Curs de Macroeconomie (Gratuit) - Adrian Câciu

7/6/2019 Curs de Macroeconomie (Gratuit) – Adrian Câciu
 Menu
# A N A L I Z E Î N # E C O N O M I E Ș I # F I S C A L I T AT E
Curs de Macroeconomie
(Gratuit)
Cuvânt înainte …
Acest îndrumar va acoperi materialul unui curs de bază macroeconomică
introductiv la nivel universitar, așa cum este predat din manualele
standard de macroeconomie.
Accentul prezentărilor mele este de a explica logica din spatele

problemelor cheie din acest curs. Principala mea preocupare este să vă
ajut să înțelegeți logica modului de gândire macroeconomică, astfel că
accentul se pune întotdeauna pe conceptele-cheie ale ecărui subiect.
Veți a a ce este PIB-ul, cum se calculează, ce este in ația, ce înseamnă

creșterea economică, ce este consumul, ce sunt investițiile, ce înseamnă
rata de ocupare a forței de muncă, ce sunt politicile scale, ce sunt
politicile bugetare, ce sunt politicile monetare, cum se fac corelațiile,
care este rolul statului, multe și multe altele, despre care auziți zilnic,
dar pe care nu vi le explica nimeni.
Con dențialitate - Termeni
https://adriancaciu.ro/curs-de-macroeconomie-gratuit/#episodul-patru-inflatia 1/24
Scopul este acela ca voi sa înțelegeți ce înseamnă ecare noțiune, cum se

 Menu
fac corelatiile, cum trebuie sa funcționeze o economie, care este optimul,
astfel încât să ți greu de păcălit atunci când se rostesc vorbe mari de
către, de regulă, oameni mici sau sfertodocți. Sper sa reușesc !
· · ·
CUPRINS
~ EPISODUL UNU ~
De ce este percepută creșterea prețurilor diferit.
· · ·
~ EPISODUL DOI ~
Cum se calculează valoarea economiei naționale.
· · ·
~ EPISODUL TREI ~
Care este situația reală a șomajului.
· · ·
~ EPISODUL PATRU ~
In ația
· · ·
EPISODUL UNU ~ De ce este percepută creșterea prețurilor

diferit.
Introducere în Macroeconomie
Este foarte important să înțelegem ce este macroeconomia! De ce
consider eu că este foarte important ? Con dențialitate - Termeni
Pentru că, în analizele individuale, să nu facem confuzie între termeni

 Menu
care țin de evaluarea globală a unor indicatori, indicatori care la rândul
lor reprezintă rezultate agregate la nivel național ale unor
comportamente economice individuale sau sectoriale și propria
percepție asupra unor fenomene sau acțiuni economice. Foarte mulți
oameni fac aceste confuzii și au mari di cultăți în a înțelege despre ce
este vorba în macroeconomie. Îmi doresc să înțelegeți cum sunt legați
întrei ei indicatorii macroeconomici și cum sunt legați ei de viața
dumneavoastră.
Practic, cele mai mari probleme apar din confuzia creată de

neînțelegerea dimensiunilor macroeconomiei raportat la
microeconomie și aici vă dau exemplul creșterii prețurilor și veti înțelege
imediat.
Din perspectiva rezultatelor agregate, din perspectivă macroeconomică

deci, prețurile au crescut în anul 2018 cu 4,1%.
Din perspectiva perceptiei individuale, care are legatură directă cu prețul

produselor cumpărate pentru asigurarea nevoilor individuale, există o
mare posibilitate ca prețurile să fost mai mari cu 10%-25%, în anul
2018.
Si atunci apar a rmațiile de genul “ați crescut salariile sau pensile cu

10%, dar prețurile au crescut și cu 25%”. Acest dialog antagonic se naște
din abordari diferite:
cel care spune că “au crescut salariile cu 15%”, face o a rmație

raportându-se la date macroeconomice, globale, valabile la nivel
național (evident că în interiorul acestor date există și creșteri de
30% dar și creșteri de doar 5%. Dar agregat, rezulta o creștere de
15%, să zicem).
cel care spune că “nu a simțit nimic din creșterea de salarii sau
pensii”, se raportează la interacțiunea sa directă cu piața, unde
prețurile de consum, poate că sunt mai mari decât prețurile
agregate la nivel național.
Ambii au dreptate, ecare din perspectiva sa. De aceea nici nu trebuie să

intre în con ict. Unul gândește macroeconomic, altul microeconomic. Și
acum intrăm puțin în context pedagogic:
Ce reprezintă Macroeconomia ?
Macroeconomia este ramura economiei care examinează
comportamentul economic al rezultatelor agregate la scară națională.
Care este diferența dintre Macroeconomie și Microeconomie ? Con dențialitate - Termeni
În domeniul microeconomiei, încercăm să înțelegem deciziile luate de

