Anu! XIII
32
ABONAMENTUL
Pe un an . 24 Cor.
Pe juni. an . 12 <
Pe o lună . 2 «
Nrul de Duminecă
Pe un an . 4 Cor.
I Pentru România şi :
America . . 10 Cor.
Nrul de zi pentru Ro­
mânia şi străinătate pe
an 40 franci.
Caraşui bolnav.
Am spus-o înainte cu ani de zile, că
dintre toate ţinuturile locuite de români,
frumoasa provincie românească a Caraşuiui
este mai bântuită de boale şi crize. Caraşui
e bolnav! a fost diagnosa pe care am făcut-o
de mult, dar împotriva căreia protesta mai
ales însuşi bolnavul. Acum ne vin ştiri foarte
întristătoare din întreg cuprinsul Caraşuiui,
cari dovedesc că aveam dreptate: Caraşui
e greu bolnav, e marele bolnav al neamului
nostru întreg.
Ne aducem aminte de luptele crâncene
din trecutul mai recent al părţilor noastre
ale Aradului. Ce sbuciumări colosale, ce
lupte intestine cumplite nu s’au petrecut
între n o i! Dar ne aducem aminte cât de
puţini eram înţeleşi de fraţii din depărtări
şi mai ales — de fraţii din Bănat. Ei, totdeauna
amici ai păcii şi bunei înţelegeri, desapro-
bau din principiu o luptă... între fraţi, —
cum numiseră procesul de purificare de a-
tunci a vieţii noastre publice. Şi iată, că au
ajuns şi ei la..., lupta între fraţi. Ceia ce se
petrece acum în dieceza Caransebeşului
este exact pendantul încercărilor ce s’au
făcut acum câţiva ani în dieceza Aradului:
de a se introduce calul Troian în biserică.
Aici nu s’a isbutit. Toate încercările au fost
respinse cu o putere de rezistenţă care a
uimit pe toţi. Şi după cumplite şi necruţă­
toare sfâşieri lupta s ’a terminat cu învin­
gerea elementelor naţionale împotriva unel­
telor guvernului, care căuta să ajungă stă­
pân în biserică, prin ele.
FOIŢA ZIARULUI «TRIBUNA».
Hicol&c Grigorescu.
Conferinţă rostită de d-na M a r i l i n a B o c u în
m ia de 21 Februarie în sala festivă a semina­
rului din Arad.
(Urmare şi fine.)
C in e a p o i a p o e tiz a t m ai a d m ira b il v ia ţa ţ i g a ­
n ilo r c u c o r lu r i ? Ş e tre le ţig ă n e ş ti, d in p u s tiu l
c â m p u rilo r, în b ă ta ia a p u s u r ilo r ro ş ie tic e , — a p o i
ţig ă n c ile c u fio ri c in e a ş tiu t s ă le în tr u c h ip e z e a-
s e m e n i lu i, n o ta a c e e a p e r s o n a lă a ţig a n u lu i, sel-
b a te c ă , în d r ă s n e a ţă , f o c o a s ă . In c a rto a n e le s a le s e
află o s c h ijă a d m ira b ilă , r e p r e s e n tâ n to a te tip u rile
m a i d e o s e b ite şi s la v ă D o m n u lu i, a v e m d e s tu le
k i R o m â n ia , d e o v re i m o ld o v e n i. V o ia să lu c re z e ,
u n m a re ta b lo u , p e n tr u c a E u r o p a s ă c u n o a s c ă
m ai b in e , p e cei c e v o ia să-i im p u ie c a c e tă ţe n i
ro m â n i. O v re ii aflară, şi ei f u ră a fu risiţi p rin
s in g o g i a n u m ai poza nici u n u l. A stfel
c ă O r ig o r e s c u n u m ai g ă s i m o d e le şi ta b lo u l n u
p u t u fi fă c u t.
