e ţ i t i n e r e , v i r g i n a l e şi
feethorii „Tribunei" a u a f l a t , d e s i g u r , d i n t r ' u n a d i n l u l u i şi ciocnirea l i m p e d e a oţelului... P a t a r a ! pa­ t r i u m f a l ă . C e r u l se înroşise de t o t ; el a r d e a î n
| t e scrisori i n e d i t e a l e l u i M a u p a s s a n t , p e c a r i t a r a ! . . . A b i a avui t i m p ea m ă las p e y i n e î n do­ flăcări g l o r i o a s e ; c â m p i i l e d e s m o r ţ i t e , eşoau u n a
Ipublicat în a c e s t z i a r , c â t ă a d m i r a ţ i u n e p r o f e s a s u l s t e j a r u l u i , că l a doăzeci de paşi de m i n e , p e d u p ă alta din v a l u r i l e l o r roze şi a l b a s t r e de a b u r i
Js prozator p e n t r u r o m a n u l L e C a l v a i r e al l u i O c - d r u m u l m a r e , se î n ă l ţ ă o u m b r ă m a r e , r ă m â n â n d cari p l u t e a u astfel binişor, ca n i ş t e e ş a r p e , a g i t a t e
•llirbeau, c e l e b r u l s ă u p r i e t e n şi c o n f r a t e . N u c r e d
W să traduc în a c e l a ş l o c c â t e - v a pagini cari subit n e m i ş c a t ă , ca o s t a t u e ecvestră d e b r o n z . Ş i de m â n i n e m i ş c a t e . A r b o r i n o d u r o ş i , b o r d e e l e se
plipă mine u n e l e d i n c e l e m a i f r u m o a s e d i n l i ţ e - u m b r a aceasta, c a r e se p r o e c t a î n t r e a g ă , e n o r m ă , l ă m u r e a u d i n mijlocul acestui v ă z d u h roz şi al­
» franceză c o n t i p o r a n ă . E l e a r a t ă s u f l e t u l î n t r i s - pe cerul l u m i n o s al r ă s ă r i t u l u i , e r a t e r i b i l ă . O m u l b a s t r u ; coteţul d e p o r u m b e i al u n e i f e r m e m a r i ,
It ororile răsboiului şi d o r n i c d e o u m a n i t a t e m a i î m i p ă r u s u p r a u m a n , m ă r i t n e m ă s u r a t p e cal!... al cărei acoperiş n o u de olane î n c e p e a eă scli­
M lui Octave M i r b e a u . Căici s e n t i m e n t e l e p e c a r i
itoite romancierul î n i n i m a u n e i s e n t i n e l e f r a n ­ E l p u r t a şapca t u r t i t ă a p r u s i e n i l o r , o m a n t a p e a s c ă , p r o e c t a e o n u l său albicios p e a r d o a r e a
kul timpul i n v a z i u n e i g e r m a n e d e l à 1870, s u n t f ă r ă l u n g ă , n e a g r ă , sub c a r e se u m f l a p e p t u - i l a r g . î m p u r p u r a t ă a r ă s ă r i t u l u i . . . D a , p r u s i a n u l acela,
Ш propriile s e n t i m e n t e a l e s c r i i t o r u l u i f r a n c e z . E r a el ofiţer s a u u n s i m p l u soldat ? N u p u t e a m şti, p l e c a t cu g â n d u r i de m a s a c r u se a p r o p i e , u l u i t şi
IC, căci n u l ă m u r e a m i n s i g n e l e nici u n u i g r a d pe p l i n do p i e t a t e , în faţa s p l e n d o r i l o r zilei c a r e
1 se l u m i n a u ş o r , c o l o s u e , p e o r i z o n t , a l u n i f o r m a sumbră... T r ă s ă t u r i l e , m a i î n t â i nedes­ începea, iar în s u f l e t u l lor, t i m p d e c â t e v a m i n u t e ,
i contur se l ă m u r e a m a i h o t ă r î t , î . n t r ' o l u - l u ş i t e se p r o n u n ţ a r ă . stăpâni Iubirea.
Ï mai a l b a s t r u . T o t n o a p t e a s t ă p â n e a , C A M ­ A v e a ochii de c u l o a r e d e s c h i s ă , f o a r t e limpezi, — E s t e p o a t e , u n poet, îmi ziceam, u n a r t i s t ;I
brau î n t u n e c o a s e , d a r s e s i m ţ e a a p r o p i e r e a , b a r b a b l o n d ă , o a l u r ă de t i n e r e ţ e p u t e r n i c ă ; chi- p a r e a fi b u n , fiindcă se înduioşează.
'. Gerul î n ţ e p a m a i a p r i g , p ă m â n t u l d u d u i a j pul lui r e s p i r a FORŢA, şi b u n ă t a t e a , şi î n c ă ceva
1
Şi p e fizionomia lui u r m ă r e a m t o a t e senza-
li sonor sub ' p a ş i i m e i , u m e z e a l a s e c r i s t a l i z a nobil, î n d r ă s n e ţ şi t r i s t care m ă isbi. Ou m â n a ţ i u n i l e de om d e t r e a b ă care'l a n i m a u , toţi fiorii,
branle c o p a c i l o r . Ş i , p u ţ i n c â t e p u ţ i n , c e r u l j o d i h n i t ă p e p u l p ă , el cerceta c â m p i a d i n f a ţ a sa, t o a t e reflectele nobile şi delicate ale i n i m e i l u i
pina de o l u c i r e d e a u r p a l i d , c e s c m a r c a . ! şi din t i m p î n t i m p , calul său r ă c ă i a p ă m â n t u l cu m i ş c a t e şi f e r m e n t a t e N u ' m i m a i făcea t e a m ă .
Wet, f o r m e l e e ş c a u d i n u m b r ă , n e l ă m u r i t e copita şi sufla în văzduh, p r i n nările-i î n f i o r a t e , D i n p o t r i v ă , u n fel de a m e ţ e a l ă m ă a t r ă g e a врте
|ii încetate, n e g r u l o p a c a l c â m p i e i s e p r e - j coloane l u n g i d e a b u r i . . . E v i d e n t p r u s i a n u l acela d â n s u l , şi am fost silit s ă m ă acăţ de capac ca să'
itaîntrun v i o l e t s u r d , î n t r e t ă i a t d i n l o c î n j e r a u n ECLEROT, el venise să'şi dea s e a m a d e po­ n u m ă î n d r e p t c ă t r ă acest om. A ş fi d o r i t să-i vor­
ilumina... D e o d a t ă , u n s g o m o t î m i s o s i l a ziţiile n o a s t r e , de s t a r e a t e r e n u l u i ; o a r m a t ă în­ besc, să-i s p u n că b i n e face de c o n t e m p l e a z ă ast­
s început s l a b , c a b ă t a i a f o a r t e î n d e p ă r t a t ă t r e a g ă colcăia, f ă r ă îndoială, în dosul acestui om, fel c e r u l , şi c ă ' l i u b e a m p e n t r u aceste e x t a z u r i . . .
à tobe... A s c u l t a i , c u i n i m a s v ă c n i n d ă . . . O a ş t e p t â n d u n s i n g u r s e m n a l din p a r t e - i p e n t r u D a r chipul i-se î n t u n e c ă , o m e l a n c o l i e îi u m b r i
Ugomotul î n c e t ă ş i c o c o ş i i c â n t a r ă . . . . C a m a se asvârli p e p l a i ! . . . ochii... A h ! z a r e a p e care o î m b r ă ţ i ş a cu p r i v i r e a
 ,, X 11 1 и ч ii i i

