FRUMOASA ȘI BESTIA

De Frații Grimm

Adaptare

Personaje : Frumoasa (Belle)

Bestia

Tatăl

Gaston

Sfeșnicul

D-l ceasornic

D-na ceainic

Prințul

Voce povestitor:

A fost odată ca niciodată un tânăr prinț care trăia într-un castel stralucitor. Cu toate că avea
tot ce-i poftea inima , prințul era răsfățat , egoist și rău. Dar într-o noapte geroasă de iarnă , o bătrână
cerșetoare a venit la castel și i-a cerut adăpost oferindu-i în schimb un trandafir . Dezgustat de
înfățișarea ei prințul a izgonit-o pe bătrână dar ea i-a spus să nu se lase înșelat de aparențe , căci
frumusețea adevărată vine din interior. El totuși a izgonit-o. Iar atunci, urâțenia bătrânei s-a
transformat în frumusețea unei zâne.Însă era prea târziu ,căci ea văzuse deja inima lui lipsită de iubire.
Drept pedeapsă l-a transformat într-o bestie hidoasă și a aruncat o vrajă puternică asupra castelului și a
celor ce locuiau în el.

Rușinat de înfățișarea lui exterioară , bestia s-a închis în castel .Trandafirul pe care l-a
primit era fermecat și urma să înflorească în ziua în care prințul împlinea douăzeci și unu de ani. Dacă
prințul va învăța să iubească și să fie iubit, până ce se va scutura ultima petală a trandafirului, vraja se
va rupe.Dar dacă nu , va fi condamnat să rămână o bestie pentru totdeauna. Cu trecerea aniilor prințul
și-a pierdut orice speranță … Cine s-ar putea îndrăgosti cu adevărat de o bestie?...

Cântec Belle:

În sătuc e atâte pace

Nu sunt nori , zilele-s la fel

În sătuc , sut atâția oameni

Care spun în zori : bonjur!bonjour!

Brutarul vine cu-a sa tavă plină

Să vândă pâini și covrigei

Dimineți la fel , mereu

Cel puțin de când știu eu

Ei sunt vecinii mei și mi-e tare drag de ei!

Belle : Trebuie să plec la bibleotecă , tocmai am terminat o carte ,” Jack și vrejul de fasole” se
numește . Vecinii mei spun că sunt cam ciudată și mereu cu nasul în cărți . Aș vrea să scap de viața de
la sat…Bibleotecarul satului mi-a spus ca deja am citit toate cărțiile din bibleoteca noastră, de mai
multe ori dar mie imi plac poveștiile cu prinți , prințese , vrăji fermecate , tărâmuri îndepărtate și
miracole…

(Deschide cartea)

A! iată înțelesul , cartea asta o citesc în mod special special. Ea , își va găsi alesul , însă va
afla aceasta doar înspre final…

Povestitor : În satul lui Belle trăia un chipeș băiat pe nume Gaston , care o plăcea demult și dorea să-i
fie soție , însă Belle era împotriva lăudăroșeniei și înfumurării acestui tânăr.

Gaston :Din prima clipă în care am văzut-o am știut că ea-mi va fi soție. Cu voia sau fără voia ei ,
Belle va fi soția mea! E frumoasă , cum sunt eu iar eu sunt precum un zeu! Priviți cum trebuie să fie
un bărbat!

Gaston : Bună Belle!

Belle : Bună Gaston! Te rog dă-mi cartea înapoi!

Gaston : Cum poți citi asta ? nu are poze!

Belle : Poate folosindu-mi imaginația…

Gaston : Belle, e timpul să-ți scoți din cap cărțiile și să te ocupi de lucruri mult mai importante . De
mine , de exemplu!Tot satul vorbește despre asta , ești destul de ciudată , citind îți vin idei , gânduri…
și nu e bine ca fetele să gândească.

Belle: Gaston , gândești foarte…prost.

Gaston : Belle , ce-ai zice de o plimbare pe malul lacului , să-ți arăt lebedele…

Belle : Poate altă dată. Te rog Gaston nu pot ,mă duc acasă să-l ajut pe tata . Pa, Pa!

Gaston : Nebunul acela bătrân?

Belle : Nu vorbi așa despre tata !

Gaston : Bătrânelul acela simpatic și foarte foarte drag mie, am vrut să spun!

Belle : Talăl meu nu e nebun , e un geniu!

Scena II

(Schimbare imagine – interior laborator Tatăl Bellei)

Belle : Tată , ești bine tată ?

Tatăl : Aproape bine. Iarși am ratat un experiment.