A re în s ă u n c a p d e o p e r ă c a tip . » Jid a n u l cu
g â s c ă « c a re a f ă c u t fu ro ri şi la P a ris, p e v re m u ri,
la o e x p o z iţie şi d e s p r e c a re u n c r o n ic a r sc ria
î a t r ’u n z ia r f r a n c e z : s e re m a rc ă în d e o s e b i,
lip u l u n u i ţăran român cu gâscă. C u lm e a ir o ­
n ie i, în n e c u n c ş t-in ţă c e p r o s t c e rtific a t ni s e
p o a te d a. A şi p u te a c o n tin u a , a s u p r a c e lo r m ai
d e s e a m ă ta b lo u r i a le m a re lu i O r ig o r e s c u , d a r a r
tre b u i zile d e a r â n d u l că c i o p e r a lui u ria ş ă , c e re
v o lu m e în tre g i. M a re le m ă ie s tru a lu c ra t în v ia ţa
Arad, Joi, 12|25 Februarie 1909
Ameninţările ce ne sosesc acum din die-
ceza Caransebeşului sunt foarte îngrijoră-
toare. Căci ele sunt rezultatul nu al unor
stări de lucruri noui, ci al unui trecut în-
treg de indolenţă şi nepăsare ce a stăpânit
în graniţa. Sunt produsul unor stări de lu-
ci uri care au creiat şi pe Burdia şi care
acum scoate la suprafaţă t >t gunoiul ce
s’a strâns unde nu s’a măturat ani de zile,
ameninţând să eutropească şi să înece în
murdăriile sale biserica şi cu ea scutul vieţii
româneşti de acolo.
Nu ne vine să credem ochilor la vederea
ştirilor ce primim din graniţă. Un întreg
regiment de existenţe catilinare, stă gata să ia
cu asalt cetatea constituţiei lui Şaguna. Ră­
sar mercenarii din fiecare colţ al nefericitei
dieceze dând năvală la stalurile de hierar-
hie a cinstei şi meritelor. De unde a ieşit,
de unde vine acest număr înspăimântător,
prea mare, dacă l-ar da nu o dieceză, ci
întreaga întindere a pământului românesc?
Nici în Arad, nici în Sibiiu, nici în Bra-
şov şi cutezăm să spunem că nici într’un
alt ţinut românesc n’ar fi posibile apariţiu-
nile ce se ivesc în Caraş. Caraşui a deve­
nit o întreagă pepinieră de trădători, vedem
acum că ei au numărul să împopuleze chiar
un întreg sinod. Care să fie e v-za ?
In oricare alt ţinut stăpâneşte azi o pu­
ternică opinie publică românească, una şi
aceiaşi pentru toţi românii, care regulează
şi îndreaptă manifestările vieţii româneşti.
Trebue să constatăm însă că aceasta opi­
nie publică a pătruns mai puţin în Caraş,
care a ţinut totdeauna să se închidă într’un
lui p e s te 5 0 0 0 d e ta b lo u ri, X d ecă în d e c u r s d e
p e s te p a tr u ze c i d e a n i şi le-a e x p u s în o p t r â n ­
d u ri, în c a p ita la R o m â n ie i, în tr e a n ii 1 8 8 7 — 1905,
în fie -c a re râ n d n u m ă r u l ta b lo u r ilo r e x p u s e , v a ­
riin d în tre 3 0 0 — 300.
M a re p a r te d in ta b lo u rile s a le s u n t în p o s e ­
s iu n e a lu i W ilia m R itte r şi D ru l B r o q u e d e la
P a ris, cei m a i b u n i a m ic i ai a r tis tu lu i, în s tr ă in ă ­
ta te . D e la p ic tu r a b iz a n tin ă c u m o fă c e a în a in te
d e 1846, p â n ă la p ic tu r a d e la F o n ta in e b le a u , în
c a re M illet şi m ai a le s W a tte a u s e r e a m in te s c şi
p â n ă la u ltim a s a c re a ţiu n e , »în c u ţit d e p a le tă « ,
m ai to a te s e a flă la P a ris , u n d e s u n t şi m ai m u lte
c o p ii d u p ă ta b lo u r ile c la sic e , d in tim p u l c â n d
s tu d ia . T o tu ş i d in c e le c e p o s e d a p ic to r u l a c a s ă ,
s e p o a te p a r c u r g e , în tre a g a s a v ia ţă a rtis tic ă , a tâ t
d e b in e le-a a le s şi le-a p ă s tra t.
