Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.

-Analiza matematica( Subiect III)

Prof. IOAN HUMA
1.BREVIAR TEORETIC
Limite de functii
Teoremă:O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are limite laterale egale în acel punct.
f are limită în x 0  l s ( x0 )  l d ( x0 )  f ( x0  0)  f ( x0  0)  lim f ( x)  lim f ( x)
x  x0 x  x0
x  x0 x  x0

Obs.:Funcţia f :D  R nu are limită în punctul de acumulare x 0 în una din situaţiile :

a)există un şir x n  D  {x0 } cu limita x 0 astfel încât şirul ( f ( x n )) nu are limită

b)există şirurile ( x n ), ( y n ), x n , y n  D  {x0 }, astfel încât şirurile ( f ( x n )), ( f ( y n )) au limite diferite.

Teoremă:Fie f :D  R ,o funcţie elementară şi x 0  D un punct de acumulare al lui D  lim f ( x)  f ( x0 )

x  x0
Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor finite)
Fie f,g:D  R şi x 0 un punct de acumulare al lui D.Dacă lim g ( x)  0 şi există l R a.î. f ( x)  l  g ( x), x  D  V , x  x0 , V vecinătate a lui x 0 şi
x  x0

dacă lim g ( x)  0  lim f ( x)  l

x  x0 x x0
Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor infinite)
Fie f,g:D  R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi f ( x)  g ( x), x  D  V , x  x0 ,V vecinătate a lui x 0 .
a)Dacă lim f ( x)    lim g ( x)  
x x0 x x0

b)Dacă lim g ( x)    lim f ( x)  

x x0 x x0
Teoremă(Criteriul cleştelui)
Fie f,g,h:D  R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi f ( x)  g ( x)  h( x), x  D  V , x  x0 , V vecinătate a lui x 0 .
Dacă lim f ( x)  lim h( x)  l  lim g ( x)  l
x x0 x x0 x x0
Limite uzuale.Limite remarcabile.
lim (an x n  an1 x n1      a1 x  a0 )  lim an x n
x x

 ak
b , k  m
a x k  a k 1 x k 1      a1 x  a 0 
m

lim k m m 1
  m k
0 , 1 1 1 1
x   b x  b x      b x  b lim  0 0    
m m 1 1 0 a x  x
lim
x x
lim
x 0 x
lim
x 0 x
 k  () k  m , k  m x 0 x 0
 bm

lim x  lim 3
x  lim 3
x  
x  x  x
 , daca a  1 0 , daca a  1
lim a x   lim a x  
x  0 , daca a  0,1 x   , daca a  0 ,1
 , daca a  1   , daca a  1
lim log a x   lim log a x  
x  - , daca a  0,1 x 0
x 0
 , daca a  0,1
 
lim arctg x  lim arctg x   lim arcctgx  0 lim arcctgx  
x 2 x 2 x  x  
x x
 1  1 1
lim 1    e lim 1    e lim 1  x  x  e
x x x x x 0

sin x tgx arcsin x arctg x

lim 1 lim 1 lim 1 lim 1
x0 x x  0 x x  0 x x0 x
ln 1  x  a x 1
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1
x0 x x 0 x

1
 Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
sin u ( x) tg u ( x) arcsin u ( x) arctg u ( x)
lim 1 lim 1 lim 1 lim 1
x 0 u ( x) x 0 u ( x) x 0 u ( x) x 0 u ( x)
ln 1  u ( x)  a u ( x)  1
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1 unde lim u( x)  0
x 0 u ( x) x 0 u ( x) x  x0

 0
Operaţii fără sens: , ,   ,0  ,1 ,0 0 ,  0
 0

Funcţii continue
Definiţie Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D
f este continuă în x0  D dacă lim f ( x)  f ( x0 )
x x0

Dacă f nu este continuă în x0  D ,ea se numeşte discontinuă în x 0 ,iar x 0 se numeşte punct de discontinuitate.
Definiţii:Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de prima speţă pentru f ,dacă limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 există şi sunt finite.

Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de speţa a doua dacă nu este de prima speţă.(cel puţin una din limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 nu este
finită sau nu există)
Teoremă: Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D  f continuă în x 0  l s ( x0 )  l d ( x0 ) = f( x0 )
Teoremă:Funcţiile elementare sunt continue pe domeniile maxime de definiţie.
Operaţii cu funcţii continue
f
Teoremă:Fie f,g:D  R continue pe D  f+g, f  g , ( g  0), f , max( f , g ), min( f , g ) sunt funcţii continue pe D.
g
Compunerea a două funcţii continue este o funcţie continuă.
Teoremă: Fie f:[a,b]  R o funcţie continuă a.î. f(a)f(b)<0   c  ( a, b) pentru care
f(c)=0.
Asimptote
1.Asimptote verticale
Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală la stanga pentru f,dacă lim f ( x)   sau
x a
xa

lim f ( x)   .
x a
xa

Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală la dreapta pentru f,dacă lim f ( x)   sau
x a
xa