din Bucovina", încăput azi şi pe m â n a Î n s o ţ i r e a asta însă e m u l t p r e a m i c ă B a n c a cehă judecând de sigur prenj
Rutenilor, ca faptici „conproprietari" — şi prea n e î n s e m n a t ă decât c a cineva să se nanciar, a cerut garanţii noui în lipsac
a v e a de d a t îu exploatare păduri de m a r i fi p u t u t m ă c a r gândi la o astfel de finan- r o r a a ahzis creditul întreg pentru ziuaj
Eutinederi —• d. Dr. L u p u şi de sigur cu cializare de milioane. 15 Noemvrie 1911. Acest credit se ri
tovarăşii săi a găsit sosit m o m e n t u l să în­ S'a recmis la sprijinul băncii cehe „Us- case p â n ă la s u m a de 8 milioane dina)
cerce naţionalizarea industriei de lemn, tredny" care are o filială şi în C e r n ă u ţ i . d u p ă constatările din Iunie şi de mait
m a i ales că temeiul îl servea fondul reli- B a n c a cehă însă n ' a fost dispusă să pri­ ziu e r a u deja p e r d u t e aproape | тіЩ
gionar, care o greco-oriental. Cu lozinca: m e a s c ă faptica financializare decât n u m a i (3,900,000 coroane.)
„ n u m a i îngăduim să fie averile n o a s t r e cu condiţia, ca t o a t e poliţele ce vor i n t r a A d m i n i s t r a ţ i a risipitoare şi poatei
exploatate şi noi jefuiţi de străini şi de lif- delà firmele Bălan pe lângă girul însoţirii loială, instalările somptuoase, alişrai
tolo galiţieno" —- a cucerit pe s e a m a a- Schultze-Delizsch din Cernăuţi, să poar­ riie personale — t o a t e , t o a t e au conf
cestei încercări o b u n ă p a r t e din opinia te şi girul Centralei. huit la perderile grozave şi la compm
publică românească. t e r e a întregei acţiuni şi a o mulţii
Acest gir îi era foarte a c o m o d a t băn­
Delà început însă î n t r e a g ă afacerea are cii cehe, după ce în legăturile Centralei oameni, în frunte cu d. Dr. Lupu şi si
p u n c t e misterioase : sunt peste 150 însoţiri, care după tot 2Л Si aici apoi nenorocitele hărţuielii
L a instenţa şi cu ajutorul dlui Dr. Lu­ membrii sunt datoare să iscălească o păr- sonale şi politice îşi găsesc teren larjl
pu, licitează la pădurile fondului doi ţc- tăşie la Centrală de 100 coroane având operaţie.
rani, a n u m e : Florişteanu şi Pascovici, cari responsabilitatea până la de SO — ori no­ Se a l a r m e a z ă ţ a r a întreagă. Pătn
reuşesc s ă preia pădurile delà Sadova şi minalul iscălit. svonul p â n ă la sate unde ţăranii
Dragoşeri. D. Dr. L u p u şi ca m e m b r u al firmelor răşiile m e m b r e la „ C e n t r a l ă " şi cu ga
I m e d i a t însă după licitaţie se consti­ Bălan şi ca director şi prezident al „Cen­ ţile de 30 — ori — încep să se nai
t u e firma ,,Bălan & Co.", din care fac par­ tralei" şi pe deasupra şi ca naţionalizator t e a s c ă şi pe u r m ă să producă fiirtuntj
t e : Bălan u n fast sergent major, actual al industriei de lemn — de sigur că a făcut indignaţie justă.
c o n d u c ă t o r do carte fonduară şi actualul tot posibilul ca acest gir al centralei să Răfuielile politice au scos la ivealij
director al tovărăşiei Sehultze-Delizsch fie dat — după c u m de fapt a şi fost dat. întreg potop de fapte necorecte şi
din Cernăuţi, apoi Dr. Florca Lupu, Cric- In această m u n c ă puţin edificatoare, j frauduloase. D. Dr. Lupu a fost ri
lovici şi alţii. A c e a s t ă companie rcscum- alăturea cu d. Dr. Lupu îşi au p a r t e a lor din postul de président şi director aljj
pără pe cei doi ţerani licitatori cu suma toţi companionii donmiei-sale şi mulţi alţi tralei", înlocuit fiind prin deputaţi
de 100 mii coroane — şi preiau pădurile sinceri ori vremelnici „ a d e r e n ţ i . " rial şi dietal d. George Sârbu, al,
p e n t r u exploatare sub firma Bălan & Co. Conducerea exploatării naţionale de estru silvic. T o t asemenea au fostînloi
L a a doua licitaţie pentru pădurile păduri a fost î n c r e d i n ţ a t ă jidanului Mer- şi p a r t e a cea m a i m a r e a m e m b r u l
fondului religionar s i t u a t e în Falcău, Bru- ckler, instalat ca director comercial, a v â n d direcţiune, luând locul democraţilor,
dina, P u t n a şi S t r a j a iau p a r t e r o m â n i i alături ca director administrativ pe Edu­ zişii apărărişti,
Dr. Aurel cav. de Onciul, Dr. F l o r e a Lupu, ard Hruska, c u m n a t u l dlui Dr. L u p u . Din­ Hărţuiala pornită a fost ţiiuităciiij
Bălan, Dr. Blându, Const. Onciul şi alţii t r e cei peste 100 funcţionari, delà feres- sebită v e h e m e n ţ ă şi cu o patimă
şi după ce şi aceste păduri le câştigă pen­ trăul din R ă d ă u ţ i şi celelalte lucrări -— a u z i t ă — spre râsul duşmanilor şi si
t r u exploatare se constituie firma G. Bă­ abia 4 — 5 erau Români, restul î n t r e g ji­ fricarea şi des nădejdea nenorociţilor
lan & Co. — identică cu cealaltă firmă Bă­ dani şi străini aduşi de protectorul lor, di­ rarii, încăpuţi pe manile astorfel de ol
l a n & C o . având aceiaşi proprietari. rectorul comercial. d ui tori.
D u p ă aceste a r a n j a m e n t e se începe Această frustrare a naţionalizării in­ Unii cereau deschiderea, conca
exploatarea şi tot o d a t ă preludiul desas- dustriei de lemn s'a r ă s b u n a t m a i curând asupra „ C e n t r a l e i " ca pe urmele fal
trului, ce-a u r m a t : decât credeau cei „interesaţi." tului frauduloţs să ajungă mai cu
Firmele Bălan & Co. în ambele lor goarea legilor pe Dr. L u p u şi soţii.(i
In luna Martie anul c u r e n t s'a făcut
denumiri forţează să fie financializate de mestecaţi, dnii Dr. Lupu, OnciuM
un bilanţ de p r o b ă şi s'a c o n s t a t a t o pier­
„Ins'oţirea SchultzcnDelizsch drin Cer-» s'au umilit şi au milogit întreagă'
dere de peste 1 şi jumătate milioane co­
n ă u ţ i " a cărei director e d. Bălan. n e a cooperativă intervenţiei guvffl
roane.
din V i e n a şi a presidentului Bieţii
c a r e de a s e m e n e a nu se găsea în situ
e r a aşa d e d e p a r t e , aşa d e d e p a r t e ! Ş i dincolo de Mi-am a d u s 'aminte de p u i c u ţ a p e c a r e o orno- favorabilă c a prezident al fondului i
e a e r a altă z a r e ; şi d u p ă ea încă u n a şi încă u n a ! . . . r î s e t a t a , î n v r e m e ce e a u r m ă r e a cu ochii ci fer­
Ş i t o a t e t r e b u i a n cucerite!... C â n d va sfârşi e l m e c a ţ i , s b o r u l u n u i f l u t u r e în spaţiu... şi eu, î n
gionar, de sigur în drept şi cu datonij
o a r e de a'şi î m p i n g e m e r e u calul p e p ă m â n t u l mod stupid, i n c o n ş t i e n t ueisosem u n o m , u n o m a-şi ingéra controlul necesar.
a c e l a nostalgic, d e a'şi croi n e î n c e t a t u n d r u m p e c a r e ' l i u b e a m şi în al c ă r u i suflet îl c o n t o p i ­ I n isfârşit s'a găsit o salvare
p r i n r u i n e l e l u c r u r i l o r şi m o a r t e a o a m e n i l o r , do s e m pe al meu, u n om oa/re, în u l u i r e a s o a r e l u i rală. D . D r . F l o r e a L u p u cu jidanul
a ucide f ă r ă î n c e t a r e , d e a fi m e r e u b l e s t e m a t ! . . . ce r ă s ă r e a , u r m ă r e a visele cele m a i c u r a t e ale
Ş i apoi, f ă r ă îndoială că se g â n d e a la ceeace p ă r ă - lion a r Max Anhan şi alţi geseftariaa
vieţii lui!... L ' a m ucis p o a t e , t o c m a i în m o m e n ­
6ise, la casa p l i n ă d e rîsetele copiilor eăi, l a soţia t u l când îşi s p u n e a : ,,Şi când m ă voi r e î n t o a r c e m a t societatea „Bukovina" care l
Iui care'l a ş t e p t a r u g â n d u - s e lui D u m n e z e u . . . I i acasă..." C u m ? p e n t r u ce?... Deoarece îl i u b e a m , sprijinul financiar a duor bănci mari
y a vedea el v r e o d a t ă ? . . . S u n t convine că în m i n u ­ d e o a r e c e , dacă soldaţii l-ar fi a m e n i n ţ a t , l-aş fi Viena — au preluat exploatarea f
t e l e acelea, evoca detaliile cele m a i fugitive, obi­ a p ă r a t , eu, eu c a r e l-am 'asasinat!
c e i u r i l e cele m a i c o p i l ă r e ş t i a l e e x i s t e n ţ e i s a l e de
lor cu pricina, d u p ă ce delà Foi
•acolo, d e p a r t e . . . u n t r a n d a f i r cules î n t r ' o s e a r ă , I n d o u ă s ă r i t u r i am fost l â n g ă el... l-am s t r i ­ gionar li-s'a prelungit timpul de esploi
d u p ă cină. şi p e c a r e ' l p r i n s e s e î n p ă r u l soţiei c a t ; el nu se mişcă... G l o n t c l e m e u îi s t r ă b ă t u s e ou 10 ani.
î u i , rochia pe c a r e o p u r t a s e ea î n m o m e n t u l ple- g â t u l , m a i j o s de u r e c h e şi s â n g e l e îi c u r g e a g â l - N o u a firmă va plăti fondului dej
*?ărei lui : o p a n g l i c ă a l b a s t r ă la p ă l ă r i a fetiţei l u i , g ă i n d d i n t r ' o v â n ă r u p t ă , se a ş t e r n e a ca o b a l t a care m e t r u de lemn cu 1 cor. 751
u n cal d e lemn, u n pom, u n colţ de r î u , u n „coupe- roşie, îi se î n e h e g a î n barbă... C u m a n i l e m e l e
:
p a p i e r ' . . . T o a t e a m i n t i r i l e b u c u r i i l o r lui binecu­ t r e m u r ă t o a r e îl ridicai binişor, d a r capiu i-se c l ă L m u l t şi din acest plus e vorba să sej
v â n t a t e îi r e v e n e a u , şi, cu p u t e r e a de viziune p e t i n ă şi recăzu i n e r t şi greu... II privii l a p i e p t , î n pere pagubele de 3 milioane cor. i
c a r e o au cei e x i l a ţ i , el î m b r ă ţ i ş a , d i n t r ' o s i n g u r ă d r e p t u l i n i m e i : i n i m a nu-i m a i b ă t o a . A t u n c i , pentru restul păgubii în sumă de!
p r i v i r e d e s c u r a j a t ă , t o t ce'l fericise până' atunci... îl ridicai şi m a i sus, sprijinindu-i c a p u l pe g e ­ cor. a fost preluat ferestrăul dclaEÜj
Ş i s o a r e l e se î n ă l ţ a l ă r g i n d şi m a i m u l t câm­ n u n c h i i mei, şi, d e o d a t ă , îi văzui a m â n d o i ochii, c a r e a c o s t a t peste 1,700,000 coroaf
p i a , î n d e p ă r t â n d şi m a i m u l t î n d e p ă r t a t u l ori- ochii lui limpezi ce m ă p r i v e a u cu t r i s t e ţ i , f ă r ă
u r ă , f ă r ă dojana, ochii lui p a r ' c ă trăiau.'... S i m ­ î n t r e a g ă afacerea cu (iadurile áj
r.ont... O m u l acela, î m i e r a m i l ă de el. şi'l i u b e a m ;
da, vă a s i g u r că'l i u b e a m ! . . . A t u n c i , c u m a m ţeam că o să leşin, d a r a d u n â n d u ' m i p u t e r i l e în­ fost î n r ă u t ă ţ i t ă şi complicată cu
p u t u t face eu ce-am f ă c u t ? . . . 0 î m p u ş c ă t u r ă ră­ t r ' u n s u p r e m efort. î m b r ă ţ i ş a i c a d a v r u l p r u s i a n u ­ ţările şi nemulţumirile ce şi-au găsi
s u n ă , şi î n v r e m e ce am văzut, p r i n t r ' u n colac de lui, îl aşezai în picioare, îl s t r î n s c i la p e p t u l m e u , de P i u m p o r e pentru alte afaceri fi
apoi, l i p i n d u ' m i buzele p e acel o b r a z î n s â n g e r a t , j
•fum, o eism ă î n mijlocul v ă z d u h u l u i , p u l p a n a ră­
de u n d e a t â r n a u firicele p u r p u r i i , îl s ă r u t a i , fier­
matiee, făcute de „Centrală" în era|
s u c i t ă a u n e i m a n t a l e , o c o a m ă n e b u n ă de c a l ce erisă aci. Ami'me centrala a I
ebura pe şosea... apoi nimic... A m a u z i t şi u n zăn­ binte!...
g ă n i t d e teacă, c ă d e r e a g r e o a i e a u n u i corp, t r o ­
două moşii m a r i •—• pentru parcelar?,!
p ă i t u l furioas al u n u i galop... apoi nimic... P u ş c a în P ă t r ă u ţ i i pe Şirete cumpărata,
î m i era c a l d ă şi din ţ e a v a ei cşoa fum... am lăsat-o tocmai delà acelaşi jidan Anhand
eă cadă la p ă m â n t , e u b r a ţ e l e în f o r m ă de cruce... şi primul interesat acum la ţ
 24 Decemvre n. 1911
„Bukovina" cealaltă moşie e în Milişenţul
de jos, c u m p ă r a t ă delà familiile P r u n c u l
şiBotuşan.
Greutăţile ce să î n t â m p i n ă la parce­
lare dovedesc că întreg târgul a fost făcut
pe apucate şi de sigur cu o greşită supra-
plătire.
Alăturea acestor moşii se înşiruie o
moară artificială, c u m p ă r a t ă în Cernăuţi
delà o familie străină — după rentabili­
tate cu preţ m u l t prea urcat.
Toate aceste afaceri au r e c l a m a t ca­
pitale de peste 2 milioane cor. pentru a-
eoperirea cărora însoţirile săteşti au pus
la îndemâna Centralei poliţi în bianco,
[care azi formează îngrijorarea de căpete­
nie a ţăranilor î n s p ă i m â n t a ţ i de cele ce
R întâmplă.
Şi temerile se p a r justificate, c ă din
aceste afaceri centrala va eşi cu perderi
simţitoare.
Iată în n o t e generale impresiile şi in­
formările, pe care îmi clădesc eu cunoaş­
terea .şi apreciarea crizei din Bucovina.
Voiu m a i avea prilej să re viu asupra
acestei chestiuni, când voiu insista m a i
I mult şi asupra diferiţilor factori ce au rol
hotărâtor a t â t în criza economică cât şi
lin criza politică, întru c â t aceasta a d a t
panere desastrului economic — singura!,
ce intră în preocupările noastre de a c u m .
„Foc concentric" împotriva dlui O. Goga.
îlaun prieten al z i a r u l u i n o s t r u (preot la sate)
[tihnim următoarele r î u d u r i :
„Aflu "din parte demnă de credinţă că cercurile
Vjáorizate" au hotărît să pornească împotriva
lai Octavian Goga un „foc concentric", profi­
lai de toate mijloacele iertate şi neiertate şi căl-
wukrşi în picioare ciliar propriile lor convingeri,
Intru a-l teroriza pe d. Goga şi a-l sili să se re-
Ifrjjij din luptă. Armele principale de terorizare
ш fi batjocura, minciuna şi calomnia. In nu-
jsfip meu şi al numeroşilor săi admiratori, îl
b j pe d. Goga să nu-şi piarză credinţa în izbânda
Xenăndui pentru care luptă, şi să fie sigur că noi
•iciodafă nu-l vom părăsi. Atacurile urîte de care
lire ui parte vor mări numai dragostea şi admi-
|e|io noastră pentru el..."
Toate semnele dovedesc că i n f o r m a ţ i i l e aceste
| ш exacte: Aluziile m u r d a r e d i n „ P o p o r u l Ro­
iau"; manifestul celor câţiva t i n e r i d i n B u d a -
«sta; publicarea a p e l u l u i u n g u r e s c ( r e d a c t a t d e
K şi articolul de azi d i n „ R o m â n u l " . . .
De câtă enorgie şi de câte mijloace m a i d i s p u n
pendle noastre a u t o r i z a t e când e vorba să r e ­
ia tăcere glasul criticei î n d r e p t ă ţ i t e şi al
şirarii legitime.
Pentru nevoile c u l t u r a l e şi economice ale po­
toliri nici un b a n ; p e n t r u o r g a n i z a r e a luptelor
plitice nici o energie...
* Privii uluit la bătrînul. ce stetea lângă
Respectul pentru adevăr. N u n e a m e s t e c ă m
jiniine-am amestecat niciodată î n l u p t e l e violente
i partidelor fraţilor n o ş t r i d i n R e g a t . S u n t e m
HBşi că toate p a r t i d e l e r o m â n e , cu d i f e r i t e
jloaee, slujesc u n ideal s f â n t nouă t u t u r o r a :
Udarea României i n d e p e n d e n t e . L u p t e î n t r e
tue au mai fost şi vor m a i fi. şi a i u r e a şi î n
inia, de aceea noi n u d e s p e r ă m nici a t u n c i
ls'ar părea că fraţii n o ş t r i m e r g p r e a d e p a r t e
violenţa lor. Tot ce detestăm î n s ă î n aceste
йраліі" sunt încercările de a deplasa discu­
v ui m p ă r a r e o c a z i o n a l ă d e p u ş t i d e v â n a t ! -щв&
f
Lancaster, cu cheie 16 fi., G^ener-lacat englezesc, cocoş automat 22 fi, Puşti americane, ţeava cu a-uncarea
pateoanelor folosite 12 fl., Hemmeries, 2 ţevi, modernă 35 fi, Drilling-, Browning de 16 calib., Krupp ej*ctor, cu
ţevi de oţel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Drilling, Springer şi Klemer, revolvere, pistoale
Prăvălia de puşti de vânat! «веR află
A înD preţ
Articole de sport, binocle, Zeiss-, Oörz- aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.
„T R I B U H Ш
ţ i i l e p r i n c i p i a r e p r i n i n j u r i i şi calomnii împo­
t r i v a r e p r e z e n t a n ţ i l o r d i f e r i t e l o r p a r t i d e politice.
Aceasta n u m a i e o a r m ă politică.
I n „Evenimentul" delà I a ş i , n u m ă r u l p e care-1
p r i m i m astăzi, cetim u n articol p r i m , t i p ă r i t cu
l i t e r e g r a s e , î n care d. C. Stere, s a v a n t u l profesor
u n i v e r s i t a r , este terfelit î n t r ' u n mod n e î n c h i p u i t .
F i i n d c ă e şeful liberalilor d i n I a ş i e făcut „lichea",
„om necinstit", ,,şarlatan ştienţific" etc. etc.
î n c ă o d a t ă a c c e n t u ă m : n o i n u n e amestecăm
î n l u p t e l e fraţilor noştri d i n R e g a t , d a r n u p u ­
tem să t r e c e m cu vederea această d e s ă v â r ş i t ă lipsă
de respect p e n t r u munca şi t a l e n t u l u n u i b ă r b a t
ca d. S t e r e , întocanai c u m n u p u t e m a d m i t e ca u n
m i n i s t r u c a d. M a r g h i l o m a n să fie t r a t a t veşnic
cu e p i t e t e ca „banditul delà interne". A înjura
şi c a l o m n i a astfel de oameni, însemnează a neso­
coti a d e v ă r u l c a r e n u se poate ascunde.
S u b r a p o r t u l acesta n o i a m făcut î n v r e m e a
din u r m ă d u r e r o a s e e x p e r i e n ţ e , am văzut c u m
discuţii frumoase şi pline d e r o a d e a u fost t â r î t e
d e oameni nesocotiţi în n o r o i u l p e r s o n a l i t ă ţ i l o r ,
al c a l o m n i i l o r şi i n j u r i i l o r . Ce s'a ales de aceste
d i s c u ţ i i p r i n c i p i a r e poate să vadă ori ce om care
u r m ă r e ş t e p r e s a delà noi.
*
Slovacii. M i e r c u r i s'a ţ i n u t c o n g r e g a ţ i a comi­
t a t u l u i P o j o n . L a ordinea zilei e r a şi o h o t ă r î r e
a c o m u n e i slovăeoşti Kislevard, care pretindea
ca protocoalele comunale s ă fie făcute t o t d e a u n a
î n l i m b a slovăceaseă. Această h o t ă r î r e a b i e t u l u i
s a t slovăcesc a ajuns î n a i n t e a c o n g r e g a ţ i e i p r i n
r e c u r s . D e p u t a t u l slovac Iuriga şi fostul d e p u t a t
Ivanca, î m p r e u n ă cu toţi m e m b r i i slovaci a i con­
g r e g a ţ i e i , au c e r u t r e s p e c t a r e a î n d r e p t ă ţ i t e ! ho-
t ă r î r i a satului slovăcesc, h o t ă r î r e î n c o n g r u e n ţ ă
c u legile ţ ă r i i , d a r u n g u r i i cu corniţele s u p r e m î n
f r u n t e au nesocotit o r i ce respect faţă de lege, vo­
tând n i m i c i r e a h o t ă r î r e i slovacilor.
F a p t u l acesta dovedeşte n u n u m a i răscunos­
c u t a i n t e r v o r t i r e şi încălcare a legilor d i n p a r t e a
a d m i n i s t r a ţ i e i u n g u r e ş t i , d a r şi t r e z i r e a d i n ce î n
ce m a i m a r e a fraţilor n o ş t r i slovaci deopotrivă
de a s u p r i ţ i ca şi noi.
Circulara contelui Khuen-Héderváry în ches­
tia votului universal. P r o f e s o r i i d e l à academia
d e d r e p t u r i d i n E p e r j e s , d i s c u t â n d c i r c u l a r a con­
telui K h u e n - I í é d e r v á r y a u convenit a s u p r a u r m ă ­
toarei h o t ă r â r i : „ D r e p t de alegător să aibă fiacre
cetăţean u n g a r de 24 a n i care ştie scrie şi ceti.
( S u n t excluşi m i l i t a r i i , c ă l u g ă r i i şi cei s u b epi-
t r o p i e ) . Votarea să fie d u p ă c o m u n e şi a n u m e i n
oraşe secretă, iar î n p r o v i n c i e orală. C e r c u r i l e e-
lectorale d i n p r o v i n c i e să se arondeze, î n t r u cât
se poate, în favorul supremaţiei elementului
ghiar".
P r o f e s o r i i delà academia de ' d r e p t u r i d i n
Cinci-Biserici ( P e e s ) p r o p u n u n vot u n i v e r s a l ,
egal şi secret, cu votare obligatoare, secretă şi
d u p ă comune — p e n t r u toţi cei ce ştiu scrie şi
ceti. I n acelaş t i m p cer ca şi d r e p t u l electoral pen­
t r u alegerile c o m u n a l e şi comitatense să se modi­
fice p e baza acestui p r i n c i p i u .
„ f d e u n h m e a r e g n i c o l a r ă a mieilor p r o p r i e ­
t a r i " , î n c o n g r e s u l s ă u ţ i n u t l a Hódmezővásár­
hely, a h o t ă r î t să p r e z i n t e C a m e r e i d e p u t a ţ i l o r
o a d r e s ă p r i n c a r e se c e r e i n t r o d u c e r e a n e î n t â r ­
ziată a votului u n i v e r s a l , egal şi secret, cu votare
d u p ă comune.
*
Constituirea delegaţiei ungare
Eri a avut loc în Budapesta adunarea
constituantă a delegaţilor ungari, alegân-
du-se sub oomijsiunile de externe, militară,
financiară, să relèvent că între membrii
delegaţiei ungare n ' a încăput nici de data
a s t a nici un m e m b r u român, d a r nici slo­
vac ori sârb. Delogaţile sunt menite doar
a se îngriji decele mai superioare interese
O ieftin
, la Budapest, ívjr., Egyetem-tér 5.
J5fc
ale Ungariei, iar românii, sârbii şi slovacii,
după concepţia seculară a politicei şovine,
nu locuiesc în această ţ a r ă a constituţio­
nalismului clasic, ci — în lună.
Şedinţele publice ale delegaţiunei un­
gare se vor ţinea de altfel începând de J o i ,
28 Decemvrie, având de desbătut un sin­
gur obiect: budgetul provizoriu pentru
miniştri comuni.
Situaţia în Croaţia. D i n A g r a m se a n u n ţ a :
B a n u l Croaţiei va începe î n c u r î n d t r a t a t i v e noui
pentru înjghebarea unei majorităţi guvernamen­
tale. D a c ă n u va reuşi nici de d a t a asta, va a j u r n a
dieta ea să o disolve din n o u ( ?)
D e p u t a ţ i i aleşi vor fi convocaţi la şedinţa în
j u m ă t a t e a a doua a l u n e i I a n u a r i e .
*
Şedinţa Camerei. C a m e r a d e p u t a ţ i l o r a l u a t
c u n o ş t i n ţ ă d e s p r e v o t a r e a i n d e m n i t ă ţ i i p r i n Ca­
m e r a m a g n a ţ i l o r , apoi a l u a t v a c a n ţ e .
Şedinţa u r m ă t o a r e va avea loc la 12 I a n u a ­
rie n.
D e p e C u l m e .
De I. U. S o r i c u .
„Intr'astă seninare si c u l m e minunat,
„ A m s c o s i n e l u l , c a r e i u b i t a ші-1'a d a t .
L'am p a s la ochi îndată, m ă uit ca prin ochian ,
„Prin Dacia c e a l a t ă , la fii l u i T r a i a n . "
(Cântec bătrînesc.»
E r a m singur acolo, pe piscul pleşuv de
m u n t e . D e a s u p r a cerul de un albastru în­
chis, cerul trist şi pustiu de stele, dede­
subt norii se alungau în valuri t u m u l t u o a s e .
Şi ochii mei c ă u t a u zadarnic să p ă t r u n d ă
prin faldurile lor dese, să v a d ă ceeace do­
reau, să cuprindă dintr'o rotire câmpii mă­
noase, oraşe cu strălucitoare cupole, sate
răsleţite la poale de dealuri.
Şi n u p u t e a m vedea nimica. Mă înfio­
rai. E r a m despărţit de lumea, în care visa­
sem, suferisem şi în care o m â n ă albă, ado­
rată, aruncase în p ă m â n t u l bun din sufle­
tul m e u s ă m â n ţ a b i n e c u v â n t a t ă a nădej-
ma­ dei. P e n t r u prima oară simţeam sufletul
grozav al singurătăţii în t o a t ă vijelioasa
lui pornire. Şi, ca în zilele copilăriei, a m
început să m ă închin. A fost poate cea m a i
caldă rugăciune, care se înălţa la cer în­
soţită de tunetul norilor, de freamătul bra­
zilor ce'şi înălţau, ca şi mine braţele rugă­
toare. Mă închinam.
Şi m ' a ş fi închinat m u l t ă vreme, dacă
delà um t i m p n ' a ş fi simţit o m â n ă atin-
gându-mă uşor pe u m ă r : — Ridică-te! Nu
mal eşti singur.
mine. Şi de frica să nu dispară, p a r ' c ă
nici nu î n d r ă s n e a m să'l întreb cine e. A v e a
în ochi ceva din tristeţa amurgurilor de
toamnă, pe buzele întredeschise un zâm­
bet amar. Faţa-i era brăzdată de încreţi-
I uri dese. 0 b a r b ă maiestoasă îi b ă t e a piep­
tul. Ori cât de blazat, era însă, simpatic.
Ochii lui trişti vorbeau. Şi'mi dedeam cu­
rai.
 Pag. 4
— Ori cine-ai fi tu, înger sau deavol, o m
sau nălucire, credincios sau ateu, fie bine­
c u v â n t a t ă clipa, în care ai pornit spre mi­
ne. R ă m â i , t e rog. S p u n e ' m i cum să t e nu­
mesc.
— E u ßunt alfa şi omega. S u n t începu­
tul şi sfârşitul. S u n t glasul care porunce­
şte, sunt tunetul, care tună, fulgerul care
loveşte, cel ce a m dat v i a ţ a dintr'un înce­
p u t a c e s t u i n e a m , din care faci şi tu p a r t e .
E u dintr'o c e a t ă de pribegi a m zămislit pe
cuceritorii lumei, eu voi face a c u m c a sin­
g u r ă t a t e a din jurul t ă u să dispară. Şi pe
dinaintea ochilor tăi vor defila legioanele.
T u vei asista la d r a m e şi tragedii şi pe ur­
m ă v o m vedea ce vei m a i zice.
— P e n t r u Hercule, părinte Anchises,
t u eşti. l a r t ă - m ă . O d a t ă te-am blestemat.
Mia-i slăbit ochii şi n u văd slova scrisă a
vorbelor ce le-ai spus lui Aeneas. Şi a s t a
m ' a costat scump.
— Hei, dragau meu, а fost şi acolo u n
tâlc şi trebuia să'l pricepi. Vremurile tale
nu's priincioase dulcelui Vergilju. P e n t r u
orice sfat, trebuie să te adresezi lui Iuve-
nal. P o v e s t e a lui cu peştele. N'o ştii? D a r
înţelepţii voştri pentru ce se sfărîmă? D a r
să lăsăm v o r b a p r e a m u l t ă . î n d a t ă o să
r ă s a r ă soarele şi eu trebuie să m ă întorc
în locul ce mi-l'a orînduit părintele zeilor
.şi al oamenilor. I a scoate inelul.
Inelul m e u de logodnă.
— P ă r i n t e , îndură-te. D a r nu'l scot din
deget. Simt că t o t norocul m e u s'ar duce.
T o a t ă viaţa m e a . Nu. A m j u r a t că'l voi pă­
stra acolo şi'l voi duce cu mine şi'n infern.
Să se sperie spiritele rele de lumina lui...
— I ţ i poruncesc !
A m l ă c r i m a t ca P e t r u când s'a l ă p ă d a t
de Crist. A m scos inelul scump din deget
şi, după porunca părintelui Anchise, l-am
aşezat în formă de ochian la ochi.
C a prin farmec norii dispărură. î n c e p u i
a distinge întâi brazii, apoi ulmii trişti, a-
poi tuf arii înverziţi, apoi florile în mii de
feţe. Câmpul p ă r e a u n mozaic l u c r a t de un
poet nebun.
V e d e a m d r u m u r i albind pe sub coline,
saturi ghemuite pe la coturi de deal, oraşe
şi cetăţi, figuri de oameni, cari se mişcau,
cari vorbeau o limbă ciudată, u n a m e s t e c
b a r b a r de accente asiatice. O lume întrea­
gă, de care n u ' m i dedeam s e a m a .
P ă r i n t e l e Anchise m ă b ă t u uşor pe
umăr :
— Ce vezi?
— Arbori şi flori. S a t e şi oraşe şi oa­
meni. Disting glasul lor, dar n u le pricep
graiul. Nu cumva m ă faci să trăesc în pri­
mele veacuri dela d ă r î m a r e a turnului Ba­
bei? Spune'mi, r o g u - t e !
P ă r i n t e l e Anchise z â m b i cu a m a r .
— Nu te duce aşa de departe cu gân-
idul, t r ă e ş t i în zilele tale. E u îţi voi a r ă t a
ceeace tu n u înţelegi, te voi face să auzi
cele negrăite, să pricepi cele ascunse. Nu
cunoşti ţ a r a ? E ţ a r a ta. Aceia sunt u r m a ş i i
MANN M.
CROITOR PENTRU DOM HI.
F a r n i s o m l cârtii ces regale şi camerîale
ga I J c s p u r ţ ă m â n t
„TRIBUNA**
legionarilor, cari au adus pe v r e m u r i lu­
m i n a şi d e m n i t a t e a . Nu-i m a i recunoşti.
Şi ei, ca şi orice lucru din fire, au fost ne­
voiţi să se s u p u n ă eternei legi a evoluţiei.
D a r îi vei cunoaşte î n d a t ă .
Şi părintele Anchise oftă din adâncul
sufletului. I n ochii lui se adunase t o t în-
tunerecul norilor. Ce trişti e r a u ochii bă-
trînului. Şi t i s t e ţ a ochilor lui se răsfrîngea
asupra brazilor, şi, dacă v e d e a m r o u a pe
flori, s i m ţ e a m bine că florile plângeau de
durere. Florile plâng t o t d e a u n a când văd
jalea în suflete c u r a t e . D o u ă lacrimi m a r i
p i c a r ă din ochii trişti ai bătrînului. Apoi
îl auzii e s c l a m â n d :
— Ce s'a ales din cuvintele mele, ce
s'a ales din visul meu, din idealul pe care
l-am desvălit bietului Aeneas !
L u a i inelul dela ochi. Norii negri se lă­
s a r ă iarăş peste icoanele ce le văzusem
cu o clipă m a i înainte. Şi în s i n g u r ă t a t e a
aceia r ă s u n a aşa de dureros suspinul bă­
trînului. L-aş fi î n t r e b a t de ce plânge, dar
nu î n d r ă s n e a m să-i t u r b u r durerea. S u n t
clipe, în cari c u v â n t u l de încurajare al ce­
lui m a i bun prieten t e r ă n e s c . Şi n'aş fi
voit să adaog nimica la durerea lui.
Ceeace eu n u înţeleg, el înţelege. El ştie
ceeace eu n u ştiu. El vede ceeace noi, mu­
ritorii de rînd nu p u t e m şti. El înţelege su­
fletele, el t ă l m ă c e ş t e gândurile. Ştie el de
ce plângem...
P r i v i trist la mine. Apoi, c a speriat de
o fantomă, rosti :
— P u n e la ochi inelul !
11 ascultai.
— Ce vezi?
— V ă d oameni, o a m e n i m u l ţ i . Unii cu
feţele m o h o r î t e plâng, lucrează cât nu-i
i a r t ă puterile. V ă d femei cu ochii stinşi de
durere. V ă d schingiuire, acolo în l u m e a ce­
lor fără de n u m e . S t a u t o ţ i acolo de o par­
te, iar de alta văd câţiva târgoveţi în straie
n e m ţ e ş t i , p o m ă d a ţ i şi spilcuiţi, într'o ati­
tudine ridicolă. Privesc peste u m ă r la cei
m u l ţ i şi obidiţi. Şi n ' a u un c u v â n t pen­
tru ei.
— E poporul t ă u . P e oei cari plâng îi
cunoşti. Ai v ă z u t sângele lor curgând fără
de nici o vină. V r e m u r i grele
au venit peste dânşii. D u ş m a n i i le-au
pângărit altarele. Mâni s p u r c a t e s'au atins
de ce-au a v u t m a i sfânt. Vezi cum le-au
plecat durerile fruntea? Ei, u r m a ş i i celor
meniţi să stăpânească o lume, au fost umi­
liţi, au fost îngenunchiaţi.
— Şi cine's aceia în straie n e m ţ e ş t i ?
— Aceia's de profesie fruntaşi dintâi,
iar în orele libere eroi...
P ă r i n t e l e Anchise se opri o clipă, îşi
şterse ochii şi apoi continuă.
— Spre a ajunge fruntaş dintâi se cere
c a la un b a n c h e t s ă fi cântat, cu uşile în­
chise _deşteaptă-te R o m â n e , să fi strigat la
o m a s ă verde jos Ungurii. Acest fapt dă
dreptul a dispreţui poporul, a răspândi o-
t r a v a în sufletele nevinovate. Vezi colo
p e n t r u
Magazin de haine
s e p a r a t j»erxtt*i* c o m a n d e
24 Decern vre rt 19II
grupul cela? E o a d u n a r e poporală. Crezi
că simandicosul care'şi b a t e pieptul voi
boşte de nevoile n e a m u l u i ? Nu. Prieten à
cruce al fişpanului ungur, el singur aşteap
t ă o r e c o m a n d a ţ i e dela a c e s t a pentru ш
post gras. Nu'l ard pe el nevoile poporu
lui. II doare altceva. I n t i m p u l din ural
câţiva tineri s'au revoltat în contra laza
ronismului naţional. Şi a c u m fruntaşul di
tâi, disperat, vorbeşte poprului de trădară
acelor tineri. F r u n t a ş u l dintâi nu ara
t e s t e n i m i c a de faptul că cutare deputi
cere veşnic a m â n a r e a discursului, că ma
ge nepregătit în p a r l a m e n t . I n schimb în
p r o a ş c ă noroi a s u p r a t u t u r o r acelora, a
cer jertfe pentru n e a m , cari c a u t ă să ridici
să mângăie, să încurajeze acest popor făi
de noroc. F r u n t a ş i i dintâi au întemeiaţi
ziar, care v a r ă m â n e a o p a t ă veşnică i
istoria publicisticei mondiale. P u s în i
tregime în serviciul calomniei, acest zar,fl
se n u m e ş t e „ R o m â n u l " e o publicaţie, i
de spre a scrie se cere individului o sing
c a l i t a t e : perversitatea. T o t ce are bunj
cest popor este terfelit. P a r ' c ă a sunaţi
sul de apoi. Muncă şi jertfă de bani şii
sânge în lumea celor buni şi harnici şic
dincioşi, trîndăvie, calomnie, clevetire 1
babă, prezentare de conturi şi perversiti
în lumea fruntaşilor dintâi...
— P ă r i n t e Anchise, fac aceştia
din poporul m e u ? î n c e t e a z ă , t e rog.I
dor cele ce'mi spui. Mi-e ruşine. Fiecij
vorbă a t a cade ca o lovitură de sabie,í
oare gest al t ă u îmi î n t u n e c ă o icoană,
— Şi să n u uiţi că t o t ce'ţi spuil
purul adevăr. Cei cari calomniază şi]
j u r ă şi asvârl cu noroi, o fac aceasta!
m a i ştiind că acei tineri sunt prea
şi p r e a iubitori de n e a m u l lor, ca să le ara
vinovaţilor t o a t e păcatele. Mă gândesc!
să la ce s'ar î n t â m p l a în oazul când fl
rea ar avea un sfârşit. Vrei s ă mai vezi? '
— Nu părinte, dar poporul?
— P o p o r u l t a c e . P o p o r u l n'are cuvâî
L a ospeţe şi b a n c h e t e el se uită prin |
păturile paviloanelor c u m fruntaşii t
şi toastează, cum se a d m i r ă unul pe a
I n clipa a c e e a R ă s ă r i t u l începu a si
mina. Din a d â n c u r i apăru aurora în ca
de trandafiri.
— De a c u m a m ă duc, zise pam
ri
Anchise. R ă s a r e soarele. Şi Charon
pierdut r ă b d a r e a aşteptându-mă. Uni
î n s ă : Coboară-te de aici. Düte acolo sili
t ă în contra minciunei şi a cultului i
petenţei. Spune cinstei cinste şi тіпсіш
minciună. Căci m u l t pot face puţini 1
împreună...
Când soarele se ridicase de-o urmăij
asupra culmilor, bătrînul dispăruse..
Post scriptum. — 0 întâmplare la !
a a v u t r ă p o s a t u l Teliman, talentaţi
d
t o r bucovinean. D a c ă am mai scris-o j
pe asta, e că a m convingerea că dini
m u l t e cazuri se poate trage o învăţăts
V;
U
b ă r b a ţ i , c o p i i ş i feli)
cl
îlîl
ARAD
clvtpa m ă s u r ă ,
 24 Decemvre n. 1911 „TRIBUNA** Pae. 5