 Menu
unitățile individuale de decizie, cum ar persoanele zice, familiile,
gospodăriile, rmele sau orice unitate care poate lua decizii.
În analiza microeconomică, ne uităm cât produce o unitate, o fabrică, un

business, ce preturi practică, care este pretul pe un segment de produse
(combustibil, mobilă, legume etc.), care este venitul salarial individual
sau sectorial, cine e sarac dintre vecini, cine are cel mai mic venit, câti
oameni dintre noi și cunoscuții noștri au un loc de muncă etc.
În macroeconomie, nu ne concentrăm asupra comportamentului și

deciziilor individuale, ci analizăm relațiile dintre rezultatele deciziilor
individuale și sectoriale, agregate la nivel național, cum ar venitul,
ocuparea forței de muncă, producția, consumul și așa mai departe.
Macroeconomia utilizează metode științi ce din matematică și le aplică
la studiul agregatelor economice.
Ne uităm la societate ca țară și agregăm indicatori economici speci ci

și identi căm sau încercăm să vedem legăturile dintre acești indicatori
agregați, tipul de in uență, cumulul de efecte sau relația
complementară.
Scopul macroeconomiei este de a determina relația științi că dintre

diferitele agregate, cum ar :
Care ar efectul unei creșteri a cheltuielilor de consum asupra

producției agregate ?
Care este totalul productiei industriale ?
Care este produsul intern brut ?
Cât este rata in ației ?
Există diferențe an la an din punct de vedere al rezultatelor
economice ?
Cu cât a crescut economia ?
Cât sunt prețurile de consum ?
Cât sunt prețurile de producție ?
Care este gradul de ocupare al forței de muncă ?
Cum este productivitatea muncii ?
Care este randamentul capitalului ?
Cât sunt dobânzile ?
Care este necesarul de nanțare al economiei ?
Care este pro tul brut pe întreaga economie ?
Care este nivelul salariilor pe întreaga economie ?
Cât sunt ponderile anumitor categorii de cheltuieli în total produs
intern brut ?
Există 3 preocupări majore ale macroeconomiei iar acestea sunt:
1. Capacitatea de producție a economiei sau Produsul Intern Brut care

înseamnă valoarea însumată a întregii producții realizate pe
teritoriul național într-o perioada speci că de timp.
2. Rata de Ocupare a Forței de Muncă.
3. In ația și/sau De ația (In ația Negativă).
Începând cu episoadele următoare ne vom ocupa de ecare dintre

acestea. După ce vom cunoaște ce reprezintă ecare dintre ele, cât de
importante sunt, cum sunt legate, care sunt masurile de creștere sau
 Menu
scadere a ecărui indicator, vom învăța despre modelul macroeconomic
bazat pe echilibre macroeconomice.
Take-Home
“
Macroeconomia se ocupă de rezultate economiei
agregate la nivel național și nu poate confundată cu
microeconomia.
Adrian Câciu
· · ·
EPISODUL DOI ~ Cum se calculează valoarea economiei

naționale.
Valoarea Economiei Naționale

Valoarea Economiei Naționale este parametrul de comparație care se
bazează pe tot ceea ce produce o economie, prin toți factorii săi de
producție, într-un anumit interval de timp. Venitul national sau
valoarea economiei naționale se referă la totalitatea veniturilor produse
într-o economie de către toți factorii de producție. Această sumă se
referă la valoarea producției economice. Sunt 2 (două) căi de a calcula
valoarea economiei naționale.
Cel mai comun și cunoscut indicator de măsurare a producției

economice este Produsul Intern Brut.
Celălalt indicator de măsurare a valorii economiei naționale este
Produsul Național Brut.
Produsul Intern Brut (PIB)

PIB-ul reprezintă suma produselor nale, adică bunurile, serviciile

 Menu
pentru consum şi investiţiile brute, produse între graniţele unei ţări, în
interiorul unei ţări, (de aici şi noţiunea de „intern” indiferent de
naţionalitatea celui ce a muncit sau deţine capitalul). Dacă se are în
vedere criteriul teritorial, respectiv ce se produce în interiorul unei ţări,
indiferent de către cine (indiferent de naţionalitatea celui ce a muncit
sau deţine capitalul), se include în produsul intern brut. Deci, produsul
intern brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi
serviciilor produse între graniţele unei ţări, în interiorul unei ţări,
indiferent cine a muncit sau este proprietarul activelor utilizate în scopul
producerii lor.
Explicarea de niției:
Producția: Măsoară numai producția de bunuri noi; nu transferul

proprietății asupra bunurilor sau a activelor deja produse. Deci,
cumpărarea unei mașini second-hand nu este inclusă în PIB.
Valoarea de piață: măsuram valoarea producției economice prin valoarea

monetară pe care o obține pe piață.
Bunuri și servicii nale: Prețul bunului nal măsoară valoarea întregii

producții care a intrat în el. Bunurile intermediare care au venit în
producerea unui bun nal vor plătite de mai multe ori, dar prețul nal
conține toată valoarea adăugată. Dacă vom număra valoarea bunurilor
intermediare și nale, vom dubla producția intermediară. Există 2
(două) moduri de a măsura valoarea de piață a întregii producții:
1. Fie măsurăm cât de mult cheltuiesc oamenii pe producție sau

