Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 3
2. Prezentarea structurii ...................................................................................................................... 3
3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................................................... 7
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ........................................................ 7
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ................................................................... 11
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3 .............................................. 13
4.1. Ipotezele calculului static neliniar ......................................................................................... 13
4.1.1. Rigiditatea de calcul....................................................................................................... 13
4.1.2. Modelarea neliniariţăţii ................................................................................................. 13
4.1.3. Rezistentele materialelor .............................................................................................. 13
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile.................................................................................... 14
4.2. Analiza static neliniara ........................................................................................................... 14
4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare ....................................................................... 15
4.4. Evaluarea performantelor sesimice ...................................................................................... 16
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism ................................................................................. 16
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente..................................................................... 19
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ......................................... 22
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa .............................................. 28
4.5. Concluzii ................................................................................................................................ 28
4.6. Solutii de consolidare ............................................................................................................ 29
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural .................... 30
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ....................................................................................... 30
5.1.1. Rezistenta materialelor ................................................................................................. 30
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare .................................................................... 30
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare ......................................................................... 31
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ..................................................................... 37
5.2.1. Analiza static neliniara ................................................................................................... 37
5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ............................................................... 38
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism ................................................................................. 38
1
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente..................................................................... 41
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ......................................... 43
5.3. Concluzii ................................................................................................................................ 46
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului structural ......................... 47
6.1. Pereti de beton armat ........................................................................................................... 47
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ............................................................................... 47
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare .................................................................................. 56
6.1.3. Concluzii......................................................................................................................... 65
6.2. Contravantuiri metalice ......................................................................................................... 66
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ............................................................................... 66
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica ................. 67
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la intindere ..... 80
6.2.4. Concluzii......................................................................................................................... 94
2
1. Introducere
Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si
reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate
in anii ‚60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din
stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de
inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost
efectuata pe baza normativului P 13/70, document normativ ce poate fi considerat complet
depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi.
Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta
laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.
Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii
structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza
instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si
dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.
2. Prezentarea structurii
Sistemul structural al construcţiei evaluate corespunde cunoştinţelor şi practicii
timpului în care a fost construită cădirea, respectiv mijlocul anilor ’60 din secolul trecut.
Primele prescripţii de proiectare seismică, P13–63, apărute cu numai un an înainte de anul
întocmirii proiectului, deşi au reprezentat prin elaborarea lor un pas înainte semnificativ în
acţiunea de proiectare seismică a clădirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne,
atât conceptual, cât şi la nivelul regulilor de detaliere.
Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuţie ale structurii construcţiei
rezultă că proiectul a fost întocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, în care au fost
considerate şi aspectele esenţiale ale proiectării seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime
parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului
curent de 3.13m.
Structura verticală de rezistenţă este constituită din cadre ortogonale de beton armat
monolit. Stâlpii sunt dispuşi în punctele de intersecţie ale celor 16 axe transversale (15 travei
de 3,6 m) şi ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).
Stalpii, atât cei interiori, cât şi cei marginali, au secţiune variabila pe inaltime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii
sunt orientaţi cu latura lungă pe direcţia transversală.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile secţiunii transversale variind pe
verticală: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 şi 4 şi 35 x 50 la
ultimile 2 niveluri.
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile secţiunii 30x40 cm, la toate
nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faţade, 30x45 cm, de asemenea pe toată
înălţimea clădirii.
Din compararea proprietăţilor de rigiditate şi rezistenţă ale celor 2 serii de cadre, apare
cu evidenţă că structura principală este mai puternică în direcţia transversală decât în direcţia
longitudinală.
Structura verticală este completată cu nuclelul de pereţi care îmbracă golurile
ascensoarelor. Legătura acestuia cu planşeul de nivel este realizată numai pe una dintre laturi,
3
astfel încât transmiterea forţelor inerţiale, care acţionează la nivelul planşeelor, la pereţii
lifturilor, este una limitată.
Placa planşeului este completată de grinzile secundare care susţin peretele longitudinal
al culoarului. Acestea au secţiunea 30x40 cm pe toată înălţimea clădirii. Placa planşeului are
grosimea de 10 cm.
Armarea este realizată cu oţel cu suprafaţa netedă OB37.
Examinarea planurilor de armare evidenţiază prezenţa unei cantităţi substanţiale de
armătură, atât în stâlpi, cât şi în grinzi. Aceasta se datorează şi faptului că încărcările
considerate, 350 kgf/m2, pentru încărcarea permanentă, şi 300 kgf/m2, pentru încărcare utilă,
sunt sensibil mai mari decât cele efective, cât şi, posibil, intenţiei de a obţine o asigurare
suficientă faţă de acţiunile orizontale. Această ipoteză este dovedită de reducerea armării
grinzilor de la bază către partea superioară a construcţiei.
Pe de altă parte, prevederea unei cantităţi importante de armatura continua la
reazemele grinzilor reprezintă, de asemenea, o caracteristică de alcătuire favorabilă pentru
comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mică de armare transversală, prevăzută în grinzi şi stâlpi, în raport cu practica actuală
rezultată din cerinţele mai mari prevăzute de codurile de proiectare în vigoare astăzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaţa definită de axele 5 şi 13, respectiv A şi C.
Pereţii de contur ai subsolului sunt realizaţi din beton, fiind dublaţi de o zidărie de
cărămidă, probabil pentru o protecţie termică superioară.
Fundaţiile stâlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaţie de tip cuzinet de beton
armat şi tălpi de beton simplu. Este de remarcat că fundaţiile tuturor stâlpilor sunt situate la
aceeaşi adâncime, stâlpii din afara subsolului coborând până la cota de fundare a stâlpilor
zonei cu subsol a clădirii.
4
Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent
5
Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si
stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.
Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]
Cadru Curenta 30 50-65 1.25-1.63 0.42-0.75 0.17
transversal Stalpi
curent Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]
Marginal 30 40-60 2.43-2.53 0.28
Central 30-35 50-60 1.94-3.00 0.24-0.28
Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]
Cadru Curenta 30 45 0.74-1.17 0.30-0.73 0.14
longitudinal Stalpi
de fatada Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]
Marginal 40-60 30 2.60-2.90 0.28
Central 40-60 30 2.43-2.53 0.28
Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o
rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi
mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe
directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne
putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special
pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai
flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia
longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia
transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.
Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
6
3. Evaluarea calitativa a structurii
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de
indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate
regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si
nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P100-1/2006.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea
factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P100-3/2008
(i5) nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel.
Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii
pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40
cm la interior.
(i6) nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la
fundatii.
Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul
fundatiilor.
7
(i8) efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale
sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica
pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de
ansamblu sunt semnificative.
(ii2) planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate
adecvat de structura principala.
Nu sunt supante.
(ii3) Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu
sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In
practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de
rezistenta.
8
Structuri tip cadru de beton armat.
Criteriul este indeplinit - punctaj maxim 30
Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 20-29
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-19
(iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a
stalpuluil este <0.30.
Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul
nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.
(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea
mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor.
Aceasta conditie este, in general, indeplinita.
(iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui
etrier sau agrafe.
Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de
pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe
latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130o si 145o, prin
urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la
subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier.
(iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10∅ iar in restul
stalpului 1/4 din latura.
Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20
cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv
intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala.
9
(iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10∅ si 1/2 din
inaltimea grinzii.
Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor
este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea
grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale.
(iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale
stalpilor.
Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti.
(iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta
la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.
Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.
In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O
problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.
(iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in
deschidere.
Conditie indeplinita de toate grinzile principale.
Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte
dintr-un maxim de 30.
Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi
punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu
capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele
directii principale.
(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata.
Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100
mm inclusiv deasupra subsolului.
(iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din
armatura cu sectiune suficienta.
Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului
are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre
tubul liftului este deficitara.
10
(iv4) golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.
Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si
nu au efect practic in comportarea planseelor.
Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din
maxim de 10.
In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)
Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica.
11
(v) Degradări produse de factorii de mediu
La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia
apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire.
In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate
excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie.
La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu
prezinta igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
Total 75/100
Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic III.
12
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3
Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3/2008, bazata pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai
exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata
de P100-3/2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul
original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii
elementelor structurale.
Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest
tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite
au un grad sporit de transparenta.
În continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum şi
cele luate în calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru secţiunea de perete considerată.
13
Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.
de calcul fcd 11.07 N/mm2
Compresiune caracteristica fck 16.60 N/mm2
medie fcm 19.37 N/mm2
Beton B250
de calcul fctd 0.95 N/mm2
Intindere caracteristica ftk 1.43 N/mm2
medie fctm 1.66 N/mm2
de calcul fyd 210 N/mm2
Otel OL 38 Compresiune/Intindere caracteristica fyk 242 N/mm2
medie fym 284 N/mm2
Analiza static neliniară realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D.
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
În figurile următoare se prezintă curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.
14
Fig. 4.2: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 5015 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii).
Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod
asociat SLU (Starea limită ultimă) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului
SINEL şi s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. În tabelul 4.2
se prezintă cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 9308 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.16. În tabelul 4.3 se prezintă cerinţele de
deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă
15
Cerinta seismica de Cerinta seismica de
deplasare SLU deplasare SLU
Acc.01 0.375 Acc.01 0.377
Acc.02 0.465 Acc.02 0.278
Acc.03 0.515 Acc.03 0.372
Acc.04 0.606 Acc.04 0.521
Acc.05 0.440 Acc.05 0.489
Acc.06 0.532 Acc.06 0.397
Acc.07 0.374 Acc.07 0.262
Acc.08 0.475 Acc.08 0.290
Acc.09 0.423 Acc.09 0.355
Acc.10 0.396 Acc.10 0.340
Media 0.460 Media 0.368
Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
Directia longitudinala
Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor
mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de
plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce
conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in
grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.
16
Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
17
Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Directia transversala
Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere,
atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod
pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile
plastice sunt reduse.
18
Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
19
Directia longitudinala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 102 141 94 Fragila S 15 252 168 Ductila
P 137 206 138 Ductila P 72 257 172 Ductila
E1 114 188 125 Ductila E1 88 277 185 Ductila
E2 114 188 125 Ductila E2 80 280 187 Ductila
E3 91 177 118 Ductila E3 64 290 193 Ductila
E4 91 177 118 Ductila E4 54 292 195 Ductila
E5 76 168 112 Ductila E5 28 339 226 Ductila
E6 76 168 112 Ductila E6 22 347 231 Ductila
Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali
longitudinal de fatada [kN] cadru longitudinal de fatada [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 21 248 166 Ductila S