lim f ( x)   .
x a
xa

Definiţie : Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă verticală pentru f dacă ea este asimptotă verticală atât la stânga cât şi la
dreapta sau numai lateral.
2.Asimptote oblice
Teorema : Fie f :E  R , unde E conţine un interval de forma(a, )
f ( x)
Dreapta y=mx+n,m  0 este asimptotă oblică spre +  la graficul lui f dacă şi numai dacă m,n sunt numere reale finite,unde m= lim , n  lim [ f ( x)  mx]
x  x x 
.Analog la -  .
3.Asimptote orizontale
Dacă lim f ( x)  l , l număr finit atunci y = l este asimptotă orizontală spre +  la graficul lui f.
x 
Analog la - 
Obs :O funcţie nu poate admite atât asimptotă orizontala cât şi oblică spre +  (-  )

Funcţii derivabile
f ( x)  f ( x0 )
Definiţie: Fie f:D  R ,x 0  D punct de acumulare pentru D. Derivata într-un punct: '
f ( x 0 ) = lim .
x  x0 x  x0

2
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
f este derivabilă în x 0 dacă limita precedentă există şi este finită.

▪Dacă f este derivabilă în x0 , graficul funcţiei are în punctul M 0 ( x0 , f ( x0 )) tangentă a cărei pantă este f ' ( x 0 ) .
Ecuaţia tangentei este: y  f ( x0 )  f ' ( x0 )( x  x0 ) .
Teoremă:Fie f:DR , x 0 D punct de acumulare pentru D  f este derivabilă în punctul de acumulare x0  f s' ( x0 )  f d' ( x0 )  R (finite) 
f ( x)  f ( x0 ) f ( x)  f ( x0 )
lim = . lim R.
x  x0
x  x0
x  x0 x 
x x
x 0 x  x0
0
Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.

Derivatele funcţiilor elementare Operaţii cu funcţii derivabile

Reguli de derivare

1
c'  0 11
log a x '  1 f
Teoremă:Fie f,g:D  R derivabile pe D  f+g ,fg,
x ln a g
(g  0 )sunt funcţii derivabile pe D.
Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie
derivabilă.

2 x' 1 12
arctg x '  1 ( f  g )'  f '  g '
x 1
2

3
x   nx
n ' n 1 13
arcctg x '   21 ( f  g)'  f '  g  f  g '
x 1
 x   21x (  f ) '    f '
4 14
arcsin x '  1 2
'

1 x
5 15
arccos x '   1 2
' '
1 1 f f '  g  f  g'
   2   
 x x 1 x g g2
6
e   e
x ' x 16
sin x '  cos x ( f  u ) '  f ' (u )  u '
7
a   a
x ' x
ln a
17
cos x '   sin x
8 18
ln x '  1 tg x '  1
x cos 2 x
9
ctg x '   1
sin 2 x
19
x 2
 a2   x x a
'

2 2

10
x 2
 a2 ' x
x2  a2
20
a 2
 x2    a x x
'

2 2

Proprietăţile funcţiilor derivabile

Definiţie:Fie f:DR.Un punct x 0  D se numeşte punct de maxim local(respectiv de minim local)al lui f dacă există o vecinătate U a punctului x 0 astfel încât f(x)  f(x 0

)(respectiv f(x)  f(x 0 ) ) pentru orice x  D  U .

Dacă f(x)  f(x 0 )(respectiv f(x)  f(x 0 ) ) pentru orice x  D atunci x 0 se numeşte punct de maxim absolut(respectiv minim absolut)

Teoremă . ( Fermat) Fie I un interval deschis şi x 0  I un punct de extrem al unei funcţii ƒ: IR. Dacă ƒ este derivabilă în punctul x 0 atunci ƒ’(x 0 )=0.
Definiţie:O funcţie ƒ: [a, b] R (a< b) se numeşte funcţie Rolle dacă este continuă pe intervalul compact [a, b] şi derivabilă pe intervalul deschis (a, b).
Teorema lui Rolle
Fie ƒ: [a, b] R, a< b o funcţie Rolle astfel încât ƒ(a)= ƒ(b), atunci există cel puţin un punct c  (a, b) astfel încât ƒ’(c)=0.
Teorema(teorema lui J. Lagrange). Fie ƒ o funcţie Rolle pe un interval compact [a, b]. Atunci  c  (a, b) astfel încât ƒ(b)- ƒ(a)= (b- a)ƒ’(c)
Consecinţe:
1.Dacă o funcţie derivabilă are derivata nulă pe un interval atunci ea este constantă pe acel interval.
3
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
2.Dacă două funcţii derivabile au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă printr-o constantă pe acel interval.

