ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU”

FCULTATEA DE ŞTIINŢE MILITARE

PROGRAMUL DE MASTER
INTELLIGENCE ÎN ORGANIZAŢII

DISCIPLINA
PRACTICĂ

PORTOFOLIU
ANALIZĂ DE INTELLIGENCE REFERITOARE LA
PAKISTAN

Întocmit
Masterand
DIMA Alexandra

SIBIU
2019
 ANALIZĂ DE INTELLIGENCE REFERITOARE LA
PAKISTAN

Autor: Masterand DIMA Alexandra

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu

1. Poziţionarea fizico- geografică a statului şi repere istorice

semnificative

“Pakistanul este aşezat geografic în Asia de Sud. El se invecinează cu

Marea Arabiei, fiind situat intre India la est, Iran si Afganistan la vest si China,
la nord.”1 Pakistanul are o suprafață totală de 796 095 kmp, dintre care uscat
770 875 kmp și apă 25 220 kmp.
Și o populație de 207.700.000 locuitori, ocupând locul 6 în lume. Limbi oficiale
sunt urdu, engleză şi limbi locale neoindice. Capitala Pakistanului este oraşul
Islamabad. Cele mai importante oraşe sunt Karachi (port), Lahore, Faisalabad şi
Rawalpindi și Hyderabad .
„Munții ocupă părțile vestice și nordice ale țării. Lanțurile muntoase cele
mai înalte se găsesc în nord, atingând 7.694 m în Trichmir, cel mai înalt vârf din
țară. Acești munți nordici sunt întrerupți de văile râurilor Yarkhan, Swat,
Chitral și Panjkora, care curg prin defilee adânci. De-a lungul graniței cu
Afganistan, munții includ lanțurile muntoase Safed Kof și Sulaiman. Trecătoarea
Khyber asigură o rută prin munți, legând Pakistanul cu Afganistanul.
Condițiile musonice domină Pakistanul, care are trei anotimpuri principale.
Anotimpul racoros, dintre octombrie si februarie, este insorit, cu zile calde si
nopti reci. Anotimpul calduros, dintre martie si iunie, are ocazional ploi cu
tunete. Anotimpul ploios este intre iunie si mijlocul lui octombrie”.2
Cronologia oficială a guvernului pakistanez marchează ca dată a fondării
statului 711. Atunci, generalul Muhammad ben Kasim cucerea o parte a
provinciei de astăzi Punjab, ceea ce punea bazele a mai multor imperii
musulmane succesive în regiune. Între 1526 şi 1857, imperiul Mughal a pus
bazele culturii persane în regiune. Declinul imperiului a adus o perioadă
colonială până în 1947, când Marea Britanie a decis retragerea sa din India şi a
fost fondat statul modern pakistanez, dar a rămas sub monarhie britanică.

1
https://www.tititudorancea.org/z/geografia_pakistanului.htm
2
https://www.tourismguide.ro/x/pakistan/
2
 “În 1956, ţară a devenit republică parlamentară şi islamică şi a cunoscut o
dezvoltare spectaculoasă până la războiul cu India din 1965, ceea ce a dus la
prăbuşire economică, instabilitate politică internă şi conducere militară sub
generalul Yahya Khan.”3
Primele alegeri democratice au avut loc în 1970, ceea ce ar fi trebuit să
marcheze tranziţia de la conducere militară la democraţie, dar elita, în frunte cu
Yahya Khan, a refuzat să predea puterea. A urmat un război civil cu sute de mii
de victime. După o altă conducere militară, în 1988 a venit la putere Benazir
Bhutto, prima femeie prim-ministru al Pakistanului, în funcţie până în 1997.
„În decembrie 2007, Benazir Bhutto a fost asasinată. Ea a fost victimă unui
atac terorist, care a avut loc în timpul unui miting electoral. Pervez Musharraf a
demisionat anul următor, iar de atunci, preşedintele ţării este Asif Ali Zardari.”4