Belle : Mereu spui asta tată(râde)

Tatăl : De ani de zile mă chinui să fac o mașinărie care să taie singură lemne, dar de data aceasta chiar
o să-mi iasă!
Belle : Mâine la târg vei câștiga permiul cel mare cu invenția și vei deveni cel mai faimos inventator!
Tată, tu crezi că sunt ciudată ?

Tatăl : Ciudată?

Belle : Da , Gaston așa spune

Tatăl : E…Gaston e un băiat frumos.

Belle : Frumos , dar încrezut și egoist.

(Joc scenic cu invenția tatălui)

Belle : Merge ! Bravo , am reușit !

Tatăl : Am plecat la târg! Voi deveni faimos! Voi câștiga locul întâi!

Belle : La revedere tată , mult noroc!

Tatăl : La revedere!

Povestitor :

In drum spre târg batrânul a trebuit să treacă printr-o pădure , mare și înspăimântătoare în care acesta
s-a rătăcit. A mers ore în șir , până s-a lăsat noaptea și deodată văzu in depărtare o luminiță. Gandindu-
se că va găsi adăpost peste noapte a pornit întra-acolo. Dar , bietul bătrân nici nu s-a gândit că va
nimeri tocmai în castelui bestiei . Sleit de puteri , a bătut la ușă , însă nimeni nu i-a răspuns. Atunci
acesta a impins ușa și a intrat în castel .

Tatăl : Alo! Saluut! E cineva aici ?Mi-am pierdut calul și am nevoie să înnoptez undeva

Sfeșnicul : Vai , domnule Ceasornic , ce ne facem?

Ceasornicul : Sfeșnice Lumiere , închide-ți pliscul!

Tatăl : Cine a vorbit ?

(Joc scenic)

Tatăl : Care e mecanismul ?

Ceasornicul : Au! Au! Lasă-mi mustățiile in pace bătrân țicnit!

Tatăl : Hmm…N-am mai văzut un ceas vorbitor!

Sfeșnicul : Sunteți înghețat până la oase , veniți să vă încălziți lângă mine.(tataăl dă să plece prin
castel)

Ceasornic : Nu aveți voie acolo!Dacă vă găsește stăpânul se va mânia foarte tare!

(Intră doamna Ceainic)

Ceainic : A-ți dori un strop de ceai domnule? Îl încălzesc cât ai clipi!

Tatăl : Ce răsfăț!Nici nu puteam nimeri mai bine!

Ceasornic : Fără ceai !

(Intră Bestia)
Bestia : Ce e cu străinul acesta aici ?

Sfeșnicul : Domnule , să vă explic , e un străin …

Bestia : Tăcere!

Ceasornic : Aș dori să vă înștiințez că eu am fost de la bun început împotrivă!E numai vina lui!

Bestia : Destul : Cine ești ? Ce cauți aici ?

Tatăl : Mmmm-am rătăcit în pădure și am căutat adăpost …

Bestia : Nu ești bine venit aici!

Tatăl : Imi pare rău…

Bestia : De ce te uiți așa la mine ? Ai venit să te convingi de urâțenia bestiei nu?

Tatăl : Nu, eu …vă rog , am nevoie doar de un loc unde să stau…

Bestia : Îți dau eu un loc unde să stai !

Tatăl : Vă rog , nu !nu!

Bestia : Aici îți vor putrezi oasele, încuiat în această temniță , până la sfârșitul zilelor tale , HA HA
HA HA………..

Scena III

In timpul în care tatăl frumoasei Belle a fost luat prizonier în castelui bestiei , Gaston , băiatul rău și
înfumurat din sat a început pregătiriile de nuntă , însă fără acordul fetei . S-a dus la ea acasă pentru a-i
cere mâna .

Belle: Gaston! Ce surpriză!

Gaston : Nu-i așa ? și asta ste prima , mai am și altele. Belle , toate fetele din acest sat ar dori să fie în
locul tău azi , căci azi vreau să-ți cer mâna. Vreau să fii soția mea!

Belle : Gaston …m-ai luat prin surprindere, nu știu ce să-ți spun….

Gaston : Vei spune da!

Belle : Gaston , imi pare rău dar nu te merit. Te rog , te rog să pleci acum

(Joc Ba nu , Ba da! , îi dă cu cartea în cap)

Gaston : Jur că-mi va fi soție până la urmă, cu orice preț!

Belle: A plecat ? Doamne , mi-a cerut mâna ! Cum să fiu eu soția unui înfumurat fără creier?