P 120 251 167 Ductila P 93 171 114 Ductila
E1 98 266 178 Ductila E1 93 171 114 Ductila
E2 104 269 179 Ductila E2 76 120 80 Ductila
E3 90 281 188 Ductila E3 76 120 80 Ductila
E4 65 283 189 Ductila E4 70 114 76 Ductila
E5 60 324 216 Ductila E5 70 114 76 Ductila
E6 36 355 237 Ductila E6 70 114 76 Ductila
Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali Tab. 4.7: Forte taietoare grinzi cadru
cadru longitudinal de fatada [kN] longitudinal central [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 22 266 178 Ductila S 21 248 166 Ductila
P 122 287 191 Ductila P 120 251 167 Ductila
E1 109 290 193 Ductila E1 98 266 178 Ductila
E2 107 336 224 Ductila E2 104 269 179 Ductila
E3 89 340 227 Ductila E3 90 281 188 Ductila
E4 68 382 255 Ductila E4 65 283 189 Ductila
E5 61 387 258 Ductila E5 60 324 216 Ductila
E6 33 391 260 Ductila E6 36 355 237 Ductila
Tab. 4.8: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 4.9: Forte taietoare stalpi centrali
cadru longitudinal central [kN] cadru longitudinal central [kN]
20
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 190 298 199 Ductila S 110 283 188 Ductila
P 190 298 199 Ductila P 180 288 192 Ductila
E1 179 280 186 Ductila E1 180 347 231 Ductila
E2 179 280 186 Ductila E2 162 350 233 Ductila
E3 156 261 174 Ductila E3 135 380 253 Ductila
E4 156 261 174 Ductila E4 134 383 255 Ductila
E5 138 242 161 Ductila E5 108 453 302 Ductila
E6 105 203 135 Ductila E6 55 461 307 Ductila
Tab. 4.10: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 4.11: Forte taietoare stalpi marginali
transversal de fronton [kN] cadru transversal de fronton [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 150 333 222 Ductila S 216 350 233 Ductila
P 250 392 261 Ductila P 204 330 220 Ductila
E1 210 397 264 Ductila E1 192 309 206 Ductila
E2 225 449 299 Ductila E2 192 309 206 Ductila
E3 190 454 302 Ductila E3 168 289 192 Ductila
E4 175 496 331 Ductila E4 168 289 192 Ductila
E5 140 501 334 Ductila E5 149 267 178 Ductila
E6 60 504 336 Ductila E6 105 203 135 Ductila
Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central Tab. 4.13: Forte taietoare grinzi cadru
cadru transversal de fronton [kN] transversal curent [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 110 278 186 Ductila S 150 330 220 Ductila
P 180 281 188 Ductila P 250 382 255 Ductila
E1 180 333 222 Ductila E1 210 386 257 Ductila
E2 162 336 224 Ductila E2 225 436 291 Ductila
E3 135 369 246 Ductila E3 190 441 294 Ductila
E4 134 371 247 Ductila E4 175 487 325 Ductila
E5 108 436 291 Ductila E5 140 507 338 Ductila
E6 55 448 299 Ductila E6 60 563 375 Ductila
Tab. 4.14: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central
cadru transversal curent [kN] cadru transversal curent [kN]
21
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat
formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastică maximă (diferenţa între
rotirea ultimă şi cea de la iniţierea curgerii în armătură) pe care se poate conta în verificările la
SLU în elemente solicitate la încovoiere, cu sau fără forţa axială (grinzi, stâlpi şi pereţi), în
regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia:
0,3 0 , 35 f yw
β ω' L αρ x
θ pl
= ν ⋅ ⋅f 0, 2
⋅ V ⋅ 25 fc
ω
um c
4 h
în care:
β este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi şi grinzi şi 0,007 pentru pereţi ;
h este înălţimea secţiunii transversale ;
Lv = M/V braţul de forfecare în secţiunea de capăt ;
N
ν = (lăţimea zonei comprimate a elementului, N forţa axială considerată pozitivă în
bhf c
cazul compresiunii);
ω ' ,ω coeficienţii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse, incluzând
armătura din inimă; în cazul în care valorile ω şi ω’ au valori mai mici decât
0,01, valoarea este 0,01 ;
fc şi fyw rezistenţele betonului la compresiune şi ale oţelului din etrieri (MPa), stabilite
prin împărţirea valorilor medii la factorii de încredere corespunzători nivelului
de cunoaştere atins în investigaţii;
ρsx = A sx b w s h coeficientul de armare transversală paralelă cu direcţia x (sh = distanţa
dintre etrieri)
α factorul de eficienţă al confinării, determinat cu relaţia
sh sh ∑ bi
2
α = 1 − 1 − 1 −
2bo 2ho 6ho bo
bo, ho sunt dimensiunile miezului confinat măsurat la axul etrierilor;
bi distanţa interax între armăturile longitudinale aflate în colţul unui etrier sau al
unei agrafe, în lungul perimetrului secţiunii.
22
Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala
β 0.01
h 450 mm
Lv = M/V 1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele
capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea
speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
N
ν = 0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)
bhf c
⋅ f ymed
inf
Ay
ω' = 0.068
Ac ⋅ f cmed
⋅ f ymed
sup
Ay
ω = 0.133
Ac ⋅ f cmed
ρs 0.0013
α 0.084 (pentru grinzi valoarea lui α poate sa fie considerata egala cu 0).
0, 3 0, 35 284.50
0.01 0.068 1780 0.084⋅0.0013
θ pl
um = 0 ⋅ ⋅ 19.37 0, 2
⋅ ⋅ 25 19.37
= 0.024 radiani
4 0.133 450
23
exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de
reducere este 1.
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile
minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal
curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau – se refera la modul in care
este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu – la partea superioara).
Rotire + - Rotire + -
plasticaΘpl 0.4Θpl Θpl 0.4Θpl plastica Θpl 0.4Θpl Θpl 0.4Θpl
Minima 0.030 0.012 0.022 0.009 Min 0.023 0.009 0.019 0.008
Maxima 0.054 0.022 0.027 0.011 Max 0.042 0.017 0.026 0.010
Med 0.039 0.016 0.025 0.010 Med 0.035 0.014 0.024 0.009
Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale
grinzilor cadrului transversal curent [radiani] grinzilor cadrelor longitudinale de fatada
[radiani]
Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este
prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de
calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.
β 0.01
h 600 mm
Lv = M/V 1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de
calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
N
ν = 0.30
bhf c
⋅ f ymed
comp
Ay
ω' = 0.20
Ac ⋅ f cmed
24
⋅ f ymed
int insa
Ay
ω = 0.31
Ac ⋅ f cmed
ρs 0.0029
20 20 6 ⋅ 8 2 + 4 ⋅ 27 2
α 1 − 1 − 1 − = 0.252 (dimensiunile pentru
2 ⋅ 23 2 ⋅ 53 6 ⋅ 23 ⋅ 53
calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).
0, 3 0, 35 284.50
0.01 0.20 1490 0.252⋅0.0029
θ pl
um = 0.30 ⋅ ⋅ 19.37 0, 2
⋅ ⋅ 25 19.37
= 0.015 radiani
4 0.31 600
In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de
fatada si respectiv central.
Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la
baza stalpilor cadrelor transversale baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani] [radiani]
25
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5.
Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor
capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor.
In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala
Fig. 4.11: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia longitudinala
26
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa
rotirile plastice sunt reduse.
In figurile 4.12 si 4.13 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 4.12: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia transversala
27
Fig. 4.13: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia transversala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
4.5. Concluzii
Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp
in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate;
prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea
constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste
conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in
planurile de executie ale constructiei.
Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata
trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990.
Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin
finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale.
Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de
proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate
O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip
seismic, in special pe directia longitudinala.
28
Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic
(RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de
siguranta impus de codurile actuale.
