Informatica Curriculum Gimnaziu 2019-08-19 Rom

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂ
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
DISCIPLINA
INFORMATICĂ
Clasele VII-IX
Chișinău 2019
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (procesul verbal nr. 22 din 5 iulie 2019).
2
CUPRINS
Preliminarii ...................................................................................................................... 4
I. Repere conceptuale ...................................................................................................... 5
II. Administrarea disciplinei .......................................................................................... 7
Repartizarea modulelor pe clase.................................................................................. 7
III. Competențe specifice disciplinei.............................................................................. 8
IV. Unități de învățare .................................................................................................... 9
Clasa a VII-a ................................................................................................................ 9
Clasa a VIII-a ............................................................................................................ 22
Clasa a IX-a ............................................................................................................... 31
V. Repere metodologice de predare–învățare-evaluare ............................................ 45
Bibliografie .................................................................................................................... 46
3
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile
educaționale etc. este o parte componentă a Curriculumului Național.
Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul general (2018) și cu Recomandările Parlamentului European și a
Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul
întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Informatică reprezintă un document
reglator, care prezintă într-un mod unitar demersurile conceptuale, teleologice, conținutale și
metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca pe un nou cadru de referință al
finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,

facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar
și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Informatică, prezentată și valorificată în plan pedagogic în acest curriculumul, are un rol
important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea și dezvoltarea atât a competențelor
digitale propriu-zise, cât și a competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, în
integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:

- abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel
internațional;
- necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
- valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor specifice
disciplinei;
- necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre nivelurile și ciclurile
învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și
învățământul liceal.
Principalele funcții ale Curriculumului disciplinar la Informatică sunt:

- reglementarea procesului de predare-învățare-evaluare a Informaticii în contextul unei
pedagogii axate pe competențe;
- asigurarea coerenței dintre Informatică și celelalte discipline din aria Matematică și științe;
- stabilirea reperelor pentru proiectarea didactică și desfășurarea procesului educațional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competențe;
- componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Informatică;
- orientare a procesului educațional spre formare de competențe la elevi;
- componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor școlare, manualelor electronice,
ghidurilor metodologice, testelor de evaluare.
Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor,

altor persoane interesate. Evident, principalul beneficiar al acestui document este elevul.
4
Curriculumul include următoarele componente: Preliminarii; Administrarea disciplinei; Repere
conceptuale; Competențe specifice disciplinei; Unități de învățare, formate din unități de competențe,
unități de conținut, activități și produse de învățare; Repere metodologice de predare-învățare-
evaluare; Referințe bibliografice.
Finalitățile învățării, formulate explicit pentru fiecare clasă, reprezintă o dezvoltare graduală a
competențelor specifice disciplinei și sunt destinate stabilirii obiectivelor de evaluare finală.
I. Repere conceptuale
Definirea disciplinei școlare Informatica. Obiectul de studiu al Informaticii ca știință interdisciplinară
este colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea și difuzarea automată a informației cu ajutorul
echipamentelor digitale.
Ca disciplină școlară Informatica participă la formarea și dezvoltarea generală a personalității și are

drept scop principal dezvoltarea gândirii algoritmice a elevului, crearea premiselor pentru integrarea
organică a acestora în societatea informațională modernă și de perspectivă. O astfel de integrare
presupune deținerea de către viitorul absolvent al învățământului gimnazial a cunoștințelor
informatice fundamentale și a abilităților de utilizare instrumentală a mijloacelor oferite de tehnologia
informației și comunicațiilor, adică de stăpânire a întregului ansamblu de competențe ce formează
cultura informațională a persoanei.
Statutul disciplinei în planul de învățământ. Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară
„Matematică și științe”.
Valoarea formativă a disciplinei constă în:

- cunoașterea conceptelor de bază ale informaticii, care includ elemente de logică,
algoritmizare, modelare și programare, de acumulare, păstrare și prelucrare a informației;
- formarea deprinderilor practice de utilizare a mijloacelor digitale pentru prelucrarea
informației;
- formarea deprinderilor practice de comunicare folosind mijloacele digitale de transmitere și
difuzare a informației.
Principiile specifice predării-învățării disciplinei Informatica. Curriculumul gimnazial la

Informatică propune un model de studiu integrat al acestei discipline. Acest model contribuie la
formarea la elevi a unei concepții unitare asupra informaticii ca știință și asupra metodelor de
implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societății contemporane. În
acest context se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatica:
Abordarea integrată a disciplinei–structurarea conținuturilor într-un model integrat, modular, care

are ca scop crearea și dezvoltarea competențelor elevului pentru utilizarea sistemelor informatice și
cultivarea continuă a modului de gândire algoritmică.
Centrarea activității/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învățare activă, centrat
pe elev, orientat către activități individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea independenței de
acțiune, originalității, creativității, capacității de lucru în echipă, combinând acestea cu
individualizarea ritmului de învățare.
Asigurarea funcționalității sociale a procesului didacticdezvoltarea aptitudinilor și competențelor

necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informațională. Principiul se realizează
prin activități practice de studiere și utilizare ale programelor de calculator de uz general și de
comunicare.
5
Asigurarea legăturilor interdisciplinare–abordarea unui demers didactic strâns corelat cu toate
disciplinele școlare, utilizarea principiilor și metodelor informatice la identificarea soluțiilor,
elaborarea proiectelor, prelucrarea informațiilor specifice celorlalte discipline școlare, utilizarea
resurselor educaționale digitale.
Orientări generale de predare-învățare a disciplinei Informatica. Procesul general de predare-

învățare a disciplinei Informatica este elaborat în contextul sistemului de competențe pentru
învățământul gimnazial.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Informatică este format din:
Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de

abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și
performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele
din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor
internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene(2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-
/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele

specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează
a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la Informatică, acestea sunt vizate în cadrul celor
șapte competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a
activităților de învățare și a produselor școlare recomandate.
Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează
proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează
conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe
unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral
pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea
formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și
proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea
anuală.
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor

specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.
Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre clasele
a V-a  a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul
disciplinar respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea sistemelor
de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea
competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/ transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ temele și liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care
trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare.
6
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să
valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o
completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
II. Administrarea disciplinei
Numărul de
Numărul de
Statutul Aria curriculară Clasa module pe
ore pe an
disciplinei clase
VII 5 34
Obligatorie Matematică și științe VIII 3 34
IX 3 34
Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de

studii, cadrul didactic va îndruma elevii și părinții în procesul de identificare a unuia din modulele
propuse la alegere, ținând cont de dotarea instituției de învățământ cu echipamentele digitale și
produsele-program, necesare pentru studierea modulului în cauză. În continuare, pentru anul respectiv
de studii, modulul selectat devine unul obligatoriu.
Repartizarea modulelor pe clase
Numărul
Clasa Module
orientativ de ore
VII 1. Informația în viața noastră. Echipamente digitale 10
2. Sisteme de operare. Aplicații frecvent utilizate 10
3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual 2
4. Prezentări electronice 5
5. Modul la alegere: 6
A) Comunicarea în spații virtuale
B) Cultura informației
C) Primele mele programe
6. La discreția cadrului didactic 1
Total 34
VIII 1. Prelucrarea textelor 17
2. Algoritmi și executanți 10
A) Editarea imaginilor
B) Implementarea algoritmilor în medii textuale de
programare
7
Numărul
Clasa Module
orientativ de ore
Total 34
IX 1. Calcul tabelar 13
2. Implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de
14
programare
A) Prelucrări audio și video
B) Implementarea algoritmilor în medii textuale de
programare
C) Prelucrarea datelor structurate în medii textuale de
programare
Total 34
Ordinea modulelor și a unităților de învățare poate fi schimbată dacă nu este afectată logica științifică
sau didactică.
III. Competențe specifice disciplinei