Cântec Belle :

Madame Gaston, ce straniu nume

Madame Gaston , la măritat

Nici gând cu el , pe-această lume

Eu vreau să fug de viața de la sat

Vreau să am parte de aventuri sublime

Vreau tot ce-mi pot imagina

L-aștept pe cel promis

Să împlinească al meu vis

Îmi doresc mai mult decât mi-e scris

Dar uite , visând la ce-mi doresc cu adevărat am uitat de tata . Trebuia să se fi întors de la
târg . Ude o fi ?Plec chiar acum să-l caut.

Povestitorul : Si astfel Belle a plecat în cautarea tatălui său. Dar pe drum , la fel ca și batrânul , s-a
rătacit în padure și a ajuns … la castelul bestiei.

Belle : Ce loc este acesta?Hei , e cineva aici?Tată , ești aici?

Sfeșnicul : Doamnă ceainic este o fată în castel !

Ceainicul : Știu.

Ceasornicul : Ea e fata pe care o așteptam de atata timp !Dacă-l va face pe stăpân să se îndrăgostească
de ea și-l va iubi și ea la rândul ei , vraja se va rupe iar noi vom fi din nou oameni!

Cei doi : Da !Da!

Belle: Tată! Tată! Ce ciudat …

Tatăl : Belle aici! Fata mea , cum m-ai găsit?

Belle : Tată! Ești bine ? ai mâiniile reci. Cum ai ajuns aici? Cine te-a legat?

Tatăl : Belle , trebuie să pleci acum , până nu e prea târziu!

Belle : Nu pot tată să te las aici

Voce bestie : Ce cauți aici ?

Belle : Cine a vorbit? Cine e acolo?

Voce bestie : Stăpânul castelului!

Belle: Te rog dă-i drumul tatălui meu , e foarte bolnav…

Bestia: Atunci nu trebuia să intrii aici!

Belle : Dar o să moară! Te rog , o să fac orice!

Bestia : Nu poți face nimic e prizonierul meu!

Belle : Nu se poate! Stai! Ia-mă pe mine!

Bestia : Tu? În locul lui?

Tatăl : Belle nu! Nu știi ce faci!

Belle : Dacă mă iei pe mine prizonieră în locul lui atunci îl lași să plece?

Bestia : Da! Dar trebuie să rămâi pentru totdeauna!

Belle : Vino în lumină(se sperie , dar se abține). Ai cuvântul meu.

(Bestia îl eliberează pe bătrân)

Sfeșnic : Stăpâne , mă gândeam că , din moment ce fata o să stea cu noi mai mult timp , mă gândeam
să-i oferim o cameră mai confortabilă

Bestia : Taci!

Sfeșnicul : Ziceam și eu…

Bestia (către Belle) : Haide , te conduc în cameră

Belle : Cameră ? Dar am crezut ….

Bestia : Vrei să stai aici închisă ?

Belle : Nu!

Bestia : Atunci hai cu mine!

Sfeșnic : Spune-i ceva!

Bestia : ăăăă….Trebuie să-ți placă aici , poți merge oriunde în castel dar nu în aripa de vest.

Belle : Ce e în aripa de vest?

Bestia : Nu-mi pune întrebări !E interzis!

Sfeșnicul : Cina…! Invit-o la cină!

Bestia: Să vii la cină. E obligatoriu!

(Belle începe să plângă)

Scena IV

Povestitor : Zilele treceau , însă frumoasa Belle era foarte tristă și nu vroia sub nici un chip iasă din
camera ei.In zadar au incercat s-o înduplece slujitorii casei și însuși stapanul. Atunci Doamna Ceainic ,
Ceasornicul și Sfeșnicul s-au hotărât să-l ajute pe stăpânul lor să se schimbe pentru a o cuceri pe
fată.L-au sfătuit să fie mai blând , mai prietenos , mai bun , zile și nopți la rând l-au învățat bunele
maniere…Însă timpul trecea iar prima petală din trandafirul fermecat al Bestiei a căzut…

Bestia : Nicodată nu o voi face să se îndrăgostească de mine…Cu înfățișarea asta de monstru e în

zadar!

(Moment muzical cei trei slujitori)

Dragă domnișoară , îmi face o deosebită plăcere să vă invit la cină!

Cântec cei trei slujitori

Bun venit , bun venit , bun venit!

Un nou oaspete-a sosit,

Pune-ți un șervet la gât cherry

Iar noi te-am și servit!

Soup de jour și-un antreu

Iar noi te servim mereu

Sosul e o nebunie , știe orice farfurie!

Poți cânta , poți dansa, asta-i Franța draga mea

Bun venit!Bun venit!BUN VENIT!