Scrisoare din Budapesta să-şi p ă s t r e z e n i m b u l şi d e m n i t a t e a fiind „ s t â l p i "

bibliotecilor, m u z e e l o r şi c u r s u r i l o r iar n u ai ca­
avem 9 şi a n u m e : Făgăraş (90.2%); Hune­
doara (84.7%); Alba-inferioară (78.7%);
— „Manifestul". — fenelelor.
Solnoc-Dobâca (76.1%); Turda-Arieş
P e s t a , 21 D e c e m v r i e 1911.
Scriu aceste şire nu p e n t r u acei p u ţ i n i necu­ (72.8%); Bistriţa-N ăsăud (69.1%); Cluj
noscuţi domni colegi, eari au 'publicat în n u m ă ­ Xeni.
(68.6%); Sibiiu, (66%); Târnava-mică
rul din 21 1. c. al o r g a n u l u i oficios „ R o m â n u l "
(50.. 7%).
manifesul p e n t r u dl M i h a l i , Lucaci şi c o n t r a iubi­
tului nostru G o g a , ci p e n t r u a o r i e n t a mulţi­ C o m i t a t e cu m a j o r i t a t e ungurească
mea cetitorilor z i a r u l u i „ T r i b u n a " a s u p r a r o l u l u i
cel joacă inconştient, la c o m a n d ă , î n h a r ţ a con­
Populaţia româneasca avem 3 şi a n u m e : Ciuc (85.5%);
(95.2%); Mureş-Turda (57.9%).
Odorheiu
damnabilă de u n an, o n e î n s e m n a t ă p a r t e a ti-
aerimei n o a s t r e u n i v e r s i t a r e .
Şi le scriu voios şi m u l ţ u m i t po deplin fiindcă
a Ardealului. C o m i t a t e cu majoritate germană
sunt. Comitatele cele m a i g e r m a n e sunt
nu