29
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului
structural
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare
30
Fatori de participare modali
Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.92 0.00 0.72 0.00
2 0.79 0.00 0.00 0.73
3 0.73 0.75 0.00 0.00
Tab. 5.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU
E6 2.4 SXP 0.219 0.018 0.007 0.012 0.022 0.060 1.63 2.76
E5 4.43 SXP 0.201 0.022 0.009 0.022 0.026 0.111 2.52 4.26
E4 3.13 SXP 0.179 0.028 0.011 0.016 0.033 0.078 1.39 2.35
E3 3.13 SXP 0.150 0.034 0.013 0.016 0.040 0.078 1.16 1.97
E2 3.13 SXP 0.117 0.037 0.015 0.016 0.044 0.078 1.06 1.80
E1 3.13 SXP 0.080 0.038 0.015 0.016 0.045 0.078 1.04 1.75
P 3.52 SXP 0.042 0.042 0.017 0.018 0.050 0.088 1.04 1.76
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl. rel. SLS Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.302 0.047 0.019 0.012 0.047 0.060 0.63 1.27
E5 4.43 SYP 0.255 0.040 0.016 0.022 0.040 0.111 1.39 2.79
E4 3.13 SYP 0.215 0.043 0.017 0.016 0.043 0.078 0.92 1.83
E3 3.13 SYP 0.172 0.045 0.018 0.016 0.045 0.078 0.87 1.74
E2 3.13 SYP 0.128 0.044 0.018 0.016 0.044 0.078 0.88 1.77
E1 3.13 SYP 0.083 0.040 0.016 0.016 0.040 0.078 0.97 1.94
P 3.52 SYP 0.043 0.043 0.017 0.018 0.043 0.088 1.02 2.05
31
Moment din M capabil Moment Moment mediu
Etaj Solicitare combinatie grinda nescesar necesar grinda
seismica existenta grinda noua noua
E6 GSXNP 76 43 33 75
E5 GSXNP 84 43 41 75
E4 GSXNP 128 68 60 75
E3 GSXNP 163 68 96 75
E2 GSXNP 193 106 87 75
E1 GSXNP 209 106 103 75
P GSXNP 199 106 94 75
S GSXNP 155 68 87 75
Σ 1208 607 601 601
Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca
elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista
probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel
avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica
asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de ∅20. Momentul
capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare
asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de
consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul
realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum
urmeaza:
32
Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un
etrier ∅8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos
prezinta sectiunea grinzii de consolidare.
33
Momente capabile Moment de calcul la forta
Hliber Forta taietoare de Forta taietoare
Etaj (kNm) taietoare (kNm)
(m) calcul (kN) capabila (kN)
Jos Sus Jos Sus
E6 3.93 805 797 245 498 189 685
E5 2.63 838 831 266 253 197 687
E4 2.58 879 871 268 277 211 709
E3 2.53 908 901 300 275 227 711
E2 2.53 958 950 303 314 244 730
E1 2.48 988 980 349 310 266 732
P 2.63 1109 1100 1386 388 674 785
S 2.57 1353 1223 335 431 298 840
34
Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali
35
Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali
36
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.
37
5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 5.4 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 15782 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii). În tabelul 5.9 se prezintă cerinţele de deplasare
obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 5.5 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 20935 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.37. În tabelul 5.10 se prezintă cerinţele
de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Tab. 5.9: Cerinta seismica de deplasare Tab. 5.10: Cerinta seismica de deplasare
direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
38
Fig. 5.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
39
Fig. 5.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Directia transversala
Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
40
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Directia longitudinala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 14 1060 707 Ductila S 90 1051 701 Ductila
P 440 1064 710 Ductila P 300 1053 702 Ductila
E1 200 1108 739 Ductila E1 420 1086 724 Ductila
E2 260 1111 740 Ductila E2 335 1088 725 Ductila
E3 180 1133 755 Ductila E3 320 1116 744 Ductila
E4 160 1135 757 Ductila E4 235 1117 745 Ductila
E5 120 1227 818 Ductila E5 205 1199 799 Ductila
E6 50 1233 822 Ductila E6 160 1277 851 Ductila
Tab. 5.12: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 5.13: Forte taietoare stalpi centrali
cadru longitudinal de fatada [kN] cadru longitudinal de fatada [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S S 165 970 647 Ductila
P 93 171 114 Ductila P 170 1013 675 Ductila
E1 93 171 114 Ductila E1 90 1016 678 Ductila
E2 76 120 80 Ductila E2 120 1094 729 Ductila
E3 76 120 80 Ductila E3 75 1098 732 Ductila
E4 70 114 76 Ductila E4 70 1166 777 Ductila
E5 70 114 76 Ductila E5 5 1170 780 Ductila
E6 70 114 76 Ductila E6 -53 1172 782 Ductila
Tab. 5.14: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 5.15: Forte taietoare stalpi marginali
longitudinal central [kN] cadru longitudinal central [kN]
41
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 80 963 642 Ductila
P 330 996 664 Ductila
E1 110 999 666 Ductila
E2 135 1072 714 Ductila
E3 80 1075 717 Ductila
E4 75 1148 765 Ductila
E5 25 1237 825 Ductila
E6 25 1267 845 Ductila
Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 197 298 199 Ductila S 225 350 233 Ductila
P 196 298 199 Ductila P 212 330 220 Ductila
E1 185 280 186 Ductila E1 199 309 206 Ductila
E2 183 280 186 Ductila E2 199 309 206 Ductila
E3 162 261 174 Ductila E3 174 289 192 Ductila
E4 161 261 174 Ductila E4 174 289 192 Ductila
E5 143 242 161 Ductila E5 154 267 178 Ductila
E6 108 203 135 Ductila E6 107 203 135 Ductila
Tab. 5.17: Forte taietoare grinzi cadru Tab. 5.18: Forte taietoare stalpi marginali
transversal de fronton [kN] cadru transversal de fronton [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 220 1342 894 Ductila S 216 350 233 Ductila
P 520 1275 850 Ductila P 204 330 220 Ductila
E1 150 1280 853 Ductila E1 192 309 206 Ductila
E2 275 1377 918 Ductila E2 192 309 206 Ductila
E3 220 1381 921 Ductila E3 168 289 192 Ductila
E4 190 1466 978 Ductila E4 168 289 192 Ductila
E5 140 1471 981 Ductila E5 149 267 178 Ductila
E6 80 1474 983 Ductila E6 105 203 135 Ductila
Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru Tab. 5.20: Forte taietoare grinzi cadru
transversal de fronton [kN] transversal curent [kN]
42
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 75 1361 907 Ductila S 260 1331 888 Ductila
P 90 1125 750 Ductila P 650 1254 836 Ductila
E1 325 1254 836 Ductila E1 180 1258 839 Ductila
E2 225 1256 837 Ductila E2 300 1348 899 Ductila
E3 225 1333 889 Ductila E3 230 1353 902 Ductila
E4 190 1335 890 Ductila E4 210 1443 962 Ductila
E5 155 1479 986 Ductila E5 170 1476 984 Ductila
E6 70 1503 1002 Ductila E6 80 1609 1073 Ductila
Tab. 5.21: Forte taietoare stalpi marginali Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru
cadru transversal curent [kN] transversal curent [kN]
Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrelor transversale [radiani] stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]
43
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8.
Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt
reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare
asociata cutremurului de cod pentru SLU.
In figurile 5.10 si 5.11 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 5.10: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala
Fig. 5.11: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
44
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,
daca se reduc rotirile capabile.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la
baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub
capacitatea lor de rotire plastica.
In figurile 5.12 si 5.13 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 5.12: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala
45
Fig. 5.13: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
daca se reduc rotirile capabile.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
5.3. Concluzii
46
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural
6.1. Pereti de beton armat
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare
O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume
procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu
pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe
directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a
pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta
situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura
cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale.
Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18.
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.
47
Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare
48
6.1.1.1. Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru
materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 6.1.
Tab. 6.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
49
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
E6 2.4 SXP 0.03 0.203 0.041 0.016 0.012 0.049 0.060 0.73 1.21
E5 4.43 SXP 0.0239 0.161 0.030 0.012 0.022 0.036 0.111 1.82 3.04
E4 3.13 SXP 0.0194 0.131 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E3 3.13 SXP 0.015 0.101 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E2 3.13 SXP 0.0106 0.072 0.027 0.011 0.016 0.032 0.078 1.45 2.42
E1 3.13 SXP 0.0066 0.045 0.022 0.009 0.016 0.026 0.078 1.81 3.02
P 3.52 SXP 0.0034 0.023 0.023 0.009 0.018 0.028 0.088 1.92 3.20
Deplasare Deplasare Depl. rel. Depl. Depl. rel. Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastica relativa SLS adm. SLS SLU adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.0257 0.173 0.039 0.016 0.012 0.053 0.060 0.77 1.14
E5 4.43 SYP 0.0199 0.134 0.027 0.011 0.022 0.053 0.111 2.05 2.10
E4 3.13 SYP 0.0159 0.107 0.026 0.011 0.016 0.053 0.078 1.49 1.48
E3 3.13 SYP 0.012 0.081 0.025 0.010 0.016 0.053 0.078 1.57 1.48
E2 3.13 SYP 0.0083 0.056 0.022 0.009 0.016 0.053 0.078 1.76 1.48
E1 3.13 SYP 0.005 0.034 0.017 0.007 0.016 0.053 0.078 2.32 1.48
P 3.52 SYP 0.0025 0.017 0.017 0.007 0.018 0.053 0.088 2.61 1.67
Directia longitudinala
Moment din
Moment de Moment Moment de calcul /
Etaj Zona combinatie
calcul capabil Moment capabil
seismica
E6 B -711 1045 10913 10.45
E5 B 1815 2665 14541 5.46
E4 B 5259 7724 17874 2.31
E3 B 10200 14981 24695 1.65
E2 B 16304 23945 27833 1.16
E1 B 23069 33882 34995 1.03
P A 33638 33638 38004 1.13
S I 22236 27635 38401 1.39
50
Forta taietoare Forta taietoare capabila
Forta taietoare din Forta taietaore
Forta taietoare Forta taietoare capabila asociata asociata cedarii bielei
Etaj Zona combinatie capabila/Forta
de calcul capabila cedarii bielei comprimate / Forta
seismica taietoare de calcul
comprimate taietoare de calcul
E6 B 408 612 5330 6795 8.71 11.10
E5 B 1294 1942 5501 6795 2.83 3.50
E4 B 1703 2555 5663 6795 2.22 2.66
E3 B 2151 3227 5822 6795 1.80 2.11
E2 B 2519 3778 5986 6795 1.58 1.80
E1 B 2835 4252 6145 6795 1.45 1.60
P A 3361 5042 4848 6795 0.96 1.35
S I 1100 1840 4848 6795 2.64 3.69
Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.3.
Directia transversala
Moment din
Moment de Moment Moment de calcul /
Etaj Zona combinatie
calcul capabil Moment capabil
seismica
E6 B 1676 2204 6371 2.89
E5 B 2241 2948 8425 2.86
E4 B 4207 5534 10430 1.88
E3 B 7312 9618 12352 1.28
E2 B 10729 14113 14196 1.01
E1 B 14446 14446 15901 1.10
P A 19198 19198 19426 1.01
S I 14699 16361 18710 1.14
Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.5.
51
Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala
52
Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia
longitudinala
53
Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala
54
Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala
55
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.
56
6.1.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 6.6 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 11605 KN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.185(unde cy reprezintă raportul între
forţa de curgere şi greutatea totală a structurii). În tabelul 6.9 se prezintă cerinţele de deplasare
obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 6.7 s-a obţinut o forţă de curgere egală cu
Fy = 14741 kN , forţă ce corespunde unui factor cy = 0.235. În tabelul 6.10 se prezintă
cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Tab. 6.9: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.10: Cerinta seismica de deplasare
Pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
57
Fig. 6.8: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
58
Fig. 6.10: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Directia transversala
Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor
limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.
Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
59
6.1.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem
structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu
fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare
a unui prete longitudinal si unul trasversal.