2. Aspecte privind apartenenţa la organizaţii regionale sau globale

Pakistanul este o țară care militează pentru stabilirea păcii în întreaga lume.
Acesta a protestat, de asemenea, împotriva puterilor agresive, a dorințelor și a
sprijinit națiunile asuprite pentru obținerea păcii. Pakistanul este un membru
activ al organizațiilor internaționale și regionale, de exemplu Organizația
Națiunilor Unite, Mișcarea Non-Aligned (NAM), Organizația Conferinței
Islamice (OIC), Organizația de Cooperare Economică (ECO) și Saarc. Pakistanul
cooperează întotdeauna cu toate aceste organizații pentru securitatea păcii
mondiale.5
Organizația Națiunilor Unite (ONU) este o organizație guvernamentală
având ca obiective declarate promovare și facilitarea cooperării în dreptul
internațional, securitatea internațională, progresul social în dezvoltarea
economică, drepturile omului, drepturile civile, libertățile civile, libertățile
politice, democrația și realizarea unei păci durabile.
ONU a fost înființată în 1945 după cel de-Al Doilea Război Mondial
pentru a înlocui Liga Națiunilor, pentru a opri războaiele între țări și pentru a
oferi o platformă pentru dialogul internațional. Conține mai multe organizații
subsidiare pentru a-și îndeplini misiunile.
Pakistanul a aderat la ONU la 30 septembrie 1947, după câștigarea
independenței și a participat activ în cadrul organizației.

3
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/pakistan-profilul-unei-tari-zbuciumate-45189
4
Ibidem
5
https://www.slideshare.net/Annumchaudhary/pakistan-in-international-organization
3
 În 1993, Pakistanul a fost ales pentru un mandat de doi ani în cadrul
Consiliului de Securitate al ONU. În 1987, Nafis Sadik, un medic din Pakistan, a
devenit directorul executiv al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație
(UNFPA) cu gradul de subsecretar general. Pakistanul a fost, de asemenea,
beneficiarul asistenței din partea organizațiilor de dezvoltare ale ONU, inclusiv a
Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Organizației pentru
Alimentație și Agricultură (FAO), într-o varietate de domenii, cum ar fi
agricultura, apa și canalizare, planificarea națională și dezvoltarea umană .
Programul PNUD, de exemplu, a alocat mai mult de 87 milioane dolari pentru
asistența acordată Pakistanului pentru perioada de programare 1992-1996.6
„Participarea Pakistanului la alte organizații internaționale, inclusiv
SAARC și ECO, reflectă dorința sa de a fi un jucător influent în regiunea
geografică din care face parte. În plus, Pakistanul a jucat un rol principal în
OIC, iar președintele Zia a contribuit la revitalizarea OIC ca forum pentru
întâlniri periodice ale șefilor statelor islamice. Pakistanul pare astfel ferm
angajat în folosirea cooperării internaționale pe scară largă.”7
Pakistanul întreţine relaţii bune cu toate ţările arabe şi alte ţări musulmane.
Cel mai apropiat aliat strategic, militar şi economic este China, însă rivalitatea cu
India continuă şi astăzi.
Relaţiile Pakistanului cu Statele Unite au cunoscut schimbări în timp. Ca
forţă antisovietică, Pakistanul era aliat al SUA înainte de 1989, după care
relaţiile s-au deteriorat din cauza deţinerii şi testării de către Pakistan a armelor
nucleare.
În perioadă luptei împotriva terorismului, relaţiile pozitive şi negative s-au
succedat între cele două ţări. Sute de mii de pakistanezi lucrează în afară ţării,
trimiţând în ţară 8 miliarde de dolari anual.