vid în acel m a n i f e s t u n n o u „ f i a s c o " ruşinos al

In unul dintre numerele n o a s t r e din Braşov (31.4%); Târnava-mare (42.7%);
oficialităţii n o a s t r e ! u r m ă a m publicat câteva date s u m a r e pri­ şi Sibiiul (28.8%).
Şi iată de ce: vitoare la populaţia Ungariei la 31 Deoem- Mai bine de a treia parte din populaţie
După datele statistice oficioase ale universi- vre 1910. e românească în 3 comitate : Târnava-mare
ţii din. B u d a p e s t a , n u m ă r u l a s l t ă t o r i l o r r o m â n i P u b l i c ă m a c u m câteva, date m a i amă­
îscrişi la deosebitele f a c u l t ă ţ i ar a t i n g e cifra de
(42.7%); Mureş-Turda (36.8%) şi Braşov
nunţite despre populaţia din Ardeal. Ob­ (35.7%).
MO. Se î n ţ e l e g e că această s u m ă n u c u p r i n d e
rigorosanţi în medicină, c a n d i d a ţ i de advocat, servăm că cifrele însemnate în parenteze
îoctorii, în d r e p t veniţi la c e n s u r a , absolvenţii reprezintă datele statistice din 1910.
Je tehnică, de filosofic şi teologie filosofică. N u m ă r u l total al locuitorilor Ardealu­
Numărul acestora în t o t cazul se a p r o p i e de lui este azi de 2,664.012 (la 1910 — Scrisoare ü t i Roma.
o sută. Adecă! n u m ă r u l t i n e r i l o r r o m â n i — în- 2.476.998). Dintre aceştia sunt Români: închiderea unei expoziţii. — D i n răsboi. — Ple­
jeleg ascultători şi absolvenţi ai u n i v c r s i t ă ţ e i — 1,498.558 (1,397.282); Unguri 811.861 carea ministrului României.
tr fi cam 400.
(761.929); Germani: 256.834 (233.019); Roma, 19 D e c e m v r i e .
De sine înţeles că d i n t r e aceşti 400 de tineri
Ei'rei: 58.945 (53.065); alte naţionalităţi
români 100—150 nu s u n t p e r m a n e n ţ i în P e s t a . (Delà coresp. nostru). — D u m i n e c a trecută,
Şi acum să cetim m a n i f e s t u l şi eă n u m ă r ă m 37.814. cu c o n c u r s u l u n u i n u m ă r e x t r a o r d i n a r de m a r e
ramele tipărite. S u n t 62. A d e c ă cam a p a t r a Românii reprezintă 56.3% ale popula­ de vizitatori, s'a închis u n a d i n cele p a t r u expo­
parte din n u m ă r u l total al u n i v e r s i t a r i l o r r o m â n i ţiei întregi; Ungurii 30.48%; Germanii ziţii c a r i au fost la R o m a î n a n u l acesta: E x p o ­
aflători în P e s t e . M u l ţ i se v o r m i r a şi se vor în- 9 . 8 % ; Evreii 2.21. ziţia regio aulă.
, cum de au ajuns şeasezeci şi doi de t i n e r i S e i s p r ă v e ş t e a n u l ; se isprăvesc s ă r b ă t o r i l e
! subscrie m a n i f e s t u l ? S a u d o a r ă cei subscrişi In comitate raporturile s u n t astfel : c a r i s'au făcut la R o m a p e n t r u comemorarea j u ­
mit floarea t i n e r i m e i ? E l e m n t e l e cele m a i cin- 1. Alba-inferioară: R o m â n i 172.038: b i l e u l u i de 50 de a n i de u n i r e şi r î n d pe r î n d ,
flite şi mai dornice de m u n c ă ? N u i u b i ţ i cetitori ! Unguri 36.960; Gerai'ani 7.873. Românii u n a d u p ă alta, se vor î n c h i d e şi celelalte t r e i ex­
Nu-i aşa! N i c i una, nici a l t a ! D i n acele 62 de reprezintă 78.7% ale populaţiei întregi. poziţii, se va sfârşi s ă r b ă t o r i r e a şi g â n d u l t u t u r o r
ae tipărite s u b t r a g e ţ i cel p u ţ i n 25, n u m e l e I t a l i e n i l o r n u va m a i fi ocupat decât de răsboiu!
iţelor colegi t i n e r i — baliei — cari au subscris
2. Bistriţa-N ăsăud : R o m â n i 87.066 ; Un- care se u r m e a z ă î n Africa.
mifestul d i n p r i e t i n i e , stimă, respect faţă de quri 8.946; Germani 27.742. Români I n D u m i n e c a aceea, p a r ' c ă î n t r ' a d i n s ca să
mai bătrâni, ba chiar t e r o r i z a ţ i de aceştia -
69.1%. a j u t e la r e u ş i t a serbărei, v r e m e a a fost de o fru­
«J dlui F i l i p c i u c în c a f e n e a u a „ B o d o " . Ster­ 3. Braşov : Rofffani 34.843 ; Unguri museţe de p r i m ă v a r ă : o D u m i n e c ă l i m p e d e , se­
in apoi g a r d a de o n o a r e a. dlui B i r ă u ţ , pe d. 31.134; G e r m a n i 30.663. Români 35.7%. n i n ă , caldă, cum dese ori t o a m n a şi chiar i a r n a
'forge Gorma, B i b e r e a G., I o a n F i r a , A l e x a n d r u se vede la Roma, i a r l u m e a s'a g r ă m ă d i t e n o r m ă
4. Civc: Români 18.125; Unguri î n vasta zonă a expoziţiei, a j u n g â n d la cifra de
bjînc-a etc. etc., cari i a r ă s u n t vre-o 10 inşi vred-
litide patronul lor şi nu u i t a ţ i că s u n t t i p ă r i t e 123.975; Germani 2.900. Români 12.5%. 60.000 de persoane, cari s'au r e v ă r s a t ca o m a r e
І numele u n o r t i n e r i cari p o a t e nici n ' a u ştiut 5. Făgăraş: R o m â n i 85.599; Unguri p r i n aleele l a r g i , p r i n pavilioanele m i n u n a t e .
imanifest fiind de o l u n ă două d e p a r t e de Pes­ 5.035; Germani 3.701. Români 90.2%. D i n p u n c t u l de vedere al i t a l i e n i t ă ţ e i , expo­
ti Beex. Clement P e t r o v a n care e de d o u ă l u n i 6. Treiscaune : R o m â n i 20.874; Unguri ziţia a fost cea m a i i m p o r t a n t ă , p e n t r u că, fiecare
iiVicna. Şi sigur vor m a i fi şi alţii. r e g i u n e d i n I t a l i a şi-a c o n s t r u i t u n pavilion, imi­
116.130; G e r m a n i 8.604. Români 1^.2%.
Şi acum îmi p e r m i t o mică î n t r e b a r e . O a r e t â n d u n u l sau m a i m u l t e d i n palatele şi castelele
ie când nu s'au m a i a r ă t a t d e p u t a ţ i i dietali şi or- 7. Hunedoara: R o m â n i 287.980; Un­ istorice c a r i se găsesc în acea r e g i u n e , le-a conto­
inizatorii delà A r a d în mijlocul t i n e r i m e i ? D a c ă guri 36.040; G e r m a n i 10.204. Români p i t ; iar î n i n t e r i o r , au r e p r o d u s atât camere cari
ni aduc bine a m i n t e — şi cred că n u m ă înşel 4-7%. au u n i n t e r e s a r t i s t i c sau istoric, cât şi opere de
-de astă p r i m ă v a r ă de când îşi făceau t u r n e u l 8. Târnava-mică: R o m â n i 58.305; Un­ artă.
rin Cluj, Pesta, Vie na p e n t r u a somâna u r ă şi guri 34.452; G e r m a n i 20.439. Români T o a t e acele e o n s t r u c ţ i u n i au fost făcute de
irigi în sânul acelei t i n e r i m i c a r e ţine m a i m u l t g h i p s şi de trestie, dar aşa de b i n e r e p r o d u s e , aşa
,Tribuna" şi G o g a , decât la t o ţ i favorizaţii 50.7%. de b i n e i m i t a t e culorile şi m a r m o r i l e , încât, vizi­
toartă cari să cred încă şi astăzi — în u r m a 9. Cluj: Români 161.095; Unguri t a t o r u l r ă m â n e a u i m i t în faţa u n e i aşa de m i n u ­
iritaţii lor n u l i l a t e r a l e — v r e d n i c i s ă s t e a la 105.894; G e r m a n i ; 10.231. Români 59.8% n a t ă r e p r o d u c e r e , şi doar u r m a şi i n t e m p e r i i l e
ucerea n e a m u l u i . I n comitatul Cluj, afară de oraşul Cluj, c a r i au t r e c u t peste aceste pavilioane, au m u i a t
Ce a urmat acelei conveniri ? M a n i f e s t e peste Români 68.6%). vopselile şi g h i p s u l şi au lăsat, acum în u r m ă , să
mifeete! Dezminţiri ! Şi î n u r m ă r u ş i n e pe ca- se vadă p e ici p e oolo, a d e v ă r u l ce se ascundea
acelor băieţi sfătoşi cari s'au g i r a t d e apără- 10. Mureş-Turda: Români 73.608; Un­ sub a r t a i m i t a ţ i e i .
i a unei cauze p e r d u t e . guri 133.885; G e r m a n i 8.250. Români Cine a v ă z u t pavilionul V e n e ţ i e i din expozi­
)e vre-o două s ă p t ă m â n i au a p ă r u t iar în mij­ 29.9%. (In comitat, afară de oraşul Târ- ţia d i n R o m a , şi c i n e a văzut V e n e ţ i a , n u va p u t e a
iţi tinerimei. Şi de ce ? Ca s'o î n v r ă j b e a s c ă din gul-Mureşului, Români 36.8%). niciodată să u i t e perfecţia cu care a fost i m i t a t ă
! Dar nu le-a eucees ! Căci pe când a s t ă pri- 11. Târnava-mare : R o m â n i 63.366 ; Un­ m a r m u r a p a l a t u l u i , m a r m u r ă î n e g r i t ă de secolile
Ivară au fost în s t a r e să a d u n e vre-o 100 de cari au t r e c u t peste dânsa ; iar canalul săpat î n t r ' a ­
fecrieri, acum spre m a r e a lor m â h n i r e , n u s'au
guri 17.214; G e r m a n i 63.474. Români d i n s l â n g ă acest p a l a t , cu casele veneţiene, eu
Bit numai 62 de inşi să le sară în a p ă r a r e . 42.7%. podul, cu gondola, m ă r e a iluzia şi m a i m u l t .
Vai do acea cauză, şi r u ş i n e acelor oameni 12. Sibiiu: R o m â n i 115.170; Unguri Asemenea p e n t r u fiecare d i n celelalte r e g i u n i
i apelează pentru a s u s ţ i n e o l u p t ă n e d r e a p t ă 7.154; G e r m a n i 50.256. Români 66%. ' ale I t a l i e i .
tinerimea inconştientă d c m e n i r e a ei şi la gar- 13. Solnoc-Dobâca: R o m â n i 191.391: Şi totuş, cu toate că această expoziţie a fost
lui Birăuţi. foarte frumoasă şi foarte i m p o r t a n t ă , foarte pu­
Apoi manifestele d u p ă cât ştiu eu n u se cer­
Unguri 49..797; Germani 7.799. Români ţ i n ă lurme a v e n i t a n u l acesta să o viziteze, astfel
nu se impun c o l i n d â n c k r â n d p e r â n d toate 76.1%. că, b i l a n ţ u l g e n e r a l iese cu u n m a r e deficit.
inelele Budapestei — d u p ă c u m au f ă c u t câţi- 14. Turda-Arieş: R o m â n i 126.526; Un­ Cauza p r i n c i p a l ă a acestui fiasco, a fost s t a r e a
lîântoori de graţii şi p r o p t e l e — ci se aduc în guri 44.143 ; G e r m a n i 2.086. Români s a n i t a r ă d i n acest an a I t a l i e i , şi e x a g e r ă r i l e ce
na unei consfătuiri p r i n t r ' o h o t ă r â r e u n a n i m ă 72.8%. s'au făcut în s t r ă i n ă t a t e a s u p r a m e r s u l u i ho­
omare majoritate de v o t u r i . A ş a ceva nu s'a lerei.
ttt nici astă primăvară nici a c u m . Cei vre-o 10
15. Odorheiu: R o m â n i 2.522; Unguri *
•15 viitori nyilvani ai p o p o r u l u i r o m â n e s c au 120.047; G e r m a n i 2.612. Români 2%. D u p ă c u m vedeţi d i n t e l e g r a m e , l a T r i p o l i
tótat іч manda delà şef că t r e b u i e u n manifest In aceşti 10 ani din u r m ă , delà 1900- acum este l i n i ş t e complectă şi aceasta d i n cauză
după cât le-au s t a t în p u t i n ţ ă şi-au î m p l i n i t 1910 Românii s'au sporit cu 101.276 s a u j că î n u r m a u l t i m e l o r l u p t e , arabo-turcii au fost
linnea cu sfinţenie. 6.76%; Ungurii cu 49.932 sau 6.47%. scoşi din poziţiile lor şi siliţi să se r e t r a g ă la o
Se bucurăm că s'au t i p ă r i t n u m e l e , cel p u ţ i n d i s t a n ţ ă de 25 k i l o m e t r i de T r i p o l i s : u l t i m u l atac
Germanii cu 23,815 sau 10.22%; Evreii
Bem siguri că lumea va r â d e n u m a i de cei d i n j u r u l oraşului T r i p o l i s a fost c â n d I t a l i e n i i
tişi nu şi de m a j o r i t a t e a t i n e r i m e i u n i v e r - cu 5.880 sau 11.09%. au l u a t cu asalt A i n - Z a r a , c a r t i e r u l g e n e r a l al
cari şi în aceste m o m e n t e de i s p i t a a ştiut Comitate cu majoritate românească turco-arabilor, e a r i , î n g r a b a ce au p u s în a p ă r ă s i
 Pag à
poziţia aceasta, au lăsat îfl m a n i l e I t a l i e n i l o r şi
11 t u n u r i .
A c e a s t ă r e g i u n e este p i e r d u t ă eu d e s ă v â r ş i r e
şi p e n t r u t o t d e a u n a d e A r a b i , şi ca probă că n u
se m a i gândesc s'o m a i cucerească este p e de o
p a r t e faptul că n u m a i d a u nici u n asalt, nici n u
m a i încearcă să se a p r o p i e d e l i n i i l e i t a l i e n e , i a r
p e d e alta au î n c e p u t o serie d e mici a t a c u r i î n
j u r u l o r a ş u l u i B e u g h a s i , i*oziţiune foarte d e p ă r ­
t a t ă de T r i p o l i s , p e m a l u l m ă r e i .
I n s ă , d e d a t a asta, l u c r u r i l e vor m e r g e m a i
repede ca în trecut, I t a l i e n i i acum cunosc perfect
de b i n e c u cine au de a face şi m o d u l de a com­
b a t e al i n a m i c u l u i , astfel că n u este nici u n pe­
ricol.
V r e m e a rea, v â n t u l ţ i ploile, stânjenesc î n
p a r t e a c ţ i u n e a I t a l i e n i l o r , d a r cu v e n i r e a p r i m ă -
verei l u c r u r i l e se vor a r a n j a .
I e r i a plecat d i n R o m a , E x c e l e n ţ a S a d. D i m i -
t r i e N a n u , m i n i s t r u plenipotenţiaa' al R o m â n i e i ,
care a fost t r a n s f e r a t l a P e t e r s b u r g . L a g a r ă a
fost s a l u t a t de î n t r e g p e r s o n a l u l L e g a ţ i e i R o ­
m â n e d i n R o m a , î n f r u n t e cu E x . S a d. D i a m a n d y ,
noul m i n i s t r u , d e î n t r e a g a colonie româă, de con­
sulul M a u z i - F é , de u n m a r e n u m ă r d i n c o r p u l
d i p l b m a t i c d i n R o m a , de ataşatul m i l i t a r al R o ­
m â n i e i , de z i a r i ş t i i d i n R o m a şi de c o r e s p o n d e n ţ i
d e ziare r o m â n e .
S a l u t ă r i l e cordiale cu c a r i a fost î n t o v ă r ă ş i t
d. N a n u d e conaţionalii şi d e p r i e t e n i i săi l a
plecare, este u n semn d e m a r e a s i m p a t i e de care
s'a b u c u r a t la R o m a , precum şi d e p ă r e r e a de r ă u
ce lasă c u p l e c a r e a sa.
P e s t e t r e i - p a t r u l u n i î n s ă va t r e b u i să se în­
toarcă, döoareoe, în c a l i t a t e de p r e ş e d i n t e al Sec-
ţiunei R o m â n e de A r h e o l o g i e a E x p o z i ţ i e i d i n
R o m a va t r e b u i să fie prezent la s o l e m n i t a t e a în-
chiderei secţiamei.
/. T.Alian,
Cronică şcolară.
Pentru înfăptuirea c ; .urilor de analfabeţi,
j D e Traian Mager, î n v .
I.
I n s t r u a r e a a n a l f a b e ţ i l o r este o chestie, c a r e
trebuie eă intereseze d e o p o t r i v ă p e t o t R o m â n u l
de bine. S u n t e m şi î n a n o t i m p u l cel m a i p o t r i v i t .
„ N e p l ă t i ţ i i ostaşi ai m u n c e i " a u m a i rupt-o cu
g r e u l t r u d e i . D e o d a t ă cu p r i n d e r e a p o s t u l u i de
C r ă c i u n şi ivirea p r i m i l o r f l u t u r i d e zăpadă, v i a ţ a
sătească şi-a s c h i m b a t c u r s u l de p â n ă aci. T o t
m a i m u l t se c o n c e n t r e a z ă î n j u r u l sobei. S e a r a ,
d u p ă a l i n a t u l vitelor, se a d u n ă m e r e u , azi ici,
m â n e colo, şi în j u r u l focului, l a l u m i n a m o c n i t ă
a unei lămpi stinghere, atârnată în meştergrindă
— sfatul se î n c i n g e p â n ă t â r z i u î n n o a p t e . S e
v o r b e ş t e d e s p r e : m e r s u l v r e m e i , s ă m ă n ă t u r i , nu­
t r e ţ u r i , vite, nevoi z i l n i c e ; s e s p u n poveşti, snoa­
v e ; se colindă şi horeşte, ori îşi p u n l a n r o b ă iste­
ţ i m e a p r i n j o c u r i sociale.
N o t a ţ i b i n e : acesta este p u n c t u l de p l e c a r e
p e n t r u î n t r e a g a a c ţ i u n e ce v o i m a î n t r e p r i n d e
şi c o n f o r m acestor „ ş e z ă t o r i " , s ă n e î n t o c m i m
c u r s u r i l e . S ă nu-i facem ţ ă r a n u l u i a d u l t şcoala
de t o a t e zilele; alta e psihologia copilului şi alta
a o m u l u i î n v r î s t ă . Gă şcoala, a r e a se î n t e m e i a
pe psihologia individului, e l u c r u l cel m a i n a t u r a l .
S ă n e s c o b o r î m în mijocul l o r s p r e a n e convinge,
ce-1 i n t e r e s e a z ă şi astfel, p r i n ce l ' a m a t r a g e l a
şcoală. Câştigându-i o d a t ă i n t e r e s u l , a m f ă c u t u n
b u n î n c e p u t , a v â n d deja r e z u l t a t u l de j u m ă t a t e .
N e î n ţ e l e g e r e a a c e s t u i p r i n c i p i u p e d a g o g i c , a fost
în m a r e p a r t e c a u z a n e r e u ş i t e l o r de p â n ă a c u m .
E f o a r t e f r u m o a s ă v i a ţ a noastră, p a t r i a r h a l ă ;
d e l à s a t e î n poezie ; î n s ă noi t o t u ş a m dori-o alt­
cum. Idealul nostru nu e mai mult o ţărănime
b l â n d ă , domoală, cucernică, c a p p l e c a t t u t r o r lo­
v i t u r i l o r ; n e t r e b u i e u n a d e ş t e a p t ă , conştie de
m e n i r e a ei, b i n e p r e g ă t i t ă î n l u p t a p e n r u exis­
t e n ţ ă , s p r e a n u fi s u r g h i u n i t ă p e t e r e n u r i t o t
1
m a i p u ţ i n f r u c t i f e r e şi astfel menită p i e r z ă r e i .
ШШЖЩВШжШ WЖЖ%Р
„ T R I B U N A" 2 4 Decemvre n. 1911
Ş i toate a c e s t e n u m a i p r i n p u t e r e a slovei s e p o t
ajunge. Pirin î n t r u n i r i l e lor, să-i v e d e m cetind ga­
zete şi c ă r ţ i ; d u p ă cari chibzuind a e x p l o a t a in
0 răfuială.
mod m a i r a ţ i o n a l toate comorile firei şi astfel D. Vasilo Goldiş, î n n u m ă r u l d e azi al „Ѣ
cumpănidu-şi u n trai mai asigurat, potrivit tre­ m â n u l u i " r ă s p u n z â n d u n u i articol al d l u i Gogi
b u i n ţ e l o r de azi, să propăşească î n a v u t u l lor şi scrie î n t r e altele:
î m p r e u n ă cu ei î n t r e g n e a m u l . I n chipul acesta ...„Dacă d. O. Goga n u v r e a să fie diutr'ia
î n ţ e l e g e m cauza lor, cauza c o m u n ă a n e a m u l u i şi ; a l u a t eu noi, ci p r e f e r ă să fie d i n t r ' u n aluat I
i n s t r u a r e a a n a l f a b e ţ i l o r cea m a i s f â n t ă d a t o r i e І d n i i Sever Bocii şi Iosif Selioopul, dacă. n u vra
a noastră, a tuturora. să fie a l ă t u r i do D r . V . Lueaciu, D r . T . Mihali
A v â n d î n vedere m o d u l c u m îşi p e t r e c e ţăra­ D r . A. Vlad, Alex. V a i d a , l u l i u M a n i u ci рк
n u l serile de i a r n ă , d u p ă calapodul acelora, să f e r a să fie a l ă t u r i d e m a n g r i ş t i i M i r o n Greoii
î n t o c m i m a n u m i t e şezători p e n t r u î n v ă ţ a r e a seri- j G h e o r g b e T u r i c u şi P o m p o m Dorea, amicii I
s u l u i şi c e t i t u l u i . P e n t r u d e s v o l t a r e a i n t e r e s u l u i | a d e r e n ţ i i ,^de p r i n c i p i i " ai c ă l u g ă r u l u i Ciorogi
f a ţ ă d e şcoală v o m ţinea c o n f e r e n ţ e d i n cercul j r i u , î n c h i n â n l u - s e î n „ b i s e r i c u ţ a " lui losif Seh«
p r e o c u p a ţ i u n i l o r l u i î n o r d i n e a c u m am văzut-o ' p u l , e treaba dsale. D e g u s t i b u s , n o n est disputa
mai sus. Despre mersul vremei, sămănături, nu­ dum.
t r e ţ u r i , vite şi nevoi zilnice, — aci să se facă şi Dacă însă d. O. Goga, în această societate cri
socoata ( o p e r a ţ i u n i p r i n c i p a l e , c a l c u l a r e a i n t e r e ­ do că ar avea î n d r e p t ă ţ i r e a să moralizeze Iura«
selor etc.) D i n gazete se v o r ceti: n o u t ă ţ i , poveşti, să facă selecţionarea valorilor, să i n t e l e c t u a l i i
poezii şi snoave, făcându-i a t e n ţ i că d u p ă ce v o r
(grozavă vorbă) politica românească, atunci dt
şti ceti, p e n t r u câţiva gologani, câte l u c r u r i b u n e
este j e r t f a u n e i t r a g i c e s i n a m ă g i r i o r i voieşte s
şi de folos n u vor afla înşişi p r i n foi — oxploa-
t r a g ă toată „ l u m e a românească pe sfoară."
t â n d u - s e t o a t ă oeaizitinea de a-i însufleţi n e n t r u
c a r t e . I n t e r e s u l acosta f r u m o s l ' a m v ă z u t l a u n E u n u ştiu, nici n u v r e a u să caut d i n ce alin
ţ ă r a n din I l ă l m a g i u , care deşi n u ştie ceti, de a n i « u n t acei noi, cu care-i place d l u i Goldiş să sei
de zile ţine m a i m u l t e foi, r u g â n d pe cine apucă semene, — eu n u - i voi a s e m ă n a î n nici u n caze
s ă i-le cetească. C â n t a r e a u n d e n u m a i se e, d. G o l d i ş ! — d a r când î m i a r u n c ă , şi n u penti
nu t r e b u i e neglijată. T o t o d a t ă p r e o ţ i m e a e l a lar­ î n t â i a o a r ă , acest atac pieziş, c a r e p e lângă i
g u l ei, s p r e a-şi desfăşura m a t e r i a l u l biblic, a t â t f a m i e m a i u n e ş t e şi laşitatea, s u n t î n drept <
de i n s t r u c t i v . c a u t d i n ce aluat este f o r m a t d. Goldiş, ca ei
lK)t explica d i s p r e ţ u l ce se ascunde î n chipul
I n ce p r i v e ş t e f o r m a e x t e r n ă a conferenţolor cesta l a ş î n cuvintele sale.
— n u t r e b u i e ţ i n u t ă p r e a sus, ci p r i n t r ' o expu­
n e r e cât de liberă, să n e c o b o r î m la p r i c e p e r e a Să-1 s u u p n a m deci pe d.Goldiş aşa măcar :
f u g ă unei scurte anal isc, ca să vedem din ce ac,
a s c u l t ă t o r i l o r şi d e aci î m p r e u n ă c u el să ne ridi­
c ă m ou î n c e t u l . A p o i î n c ă u n m o m e n t p e d a g o g i c niularo do e n e r g i i morale, scoate d-sa acest à
d e m a r e î n s e m n ă t a t e : să î n c e r c ă m a i n t r o d u c e p r e ţ m â n d r u care-1 face să^şi dea mereu preţwa
m e t o d u l a c r o m a t i c (pe î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i ) , s a p e r s o a n ă d r e p t t e r m e n d e c o m p a r a ţ i e a vai
r i l o r m o r a l e şi i n t e l e c t u a l e în viaţa noastră j
ori col p u ţ i n să-1 î m b i n ă m ou cel n a r a t i v . P e n t r u
a n e feri de plictiseală şi discipolii v o r vorbi. L e blică.
d ă m d r u m liber s p r e a-şi e x p r i m a p ă r e r i l e şi Să-1 p r i v i m î n t â i s u b r a p o r t u l politic. Ca«
s p u n e păţeniile, ori chiar să-şi a f i r m e p ă r e r i l e — politic e p r o t o t i p u l i n t e g r i t ă ţ i i do caracter j
n e î n c e r c â n d de a Ie octroa cu de-a sila p e ale o m u l u i de c o n v i n g e r i . P e a l t a r u l acestor convi
noastre. g e r i a adus cele mai/ m a r i sacrificii. A sufi
La î n c e p u t se va l u a n u m a i p u ţ i n d i n scris şi t e m n i ţ i , l u n i , a n i d e zile, a fost om bogat şi ai
cetit şi din o r ă î n o r ă t o t m a i m u l t . S ă n u în­ răcit, c ă l ă u z i t de s u p r e m u l p r i n c i p i u căruia i-a
c e r c ă m în o r a p r i m ă a-1 da î n v ă ţ a t de t o t — r>rin mas credincios o viaţă î n t r e a g ă : „Totul paj
ceea ce îi i n s p i r ă m g r o a z ă de g r e u t a t e a t a i n e i n a ţ i u n e ! " A r fi p u t u t să fie profesor la stat,:
noui, ci să î n a i n t ă m d u p ă u n p l a n î n a i n t e sta­ p u t e a însă p r i m i slujbe d e l à d u j m a n i i noaimili f
bilit. A v e m lipsă de un p l a n g e n e r a l p e n t r u toţi şi n'a p r i m i t . Contele A p p o n y i , l'a îmbiat
p r e l e g ă t o r i i şi î n u r m ă de u n u l special al fie­ postul de secretar d e stat. P u t e a el să ртішѳав
cărei scoale. Calculăm, c a m câte şezători a m pu­ aceasta d i n m â n a u n u i conte A p p o n y i ? X i f l
tea ţinea şi conform n u m ă r u l u i de ore, v o m îm­ n ' a p r i m i t . M i n i s t r u n u ştiu dacă i-s'a îrabiale
părţi materialul. fie. Refuza î n s ă la sigur. M i n c i u n a ? CalomiiB
N u le cunoaşte, cel m u l t poate d i u expeienţaB
A r fi u n mijloc p u t e r n i c de a t r a c ţ i e şi ar d a
m u l t ă viaţă p r e l e g ă t o r i l o r : o m a ş i n ă de proiec- alţii. N ' a m i n ţ i t , n ' a calomniat, n i c i atunci Л
ţiuni, sehiopticonul şi m a ş i n a de vorbit, g r a m o ­ acestea îi p u t e a u аніпсс vre-un folos. Un am
fonul. P r i n aplicarea acestor invenţii, n u n u m a i c a r e te poţi provoca în toate împrejurările, Щ
că li-s'ar p r o c u r a cele m a i p l ă c u t e şi nobile dis­ v â n t u l lui e sfânt. Aceaeta p a r e de altfel a fi
t r a c ţ i i , d a r i-am face să se u i m e a s c ă de p u t e r e a m a t e r i a p r i m ă , vorba l u i C a r l y l e , a fiinţei ІЩ
minţei omeneşti şi a î n v ă ţ ă t u r e i din c a r t e . I a r sinceritatea, O î n a l t ă î n s u ş i r e , care la d.
r e z u l t a t u l şi 'pentru noi n u p o a t e fi decât cel m a i îţi înlesneşte i m e d i a t sarcina do a-i deosebiK
favorabil. loarea reală, de valoarea aparentă, InsfârşitB
om ipe care ţi-1 poţi dori totdeauna, nu шішѴ
P e n t r u ţ i n e r e a c u r s u r i l o r e p o t r i v i t ă sala de
p r i e t i n ci şi ca adversar. Cald, devotat, şi S
î n v ă ţ ă m â n t ; n u m a i cât n e li]>seşte încălzitul şi
c a p r i e t i n , loial, onest şi d r e p t ca adversar. Щ,
l u m i n a t u l . A p o i cărţi, reviste, g a z e t e şi î n u r m ă
e o o p i u i u n e c u r e n t ă d e s p r e d. Goldiş. E d r e »
p u t e r i de m u n c ă . Astfel deosebim p a t r u factori
r â n d p e r â n d şi-a caim t r ă d a t toţi prietinii,™
d e o e g a l ă î n s e m n ă a t e p e n t r u o r g a n i z a r e a cu suc­
i-a a v u t î n viaţă, ceeace e o indicaţie d e s t u l e
ces a p r e l e g e r i l o r : A s o c i a ţ i u n e a , consistoarele,
g u r ă că-i va t r a l a şi p e cei cari îi va m a i e
m a s a a n a l f a b e t ă şi p u t e r i l e de m u n c ă — c a r i
n u cumva să vă p r i p i ţ i însă judecata: ii jerB
t o ţ i t r e b u i e să fie p ă t r u n ş i de m a r e a î n s e m n ă ­
-pentru binele p u b l i c . Căci binele public maifl
t a t e a cauzei. I n t r e aceşti f a c t o r i , î n ori ce per-
sus de toate. M a i p r e s u s şi de prietenii.
m u a ţ i u n e , să domnească cea m a i d e p l i n ă înţele­
g e r e ; căci n e î n ţ e l e g e r e a ori neînsufleţirea. u n e i a Ca i n t e l i g e n ţ ă , f o a r t e complicat. 0 intelfiB
sau alteia a fost cauza n e r e u ş i t e i de până acum. vie, s c ă p ă r ă t o a r e , l a r g ă , spontană, ştiinţifici,™
A s o c i a ţ i u n e a elaborează p l a n u l g e n e r a l de m u n c ă , o o inteligenţă a potrivelii, a tertipurilor, i f l
cu m u l t ă chibzuinţă, având î n vedere şi p r e c e p t e l e purilor. O m cu o vastă suprafaţă, este l i t l
pedagogice. N u m a i d u p ă a c e s t e a p o t veni consis­ d e a d â n c . O r a t o r , — d i s t i n s . Scriior, — ш
t o a r e l e cu c e r e u l a r e decizând î n c h e s t i u n i de distins. D i s c u r s u r i l e sale din Camera s u n t w
d r e p t şi obligând comitetele p a r o h i a l e l a procu­ p ă t r u n s e d e acea n o t ă a intransigenţei vigiiiB
r a r e a mijloacelor d e lipsă. M a s a a n a l f a b e t ă v a da care e s t e c a r a c t e r i s t i c a firilor alese. De citeB
a s c u l t a r e c o n d u c ă t o r i l o r s p r e m a i bine. M u n c i ­ şi-a r i d i c a t c u v â n t u l , t o t d e a u n a a stârnit farfl
t o r i i v o r l u p t a f ă r ă de p r e g e t . R e p e t : m o t o r u l e r a o m u l cel m a i d u j m ă n i t în Cameră, Щ
î n t regei mişcări, să fie î n s u f l e ţ i r e a pe p e î n t r e a g ă mai p o t r i v e a u î m p r e j u r ă r i l o r , câte-o adula|B
linia, a l t c u m v a r ă m â n e n u m a i o î n c e r c a r e fru­ l a a d r e s a lui A p p o n y i , doamnei АрротуіЯ
moasă — p e h â r t i e . p r i v e a d e pe g a l e r i e , câte un cuvânt despreЩ
( S f â r ş i t u l va u r m a ) . t a t e a n a ţ i u n e i m a g h i a r e " , câte un discurs deflj
Fotografii şi portrete, reproducţii ш
tografii v e c h i şi n o u i in mărime nalra
expuneri de obiective speciale pentru intój
l á « O R A D E A - M A R E , Palatul Sas. acatice. şi lucrăriîn aquarel şi olei artistic<m
Atelierul se află exclusiv numai in Palatul*
 24 Decemvre n. IQî 1
alcoolism, d e s p r e c r e ş t e r e a g â n d a c i l o r de m ă t a s e ,
la dânsul nimic, numaij i n t r a n s i g e n t * de idei,
forţă, vervă şi n e î n d u p l e e a r e . M a i aies î n r a p o r ­
turile cu r e n e g a ţ i i n e a m u l u i a fost de o exem­
plară străşnicie. C â n d u n c h i u l s ă u losif Goldiş,
trădase ca M a n g r a azi p a r t i d u l naţionau, ol fu cel
dintâi, care r u p s e ori ce l e g ă t u r i cu d â n s u l şi ca un
BOU Brutus, l'a executat. Co-i d r e p t mai t â r z i u a
rotat cu d â n s u l la a l e g e r e a de episcop î n A r a d ,
dar numai d u p ă ce a p r i m i t a s i g u r a r e a c ă va
lucra pentru p a r t i d u l n a ţ i o n a l . Cu B u r d e a n ' a
roit să stea n i c i o d a t ă de vorbă, alţii, au b ă u t „per­
tu" cu Şoghoscu, l'au n u m i t „ r e g e n e r a t o r u l nea-
milui", dânsul i-a s t r ă p u n s t o t d e a u n a cu p r i v i r e a
ia fu.Jgerătoare de d i s p r e ţ şi osândă. Cu M a n g r a ,
K să mai s p u n e m . O ştiu t o ţ i .
; Ca scriitor, e de o a b s o l u t ă v a l o a r e . E i s t o r i c ,
de specialitate. U n s c a u n în A c a d e m i a R o m â n ă
îl aşteaptă cu s i g u r a n ţ ă . D e s c h i z ă t o r de căi noui
în cercetările istorice, a c r e i a t metode nouă şi
ваі ales o r i g i n a l e de i n v e s t i g a ţ i e ştiinţifica.
Chiar şi p e u r m a aectetei a c t i v i t ă ţ i ş t i i n ţ i f i c e
le-am p u t u t alege cu o m â n d r i e specifică: u n re­
numit istoric u n g u r , M a n g o l d , a fost clovedit cu
« neonestitate l i t e r a r ă , plagiându-1 pe d. Goldiş.
Câtă a u t o r i t a t e ştiinţifică şi m o r a l ă n u d u c e a un
astei de om în p a r l a m e n t u l u n g u r e s c . — O ex­
traordinar d e b o g a t ă a c t i v i t a t e m a i a r e r i s i p i t ă
prin publicaţiile p e r i o d i c e . V r e m e de m a i b i n e
(o un deceniu câte articole cu răsunet vedeau lu­
mina în „ T r i b u n a P o p o r u l u i " şi în , , T r i b u n a "
ţinu erau iscălite, toate e r a u ale d l u i Goldiş. D a r
priviţi-i activitatea p r o d i g i o a s ă ce o desfăşoră de
un an de zile, d e c â n d e director la „ R o m â n u l " .
.Fiecare zi cu a r t i c o l u l său l u m i n o s , elocuent, a-
Ijne şi ş t i i n ţ i f i c .
Viaţa sa p r i v a t ă , — la el s'ar p o t r i v i m a i b i n e
vorba, că e de c r i s t a l . Se p o a t e s p u n e că a c e a s t a
este partea l u i cea mai t a r e . E s t e c u r ă ţ e n i a In­
ns. In B r a ş o v , cât a s t a t p r o f e s o r , a t r ă i t ca o
călugăriţă, în L i p o v a ca o m u c e n i ţ ă . N ' a fost
Itâlp d e cafenele, n ' a p e t r e c u t n o p ţ i l e la c ă r ţ i , n ' a
rămas dator nici-odată n i m ă n u i , n ' a n e n o r o c i t
femei, riu-1 a j u n g blestemele m a m e l o r n e n o r o c i t e ,
vi în fine a c ă r u i viaţă e o a d e v ă r a t ă simfonie
intimă, care r ă s u n ă pe toate s t r u n e l e , c â n d în­
cerci să le încordezi. U n astfel de om î m p r ă ş t i e
in jurul s ă u o a t m o s f e r ă do n e î n c h i p u i t ă auste­
ritate morală şi a r e n e a p ă r a t toate a t r i b u t e l e po-
aibile d e a face p e moralizatorul societăţii.
Din orice p e r s p e c t i v ă l'ai p r i v i , îi găseşti d e -
nvUTşrea. l a d e p i l d ă s e n t i m e n t u l d e s i n t e r e s ă r i i ,
până la c e l i m i t ă îl ştie î m p i n g e . A slujit 15 o r i
16 ani c a profesor î n B r a ş o v . C h e m a t l a A r a d , de
interese s u p e r i o a r e de a o r g a n i z a A r a d u l şi a
determina aici u n c u r e n t de m u n c ă c u l t u r a l ă , e l
nu p r e g e t ă s ă - ş i l a s e p o s t u l şi pe c â n d altul, a r . f i
cerşit atestate m e d i c a l e că c b o l n a v , n e p u i n c i o s ,
el renunţă la o pensie, pe care ar p u t e a - o c â ş t i g a
pe aceasta cale ş i c a r e ar î n s e m n a a f r u s t r a . m o ­
destele venite a l e şcoalelor d i n B r a ş o v şi v i n e la
Arad, unde u n c h i u l său, episcopul Goldiş, îi face
numai decât a d a o s p e r s o n a l , ceeace n ' a r e
nici u n u l din asesorii m a i vechi în ani ele slujbă,
renunţă fireşte şi la acesta, căci nu-1 p o a t e 'primi
fără a a d u c e o j i g n i r e a l t o r a şi m a i ales o ştir­
bire reputaţiei sale de om p u r i t a n şi i m a c u l a t .
Un capitol i-s'ar cuveni a c t i v i t ă ţ i i sale ne­
obosite şi rodnice în f r u n t e a A s o c i a ţ i e i c u l t u r a l e
din Arad şi pe c e l e l a l t e t e r e n e b i s e r i c e ş t i , şco­
lare şi fondaţionaie d a r m a i ales p e t e r e n u l stă­
ruinţelor t i t a n i c e ce a d e p u s p e n t r u î n c h e g a r e a
lecietaţii şi p e n t r u p a c e a şi i u b i r e a frăţească
între oameni, d e c a r e e n e a p ă r a t ă nevoie ca să
poţi munci în t ă c e r e şi să creezi şi să a d â n c e ş t i
simţămintele şi a ş e z ă m i n t e l e n a ţ i o n a l e . D a r as­
tea mi pot i n t r a în c a d r u l m o d e s t al u n u i a r t i c o l .
Gbria cea m a i m a r e apoi, p e c a r e i s t o r i a o
va lega de-a d r e p t u l d e n u m e l e lui, este, c e a p e
care şi-a câştigat-o a n u l t r e c u t la „ V a s " , d a t a is­
torică, delà care î n c e p e n o u a v i a ţ ă -a p a r t i d u l u i
naţional. Acest f a p t c h i a r s i n g u r îl î n v r e d n i c e ş t e
la recunoştinţa p o s t e r i t ă ţ i i .
Plămădit d i n t r ' u n asfel de a l u a t c a r e p o a r t ă
in sine î n t r e g t i t l u l de n o b l e ţ ă , a l u a t e x t r a f i n ,
subtil şi rafinat, îmi zic şi eu c ă d. G o g a face
înr'adevăr rău, că n u v r e a s ă fie d i n t r ' u n a l u a t
cu domnul Ooldiş şi p r e f e r ă să fie d i n t r ' u n a l u a t
cu — mine. I i m a i spusese c a m acest l u c r u dlui
Goga şi d. V a i d a că nu-şi ştie ,alege p r i e t i n i i
d-sa şi-a ştiut alege u n u l , care i-a şi d a t m a n d a t .
•h politică n u te s u i e nici t a l e n t u l , nici v r e d n i ­
ciile, nici de cele m a i m u l t e ord m e r i t u l . I n po­
„TRIBUNA
litică te suie o fayoiare a m o m e n t u l u i , de m u l t e
ori iscusinţa în a l e g e r e a p r i e t i n i l o r , î n s f â r ş i t o
m u l ţ i m e de a l t e c i r c u m s t a n ţ e .
E u d i n toate aceste g l o r i i n ' a m nici u n a . O m
c u greşeli, cu păcate, c a r e am făcut î n t i n e r e ţ e l o
mele şi, câte-odată, nu mă sfiesc a o m ă r t u r i s i ,
î m i place să fac şi azi, c h e f u r i , c a r e a m j u c a t ,
azi n u mai joc, şi c ă r ţ i , care a m făcut, şi asta sin­
g u r o r e g r e t , şi d a t o r i i , căci a t r e b u i t m u l t să g e m
p â n ă ce am putut să le p l ă t e s c , — eu invoc t o a t ă
b u n ă v o i n ţ a s e m e n u l u i m e u p e seama bietelor mele
t i n e r e ţ e . Căci ele îmi s u n t s c o r m o n i t e a c u m de
j u d e c ă t o r i i mei n e î n d u r a ţ i şi f ă r ă p r i h a n ă , ca
d. Gohlis şi consfoţii. Şi dacă m a i pot avea şi u n
alt regret., e că observ în clipele astea că vorbesc
şi eu d e t i n e r e ţ e l o mele ca d e s p r e ceva ce a fost.
D e a s t a î m i piare m a i r ă u . Căci mi-le iubesc cu
t o a t e n e a j u n s u r i l e şi m i n t e l e l e lor. N u e nici m e m ­
s
b r u în c o m i t e t , nici d e p u t a t , nici f r u n t a ş , d i n t r e
cei d i n t â i . P e u r m a m u n e e i m e l e g r e l e şi in­
g r a t e , ce săvârşesc c u tot i d e a l i s m u l ce mi-a
m a i r ă m a s , n u pot r ă s ă r i asemenea g l o r i i .
Şi dacă n'aş fi a t â t de c a l o m n i a t şi d e p o n e g r i t de
d. Goldiş şi consoţii, cum s u n t , mi-aş î n c h i p u i că
n ' a m nici u n a . A s t a u n a însă o ani. Şi b ă n u i e s c
că asta-1 va fi î n d e m n a t şi pe d. G o g a să m ă p r e ­
fere pe m i n e .
Arad, 23 D e c e m v r i e 1 9 1 1 .
Sever B o c u .
INFORMAŢII.
A R A D, 23 Decemvre n. 101).
Fondul universitar Carol. D i n I a ş i ni-se s c r i e :
S e n a t u l u n i v e r s i t a r din I a ş i î n t r u n i n d u - s e , a dis­
c u t a t c h e s t i a p r i v i t o a r e la î n t r e b u i n ţ a r e a v e n i t u ­
lui din f o n d u l de 300 mii lei, d o n a t u n i v e r s i t ă ţ i i
din I a ş i de M. S. R e g e l e .
I n cele din u r m ă s'a h o t ă r î t u r m ă t o a r e l e :
S'au c r e a t 35 b u r s e de c â t e 50 lei l u n a r . B u r ­
sele vor fi r e p a r t i z a t e a s t f e l : c â t e 10 la f a c u l t ă ­
ţile de m e d i c i n ă , ş t i i n ţ e şi l i t e r e ; 5 b u r s e la fa­
c u l t a t e a de d r e p t .
B u r s e l e se vor plăti 9 l u n i pe an, delà 1 O c t .
p â n ă la 1 I u n i e .
— Spargere la .,Patria". A m î n r e g i s t r a t zilele
t r e c u t e , p e baza i n f o r m a ţ i i l o r foilor u n g u r e ş t i ,
î n c e r c a r e a de f u r t delà b a n c a „ P a t r i a " din B l a j .
„ U n i r e a " p u b l i c ă azi u r m ă t o a r e l e a m ă n u n t e :
„ S p ă r g ă t o r i s t r ă i n i au i n t r a t S â m b ă t ă n o a p ­
t e a î n localul i n s t i t u t u l u i „ P a t r i a " d i n B l a j , au
d e s c u i a t cu cheie falşă u ş a delà i n t r a r e , au s p a r t
u ş a d e fier şi casa şi a u c e r c a t să ieio b a n i i şi
h â r t i i l e de v a l o a r e . E i i n d s u r p r i n ş i au f u g i t lă­
sând t o t u l pe m a s ă : b a n i , h â r t i i şi i n s t r u m e n t e .
D i m i n e a ţ a au fost p r i n ş i î n t r ' o c r i ş m ă din Ciste iu.
D u p ă m u l t e codiri a u r e c u n o s c u t f a p t u l . A m â n ­
doi aveau p a ş a p o a r t e g r e c e ş t i în r e g u l ă . U n al
t r e i l e a , care i-a adus la B l a j a p l e c a t deja n o a p t e a
cu t r e n u l , — zice-se — s p r e B u d a p e s t a . A c e s t a
a r fi să fie R o m â n şi consoţii l u i s p u n , că-1 cu­
nosc sub n u m e l e de d o m n u l D u m i t r u . L u n i la
amiazi s p ă r g ă t o r i i a u fost şi ei t r a n s p o r t a ţ i l a
Pesta".
— Frac şi redingotă. D i n Casse! se a n u n ţ ă :
I n C a m e r a d e p u t a ţ i l o r d i n marele^ducat H e s s e n ,
zilele t r e c u t e a a v u t loc o d i s c u ţ i e i n t e r e s a n t ă .
S'a găs'it a n u m e u n d e p u t a t c a r e să p r o p u n ă
d e m o c r a t i z a r e a acestei i n s t i t u ţ i i p r i n c a s a r e a ho-
t ă r î r i i c a r e îi obligă pe d e p u t a ţ i şi s t e n o g r a f i să
se p r e z i n t e la şedinţele C a m e r e i — î n frac .
S'a î n c i n s o discuţie a g i t a t ă oare s'a s f â r ş i t
cu i z b â n d a p a r ţ i a l ă a p r o p u n ă t o r u l u i : s'a a d m i s
p e n t r u ş e d i n ţ e p e l â n g ă frac şi r e d i n g o t a .
— Ştire literară. N u m ă r u l de C r ă c i u n al „Co-
sinzenii", r e v i s t ă l i t e r a r ă i l u s t r a t ă , ce a p a r e în
O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) , se t r i m i t e ca n u m ă r de
p r o b ă , g r a t u i t t u t u r o r , c a r i îl cer p â n ă î n 30 D e ­
c e m v r i e n.
— Cum îşi bat joc de sărbătorile noastre. Ce­
t i m în „ E . P o p . " din S i b i i u : I n ziua sfinţilor
a r h a n g h e l i M i h a i l şi G a v r i i l , n o t a r u l c e r c u a l d i n
B o ţ e ş t i ( B ă n a t ) a c h e m a t p e s t e o s u t ă de credin­
cioşi r o m â n i la p e r t r a c t ă r i , aşa că aceştia n u s'au
p u t u t duce nici să asculte s f â n t a l i u r g h i e , nici
să serbeze p r a z n i c u l . U n i i m a i b ă r b a ţ i au p r o t e s ­
t a t , d a r n o t a r u l le-a r ă s p u n s cu o b r ă z n i c i e , că n ' a u
decât să lipsească, că j u d e c a t a se v a aduce şi î n
lipsa lui.
L e g e a cere, ca; s ă r b ă t o r i l e confesionale să fie
Pag. 7
r e s p e c t a t e . Se î n ţ e l e g e , că n e g ă s i n d î m p o t r i v i r e ,
ori ce v e n e t i c l e ş i n a t , c a r e a p u s s l ă n i n ă de pe
s p i n a r e a R o m â n u l u i , îşi b a t e joc de noi. DaT lu­
c r u l n u t r e b u i e lăsat b a l t ă , ci în c o n t r a n o t a r u l u i
t r e b u i e f ă c u t ă a r ă t a r e la a u t o r i t ă ţ i l e m a i î n a l t e .
Şi în cazul aceste se dovedeşte de n o u p ă c a t u l
de m o a r t e , pe care-1 fac R o m â n i i când s u f e r e
c u i u l s t r ă i n în casa lor.
— împotriva băncilor româneşti. D i n Cluj
ni-se s c r i e : Consiliul c o m u n a l al o r a ş u l u i n o s t r u
d i s c u t â n d chestia i m p o r t a n t ă la cari b ă n c i să se
d e p u n ă b a n i i o r a ş u l u i , — a exclus din şirul aces­
tor bănci banca românească „Economul"... N u
p e n t r u că n ' a r fi u n i n s t i t u t f i n a n c i a r solid, —
ci fiindcă e b a n c ă r o m â n e a s c ă .
— Anarhismul bulgar în Macedonia. A m b a ­
s a d o r u l t u r c d i n Sofia a c o m u n i c a t î n mod confi­
d e n ţ i a l că s'au f o r m a t n o u i b a n d e b u l g a r e a n a r ­
histe, cari a.u t r e c u t f r o n t i e r a M a c e d o n i e i s p r e a
săvârşi a t e n t a t e cu d i n a m i t ă .
V a l i u l din Salonic a c o m u n i c a t a c e a s t a a u t o r i ­
t ă ţ i l o r din i n t e r i o r u l p r o v i n c i e i , a t r ă g â n d u - l o aj-
t e n ţ i a să v e g h e z e a s u p r a s i g u r a n ţ e i p u b l i c e .
P r i n t r e m o h a m e d á n ii din v i l a e t u l Ooesovo,
c a r i p â n ă a c u m se î n a r m a u în secret, se d i s t r i b u e
î n p u b l i c a r m e şi m u n i ţ i i .
S'au d i s t r i b u i t a r m e şi p r i n t r e m o h a m e d a n i i
din î m p r e j u r i m i l e S a l o n i c u l u i .
— Răsboiul italo-turc. — Spre pace! A g i t a ­
ţia p o p o a r e l o r d i n B a l c a n i , t e a m a p u t e r i l o r î n v e ­
c i n a t e , cu p r i v i r e la i s b u c n i r e a u n u i conflict î n
B a l c a n i au d e t e r m i n a t g u v e r n e l e A u s t r o - U n g a -
r i e i şi R u s i e i , să ia o a t i t u d i n e m a i e n e r g i c ă l a
R o m a şi C o n s t a n t i n o p o l , p e n t r u î n c h e i e r e a u n u i
a r m i s t i ţ i u , care a r aduce î n c e p u t u l n e g o c i e r i l o r
^ d e pace. Cu toate că i n t e r v e n ţ i a de p â n ă a c u m
n ' a adus nici u n r e z u l t a t pozitiv, se c r e d e t o t u ş i ,
că a c ţ i u n e a î n c e p u t ă de m o n a r h i a n o a s t r ă şi R u ­
sia, şi î m p ă r t ă ş i t ă şi de G e r m a n i a va h o t ă r î g u ­
v e r n e l e ţ ă r i l o r b e l i g e r a n t e la î n o h e i a r e a păcii.
I t a l i a a şi d a t d o v a d ă d e s p r e i n t e n ţ i i l e sale p a ş ­
nice, r e n u n ţ â n d la a c ţ i u n e a m a r i t i m ă c o n t r a T u r ­
ciei e u r o p e n e .
— Ce face speculaţia. I n v e d e r e a r i d i c ă r e i
u n e i u n i v e r s i t ă ţ i la D o b r i ţ i n , j i d a n i i veşnicii spe­
c u l a n ţ i , au î n c e p u t să facă „ g h e ş e f t u r i " c u m p ă -
r î n d t e r e n e , pe cari apoi să le v â n d ă cu preţ, î n ­
doit, u n i v e r s i t ă ţ i i , p e n t r u clădire. A fost a t r a s
de aceste s p e c u l a ţ i u n i şi d i r e c t o r u l şcoalei pri­
m a r e jidoveşti, u n Adolf A b e l c s , care a c u m p ă r a t
o casă, cu g â n d la v â n z a r e cu c â ş t i g . N ' a a v u t î n s ă
noroc. C u m p ă r a t ă odată n'a mai putut-o vinde.
A t r e b u i t d a r ca să se scape de ea, să o v â n d ă s u b
p r e ţ u l c u m p ă r ă r i i , cu m a r e p i e r d e r e . N o u l p r o ­
p r i e t a r însă, t o t s p e c u l a n t şi el, a a v u t n o r o c .
A v â n d u t - o la a l t u l cu u n câştig m a r e de 20 m i i
coroane. Al treilea proprietar iar a vândut-o tot
cu c â ş t i g . C h i a r şi al p a t r u l e a p r o p r i e t a r a î n ­
casat o s u m ă de vre-o 5000 cor. c â ş t i g c u r a t .
N o r o c u l acestor n o u i s p e c u l a n ţ i Ia m â h n i t m u l t
pe A b e l e s . L a î n t â i a v i n d e r e s'a î m b o l n ă v i t g r e u .
C u m t o ţ i să c â ş t i g e n u m a i el să p i a r d ă . G â n d u l
acesta îl u r m ă r e a zi de zi, e a u z â n d u - i accese de
n e r v i . A j u n s e s e r ă u de t o t . I n t r ' u n acces a aler­
g a t la o cafenea, a scris c â t e v a r î n d u r i p e n t r u
familie, apoi şi-a t r a s u n g l o n ţ d e r e v o l v e r î n
tâmplă. A murit îndată. N u mai putea suporta
d u r e r e a , ce-1 u r m ă r e a p e n t r u n o r o c u l a l t o r a .
— La fondul Dr. D . P . Barcianu p e n t r u aju­
t o r a r e a sodalilor (calfelor) f ă r ă de l u c r u a l R e u ­
n i u n i i m e s e r i a ş i l o r sibieni au m a i d ă r u i t : I o a n
Contşa, î n v ă ţ ă t o r ( B r u i u ) 20 b a n i , I o a n P o p a ,
p a r o h ( V i d a c u t u l - r o m . ) , soţia sa I u l i a n a n. L u p e a
şi c o p i r j o r : A n a s t a s i a , V i r g i l , Mărioa.ra şi Lefi-
ţia, cor. 1.20; V i s a r i o n I a c o b , m a e s t r u f r a n z e l a r ,
20 b a n i ; I o a n S u c i u , înv. p e n s . ( M ă g ă r e i ) , î n a-
,
mintirea 'ginere]ui său f parohul Ioachim T r i f u
(Veretű), 1 cor. ; I ' l o r i a n B o l o g a , p a r o h ( M a r p o l d ) ,
32 b a n i ; N . G r e c u , p r e z i d e n t u l „ S o c i e t ă ţ i i picla-
rilor din P o r c e ş t i " , 80 b a n i ; V a l e r i u F l r i a n , p r e o t
( R a c o v i ţ a ) , 20 b a n i ; R o m u l T o d e a , d i n p r i l e j u l
căsătoriei D r . R . P ă ş e a ( C â m p e n i ) cu d-şoara A r -
m i d a P o p e s c u (Sibiiu) 10 cor. şi V i e , T o r d ă ş i a n u ,
prezid., 10 b a n i .
— U n remediu contra tifosului. I n ş e d i n ţ a
A c a d e m i e i de m e d i c i n ă d i n P a r i s a p r o v o c a t
mare sensaţiune comunicarea profesorului Chan-
t e m e s s e d e s p r e v a c c i n a r e a p r e v e n t i v ă c o n t r a ti­
fosului a b d o m i n a l , p r i n t r ' o t r i p l ă injecţie d o
baccili ai l u i E b e r t h , î n doze din ce în ce m a i
mari.
I n u l t i m e l e 18 l u n i p r o f e s o r u l C h a n t e m e s s e
 Pag. 8 „ T R I B Ü N A" 24 Deceravre n 1911