G r ig o r e s c u c a o m a f o s t o fire c u d e o s e b ir e
s u p e r io a r ă c e lo r c e în tâ ln e ş ti d e r e g u lă p r in tr e cei
aleşi. S im p a tic d a r tim id , s lă b u ţ, d e lic a t, p a lid şi
a lb , c u o c h ii lu i p ă tr u n z ă to r i şi f o c o ş i d e d ia m a n t
n e g r u , s u b t p u te r e a c ă r o r a m u lţi d in p rie te n ii lui
m ă r tu r is e s c , că e ra u u n e -o ri a m e ţiţi, a v e a c e v a d in
sfiala u n e i fe te m a ri şi b u n ă c u v iin ţa u n u i g e n ti­
lo m p e rfe c t. V e d e a i im e d ia t în el u n s u fle t n o b il,
o in im ă a le a s ă şi o fire c e s u b re a u ş o r şi s e
s c â r b e a c u g r a b ă la cele m ai m ici m izerii a le
vieţii. Şi to tu ş i c â :e a v ă z u t e l ! U n fel d e m i­
m o s a p u d ic ă , u n n o ii m e ta n g e re , a tâ t e ra d e
c u ra t, m o d e s t, s u s c e p tib il, n e v in o v a t şi a le s.
N ’a f o s t u n m iz a n tro p , c u m z ic e a u u n ii. E ra
în fire a a c e ia tă c u tă , b lâ n d ă d e o n o b ilă d isc re ţie ,
u n m a re f o n d d e s im p a tie şi o a d â n c ă n e v o ie
d e iu b ire . S c h o p e n h a u e r z ic e a : » în a lte le c alităţi
s u fle te ş ti se iz o le a z ă şi o a m e n ii în a d e v ă r s u p e ­
Nr.
REDACŢIA
şi ADMINISTRAŢIA i
Deák Ferenc-utcza 20.
INSERŢIUNILE
se primesc Ia admtws-
traţie.
Manuscripte nu se îna­
poiază.
Telefon pentru oraş şi
comitat 502.
; exclusivism, un fel de mândrie provincială,
j îngustă, împotrivindu-se cu îndărătnicie ma­
relui curent care străbate şi înviorează şi
\ curăţă viaţa românilor de pretutindeni. Nu
j odată chiar noi am făcut imputări lugoje­
I nilor pentru acţiunile de disolidarizare şi
j separatism ale Bănatului.
I Roadele se ivesc acum. In Caraş s’a ri­
! dicat stăpân spiritul lui Burdea, iar spiritul
] public şi general românesc nu a pătruns
j cu puterea lui moralizătoare şi îndreptătoare.
Căci, dacă pătrundea la vreme nu ar fi
j ajuns lucrurile aici. Nu se puteau întâmpla
j însă nici multe lucruri, cari au precedat
aceasta adâncă decădere.
Cineva din Sibiiu, Braşov, ori din Arad,
care a avut vre-odată prilejul să treacă prin
1 Caransebeş ori Lugoj a trebuit să vadă cu
\ uimire cum naţionalişti buni susţineau legă­
j turi personale, de amiciţie chiar, cu Burdea
ori alţii puşi pe lista proscrişilor. Nicăiri
j nu s’a văzut lucrul acesta decât în Caraş.
Dimpotrivă în toate celelalte ţinuturi ro­
mâneşti s’a aplicat pedeapsa excomunicării
pentru oricine a cutezat să se abată dela calea
datoriei şi a cinstei naţionale. Cine dintre
\ românii din Arad a susţinut legături, de
pildă cu Boksán Szevér ? Nimeni. Pedeapsa
tradărei era scoaterea fără milă din sînul
societăţii româneşti.
In Caraş n’a fost aşa. Ce ză zicem de­
spre acei mulţi tineri, între ei vedem profesori,
advocaţi, cari sfidând orice ruşine, se înro­
lează şi se fac uneltele lui Burdea? Unde
este societatea care să-i lovească cu dispre-
rio ri a u tră it to td e a u n a d e p a r te d e m u lţim e a v u l­
g a ră « . E l c ă u ta p e o a m e n ii b u n i, d e tre a b ă şi se
d u c e a s in g u r să-i c u n o a s c ă , îi p lă c e a să s te a d e
v o r b ă c u ei, e ra v e se l, g lu m e ţ c h ia r, d a r fin şi
n ic io d a tă b a n a l. Şi c e m â n g â ie re d u io a s ă a v e a în
v o r b ă şi c e e x p r e s iv e ra în to a te m iş c ă rile lui.