Rolul primei derivate

3. Fie f o funcţie derivabilă pe un interval I.
Dacă f ' ( x)  0( f ' ( x)  0), x  I , atunci f este strict crescătoare( crescătoare) pe I.
Dacă f ( x)  0( f ( x)  0), x  I , atunci f este strict descrescătoare(descrescătoare) pe I.
' '

4.Fie f:D  R ,D interval şi x 0  D .Dacă :

1)f este continuă în x0 2)f este derivabilă pe D- {x 0 } 3)există lim f ' ( x)  l  R atunci f are derivată în x 0 şi f ' ( x0 )  l .Dacă l  R atunci f este derivabilă în
x  x0

x0 .
Observaţie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei funcţii derivabile şi se determină punctele de extrem local.
Rolul derivatei a doua
Teoremă: Fie f o funcţie de două ori derivabilă pe I.
f " ( x)  0, x  I , atunci f este convexă pe I.
Dacă

Dacă f ( x)  0, x  I , atunci f este concavă pe I.

"

Definiţie: Fie f o funcţie continuă pe I si x0  I punct interior intervalului. Spunem că x 0 este punct de inflexiune al graficului funcţiei dacă f este convexă pe o vecinătate

stânga a lui x 0 şi concavă pe o vecinătate dreapta a lui x 0 sau invers.

Observaţie:Cu ajutorul derivatei a doua se stabilesc intervalele de convexitate şi concavitate şi se determină punctele de inflexiune.

Noţiunea de primitivă
Definiţie: Fie I  R interval, f : I  R. Se numeşte primitivă a funcţiei f pe I, orice funcţie F : I  R derivabilă pe I cu proprietatea F '(x) = f (x), x  I.
Teoremă.Orice funcţie continuă f : I  R posedă primitive pe I.
Teoremă:Fie f : I  R,I interval ,o funcţie care admite primitive pe I.Atunci f are proprietatea lui Darboux.
Consecinţe:
1.Dacă g : I  R nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul I,atunci g nu admite primitive pe I.
2.Fie g : I  R.Dacă g(I)= {g ( x ) / x  I } nu este interval atunci g nu admite primitive pe I.
3.Dacă g : I  R are discontinuităţi de prima speţă atunci g nu admite primitive pe I.
Tabel de integrale nedefinite
x n 1 x a 1
 x dx   C ,n  N ,x  R x   C ,a  R, a  1 ,x  (0, )
n a

n 1 a 1
1 ax
 xdx  ln x  C , x  (0, ) sau x (,0)  a dx  ln a  C, a0, a  1, x  R
x

1 1 xa
x a2 2
 ln
2a x  a
 C , a  0, x  (,a) sau x  ( a, a ) sau x  (a, )

1 1 x 1 x
 x 2  a 2 dx  a arctg a  C , a  0, x  R  a 2  x 2 dx  arcsin a  C, a  0, x  (a, a)
1
 x a2 2
dx  ln( x  x 2  a 2 )  C, a  0, x  R

1
 x a 2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C, a  0, x  (,a) sau x (a, )

 sin xdx   cos x  C, x  R  cos xdx  sin x  C, x  R

1 1
 cos 2
x
dx  tgx  C , cos x  0  sin 2
x
dx  ctgx  C , sin x  0

Integrala definită
a, b sunt integrabile pe a, b.
Teoremă.Funcţiile continue pe un interval

Teoremă.Funcţiile monotone pe un interval a, b sunt integrabile pe a, b .

Proprietăţile funcţiilor integrabile.
a)(Proprietatea de linearitate)
Dacă f,g : [a.b]  R sunt integrabile şi R 

4
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
b b b b b
1)
  f ( x)  g ( x)dx   f ( x)dx   g ( x)dx
a a a
2)
 f ( x)dx    f ( x)dx
a a

f ( x)  0, x  a, b şi este integrabilă pe a, b, atunci  f ( x)dx  0 .

b
b)Dacă
a

x  a, b şi dacă f şi g sunt integrabile pe a, b , atunci  f ( x)dx   g ( x)dx

b b
c)Dacă f ( x)  g ( x) pentru orice
a a
d)(Proprietatea de aditivitate în raport cu intervalul)
Funcţia f : [a, b] R este integrabilă pe [a, b] dacă şi numai dacă,  c  (a, b) funcţiile f1  f [a, c] şi f 2  f [c, b] sunt integrabile şi are loc formula:
c b b
a
f ( x)dx   f ( x)dx   f ( x)dx.
c a

e)Dacă funcţia f este integrabilă pe a, b, atunci şi f este integrabilă pe a, b şi
b b
 a
f ( x)dx   f ( x) dx .
a
Teoremă (Formula Leibniz - Newton)
Dacă f : [a, b] R este o funcţie integrabilă şi f admite primitive pe [a, b] atunci pentru orice primitivă F a lui f pe [a, b] are loc formula Leibniz-Newton:
b
 f ( x)dx  F ( x) a  F (b)  F (a) .
b
a
Teorema de medie Dacă f : [a, b]  R este o funcţie continuă, atunci există c[a, b] a.i.
b
a
f ( x)dx  (b  a) f (c) .
Teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue
Dacă g : [a, b] R este o funcţie continuă,atunci funcţia G: [a, b]R,
x
G( x)   g (t )dt , x  [a, b] are proprietăţile:
a
1)G este continuă pe [a, b] şi G(a) = 0
2)G este derivabilă pe [a, b] şi G ' ( x)  g ( x), x  [a, b]
'
x 
a