3. Elemente generale privind strategia militară şi de securitate

Securitatea națională este privită ca o datorie de guvernare și se referă la

securitatea unui stat-națiune. Aceasta include protecția economiei unei țări, a
cetățenilor și a instituțiilor. Considerată inițial drept protecție împotriva
atacurilor militare, securitatea națională este în prezent larg înțeleasă pentru a
include dimensiuni non-militare, inclusiv securitatea economică, securitatea
energetică, securitatea mediului, securitatea alimentară, securitatea cibernetică
etc. În mod corespunzător, riscurile de securitate națională includ, pe lângă

6
http://www.country-data.com/cgi-bin/query/r-9890.html
7
Ibidem
4
acțiunile altor state, acțiuni ale actorilor nonstatali violenți, carteluri narcotice și
corporații multinaționale, precum și efectele dezastrelor naturale.
Situația de securitate a Pakistanului a fost foarte fragilă. Această situație se
datorează multiplilor factori, unii de natură internă și unii de natură externă. În
ultimii ani, Pakistanul s-a confruntat cu multe probleme de securitate.
Terorismul, instabilitatea economică și politică, corupția și șomajul; acești factori
au jucat un rol major în modelarea formei actuale a Pakistanului. Din punct de
vedere istoric, situația geopolitică a Pakistanului a fost întotdeauna amenințată.
Având în vedere relațiile cu India și Afganistan, Pakistanul are întotdeauna un
mediu strategic fragil și ostil. În prezent, Pakistanul se concentrează pe
explorarea unor noi modalități de a-și strategiza mediul. Stabilitatea economică
și un mediu politic echilibrat reprezintă un obiectiv central al politicii de apărare
a Pakistanului.
Deși doctrina de descurajare a Pakistanului a reușit să împiedice în trecut un
atac militar indian pe scară largă, dezechilibrul tradițional persistent și revizuirile
Indiei în doctrinele sale convenționale au împins Pakistanul să-și modernizeze și
să-și îmbunătățească capabilitățile convenționale.
„Pentru a consolida în continuare descurajarea convențională împotriva
Indiei, Pakistanul este angajat în mod activ în negocieri și contracte de
modernizare și achiziționare a armamentului convențional de la diferiți
furnizori. Inițiativele în domeniul convențional, cum ar fi adăugarea și / sau
modernizarea programului său de rachete de croazieră, apărarea aeriană,
vehiculele aeriene fără pilot și flota de suprafață și subteran vor ajuta
Pakistanul să pună în aplicare o operațiune militară convențională limitată sau
chiar scară largă împotriva Indiei în cazul în care apare necesitatea.”8
Doctrina nucleară a Pakistanului este un concept teoretic al strategiei
militare care promovează descurajarea prin garantarea unei "represalii masive"
imediate la un atac agresiv împotriva statului.
Doctrina este împărțită în patru praguri diferite înainte ca armele să devină
operaționale în timpul unui război convențional sau nuclear cu un stat-agresor. În
caz de război, de exemplu războiul dintre India și Pakistan, superioritatea
numerică a forțelor armate indiene și stocurile mari de arme convenționale sunt
cel mai probabil să copleșească Pakistanul. Prin urmare, într-o situațiede
necesitate, în care o agresiune militară indiană este mai probabil să pătrundă prin
sistemul de apărare al Pakistanului, și care nu poate fi inversată prin mijloace
convenționale, Pakistanul se consideră îndreptățit să folosească armele nucleare
împotriva agresiunii.

8
https://southasianvoices.org/pakistan-conventional-deterrence-assessment/
5
4. Aspecte semnificative cu privire la elemente cheie din domeniul
apărării

4.1. Numărul de militari și civili din sistemul de apărare

Începând cu 2004, forțele armate din Pakistan au constat din aproximativ

644.000 de militari active dintre care 550.000 în forțele terestre, 70.000 în
forțele aeriene, 24.000 în marină, precum și peste 300.000 de paramilitari. De
asemenea numărul de militari în rezervă este de 513.00.
În 2014 erau peste 48.000.000 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 49
de ani, dintre care peste 37.000.000 au fost considerați apți pentru serviciul
militar. 9

4.2. Înzestrare, echipamente si tehnologie de vârf.