2. cât de mult câștigă oameni din valori carea acesteia.
De ecare data cand cineva cumpara ceva de pe o piață, altcine valori că

acel bun, deci ecare cheltuielă produsă de cineva se regăsește într-un
venit al altei persoane. Ambele metode ar trebui să acorde aceeași
măsură, deoarece Producția este vândută pe piață și ecare tranzacție
reprezintă două lucruri:
1. Venitul producătorului.
2. Cheltuielile consumatorului.
În această analiză nu ne interesează măsurarea tuturor cheltuielilor, ci

doar cheltuielile care revin producției interne noi, adică cele care se fac
cu procurarea produselor noi. În mod similar, nu ne interesează
măsurarea tuturor veniturilor, ci doar a veniturilor provenite din noua
producție internă. Abordarea pe baza cheltuielilor, este cea mai folosită
metodă de calculare a Produsului Intern Brut si se bazează pe PIB ca
rezultat al sumelor consumului, investițiilor, cheltuieilor
guvernamentale și comerțului international.
Poate vă veți întreba ce caută comerțul international, în această formula

?!
Ei bine, exporturile reprezintă ceea ce s-a produs dar nu s-a consumat

intern, dar este o productie internă care stă la baza exportului, iar Con dențialitate - Termeni
importurile reprezinta parte din ceea ce se consumă intern, iar ele se

 Menu
scad din total pentru că nu reprezintă bunuri produse intern.
Se măsoară toate cheltuielile pentru producția internă nouă, după

formula:
PIB = C + I + G + (EX – IM)
C = Cheltuieli de consum personale (doar consumul care

este realizat pentru a cumpăra bunuri și servicii
finale: fără bunuri uzate, fără tranzacții pe hârtie).
I = Investiții interne brute private, cheltuielile pe

capital nou.
Investiții nete = Investiții brute – Depreciere, unde

deprecierea este pierderea valorii capitalului datorată
ruperii și uzurii (amortizarea).
Capitalul Perioadei = Capitalul de la începutul

perioadei + Investiția Netă.
G = Consumul și Investițiile Guvernamentale.
(EX-IM) = Exporturile minus importurile.
Abordarea pe baza veniturilor măsoară toate veniturile obținute din

producția internă nouă:
Venit national.
Compensarea angajaților.
Veniturile proprietarilor.
Venit din închiriere.
Pro turile corporative.
Dobânda netă.
Impozite indirecte minus subvenții.
Plăți nete de transfer de afaceri.
Excedentul întreprinderilor guvernamentale.
Produsul Național Brut (PNB)

Un alt indicator de măsurare al valorii economiei naționale este Produsul
Național Brut (PNB), iar acesta reprezintă producţia totală realizată cu
munca sau capitalul deţinut de rezidenţii dintr-o țară, indiferent de
teritoriul în care se realizează veniturile.
Deci, produsul naţional brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor
bunurilor şi serviciilor produse de forţa de muncă şi activele Con dențialitate - Termeni
„naţionalilor” unei ţări.

 Menu
Produsul naţional brut cuprinde încasările rezultate din operaţiunile pe
care rmele şi cetăţenii unei ţări l-au efectuat atât în ţara respectivă,
cât şi în alte ţări, precum şi câştigurile reinvestite în liale din
străinătate ale rmelor autohtone.
Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la

nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile realizate de rezidenții
respectivei țări în străinătate și se scad cele scoase din țara în cauză de
către non-rezidenți se obține Produsul Național Brut (PNB). Adică ceea
ce revine efectiv unui stat din activitatea economică măsurată la nivel
național de statistica o cială.
Astfel, PNB poate mai mare sau mai mic decât PIB, după cum
rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de
către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de
trai al acestora.
De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după

cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest
produs economic variază în sus sau în jos.
Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt

semni cative pentru procesele care au loc în distribuția rezultatelor
activității economice și în privința poziției ocupate de către o țară în
cadrul globalizării tot mai accentuate, prin mișcarea tot mai ușoară a
uxurilor de capital.
PIB Real vs. PIB nominal.

Spuneam mai sus că PIB-ul reprezintă valoarea totală a produselor
nale (bunuri, servicii, investiții) stabilită la valorile de piață a
respectivelor produse.
Ei bine, acest PIB este cunoscut și sub denumirea de PIB Nominal.
Cuvântul nominal traduce faptul că acest indicator contine valoarea
efectivă a produselor pe care se bazează.
Într-o economie însă, prețurile bunurilor și serviciilor uctuează, sunt

in uențate de raportul cerere și ofertă, cresc când cererea este mai mare,
scad când cererea este mai mica decât oferta sau stagnează când este
echilibru în acest raport. Avem de-a face astfel cu aprecieri de prețuri,
cunoscute și ca in ație sau deprecieri de prețuri, care conduc la de ație.
Vom discuta pe larg despre in ație si/sau de ație în alt episod. Dar, ce
este important să realizăm în acest moment este că valoarea economiei
naționale, pentru a corect calculată, trebuie să aibă la bază valori
stabile care să nu e in uențate de valori conjuncturale, de piață.
Și astfel ajungem la cel mai corect indicator de măsurare a valorii globale

a unei economii naționale și anume PIB-ul Real. PIB-ul Real se
calculează simplu, scăzându-se din PIB-ul Nominal in uenta in ației
ca să vă e ușor să înțelegeti.
Dacă avem un PIB Nominal de 202 miliarde euro și o In atie de 4%, Con dențialitate - Termeni
înseamnă ca PIB-ul Real va 194 miliarde euro.
Acum însă trebuie să vă mai spun ceva foarte important:

 Menu
“
Indicatorul international folosit pentru a prezenta
valoarea unei economii este PIB nominal. Pentru că se
consideră (și pe bună dreptate) că absolut toate
elementele care compun PIB-ul sunt in uențate de
preturile de piață, iar asta se intâmplă în toate
economiile, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că
este normal ca atunci când vrei sa cunoști valoarea
economiei la un moment dat sa te raportezi la conditiile
de piață de la acel moment, din acea economie.
Adrian Câciu
De ce ne interesează PIB ?
Singura modalitate de a îmbunătăți standardul de viață material este
prin mai multă producție de bunuri si servicii . Mai multă producție
înseamnă mai multe bunuri pentru a satisface mai multe nevoi și dorințe
ale oamenilor. Dacă producția crește pe cap de locuitor, înseamnă că
există mai multă producție pe persoană, ceea ce înseamnă că, în medie,
ecare persoană o duce mai bine.
Ce anume NU este PIB-UL ?

1. PIB-ul NU măsoară bunăstarea, fericirea, calitatea vieții sau mediul.
Este doar o măsură a producției de piață. Creșterea producției de pe
piață poate îmbunătăți bunăstarea, fericirea, calitatea vieții și
mediul, dar nu în mod obligatoriu !
2. PIB-ul NU măsoară producția non-piață, respectiv întreaga
producție care nu este destinată vânzării. Dacă construiți un birou la
domiciliu, acesta nu contează în PIB. Toate lucrurile valoroase care
nu sunt cumpărate sau vândute, cum ar maternitatea,
paternitatea, gospodăriile casnice și autoconsumul, NU sunt incluse
în PIB. Ceva poate foarte valoros, însă dacă nu este vândut pentru
bani, acesta NU face parte din PIB.
3. PIB-ul NU măsoară toate activitățile din economia informală:
piețele negre, tranzacțiile ilegale și tranzacțiile care nu sunt
înregistrate în scopuri scal. Toate acestea sunt toate excluse din
PIB.
4. PIB-ul NU măsoară distribuția veniturilor. Dacă crește PIB-ul, nu
ne spune nimic despre cine bene ciază și cine pierde din această
creștere a veniturilor. Sunt alți indicatori care pot face acest lucru.
 Menu
Take-Home
“
PIB-ul măsoară toată producția într-o țară, indiferent
de naționalitatea producătorilor.
PNB măsoară toate producțiile realizate de cetățenii

unei țări, indiferent de locul în care au loc.
Adrian Câciu
· · ·
EPISODUL TREI ~ Care este situația reală a șomajului.

Dragi prieteni, în acest al treilea episod al cursului nostru vom discuta
despre rata șomajului. Pentru a nu intra în con ict cu legislația care dă
anumite limitări în timp șomajului și a nu crea confuzie, desi termenul
uzitat în economie este cel de “șomaj”, eu voi folosi acest cuvânt cu
înțelesul de “forța de muncă neocupată” sau “gradul de neocupare”
când mă voi referi la șomaj. În fapt, noțiunea de șomaj este sinonimă cu
aceea de inactivitate.
Auzim deseori ca există o problemă cu șomajul în multe țări, dar când

auzim acest lucru trebuie sa stim la ce se referă problema.
Care tip de șomaj ridică probleme la nivel de economie ?

Care este cel care poate produce dezechilibre ?
Rata forței de muncă neocupate reprezintă raportul dintre numărul

șomerilor (a persoanelor fără loc de muncă) și cel al populației de pe
piața forței de muncă.
Populația totală cuprinde oameni care reprezintă forța de muncă activă

și oameni care nu se a ă în forța de muncă activă. Pentru a în forța de
muncă activă se iau în calcul toate persoanele de peste 16 ani, care
lucrează sau își caută, în mod activ, de muncă.
Când discutăm despre forța de muncă avem o divizare între cei care sunt
angajați și cei care nu au un loc de muncă și sunt șomeri.
 Menu
Cum calculam rata de participare a forței de muncă a unei națiuni ?
Aplicând următoarea formula:
Rata de participare a forței de

muncă = Forța de muncă/Populație.
Numărul şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite variabile

demogra ce, ca: vârstă, sex, stare civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea
profesională, de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială.
O caracteristică aparte urmărită în ceea ce priveşte analiza şomajului

este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identi că un şomaj de
scurtă durată (sub un an) şi un şomaj de lungă durată (pe o perioadă mai
mare de un an).
În statistica românească, efectivul şomerilor se determină în două

variante:
Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada

de referinţă erau înscrise la O ciile forţei de muncă şi şomaj,
indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin, ajutor de şomaj,
sau alte forme de protecţie socială.
Şomerii în sensul criteriilor Biroului Internațional al Muncii sunt

persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă
îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
– nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul

obţinerii unor venituri;
– sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4

săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la O ciul de
forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare,
demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de
anunţuri sau răspunsuri la anunţuri, apel la rude, prieteni, sindicate
etc;
– sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar

găsi imediat un loc de muncă;
Sunt incluse, de asemenea:
persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă

să e rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi
urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă;
persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă
(elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea Con dențialitate - Termeni
unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.

 Menu
Cum calculăm rata șomajului?