C â n d s e s c u tu r a d e c e v a u r ît şi r o s te a c u v â n ­
tu l » g ro a z n ic « , sim ţe a i în tin e fio ru l r e p u îs iu n ii
lui. Ia r c â n d v o r b e a d e lu c ru rile g in g a ş e , g la s u l
lui c ă p ă ta n u ş tiu c e c ă ld u r ă p a rtic u la ră d e o
fe rm e c ă to a r e m â n g â ie re , şi m â n a lui d r e a p tă îşi
îm p r e u n a f r u m o s d e g e tu l cel m a re c u c e l d e la
m ijlo c î n t r ’u n g e s t, a ş a c o r e s p u n z ă to r s e n tim e n ­
tu lu i, c ă ' p a re c ă în a d e v ă r îţi c re ia lu c ru l d e c a re
îţi v o rb e a . M â n a lu i s f â n t ă ! M â n a a c e ia m ică,
d e lic a tă , c a re p a r e c ă b in e c u v â n ta lu c ru rile p e c a re
le a tin g e a ... C e lu c ru ri m ari a fă c u t m â n a a c e i a !
»A m a v u t şi e u n o r o c în v ia ţa m e a , s p u n e a el,
u n m a re n o r o c : O a m e n ii p e c ari n u a m p u tu t
s ă i su fă r, n u m ’a u p u tu t su fe ri n ici ei, şi m u lţă -
m e s c Iui D u m n e z e u m ’a u lă s a t în p a c e . C â n d
iu b e a , iu b e a c u ra t, d e s in te r e s a t, d in in im ă şi c â n d
c in e v a îi c ă p ă ta în c r e d e r e a s a a tu n c i iu b e a c u
n e v in o v ă ţia p rim e i iu b iri. F e m e ia p e c a re a ş i iu ­
b i-o a şi p ic ta -o t o t tim p u l, m ă r tu r is e a el. In v ia ţa
lui n ic io d a tă n u a p u tu t d a lecţii d e p ic tu ră ,
d e c â t s in g u r fiu lu i să u . O d a tă a în c e rc a t, d in g e n -
tileţă, r u g a t d e fe te le u n u i a m ic al s ă u . D a r s ’a
im p a c ie n ta t, s e e n e rv a s e , tr a n s p ir a s e to t şi Ia
u r m ă lu ă p e n e lu l şi î n t r ’o ju m ă ta te d e c e a s ele­
vele lui d in tâ iu şi d e p e u rm ă , re m a s e r ă c u d o u ă
u lc e le c u flo ri, d o u ă m in u n i d e a rtă .
în tr e b a t d e u n p ic to r tâ n ă r, d a c ă p e n tr u a n u m e
lu c ru ri n u e m ai b in e să p u i c u lo a re a c u c u ţitu l,
îi r ă s p u n s e : P u n e - o n e n iş o r u le şi c u to c u l cis-
 Pag- 2 »TRI BUNA« 25 Febr. n. 1909

ţU lor şi să-i izoleze ca pe leproşi ? Ce să N . A. P o p , C . I o n e s c u , C . I o n e s c u , c a s ie r, N . C re ţu le - re şti. S e p o a te , d e c â t s u n t a tâ ţia an i d e c â n d ci

zicem despre acel tînăr profesor, originar s c u , c o n tr . D . I. B a n c iu , Ş te fa n S im io n e s c u , I. M ic şu - tim fra z e le a s te a fă ră c a M . S a s ă fi a r ă ta t p e n ­
n e s c u , C . V la n g a li, Ilié B u n e s c u , N . P a n a ite s c u , C . tr u d o r in ţe le u n g u r e ş ti c e v a m ai m u lt d e c â t b u ­
din părţile Braşovului, care, ni-e ruşine să B ru d iu ,V . J o ra , lo a n P o p o v ic i, Ş te fa n P o p , I. R izu, I. n ă v o in ţă .
o spunem, a stat şi în redacţia «Tribunei« B â r s a n ; G h . O g r e z e a r u , c o m e r s a n t ; Io n P o p , I.
şi după un interval de un an în Caran­ T rif, lo a n N e a g u , p r o p r ie ta r i; T ra ia n B e lu , a d v .
sebeş, a ajuns la cea din urmă treaptă a D r. M a rm e s c u , m e d ic .