Reţinem:  g (t ) dt   g ( x )
 

Teoremă (Formula de integrare prin părţi)
b b
 fg ' dx  fg a   f ' gdx .
b
Fie f , g : [a, b] R cu f , g derivabile cu derivatele continue, atunci are loc formula de integrare prin părţi:
a a
Teoremă:Fie f:[-a,a]  R, a  0 o funcţie continuă.Atunci
a a a
1)
 f ( x)dx  2 f ( x)dx, dacă f este funcţie pară.
a 0
2)
 f ( x)dx  0 ,dacă f este funcţie impară.
a
a T T
Teoremă:Fie f:R R o funcţie continuă de perioadă T 0  
a
f ( x)dx   f ( x)dx, a  R
0
Aria unui domeniu din plan
1. Aria mulţimii din plan D R2 mărginită de dreptele x = a, x = b, y = 0 şi graficul funcţiei f : [a, b] R pozitivă şi continuă se calculează prin formula:

A  D    f ( x)dx .
b

A  D    | f ( x) | dx .
b
2. În cazul f : [a, b] R continuă şi de semn oarecare, avem:
a
3. Aria mulţimii din plan mărginită de dreptele x = a, x = b şi graficele funcţiilor

A  D    | g ( x)  f ( x) | dx .
b
f , g : [a, b] R continue este calculată prin formula:
a

Volumul unui corp de rotaţie Fie f : [a, b] R o funcţie continuă, atunci corpul C f din spaţiu obţinut prin rotirea graficului lui f , Gf, în jurul axei Ox, are volumul calculat prin
b
formula: .V(C f )= 
f
2
( x)dx
a

5
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA

2.Exerciţii tipice pentru bacalaureat:

Derivate. Studiul functiilor cu ajutorul derivatelor.
3x  1, x  1
1. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   .
ax  2, x  1
a) Să se determine valoarea parametrului real a astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul x0  1.
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către   la graficul funcţiei f.
c) Să se calculeze lim   f ( x)  1  x  .
x 

1 x
  e  1, x  1
2. Se consideră funcţia f : R  R de forma f ( x)   e .

ln x, x  1
a) Să se studieze continuitatea funcţie f în punctul x0  1.
b) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către   la graficul funcţiei f.
c) Să se arate că funcţia f este concavă pe 1; .


e  1, x  0
x

3. Se consideră funcţia f : R  R de forma f ( x)   2 unde a  R .


 x  x  a , x  0
a) Să se determine a  R astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul x0  0 .
b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă – 1.
f ( x)  1
c) Să se calculeze lim .
x   x 2  x


 x  x, x  1
2

4. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)   2 .

  x  x , x  1
a) Să se studieze continuitatea funcţie f în punctul x0  1.
b) Să se calculeze f ' (0)  f ' (2).
c) Să se studieze derivabilitatea funcţie f în punctul x0  1.

x2
5. Se consideră funcţia f : R \  1  R, f ( x)  .
x 1
a) Să se calculeze derivata funcţiei f.
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f.
c) Să se demonstreze că f ( x)  4 pentru x  1 .
6. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  e x  e  x .
f ( x )  f ( 0)
a) Să se calculeze lim .
x 0 x
b) Să se arate că funcţia f este crescătoare pe R.
c) Să se calculeze S  g (0)  g (1)  ...  g (2012), unde g : R  R, g ( x)  f ' ( x)  f " ( x) şi f " reprezintă derivata a
doua a funcţiei f.
7. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x  e  x .
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R .
b) Să se arate că f este descrescătoare pe (;0] şi crescătoare pe [0;) .
6
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
c) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către   la graficul funcţiei f.
8. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x 2012  2012( x  1)  1 .
a) Să se calculeze f (0)  f ' (0).
b) Să scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0  1 .
c) Să se arate că f este convexă pe R.
9. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  e x  x 2 .
f ( x)  f (1)
a) Să se calculeze lim .
x 1 x 1
b) Să se demonstreze că funcţia f nu are asimptotă către   .
c) Să se demonstreze că funcţia f este convexă pe R.
10. Se consideră funcţia f : 0;  R definită prin f ( x)  x  2 ln x.
a) Să se calculeze f ' ( x), x  0;
b) Să se demonstreze că funcţia f este convexă pe intervalul 0; .
e2
c) Să se demonstreze că f ( x)  ln , x  0;
4
ex
11. Se consideră funcţia f : R \ 1  R definită prin f ( x)  .
x 1
xe x
a) Să se verifice că f ' ( x)  , x  R \  1.
x  12
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către   la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că f ( x)  1, pentru x  1.
12. Se consideră funcţia f : 0;  R definită prin f ( x ) 
ln x
.
x
a) Să se calculeze f ' (e).
b) Să se determine ecuaţia asimptotei orizontale spre   a graficului f.
c) Să se demonstreze că x e  e x pentru x  0 .
13. Se consideră funcţiile f n : R  R date prin f 0 ( x)  e  x  1 şi f n 1 ( x)  f n' ( x) pentru n  N .
a) Să se calculeze f1 ( x), x  R .
b) Să se determine ecuaţia asimptotei orizontale către   a graficului funcţiei f 0 .
f 2 ( x)  x  1
c) Să se calculeze lim .
x 0 x2
ex
14. Se consideră funcţia f : R *  R definită prin f ( x)  .
x2
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R.
b) Să se demonstreze că funcţia f este descrescătoare pe (0;2] .
c) Să se arate că 2e 3
 3e 2 .
x2  x  2
15. Se consideră funcţia f : R \ 
1  R definită prin f ( x) 
x 1
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R \ 
1.
b) Să se demonstreze că funcţia f admite două puncte de extrem.
c) Să se determine ecuaţia asimptotei oblice către   la graficul funcţiei f.
 
16. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x 2  2 x  1 e x .
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R.
b) Să se determine numărul punctelor de extrem ale funcției f.
7
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
 f ' ( x) 
c) Să se calculeze lim x  1 .
x 
 f ( x) 
17. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  e x  x .
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R.
b) Să se demonstreze că f ( x)  1 pentru x  R.
c) Să se scrie ecuaţia asimptotei oblice către   la graficul funcţiei f.
18. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x 2  e x .
f ( x )  f ( 0)
a) Să se calculeze lim .
x 0 x
b) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
c) Să se rezolve în R ecuaţia f ' ( x)  f " ( x)  f ( x)  e x  3 .
19. Se consideră funcţia f : 0;  R f ( x)  x 2 ln x .
a) Să se arate că f ' ( x)  x2 ln x  1 , x  0; .
f ' ( x)
b) Să se calculeze lim .
x   x ln x

1
c) Să se demonstreze că f ( x)   , pentru x  0 .
2e
1
20. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x  x .
e
a) Să se calculeze f (0)  f ' (0).
b) Să se arate că funcţia f este concavă pe R.
c) Să se demonstreze că panta tangentei în orice punct graficul funcţiei f este mai mare decât 1.
 
21. Se consideră funcţia f : R  R f ( x)  x 2  2 x  3 e x .
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R.
f ( x )  f ( 0)
b) Să se determine lim .
x 0 x
c) Să se demonstreze că funcţia f ' este crescătoare pe R.

x2 1
22. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  .
x2 1
a) Să se calculeze f ' ( x), x  R.
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f.
1
c) Ştiind că g : R*  R este funcţia definită prin g ( x)  f ( x)  f  , să se determine
 x

lim
     
g ( x)  g x 2  g x 3  ...  g x 2011  x 2012
.
x0 x 2011
2x  1
23. Se consideră funcţia f : 1;  R , f ( x)  .
x 1
a) Să se calculeze f ' ( x), x  1; .
f ( x)  f (2)
b) Să se verifice că lim  1 .
x 2 x2
c) Să se arate că funcţia f este descrescătoare pe intervalul 1; .
24. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  x 2  e x .
a) Să se verifice că f ' (0)  1 .
8
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
b) Să se arate că funcţia f este convexă pe R.
f ' ( x)
c) Să se calculeze lim .
x ex
25. Se consideră funcţiile f , g : R  R , f ( x)  x  1e x şi g ( x)  xex .
a) Să se verifice că f ' ( x)  g ( x) pentru x  R.
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către   la graficul funcţiei g.
c) Dacă I  R este un interval, să se demonstreze că funcţia g este crescătoare pe I dacă şi numai dacă funcţia f
este convexă pe I.
26. Se consideră funcţia f : (0; )  , f ( x)   x  2 ln x.
a) Să se calculeze f '( x), x  (0; ) .
f ( x)  f (1)
b) Să se determine lim .
x 1 x 1
c) Să se arate că f ' este crescătoare pe (0; ) .

1  x , x  0
27. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   x .

 e , x  0
a) Să se studieze continuitatea funcţiei f în punctul x0  0.
b) Să se determine ecuaţia asimptotei către   la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că funcţia f este concavă pe intervalul (0; ) .
ax  6, x  4

28. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   , unde a este parametru real.
 x, x  4

a) Să se determine valoarea reală a lui a, astfel încât funcţia f să fie continuă în punctul x0  4.
b) Să se calculeze f '(9).
c) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul A  9;3 .
3x 2  2 x  1
29. a) Să se calculeze lim .
x 1 3 x 2  4 x  1

b) Să se determine intervalele de convexitate şi de concavitate ale funcției f :  , f ( x)  x 4  6 x 2  18x  12 .

c) Să se determine semnul funcţiei g :  0;    , g ( x)   x 2  1 ln x.
a)
ex
30. Se consideră funcţia f :  0;    , f ( x)  .
x
e x  x  1
a) Să se verifice că f '( x)  , pentru x  0.
x2
b) Să se determine asimptota verticală la graficul funcţiei f.
c) Să se demonstreze că e x  ex pentru x  0.