Aplicând următoarea formula:
Rata Șomajului = Numarul de

Persoane Șomere/Total Forța de
Muncă * 100
Există trei tipuri de șomaj funcție de cauze:
1. Şomajul conjunctural, generat de reducerea volumului activităţii

economice a întreprinderilor ca urmare a deteriorării conjuncturii
economice interne şi/sau internaţionale, a variaţiilor
conjuncturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii, care
provoacă o reducere a necesarului de forţă de muncă.
2. Șomajul fricțional. Este șomajul care rezultă din dinamica pieței
muncii, care se datorează cifrei normale de afaceri pe piața muncii;
folosit pentru a desemna probleme de lucru pe termen scurt/de
potrivire a abilităților. O persoana dorește un alt loc de muncă și
renunță la actualul job, un angajator se repro leaza si dorește alt tip
de angajat, chestiuni care se întâmpla zilnic, în ceea ce numimzona
microeconimică.
3. Șomajul structural. Reprezintă acea parte a șomajului care se
datorează schimbărilor în structura economiei care duc la o
pierdere semni cativă de locuri de muncă în anumite industrii.
Aceste schimbări pot apare datorită: structurii sectoriale şi
teritoriale a economiei, progresului tehnologic, structurii
sistemului educaţional etc.
Funcție de raportul cerere-ofertă pe diverse pieţe şi de impactul acestora

asupra piaţei muncii exista două tipuri de șomaj:
1. Şomajul clasic, ca urmare a reţinerii întreprinzătorilor de a produce o

cantitate mai mare de bunuri şi servicii. Chiar dacă există cerere
efectivă, întreprinzătorii nu sunt interesaţi în lărgirea capacităţilor
de producţie şi în angajarea de forţă suplimentară de producţie
deoarece rmele e sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare
a costurilor de producţie mai mari -, e că nu-şi asumă noi riscuri;
acest tip este numit şi şomaj prin e cienţă a producţiei.
2. Somajul ciclic. Reprezintă indicatorul care ridică cel mai mare semn
de întrebare analizei macroeconomice, ind șomajul care se
întâmplă în perioadele de recesiune, peste rata șomajului structural și
structural.
3. Şomajul sezonier este similar celui ciclic, în sensul că este
determinat de uctuaţiile cererii de forţă de muncă. În acest caz,
uctuaţiile cererii de muncă pot anticipate şi urmează un model
sistematic de-a lungul anului.

 Menu
De exemplu, cererea de muncă în agricultură sau construcţii scade
în lunile de iarnă. Întrebarea care se pune şi în acest caz este de ce
rmele reacţionează la variaţiile sezoniere ale cererii de muncă prin
disponibilizarea personalului şi nu prin reducerea salariului sau
timpului de lucru.
De asemenea, se poate pune întrebarea de ce muncitorii acceptă
locuri de muncă în sectoare cu caracter sezonier.
Răspunsul ar că pentru unii muncitori, existenţa ajutorului de

şomaj pe perioada cât nu lucrează şi posibilitatea de a reangajaţi
ulterior echivalează cu un concediu plătit. Pentru a atrage
muncitorii în asemenea sectoare, rmele vor trebui să plătească
muncitorilor salarii mai mari, care să compenseze faptul că nu vor
lucra o perioadă de timp.
Şomajul fricţional sau cel structural pot apare chiar dacă, la nivel
agregat, cererea totală de muncă egalează oferta.
Şomajul ciclic este asociat cu uctuaţiile în ciclul afacerilor şi apare

atunci când o scădere a cererii agregate pe piaţa bunurilor şi serviciilor
determină o scădere a cererii agregate de forţă de muncă, simultan cu
in exibilitatea salariilor reale. Acest tip de şomaj este cunoscut în
literatura economică şi sub numele de “şomaj keynesian”, după numele
celui care l-a identi cat şi analizat.
Șomajul ciclic este preocuparea reală a factorilor de decizie politică. O

reacţie adecvată a guvernului la şomajul ciclic este să impună politici
economice de creştere a cererii agregate, crescând cheltuielile
guvernamentale, reducând taxele şi impozitele şi crescând rata de
creştere a ofertei de bani.
Alte măsuri de politică economică se referă la elaborarea unor programe

concrete concentrate asupra şomajului, incluzând credite temporare
pentru dezvoltarea unor programe antişomaj de către rme private sau
sectorul public.
În contextul implicaţiilor economice majore pe care le are şomajul, a

legăturilor acestuia cu in aţia, se vorbeşte despre o rată naturală a
şomajului.
Rata naturală a șomajului reprezintă rata șomajului care apare ca o parte

normală a funcționării economiei. Uneori se ia ca sumă a ratei șomajului
de fricțiune și a ratei șomajului structural. Aceasta este rata șomajului
atunci când economia este în plină expansiune.
În episoadele urmatoare vom studia despre in ație și despre corelația

dintre in atie și șomaj.
Facem însă o scurtă pauză, perioadă în care vă recomand să recititi ce am

prezentat până acum.
Take-Home
 Menu
“
Rata forței de muncă neocupate reprezintă raportul
dintre numărul șomerilor (a persoanelor fără loc de
muncă) și cel al populației de pe piața forței de muncă..
Populația totală cuprinde oameni care reprezintă forța

de muncă activă și oameni care nu se a ă în forța de
muncă activă. Pentru a în forța de muncă activă se
iau în calcul toate persoanele de peste 16 ani, care
lucrează sau își caută, în mod activ, de muncă..
Adrian Câciu
· · ·
EPISODUL PATRU ~ In ația