decăderii: să redacteze foaia lui Burdea. * Manca de subminare în Caraş
Apariţiuni de acestea nu se pot ivi decât ’Lupta* despre chestiunile m ili­ Din Caraş ne vin ştiri îngrijitoare. Spi­
într’o societate bolnavă, fără nici o putere tare. Intr’un artieol de fond »Lupta« scrie ritul acelui care azi stăpâneşte Caransebe­
de rezistenţă, de îndreptare a răului care se următoarele: şul, a întrat în dieceza asta şi se întăreşte
întinde ca pecinginea şi ameninţă să can­ D a c ă s c h im b a r e a a r c o n z is ta n u m a i în a c e e a
necontenit. După ce Burdea a pus mâna
greneze organismul întreg ? c ă lim b a d e c o m a n d ă g e r m a n ă a r fi în lo c u ită c u pe administraţia civilă a acestui ţinut el
c e a m a g h ia ră , a ş a n o i c u d r a g ă v o ie a m felicita face acuma pregătirile pentru a asalta ul­
In faţa acestei situaţii românii de pretu­ n iz u in ţe le m a g h ia rilo r şi n u n e a r s u p ă r a d e lo c tima meterează de rezistenţă naţională, bi­
tindeni au o imperioasă şi urgentă datorie: n ici o r e u ş ită fa ţă d e a slfe l d e p r e te n s iu n i n a ­ serica. La oraş, în administraţia comitatului,
de a se ridica toţi împotriva imoralităţii ţio n a le . Burdea e stăpân absolut, acum e rândul
naţionale ce se propagă din Caraş. Trebuiesc şi mai la vale: bisericii. Dacă va izbuti să cucerească bi­
ţintuiţi la stâlpul infamiei triştii eroi, pe N ici n o i n u d ă m b u c u r o ş i c o n tin g e n tu l d e a r ­ serica Burdea va fi stăpân complect şi de­
cari organismul slăbit şi bolnav al Caraşu- m a tă p e n tr u în tă rire a A u strie i, şi n o i îl a c o rd ă m finitiv al acestui ţinut odinioară atât de fal­
lui nu mai este în stare să-i elimineze p e n tr u ţa r a n o a s tr ă , p e n ir u s ta tu l m a g h ia r. nic naţionalist, azi îngenunchiat. şi umilit
singur. Noi ne vom împlini datoria cu ne- Felicităm clubul naţional pentru sprijinul de acest suflet mărunt şi josnic. Dacă dim­
cruţare. inteligent ce îl acordă politicei sale ziarul potrivă biserica va rămâne un focar al na­
său autorizat. Ce va zice însă d. Maniu ţionalismului, neatins de suflul dizolvant şi
care trebuie să se teamă ca mâine »Bud. corupător, Burdea îşi simte stăpânirea pri­
Cetăţenii din Constanţa cătrăd. (uliu Hírlap« să opuie declaraţiilor sale însăşi mejduită căci curăţenia bisericii este o pri­
Manîu. Cetăţenii din Constanţa au adre­ declaraţiile ziarului partidului ? mejdie necontenită pentru el.
sat dlui Iuliu Maniu următoarea telegramă: * Iată pentru ce alegerile pentru sinodul
»Plini de admiraţiune faţă de celce ştie D e s p r e a d u n a r e a d e l a M e h a d i a . Z ia re le diecezan de Caransebeş capătă o impor­
şi voieşte a apăra cu bărbăţie drepturile u n g u r e ş ti a d u c ştiri c u d e s ă v â r ş ir e fa lşe . P e n tr u tanţă mare. Din mai multe locuri ne vin
fraţilor noştri, trimitem energicului luptător e le a d u n a r e a a f o s t u n s u c c e s al b u r d iş tilo r şi ştiri că gaşca Burdea-Ionescu-Olar face
inima noastră plină de dragoste. Dumnezeu, u n c o m p le c t f ia s c o al r o m â n ilo r n a ţio n a liş ti. M ai pregătirile cele mai întinse în vederea ale­
neamul şi posteritatea te vor binecuvânta m u lt c h ia r, z ia re le d in B u d a p e s ta a u p â n ă şi gerilor. lată de pildă ce ni-se scrie din cer­
s f r u n ta r e a d e -a s p u n e , c ă a d u n a r e a a v o ta t o m o ­
pentru voinţa şi curajul ce-1 arăţi în lupta ţiu n e d e în c r e d e r e lui B u rd e a . D e p r is o s s ă m ai cul Coşava:
pentru dreptate şi adevăr«. s p u n e m c ă to a te a s te a s u n t b a s m e . C itito rii
N ici n u s ’a u lu a t d is p o z iţiu n i d in p a rte V e n .