În sfârșit , în sfârșit,invitata a sosit,

Masa este așezată ,fața este apretată

A bea ceai , la desert , dragă !e un lucru cert,

Totul iată strălucește, appa iată clocotește

Bun venit , bun venit , bun veniiiiit!

(Bell vrea să plece)

Cei trei : Belle , unde mergi? Stai, nu ai voie sa mergi în aripa de vest!

Belle : Stați liniștiti , nu voi păți nimic , stăpânul nu este acasă!

Toți trei : Belle nu ! Vai , ce ne facem ?

(Belle găsește trandafirul fermecat)

Belle: Doamne , ce trandafir frumos , dar i-au căzut câteva petale , sărăcuțul…

Bestia : Ce cauți aici ?

Belle : Îmi pare rău…

Bestia : Ți-am spus să nu vii aici niciodată!

Belle : N-am vrut să fac nimic rău…

Bestia : Te rog să pleci chiar acum! Afară!

Belle : Nu!

Bestia : Ieși afară!

(Belle fuge plângând)

Povestitor :

La strigătele bestiei , Belle a fugit din castel , dar în noaptea geroasă a fost atacată de o haită de lupi.
Auzindu-i strigătele Bestia a sărit în ajutorul ei. A urmat o luptă pe viață și pe moarte , din care bestia
a reușit să alunge haita . Cu trupul plin de răni sângerânde,bestia i-a salvat viața frumoasei Belle și a
aadus-o înapoi la castel.
Belle : Lasă-mă să-ți pansez rana!

Bestia : Dar mă doare!Dacă nu ai fi plecat nu m-ar fi durut.

Belle : Dacă nu m-ai fi speriat nu aș fi plecat!

Bestia : Tu nu aveai ce să cauți în aripa de vest!

Belle : Iar tu , mai bine ai învăța să te controlezi!

(Îl pansează)

Belle: Mulțumesc, pentru că mi-ai salvat viața…

Bestia : Cu plăcere….

Bestia (aparte) : N-am mai simțit asta pentru nimeni , vreau să fac ceva pentru ea , dar ce ?

Ceasornicul : Păi gândește-te stăpâne , flori , ciocolată , promisiuni frumoase ….

Sfeșnicul : Nu , nu , trebuie să fie ceva foarte special. Ceva care să-i trezească interesul!Ia stai așa !(Îi
spune la ureche)

Bestia :Belle , aș vrea să-ți arăt ceva!

Dar mai întâi trebuie să inchizi ochii , e o surpriză!

Belle : Acum pot să-i deschid ?

(îi aduce cartea)

Bestia : Acum da!

Belle : Nu pot să cred! Ce frumoasă e! N-am mai văzut o asemenea carte niciodată!

Bestia : In ea sunt toate poveștiile lumii pe care le vei putea citii ori de câte ori dorești!

Belle : E minunată ! Îți mulțumesc mult!

Bestia : Atunci e a ta!

(Toți din spate) : E minunat ! E minunat!

Povestitor : Dar , intre timp …vă mai amintiți de Gaston, băiatul increzut rău și infumurat care și-a
jurat că Belle , cu voia sau fără voia ei va fi a lui?Ei , trebuie să aflați că dorind de această dată să o ia
de soție cu forța , a căutat-o peste tot in sat însă nu a găsit-o. Întâlnindu-se cu tatăl lui Belle , a aflat că
Belle era prizonieră în castelul Bestiei și a pornit după ea să o aducă înapoi.

Gaston : Bătrân nebun ce ești , după ce Belle va fi a mea , mă voi scăpa de tine!Mă duc să o aduc
înapoi și am să ucid bestia cu mâiniile mele!HA HA HA HA HA!

Cântec Belle și Bestia (se joacă cu zăpadă , ii citeste povesti din carte ….)

Belle : E chiar drăguț , e chiar uman

A fost cam rău , a fost cam dur și grosolan,

Dar s-a schimbat, s-a educat ,

E rafinat și pâna-acum n-am observat.

Bestia : S-apropiat , chiar m-a atins!

Nu m-a certat , nu s-a ferit , nu m-a respins,

E cam ciudat , da-i minunat

Și pân-acum așa ceva n-am observat.

Belle : Daaaaa…, inima îmi bate

Cine-ar fi crezut așa ceva ?

Eeeeel , nu-i o zeitate,sau ceva eu nu am observat când mă privea?

Cei trei : De-acum să vezi , și să nu crezi.

Cin se gândea? Chiar nimenea,

Cin să mai spere că se vor apropia așa ciudat?

Avem puțin de așteptat acel ceva ce nimeni nu a observat.