şi colaboratorii săi au vaccinat după metoda de dăruit: Dr. Aurel Crăeiunoscu, prof, sem., 5 0 ECONOMIE
mai sus 23.000 persoane la cari s'au constatat bani; Trandafir Dragomir, paroh ( A r p a ş u l inf.)
do atunci numai 11 cazuri de tifos, oari au putut 1 cor.; dna Maria Penciu n. Popea ( H a ţ e g ) , î n L i p î i o r i l e e m i g r a ţ i l o r î n America,
fi vindecate amintirea zik'i onomastice a preaiubiţilor săi soţ A s u p r a n e n u m ă r a t e l o r şi neomenoaselor i
Statolo-Unke au mobilizat 15.000 oameni din şi frate Nicolae Penciu, fost jude r. şi Nicolae p b a t ă r i , la c a r i s u n t e x p u ş i e m i g r a n ţ i i din Am
Btatul Texas, împotriva Mexico-uului. Popea, fost episcop în Caransebeş, 1 0 cor. şi Vie. r i c a din p a r t e a b a n c h e r i l o r şi notarilor puM
Timp de 5 luni, trupele vaccinate în mod pre­ Tordăşianu, prezident 1 0 bani, iar din lădiţa învă- s'a scris d i n c â n d î n când şi î n ziarele
ventiv după metoda profesorului Chanteme-sse, -tăeeilor s'a ridicat cor. 9 . 0 1 . La legatul V i c t o r Se u r c ă l a m i l i o a n e d o dolari sumele perdutef
au stat pe câmp, şi în tot acest interval s'au ivit Petrişor al acestui fond pentru a j u t o r a r e a co­ calea acestor b a n c h e r i şi n o t a r i şi la sute
numai 2 cazuri de tifos abdominal, cari au fost piilor din Veştem, aplicaţi la meserie, m a m a de­ n u m ă r u l acelora, c a r i au fost şi s u n t storşi de
vindecate. cedatului, dna Petrişor, a plătit rata a 2-a de ceste l i p i t o r i ale e m i g r a ţ i l o r a m e r i c a n i .
Profesorul (Chantemesse declară vaccinarea 20 cor.
aceasta ca o foarte importantă măsură preventivă, D u p ă o s t a t i s t i c ă p u b l i c a t ă în o revistă
care mai ales la trupe e indispensabilă atât în — A V l - a serată literară. Duminecă seara sjKiciailitate m a g h i a r ă , d i n p a r t e a u n u i oorosp«
timp de răsboi cât şi în timp de pace. 24 Decemvrie, se va ţ i n e a V l - a serată l i t e r a r ă a d e n t al ei d i n N e w - Y o r k нишеіе c u cari au I
muncitorilor r o m â n i d i n A r a d cu u n p r o g r a m p ă g u b i ţ i în u l t i m i i 15 a n i n u m a i emigranţii i
— „Români, apăraţi-vă frumseţea patriei voa­ bogat. Conferenţă, dcclamaţiuni, arii muzicale din
l ngaria din p a r t e a b a n c h e r i l o r din America
stre". Sub titlul de mai sus ziarul ,,Bukarester violină şi flaut. Serata se va ţ i n e a ca de obicei î n
u r c ă la cel p u ţ i n 200 m i l i o a n e dolari sau li
Tagblatt", publică un articol, pe care 1-a primit sala m i c ă delà „Mileniu". I n t r a r e a liberă. P a r t i ­ m i l i o a n e coroane. S i n g u r î n a n u l expirat pi
delà judecătorul Dr. fjchütze din Rostock (Ger­ cipanţi sunt rugaţi să v i n ă în număr cât de m a r e . d e r i l e cunoscute s e u r c ă la a p r o a p e Cor. 1,2001
mania), un bun amic al României, pe care a vizi­ — D a r e de s e a m ă . La concertul corului bisericesc d o l a r i s a u ü m i l i o a n e coroane.
tat-o în anul 1908. d i n B u d a p e s t a a r a n j a t l a 25 N o e m v r i e a. c. a u b i n e v o i t
Dr. Schütze povesteşte că cu prilejul unei vi­ a s u p r a s o l v i u r m ă t o r i i d o m n i si d o a m n e : D . D r . I o s i f N u m ă r u l b a n c h e r i l o r c a r i speculează la '
zite pe care a făcut-o în localitatea Sehlukenau G a l i 100 cor., ti. S e r b şi d. Л . d e M o c s o n y i 5 0 c o r . , I. câştigaţi de (imigranţi în fabricele şi mindéi
din nordul Boemiei aproape de graniţa Saxoniei, Pd e. SP. uSş caa rI ioua,n d.M eDţ ira. n Gh. u m e t r . , d. G h . D e r ű s e i c o n s u l . d . I.
P o p d e B u ş e ş t i , d. D r . T . M i -
m e r i c a n e se u r c ă la m a i m u l t e sute. Şi toţi ж
a văzut pe un cârciumar care era şi bărbier, ocu- h a l i d e p . , d. T . M u n t e a n p r e o t î n D e l i n e s t i 20 cor., P . tia pot m a n i p u l a în d r a g ă voie şi f ă r ă nici ou
ţpându-se în timpul liber cu împăiarea paserilor, C. S a O b e u . B o g o e v i c i u p r o t o . s i n c e l 14 cor., I. P . S . S a p o n s a b i l i t a t e m o r a l ă sau m a t e r i a l ă mai eerio;
al căror număr era enorm. Din pricina acestei in­ F i l a r e t M u s t a v i e . o p . , d. ü b . S i d a 12 cor., d. I. G e o r g i a Bancherii aceştia, în cea m a i m a r e parte a
dustrii, ţinuturi întregi din Germania au fost pu­ pRrooştuo paodpv .î,n d.B oDr ro .ş i nLe. u T, ăd.m ăDşrd.a uG h a. dDv .u, b rd.i n Dard. v .A.d. V1.a i M. da
l i p s i ţ i d e avere, n u n u m a i că socotesc taxe
stiite do paseri, astfel încât guvernul german d e p . d i e t . , d. D r . P . P e n t i a a d v . , I. P . C. S a A u g u s t i n r e n d e p o n t r a m u n c a r e l a t i v mică, ce o au rai
s'a văzut silit să alcătuiască legi severe pentru I l a m s e a , d. S . B r i n z e i , d. I. P i t i ş t e a n u , d n a H. M a n i u , p e d i a r e a b a n i l o r în p a t r i e , d a r şi întârzie
ocrotirea pasărilor. d n a 1. Z o m b o r e a n 10 c o r o a n e , D r . G h . B i l a s c u m o d . , 1. g u l ă cu e x p e d i ţ i a , f i i n d c ă întrebuinţează bai
C a n i d a c h i , ' N . B r i n z e i şi M. G h . K ă d u l e s c u f a r m . 8 c o r . , incassaţi p e n t r u s c o p u r i l e lor p r o p r i i de specii
Iată ce zice între altele Dr. Schütze: D . D r . G h . P l o p u j u d . l a C u r i e , d n a E . H o r n o i u , d. A .
A p r o a p e n u există îu Statole-Unito localitatea
„Ce vă priveşte pe voi, românii, toate aceste? P a u l , d. I . M e z e i j u d . p e n s . l a C u r i e , d. G h . d e M a t u s k a , e m i g r a n ţ i d i n U n g a r i a , u n d e să n u se afle şiв
întocmai ca şi pe noi. Ţara voastră este fru­ C a s a d e p ă s t r a r e din Ş a s e a c â t e 6 cor., D n i i D . B i r ă - b a n c h e r u n g a r . Căci deschiderea unei bănci ij
moasă şi atât de bogatîWn comori naturale, după uu ţniiuv,e rI.s i tNa roial og rh e as â, r bC.i cPâotpe e s5c ucor.,
, P . I o n a ş i u şi S o c i e t a t e a
d n i i D r . L. L i n t a , D r . A m e r i c a mi cere nici o e u a l i f i c a ţ i e . In шн
cum a fost odinioară ţara noastră. Păziţi-vă ca să T . B a . b e ş . N . B o j i n c a c â t e 4 cor., d ş o a r a N i n a P a p p state,
nu vă meargă ca şi nouă! Ce credeţi, de unde'şi ( B c i u ş ) , dnii I. P e t r a , T. P o p o v i c i u , A . H u s a r i , D r . B e n - ţ i n n i ce de
este d r e p t , se rocere d e p u n e r e a unei 0|
5—10—50 m i i d o l a r i , d a r aceasta
furnizează cârcimarul Sehlukenau marfă? Din g b i s c â t e 3 cor., d. N. D u m i t r e a n u 2 cor., d. I. T a t şi veste de cele m a i m u l t e ori n u m a i p e n t r u sodni
d. V . T i r n e a 1 cor., S o c i e t a t e a s t u d . t e h n i c i 5 0 c o r o a n e .
Germania nu, căci ca este pustiită, asemenea nici U l t e r i o r a m m a i p r i m i t d e l à d. B r . D u k a G. d e K á d á r rea bieţilor oameni
din Austria. El lo primeşte din Ungaria şi mai 2 0 cor., iar d e l à d. A . S e u u o n s prof. t e o l o g î n C a r a n ­ ţia adecă n u t r e b u i e nde eş tpiuust ăo r iî n şibani creduli. Gara
gata sauи
înainte de toate din România. s e b e ş a m p r i m i t c a d o n a t i u n e 2 c o m p o z i ţ i i de. d - s a : „ L i ­
efecte, ci în forma u n e i cavenţii sau bond cumi
Aşadar frumoasa voastră ţară este pustiită, tcuo rr go iaan e .sf.S'aI o as np "e s aşit 812 „ î n g e r u l " . A u î n t r a t cu t o t u l 1091
c o r . 90 fii. V e n i t u l c u r a t a f o s t : zice în A m e r i c a . I n S t a t e l e - U n i t e s u n t пшпапщ
pentru ea să servească lăcomiei. 278 c o r . şi 10 f i l e r i . societăţi, c a r i p e n t r u s u m o frumoase depun 1
Omul acesta din Schluckenau are sute de to­ P r i m e a s c ă toti a c e ş t i a expresiunea deosebitelor ros b o n d - u r i , s p e c u l â n d aşa, că c h i a r şi în cazeáJ
varăşi. Vom încerca pe omul acesta să'l convin­ n o a s t r e m u l ţ u m i r i p e n t r u d i s t i n s u l lor s p r i j i n , c a r e n e b a n c h e r u l a r fugi, delà societate se poate pi
gem prin acordare de premii, ca să renunţe, la ît no rc u rgia j apze ă claa r eo cua c t idveiot as et eb i tcău smaut il st f amc aţ iie i nîlt e pn rt ii tvăi mî n c av i io­ t i n d e d e s p ă g u b i r e n u m a i p r i n proces intentat]
acest comerţ de pasări, cel puţin cu cele mari şi c o n s a c r a r e a p r o c e d u r i i n o a s t r e i r e p r o ş a b i l e şi m a i p r e ­ cei p ă g u b i ţ i . I a r p e n t r u proces trebuie adrt»
superbe. El a făgăduit. Ajutaţi-ne şi voi, alăturîn- s u s d e t o a t e n a ţ i o n a l e . c a r e îu A m e r i c a este foarte scump, încât oai
du-vă la societatea noastră „Bund Zur Erhaltung M u l ţ u m i m î n d e o s e b i t u t u r o r a c e l o r a c a r i cu a u t o ­
nii, d e j a despoiaţi de averea lor cu greu
der Naturdenkmaelcr aus dem Tier und Pflan­ c a r e t r e b i u e s ă n e c ă l ă u z e a s c ă î n t r u t o a t e . î n d e o s e b i t ă r ă s c s ă m a i facă n o u ă c h e l t u i e l i eu procesa
r i t a t e a l o r n e - a u a j u t a t m u l t l a m e n ţ i n e r e a d i s c i p l i n e i ,
zenreich, Walter Bencke, Berlin S. W. 29. Gnei- p a t r o n u l u i D r . I o s i f G a l i . T o t a s t f e l m u l ţ u m i m cinelor
senaufitrassc 102. Hortensia Pope.scu-Birăuţiu, Gabriela Ionescu, domni­ S u n t ce este d r e p t şi b a n c h e r i oneşti şi serinj|
Voi însă să cereţi, Corpurilor Legiuitoare ca ş o a r e l o r D e J i a P l o p u , A u r e l i a M u r a r i u , G e o r g i n a R o ş u în A m e r i c a ; în g e n e r a l însă din p u n c t devei
să interzică exportul animalelor şi mai cu seamă gicariG ecun i aa t M u n t e a n u , d l u i C. O l a r i u gi t u t u r o r a c e l o r a , j u r i d i c nici unul d i n aceşti b a n c h e r i nu este wall
âta amabilitate gi-au oferit p r e ţ i o s u l c o n c u r s
al pasărilor, a căror existenţă este periclitată, ca şi n'au c r u ţ a t n i c i o o s t e n e a l ă p e n t r u r e u ş i t a b u n ă a nie d e î n c r e d e r e , fiindcă î n t r e p r i n d e r e a sa nuiäl
să pună biruri pe vânătoare fără sens, căci fiecare c o n c e r t u l u i . Dr. Liviu Linta, preşedinte. sub nici u n fel de control legal, iar garanţia á l
„fiară" este şi folositoare; cele mai multe aduc r i t ă î n f o r m ă do bond se poate întrebuinţa p»|
X Seminarul iurîdic D r . Geréb, Cluj, S t r . Far
mai mult folos decât pagubă. Faceţi societăţi pen­ kas ( l â n g ă edificiul cel vechiu al t e a t r u l u i ) . P r e t r u a c o p e r i r e a eventualelor p a g u b e numai, іш
tru ocrotirea ţărei voastre şi bazaţi-vă mai cu găteşte pe l â n g ă o n o r a r mic, p e n t r u examenele fiecare p ă g u b i t îşi validitează p r i n proces esş
seamă pe ziarele voastre, ca să răspândească ace­ de d r e p t , de stat, r i g u r o a s e , de d r e p t de stat, exa­ t u r i l e faţa d e societatea de bond. E s t e evidenţii
ste mari idei. Adreeaţi-vă societăţii noastre din mene de advocat şi de m a g i s t r a t . I n 3 luni se b a n c h e r i i fac speculă cu b a n i i emigranţilor înit\
Berlin; sub adresa de mai sus". f e r i t e î n t r e p r i n d e r i , la b u r s ă etc. Dacă specii
câştiga licenţa de doctorat. F i i n d în p r a g u l p r o
reuşeşte s u n t toate în b u n ă o r d i n e , dar dacăul
— Monumente romane în Tripolitania. Pe iectelor de r e f o r m ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i i u r i d i c , e
p i e r d b a n i i b i e ţ i l o r e m i g r a n ţ i bancherul щц
câmpul de luptă delà Ainzara, la marginea de­ de d o r i t ca toţi cei i n t e r e s a ţ i să se adreseze spre
d i s p a r e şi e m i g r a n t u l poate plânge, după bai
binele lor la acest s e m i n a r , care înlesneşte mult
sertului armata a descoperit rămăşiţa unei bise­ cariera advocaţială.
pierduţi.
rici romane care prin forma şi vechimea ei con­
stitue un monument de mare importanţă pentru Tot astfel s u n t şi n o t a r i i publici din Amerri
X Gustav Tátray — O r a d e a - m a r e , str. Rá­
Studiul arheologiei. In zidul clădirei s'au desco­ E s t e o m a r e g r e ş a l ă a p o p o r u l u i emigrat în 1|
kóczy, p r ă v ă l i a p e n t r u elită, u n d e se pot cum­
perit o mulţime de monete тотпапе cu efigia lui m e r i c a că t r ă i e ş t e î n c r e d i n ţ a , că notarii
păra l u c r u r i de m â n ă , p e n t r u dame p r e c u m şi ne­
Septimiu Sever. r e g e ş t i delà noi, c a r i s u n t cualificaţi pentrn t |
cesarii, cu p r e ţ u r i foarte ieftine. T e l e f o n 783.
cest post. I n A m e r i c a p e n t r u a putea fi ttotarj
— La fondul Episcopul Nicolae Popea pentru x Adolf Nadler, fabrică de oroloage p e n t r u bl ic nu se cer nici c u n o ş t i n ţ e j u r i d i c e şi pestei
masa învăţăceilor meseriaşi, al „Reuniunii noda­ t u r n u r i , Budapesta V I I I . str. P r á t e r 2. O re­ nici u n fel do e u a l i f i c a ţ i e ; este de ajuns daci
lilor români din Sibiiu", la stăruinţa dlui Lauren- c o m a n d ă m în a t e n ţ i a On. p u b l i c cetitor. Această c u r e n t u l ştie ceti şi s c r i e şi şi-a câştigat
ţiu Nemeş, pantofar, găsindu-sc în Rok Falls II f'irmă, după c u m s u n t e m informaţi liferează cele tenia a m e r i c a n ă . Do aici p r o v i n e apoi că nmt
(Nordamerica) au dăruit: Iosif Unchiu (originar mai perfecte oroloage p e n t r u t u r n u r i , cu p r e ţ re­ rul n o t a r i l o r p u b l i c i c a r i funcţionează în AnJ
din Orlat), Augustin Iosivaş şi L. Nemeş (orig. dus bisericilor şi comunelor. T r i m i t e om de spe­ r i c a este légion. I n a n u l 1909 au fost singur •
din Sibiiu), câte 2 cor.; Nie. Vermeşan (orig. din c i a l i t a t e p e n t r u l u a r e a m ă s u r i l o r necesare pe chel­ N e w - Y o r k 26.000 d e n o t a r i publici, între cai|
Mag), Achim Bogorim şi Nie. Adam (orig. din t u i a l a p r o p r i e . I a g a r a n ţ i e p e n t r u oroloagele li­ Comercianţi, p ă p u c a r i , b ă r b i e r i , proprietari i
Ocna Sibiiului), câte cor. 1.23 şi Vasile Tarcea ferate. L ă m u r i r i şi catalog t r i m i t e g r a t u i t celor ï i n s t i t u t e d e p o m p e f u n e b r e , m ă s a r i , lăcătuş,j
(orig. din Mag), 1 cor. La acelaş fond au mai ce se r e f e r la acest a n u n ţ d i n z i a r u l n o s t r u . iaşi, b a n c h e r i , a g e n ţ i , t i p o g r a f i ect.