I. B a n c iu , I. B ă n e s c u f o s t p rim a r C o n s ta n ţa , n o ş tr i ş tiu c â t d e o b r a z n ic ă e m in c iu n a u n g u r e a s c ă şi
C o n s is t, d ic e z a n , p e n tr u a le g e re a d e p u ta ţilo r la
I. R a d o v ic i, V. M o r m o c e a n u , I. P a n a ite s c u a d v o ­ c u n o s c şi te x tu l m o ţiu n ii c e s ’a v o ta t. D a r e c a ­
s in o d u l e p a rh ia l d e C a r a n s e b e ş şi a g e n ţii lu i
caţi, I n g in e r L ă z ă re s c u , P r e o t N . P a v e l i u ; D r. r a c te ris tic p e n tr u s u p r e f e c tu l d in M e h a d ia felu l
B u rd e a c u trie ră s a te le fă c â n d p r o p a g a n d ă , p e n tr u
B â rz ă n e s c u , D r. T ă lă ş e s c u , D r. M a rin e s c u m e d i c i ; c u m d o r e ş te s ă şi c re ie z e m e rite şi în a in tă ri şi
c a n d id a ţii săi. — In c e rc u l C o ş a v a s e t r u d e ş t e
D r. P al, I. B a s to n , G h . C a rp , p r o f e s o r i ; C ă p ita n c a ra c te ris tic p e n tr u B u rd e a c u m d o r e ş te s ă se
u n r e v e re n d is m s u s p u s , ia r d e m ire n i u n D r.
R o a tă , S te rie C o s te s c u , D im itriu , N . J u g u r e a n u , în s in u e g u v e r n u lu i b ir u ito r u l h id re i n a ţ i o n a l i s t e :
D r a g o n e s c u şi C o n s ta n tin M a n e a d in L u g o j, c u
o f i c e r i ; fa rm a c is t c ă p ita n R ă d u le s c u ; P. V u lc a n , p r o ie c tâ n d în a in te a c r e d u lu lu i p u b lic u n g u r e s c p r o g r a m ? In c e rc u l F ă g e tu lu i, în u rm a c o lin d ă -
D e lo tr o tu s , M M ir o n e s c u , p u b l i c i ş t i ; I. B e rb e ria n , v e d e n ii m in c in o a s e . rilo r p rin c e rc , v o r s ă a b a n d o n e z e p e fo ş tii d e ­
V . B e rb e ria n , A. R ig a n i, I. M ig a, fa rm a c işti. F u n c ­ *
p u ta ţi T . H a ţe g şi D r. Io s. P o p o v ic i şi în lo c u rile
ţio n a rii : N ic o la e M ir o d o t c o n ta b il, M . Jip , Za- D . K o s s u t h l a V i e n a . D . m in is tr u al c o m e r ­ îo r s e c a n d id e z e p e u n p r o f e s o r a ş S . C r iş tiu d in C .
h a ria Ş e rb a n , G h . V ă id e a n u , N . G h e o r g h iu , N . I. ţu lu i K o s s u th a f o s t ieri la V ie n a u n d e a f o s t S e b e s şi D r. G a lic i a d v . în L u g o j c u p r o g r a m u l
S tă n e s c u , p r e ş e d in te le s o c . fu n c ţ. p u b l., G h . N . p rim it în a u d ie n ţă la M . S a. M in is tru l a re fe rit ie p u re lu i.
I o n e s c u , c a sie r, S to ia n o v ic i, I. P a p a ia n o p o l, I. îm p ă ra tu lu i d e s p r e c h e s tiu n e a b ă n c ii a u to n o m e U n d e -i M e n to r u l s ă n e s c o a tă d in la b ir in t?
M ă n e s c u , A n g h e l E n ă c h e s c u , A le x a n d r u D e sila , u n g a r e . D u p ă a u d ie n ţă el a d e c la ra t c ă a f o s t T o tu l în d ie c e z a n o a s tr ă a p o r n it p e c a le a d e ­
I. N ic u le s c u , C . G h iz d ă v ă t, S te fa n B a n c iu , I. p rim it în m o d » a fe c tu o s « d e c ă tră M . S a c a re a c a d e n ţe i.
B r a u s tu , N . J ip e s c u , D . A n a s ta s e s c u , N . Io n e s c u , a r ă ta t » m u ltă b u n ă v o in ţă « p e n tr u d o r in ţe le u n g u ­ A m a re d e c e p ţii.

m ei, n u m a i s -o g ă s e ş ti p e c a re tr e b u ie şi s ’o p u i c â n d lu p ta p e n tr u a -şi a s ig u r a b ă tr â n e ţe le îi r ă ­ Şi to t p r in fe re a s tra a c e ia v e n e a d in c e în c e

u n d e tre b u ie . N u s e p o a te o le c ţie m ai su b lim ă !