D-na ceainic : Poate că e ceva ce nimeni nu a observat!

Sfeșnicul : Ce???!

(Cei trei il pregatesc cu hainele noi pentru bal)

Sfeșnicul : Stăpâne , azi e seara cea mare!Trebuie să nu fii timid , să fii îndrăzneț !

Bestia : Indrăzneț?

Sfeșnic : Da! O să fie muzică ! Lumină romantică –asigurată de mine, și la momentul oportun îți
mărturisești dragostea!

Bestia: Nu , nu nu , pot ….Imi e rușine ….

Sfeșnicul : Dar ții la ea , nu-i așa ?

Bestia : Mai mult ca la orice pe lumea asta!

Sfeșnic : Păi atunci mărturisește-i!

(Scoate oglinda) Sfeșnicul : Voila! Arăți așa de ….

Bestia : Ridicol….

Sfeșnicul : Să mergem , domnișoara vine îndată!

(Belle apare însoțită de Ceasornic și Ceainic)Cei doi : Domnișoara e aici!

Scena V

(Scena balului)

Versuri vals : Basmul de demult , este adevărat

Doar ne-am cunoscut , și a apărut ceva minunat.

Toatul s-a schimbat ,nu ni se părea,

Noi am fost uimiți și nepregătiți

Belle și Bestia!

Veșnic neschimbați , tot mereu mirați

Că în zori de zi , soare iar va fi , iar va răsări…

Basmul de demult

Ce-l poți povesti ,

Dulce și amar , el te-nvață iar

Că mai poți iubiiii

Soarele în zori , iar va apărea ,

Tot la fel vom știi ,

Că ne vom iubii ,-

Belle și Bestia

Noi mereu vom știi

Că ne vom iubi,

Belle și Bestiaaaa…

(Se apropie să se sărute, dar apare Gaston)

Gaston : Stai ! Dă-i drumul Bestie hidoasă!

Belle : Gaston!

(Gaston scoate un cuțit ascuns și-l infige in Bestie)

Belle : Gaston ! Nu! Ce-ai făcut!

(Cei 3 servitori sar in spatele lui Gaston , îl încolțesc și îl leagă bine cu lanțuri)

Voci cei trei : Aici vei putrezi , intemnițat până la sfârsitul zilelor tale!

Belle : E numai vina mea!

Bestia : Belle , nu , poate e mai bine așa ….

Belle : Nu , nu spune asta! Nu vorbi așa , o să fie bine , suntem împreună acum , totul va fi bine ai să
vezi.

Bestia : Cel puțin am apucat să te strâng în brațe….

(bestia moare)

Belle : Nu ! , nu te rog , nu mă părăsi …Te iubesc! Te iubesc!...

(Schimbare cei doi pe fum și muzică intră prințul în locul bestiei)

Prințul : Belle, sunt eu!

Belle : Chiar tu ești?

Prințul : Iubirea ta , a rupt vraja și m-a preschimbat la loc în ființă umană. De data aceasta tu mi-ai
salvat viața! Mulțumesc Belle !(se imbrățișează)

(Apar schimbați ceasornicul ceainicul șisfeșnicul în oameni , iar bestia se schimbă în batrânul tată)

Prințul : Domnule Ceasornic , Doamnă Ceainic , Domnule Lumiere! Uitați-vă la voi ! Sunteți din nou
oameni!

Cei trei : Da , suntem din nou oameni , e un miracol , am scăpat de vrajă!

(Intră tatăl ): Belle, fiica mea!

Belle :Tată ! dragul meu tată!

Prințul : Domnule , aș dori să-i cer mâna fiicei dumneavoastră!

Tatal : Mi-ar face o deosebită plăcere , dacă și ea dorește …

Prințul : Frumoasă Belle…

Sfeșnicul : Îngenunchiază!

Prințul (ingenunchiază) : Belle vrei să fi soția mea ?

Belle : Da!

Tatăl : Fiți binecuvântați , dragii mei copii!

Povestitor: Ei , și astfel , dragi copii , povestea noastră a ajuns la final , cei doi au făcut o nuntă ca in
povești, iar Gaston a rămas intemnițat până la sfârșitul zilelor sale. Iubirea celor doi va trai veșnic ,
peste timp , iar noi am invățat ca bunătatea și modestia sunt calitățiile cele mai de preț ale oameniilor
iar frumusețea adevărată , vine întotdeauna din interior! Astfel , Frumoasa noastră Belle și Prințul ei au
trăit fericiți până la adânci Bătrâneți!

(Belle și prințul dansează valsul)

Final