Primitive. Integrala definita

31. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  3 x  3 x .

1
a) Să se calculeze  f ( x)dx .
1
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei g : [0;1]  R ,
g ( x)  3  x .

9
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
c) Să se arate că orice primitivă F a funcţiei f este concavă pe (;0] şi convexă pe [0;) .

1
32. Se consideră funcţiile f , F : [1;)  R , date prin f ( x)  ln x  şi F ( x)  x  1ln x  x  1 .
x
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f, care se anulează în x  1.

 
2
b) Să se calculeze  f e x dx .
1
x
1
x 1 x  1 
c) Să se arate că lim f (t )dt  f (1).
x 1 1
2
33. Se consideră integralele I n   x n e x dx, n  N .
1

a) Să se calculeze I 0 .
b) Să se determine I 1 .
 
c) Să se arate că n  1I n  I n 1  e 2 n 1 e  1 pentru n  N .
34. Se consideră funcţia f : R  R definită prin f ( x)  xex .
1

 f ( x )e
x
a) Să se determine dx.
0
1
b) Să se arate că  f " ( x)dx  2e  1, unde
0
f " este derivata a doua a funcţiei f.

2
f x2 
c) Să se calculeze 
1
x
dx .

x 2  2x  1
35. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  .
x2 1

 x 
1
a) Să se calculeze 2
 1 f ( x)dx
0
1
b) Să se verifice că  f ( x)dx  ln 2e .
0
1
c) Să se arate că  f ' ( x)  e f ( x ) dx  ee  1 .
0
1 1
ex xex
36. Se consideră integralele I   dx şi J   dx .
0
x  1 0
x  1
a) Să se verifice că I  J  e  1.
1
b) Utilizând inegalitatea e x  x  1, adevărată pentru x  R , să se arate că J 
.
2
e2
1
ex
c) Folosind eventual, metoda integrării prin părţi să se demnostreze că I   dx .
0  x  1
2
2
37. Se consideră funcţiile f n : [0;1]  R definite prin f1 ( x)  1  x , f n 1 ( x)  f n ( x)  (1) n 1 x n 1 , unde n  N * .
1
a) Să se calculeze  f ( x)dx .
0
1

10
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
b) Să se determine volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f1 .
1

 x  1 f
2011
c) Să se arate că 2008 ( x)dx  .
0
2010
1
xn
38. Pentru orice număr natural nenul n se consideră integralele I n   dx .
0
x 1
a) Să se calculeze I 1 .
1
b) Să se arate că I n 1  I n  , n  N * .
n 1
xn xn
c) Utilizând eventual inegalitatea   x n , adevărată pentru x  [0;1] şi n  N * , să se demonstreze că
2 x 1
1
 2011  I 2010  1 .
2
39. Se consideră funcţiile f , g : 0;  R defintie prin f ( x)  x 2  x ln x şi g ( x)  2 x  ln x  1 .
a) Să se arate că f este o primitivă a funcţiei g.
e
b) Să se calculeze  f ( x)  g ( x)dx .
1
c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi x  e
.
 x  2, x  0
40. Se consideră funcţia f : R  R definită prin f ( x)   x .
e  1, x  0
a) Să se arate că funcţia f admite primitive.
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx .
1
1
e
c) Să se demonstreze că  xf ( x )dx 
2
.
0
2

41. Se consideră funcţiile f , g : R  R defintie prin f ( x)  ln x 2  1 şi g ( x)    2x

x 1
2
.
1
a) Să se arate că  f ' ( x)dx  ln 2 .
0

b) Să se demonstreze că  g ( x)dx  f ( x)  C.
2
g ( x)
c) Să se calculeze f
1
2
( x)
dx .

 x  1, x  1
42. Se consideră funcţia f : R  R definită prin f ( x)   .
 x  1, x  1
2
a) Să se calculeze  f ( x)dx .
1
a
b) Să se determine a  0;1 astfel încât  f ( x)dx  1 .
a

 xf e dx .
1
c) Utilizând faptul că e x  1 pentru x  0 să se calculeze x

11
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
1
43. Se consideră funcţiile f , F : 0;  R , f ( x)  1  şi F ( x)  x  ln x.
x
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
2
b) Să se calculeze  F ( x)  f ( x)dx .
1
c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul funcţiei F, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi
x  e.
44. Se consideră funcţia f : R  R , f ( x)  e x  x.
1
3
a) Să se verifice că  f ( x)dx  e  2 .
0
1
b) Să se calculeze  xf ( x)dx .
0

f ln x 
e2
c) Să se arate că dacă F : R  R este o primitivă a funcţiei f, atunci 
e
x
dx  F (2)  F (1).