m j j L i J J O J i J J J J J J J J B 1 1 1 1 1 I I I 1 1 • • • BS• I I I I І В І І І І Н В І u i
Dacă voieşti să-ţi cumperi g - h e t e s o l i d e s^i b u n e , pd.lä.**ii, a l b i t u r i mânuşi moderne,
cu preţ moderat, atunci adresează-te numai la prăvălia cea mai mare din Bihor alui

Mannhardt Jenő **
Leitner Lázár, t
» n i c a Nr.
O r t e ne p a r t n e s t e p e n o i ş î n o i îl părtinim!
ţ
й і і і ш і і і і Е і і і і і і і ïTilTI¥ilTiï¥iTi~ S fSi ц
"I
\t

:
 Nr. 170 - 1911

In sensul legii adecă n o t a r i i publici n u s u n t A l d e a , M. S ă u l e s c u , M. S i m o n e s c u - R i m n i c e a n u , V . S o r ­

dreptăţiţi decât a d o c u m e n t a i d e n t i t a t e a sub-
rilor do pe. contracte, acte oficioase şi p e de-
iraţii făcute sub j u r ă m â n t . A l t e l u c r ă r i , a p a r ţ i -
litoare sferei do c o m p e t e n ţ ă a advocaţilor şi no-
irilor publici r e g e ş t i , n u le-ar fi p e r m i s să î n -
Wmeaecă; se î n g r i g o s e î n s ă ca poporul, să crea-
ieă funcţia IOT oste egală cu a n o t a r i l o r publici
hcas.il în fapt însă îi exploatează î n m o d u l cel
barbar, î n c â t — n u există nici u n soiu d e
lăcimie, pe c a r e să nu-1 p r a c t i c e n o t a r i i pub-
• din America.
Singuraticele s t a t e deja d e m u l t ă v r e m e caută
, şi mijloace p e n t r u r e g l e m e n t a r e a n o t a r i l o r
iici; în unele state se c e r e c u a l i f i c a ţ i e şi s'a
numărul l o r ; consulatele A u s t r o - U u n g a r e
i fac tot p e n t r u podo[>siroa a b u z u r i l o r comise
jtotarii publici. M a i b i n o p o t î n s ă feri popo­
dé mrejele p r i m e j d i o a s e alo b a n c h e r i l o r şi
tarilor publici d i n A m e r i c a o r g a n e l e n o a s t r e
Ipublicitate şi toţi acei cari au p r i l e j a veni î n
jragere cu poporul, l u m i n â n d p e cei e m i g r a ţ i
cari so pregătesc a e m i g r a î n A m e r i c a , рте-
işi pe r u d e n i i l e , p r i e t e n i i şi cunoscuţii e m i -
pţilor ca să se ferească do b a n c h e r i i şi n o t a r i i
ci din A m e r i c a şi s ă n u s e lase î n ş e l a ţ i do c i .
K i t ajutor şi b u n e s f a t u r i va p u t e a d a î n
seţia aceasta e m i g r a n ţ i l o r R o m â n i d i n A m e -
| в ш л і а filială a ,,Albinei", ce se v a deschide î n
kindI în New-York şi oare va avea î n toate cen-
ecu emigranţi r o m â n i m a i n u m ă r o ş i , o a m e n i i
ţâtirrilo ei d e cea m a i d e p l i n ă î n c r e d e r e . „Rc-
Economică".
POŞTA REDACŢIEI.
[Ckereluş-Cluj-Mărcuta. Do ce nu r ă s p u n d e m
iMiările din „ R o m â n u l ' ' în c h e s t i a a r t i c o l u l u i
ptra „Consecvenţa î u m a t e r i e p o l i t i c ă " ? A r t i -
Bostru a a p ă r u t la 5 (18) S e p t e m v r i e 1910,
arca nifse a d r e s e a z ă l a 3 (1G) D e c e m v r i e
Vom r ă s p u n d e deci şi n o i l a anu.... când
kwpunde şi d. D r . T e o d o r M i h a l i la s o m ă r i l e
|ikm adresat. D a c ă vom ţ i n e a şi a t u n c i de
iţă să răspundem la.... fleacuri.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI.
jBemetriu M ă r g i n e a n , Vármezö. A m primit
«nt până la f i n e a a n u l u i 1 9 1 1 .
Itmiil S e l e g i a n , T i m i ş o a r a . A m primit
pwnt pc q u a r t u l I V . 191.
1
• — i . H H — — — —
b a n , I. U . S o r i c u , V i c t o r S t a n c i u , C a t o n T h e o d o r i a n şi
Dr. G h e o r g h e Crăciun, Alexandru Vlahuţă.
C u a j u t o r u l a c e s t o r c o l a b o r a t o r i şi a a l t o r a , c a r i
f o s t e x t e r n Ia s p i t a l e l e d i n P a r i s , consultă n e - a u f ă g ă d u i t s p r i j i n u l , r e v i s t a „ L u i c e a f ă r u l " v a fi u n »
pentru boalele urinare-sifilitice. dintre cele mai bune reviste româneşti. E a va avea, pe
l â n g ă p a r t e a l i t e r a r ă b o g a t ă şi a l e a s ă ş i p e l â n g ă a r t i ­
Injecţii c u p r e p a r a m ! >Ehrî-ch 6 0 6 « c o l e d e î n d r u m a r e c u l t u r a l ă , l i t e r a r ă şi p o i l t i c ă , u r m ă ­
toarele cronici: bisericească, şcolară, economică, lite­
Temesvár Erzsébetváros, rară, artistică, istorică, din R o m â n i a , dramatică, p o l i ­
< = — B é g a b a l s o r 5. — — —>
t i c ă , s o c i a l ă , ş t i i n ţ i f i c ă , f i l o z o f i c ă şi a l t e l e . A c e s t e c r o ­
nici s e v o r s u c c e d a n u m ă r d e număr, a ş a că r e v i s t a
„ L u c e a f ă r u l " v a fi f o a r t e v a r i a t ă î n i n f o r m a ţ i i p r i v i ­
toare la întreaga mişcare a vieţii culturale dela noi şi
din străinătate.
P e lângă a c e s t e a v a da în fiecare număr câte un a-
d a u s a r t i s t i c f i e In c o l o r i , fie î n r e p r o d u c e r i s i m p l e , i a r
BIBLIOGRAFII. p e p a g i n a u l t i m ă v a p u b l i c a c a r i c a t u r i gi c r o n i c i v e ­
sele, pentru distracţia cetitorilor.
O revistă în a s e m e n e a condiţii nu a mai apărut l a
Către cetitorii revistei „Luceafărul" N-rul 24 al R e ­
noi' d e a c e e a s u n t e m î n c r e d i n ţ a ţ i că publicul o v a primi
vistei „Luceafărul" aduce următoarea informaţie des­ cu u n a d e v ă r a t e n t u z i a s m .
pre viitoarea formă a revistei:
P e l â n g ă marile înbunătăţiri ce l e - a m făcut, p r e ţ u l
R e v i s t a „ L u c e a f ă r u l " d e l a 1 I a n u a r i e 1912 î n c e p e a b o n a m e n t u l u i s'a u r c a t n u m a i e n p a t r u c o r o a n e p e a n .
o nouă viată. Munca de un deceniu, desfăşurată p e n ­ A b o n a m e n t u l v a fi d e c i u r m ă t o r u l : I n A u s t r o - U n g a r i a :
1 a n 20 c o r . , 6 l u n i 10 c o r . P e n t r u p r e o ţ i , î n v ă ţ ă t o r i ş i
tru r ă s p â n d i r e a c u l t u r i i şi a l i t e r a t u r i i î n s â n u l p o p o ­
rului nostru, v r e a să ş i - o s ă r b e z e prin i n a u g u r a r e a u - s t u d e n ţ i : 1 a n 16 c o r . , 6 l u n i 8 c o r . I n R o m â n i a ş i s t r ă i ­
nei activităţi mai largi şi mai rodnice. Călăuziţi d e n ă t a t e : 1 a n 25 c o r . , 6 l u n i 13 c o r . P r e ţ u l u n u i n u m ă r :
principiul că o revistă trebuie să s e nizuiască m e r e u 40 b a n i ( î n R o m â n i a 5 0 b a n i ) .
s p r e d e s e v â r ş i r e , n'ain c r u ţ a t n i c i o j e r t f ă c a „ L u c e a ­ A p e l ă m l a t o ţ i s p r i j i n i t o r i i c u l t u r i i r o m â n e ş t i să
caute a răspândi revista „Luceafărul" în cercuri cat
f ă r u l " d e l a 1 I a n u a r i e 1912 s ă p o a t ă a p ă r e a î n c o n d i ţ i i
mult mai superioare, ca până acum. Din revistă bilu­ mai largi. C e i c e v o r plăti a b o n a m e n t u l p e î n t r e g anul
n a r ă , s'a f ă c u t r e v i s t ă s ă p t ă m â n a l ă , p r i n u r m a r e î n l o c 1912 p â n ă l a s f â r ş i t u l l u n e i I a n u a r i e 1 9 1 2 , a u d r e p t u l l a
de 24 n u m e r e , cetitorii vor primi î n viitor 52 d e n u ­ premii, p e cari l e g ă s e s c înşirate p e c o p e r t a revietei.
m e r e p e a n . M ă r i m e a şi f o r m a e x t e r n ă a. r e v i s t e i v a Redacţia şi Administraţia,
rămânea neschimbată, v a avea deci aceeaş înfăţişare
Sibiiu ( N a g y s z e b e n ) S t r . Ş a g u n a N r . 6.
frumoasă ca în trecut. Voind să facem din revista „Lu­
ceafărul" o oglindă, în care să se restrângă toate m a -
nifestaţiunile vieţii noastre publice, în viitor v a a p ă ­
r e a c a r e v i s t ă p e n t r u l i t e r a t u r ă , a r t ă şi p o l i t i c ă , şi v a N. Zaharia
t r a t a t o a t e c h e s t i u n i l e l a o r d i n e a z i l e i , cari s u n t h o -
Tipuri sociale. Intrigantul. Arivistul politic. Para­
t ă r î t o a r e p e n t r u t r e z i r e a l a c o n ş t i i n ţ ă şi p e n t r u î n t ă ­
zitul politic. Nihilistul intelectual. Arivistul literar.
rirea n a ţ i o n a l ă a poporului n o s t r u . „ L u c e a f ă r u l " n u v a
fi, d e c i , c a p â n ă a c u m , n u m a i r e v i s t ă b e l e t r i s t i c ă , ci F u n c ţ i o n a r u l a r i v i s t , á c o r . 1.50, e d . d e l u x c o r . 2.50 + .
v a fi o r e v i s t ă c u l t u r a l ă - p o l i t i c ă , î n c a r e s e v o r p u n e 10 fii. p o r t o .
p r o b l e m e din diferitele ramuri de activitate şi a n u m e :
v a t r a t a i n s t u d i i şi a r t i c o l e , c h e s t i u n i d i n v i a ţ a n o a s t r ă
bisericească, şcolară, economică, socială, literară, ar­ L a Librăria „Tribunei" s e află d e v â n z a r e pe anul
t i s t i c ă , p o l i t i c ă şi ş t i i n ţ i f i c ă . P e n t r u t o a t e a c e s t e r a m u r
1912: D e toate gi d i n t o a t e p e n t r u popor sau Cartea
revista noastră a reuşit să g r u p e z e în jurul ei mai
mulţi specialişti. P e n t r u ca r e v i s t a să fie m e r e u s p r i ­ Neamului cuprinzând: Date istorice. Tradiţiunile. Cre­
j i n i t ă şi c o n t r o l a t ă î n a c t i v i t a t e a e i s'a p u s s u b c o n d u ­ d i n ţ e l e gi d a t i n e l e p o p o r u l u i r o m â n , — a r a n j a t e lunar.
c e r e a u n u i c o m i t e t d e r e d a c ţ i e d i n c a r e fac, p a r t e u r ­ L i t e r a t u r ă şi C a l e n d a r . î n t o c m i t şi m u l t a d ă u g a t d o Б .
m ă t o r i i : D i r e c t o r u l O c t a v i a n G o g a , I. A g â r b i c e a n u , D r .
Eleftereivcu â 2 cor. + 20 filera p o r t o , r e c o m a n d a t 4 1
Tiberiu Brediceanu, Dr. Constantin B u c ş a n , Al. Ciura,
D r . S i l v i u D r a g o m i r , I. B n e s c u , A u r e l E s c a , D r . O n i - fileri.
s i f o r G h i b u , I. L ă p ă d a t u , D r . l o a n L u p a ş , G h . P o p p , D r .
P a v ë l R o ş e a , V . S t a n c l u , L a z a r T r i t e a n u şi R e d a c t o ­
r u l O c t a v i a n C. T â s l ă u a n u . B i b l i o t e c a p a r o h i a l ă N r . 1. P r e d i c e l e ţinut*
la Metropolia din B u c u r e ş t i d e Metropolitul A n t i m I v i -
P e l â n g ă a c e ş t i m e m b r i i ai c o m i t e t u l u i d e r e d a c ţ i e ,
reanul. (1079—1716). E d i ţ i e nouă & 1 cor. + 10 f i i .
revista „Luceafărul" are următorii colaboratori: D.
A n g h e l , A n d r e i u B â r s e a n u , Z a h a r i e B â r s a n , G. B o g - porto.
d a n - D u i c ă , Dr. loan Borcia, Al. Cazaban, Ilarie Chendi, *
loan Ciocârlan, Vlrgii Cioflec, D . N. Ciotori, Otilia
5 cor. Cosrauta, Maria Cuntan, Victor Eftimiu, E l e n a F a r a g ó , Dumitru Alexiu. Creşterea paserilor domestice á
E m i l G â r l e a n u , I o n G o r u n , A. H e r z , C o n s t a n t a H o d o ş , 1.50 + 10 f i l e r i porto; D. Alexiu. Cultura legumele»
Ş t . O . Iosif, E u g e n L o v i n e s c u , C o r n e l i u M o l d o v a n u , D r . ( e d . I l - a ) á 2.75 + 10 f i l e r i p o r t o ; D . A l e x i u . Cultura
7 coroane G. M u r n u , D i m i t r i e N a n u , V . C . O s v a d ă , I. P a u l , C l n -
arborilor roditori á 2.25 + 10 f i l e r i porto. (od. II-a).
cinat P a v e l e s c u , H. P . P e t r e s c u , Ecatarina Pitiş, Dr.
S e x t i l P u ş c ă r i a , G. R o t i c ă , M i h a i l S a d o v e a n u , C . S a n d u -
' s a " » I — M

P r i n ţ u l A n d r e i n u r ă s p u n s e n i m i c , ci î ş i s c o a s e c a r ­ care s t a tăcut alături de e l , el îşi puse calul în m i ş c a r e

m folitoi. 180
netul, rupse o foaie dintfînsul şi s c r i s e sorei lui: gi d i s p ă r u î n u l i c i o a r ă .
„Smolensk s e p r e d ă . L y s s i g o r i v a fi o c u p a t î n o p t

iASBOIU ŞI FACE. zile de dugman; plecaţi imediat la Moskova.

ti-mi vegti dela voi printr'un emisar, la U s o i a g e . "
Trimite-
Din Smolensk, trupele
XVIII.

ruseşti urmară să bată Ьч

ROMAN. Prinţul Andrei îi e x p l i c ă lui Alpatici măsurile ce retragere, urmărite de-aproape de francezi.
trebuiau luate pentru călătoria bătrânului prinţ, a prin­ L a 10 A u g u s t , r e g i m e n t u l c o m a n d a t d e p r i n ţ u l A l b
Trad, de A. C. Cottbnl.
ţesei Maria, a micului Nicolae gi a p r o f e s o r u l u i s ă u . drei o porni pe drumul mare, aproape d e Lyssigori, d e
( u r m a r e ) . Nici nu sfârşise de vorbit gi u n gef d e stat-major mai bine d e trei s ă p t ă m â n i căldura persista, fără o p i ­
încinjurat de suită, se apropia de el în galop. cătură d e ploaie. In fie-care zi s e v e d e a u p e c e r nori
( V a . t u r m a )
— D t a eşti colonelul, s t r i g ă şeful d e s t a t - m a j o r eu creţi, dar spre seară ei d i s p ă r e a u gi s o a r e l e apunea
I străzile pline d e s o l d a ţ i , A l p a t i c i a b e a î ş i d e s - nn a c c e n t n e m ţ e s c ş i c u o v o c e p e c a r e p r i n ţ u l Andrei într'o brumă rogietieă. Din fericire, î a timpul nopţei
i drumul. N o a p t e a s « l ă s a s e d o t o t c â n d , n u d e - o cunoştea. — Vezi că se aprind casele în prezenţa pământul era înprospătat d e rouă. Grîul, care n u f n -
rescruce, t r ă s u r a n u m a i p u t u î n a i n t a . O c a ­ d-tale, şi r ă m â i nepăsător? Vei răspunde de aceasta, s e s e secerat, s e usca iar epicele lui se r ă s p â n d e a u p e
lmii multe p r ă v ă l i i a r d e a u , f l ă c ă r i l e a c i d i s p ă r e a u strigă B e r g , gef d e s t a t - m a j o r a l a r i p e i stângi de in­ jos. Bălţile secau, vitele gemeau de foame n e mai g ă ­
negru şi g r o s , a c i L s b u c n c a u c u t ă r i e lumi- fanterie: post „foarte plăcut" şi foarte „bine văzut" sind iarbă p e livezile arse de soare. In pădure, noaptea,
dt giorno mulţimea d e pe piaţă. Apatici zări doi după cum zicea el. era răcoare atât timp cât pica rouă; dar pe drumul
j si un om îiivălit într'o m a n t a , cari s c o t e a u g r i n - P r i n ţ u l A n d r e i îl p r i v i gi f ă r ă a-i r ă s p u n d e urmă m a r e unde treceau trupele e r a u n pârjol, chiar î n t i m ­
Jininde şi le d u c e a u î n t r ' o c u r t e v e c i n ă u n d e a l ţ i să d e a instrucţiuni lui Alpatici. pul nopţii; de-asemenea şi î n codrii m a i deşi.
duceau o clac d e f â n . —- L e v e i s p u n e c ă a g t e p v e ş t i d e l a e i p â n ă l a 1 0 , R o u a s e t o p e a în praful nisipos d e p e ş o s e a u a , d o s ­
•Alpitici! strigă o v o c e cunoscută. şi d a c ă n i c i l a 10 n u l e p r i m e s c , m ă v o i v e d e a s i l i t s ă pită până l a un sfert de metru de adâncime.
-Eioelenţa. V o a s t r ă , tătucule! strigă numai do­ l a s t o t u l şi s ă v i u e u î n s u - m i l a L y s s i g o r i . In zori d e zi, trupele s e p u n e a u î n m i ş c a r e . C o n v o -
naţiei, recunoscândul p e t â n ă r u l prinţ. — Seuză-mă prinţe, făcu Berg recunoscându-1 pe iurile de artilerie se înfundau fără sgomot până la
-Prinţul Andrei s e ţ i n e a c ă l a r e l a s p a t e l e nralţi- prinţul Andrei, n'am făcut decât să execut ordinele osii, infanteriştii intrau până la g l e s n e în colbul înă­
privea pe A l p a t i c i . •ce l e - a m primit, fiindcă eu execut întotdeauna ordi­ buşitor şi a r z ă t o r . R o ţ i i l e şi p i c i o a r e l e soldaţilor fră­
rCe cauţi aici? îl î n t r e b ă e l . nele. mântau o parte din acest colb, dar restul plutea ca u »
'lenta V o a s t r ă ! s t r i g ă A l p a t i c i , gi i s b u c a i i n In m o m e n t u l a c e l a t a v a n u l u n e i c a s c pline, d e m a r f ă , nor deasupra trupelor, întrînd în ochi, în păr, în u -
. Suntem oare pierduţi? se prăbuşi în flăcări. P o p o r u l urlă c a u n ecou conşti­ r e c h i , î n n ă r i gi m a i a l e s î n p l ă m â n i i o a m e n i l o r şi a l e
: tn ce cauţi a i c i ? r e p e t ă p r i n ţ u l Andrei, ent al s g o m o t u l u i incendiului. dobitoacelor. P e măsură ce soarele se ridica l a orizoat,
ipa aceia flacăra s e î n ă l ţ ă luminoasă, arătând Omul cu m a n t a u a strigă, ridicând braţele în s u s : norii de praf s e î n ă l ţ a u m a i s u s şi prin a c e s t colb s a b -
Mici faţa palidă gi s u p t ă a t î n ă r u l u i « ă u s t ă p â n , — A ş a - i bine, aşa-i bine, fraţilor! ţire, soarele apărea c a o bilă roţie.
•isul prinţului Bolkonsky îşi explică misiunea — Este însuşi proprietarul, strigară mai multe voci
mm $i greutăţile c e l e î n t i m p i n a l a î n t o a r c e r e . in j u r u l l u i .
(Ta urma)
n oare pierduţi. Excelenţa Voastră? in­ — A ş a dar, vei repeta tot ce ţi-am spus, adaogă
ii'! din nou p r i n ţ u l A n d r e i şi fără a a d r e s a n i c i n n c u v â n t lui Bcrţr
 Pag, 10

A a p ă r u t şi se găseşte de vânzare la
„Librăria Tribuna" :
,т m t v* V ч h"
Cel mai frumos, mat elegant calendar pe
e neapărat Calendarul
1912
Nr. 271 —