Directia longitudinala
Etaj Vstatic neliniar Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 114 172 8675 5784 14723 9815 Ductila
E5 2234 3351 8847 5898 14723 9815 Ductila
E4 2589 3883 9009 6006 14723 9815 Ductila
E3 3111 4666 9167 6112 14723 9815 Ductila
E2 3708 5563 9331 6221 14723 9815 Ductila
E1 3845 5767 9490 6327 14723 9815 Ductila
P 3208 4812 6137 4091 14723 9815 Fragila
Directia transversala
Vstatic
Etaj neliniar Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 909 1364 6755 4504 13000 8667 Ductila
E5 349 524 6885 4590 13000 8667 Ductila
E4 1295 1942 7014 4676 13000 8667 Ductila
E3 1849 2774 7141 4760 13000 8667 Ductila
E2 2010 3014 7265 4844 13000 8667 Ductila
E1 2436 3655 7384 4923 13000 8667 Ductila
P 1477 2215 4315 2877 13000 8667 Ductila
60
Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete
Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica.
Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se
realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele:
1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului
61
2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat
s s b2
⋅ 1 − ∑ i = 1 −
20 20
α = 1 − ⋅ 1 −
⋅ 1 − ⋅
2 ⋅ h0 2 ⋅ b0 6 ⋅ b0 ⋅ h0 2 ⋅ 55.2 2 ⋅ 30.2
3633.03
⋅ 1 − = 0.819 ⋅ 0.669 ⋅ 0.637 = 0.349
6 ⋅ 30.2 ⋅ 55.2
π ⋅ 0.82 π ⋅ 0.82
Aswx = 2 ⋅ + 2 ⋅ 0.932 ⋅ = 1.94cm2
4 4
π ⋅ 0.82 π ⋅ 0.82
Aswy = 2⋅ + 2 ⋅ 0.36 ⋅ = 1.37cm2
4 4
Aswx 1.94
ρ swx = = = 0.00277
b ⋅ s 35 ⋅ 20
A 1.37
ρ swy = swy = = 0.00114
h ⋅ s 60 ⋅ 20
ρ + ρ swy 0.00277 + 0.00114
ρ sw = swx = = 0.00196
2 2
π ⋅ 2.5 2 π ⋅ 22
As = 12φ 25 + 2φ 20 = 12 ⋅ + 2⋅ = 65.18cm 2
4 4
π ⋅ 2.5 2
π ⋅ 22
As ' = 8φ 25 + 2φ 20 = 8 ⋅ + 2⋅ = 45.55cm 2
4 4
As f ym 65.18 283.5
ω= = = 0.047
Ac f cm 60 ⋅ 35 ⋅ 2 + 540 ⋅ 30 19.37
As ' f ym 45.55 283.5
ω' = = = 0.033
Ac f cm 60 ⋅ 35 ⋅ 2 + 540 ⋅ 30 19.37
62
8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea
peretelui de la planseul peste subsol.
Lv = 23.36m
f ywm
β ω'
0.3 0.35 0.3 0.35
α ⋅ ρ sw ⋅
0.2 L 0.007 0.033 0.2 23.36
θ pl
= υ ⋅ ⋅ f cm ⋅ v ⋅ 25 f cm
= 0.06 ⋅ ⋅19.37 ⋅ ⋅
4 ω
um
h 4 0.047 6.6
283.5
0.349 ⋅0.0020 ⋅
⋅ 25 19.37
= 0.01686 rad ≈ 1.7% rad
In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare
longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu
respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P100-
3/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi
multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 ⋅ 0.8 ⋅ 1 = 0.4 si va fi
egala cu 0.007 radiani.
Directi Directia
Element logitudianala trasversala
Θpl 0.4Θpl Θpl 0.4Θpl
Perete 0.0149 0.006 0.017 0.007
Directia longitudinala
In figurile 6.14 si 6.15 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
``
Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
63
Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.44/0.22= 2.00,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
daca se reduc rotirile capabile.
Directia transversala
In figurile 6.16 si 6.17 este prezentata curba forţă adimenisonalizata – deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
64
Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata – deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.44/0.17= 2.59,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,
daca se reduc rotirile capabile.
6.1.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.
65
6.2. Contravantuiri metalice
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare
Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un
impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in
structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior.
Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de
mecanismul de plastificare dorit.
Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a
introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii
din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.
Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in
diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza
avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate
corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice
atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de
comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este
cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice,
diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel
in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul
diagonalei comprimate fiind impiedicat.
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul
de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.
66
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila
cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la
preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii
ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si
limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in
cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in
diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.
L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 244.5mm
t := 25mm
N
R := 355
2
mm
N
E := 2.1⋅105
2
mm
N
Rol37 := 240
2
mm
0.5
Rol37
:= = 0.822
ε ε
R
D D
50⋅ε = 41.111 = 9.78 < 50ε
t t
Caracteristici sectionale:
2 2
D − ( D − 2t) 2
A := π A = 0.017m
4
67
4 4
D − ( D − 2t)
Iy = 1.052× 10− 4 m
4
Iy := π
64
4 4
D − ( D − 2t)
Iz = 1.052× 10− 4 m
4
Iz := π
64
Iy
iy := iy = 0.078m
A
Iz
iz := iz = 0.078m
A
VERIFICAREA DE ZVELTETE
L
lfz := lfz = 2.19m
2
lfy
λy := λy = 56.077
iy
lfz
λz := λz = 28.039
iz
E
λe := π λe = 76.409
R
λy
λry := λry = 0.734
λe
λz
λrz := λrz = 0.367
λe
2
:= 0.6465 +
3621 0.6465 + 3621 − 7242
φy −
2 2 2 φy = 0.834
λy λy λy
2
:= 0.6465 +
3621 0.6465 + 3621 − 7242
φz −
2 2 2 φz = 0.966
λz λz λz
φ := min( φy , φz ) φ = 0.834
68
Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,
efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune
capabila a sectiunii este de 5102 kN.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa
in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.
69
Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal
Tab. 6.15: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
70
Fig. 6.21: Curba forta adimensionalizata – deplasare pe directia longitudinala
Directia transversala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.22 s-a obţinut o forţă de curgere egală
cu Fy = 14518 kN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.255.