ln x 1  ln x
45. Se consideră funcţiile f , g : [1;)  R , f ( x )  şi g ( x)  .
x x2
a) Să se arate că f este o primitivă a funcţiei g.
e
b) Să se calculeze  f ( x) g ( x)dx .
1
a
c) Să se rezolve în [1;) ecuaţia  f ( x)dx  2 .
1
3
xn
46. Pentru fiecare n se consideră integralele I n   dx.
2
x2 1
1 3
a) Să se arate că I 0  ln .
2 2
b) Să se calculeze I1 .
3n 1  2n 1
c) Să se demonstreze că I n  2  I n  , n  .
n 1
3
1
47. Se consideră integralele I n   x x
1
n 2
1
dx, unde n .

3 1
a) Să se verifice că I 0  I 2  .
3
1 1 x
b) Utilizând identitatea   2 adevărată pentru x  0 , să se determine I1 .

x x 1 x x 1
2

 
1  1  , n  , n  2.
c) Să se arate că I n  I n 2  1
n  1  n 1 

  
3 

x 2
48. Se consideră funcţiile f , g : (0; )  , f ( x)  x  ln x şi g ( x)  .
2x
a) Să se arate că funcţia f este o primitivă a funcţiei g.

12
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
4
b) Să se calculeze  f ( x)  g ( x)dx.
1
4
c) Să se demonstreze că  g ( x)  f "( x)dx  1, unde f " este derivata a doua a funcţiei f.
1

 , f ( x)  e x şi g ( x)  x.
2
49. Se consideră funcţiile f , g :
1
a) Să se verifice că  f(
0
x )dx  e  1.
1
b) Să se calculeze  f ( x)  g ( x)dx.
0

e 1
4

 f (x )  g 2 n 1 ( x)dx  
c) Să se demonstreze că n
, n  .
1
2n
x3
50. Se consideră funcţiile f , F :  , f ( x)  e x  x 2  2 x şi F ( x)  e x   x 2  1.
3
a) Să se arate că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
0

f ( x)  x 2  2 x
c) Să se calculeze aria suprafeţei plane mărginită de graficul funcţiei h :[0;1]  , h( x)  , axa Ox
ex  1
şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1.
 x  1, x  0

51. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   1 .
 x  1  x , x  0
a) Să se demonstreze că funcţia f admite primitive pe .
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
0

c) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul funcţiei g :  ,  

g ( x)   xf x 2 , axa Ox şi
dreptele de ecuaţii x  1 şi x  2.

52. Se consideră funcţiile f m :  , f m ( x)  m 2 x 2  mx  1, unde m  .

a) Să se demonstreze că primitivele funcţiilor f m sunt funcţii cerescătore, pentru m  .
1


b) Să se calculeze  f1 ( x)  x 2  1 e x dx. 
0

c) Să se determine m   pentru care aria suprafeţei plane determinată de graficul funcţiei f m , axa Ox şi dreptele
de ecuaţii x  0 , x  1 are valoare minimă.


x , x  0
3

53. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   .

x  x , x  0

a) Să se arate că funcţia f adimte primitive pe .
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
1

13
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
b d
c) Să se demonstreze că dacă  f ( x)dx   f ( x)dx, unde a, b, c sunt numere reale şi funcţia F :  este o
a c
primitivă a funcţiei f, atunci numerele F (a), F (b), F (c) sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
1
54. Pentru orice număr natural nenul n se consideră funcţiile fn : 0;1  , f n ( x)  xne x şi integralele I n   f ( x)dx.
0
1
1
a) Să se verifice că  e x f1 ( x)dx  .
0
2
b) Să se calculeze I1 .
c) Să se demonstreze că I n  nI n1  e, n  , n  2.
1 1 1 1
55. Se consideră funcţiile f n : 1; 2  , f n ( x)     ...  , unde n  .
x x 1 x  2 xn
2
a) Să se calculeze  f 0 ( x ) dx.
1

b) Pentru n să se calculeze aria suparfeţei plane determinate de graficul funcţiei f n , axa Ox şi dreptele de
ecuaţii x  1, x  2.
5
c) Ştiind că F este o primitivă a funcţiei f1 , să se arate că funcţia G : 1;2  , definită prin G  x   F  x   x
6
este crescătoare.
x2  4 x  5
56. Se consideră funcţia f :[0; )  , f ( x)  2 .
x  4x  3
1 1
a) Să se demonstreze că f ( x)    1 pentru x  [0; ).
x 1 x  3
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
0
c) Să se determine numărul real pozitiv k astfel încât ariei suprafeţei plane determinate de graficul funcţiei f, axa Ox
şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  k să fie egală cu k  ln k.