11 e1 1 1 1 1 1a
191i

I
„însemnările unui trecător ' „ L u m e a 4 ilustrata"
C o m i n e 160 pag. cu b o g a t e variate şi admirabil
crâmpeie din sbuciumărue delà noi reuşite ilvasîratiurii şi tipărit pe târti<- de lux - cu organism
D pozit general : L i b r ă r i a I g H e r z , Bucureşti. tent-it de otel, dând
de Octavian Goga. sunete re^onaiittfl
România. — Preţui Cor 1 50 - Se a'lä de vân
Preţul 3 Cor. în România Lei 350 plus 30 zare şi la »L'b aria Tribunei« — Po-to 2 0 f Ь ri. foarte plăcute,
fii. porto, recomandat 60 iii. se pot că.jăti şip
* Redactor responsabil: luliu Giurgiu.
ra e. — Gramol
f o a r t e cu placi ii
„ D i n ţări străine" „ T r i b u n a " institut tipografic, N i c h i n şi cons. tistice, — vioarl
flaute, harmJ
scrierile inedite alui Dr. luliu T. Mera. nici ş. a. — N u m e r o a s e distinct i si intdali' pri-fl
Preţul 2 Cor., în România Lei 3'50 plus 20 mite ca răsp'ată. Inventatorul p e al ilui rnodm|
fii. porto, recomandat 50 iii. şi al organismului de oţel. Catalog trimit gr,
*
Mogyórossy Gyula,
Leo Tolstoi kir. s z a b hangszergyár
„ R Ä S B O I ŞI P A C E "
B u d a p e s t , VIII., Rákóczi-ut 1
Volumul I de 280 pagini, costă 1 cor. 50 fii.
- f 2 0 f i i . p o r t o . D e v â n z a r e l a „Librăria Tribuna". Ш Ш Д iTFOTTT Е Ш Д
V o l u m u l I I este s u b tipar.
*
Ilustrate de Crăciun şi A n u l nou buc. 6, 10,
14 şi 20 fii.
Gru E R DEZSŐI
— Cîne vrea să câştige frumoase cusături româ­ m a g a z i n d e pălării şi articoltj
neşti să cumpere lozuri de ale loteriei organizate de în d e m o d ă pentru b ă baţi.
Beuniunea femeilor din Arad.
P r e ţ u l unui l o z 1 cor., c o m a n d e l e să s e a d r e s e z e l a
;
J . b r ă r i a Tribuna", adăugându-se şi portul postai.
Coliul str. Wesselényi şi S:ép, vis-à-vis cu hote u Fe
*
La Librăria „Tribunei" să află de vânzare „Po­ Andrássy-ut 41—43. Rákóczi-ut 14. Noutăţi în diferite soiuri de
melnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, aurit (Lângă »Apollo-)-
cu preţul de 50 fileri plus 5 filerî porto. Ä I £fe
ШГ І !
C i n e v r e a -»Л cumpere pentru domni şi copii, albituri, cravate
A N U N Ţ Ivterar. • v i ţ e i n m i ' H c a î K -
şi totfi Iul de articole. Preturi solid«
A apărut:
Serviciu conştnnţios. — Comande!
„ а і ш з й з й в ! scriitorilor dsîa «вГ*. „ R I P A R I A P O R F A T i S " din provincie se e«ecută propmptj
— francate în cel mai s urt timp.
o f o a r t e i n t e r e s a n t ă şi v a s t ă e a r t e , c a r e c u p r i n d e f o t o ­ pentru altoit, să se adreseze preotului Petru
g r a f i i l e a l o r 46 s c r i i t o r i n ă s c u ţ i î n A r d e a l , Ţ a r a U n ­
g u r e a s c ă şi Bănat, viata lor pe scurt, înşirarea cărţilor P e l l e dm iV.iniş (Ménes) comitatul Arad. li'-.:
e e l e - a u d a t l a l u m i n ă şi o b u c a t ă l i t e r a r ă , v r e - o p o e z i e ,
o n u v e l ă ori c e v a ş t i i n ţ ă , n e p u b l i c a t ă î n c ă .
Pentru întâia oară ni-e dat nouă Românilor de p r e -
tutindenea, ca să a v e m o astfel de carte la î n d e m â n ă ,
eare n e face cunoscuţi p e cei mai de s e a m ă scriitori
n ă s c u ţ i d i n c o a c e d e Carpaţi, azi în v i a ţ ă .
„Almanahul scriitorilor delà noi" e o oglindă fidelă
a a p r o a p e t u t u r o r t a l e n t e l o r s c r i i t o r i l o r d e l à n o i , şi e
e n mărgăritar preţios pentru fiecare casă românească! î n t o c m i t d e r e d a c t • î o l o r d e l à O r i b t i e , e c a l e n d a r u l c a r e d u c e î n c a s e l e f|
C ă c i c i n e n u d o r e ş t e s ă c u n o a s c ă şi î n f ă ţ i ş a r e a şi v i a ţ a
c e l o r m a i d e s e a m ă fii ai n e a m u l u i s ă u , a l c ă r o r s c r i s Roman or c h p u r i e c e l e ma« î n ă l ţ ă t o a r e d e s u f l e t ! E! n e a r a t ă :
îl c e t e ş t e z i l n i c î n z i a r e şi prin r e v i s t e ?
„ A l m a n a h u l scriitorilor delà noi" mai are apoi încă M I H A I V I T E A Z U L intrând biruitor p i n Şi-apoi de sigur n'ai văzut s nsoarea
u n c a p i t l u i n t e r e s a n t şi d e m a r e p r e ţ : c a p i t l u l p r e s e i . poarta CHăţu oeia Alba-Iuiia, luna cê a e m e i t srritä«, a vechilur Indieni, scrisoarea pe cărei
S e arată în facsimil capurile tuturor foilor româneşti o numesc scrisoarea zeilor«, căci, zic ei, arj
Ardrabd şi ajungând a a m el D o m n şi >este
de dincoace de Carpaţi, se e x p u n e pe scurt istoricul cea mai desăvîr$ită de pe lume !
acest ţolţ dr ţ. rá n mân-s - ! Apoi când, du ă
f i e c ă r e i a , c e p r o c e s e a a v u t p â n ă a c u m , c a r i i - a u fost
asta, a nur-; d e a rurerit şi Mo'dova, ajungând Ori văzut'ai scrisoare »de ieuri«, în rarei
c o l a b o r a t o r i i m a i d e s e a m ă şi c i n e s c r i u d e p r e z e n t l a e a .
a fi, pe-o vr-rne: D o m n a i t u t u r o r R o m a lit< re nu este n ci un fel de linie oablă i
„ A l m a n a h u l " l a s f â r ş i t a r e şi C a l e n d a r p e 1912, aş a ? j

c ă ori c i n e c u m p ă r ă „ A l m a n a h u l s c r i i t o r i l o r d e l à n o i " ,
nu mal are nevoie de alt calendar in c a s ă !
D e o a r e c e c a r t e a a c e a s t a s'a t i p ă r i t n u m a i î n t r ' u n
n u m ă r restrîns d e e x e m p l a r e , on. public e r u g a t să
g r ă b e a s c ă a o c o m a n d a , ca fiind o carte a i e v e a p r e ­
ţioasă, i n t e r e s a n t ă şi instructivă.
U n e x e m p l a r c o s t ă t r i m i s f r a n c o c o r . 1.80. S e p o a t e
c o m a n d a delà editor (Librăria N a t . S. B o r n e m i s a ) din
O r ă ş t i e — S z á s z v á r o s , şi d e l à „ L i b r ă r i a T r i b u n a " d i n
Arad.
Celor ce comandă mai mult de 5 exemplare
d ă e x e m p l a r u l c u 1.60 C o r . f r a n c o , i a r l a c o m a n d e
p e s t e 10 e x e m p l a r e 1.40 C o r . e x e m p l a r u l .
Comandele peste 10 e x e m p l a r e să ee facă
l a librăria editoare.
A apărut:
„ A m i n t i r i " de Al. Cura
«a c e l d i n t â i v o l u m d i n „ B i b l i o t e c a s c r i i t o r i l o r d e l à n o i " ,
In c a r e s e v o r t i p ă r i r î n d p e r î n d t o ţ i s c r i i t o r i i r o m â n i
din Ardeal, Ţ a r a U n g u r e a s c ă şi B ă n a t , morţi şi în
viaţă.
V o l u m u l „Amintiri" a r e 264 p a g i n i şi cuprinde 23
n u v e l e , a căror subiect e luat din viaţa fraţilor noştri
M o ţ i d i n M u n ţ i i - A p u s e n i şi d i n v i a ţ a a u t o r u l u i . B u c ă ­
ţ i l e s u n t s c r i s e î n t r ' o n e a o ş e l i m b ă r o m â n e a s c ă şi cu
m u l t ă p u t e r e i ş l i m p e z i m e , şi cu m u l t s i m ţ ă m â n t ,
fiecare bucată te captivează, procurîndu'ţi o rară m u l -
tămire sufletească.
D e m u l t n'a a p ă r u t l a n o i R o m â n i i o c a r t e a ş a d e
f r u m o a s ă şi c a p r e z e n t a r e t e h n i c ă , m a i a l e s e a e a d e ­
vărat e v e n i m e n t pentru literatura noastră din Ardeal.
S e poate comanda delà autor (Librăria Naţ. S. Bor­
n e m i s a ) î n O r ă ş t i e — S z á s z v á r o s , şi d e l à „ L i b r ă r i a
T r i b u n a " — A r a d . P r e ţ u l n n u i e x e m p l a r ѳ 1.60 + 2 0
bani porto.
n i l o r ! — N e araţi ap.>i e :
T U D O R V L A D I M I R E S C U , eroul p o p o ­
rului din Muntenia, când a al«i gat °e zbiri po­
p o r ' l u i din Bu ur-şn şi prime te jurământul d e
s u p n^re al boierib r ! A p ' i în al doilea t h i p :
»Prmderea lui T u d o r Vledi >irtsr-u« de c tră
mişeii G r e i şi Tur i, dt-1 d u c şi 1 o m o a r ă :
Şi alte multe chipuri intere ante Ş' plăcute.
Apoi bogat mati rial d e cetit : poveşti, nuvele,
p o z i , g i u m e şi poveţe bune
li-se
T a r e i n t e r e s a n t ă e acea patte din «Calen­
de
darul National«, rare n e arată feluritele scrisori
de pe faţ> pământului !
direct
Vâzut-ai vr'odata srrisoare greceasca? D e asta
ai putut vedea mai u ş o ' ; dar greceasca m o n u ­
mentală şi g& o asia b k i n c ă ? Deacestea ma greu.
D>r scrisoarea c o p t i c ă (de pe la i a r o şi
Alexandria).
Dar scrisoarea evreiască d^ r î n d ? apoi evre­
iască zisă >Meiuba« şi cea zisă »hebraicä«, cu
puncte şi fă ă puncte ? şi în urmă cea « n b i
nica«? N u le vei fi văzut.
Dar scrisoare tur. ească-ar ai v ă z u t ? E
foarte interesantă, dar grea la scris! De aceea
Turcul care ş u e scrie, e deosebit pnntre ceilalţi,
ca la noi un popă printre alţi oamei i tara carte.
Dar scrisoarea «siriană» văzu t'ai ? E d e tot
fină şi încurcaă. Mai aleasă ş; ca cea arabi !
Dar scrisoarea din T i b e t, ci răţică şi spr ntenă.
c i - r . r i
T imitr-ţi
Administraţia „ L i b e r t a t e a " î n Orăştie (Szászvárt)
S A « . f i a . vii li*. „Librăria Tribunei" in A.r-a.tl.
punct ori cerculeţ . sau alte cîrnituri. ci A
icuri în 3 colturi, aşezate în toate formele! j
tu după aşezarea lor -ă ghiceşti ce e scris cui
Şi mai ales văzut'ai scrisoare d e »hierojliiel
E cea mai grea scrisoare de pe lume! CJ
alfabetul nostru are 28 3 0 litere ca semnef
scris, scrisoarea d e hitrogiife are vre-o 20
s e m n e sau «litere-, pe cari trebuie să le ştiii
vrei să poţi celi cu scrisoarea asta !
Toate aceste 15 feluri de scrisori le гЦ
tip-rite aievea, în «Calendarul National« oer|
1912. P e 8 pag ni sunt înşirate aceste scm
din fiecare 4 5 ş re, iar din ciudatele hieroguj
să dau d o u ă feţe întregi !
P r e ţ u l u n u i c a l e n d a r 4 0 fileri.
s
C e o r c e cumpără mai multe, li să dau
ieftine, a n u m e : P e bani g a t a , d-la 15 Í
(când li-se trimite în pachete pe ро-tá) li se s
teste calendarul în n u m a i 11 cr. (22 M.),
însă a-şi plăti ei şi posta la scosteiea pachetl
Cei ce le cer pe aşteptare, avan l a pián |
ţul lor d u r ă vînzare, îl piăttsc cu 13 cr.M
exemplarul şi îşi plătesc şi posta. Mai b
a trimite b a n i i î n a i n t e .
Cei c e cer mai puţin ca 12 exemplarçl
plătesc cu câte 14 cr. (28 fii.), căci la aceştq
plătim şi posta (câte 5 f.l. de fiecare Calm
fiindcă merg s u b legătura deschisă, nu cal
chet d e postă închis şi în forma asta postaf
p r i m e ş t e pachete neplătite.
f-ii b a n i 1«
 l271 1911 „TRIBÜN k n

; Pag. 11

Xumàrul telefonului 2(Ъ.

Ujj János,
In atenţia celor ce zidesc casei Gafea şi Tea
Extras din Catalogul lai Kotányi János:
líbiliment i n d u s t r i a l d e c e m e n t , TEODOR CIOBAN C a r e a tor u t A :
ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARHITECT
ilisjeBÖ-Erdőhfgy şi Nagyzerind. Jamaica 1/2 Ch'gr Cor. 1 50
A K A D , Porlorico 1/2 » » 170
f (Aradmegyf). Strada D e á k F e r e n c z Nr. 20|a. Cuba V » 2
> 1 70
tată ţevi de beton, plăci de pavaj, lava aur » » 170
• de marmură artificială, terrazzo şi Cu onoare încunoştinţez onor. public, că î n
C a f e a p r ă j i t ă :
b r a n ş a a r h i t e c t o n i c ă execut totfelul de
киіс, columne, scări, laviţe, cărămizi, întreprinderi de transformări de zidiri vechi, (In prâjitoria electrică proprie).
({le, Inele de fântâni cu fer, pláci sub repararea de biserici române şi şcoli, precum
Calitate bună i/2 O v g r Cor. 1 7 0
übe, vălaie de ori-ce lungime, etc. etc. şi zidirea lor. Cu planuri şi budgete servesc
la cerere. — Comande primesc atât din loc cât Calitate fină I/2 « > 2' —
Acest stabiliment l u c r e a z ă şl p r o i e c t e şi din provincie. Preţurile-s foarte moderate. Mixtură foarte fină (Cuba, Aur, Me-
de cheltuieli şi p l a n u r i p e n t r u p o d u r i nado, Mocca) 1/2 Chlgr » 240
') beton cu c o n s t a u c ţ l e d e fer şi p e n ­ Cu stimă:
T e a :
tru b e t o n i z a r e a t r o t o a r e l o r . Teodor Cioban
Rămăşiţe de tea 1/2 Chlgr Cor. 2 50
Tea de C o n g o V2 > > 3-—
Mixtuiă pentru famiPe 1/2 Chlgr. . . » 5 —
Tea imperia'ă foarte fină 1/2 » . . » 6—
Tea Ceylon foarte aromatică 1/2 . . » 7 —
Mixtu à excelentă de prăjituri pentru

Schrötern In grădina de iarnă a tea 1/2 Chlgr » —-75

Ruin :
m e h a n i c

Braşov— Brassó
H o s s z ú - u t c a N e . 27.
„Hotelului Central"
condusă în spirit m o d e n ; — Onoratului
1 litru rum pentru fea de familie
1 litru rum fin de Brazilia . . . .
7
1 sticlă /io rum fin de Jamaica . .
. Cor. 1 70
> 220
» 3 30
Pub ic i-se servesc mâncări şi beuturi, de Renumitul »ARDEIU K O T Â N Y b se
cele mai bune, cari mulţămesc ori-ce pre­
Recomandă în atenţiunea onor. public v i n d e în cutii o r i g i n a l e .
tenţii. — După teairu se capătă cină caldă.
Ha loc şi jur
marele s ă u a t e l i e r m e h a n i c
linjat în Braşov, H o s s z ú utca 27, u n d e
P e n t r u c u n u n i i şi b a n c h e t u r i
stau la d i s p o z i ţ i e săli s e p a r a t e . K o f á n y i János,
lefeptuicsc tot-feJui de lucrări atingă- Zilnic taraf de ţigani, de p r i m u l rang. m a r e c o m e r c i a n t d e c a f e a eşrf t e a .
№e în aceasta branşa, precum : (Seghedin, Budapesta, Viena, Dobüng, Berlin, Abazia] şi
In c a f e n e a s e p o a t e l u a a s e m e n e a
maşini d e c u s u t , b i c i c l e t e , d u p ă reprezentaţiile teatrale — cină.
A R A D , J ó z s e f f ő h e r c e g - u t Nr. 3 .
g r a m o f o a n e şl a p a d u c t e ,
largă preţurile cele m a i convenabile Cu distinsă stimă : A g StÍI1
U U CSeHnák, în edificiul băncii „Arad-Csanádi Takarékpénztár".
\ r . t e l t r t o n u i u i 8 0 9 .
eieauţie solidă şi p u n c t u a l ă . hotelier.

Câteva cuvinte asupra boalelor secrete!

E trist, — dar în realitate a d e v ă r a t c ă In vremea
de aci e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a
ICe faceţi b ă i e ţ i ? — Tata n e a | T e l e f o n IVr. 8 4 У . "~° căror sänge şi s u c u r i trupeşti sunt atrofiate şi cari
itvoie ' Căci fumăm doar tuburi veri- m î n u r m a u ş u r i n ţ e i d i n t i n e r e ţ e şi p r i n d e p r i n d e r i rele

Іе Antinicotin firma „ J A C O B I "

I cutii de lemn
fíibríc&
Garai Utili
ele m o b i l e d e f i e r ,
ş i - a u s d r u n c i n a t s i s t e m u l n e r v o s şi p u t e r e a
E timpul suprem ca acestei stări Îngrozitoare
pună c a p ă t . T r e b u e să fie c i n e v a c a r e să d e a t i n e r i m e i
spirituală.
să se

d e s l u ş i r i b i n e v o i t o a r e , s i n c e r e şi a m ă n u n ţ i t e î n t o t ce
a.re A o, priveşte viata sexuală — trebue să fie c i n e v a căruia
J ó z s e f f ő h e r c e g - u t 11. c o l ţ u l str. Karolina. o a m e n i i s ă ' ş i î n c r e d i n ţ e z e f ă r ă t e a m ă , f ă r ă s f i a l ă şi c u
î n c r e d e r e n e c a z u r i l e lor s e c r e t e . D a r nu e în deajuns
î n s ă a d e s t ă i n u i a c e s t e n e c a z u r i ori şi c u i , ci t r e b u e s ă
ne a d r e s ă m unui astfel de m e d i c specialist, conştiintios,
care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune s e x u a l e şi
ş i i e a a j u t a şi m o r b u r i l o r c e d e j a e v e n t u a l e x i s t ă , a t u n c i
apoi v a înceta e x i s t e n t a boalelor secrete.
D e o c h e m a r e a t â t d e m ă r e a ţ ă şi p e n t r u a c e s t scop
e institutul renumit în toată tara al Dr-u'ul PALOCZ,
medic de spital, specialist ( B u d a p e s t a IV. Múzeum Kör­
Păziţi ! Sunt veritabile numai cu înscrip- Lucrează mobile de aramă delà cele mai simple út 13. u n d e p e l â n g ă d i s c r e ţ i a c e a m a i s t r i c t ă , p r i m e ş t e
Ifiinea »JACOBI«. până la ce'e mai moderne, — espediţie inter­
ori c i n e ( a t â t b ă r b a ţ i i c â t şi f e m e i l e ) desluşiri asupra
naţională în toate părţile lumii. Reprezentat în
vietei sexuale, unde sângele şi sueurile trupeşti ale
toate oraşele mai mari din ţară şi străinătate.
bolnavului s e c u r ă ţ ă , n e r v i i i - s e î n t ă r e s c , tot organis­
mul i-se eliberează de materiile de boală, chinurile
sufleteşti i-se liniştesc.
F ă r ă c o n t u r b a r e a o c u p a t i u n i l o r zilnice dr. P A L O C Z
v i n d e c ă d e j a d e a n i d e z i l e r e p e d e şi r a d i c a l c u m e t o ­
dul s ă u p r o p r i u d e v i n d e c a r e , c h i a r şi c a z u r i l e c e l e m a i

MOTOARE ŞI LOC0MOBÍÍE neglese, ranele sifilice boalele de teve, băşică,

şi ş i r a s p i n ă r i i , î n c e p u t u r i l e d e c o n f u s i e a m i n t e i ,
nervi
ur­
cu olei brut, d e i a 4 — 1 0 0 HP. mările onaniei şi a l e s i f i l i s u l u i , e r e c t i u n i l e d e s p a i m ă ,
slăbirea puterei bărbăteşti (impotenta), vătămăturile,
Motoarele me'e p a t e n t é e au regulator cen­
boalele de sânge, de piele şi t o a t e b o a l e l e organelor
tral şi mechanism de aşezat cu rrâna. —
sexuale femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare s e ­
In urma arderei regulate a oleliului, motoa­
parată şl e s l r e separată. In c e e a c e p r i v e ş t e cura, de­
rele nu produc nici un miros neplăcut. — părtarea nu e s t e piedică, căci dacă cineva, din orice
Nu trebue curăţit d e s ! c a u z ă , n'ar p u t e a v e n i î n p e r s o a n ă , a t u n c i i - s e v a da
Spese de funcţionare pe oră 1 Va filer. răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în

I Surányi Viktor, epistolă e de ajuns a se înlătura numai marca de răs­

puns). Limba română se vorbeşte perfect. După înche­

Inginer- mechanlo diplomat. i e r e a c u r e i , e p i s t o l e l e s e a r d , ori l a d o r i n ţ ă s e r e t r i m i t

f i c ă r u i a . I n s t i t u t u l s e î n g r i j e ş t e şi d e m e d i c a m e n t e spe­
Budapest. VI.. Lázár-utca 18. ciale. Vizitele se primesc începând d e l à 10 o r e a. m.
(Induratul Operei ) şi p a n ă l a 5 o r e p . m . ( D u m i n e c a p â n ă l a 12 o r e a. m .
Condiţiuni favorabile. Preţuri ieftine.
4 Intermediarii primesc recompensă. M o t o a r e cu b e n z i n şi g a z . Tratament şl cu Salvarsanul Ehrlich 606.
Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spital, specialist in
Budapesta, delà 1 N o e m v r e IV., M u z e u m - k ö r u t 13.
 Pag. 12
Cine voieşie
rachie curată
să se adreseze direct la firma cea
mai mare românească
C r e c i u n $, V o d a
din Lugoş,
care dispune de căzănării mari pro­
prii în Bănat şi Ardeal.
Fîir-ovi e l e irt for* m a ţ i i
Cunoscând multele lipsuri ale publicu­
lui românesc din provinţă, m'am no­
tant să deschid î n B u d a p e s t a un
B i r o u de i n ? o - m a ţ i i şi
* * Agentură românească.
Orice informaţie relativ la petiţiile îna­
intate la ministerii şi la alte foruri, orice
informaţii comerciale şi în general în
orice cauză dau în restimp de 2—3
zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile
în modul cel mai cinstit. Urgitez rezol-
virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu
referentul causei şi rog resolvire favo­
rabilă. Fac totfelul de mijlociri corner
ciale şi comande. Preţuri moderate,
serviciu prompt, informaţii detailate.
• La aviz aştept la gară.
-т-чг •—•—
,L OURIU, Budapest, Lajos-u. 141. Ш19..
Ш -gal în ton on un clopot de 461 klg. patentat după « i s t e m u l v e c h i u .
MOBILE
pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe gar­
zon, saloane, oţele, cafenele, restaurante şi
palate; mobile de aramă şi fier, covoare,
perdele, candelabre, piane s e trimit oriunde
pe lângă plătire cu bani gata, ori
în condiţii favorabile de plată.
Album bogat ilustrat 1 coroană.
La aranjare deplină trimitem
voiajeur p e spesefe noastre.
MODERN LAKBERENDEZÉSI VÁLLALAT
Budapest, IV., Gerlóczy-utca 7.
(Lângă primăria centrală.)
S3
cu motive româ­
neşti şi cu vederi
din România ş. a.
s e pot căpăta la » Librăria Tribunei».
„ T R I B Ü N A" Nr. 271 - 1911
In atenţia oomicultorilor!
Ofer altoi de pruni bosnieci ca Primul atelier de biliarde din
» B a l k a n s k a Carica« (Regina bal-
canulu') şi »Kraljica Bosne« (Re­
gina Bosniei). — Altoiul de 2 - 3 MERTH JÂNOS,
ani cu coroană admirabilă e cel B r a s s ó , Csizmadia-utca 8. si
mai bun din diferitele soiuri de
pruni. Poama e foarte mare, escepţional de dulce şi
foarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul Iui August,
când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­
bricarea ţuicei şi a sligoviţului. — Prunii mei nu
sufer de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum) ca
de regulă alte soiuri la cari în mijlocul verii cade
frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost
G premiat In diferite rânduri, cu premiul întâi din par­
tea guvernului. A fost premiat Ia expoziţia milenară din
Pregăteşte din material excelent
Budapesta 1 8 9 6 şi la expoziţia din Viena 1 8 9 7 cu m e ­
dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1 9 0 0
cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolară
uscat totfelul de biliarde, în stilul
din Bosnia ţi Erţegovina ţinută la Sarajevo iarăşi cu
cel mai modern, primind pe lâ
medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez. preţuri foarte moderate şi reparaturi,
S a v a T . ГСоісНЛ,
mare proprietar în B r e c k a , Bosnia.
M A G AZI M D E M O B I L E Oltoiun
I stru
r>'. plar artistic pentru edificii ei mobile, In
expediază, p
Ăibiiu N.-szeben, Elisabetg. 20. rantând de son
viţă ятепсЦ
a a LîbA*»- V 3 £ « — netedă şi cu A
dăcini, precum şi în d ferite soiuri, reciinosatt
de trainice, asortimement bogat
Müllőmenti első siőlőoltv ány-telep
1!
« C a s p a r i Fiigyes, t S r "
P«<f<iti şi ceraţi preţuri enrente ilnst>at>
Primesc orice lucrări pentru aranjamente de
Din preţul curent se pot ceti scrisori de recur*
s c o a l e , b i s e r i c i , m a g a z i n e , b i r o u r i şi
şt nţă din toate părţile tarei; şi aşi toţi cei ce do
l o c u i n ţ e , deasemenea pentru clădiri, lucrăr
resc să comande pot cere mai întâ'u informaţi»»'
în c e l mai m o d e r n stil, pe lîngă liferare
© promptă preţuri moderate şi din material uscat.
-
d^la persoanele cunos ute aşa verbal ca -i în щ
despre încrederea ce o pot avea în firma de sui
1 Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.
• ІХЧК
T u r n a t o r i a d e c l o p o t e . — fabrica de ісаші de far pentra clopotul
ANTONIO NOVOTNY ЛЯВ
h r e c o m a n d ă spre pregătirea clopotelor nouă, p r e c u m la t u r n a r e a
l e a o u a clopotelor stnuats, spre facerea de clopote întregi armo-
SfOase pe garanţie, «ie mai mulţi ani prevăzute cu adjustări de fer
iătat, construite spre a le întoarce In uşurinţă ?n ori-ce parte, îndată
:e c l o p o t e l e sunt bătute de o lăture fiind astfel icutite de crepare
a
înnt recomand?- p I i p •? î4 f Г Ä fT D 1 T !7 dânsul in
i c u deosebire 'j L Ü i U J I Ь o Ü A U K l 1 u ven täte şi pre
aiate în mai multe rânduri, eari iun* provstsuie în partea superioară
- e a d o l i n a — cu găuri ca figura S ş au un ton ana» imens»?, mai
atac. mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai v o l a m i a o e s ă decât
:elc de sistem vechiu, astfel cä an clopot patentat de 327 к\щ este
cnai recomanda ipre tăcerea seauaelor de fer bitut. de « r e stă-
ătoare, - - s p r e o r e a d m s t * ea d o p »«Ъі ->u adiuttare <ie f e r b ă t u t
ca si spre 'urnarea de toace de metal. Pr <turi-onr«ite ilustrate r-tt
u z i a A a s o r t a t a c:\j
INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETEI
Pentru mOii, fabrici, ferme, etC. M o t o a r e d e olei brut SWIDER8KII
Me'oate de MUtithen
]VIii«^irai e l c - c t r - i o e IVI. S .
ţn?£uSl\
W .
Pomoe centrifugal» $i uirbine.
Auspiciile inginerilor şi prel'mlrsarele de spete le |
pune bucuros la dispoziţie.
„ E L E K T R A '
soc. pe acfii pentru edificarea uzinelor eiectrlîil
B u d a p e s t . VI.. G y á r - u . 11|L. T e l e f o n 84—64 j
 Nr. 271 — 1911 R F B ü N A

Ш • Р И Р Ш Ц Ц Щ І Р И П І И
Patentatură originală din Svedia.
Gel mai convenabil „ R D B U R " motor cu o ei natural
Telefon эea.

ladou d e Crâcjun în u r m a m u l t i p l e l o r calităţi e i t e

cel mai b u n dintre toate m o ­
toarele de acest fel
Balog Sándor,
cârnăţărie şi depozit de şuncă
este maşina de cusui a v â n d o putnre d e 2 - 3 0 0 cai ( H P . )

LANDLER TÖDÖN
de Praga.
Budapest, YIL, Rotteubiller-utca 66.
E Recomandă :

Şuncă de Praga,
Noutate! Noutate!
„66" Lucru neîntrecut de Ieftin t
ll r e c o m a n d ă m poentru:
calitatea cea mai bună,
fără os, care e cea mai
mori-, ateliere industriale preferabilă comercianţi­
se poate c u m p ă r a la prăvălia ţi la totfelul d e m a ş i n i a g r i c o l e .
lor, — putându-se tăia
Spese la d a s d u p ă fiecare H P . 1 Va fii.
i n g e r N u este s u p u s s u p r a v e g h e r e i finanţelor !
Se vinde şi în rate I Garanţie deplină I
excelent
Recomandă diferite soiuri de c ă m ă ­
societate pe actu­ M a s i n i , m o t o a r e f o l o s i t e s e s c h i m b ă cu n o u ă .
C a t a l o g la cerere trimit gratis. tării cu preţuri ieftine — Catalog
trimite gratuit.
el, József Főherceg-ut 9. sz. Landler ( № .
B u d a p e s t , Lovag u. 2. i i i i i i i l i r i l t i i l l l l l l l l l
(Vis-à-vis de biserica luterană),

[cerere se dă gratuit prospectele de lipsă.