In aţia este general resimțită ca un proces de creştere persistentă a
nivelului preţurilor.
În perioadele în care se manifestă fenomenele in aţioniste,

in uenţa preţurilor care cresc este mai mare decât a celor care scad,
astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va creşte.
De obicei, o creştere a nivelului mediu al preţurilor de sub 1%

anual nu este considerată in aţie.
Un nivel al in aţiei între 1 şi 3 % pe an este considerat rezonabil

pentru o economie în expansiune, iar o astfel de in aţie se numeşte
in aţie târâtoare. Mai este cunoscută și sub denumirea de in ația liniștită
La polul opus se situează situaţia în care in aţia este de peste 50%
pe lună, caz în care avem hiperin aţie.
Pe termen lung in aţia este prezentă în orice economie.
De ația reprezintă opusul in ației. Ea este marcata de o scădere a

prețurilor, iar efectul în economie este invers celui care este generator
de in atie, respectiv se înregistrează o scădere a cererii, iar oferta nu
mai are cum sa e valori cată. Ne ind valori cată ea generează costuri Con dențialitate - Termeni
suplimentare dar prelungesc implicit și ciclul de productie (cu costuri) și

 Menu
duc la scăderea consumului.
De atia este primul pas către căderea economiei, respectiv către
restrângerea activităților economice, prin creșterea costurilor ofertei,
prin întreruperea ciclurilor economice și creșterea șomajului, pe cale de
consecință.
Cum măsurăm dacă un preț al unui bun crește fată de prețul altui
bun, dar în același timp prețul altor bunuri scade? Cum ne dăm seama că
există schimbare în prețuri ale unui bun față de altele sau chiar a unui
bun fața același bun, dar raportat la alt moment de timp? Cum observăm
schimbarea de preturi în întreaga economie?
Aceste observări și măsurători le facem prin intermediul unor

indicatori.
Indicatorii prin intermediul cărora este măsurată in ația sunt:
Cei mai importanţi dintre aceştia sunt:
a) indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC);
b) indicele preţurilor de producţie (IPP);
c) indicele general al preţurilor (IGP);
d) de atorul PIB.
Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) măsoară evoluţia

preţurilor unui coş de produse semni cativ pentru cheltuielile efectuate
de o gospodărie reprezentativă. Componentele acestui coş şi
ponderea acestora în cheltuielile totale sunt determinate de către
Institutul Naţional de Statistică pe baza unor studii efectuate prin sondaj
asupra gospodăriilor din România.
Indicele preţurilor de producţie (IPP) măsoară evoluţia preţurilor

în stadiile anterioare consumului nal, respectiv preţurile materiior
prime, al semifabricatelor şi ale produselor nite înainte a livrate pe
piaţă.
Indicele general al preţurilor (IGP) măsoară evoluţia tuturor

preţurilor din economie, respectiv atât a preţurilor bunurilor consumate
de către gospodării cât şi a preţurilor bunurilor care intră în procesele de
producţie. Acesta reprezintă cel mai general mod de măsurare al in aţiei.
De atorul PIB arată evoluţia nivelului mediu al preţurilor tuturor

bunurilor şi serviciilor incluse în PIB, şi se calculează astfel:
De atorul PIB = PIBreal/PIB nominal*100
Despre ce reprezinta PIB nominal si PIB real, ne uitam în episodul Con dențialitate - Termeni
doi când am discutat de acest subiect.

Diferenţa dintre IGP şi de atorul PIB provine din structura diferită a

 Menu
bunurilor şi serviciilor care sunt incluse în ecare dintre aceştia.
Dacă de atorul PIB se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor

produse în interiorul ţării, indicele general al preţurilor se calculează
ţinând cont şi de produsele importate.
Cele mai generale măsuri pentru in aţie sunt indicele general al
preţurilor şi de atorul PIB.
În aprecierea indicatorilor care descriu in aţia apar şi diverse

probleme, cum ar : a) pentru toţi indicatorii, pe parcursul
perioadei analizate ponderile cantităţilor consumate se presupun a
nemodi cate. Această ipoteză nu este absolut corectă (satisfăcătoare),
deoarece pe parcursul unui an apar diverse efecte de substituţie datorate
modi cărilor preţurilor, ceea ce conduce la modi carea ponderilor cu
care bunurile şi serviciile intră în calculul indicilor corespunzători.
b) altă problemă o constituie creşterea calităţii bunurilor şi

serviciilor. De exemplu, calitatea televizoarelor a evoluat permanent,
trecând de la cele alb-negru la cele color. Preţurile, de asemenea au
crescut, însă nu mai este vorba de acelaşi produs. În statistică se
înregistrează doar creşterea preţului la produsul “televizor”, fără a se
ţine seama ce modi cările calitative. Astfel, creşterea preţurilor datorită
creşterii calităţii produselor nu mai poate privită drept in aţie.
c) în mod analog apare problema produselor noi, care nu au

existat în perioada anterioară, dar vor intra în uzul curent în perioada
curentă. Pentru acestea nu există un termen de comparaţie, deci şi
estimarea in uenţei acestora asupra modi cării preţurilor este di cil de
evaluat.
CAUZELE INFLATIEI:
a) In aţia prin salarii şi prin costuri
Orice creştere a salariilor conduce la creşterea costurilor de