71
Cerinta seismica Cerinta seismica
de deplasare SLU de deplasare SLU
Acc.01 0.326 Acc.01 0.342
Acc.02 0.219 Acc.02 0.223
Acc.03 0.222 Acc.03 0.218
Acc.04 0.232 Acc.04 0.210
Acc.05 0.288 Acc.05 0.254
Acc.06 0.321 Acc.06 0.284
Acc.07 0.261 Acc.07 0.215
Acc.08 0.249 Acc.08 0.243
Acc.09 0.242 Acc.09 0.229
Acc.10 0.273 Acc.10 0.293
Media 0.263 Media 0.257
Tab. 6.16: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.17: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
72
Fig. 6.24: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
73
Directia transversala
Figura 6.26 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile
plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a
cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.
Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului
curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani]
74
6.2.2.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Directia longitudinala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 102 141 94 Fragila S 145 258 172 Ductila
P 137 206 138 Ductila P 90 171 114 Ductila
E1 114 188 125 Ductila E1 90 171 114 Ductila
E2 114 188 125 Ductila E2 75 120 80 Ductila
E3 89 177 118 Ductila E3 75 120 80 Ductila
E4 85 177 118 Ductila E4 67 114 76 Ductila
E5 76 168 112 Ductila E5 67 114 76 Ductila
E6 55 168 112 Ductila E6 65 114 76 Ductila
Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central
[kN] [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 31 252 168 Ductila S 8 266 178 Ductila
P 61 257 172 Ductila P 38 287 191 Ductila
E1 72 277 185 Ductila E1 57 290 193 Ductila
E2 76 280 187 Ductila E2 54 336 224 Ductila
E3 52 290 193 Ductila E3 43 340 227 Ductila
E4 62 292 195 Ductila E4 42 382 255 Ductila
E5 25 339 226 Ductila E5 32 387 258 Ductila
E6 73 347 231 Ductila E6 38 391 260 Ductila
Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal Tab. 6.21: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN] central [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 70 248 166 Ductila S 34 248 166 Ductila
P 125 251 167 Ductila P 118 251 167 Ductila
E1 115 266 178 Ductila E1 97 266 178 Ductila
E2 110 269 179 Ductila E2 84 269 179 Ductila
E3 85 281 188 Ductila E3 68 281 188 Ductila
E4 85 283 189 Ductila E4 67 283 189 Ductila
E5 60 324 216 Ductila E5 58 324 216 Ductila
E6 95 355 237 Ductila E6 48 355 237 Ductila
Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN] central [kN]
75
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 185 298 199 Ductila S 225 350 233 Ductila
P 185 298 199 Ductila P 210 330 220 Ductila
E1 175 280 186 Ductila E1 190 309 206 Ductila
E2 175 280 186 Ductila E2 190 309 206 Ductila
E3 155 261 174 Ductila E3 165 289 192 Ductila
E4 155 261 174 Ductila E4 165 289 192 Ductila
E5 135 242 161 Ductila E5 140 267 178 Ductila
E6 80 203 135 Ductila E6 110 203 135 Ductila
Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal
[kN] contravantuit [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 190 283 188 Fragil S 215 278 186 Fragil
P 150 288 192 Ductila P 210 281 188 Fragil
E1 185 347 231 Ductila E1 215 333 222 Ductila
E2 140 350 233 Ductila E2 165 336 224 Ductila
E3 120 380 253 Ductila E3 135 369 246 Ductila
E4 148 383 255 Ductila E4 170 371 247 Ductila
E5 102 453 302 Ductila E5 120 436 291 Ductila
E6 65 461 307 Ductila E6 135 448 299 Ductila
Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 227 333 222 Fragil S 222 330 220 Fragil
P 223 392 261 Ductila P 165 382 255 Ductila
E1 223 397 264 Ductila E1 180 386 257 Ductila
E2 187 449 299 Ductila E2 120 436 291 Ductila
E3 155 454 302 Ductila E3 95 441 294 Ductila
E4 177 496 331 Ductila E4 125 487 325 Ductila
E5 130 501 334 Ductila E5 110 507 338 Ductila
E6 78 504 336 Ductila E6 50 563 375 Ductila
Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]
76
6.2.2.2.5. Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau – se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu – la partea superioara).
Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
77
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotire plastica Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef Ѳpl ef
Minima 0.013 0.012 0.012 0.009
Maxima 0.027 0.025 0.020 0.018
Medie 0.020 0.019 0.016 0.014
Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]
Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In
cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor
capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile
adiacente ochiurilor de cadru contravantuite.
Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la
stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj,
se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4Ѳpl cap ).
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor
necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile.
In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul
B6, graficul Forta axiala – deformatie si graficul Moment – rotire obtinut din analiza static
neliniara.
78
Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 ‰ si corespunde unei forte
axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si
reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.
Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la
maxima de intindere la baza stalpului din baza stalpului din cadrul contravantuit
cadrul contravantuit central [kN] central [kNm]
6.2.2.3. Concluzii
Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca
efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec.
si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul cy se majoreaza, pe directia
longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de
0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea
longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare
capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura
ductila, datorate momentului incovoietor.
Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general
nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la
ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le
depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se
incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de
deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.
79
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la
intindere
6.2.3.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de
intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii
B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut,
din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de
intindere.
Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a
sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6,
la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa
stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la
intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile
capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.
L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 114.3mm
t := 8.8mm
N
R := 355
2
mm
N
E := 2.1⋅105
2
mm
N
Rol37 := 240
2
mm
0.5
Rol37
:= = 0.822
ε ε
R
50⋅ε = 41.111
D D
= 12.989 < 50ε
t t
80
Caracteristici sectionale:
2 2
D − ( D − 2t)
A = 2.917× 10− 3 m
2
A := π
4
4 4
D − ( D − 2t)
Iy = 4.086× 10− 6 m
4
Iy := π
64
4 4
D − ( D − 2t)
Iz = 4.086× 10− 6 m
4
Iz := π
64
Iy
iy := iy = 0.037m
A
Iz
iz := iz = 0.037m
A
VERIFICAREA DE ZVELTETE
L
lfz := lfz = 2.19m
2
lfy
λy := λy = 117.02
iy
lfz
λz := λz = 58.51
iz
E
λe := π λe = 76.409
R
λy
λry := λry = 1.531
λe
λz
λrz := λrz = 0.766
λe
2
:= 0.6465 +
3621 0.6465 + 3621 − 7242
φy −
2 2 2 φy = 0.362
λy λy λy
2
φz := 0.6465 +
3621
− 0.6465 + 3621 − 7242 φz = 0.816
2 2 2
λz λz λz
81
φ := min( φy , φz ) φ = 0.362
Nc := φ ⋅A ⋅R Nc = 3.752 × 105 N
Nt := A ⋅R Nt = 1.035 × 106 N
2
π ⋅E⋅Iy
Ncr := Ncr = 4.415 × 105 N
2
lfy
82
Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central
83
Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s
la 1.017s.