E l fu u n im p r e s io n is t şi în c â n tă to r . C o m p o z iţia
s a e ra c u to tu l s p o n ta n ă şi c re ia c h ia r în p r e ­
z e n ţa m o tiv u lu i, n e s p u n e R itter. N o ţiu n e a s a d e
a r tă e x c lu d e o ric e ş tiin ţă . C u v â n tu l te h n ic ă îl r e ­
v o lta . T r e b u ie s ă z u g r ă v e ş ti c u m c â n tă p a s ă re a ,
to t c e s e p re z in tă p lă c u t, să n u -ţi p u i m o rţiş , în
c a p , u n m o tiv , c â n d t o t e p lă c u t în ju ru l tău .
In o p e r a Iui to t e tră it, e v ă z u t şi p u s p e p â n z ă
e le s n e d e în ţe le s , s im p lu şi m iş c ă p e o ric in e , d e
a c e e a el s u fe re a şi e ra re tra s , d e a c e e a a d a t d in
v ia ţa s a în c e e a c e a fă c u t. Ş i-a p u s d in su fle tu l
s ă u în p â n z e , d e a c e e a a u su fle t.
U n a m ic al s ă u l-a v ă z u t o d a tă , în tin s p e jo s ,
p e c â m p ie , p r in tr e flo ri, a d o r â n d u - le , în g r ă d in a
lu i p ă z e a b o b o c ii d e tra n d a firi şi liliac d e c â n d
p le s n e a m u g u r u l p â n ă în d e p lin a lo r f lo r e s c e n ţă
şi e ra fe ric it şi v e s e l c a u n c o p il. S e în d r ă g o s te a
d e viţeii m ici, c e i s e r v e a u d e m o d e l şi o d a tă
d u p ă c e v â n tu r a s e d o u ă zile d u p ă u n b o u în tâ ln it în ­
tâ m p lă to r şi c a re îl s e d u s e s e p r in f r u m u s e ţe a
lui, p ro c u râ n d u ş i-1 , îl în a p o ie fă ră să-l z u g r ă ­
v e a s c ă p e n tr u c ă o b s e r v a s e c ă v ita c ă p ă ta s e g u -
tu r a iu şi e ra te a m ă c ă n u v a fi a ş a b in e în g rijit
c a la el a c a să .
Ia tă c in e e ra G r ig o r e s c u ! A d e v ă ru l, s in c e ri­
ta te a to td e a u n a şi în a in te d e o r ic e ! A c u m în
u r m ă , e ra b o ln a v şi d e s c u r a ja t. S e c r e d e a n e fe ­
ric it, c ă n u m ai p u te a lu c ra c a în a in te , lip s in d u -i
fo rţe le d e o d in io a r ă şi a v e a p r e s im ţă m â n tu l s fâ r­
ş itu lu i s ă u p e c a re d e altfe l îl a ş te p ta c u s e n i­
n ă ta te a u n u i s fâ n t.