producţie, şi de aici, la creşterea preţurilor, deci la in aţie.
De asemenea, creşterea costurilor de producţie datorată creşterii

preţurilor materiilor prime, a materialelor sau energiei va determina
creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor nale, contribuind la
creşterea in aţiei.
În cadrul in aţiei prin costuri o formă distinctă o constituie

in aţia importată. Acest tip de in aţie se manifestă într-o economie
puternic dependentă de mediul extern datorită creşterii preţurilor
mondiale (de exemplu la combustibili, materii prime etc.).
Creşterea preţurilor pe piaţa mondială va conduce la creşterea

costurilor de producţie generate de bunurile şi serviciile importate, şi de
aici creşterea preţurilor interne.
b) In aţia prin cerere

Creşterea cererii de bunuri şi servicii mai rapidă decât creşterea

 Menu
ofertei va determina creşterea preţurilor.
Creșterea veniturilor (prin salarii și pensii) generează o creștere a

cererii, în general de bunuri de larg consum, dar și de servicii și credite,
care sunt reprezentate de o oferta limitată la momentul creșterii cererii.
Efectul imediat al cererii mai mari decât oferta este scumpirea
ofertei.
Scumpirea ofertei se face prin creșterea preturilor de valori care și

avem iar o creșțere de in ație. Aceasta este o in ație conjuncturală,
deoarece scumpirea ofertei nu este întotdeauna su cientă pentru
acoperirea cantitativă a cererii și este urmată de diversi ciarea si
multiplicarea ofertei. Această diversi care și multiplicare a ofertei este
de natură să echilibreze raportul cerere-ofertă și astfel că fenomenul
devine invers, respectiv prețurile incep sa scadă și, pe cale de conseință,
in ația scade.
Creșterea cheltuielilor guvernamentale în zona bunurilor și

serviciilor precum și în zona cheltuielilor de investiții, generează o
creștere a cererii, care, la momentul initial este mai mare decât oferta. Se
petrece același fenomen, de scumpire initiala a ofertei, iar această
scumpire se re ectă în in ație. Evident ulterior, un astfel de proces se
inversează, oferta crește, se diversi că și multiplică, iar in ația scade.
c) In ația generată de politica monetară
Creşterea masei monetare (a ofertei de monedă) poate constitui o

nouă sursă de creştere a preţurilor.
Creşterea masei monetare, însoţită de creşterea producţiei, poate

conduce la reducerea ratei dobânzii, de aici la creşterea cererii pentru
investiţii, şi implicit la creşterea preţurilor.
În cazul unei întârzieri între momentul creşterii ofertei de monedă

şi creşterea producţiei în cadrul sectorului real, atunci creşterea de masă
monetară se îndreaptă în totalitate către preţuri, respectiv se va regăsi
într-o creştere a in aţiei.
Ca și concluzie sau ca și nal al acestui episod, in ația linistită sau

târâtoare, in ația care este sub 3%, nu este o in ație care să genereze
îngrijorare, ind ușor de gestionat și in uențat. Ceea ce este îngrijorator
este atunci când apare hiperin ația, adică preturile cresc brusc cu peste
50% lunar, pentru că într-o ast el de situație este evident că nu
acționează niciuna din cauzele obișnuite, ci este vorba de șocuri, iar
pentru a diminua efectele unui șoc, trebuie întâi să identi ci cauza
acestuia. O astfel de in ație, hyperin ația va întotdeauna neanticipată
și va produce efecte negative în lanț pentru toată lumea.
Take-Home
 MenuIn
“
ație bună pentru economie = sub 3%.
In atie rea pentru economie = Hiperin ație, o creștere

lunară cu peste 50% a preturilor .
De ație = rea pentru economie.
Adrian Câciu
In ație bună pentru economie = sub 3%
In atie rea pentru economie = Hiperin ație,o creștere lunară cu

peste 50% a preturilor
De ație = rea pentru economie.
Vom învăța, într-un episod viitor, că in ația poate folosită ca o

soluție pentru rezolvarea unor probleme majore în economie, cum este
ieșirea din recesiune sau evitarea recesiunii.
O să vă prezint, de asemenea, în alt episod, când vom vorbi de