Tehnica și echipamentul forțelor terestre cuprinde:

 2 735 tancuri ( Al Khalid, T-80UD, Al-Zarrar, Md. 85-IIAP, Md. 69-II,
M48A5, Md. 59)
 3066 transportoare blindate ( APC Talha, M113, Otokar Akrep, Ferret
AFV, WZ551, Type 63, Saad APC, B TR-70-80, UR-416, Otokar Cobra,
BRDM-2, Cougar, International MaxxPro)
 325 mașini de luptă blindate ( M110, M109A2, M109A5)
 3734 sisteme artileristice
 134 sisteme de lansare a rachetelor ( A-100E, KRL 122, Azar).
Înzestrarea forțelor aeriene:
 225 avioane multirole ( JF-17, F-16, Dessault Mirage III)
 90 de bombardiere Dessault Mirage 5
 186 avioane de vânătoare F-7P
 323 de elicoptere ( Bell AH-1 Cobra, Eurocopter Fennec,Aerospatiale
Alouette III, Aerospatiale SA-315B Lama, Bell 206, Mi-17, Bell 206, Bell
407, Bell 412, Bell UH-1 Huey, Wstland Sea King, Harbin Z-9, CAIC Z-
10)
Înzestrarea marinei militare:
 9 Fregate (Zulfiquar class, Tariq-class, Alamgir class)
 5 submarine ( Agosta-70 class, Agosta-90B class)
Arme nucleare: 120-130 focoase 10

9
https://www.globalsecurity.org/military/world/pakistan/personnel.htm
10
https://armedforces.eu/Pakistan
6
4.3. Cheltuieli pentru apărare

Cheltuielile pentru apărare au o prioritate mai mare în Pakistan decât

alocarea resurselor pentru scopuri mai productive, cum ar fi educația și asistența
medicală. Aceasta este o consecință a obsesiei militare pakistaneze de a menține
o competiție militară, politică și diplomatică cu India învecinată.
„În 2018, Pakistanul a cheltuit 1,26 trilioane de rupii pakistaneze (11
miliarde dolari), aproximativ 3,6 la sută din PIB, la 653,800 de trupe. De
asemenea, a primit asistență militară străină în valoare de 100 de milioane de
dolari în 2018. Între 1993 și 2006, mai mult de 20% din cheltuielile
guvernamentale anuale ale Pakistanului au fost cheltuite pentru militare, potrivit
estimărilor Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm
(SIPRI). Armata a reprezentat 16,7% din cheltuielile guvernamentale în 2017, a
afirmat acesta.”11
Conform datelor Băncii Mondiale pentru perioada 1988-2003, cheltuielile
militare ale Pakistanului reprezentau 25-29% din cheltuielile guvernului central
și 6-7% din produsul intern brut. În anul fiscal (2004), cheltuielile militare au
reprezentat 18% din cheltuielile guvernamentale

5. Forma de guvernământ si poziționarea politică în probleme de interes

global sau regional.

“Pakistan este republică federală. Legislativul este compus din două

Camere: Senatul (100 de locuri) și Adunarea Națională (342 de locuri).”12
La nivel regional, Pakistanul se află într-o veșnică neînțelegere cu statul
indian, relațiile din aceste două putere deteriorându-se rapid. Începând cu 1947,
Kashmir-ul a devenit obiectul mai multor conflicte armate, India având pretenţii
asupra regiunii din motive istorice şi juridice, iar Pakistanul susţinând că această
provincie, locuită în special de musulmani, aparţine de drept Pakistanului.
La începutul anului 2019, tensiunile dintre India și Pakistan, două state care
dispun de arme nucleare, au atins cote fără precedent, după ce aviația indiană a
bombardat, în premieră, o tabără teroristă aflată pe teritoriul pakistanez.
Incidentul este considerat cea mai gravă escaladare a conflictului dintre cele
două părți din ultimii 18 ani, de când India și Pakistan și-au masat trupele și
rachetele balistice la granița comună, după atacul terorist asupra Parlamentului
de la New Delhi, din 2001. Efectele devastatoare ale unui potențial război în
regiune au fost estimate cu un deceniu în urmă de către renumitul think tank