III III i m n IХИІХІІХ
Vânzare de Am onoare a aduce Ia cunoştinţa
Onoratului public călător, că am des­
àààékàââââààâska
altoi de viţă chis în Seghedin (Szeged) hotelul

IAtelierul de dentistică
Radu N ó v á k .
L<2-
de vie nobilă şi
pomi altoiţi.
Grand Hotel Royal
Stau la dispoziţia publicului 80 de
Cine voieşte să aibă
A r a c i . o grădină frumoasă camere confortate cu încălzire cen­
de viţă de vie ori trală şi apaduct
I Am onoare a aduce la cunoştinţa poame, să se adreseze La gară şi delà gară circulă
Ion. public românesc, că la 1 No- cu încredere la pepineria condusă
automobilul.
I vembre a. c mi-am mutat atelierul conform cerinţelor ştiinţifice a lui
Pentru eomportajul publicului pasa­

Vityé Miklós
meu de dentistică în
ger, este în hotel instalaţie proprie
I Szabadság-tér Nrul 5. y Torontáimegye. de spălat cu aburi. — Preţuri ieftine.
I unde îl voi mări şi aranja după unde se află altoi nobili de pomi şi diferite
«pecii de viţă de vie nobihtată şi americană. Cu stima:
j cerinţele cele mai moderne. :: —
Cu toată stima :
Pentru dessert: meri, peri, cireşi, pruni, vişini,
perseci, ringlote şi nuci. - Prenotâri pentru
Dávid Sándor,
toamnă şi primăvară primesc ori şi când. proprietarul restaurantului delà gară ei pro»
RADU NOVAK. Catalog ilustrat trimit franco şi gratuit.
prietarul „Grand Hotel-ului Royal *. 1

kt • I І Г І І Т Г І І І І Ж І П

Fiind cnmpararea pianelor afacere de încredere,

cea mai bună garantă o dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani.
Astfel zace în interesul ori-cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

J •
Cluj — Kolozsvár,
Strada Bariba Miklós 14.
I cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă plătire în rate.
шг Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth«. ~ M
Are în depozit piane: S c h i e d m a y e r , B ö s e n d o r f e r , Ehrbar, W i n k e ' m a n n , Förster, Stingi, S t e l z h a m m e r , Richter, G ö s s l .
Pianele vechi se preţuiesc şi se s> h mbă cu alte nouă, pe lângă plătirea diferenţei.
Efeptuieşte reparaturile cele mai gmgaşe şi acordează cu acurateţa.

1Л Qtlf (ТЭГЗПІЗ Scrisorile de recunoştinţă

IU dlll ^dl dil^d stau la dispoziţia cu m pă­
şi acordare gratuită de un an. rătorilor. — Telefon 419.
 Pag, 14 „TRIBUNA* Kr. 271 III

Picăturile de stomac a lui Brády

provăzut cu marca de scutire >S. Maria de Maria-
cell« pe cari poporul le numeşte » Picături de Ma-
riacell, pentru stomac*, de 30 de ani s'au între
Frideric Honig
Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 18
t u r n ă t o r i e , fabrid
c l o p o t e 9І metal,ai
j a t ă pe m o t o r devi

buinţat cu succes aşa, că sunt indispensabili pentru

orice casă. — Picăturile acestea au efect neîntrecut la
iregularităţi de stomac, contra stomacului stricat, ardere
Premiat in anul 1S£>0 cu c e a mai m a r e medalie do st
1
de stomac, încuierea scaunului, sgîrciuri de cap şi de Cu garantie d e mai mulţi ani şi p e lângă ce!
stomac, greaţă, ameţeală, vomare, in­ favorabile condiţii de plătire — recomandă clopoţeii
somnie, colică, anemie, gălbinare, etc. cu patentă c e s . şi reg. invenţie proprie, cari au ava
Se capătă în fiecare farmacie. O sticlă ,că faţă de orice alte clopote la turnarea unui şi acel
mare Cor. 160, sti lă mică 90 fii. 6 sticle tare şi cu sunet adânc — s e face o economie de 20-
Cor. 540, 3 sticle mari Cor. 480. — la greutatea metalului. Recomandă totodată clopoţei
Pentru trimiterea înainte a sumei tri­ ce se pot învârti şi postamente d e fer, prin a cărorl
mite franco: buintare, clopotele s e pot s uti d e crepat chiar şi cell

B'ÂDYK farmacie la „Regele Ungariei"

In VIENA, I. Fleisch narkt 14.
mari clopote s e pot trage fără să s e clatine turnul
mandă apoi transformarea clopotelor vechi în cora
FIŢI ATENŢI ! Ia marca de scutire, care fer, ce s e poate învârti cum şi turnarea din nou a i
reprezintă pe Sta Maria de Mariacell, Ia îm­ telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe
pachetarea roşie şi la subscriere, care este o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totó
copie chipului de pe lăture şi să respingeţi
orice imitaţie. la dispoziţie Liste d e p r e ţ u r i şi cu ilustraţiuni lado
s e trimit gratuit şi porto franco.

I OH ! DOAMNE
In contra t u s e i , r ă g u ş e î e i şi f l e g m e i
SÄ TRĂIASCĂ !

Nu-i ceva fabulos

nu-i cu renume, ba
s'a dovedit de cel mai bun mijloc

Pastilele-Egger
nu-i nici excepţional
cari nu strică apetitul şi au un gust

dar au gust bun excelent. Preţul unei cutii 1 cor. 2 0 fii.

O cutie de probă 50 fii.
Depozit principal la :
şi sunt bine şi în
curăţenie ţinnute, artico­
mare
Mă 'nSduşe afurisita
de tusă!
farmacia „NÁDOR* gyógytár »Pastilele lui Egg»
m'au vindecat îngiaM
B u d a p e s t , VI., V á c z i - k ő r u t 17. s z .
Ю lele de c o l o n i a l e
m — «şi b t t c u n i e — Se poate căpăta în Arad la farmaciile : Berger Gyula, Földes Kelemen, Hauer Lsjos, Hajós Árpi
!€> pe cari le recomandă Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojtek Kálmán ji la drougeriile : Nesí
Hanzu şi Vojték és Weisz. — în Gyorok la farmacia: Maszmíc Dániel. — In M . - P é c s k a : la Ad|
IO I Gy. Lajos. — Q-Pécska: loan Rocsin. •— Simásid : Csiky Lukács. — Sikszón : FüreJi Ede 5ri|
§Ф
SO pentru sărbătorile
! Crăciunului !
O r o v a Károly,
izei Jánosfafsa
cu preţuri ieftine

inginer-mechamc diplomat.
Ю
§0 B u d a p e s t , V., Kálmán utca 24.
O.adea-Mare — Nagyvárad, e t Telefon ! 4 6 3 8 .
ш Piaţa Szent László-tér. ~* Reprezentantul fabrlceî de lu-. TCIpUCDŢ £, СГШЫ IIFRNIT7
m crare a lemnului de specialitate • ШиГШіІ 06 oUflR, UtMIIZ..
m Colţul străzii Teleky, în edificiul Specialităţ' : Herestraie rapide şi cu două 'ăiuşuri, instalare completă de herestraie
băncii Nagyváradi Takarékpénztár. cu aburi şi uzine. Oarniuri pentru tăiatul lemnelor cu elevator sigur.

Comande prin postă se efeptuesc Mare depozit în m a ş i n i şi u n e l t e p e n t r u l u c r a r e a l e m n u l u i pe

conştiincios în cel mai scurt timp. s e a m a m a s ă r i l o r şi i n g i n e r i l o r .
T e l e f o n NT<r. ^ C o n d i ţ i u n i favorabile d e p l a t ă I C a t a l o g trimit gratuiţi

Magazie de a-rticlii pentru b m e «ci ş i -pi-eoţi.

G E O R G E JANCOVICI, Ä
Postavuri de re­ Aduc la cunoştinţa onoratului public, cô au sosit Cea mai bogată
verenzi-, brîuri noutăţile de toamnă şi de iarnă magazie în articli
preoţeşti-, roşii, îd stofr, mătăsuri, delainuri, zefyrun, cretoane, p e n t r u sfintele
batisturi, — cioraoi împletiţi î n temniţă — t?i
vânate si negre. multe alte articole cari nu se pot toate înşira. biserici şi preoţi
11Г. £.11 lîf 1 1 „TRIBUNA" Pag. 16

III L I 1 1 l i I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1
Щ
In fabrica de maş ni a Căilor Ferate Uungare se pre­ î l
gătesc cele mai nouă şi moderne
G A H U i TUft I O E Т Я Е Е И Д Т Lampe pentru mine
construcţii de oţel cu locomobif presiune de 10 cai pu'ere.
Ole mai nouă sisteme d*> motoare cu benzin Foarte tefli e şi tot felul de lampe cu acetylen,
locomobile cu gaz, locomotive, pluguri cu vapor, maşini jumă­
tate stabile şi compound. — Fabricat ile rabr ce» d e m a s n i fabricheazä
agncole dm Losonc, societăţii pe acţ i : Maşini d e să ^ănat
• Losonci-Drill*, ciíi^drice. *Record-DrilU cu \'v g u ă ş< »Rrcord

tos Zoltán
II* patentat. — Site pentru bucate sistrm Kamár. Garniiuri
pentru mori, pluguri de Reşiţa, grape, sape pentru sfecle. —
Fabrcaţiie: International Härtester Compani of Amerika Mc.
Cormitk Deering Mi waukee, precum maşini de cules, de strâns,
de cosit. Orape cu dinţi arcaţi si «iem Mc. C e r n i . k. Carâ p e n r u
aruncarea gun< iu<ui sish-m Corn. King. Presse d e fân şi ma i i fabricant de lampe,
universale d e m â c n a t . — Tnrmte despre toate catalog ilustrat
W
A R A D ,
V O F2 I *
F e r e n — t é r - l/b.
A K T I I Su K L ,
T e l e f o n 8^.
I I
Budapest, m, Gizeîla-ut 55.
lllinn шшшшшшштштштттш Ti м і в і а а е і
в в в а в в в в в B B я шs B B B

Ceasornice, giuvaere,
gramaîoane, şi plăci Bartlensky János,
plaponar şi tapeţier.
se pot cumpăra pe lângă garanţie de 10 ani,
cu preţurile cele mai ieftine din întreagă ţara, Temesvár-Józsefváros,
H u n y a d y - u t c a *í3.
fie chiar şi pe rate, la marele depozit alui
Recomandă în atenţia on.
public din loc şi împreju­
Tóth József, rime atelierul său renovat
de plapoane şi tapiţerie.
ceasornicar şi g uvaergiu. ! Primeşte ori-ce lucru de
branşe pe lângă preţuri ief­
S z e g e d , Dugonics-tér 11. tine şi serviciu prompt. Pla-
Reparaţii cu garantă de 5 ani se fac ieftin. pone gata are în magazin.
Catalog ilustrat trimit gratuit. Face reparaturi cu preţ ieftin.
— Nenumărate scrisori de recunrştintă. —
Revî"zători se caută.
&m a * &a & 9 S B mm»

e viitornl vostru!
Mijlocul cel mai bun, pentru a s e scuti pe sine şi pe ai săi d e
sä, este a se înscrie de membru la

Asociaţia E s e c h i a n ă de ajuto­
rare Reciprocă". Maşini dinamice, motoare
La aceasta asociaţie p o a e să s e facă membru ori-care persoană delà de benzin, locomobile de
itea de 16 - 8 0 a n i pe lângă o tacsă lunară de 1 cor. şi tacsa de ca-
rile de moarte, deja după un an de m e m b n e i-se s o l v e ş t e m o ş t e n i - benzin, motoare de gaz,
rului un a j u t o r d e 2 0 0 0 c o r . iar devenind membrul după cel pu-
• 3ani de membrie prin oare-care nenorocire n e p u t i n c i o s d e m u n c ă instalaţi uni pentru mori,
Ksolveşte p â n ă c â n d t r ă i e ş t e o r e n t ă l u n a r ă d e 5 0 c o r . Dacă
1 membru trăieşte 3 0 d e ani de!a înscriere, poate ridica în bani gata automobile de persoane,
Ю0 cor. îsnă dispunând membrul ca suma de 2000 cor după moar-
ilui să o primească nv>şten torii, i-se solveşte membrului o rentă Iu­ automobile de transport
ti de 50 c o r . Membrii î n s e r ş i delà etatea de 6 0 - 8 0 ani n'au drept
[tente. Se pot semna 1 — 2 c u o i e (2000—4000 cor.) A t e s t a t m e d i c a l
ise recere
Pe lângă solviri lunare moderaîe şi tacse de mări'işuri, poate fie-care
î ! Condiţii favorabile ! 1
M asigura fetele, dacă aceste r.'au trecut etatea de 18 ani. Se pot semna
>2cuoate (2.000 4 0 0 0 cor.) Dacă o fată după 3 ani de membrie ră-
Catalog franco şi gratuit
; orfană, îr ceată solvirea tacselor, l a m ă r i t i ş , f a t a t o t u ş i p r i m e ş t e
na asigurată, iar până atunci — însă cel mult până la etatea d e 20
1-primeşte o rentă lunară de 2 0 cor. Tot aceas'a rentă primeşte
• până când trăieşte, dacă după oare care vreme rămâne nemaritată.
[Societatea ofereazâ fiecărui cea mai mare garantă: cuote semnate
Fabrica de automobile, maşini şi mori,
1 la 10,000.000 c o r . şi peste 2 0 0 . 0 0 0 c o r . fond de garantă
Prospecte şi blanche!« trimitem gratuit A p l i c ă m s e c r e t a r i în = societate pe acţii. =
Йе oraşele ş i b ă r b a ţ i d e î n c r e d e r e î n t o a t e c o m u n e l e .
Spre dewiel&ííii •tt-rístiiit.re : Sistemunl nos'ru fiind prea
I s'a imitat şi prin aiţii, folosind şi chiar firma care semăna cu firma
Budapesti gép-, malom- és automoöilgyár r.-L
Rtrâ. Deci rugăm ca pe epistole e adresate nouă a se scrie cuvântul
Psechi.'iria." cu litere groase şi al subtrage. Budapest, VI., Váci-ut 14i| r

„Asociata Esechiană de Ajutorare".

[imiş o a r a ( T e m e s v á r - B e l v á r o s , H u n y a d i - • •fl
u t c a 4., S. e m e l e t )
 16 Р ! R r» V
Nr. X71 — Itfll
4]
Români! replantaţi viile (U altoi dela firma română!

„ I V I IXgULr'll 1 " G h e t e originale ruseşt

însoţire economică pentru n o r o i u (imală> şi zăpadă s e află în
E51ie»t>etO|>o!es- E r z s é b e t v á r o s cantitate mare la filiala fabricei de ghete
5a (Кв-Kükül'ő vm.). 3
re pa O S K O V I T S
ti­
ers
^ Altoi de vie o
Arad, Szabadság-tér 18.
o
M
O? calitate distinsă — pe lângă celea mai cd Ii
T
СГЗ moderate preţuri soiuri de vin de CD
Preţuri
masă viţă americană cu şi fără rădă­ [unanime 9«

WO cină, ochiuri de altoit, viţa europeană cd

Cor.*" C
I
f— z
cu rădăcină. CD
•ѴЖ5Т
ЛІ

e= Se află de vânzare la însoţirea economică

Ou
CD
10«
<cr3 rv

„Mugurul
A3
39 « 13— FS

S
53. 1 17-- TT
F£
Elisftbefcpele—Erzsébetváros. 3
U
IM
G SHÎ
Material disponibil în al­ BÍ
toi peste trei (3) m i l i o a n e . I>

Şcoalele noastre n'au fost atacate de peronosporă.

O
Altoii sunt desvoltaţi la perfecţiune! I *
A
La ctmparări pe credit celea mai uşoare condiţii de
P=5 plată !
La cerere prêt curent şi instrucţiuni gratis şi franco.
.A. K . V JLJ» L»..iisa<^- t ó - 1 8 .

Bomâni! T r m i M i băieţi la cursul practic la ai oit ! |

S'a început deja marea e x p o z i ţ i e de C r ă c i u n , Ia

F ti atenţi la firma! « § ^ | £ $ Fiţi atenţi la f rmă

Iix b a z a r u l d e <o n c u r c n ţ A , v i s . a - ^ « H c u ist «tub*. „ L i b f rtAţii'».

Asortiment uriaş de jucării de copii şi obiecte de lux, cu preţuri cari n'au mai existat. In grupuri de 5, 16, 25, 45 şi 90 împărţit

Ca orientare pentru public dăm următoarele informaţii:

G n pa 25 Grupa 9 0
C i a s o r n i c cu maşinărie, tren, a u t o m o b i l , c l o s o n o m n i b u s , jucărie s u n ă t o a r e , A n i m a l e r e g u l a b i l e trase cu p i e l e , mici. mari, cu v o c e şi a n i m a l e d i n ' m a s c h t
m a ş i n ă d e călcat d e nickel, p i a n o cu 8 tonuri, cărţi cu chipuri indistrugibile, cărţi v a z e f r u m o a s e , soldaţi indistrugibili calări, m e n a g e r i i , trenuri r e g u l a b i l e c u ş i n e , toi
d e p o v e ş t i : R o b i n s o n , G r ü n , A n d e r s e n . L u m e a b a s m e l o r tinereţei, jocuri d e s o c i e ­ felul d e figuri şi a n i m a i e , şi maşini d e vapor, corăbii, scrinuri »Ripiter« d e piatrţ
tate, p ă p u ş i î m b r ă c a t e în n u m ă r m a i m a r e d e 100 păpuşi veritabile franceze în m ă ­ ferăstrău d e strugar cu garnitură, figure d e ş a c puternice cu tablă d e î n c h i s , do­
rime d e 2 2 centimetri, c i a s o r n i c e d e b u z u n a r cu trăgător, vatre d e casă, mături în m i n e d e o s c u 4 5 d e figuri şi Ï 0 0 şi 1 0 0 alte articole.
n u m ă r m a r e , a n i m a l e d e tinichea, rotile s u n ă t o a r e , creion în formă d e c h e i e , cuţite,
e r e i o a n e şi tocuri, săbii, puşti, chipiuri, vioare, m o b i l e d e c a s ă recvizite d e b u c ă ­ Păpuşi solide franceze mişcătoare. ^
tărie, soldaţi d e fier, păpuşi d e c e l u l o i d indistrugibile, figuri d e jucat e t c .
Mărime în centimetri: 26 28 30 32 34 36 39 42 46 50 5-1 58 64
G r u p a 45. .45 4 0 4 5 5 0 6 0 8 0 9 0 1 1 0 145 1 6 0 1 8 0 2 4 0 z f e
afară d e aceasta u n m a r e a s o r t i m e n t d e păpuşi d e p i e l e , p ă p u ş i î m b r ă c a t e s a s
C i a s o r n i c d e tras cu m a ş i n ă r i e , trăsuri electrice cu c o n d u c t superior, a u t o ­ d e celuloidă.
m o b i l cu v a g o a n e c o l o r a t e d e tras, u n acrobat puternic, c l o s o n i , şi t o t felul d e
a n i m a l e , o m n i b u s — m o t o r , v a p o a r e , noutăţi d e ceasuri s u n ă t o a r e , armă d e c a s ă P ă p u ş e l e c u m p ă r a t e la m i n e l e repar e u , î n c a z daca
ideală cu tablă d e ţintă, trăsură d e purtat, e c h i p a m e n t î n t r e g d e s o l d a t , b a i o n e t ă : : s e strică, şi p r i m e s c t o t felul d e reparări p o s i b i l e .
cu p i t l e lustruită cu l a c , serviciu d e p o r c e l a n pentru ş a s e p e r s o a n e , miel cu tonuri
m u z i c a l e , s o l d a t puternic d e n e d i s r u s 6 bucăţi, cărţi cu chipuri si cu p o v e ş t i , tră­ M a r e a s o r t i m e n t în deco u r i pentru p o m de Crăciun»
sură d e păpuşi cu roate d e g u m ă , v a s e fie culină d i n tinichea, o d a i e d e b a i e aran­
jată, m a ş i n ă d e călcat d i n fier, m o j a r e , strîngător d e b a n i cu ciasornic şi c l o p o ţ e l , Mar*- expoziţie de gramafiiari" cu ton *ie oţel, începând (lela 9 Г Ц
d э т і п о d e o s , p ă p u ş i d e mari g u m ă , i e p u r e îndoit regulabil, c l o s o n i regulabili. ti­ mare axoftiment în p»ad daple cu 1 5 0 er. Fonografe surprinzător
pografii pentru copii, d e m â n ă , laterne m a g i c e , m a ş i n i d e aburi veritabile, cuburi de ieft.ne, 2*50 cr. cele mat bune tuburi cu 6 0 c r .
ilustrate 12 la n u m ă r , zidărie d e piatră ca j o c pentru copii, d u l a p , m a ş i n ă p e n t r u
s o c o t i t , d e copii, d o b e cari s e p o t ş u r u b a c a regulator, etc. e t c . Cai cu leagăn de toate mărimile dela 1 f l .

АіЬып d ' ilustrate din plüsch delà 45 cr. în s u s , album de suvenire de plüsch d d a 25 cr. în s u s , cas"te de cusut, s e r v i c i u c l ,
farfurii 90 cr., serviciu de tu'cà 45 c r . , uriaş magazin în obie -t* pentru spălat, mAn at, de c e a i u , mai departe j ortofoln de pil
; î
brodate, vase de flori, ciasornice, marmoră sculptată, m e s e mici de gust, serviciu d e f a m a t e bronz şi nenumuraie alte obie
Cumpărare d e o c a z i e din o b i e c t e de »rgint de China. - U m b r e l e bărbăteşti de mă­
tase cu margine d e o t o m a n 1 f l . 70 cr. şi încă mu'te obiecte neînşirete aici.
T r ă s u r i d e cexpii ю п а г е a s o r t i m e n t d e l a 4 fl. S O er. î n s u s .
Pentru fiecar* cumpărător se dă gratalt o fotografie mărit
FiţJ afenfi la U r m i i » Bazară! de teatru.
„TBIBTJNAi" Ш8ТІТ.ШЗ OŰPÜQBAEIŰ Ш0НШ g l DONS, — ABAD IftlL