Fatori de participare
Modul T [s] modali
UX UY RZ
1 1.017 0.728 0.00 0.00
2 0.955 0.00 0.703 0.00
3 0.845 0.00 0.00 0.712
Tab. 6.37: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
84
Fig. 6.33: Curba forţă adimenisonalizata – Deplasare pe direcţie transversala
Directia transversala
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.33 s-a obţinut o forţă de curgere egală
cu Fy = 11671 kN, forţă ce corespunde unui factor cy = 0.205. În tabelul 6.39 se prezintă
cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă.
Tab. 6.38: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.39: Cerinta seismica de deplasare
pe direcţia longitudinala [m] pe directia transversala [m]
85
6.2.3.2.3. Identificare tipului de mecanism
Directia longitudinala
Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai
la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile
plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.
86
Fig. 6.36: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C
la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a
contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la
ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare.
Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata
inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte
axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale
diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in
elementele nou introduse.
87
Directia transversala
Figura 6.38 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.
Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului
curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a
contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .
88
Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15
la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si
deformatia capabila
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 95 141 94 Fragila S 165 258 172 Ductila
P 175 206 138 Fragila P 100 171 114 Ductila
E1 110 188 125 Ductila E1 100 171 114 Ductila
E2 110 188 125 Ductila E2 80 120 80 Ductila
E3 90 177 118 Ductila E3 80 120 80 Ductila
E4 90 177 118 Ductila E4 67 114 76 Ductila
E5 73 168 112 Ductila E5 65 114 76 Ductila
E6 32 168 112 Ductila E6 50 114 76 Ductila
Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
[kN] [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 25 252 168 Ductila S 92 266 178 Ductila
P 72 257 172 Ductila P 78 287 191 Ductila
E1 90 277 185 Ductila E1 78 290 193 Ductila
E2 82 280 187 Ductila E2 62 336 224 Ductila
E3 65 290 193 Ductila E3 56 340 227 Ductila
E4 50 292 195 Ductila E4 55 382 255 Ductila
E5 34 339 226 Ductila E5 25 387 258 Ductila
E6 32 347 231 Ductila E6 10 391 260 Ductila
Tab. 6.42: Stalpi marginali cadru longitudinal Tab. 6.43: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN] central [kN]
89
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 15 248 166 Ductila S 135 248 166 Ductila
P 146 251 167 Ductila P 140 251 167 Ductila
E1 120 266 178 Ductila E1 150 266 178 Ductila
E2 115 269 179 Ductila E2 105 269 179 Ductila
E3 90 281 188 Ductila E3 102 281 188 Ductila
E4 73 283 189 Ductila E4 70 283 189 Ductila
E5 65 324 216 Ductila E5 50 324 216 Ductila
E6 40 355 237 Ductila E6 25 355 237 Ductila
Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN] central [kN]
Directia transversala
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 185 298 199 Ductila S 220 350 233 Ductila
P 185 298 199 Ductila P 210 330 220 Ductila
E1 170 280 186 Ductila E1 195 309 206 Ductila
E2 170 280 186 Ductila E2 195 309 206 Ductila
E3 150 261 174 Ductila E3 170 289 192 Ductila
E4 150 261 174 Ductila E4 170 289 192 Ductila
E5 135 242 161 Ductila E5 140 267 178 Ductila
E6 80 203 135 Ductila E6 105 203 135 Ductila
Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal
[kN] contravantuit [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 96 283 188 Ductila S 95 278 186 Ductila
P 190 288 192 Ductila P 225 281 188 Fragil
E1 185 347 231 Ductila E1 220 333 222 Ductila
E2 160 350 233 Ductila E2 185 336 224 Ductila
E3 130 380 253 Ductila E3 175 369 246 Ductila
E4 140 383 255 Ductila E4 162 371 247 Ductila
E5 90 453 302 Ductila E5 122 436 291 Ductila
E6 60 461 307 Ductila E6 115 448 299 Ductila
Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN] contravuit [kN]
Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 140 333 222 Ductila S 215 330 220 Ductila
P 260 392 261 Ductila P 285 382 255 Fragil
E1 230 397 264 Ductila E1 280 386 257 Fragil
E2 225 449 299 Ductila E2 240 436 291 Ductila
E3 190 454 302 Ductila E3 220 441 294 Ductila
E4 160 496 331 Ductila E4 170 487 325 Ductila
E5 135 501 334 Ductila E5 155 507 338 Ductila
E6 65 504 336 Ductila E6 75 563 375 Ductila
Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal
fronton [kN] contravantuit [kN]
90
Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea
transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate
izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
91
Rotiri capabile Rotiri efective Rotiri capabile Rotiri efective
Rotire + + - -
plastica
Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef Ѳpl cap 0.4Ѳpl cap Ѳpl ef
Minima 0.023 0.009 0.009 0.019 0.008 0.005
Maxima 0.042 0.017 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.035 0.014 0.018 0.024 0.009 0.015
Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
92
Directia longitudinala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc
rotirile plastice capabile.
Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice
efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
Directia tansversala
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la
partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice;
in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica.
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54
6.2.3.3. Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic
a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia
longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul cy s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea
de 0.16 la 0.205.
Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura
neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor
axiale de intindere in stalpi.
La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din
acestea, sunt depasite cu maxim 10%.
Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile
6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au
scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie
depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede.
Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de
consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de
consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o
depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia
longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe
directia longitudinala este egala cu:
R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.
93
6.2.4. Concluzii
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile
asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta
comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii
existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii,
si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.
94