11
https://www.globalsecurity.org/military/world/pakistan/budget.htm
12
https://ultima-ora.ro/lumea-noastra-republica-islamica-pakistan/
7
american „RAND Corporation”, care aprecia că un conflict nuclear între India
și Pakistan s-ar solda imediat cu moartea a două milioane de oameni, alți 100
de milioane fiind uciși în următoarele săptămâni, după contaminarea surselor
de apă și dezastrul provocat de norii radioactivi.”13
Politica externă a Pakistanului este ghidată de viziunea și principiile
stabilite de părintele fondator al țării, Quaid-i-Azam Mohammad Ali Jinnah, care
a spus că:
„Politica noastră externă este una de prietenie și bunăvoință față de toate
națiunile lumii. Nu încurajăm comportamentul agresiv față de orice țară sau
națiune. Noi credem în principiul onestității și corectitudinii în relațiile
naționale și internaționale și suntem pregătiți să avem cea mai mare contribuție
la promovarea păcii și a prosperității între națiunile lumii. Pakistanul nu va fi
niciodată lipsit de extinderea sprijinului său material și moral față de popoarele
oprimate și suprimate ale lumii și va susține întotdeauna principiile Cartei
Organizației Națiunilor Unite.”14
Articolul 40 din Constituția Republicii Islamice Pakistan subliniază, de
asemenea, o serie de principii care să ghideze afacerile externe ale Pakistanului
pentru toate vremurile viitoare. Acest articol afirmă că:
„Statul se va strădui să păstreze și să consolideze relațiile dintre țările
musulmane bazate pe unitatea islamică, să susțină interesele comune ale
popoarelor din Asia, Africa și Asia America Latină, să promoveze pacea și
securitatea internațională, să promoveze bunăvoință și relații de prietenie între
toate națiunile și să încurajeze soluționarea litigiilor internaționale prin
mijloace pașnice”15
Așa cum reiese din viziunea lui Quaid și a articolului 40 din Constituție,
obținerea păcii globale rămâne o piatră de temelie a politicii externe a
Pakistanului. Pakistanul a fost întotdeauna un partener important a comunității
globale atunci când vine vorba de promovarea și consolidarea păcii globale.

BIBLIOGRAFIE
Infografie:
 https://www.tititudorancea.org/z/geografia_pakistanului.htm
 https://www.tourismguide.ro/x/pakistan/
 https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/pakistan-profilul-
unei-tari-zbuciumate-45189
13
https://jurnalul.antena3.ro/stiri/externe/india-si-pakistan-pe-picior-de-razboi-801534.html
14
http://www.mofa.gov.pk/
15
https://ndu.edu.pk/fcs/publications/fcs_journal/JCS_2015_summer/2._Foreign_Policy_of_Pakistan.pdf
8
 https://www.slideshare.net/Annumchaudhary/pakistan-in-
international-organization
 http://www.country-data.com/cgi-bin/query/r-9890.html
 https://southasianvoices.org/pakistan-conventional-deterrence-
assessment/
 https://www.globalsecurity.org/military/world/pakistan/personne
l.htm
 https://armedforces.eu/Pakistan
 https://www.globalsecurity.org/military/world/pakistan/budget.ht
m
 https://ultima-ora.ro/lumea-noastra-republica-islamica-pakistan/
 https://ndu.edu.pk/fcs/publications/fcs_journal/JCS_2015_summ
er/2._Foreign_Policy_of_Pakistan.pdf
 http://www.mofa.gov.pk/