multiplicatori în economie, care este efectul pozitiv al cresterii
veniturilor și cum se produc efecte de runda a doua în economie, prin
factorul de multiplicare și câtă multiplicare produc la rândul lor celelalte
cheltuieli guvernamentale, mai ales cele de investiții despre care vi se
spune atât de mult, dar nu vi se prezintă efectul macroeconomic imediat.
Înțelegeți despre aceste aspecte și din prezentarea pe care o găsiți tot pe
aceasta pagina, la rubrica programe și idei. O să vedeți diferențe mari în
multiplicarea rezultatelor economice și atunci veți ințelege de ce este
oportun să alegi unul sau altul dintre stimulii economici de natură să
conducă la creștere economică sau sa alegi o combinație între acești
stimuli. Tot în cadrul procesului de multiplicare vom a a și cum se
inversează rolurile între cerere și ofertă pe parcursul derulării uxurilor
economice generate de stimulul initial.
T O P 3
 Menu
154 VIEWS 01
Avantajele infuziei de capital în economie
Cum a funcționat Banca Centrală (FED) a Statelor Unite după criza nanciară. …
Mo r e
148 VIEWS 02
Despre consum și rata de încetinire a acestuia. Cauze și
efecte pe înțelesul tuturor!
A existat, în ultimul timp, o întreagă tevatură referitoare la încetinirea ratei de
creștere a consumului, însoțită de o argumentație … Mo r e
 Menu
125 VIEWS 03
Trădare din interior (Inside Job)
… Mo r e
P Ă R E R I L E V O A S T R E
T R A F I C ~ S H A R E / L I K E
Sessions
Period:
Last 7 Days
Sessions:
0
P O Z E D E P E T E L E F O N
 Menu
 Menu
 Menu
A B O N E A Z Ă - T E
Email address:
Your email address
SIGN UP
C O M U N I T A T E A N O A S T R Ă P E # F B
 Menu Caută ... 
Toate drepturile rezervate. adriancaciu.ro @ 2019 | Construit și

Administrat de Rooster Media

Curs de Macroeconomie (Gratuit) - Adrian Câciu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Macroeconomie (Gratuit) - Adrian Câciu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/6/2019 Curs de Macroeconomie (Gratuit) – Adrian Câciu

Accentul prezentărilor mele este de a explica logica din spatele

Veți a a ce este PIB-ul, cum se calculează, ce este in ația, ce înseamnă

Scopul este acela ca voi sa înțelegeți ce înseamnă ecare noțiune, cum se

EPISODUL UNU ~ De ce este percepută creșterea prețurilor

Pentru că, în analizele individuale, să nu facem confuzie între termeni

Practic, cele mai mari probleme apar din confuzia creată de

Din perspectiva rezultatelor agregate, din perspectivă macroeconomică

Din perspectiva perceptiei individuale, care are legatură directă cu prețul

Si atunci apar a rmațiile de genul “ați crescut salariile sau pensile cu

cel care spune că “au crescut salariile cu 15%”, face o a rmație

Ambii au dreptate, ecare din perspectiva sa. De aceea nici nu trebuie să

Care este diferența dintre Macroeconomie și Microeconomie ? Con dențialitate - Termeni

În domeniul microeconomiei, încercăm să înțelegem deciziile luate de

În analiza microeconomică, ne uităm cât produce o unitate, o fabrică, un

În macroeconomie, nu ne concentrăm asupra comportamentului și

Ne uităm la societate ca țară și agregăm indicatori economici speci ci

Scopul macroeconomiei este de a determina relația științi că dintre

Care ar efectul unei creșteri a cheltuielilor de consum asupra

Există 3 preocupări majore ale macroeconomiei iar acestea sunt:

1. Capacitatea de producție a economiei sau Produsul Intern Brut care

Începând cu episoadele următoare ne vom ocupa de ecare dintre

EPISODUL DOI ~ Cum se calculează valoarea economiei

Valoarea Economiei Naționale

Cel mai comun și cunoscut indicator de măsurare a producției

Produsul Intern Brut (PIB)

PIB-ul reprezintă suma produselor nale, adică bunurile, serviciile

Producția: Măsoară numai producția de bunuri noi; nu transferul

Valoarea de piață: măsuram valoarea producției economice prin valoarea

Bunuri și servicii nale: Prețul bunului nal măsoară valoarea întregii

1. Fie măsurăm cât de mult cheltuiesc oamenii pe producție sau

De ecare data cand cineva cumpara ceva de pe o piață, altcine valori că

În această analiză nu ne interesează măsurarea tuturor cheltuielilor, ci

Poate vă veți întreba ce caută comerțul international, în această formula

Ei bine, exporturile reprezintă ceea ce s-a produs dar nu s-a consumat

importurile reprezinta parte din ceea ce se consumă intern, iar ele se

Se măsoară toate cheltuielile pentru producția internă nouă, după

PIB = C + I + G + (EX – IM)

C = Cheltuieli de consum personale (doar consumul care

I = Investiții interne brute private, cheltuielile pe

Investiții nete = Investiții brute – Depreciere, unde

Capitalul Perioadei = Capitalul de la începutul

G = Consumul și Investițiile Guvernamentale.

(EX-IM) = Exporturile minus importurile.

Abordarea pe baza veniturilor măsoară toate veniturile obținute din

Produsul Național Brut (PNB)

„naţionalilor” unei ţări.

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după

Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt

PIB Real vs. PIB nominal.

Într-o economie însă, prețurile bunurilor și serviciilor uctuează, sunt

Și astfel ajungem la cel mai corect indicator de măsurare a valorii globale

înseamnă ca PIB-ul Real va 194 miliarde euro.

Acum însă trebuie să vă mai spun ceva foarte important:

Ce anume NU este PIB-UL ?

PNB măsoară toate producțiile realizate de cetățenii

EPISODUL TREI ~ Care este situația reală a șomajului.

Auzim deseori ca există o problemă cu șomajul în multe țări, dar când

Care tip de șomaj ridică probleme la nivel de economie ?

Rata forței de muncă neocupate reprezintă raportul dintre numărul

Populația totală cuprinde oameni care reprezintă forța de muncă activă

Rata de participare a forței de