R e g re ta a m a r, tim p u l s b u c iu m a te i s a le tin e re ţi
p is e v re m e a c a re i-ar fi a ju ta t s ă lu c re z e în d o it. m ai în te ţit, u n v aiet, o { tâ n g u ire a d â n c ă d e jale,
S lă b ic iu n e a lui d in v re m e a d in u r m ă îl d e s p e r a , c a re n u p o a te v o rb i. C â in e le p ic to ru lu i, p r ie te n u l
căci a r d e a s ă lu c re z e , s ă to t lu c re z e c â t m ai v e c h iu şi c r e d in c io s , to v a r ă ş u l c io b a n ilo r d in a-
m u lt. tâ te a ta b lo u ri, c e re a să -şi v a z ă s tă p â n u l şi s e
s m â n c ia d in la n ţ şi p lâ n g e a d u io s r u g ă to r c u
A v u s e s e d e d o u ă -o ri p n e u m o n ie şi d in a r d o a ­
g la s o m e n e s c . U n b u lg ă r a ş d e s m ir n ă în a lţă u n
re a z e lu lu i s ă u , n e g lijin d u -s e , răci în a te lie r u n d e
f iriş o r a lb a s tr u d e m ire a s m ă . Şi c u m d o r m e a d e
e ra u c u re n ţi şi p rin Iu lie, a c u m s u n t d o i a n i, şi
c ă p ă tă p n e u m o n ie p e n tr u a tre ia o ră. fr u m o s , în p r o h o d ir e a u n u i s in g u r p r e o t, d o i ţ ă ­
ra n i b in iş o r c a p e u n c o p il l’a u lu a t şi l ’a u c u l­
E ra c o n d a m n a t. C h ie m ă p e a m ic u l s ă u D r. c a t î n tr ’u n s ic riu d e b ra d . P e c re n g i d e şte ja r,
Is tra ti şi îl r u g ă a-i fi n a ş , p e n tr u c ă v o ia s ă s e
l ’a u a ş e z a t î n t r ’u n c a r c u p a tr u b o i, flo ri d e n u ­
c ă s ă to r e a s c ă , r e g u lâ n d s itu a ţia fem eii şi fiu lu i s ă u . făr, iu b ite lui, i-au p r e s ă r a t p e d iv in ii lu i o c h i,
îşi fă c u te s ta m e n tu l lă s â n d în tr e a lte le 5 0 0 0 0 lei, în c h iş i p e n tr u to td e a u n a , p e m â n ile lui, d iv in ile
s p r e a s e d a b u r s e , tin e rilo r r o m â n i d e n a ţio n a ­
lui m â n i în c re m e n ite p e n tr u to td e a u n a , şi a ş a d o ­
lita te ro m â n ă . D e ş i n u c r e d e a în m o d d e o s e ­
m o l l-a p u r ta t p a tr u b o i, la lă c a ş u l d e o d ih n ă ,
b it, to tu ş i c e ru s ă fie c u m in e c a t şi lin iş tit s e
p e m a lu l g â rle i, la C â m p in iţa . In fa ţa z ă rilo r a l­
s tin s e c a u n c o p ila ş n e v in o v a t, în tr ’u n a p u s d e
b a s tre , p e m a lu l în flo rit al P ra h o v e i, s u b t c e ru l
v a ră . A stfe l m u ri, în a in te d e a îm p lin i 70 d e an i,
c u r a t în r e v ă r s a r e a s o a re lu i c a re îi s ă r u tă v e ş n ic
u n u l d in c e le m ai m ari g e n ii a le ro m â n is m u lu i,
c a re în a c e la ş tim p f u s e s e a tâ t d e în a lt p rin c a ­ p â n z e le , d o a r m e p o e tu l a lb , d a r fă ră b ă tr â n e ţă ,
ra c te ru l s ă u şi p rin in d e p e n d e n ţa c u g e tă rii şi d o a r m e m u n c ito r u l n e o d ih n it, d a r fă ră o b o s e a lă .
fa p te lo r sale. N u -i tr e b u ie fie r şi b ro n z , d u p ă c u m s p u n e a d l
Io rg a , lu x şi m â n d rie , lu e ru ri a le o a m e n ilo r, el
A tre ia zi, p e la to a c ă , p o v e s te ş te iu b itu l s ă u c a re s e a flă îm p r e u n ă c u zeii « â m p u lu i şi ai p ă -
p r ie te n V la h u ţă , a f o s t în m o r m â n ta r e a . S im p lă
d u re i, el c a re s ’a d u s c u s u fle tu l în tr e g e n iile
şi lin iş tită c u m a c e r u t- o el, c a şi v ia ţa lui. El
id ilei r o m â n e ş ti. C a r m e n S y lv a l-a p lâ n s tâ n g u io s
d o r m e a f r u m o s în tr e flo ri, p e m a s a lu i d e lu c ru
în c â te v a v e r s u r i : Lui Grigorescu...
d in a te lie r. A v e a fa ţa s e n in ă şi s u r â z ă to a r e îm ­
p ă c a tă p a r e c ă d e ta in a lu c r u r ilo r e te r n e ce-1 în ­
c o n ju r a u . In fu n d , p rin la rg u l fe re s tre i d e s c h is e
S ă n e în c h in ă m m e m o rie i lui N ic o la e G r i g o ­
s e v e d e a u m u n ţii su ri.
r e s c u cel m ai g lo r io s a r tis t al R o m â n ie i!
E r a o lu m in ă c u ra tă , u n c e r a lb a s tr u şi n o ri
d e a c e ia a lb i, u ş o r i, p u ţin s c ă m o ş a ţi c u m n u m a i
D u m n e z e u şi el a u f ă c u t !