2
1
57. a) Să se calculeze x
1
2
 2x
dx.
1
x
a) Să se demonstreze că  x  1 dx  1.
0
1
b) Se consideră funcţia f :  0;    , f ( x)  şi numerele reale pozitive a, b şi c. Să se demonstreze că, dacă
x
a b c
numerele 
1
f ( x)dx, 
1
f ( x)dx,  f ( x)dx
1
sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice, atunci numerele

a, b, c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

 x 1
 , x  (;1]
58. Se consideră funcţia f :  , f ( x)   x  2 .
ln x  2, x  1;  

a) Să se demonstreze că funcţia f adminte primitive .

14
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
1
b) Să se calculeze   x  2  f ( x)dx.
0
x
1
c) Să se calculeze lim
x  x 
 f (t )  2  dt.
1
2x  3
59. Se consideră funcţia f :[0; )  , f ( x)  .
x  3x  2
2

1 1
a) Să se demonstreze că f ( x)   , x  [0; ).
x 1 x  2
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
0
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei
1
h :[0;1]  , h( x)  f  x   f ( x  1)  .
x 1
60. Se consideră funcţia f : 0;1  , f ( x)  x 2  x2 .
a) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f.
1
b) Să se calculeze  f ( x)dx.
0
x

 f (t )dt
c) Să se calculeze lim 0 .
x 0 x2

61. Se consideră funcţiile F , f :  , F ( x)  x  e x şi f ( x)   x  1 e x .

a) Să se verifice că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei F, axa Ox şi dreptele x  0 şi x  1 .
F ( x)  f ( x)
1
c) Să se calculeze  dx.
0
e x
 1
62. Se consideră funcţiile f , g : 0;1  , f ( x)  2x şi g ( x)  x  e x .
a) Să se calculeze  f ( x)dx, unde x 0;1.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele x  0 şi x  1 .
x

 f (t )dt
c) Să se calculeze lim 0 .
x 0 x
1
63. Se consideră funcţia f :  0;    , F ( x)  x  .
x
a) Să se determine  f ( x)dx, unde x  0.
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox, a graficului funcţiei
g : 1;2  , g ( x)  f ( x), x 1;2.
e
c) Să se calculeze  f ( x) ln xdx.
1

64. Se consideră funcţiile f , g : 0;1  definite prin f ( x)  e x şi g ( x)  e x  e x .

15
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
a) Să se determine  f ( x)dx, unde x 0;1.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei h : 0;1  , definită prin h( x)  xf ( x) , axa
Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1 .
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei g.
1 1
65. Se consideră funcţiile f , F :  0;    , f ( x)  1  2 şi F ( x)  x  .
x x
a) Să se verifice că funcţia F este o primitivă a funcţiei f.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi
x  2.
e
c) Să se calculeze  f ( x)  ln xdx .
1

66. Se consideră funcţiile f , g : 0;1  , f ( x)  e x şi g ( x)  e1 x .

a) Să se calculeze  f ( x)dx, unde x 0;1.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei h : 0;1  , h( x)  x  f ( x) , axa Ox şi
dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1 .
1
2
c) Să se arate că   g ( x)  f ( x)  dx  0 .
0

se consideră funcţiile f n :  0; 2  , f n ( x)   2  x  .
n
67. Pentru n 
a) Să se calculeze  f ( x)dx, unde x 0;2.
1

b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g : 0;2  definită g ( x)  f1 ( x)  e x , axa
Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  2 .
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f5 .
2
68. Fie funcţia f : 1; 2  , f ( x)  x  .
x
a) Să se determine  f ( x)dx, unde x 1;2.
b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f.
2
c) Să se calculeze  f ( x)  ln xdx ..
1

69. Se consideră funcţiile f , g : 0;1  , f ( x)  1  x şi g ( x)  1  x .

a) Să se determine  f ( x)dx, unde x 0;1.
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1
.
1
c) Să se calculeze  f ( x)  ln xdx .
1
e

70. Se consideră funcţia f : 0;1  definită prin f ( x)  x .

a) Să se determine  f ( x)dx, unde x 0;1.
f 2 ( x)
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei g : 0;1  defintiă prin g ( x)  2 , axa
x 1
Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1 .
16
Recapitulare(rapida) Bacalaureat-2012.-Analiza matematica( Subiect III)
Prof. IOAN HUMA
c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul axei Ox, a graficului funcţiei
x
h :  0;1  , h( x)  e  f ( x), unde x 0;1.
2

71. Se consideră funcţia f : 1; e  definită prin f ( x)  ln x .

a) Să se determine  f '( x)dx, unde x 1; e.
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  1 şi x  e .
e
c) Să se arate că  e x f ( x)dx  ee  e .
1

x3
72. Se consideră funcţia f : 0;1  definită prin f ( x)  .
x 1
a) Să se calculeze   x  1  f ( x)dx, unde x 0;1 .
b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x  0 şi x  1
.
c) Folosind faptul că 1   x  1  4 pentru x  0;1 , să se arate că volumul corpului obţinut prin rotaţia, în jurul
2

 
axei Ox, a graficului funcţiei f, este un număr din intervalul  ;  .
 28 7 

17