Învățământul gimnazial urmărește formarea următoarelor competențe specifice la Informatică:
1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de învățare,

manifestând abordări inovatoare și spirit practic.
2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare, manifestând interes

pentru învățarea activă, cercetare și colaborare, respectând etica mediilor virtuale.
3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale colectivului în

care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.
4. Prelucrarea digitală a informațiilor text, numerice, grafice, audio și video, manifestând interes
pentru învățare activă, comunicare și colaborare.
5. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din societatea

contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferitor domenii de
studiu, activitate și valori umane.
6. Aplicarea intuitivă a metodelor de algoritmizare pentru soluționarea problemelor legate de

prelucrarea digitală a informației, demonstrând creativitate și perseverență.
7. Elaborarea de mijloace cu acțiune digitală prin implementarea algoritmilor în medii vizuale

interactive, demonstrând respect și grijă față de participanți, responsabilitate pentru succesul
comun.
8
IV. Unități de învățare
Clasa a VII-a
Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse școlare recomandate

1. Informația în viața noastră. Echipamente digitale
 Descrierea formelor de Informația. Purtători de informație: Exerciții de:

reprezentare, stocare,  reprezentarea informației;  identificare a tipului de purtători de informație din lista
codificare și transmitere  purtătorii de informație; propusă;
a informației.  purtătorul static;  descriere a purtătorilor de informație după modelul propus;
 Estimarea cantității de  purtătorul dinamic.  codificare și decodificare a informației textuale;
informație ce se conține
 estimare a cantității de informație în texte, imagini, secvențe
în mesajele text, grafice, Sisteme de numerație:
sonore și video;
audio și video.  sistem pozițional și sistem nepozițional de
 identificarea unității de măsură a cantității de informație și a
 Codificarea și numerație;
multiplilor ei din lista propusă;
decodificarea numerelor  sistem binar, ternar, octal, hexazecimal.
naturale, a informației  transformare a numerelor naturale din sistemele de numerație
Unitățile de măsură a cantității de informație: binar și octal în sistemul zecimal;
textuale.
 cifră binară, bit;  enumerare și descriere a metodelor de transmitere, stocare și
 octet; prelucrare a informației.
 unități multiple octetului. Studii de caz:
Codificarea și decodificarea informației:  Sisteme de numerație cu baze diferite de baza 10, utilizate în
 cod; istoria civilizației umane.
 codul ASCII;  Regulile de formare a numerelor romane.
 mărime continuă;
 conversiune analog-numerică;
 digitizare;
 conversiune numeric-analogică.
Estimarea cantității de informație în:

 mesaje text;
 mesaje grafice;
 mesaje audio;
 mesaje video.
 Identificarea și Structura și funcționarea calculatorului. Exerciții de:

descrierea destinației Destinația componentelor de bază ale calculatoarelor  identificare și explicare a destinației componentelor de bază
părților componente ale personale: ale calculatorului și a fluxurilor de date între ele;
calculatorului.  explicare a principiului de comandă prin program;
 procesorul;
 Clasificarea  descriere a rolului calculatoarelor în diferite domenii ale
calculatoarelor.  memoria internă;
științei și vieții sociale;
 dispozitivele de intrare;
 Utilizarea termenilor  indicare a funcțiilor calculatoarelor în diferite domenii;
specifici informaticii în  dispozitivele de ieșire;
 memoria externă.  depistare a factorilor de risc pentru utilizator în procesul
enunțuri și comunicări.
utilizării tehnicii de calcul;
 Utilizarea Clasificarea calculatoarelor. Criteriile de clasificare:  identificare a afirmațiilor de securitate din lista propusă;
componentelor  performanță;
sistemului de operare  identificare a dispozitivelor conform modelelor propuse;
destinate lucrului în  cost.  reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii rețelelor locale
rețea. Rețele de calculatoare: și globale;
 Argumentarea  structură de comunicație;  localizare a calculatoarelor conectate la rețea;
necesității securizării  linii de transmisie a informației;  transmitere a datelor prin rețea;
calculatorului, a rețelei.  explicare a destinației și principiilor de funcționare a
 capacitate de transmisie;
 Utilizarea echipamentelor digitale multimedia;
 rețele locale, regionale și globale;
echipamentelor digitale  explicare a destinației și principiilor de funcționare a
multimedia în  adresă de rețea;
echipamentelor digitale de comunicații;
activitățile  partajarea resurselor.
convenționale și în  memorare a regulilor ergonomice și de securitate personală.
Echipamente digitale multimedia:
scopuri de instruire.
 dispozitive audio;
10
 Utilizarea mijloacelor  camere de luat vederi;
digitale de comunicații  camere video;
în activitățile  proiectoare multimedia;
convenționale și în
scopuri de instruire.  table interactive.
 Cunoașterea și Mijloace digitale de comunicații:
respectarea regulilor  telefoane inteligente;
ergonomice în procesul  televizoare inteligente.
de lucru cu
echipamentele digitale. Ergonomia și securitatea personală în mediile
digitale.
2. Sisteme de operare. Aplicații frecvent utilizate
 Utilizareafuncțiilor și a Funcțiile sistemului de operare: Exerciții de:

componentelor de bază  sistem de calcul;  explicare a modului de gestionare a resurselor sistemului de
ale sistemului de  sistem de operare; calcul;
operare.  scriere corectă a denumirilor de fișiere și directoare;
 funcțiile sistemului de operare.
 de reprezentare intuitivă (prin desen) și de utilizare a
Fișiere și directoare:
structurii multinivel a fișierelor și directoarelor;
 fișier;
 identificare a funcțiilor sistemului de operare din lista
 director; propusă;
 structură multinivel.  localizare a fișierelor specificate prin denumirile respective.
Unități externe: Studii de caz:
 denumiri;  Evoluția sistemelor de operare.
 destinații.  Diversitatea sistemelor de operare.
 Identificarea tipurilor de Interfețe grafice: Exerciții de:

controale și ferestre.  controale grafice;  formare și consolidare a deprinderilor de lucru cu interfețele
 Efectuarea operațiilor  meniuri; grafice;
asupra ferestrelor din  explicare a semnificației pictogramelor propuse;
11
componența interfețelor  ferestre de aplicații;  aranjare a pictogramelor conform modelului propus;
grafice.  ferestre de navigare;  modificare a proprietăților pictogramelor utilizând tehnicile
 ferestre de explorare; de lucru cu șoricelul;
 ferestre de dialog.  lansare în execuție și de rulare a aplicațiilor frecvent utilizate.
Produse:
 pictograme aranjate conform modelului propus;
 aplicații lansate în execuție;
 ferestre configurate conform modelului propus.
 Efectuarea operațiilor Gestiunea datelor. Exerciții de:

asupra fișierelor și Gestiunea dispozitivelor de stocare a datelor:  navigare prin sistemul de fișiere al calculatorului personal;
directoarelor.  creare și ștergere a fișierelor și directoarelor;
 gestiunea datelor;
 Estimarea capacității de  mutare și copiere a fișierelor și directoarelor;
memorare a suportului  proprietățile discului;
 operații cu discuri;  redenumire a fișierelor și directoarelor;
magnetic și a suportului
optic de informație.  proprietățile directoarelor și fișierelor;  modificare a atributelor de fișier;
 operații cu directoare și fișiere.  reprezentare intuitivă (prin desen) a formatului fizic și a
formatului logic ale datelor pe disc;
 estimare a capacității de memorare a unităților de stocare;
 formatare, verificare și defragmentare a unităților de stocare.
Produse:
 Operații efectuate asupra ferestrelor și directoarelor.
 Editarea textelor în clar. Aplicații destinate prelucrărilor elementare a Exerciții de:

 Crearea și editarea informațiilor:  creare și editare a textelor în clar;
imaginilor de tip raster;  editarea textelor în clar (plain text);  creare și editare a imaginilor de tip raster;
 Redarea fișierelor  editarea imaginilor de tip raster.  redare a fișierelor multimedia;
multimedia. Aplicații de redare a fișierelor multimedia:  utilizare a poștei electronice școlare;
 vederi;  utilizare a serviciilor de poștă destinate largului public;
12
 Accesarea paginilor  secvențe sonore;  navigare în Internet;
web;  secvențe video.  utilizare a rețelelor de socializare;
 Extragerea de informații Aplicații destinate accesării serviciilor Internet:  utilizare a rețelelor de mesagerie instantă.
din internet în baza unor
criterii simple de  WWW; Studii de caz:
căutare.  căutarea informațiilor;  Serviciile oferite de rețeaua Internet.
 Comunicarea prin poșta  descărcarea de fișiere.  Rețeaua Internet: prieten sau inamic.
electronică, rețelele de Poșta electronică: Produse:
socializare și de
 corporativă;  fișiere cu texte în clar;
mesagerie instantă.
 destinată largului public.  fișiere cu imagini de tip raster;
Rețele de socializare și rețele de mesagerie instantă:  fișiere multimedia redate;
 destinația;  pagini Web vizualizate;
 principiile de funcționare;  informații extrase;
 acoperirea teritorială.  mesaje postate și/sau transmise.
3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual
 Înțelegerea și evaluarea Veridicitatea și credibilitatea informațiilor din Exerciții de:

critică a veridicității spațiul virtual:  evaluare a veridicității și credibilității informațiilor din spațiul
informațiilor din spațiul  proveniența informațiilor din spațiul virtual; virtual;
virtual.  surse oficiale și surse neoficiale de informații  clasificare a surselor de informații din Internet în oficiale și
 Cunoașterea și în spațiul virtual; neoficiale, veridice și mai puțin veridice;
respectarea regulilor de  mecanisme de validare a informațiilor din  explicare a termenilor dreptul de autor, marcă, licență;
etică a spațiului virtual. spațiul virtual*;  de evaluare a gradului de respectare a regulilor de etică în
 Cunoașterea și  potențialele pericole din spațiul virtual. mesajele propuse;
respectarea regulilor de
Etica spațiului virtual:  identificare a semnelor ce indică protecția prin dreptul de
protecție a sistemelor
autor;
informatice.  particularitățile scrisorilor electronice și a
 evitare a eventualelor încălcări a dreptului de autor.
 Cunoașterea și mesajelor instante;
respectarea în activitatea  regulile de etică în spațiul virtual.
13
cotidiană a normelor de Drept informatic: Studii de caz:
drept informatic.
 dreptul de autor;  Respectarea dreptului de autor în unitatea școlară în care
 marcă; învață elevul.
 licență;  Protejarea dreptului de autor în cazul materialelor informatice
 infracțiune informatică. cu care operează elevul.
 Consecințele utilizării neadecvate a mijloacelor de protecție
Securitatea informatică: de viruși.
 pericolele informatice;  Infracțiunile informatice descrise în mass media.
 mijloacele de protecție a sistemelor
informatice;
 regulile de protecției a datelor.
4. Prezentări electronice
 Identificarea Aplicații de prezentări electronice. Exerciții de:

elementelor unei Prezentări electronice:  definire a prezentărilor;
prezentări.  identificare a tipului prezentărilor propuse;
 prezentare;
 Elaborarea prezentărilor  enumerare a formatelor unei foi de prezentare;
utilizând instrumentele  structura prezentării;
 fereastră de aplicație;  identificare a elementelor din fereastra aplicației;
de operare cu
diapozitive.  diapozitiv;  deschidere a prezentărilor existente;
 format implicit*.  deschidere concomitentă a mai multor prezentări;
 salvare de prezentări;
 închidere a prezentărilor;
 afișare a prezentărilor la ecran;
 explicare a noțiunii de diapozitiv;
 inserare și ștergere a diapozitivelor;
 reordonare a diapozitivelor;
 alegere a designului prestabilit de diapozitiv;
14
 alegere a designului prestabilit de prezentare.
 Introducerea și editarea Inserarea și editarea casetelor de text. Exerciții de:

textelor din componența Inserarea casetelor de text pe diapozitive.  inserare și de formatare a casetelor de text;
prezentărilor.  introducere și editare a textelor;
 Utilizarea Formatarea textului:
 formatare a textelor conform modelelor propuse;
instrumentelor de  font;
 creare și ordonare a listelor numerotate sau marcate;
corectare a textelor.  dimensiune;
 copiere, mutare și ștergere a textelor;
 stil de afișare;
 creare a prezentărilor ce conțin texte conform modelelor
 aliniere;
propuse.
 culoare;
Produse:
 marcaje de listă;
 prezentări elaborate;
 intervalul între linii.
 prezentări derulate.
Selectarea, copierea, mutarea și ștergerea
fragmentelor de text.
Formatarea casetelor de text.
 Inserarea imaginilor în Inserarea și editarea imaginilor. Exerciții de:
prezentare din locații Inserarea imaginilor pe diapozitive:  inserare a imaginilor furnizate de aplicația de prezentări
externe, bibliotecile electronice;
aplicației.  dintr-o locație externă;
 inserare a imaginilor din surse externe;
 din biblioteca aplicației de prezentări;
 Utilizarea  inserare a imaginilor scanate;
instrumentelor  din colecția de primitive grafice;
 inserare a textelor artistice;
încorporate de desenare.  din dispozitivele fotodigitale și scannere*.
 copiere și redimensionare a desenelor;
 Elaborarea prezentărilor Formatarea imaginilor:
ce conțin texte și  decupare a fragmentelor imaginilor inserate;
 poziționarea;
imagini grafice.  modificare a gamei coloristice a imaginilor;
 redimensionarea;
 ajustare a parametrilor de luminozitate și contrast a
 selectarea gamei coloristice; imaginilor;
15
 ajustarea parametrilor de luminozitate și  creare a prezentărilor ce conțin imagini conform modelului
contrast; propus.
 rotirea imaginilor; Produse:
 decuparea fragmentelor de imagini.  prezentări elaborate;
 Derularea prezentărilor. Derularea prezentărilor. Exerciții de:

 Utilizarea formelor de Utilizarea efectelor de animație:  identificare și explicare a modurilor de afișare a prezentărilor;
afișare a prezentărilor în  efecte de apariție;  asociere a unui efect de animație unui element, unui
funcție de etapa diapozitiv sau prezentări în ansamblu conform modelului
elaborării sau tipul de  efecte de deplasare;
propus;
prezentare.  efecte de redimensionare;
 creare și derulare a prezentărilor conform modelului propus;
 Identificarea și utilizarea  efecte de dispariție.
 identificare și aplicare a diapozitivelor cu formate furnizate
modelelor de Modele de diapozitive și modele de prezentări*. de aplicație;
diapozitive.
Difuzarea prezentărilor.  identificarea modelelor de prezentări și aplicarea lor în
 Utilizarea efectelor de dependență de stilul de prezentare.
animație.
Proiecte:
 Clasa mea.
 Școala mea.
 Orașul natal/Satul natal.
 Să protejăm natura.
Produse:
 prezentări elaborate;
16
5-A. Comunicarea în spații virtuale
 Utilizarea mijloacelor de Componentele comunicării virtuale. Exerciții de:

comunicare în spații Mijloace de comunicare virtuală:  identificare și clasificare a instrumentelor și modelelor de
virtuale. comunicare;
 echipamente;
 Gestionarea sesiunilor  identificare a diferențelor între modelele de comunicare;
de comunicare în  aplicații;
 canale transfer date.  explicare a proprietăților specifice ale aplicațiilor și
spațiile virtuale. platformelor de comunicare;
Modelelor de comunicare:  organizare a sesiunilor de comunicare folosind diverse
 mesaje text; aplicații și platforme.
 mesaje sonore; Studii de caz:
 mesaje video;  Evoluția serviciului de poștă electronică.
 comunicarea sincronă;  Istoria rețelei sociale Facebook.
 comunicarea asincronă.  Tipuri de rețele sociale.
Aplicații și platforme de comunicare: Produse:
 poștă electronică; Cont personal creat de:
 mesagerie;  poștă electronică;
 rețele sociale;  mesagerie text / vocală.
 platforme de blogging.
 Comunicarea Mesaje în spațiul virtual. Exerciții de:

individuală prin mesaje Poșta electronică:  deschidere și închidere a sesiunii de lucru în contul personal
digitale. de poștă electronică / mesagerie
 structura mesajului de poștă electronică;
 Gestionarea comunicării  creare a mesajelor de poștă electronică
digitale tematice în  mesaje simple;
 comunicare prin mesaje ale poștei electronice
grupuri distribuite.  atașamente.
 atașare și trimitere a fișierelor cu mesajele poștei electronice;
Aplicații de mesagerie:
 deschidere și descărcare a mesajelor (atașamentelor) poștei
 mesaje text; electronice
 mesaje vocale;
17
 mesaje video.  creare, expediere și recepționare a mesajelor text (individuale
/ de grup)
Sesiuni de comunicare:
 individuale;  creare, expediere și recepționare a mesajelor vocale
(individuale / de grup)
 de grup.
 creare, expediere și recepționare a mesajelor video
(individuale / conferințe web)
 identificare și explicare a riscurilor utilizării incorecte a
contului personal de poștă electronică / mesagerie.
Elaborare și derulare de prezentări:
 Riscurile de infectare a calculatoarelor prin fișiere atașate
mesajelor.
 Servicii integrate de protecție a datelor / conturilor personale.
5-B. Cultura informației
 Acceptarea conceptului Concepte de bază în cultura informației: Exerciți de:
de cultură a  originea conceptului;  explicare a conceptului de cultură a informației;
informației.  componentele culturii informației;  descriere a originii conceptului de cultură a informației ;
 Explicarea conceptului  instituțiile internaționale preocupate de cultura  identificare a componentelor culturii informației.
de cultură a informației. Studii de caz:
informației.
 Evoluția conceptului de cultură a informației.
 Precizarea
componentelor culturii  Organizațiile preocupate de cultura informației.
informației.  Competențele elevilor în cultura informației.
 Definirea și Accesarea informațiilor: Exerciții de:
recunoașterea nevoilor  nevoile de informare;  formulare întrebărilor preliminare;
de informare.  întrebările de cercetare;  specificare a temelor de cercetare;
 Planificarea și  tehnicile de cercetare;  formulare a rezultatelor așteptate ale cercetărilor.
realizarea proceselor de
 cuvintele-cheie;  identificare și utilizare a cuvintelor-cheie;
căutare a informației.
 vocabularele controlate;  utilizare a vocabularelor controlate;
18
 Identificarea și  sintagmele.  combinare a termenilor.
evaluarea potențialelor
surse de informare.
 Dezvoltarea strategiilor
de căutare.
 Descrierea surselor Localizarea și regăsirea informației: Exerciții de :
informaționale  sursele informaționale tradiționale/online;  identificare/recunoaștere/ descriere a surselor
tradiționale.  motoare de căutare; informaționale tradiționale/ a altor surse de căutare;
 Accesarea surselor de  surse deschise;  căutare a paginilor web ale bibliotecilor;
informare selectate.
 surse proprietare;  descriere a motoarelor de căutare.
 Selectarea și extragerea
 depozite digitale. Studii de caz:
informaților dorite.
 Cercetări în biblioteca școlii.
 Cercetări în biblioteci digitale.
 Evaluarea surselor de Criteriile de evaluare surselor de informație: Exerciții de:
informație.  autoritate;  determinare a tipului de informație, grupului țintă pentru
 acoperire; care este difuzată, datei difuzării, paternității;
 actualitate;  analiză a factorului de impact;
 obiectivitate;  determinare a relevanței surselor;
 acuratețe;  comparare a surselor;
 scop;  evaluare a informației găsite;
 impactul (frecvența utilizării/citării).  evaluare a resurselor web.
Tehnici de determinare a veridicității surselor de Studii de caz:

informație.  Surse tradiționale și surse virtuale de informații.
Confruntarea surselor de informație.  Paternitatea surselor tradiționale și a surselor virtuale de
informații
Evaluarea surselor tradiționale de informație și a
resurselor web. Proiecte:
 Grupurile țintă a paginilor Web propuse.
19
 Evaluarea surselor de informație propuse.
5-C. Primele mele programe
 Utilizarea unităților Unitățile lexicale ale unui limbaj de programare de Exerciții de:
lexicale în scrierea nivel înalt:  reprezentare a variabilelor din problemele propuse prin
programelor.  alfabetul limbajului; identificatori;
 Verificarea  vocabularul limbajului.  compunere a identificatorilor care reflectă specificul
corectitudinii unităților problemelor din fizică, matematică, chimie, prelucrarea
lexicale. Unități lexicale: textelor și imaginilor;
 Compunerea  simbolurile speciale:  verificare a corectitudinii numerelor și a șirurilor;
 cuvintele cheie;
identificatorilor,  scrierea numerelor reale cu și fără utilizarea factorului de
șirurilor, numerelor,  identificatori; scală.
comentariilor  separatori;
Produse:
 numere;
 denumiri sugestive de identificatori;
 șiruri de caractere.  definiții de constante.
 Clasificarea tipurilor de Conceptul de dată. Exerciții de:
date simple. Definirea tipurilor de date: - explicare a modului de reprezentare a datelor într-un limbajul
 Perceperea  tip numeric; de programare de nivel înalt;
reprezentării datelor  tip logic; - precizare a mulțimii de valori și a mulțimii de operatori a
din program în tipurilor de date propuse;
 tip caracterial;
constante și variabile. - precizare a mulțimii de valori pe care le poate lua o variabilă
 tip definit de utilizator.
 Utilizarea tipurilor asociată cu un anumit tip de date;
identice și tipurilor Variabile și constante: - precizare a operațiilor care pot fi efectuate asupra valorilor
compatibile.  definiții de constante; unei variabile;
 declarații de variabile. - clasificarea tipurilor de date având la dispoziție mărimi
concrete pentru rezolvarea problemelor propuse.
Rularea pe calculator a programelor de:
 citire și scriere a numerelor;
20
 citire și scrierea caracterelor;
 citire și scriere a șirurilor de caractere;
 calcul aritmetic;
 calculare a perimetrului;
 calculare a ariei.
Produse:
 exerciții rezolvate;
 programe rulate pe calculator.
* Opțional.
La finele clasei a VII-a elevul poate:

- să estimeze cantitatea de informație ce se conține în mesajele text, grafice, audio și video;
- să codifice și să decodifice numerele naturale și informațiile textuale;
- să creeze conținuturi digitale simple: texte și imagini;
- să elaboreze și să deruleze prezentări electronice;
- să comunice, să caute și să difuzeze informații în mediile virtuale;
- să utilizeze echipamentele digitale destinate largului public în siguranță și cu încredere;
- să utilizeze produsele-program pentru căutarea, stocarea și organizarea informațiilor text, grafice, audio și video,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:

- atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
- curiozitate în explorarea mediilor virtuale;
- încredere în eficiența mijloacelor digitale utilizate;
- elemente de creativitate în elaborarea de conținuturi digitale;
- atitudine critică față de utilizarea mijloacelor digitale neomologate și/sau nelicențiate;
- respectarea regulilor eticii și securității digitale.
21
Clasa a VIII-a

1. Prelucrarea textelor
 Aplicarea operațiilor Aplicații de editare a textelor: Exerciții de:

specifice editării  structura ierarhică a documentelor de tip tex;  introducere și editare a textului;
textelor.  introducerea textelor de la tastatură;  identificare a corpului de litere propus;
 Utilizarea  importul textelor din alte surse.  formatare a textelor conform modelelor propuse;
instrumentelor de
Formatarea caracterelor:  creare a stilurilor pentru formatarea caracterelor;
corectare gramaticală a
textelor.  tehnoredactare;  precizare a atributelor de formatare a paragrafelor propuse;
 Crearea și prelucrarea  font;  formatare a paragrafelor conform modelelor propuse;
listelor.  stil de afișare;  așezare a textului în pagină conform modelelor propuse;
 formatarea caracterelor;  creare și ordonare a listelor numerotate sau marcate cu
simboluri de evidențiere;
 stiluri de caractere*.
 utilizare a instrumentelor de corectare;
Formatarea paragrafelor:
 depistare automată a greșelilor în textele propuse.
 paragraf;
 aliniere;
 indentare;
 spațiere;
 stiluri de paragraf*.
Așezarea în pagină:
 formatare a paginilor;
 antet și subsol;
 secțiune;
 stil de caractere;
 șabloane de document*.
22
Liste:
 tipuri de marcare;
 tipuri de numerotare.
Instrumente de corectare:
 analizator lexical;
 analizator gramatical;
 tezaur;
 corectare manuală ;
 corectare automată.
 Crearea și editarea Tabele: Exerciții de:

tabelelor.  rând, coloană, celulă;  creare a tabelelor cu ajutorul sistemului de asistență, prin
 înserarea unei linii, coloane; inserare sau desenare;
 unirea celulelor;  modificare a structurii tabelelor propuse, sortare a datelor din
 divizarea celulelor; tabele;
 formatarea celulelor;
 șabloane de tabele*.
 Crearea și editarea Diagrame: Exerciții de:

diagramelor.  tip de diagramă;  creare și editare a diagramelor;
 foaie de date;  selectare a tipului de diagramă în funcție de specificul datelor
 câmp de desenare a diagramei; de afișat;
 formatarea diagramei;  formatare a diagramelor conform modelului propus.
 șabloane de diagrame*. Studii de caz:
 Domeniile de utilizare a fiecărui tip de diagramă: circulară,
cu bare, cu coloane, liniară, grafic.
 Utilizarea diagramelor în manualele școlare.
23
 Inserarea obiectelor. Obiecte: Exerciții de:
 Utilizarea  imagini desenate;  inserare a imaginilor desenate și a celor pre-desenate;
instrumentelor de  imagini pre-desenate;  inserare și editare a formulelor;
grafică orientată pe  formule;  inserare a secvențelor sonore;
obiecte.
 fișiere audio;  inserare a secvențelor video;
 fișiere video.  inserare a obiectelor grafice.
Metode de inserare a obiectelor: Studii de caz:
 prin memoria tampon:  Imaginile desenate și imaginile pre-desenate.
 prin apelul altor aplicații;  Imagini în grafica orientată pe obiecte și grafica orientată pe
 din fișierele externe. puncte.
 Proprietățile obiectelor inserate ca simboluri de text și ca
entități inserate deasupra textului.
 Utilizarea Formatarea imaginilor. Exerciții de:

instrumentelor de Stabilirea:  inserare și formatare a imaginilor pre-desenate;
formatare a imaginilor  inserare și formatare a desenelor create de utilizator;
din componența  culorii, luminozității și contrastului;
 poziției în document;  copiere și redimensionare a imaginilor;
documentelor.
 dimensiunilor;  formatare a imaginilor conform modelului propus.
 modului de aranjare a textului în jurul imaginii;
 chenarelor și umbrelor.
 Utilizarea Corespondența combinată*: Exerciții de:

instrumentelor de creare  documentul principal;  creare a documentului principal;
și de distribuire a  sursă de date;  creare a surselor de date;
corespondenței
 generarea corespondenței combinate.  generarea corespondenței combinate.
combinate.
24
2. Algoritmi și executanți
 Utilizarea metodelor de Noțiune de algoritm. Exerciții de:

algoritmizare pentru Algoritmi și executanți:  descriere a acțiunilor pe care le va efectua executantul în
soluționarea procesul execuției algoritmilor propuși;
problemelor frecvent  algoritm;
 executant;  elaborare a algoritmilor pentru deplasarea executantului
întâlnite în activitatea dintr-o poziție în alta;
cotidiană.  comandă manuală;
 depistare a erorilor sintactice, erorilor logice și a erorilor de
 Descrierea și utilizarea  comandă prin program; funcționare;
repertoriului de  program;  elaborare a algoritmilor pentru desenarea figurilor;
instrucțiuni ale  limbaj de programare.
executantului.  elaborare a algoritmilor de către elevi și testate cu ajutorul
executanților;
 Elaborarea algoritmilor
pentru executant.  explicarea modului de execuție a algoritmilor.
Produse:
 Algoritmi de desenare a figurilor geometrice.
 Algoritmi de deplasare în medii cu obstacole.
 Utilizarea metodelor de Metode de reprezentare a algoritmilor: Exerciții de:

reprezentare a  limbaj uman;  reprezentare a algoritmilor prin diferite metode;
algoritmilor.  limbaje algoritmice;  observare și înțelegere a legăturii între modul de reprezentare
 scheme logice. a algoritmului și repertoriul de instrucțiuni al executantului;
 transcriere a algoritmilor formulați în limbaj convențional în
reprezentări formalizate.
Produse:
 Algoritmi din cursul de matematică: clasificarea
triunghiurilor în funcție de laturi / în funcție de unghiuri,
rezolvarea ecuațiilor liniare / pătratice, reprezentați prin
scheme logice / limbaje algoritmice.
25
 Utilizarea metodei Subalgoritmi: Exerciții de:
rafinării succesive.  subprogram;  explicare a modului de execuție a apelurilor de subalgoritmi;
 program principal;  identificare a problemelor soluționarea cărora necesită
 procedură; utilizarea subalgoritmilor;
 apel de procedură;  elaborare și de apel a subalgoritmilor pentru executanți;
 rafinare succesivă.  observare și înțelegere a legăturilor informaționale și de
control între algoritm și subalgoritmii apelați;
 desenare a figurilor cu utilizarea subalgoritmilor.
Produse:
 Algoritmi de desenare a figurilor cu utilizarea
subalgoritmilor.
 Definirea formatului Instrucțiunile limbajului algoritmic. Exerciții de:

general și utilizarea Algoritmi repetitivi. Ciclu cu contor. Ciclu cu  explicare a modului de execuție a instrucțiunii de ciclu;
instrucțiunilor de ciclu. condiție:  elaborare a algoritmilor repetitivi;
 Elaborarea algoritmilor  condiție;  reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuție a
utilizând instrucțiunile algoritmilor repetitivi cu conexiune inversă;
de ciclu.  ciclu cu condiție;
 algoritm cu conexiune inversă;  identificare a programelor soluționarea cărora necesită
eroare de execuție. utilizarea algoritmilor.
 Elaborarea algoritmilor Algoritm cu ramificări. Exerciții de:

utilizând instrucțiunea Instrucțiunea de ramificare:  explicare a modului de execuție a instrucțiunii de ramificare;
de ramificare.  desenare a schemei logice a instrucțiunii de ramificare;
 condiție;
 ramificator.  elaborare a algoritmilor cu ramificări;
 identificare a problemelor soluționarea cărora necesită
utilizarea algoritmilor cu ramificări;
 reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuție a
algoritmilor cu ramificări.
26
 Analiza proprietăților Generalități despre algoritmi. Exerciții de:
fundamentale ale Proprietățile algoritmilor:  identificare a proprietăților algoritmilor pe baza exemplelor
algoritmilor. propuse;
 univocitate;
 universalitatea;  observare și înțelegere a legăturilor între proprietățile
algoritmului și modul de execuție pe calculator.
 finitudinea;
 producerea rezultatului preconizat.
Noțiunea de gândire algoritmică.
Algoritmul de funcționare a calculatorului.
 Identificarea structurii Clasificarea algoritmilor după: Exerciții de:
algoritmilor (liniari, cu  modul de reprezentare;  clasificare a algoritmilor conform criteriului de structură;
ramificări, ciclici).  proprietăți;  estimare a criteriilor de calitate pentru algoritmii propuși.
 structură.
3-A. Editarea imaginilor
 Identificarea Noțiunile de bază: Exerciții de:
elementelor unei  pixel;  identificare a elementelor imaginii cu rastru;
imagini cu rastru.  rastru;  deschidere / închidere a unui fișier grafic cu rastru;
 Gestionarea fișierelor  imagine cu rastru;  modificare a scalei de vizualizare a imaginii cu rastru (până
grafice.
 rezoluție; la pixeli distincți);
 Importul fișierelor  modificare a dimensiunilor / rezoluției imaginii cu rastru;
 dimensiuni;
grafice.
 model de culoare.  decupare a fragmentelor imaginii cu rastru;
 Exportul fișierelor
 modificare a formatului grafic;
grafice. Spațiu de lucru al editorului grafic:
 modificare a modelului de culoare;
 Transformarea  panouri;
geometrică a fișierelor  selectare a instrumentului necesar din barele de instrumente;
 meniuri;
grafice.  activare / dezactivare panouri, rigle, riglete, ghidaje;
 instrumente;
 personalizare a spațului de lucru;
 rigle; riglete; ghidaje;
27
 Modificarea modelului  personalizarea spațiului de lucru.  creare a unei imagini noi în spațiul de lucru al editorului
de culoare al fișierelor grafic: dimensiuni, rezoluție, model de culoare;
Crearea imaginii cu rastru:
grafice.  selectare a formatului grafic pentru imaginea curentă;
 setări geometrice: dimensiuni, rezoluție;
 Transformarea artistică  importare a unei imagini cu rastru cu ajutorul memoriei
a fișierelor grafice.  setări coloristice: model culoare;
bufer;
 formate grafice: BMP, JPEG, TIFF, PNG, PDF.
 importare a unui fișier grafic extern;
Importul imaginii cu rastru:  importare a fișierelor din camera fotodigitală / smartphone;
 importul direct / memorie buffer;  scanare a fișierelor grafice;
 import fișier;  desenare / redesenare a elementelor imaginii utilizând
 import dispozitiv: cameră foto, scanner. instrumentele: peniță, pensulă, colorare fundal, figuri
Instrumente pentru desen: geometrice;
 penița;  selectare a proprietăților peniței, pensulei, figurilor
geometrice;
 pensula;
 selectare a măștilor de formă: patrulater, elipsă, arbitrară;
 fundal;
 decupare a fragmentelor imaginii utilizând operația de
 figuri / primitive grafice.
forfecare;
Gestionarea proprietăților instrumentelor de desen.  selectare a culorii cu ajutorul instrumentului pipeta;
Instrumente pentru selecție și editare:  radierea unor fragmente ale imaginii cu ajutorul
 selector; instrumentului radieră;
 măști;  setare a proprietăților instrumentului radieră;
 foarfece;  decupare a unor fragmente ale imaginii cu ajutorul
 pipetă; instrumentului cuțit;
 radieră;  setare a proprietăților instrumentului cuțit;
 cuțit.  inserare a textului în imaginea cu rastru;
 editare a textului inserat în imagine;
Prelucrarea textului:
 formatare a textului inserat în imagine;
 instrumente de scriere;
 spațiere a simbolurilor;
 editarea textului;
 formatare a paragrafelor;
28
 formatarea caracterelor;  adăugare contur la elementele selectate ale imaginii;
 spațierea;  reglare nivel transparență a fragmentelor de imagine
 formatarea paragrafelor. selectate;
 reglare nivel umbrire a fragmentelor de imagine selectate;
Alte instrumente:
 setare contur;  aplicare directă asupra imaginii a efectelor artistice accesibile
(mozaic, sticlă udă, cristalizare, textură, estompare).
 setare transparență;
 setare umbre; Studii de caz:
- Evoluția editoarelor grafice în distribuție liberă.
 aplicare efecte standard.
- Evoluția editoarelor grafice comerciale.
Proiecte:
- Postere tematice.
- Colecției digitale de semne rutiere.
3-B. Implementarea algoritmilor în medii textuale de programare
 Recunoașterea părților Conceptul de acțiune. Exerciții de:

componente ale unui Noțiunea de instrucțiune.  introducere și extragere a datelor;
program.  clasificare a instrucțiunilor limbajului de nivel înalt;
 Selectarea Afișarea informației alfanumerice.
 transcriere a expresiilor din notația matematică în limbaje de
instrucțiunilor în funcție Citirea datelor de la tastatură. programare de nivel înalt și invers;
de specificul
Expresii.  evaluare a expresiilor limbajului de programare de nivel înalt;
algoritmilor de
implementat. Evaluarea expresiilor.  clasificare a expresiilor în funcție de tipul lor;
 Introducerea și Tipul expresiilor.  explicare a modului de execuție a instrucțiunilor: apel de
extragerea datelor. procedură, atribuire, dacă, caz, pentru, cât, repetă;
Instrucțiuni:  determinare a compatibilității componentelor instrucțiunilor
 Translarea algoritmilor
 apel de procedură; din punct de vedere al atribuirii;
elaborați în programe.
 efect nul;  translare a algoritmilor elaborați în mediu de programare de
 compusă; nivel înalt;
 de atribuire;  testare a programelor și analiză a rezultatelor.
29
 dacă; Elaborarea și implementarea algoritmilor de:
 caz;  calcul aritmetic;
 pentru;  verificare a corectitudinii datelor introduse;
 cât;  tabelare a valorilor funcțiilor propuse;
 repetă.  conversie a cifrelor romane în zecimale;
 calcul a sumelor și a produselor;
 calcul a termenilor progresiilor aritmetice și geometrice;
 codificare ;i decodificare a textelor.
Produse:
 programe depanate.
* Opțional.
La finele clasei a VIII-a elevul poate:

- să creeze și să prelucreze documente de tip text;
- să verifice corectitudinea gramaticală a documentelor de tip text;
- să insereze obiecte în documentele de tip text;
- să elaboreze și să depaneze în medii didactice algoritmi de comandă cu executanții,

- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip text;
- percepția științifică a algoritmilor, executanților și a limbajelor algoritmice;
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea documentelor de tip text.
30
Clasa a IX-a

1. Calcul tabelar
 Identificarea Păstrarea informației în foile de calcul. Elementele Exerciții de:

elementelor unei foi de unei foi de calcul:  identificare a elementelor unei foi de calcul din lista
calcul.  celulă; propusă;
 Definirea tipurilor de  adresă/referință de celulă;  identificare a adresei unei celule dintr-o listă propusă;
date și introducerea  valori și formule;  modificare a dimensiunii de vizualizare a paginii pe ecran;
valorilor în foile de
 calcul tabelar;  modificare a barei de instrumente;
calcul.
 formatare;  creare a foilor de calcul și selectare a elementelor propuse;
 Crearea în foile de
calcul a seriilor de  formate de coloană, rând, celulă.  precizare a tipului de date a valorilor propuse;
valori. Introducerea, editarea și formatarea datelor în foile  introducere în foile de calcul a textelor, numerelor, datelor
de calcul: calendaristice și mărcilor de timp;
 tipuri de date;  copiere, mutare a unui domeniu de date din foaia de calcul;
 introducerea valorilor;  explicare a operațiilor de editare în foile de calcul;
 introducerea formulelor;  editare a datelor în foile de calcul;
 operații de editare;  precizare a rezultatelor operațiilor de formatare propuse;
 operații de formatare.  formatare a datelor în foile de calcul;
 creare a unei serii de date după modelul propus;
 creare a seriilor de numere de către elevi, fiind dat primul
număr, pasul și numărul final.
 Identificarea Formule și calcule: Exerciții de:

operatorilor și  operatori;  clasificare a operatorilor;
operanzilor.  operanzi;  clasificare a operanzilor;
 Utilizarea operatorilor  adrese relative;  clasificare a adreselor;
și operanzilor la
 adrese absolute;  precizare a rezultatelor furnizate de operatorii propuși;
prelucrarea datelor.
 nume de celule;  precizare a categoriei operanzilor propuși;
31
 domenii de celule.  precizare a entităților specificate prin referințele propuse;
 identificare a operatorilor și operanzilor din lista propusă.
 Utilizarea formulelor Formule și utilizarea lor. Exerciții de:

pentru efectuarea Conversia tipurilor de date.  explicare a algoritmilor de introducere a unei formule;
calculelor necesare la  precizare a rezultatelor evaluării formulelor propuse;
prelucrarea datelor. Copierea formulelor.
 explicare a modului de conversie a valorilor în procesul de
Noțiuni de bază: evaluare a formulelor;
 formulă;  utilizare corectă a ordinii operațiilor în construirea anumitor
 conversia tipurilor de date; formule;
 precedente de celulă;  copiere a formulelor;
 dependente de celulă.  recunoaștere a erorilor standard asociate formulelor;
 efectuare a calculelor conform modelului propus;
 utilizare a referințelor în construirea formulelor;
 compunere a formulelor pentru efectuarea calculelor.
 Utilizarea funcțiilor Funcții: Exerciții de:

predefinite pentru  categorii de funcții;  clasificare a funcțiilor pe categorii;
rezolvarea problemelor  argument;  utilizare a funcțiilor pentru prelucrarea informațiilor din
din matematică, fizică,
 valoare returnată. foile de calcul;
prelucrarea textelor.
 determinare a tipului de funcții care poate fi aplicat asupra
datelor după modelul propus.
 Identificarea Diagrame. Exerciții de:

elementelor unei Elementele unei diagrame:  selectare și evidențiere a elementelor din care sunt compuse
diagrame. diagramele;
 indicator de date;
 Stabilirea legăturii între  explicare a modului de reprezentare a datelor din tabel prin
datele selectate și  serie de date;
diagrame;
elementele diagramei  categorie de date;
 desenare a diagramelor ce corespund datelor selectate;
respective.  axa categoriilor;
32
 Utilizarea diagramelor  axa valorilor;  copiere a diagramelor.
pentru prezentarea  titlu;
datelor.  legendă.
 Selectarea tipului de Crearea și editarea diagramelor: Exerciții de:

diagramă în funcție de  tip de diagramă;  clasificare a diagramelor propuse;
specificul datelor  diagramă bidimensională;  creare și editare a diagramelor propuse;
reprezentate.
 diagramă tridimensională;  modificare a tipului de diagramă;
 Crearea și modificarea
 grafic;  modificare a suprafeței diagramei;
diagramelor.
 obiect;  modificare a titlului, axelor de coordonate și a legendei;
 încapsularea obiectelor;  modificare a unei serii de date;
 ierarhia obiectelor;  adăugarea datelor într-o diagramă.
 tehnici de editare.
 Utilizarea graficelor Construirea graficelor: Exerciții de:

pentru prezentări mai  grafic;  clasificare a graficelor propuse;
sugestive a datelor  diagramă XY.  interpretare a datelor numerice din graficele propuse;
numerice.
 creare și editare a graficelor.
 Utilizarea hărților și a Hărți și obiecte grafice*: Exerciții de:

obiectelor grafice pentru  hartă;  utilizare a hărților propuse;
prezentări mai sugestive  obiecte grafice;  inserare a hărților propuse;
a datelor numerice.
 instrumente de desenare.  creare și editare a hărților;
 inserare a obiectelor grafice propuse;
 creare și editare a obiectelor grafice.
 Utilizarea bazelor de Baze de date în formă de liste. Exerciții de:

date în formă de liste Noțiuni elementare de baze de date:  reprezentare intuitivă (prin desen) a structurii listelor
propuse;
 date elementare;
33
pentru organizarea  date compuse;  creare a listelor;
informațiilor personale.  bază de date;  creare și modificare a listelor;
 Utilizarea operațiilor  listă de date;  diferențiere a termenilor: bază de date, listă, câmp, numele
destinate gestionării
 înregistrare; câmpului, înregistrare;
listelor.
 câmp;  explicare a operațiilor destinate gestiunii listelor;
 formular de date.  gestionare a listelor cu ajutorul formularului pentru date;
 totalizare a datelor numerice.
Gestionarea listelor:
 inserarea înregistrărilor;
 eliminarea înregistrărilor;
 căutarea înregistrărilor;
 editarea înregistrărilor.
 Stabilirea ordinii de Sortarea înregistrărilor: Exerciții de:

sortare a înregistrărilor.  sortare;  sortare a înregistrărilor din listele propuse sau create de
 Utilizarea operațiilor de  cheie de sortare; elevi;
selectare a  ordine de sortare;  explicare a operației de selectare a înregistrărilor;
înregistrărilor și  selectare a înregistrărilor cu ajutorul condițiilor simple și a
 ordine ascendentă;
identificarea condițiilor condițiilor complexe;
complexe de selectare.  ordine descendentă.
 explicare a operațiilor de rezumare a datelor;
 Crearea listelor în foile Selectarea înregistrărilor:
 creare a unei baze de date după modelul propus sau create de
de calcul.  selectarea înregistrărilor; elevi.
 filtrarea înregistrărilor;
 condiții de selectare;
 copierea înregistrărilor selectate.
34
2. Implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de programare
 Identificarea metodelor Medii grafic-interactive de programare: Exerciții de:

adecvate de utilizare a  clasificarea mediilor grafic-interactive de  clasificare a mediilor grafic-interactive de programare;
interfețelor grafice ale programare;  explicare a modului de utilizare a interfețelor mediilor
mediilor grafic-  interfețele mediilor grafic-interactive de grafic-interactive de programare;
interactive de programare;  explicare a modului de organizarea activităților în mediile
programare.
 proiecte; grafic-interactive de programare;
 Utilizarea interfețelor
 gestionarea proiectelor.  creare și gestionare a proiectelor.
mediilor grafic-
interactive de
programare.
 Crearea și gestionarea
proiectelor în mediile
grafic-interactive de
programare.
 Aplicarea conceptului Obiecte și medii de lucru: Exerciții de:

de obiect.  conceptele de dată;  explicare a conceptului de obiect;
 Crearea, distrugerea,  conceptul de acțiune;  creare a obiectelor;
modificarea  programarea imperativă;  distrugere a obiectelor;
proprietăților obiectelor.
 conceptul de obiect;  setare a proprietăților inițiale ale obiectelor;
 programarea orientată pe obiecte;  modificare a proprietăților obiectelor;
 proprietăți ale obiectelor;  creare și gestionare a bibliotecilor de obiecte;
 metode ale obiectelor;  configurare a mediilor de lucru pentru executanți.
 scenarii;
 biblioteci de obiecte;
 medii de lucru pentru obiecte;
 obiectele în rol de executanți.
35
 Utilizarea proprietăților- Proprietățile-tip ale obiectelor din mediile grafic- Exerciții de:
tip ale obiectelor interactive de programare:  identificare a obiectelor din componența unui mediu grafic-
frecvent întâlnite în  coordonatele; interactive de programare;
mediile grafic-  orientarea în spațiu;  enumerare a proprietăților-tip ale obiectelor frecvent utilizate
interactive de
 dimensiunile; în mediile grafic-interactive de programare;
programare.
 aspectul exterior (costumul);  setare și modificare manuală a proprietăților-tip ale
 sunetele pe care le poate produce. obiectelor frecvent utilizate în mediile grafic-interactive de
programare.
Studiu de caz:
 Analiza comparată a seturilor de proprietăți ale obiectelor
din componența mediilor grafic-interactive de programare.
 Utilizarea comenzilor- Comenzile-tip ale obiectelor din mediile grafic- Exerciții de:
tip ale obiectelor interactive de programare:  identificare a comenzilor din repertoriul obiectelor din
frecvent întâlnite în  de mișcare; componența unui mediu grafic-interactive de programare;
mediile grafic-  de rotire;  precizare a rezultatelor execuției comenzilor-tip din
interactive de
 de schimbare a dimensiunilor; repertoriul obiectelor (executanților) din mediile grafic-
programare. interactive de programare;
 de schimbare a aspectului;
 de apariție în scenă;  executare manuală a comenzilor din repertoriul obiectelor
din componența unui mediu grafic-interactiv de programare.
 de dispariție din scenă;
 de producere a unui anumit sunet; Studiu de caz:
 de desenare;  Analiza comparată a repertoriilor de comenzi ale obiectelor
din componența mediilor grafic-interactive de programare.
 de a așteptare a unui anumit eveniment;
 de trimitere a unui mesaj;
 de recepționare a unui mesaj.
 Implementarea Programarea algoritmilor liniari, ciclici și cu Exerciții de:

algoritmilor liniari, ramificări. Instrucțiuni de control:  explicare a destinației fiecărei instrucțiuni de control;
ciclici și cu ramificări în  de ramificare;
36
mediile grafic-  ciclu cu precondiție;  utilizare a instrucțiunilor de control pentru implementarea
interactive de  ciclu cu postcondiție; algoritmilor liniari, ciclici, cu ramificări;
programare.
 ciclu infinit;  elaborare și implementare a algoritmilor de desenare a
 de așteptare a unui anumit eveniment; figurilor (cercuri, ovale, triunghiuri, dreptunghiuri etc.).
Produse:
 de așteptare a răspunsului la un anumit mesaj;
 algoritmii de desenare a seriilor de figuri (cercuri, ovale,
 de reacționare la un anumit mesaj.
triunghiuri, dreptunghiuri etc.) cu dimensiuni și poziții fixe /
variabile, implementați într-un mediu grafic-interactiv de
programare;
 algoritmii de deplasare a executanților conform unor rute
prestabilite, implementați într-un mediu grafic-interactiv de
programare.
 Implementarea Programarea subalgoritmilor*: Exerciții de:

subalgoritmilor în  program principal;  elaborare și implementare în mediile grafic-interactive de
mediile grafic-  subprogram; programare a subalgoritmilor pentru desenarea figurilor
interactive de geometrice frecvent întâlnite (cercuri, ovale, triunghiuri,
 programul apelant;
programare. dreptunghiuri etc.);
 programul apelat;
 elaborare și implementare în mediile grafic-interactive de
 definirea subalgoritmilor; programare a algoritmilor de desenare a seriilor de figuri cu
 apelul subalgoritmilor; dimensiuni variabile, bazate pe apeluri de subalgoritmi.
 parametrii formali și parametrii actuali ai Studiu de caz:
subalgoritmilor;
 Analiza comparată a volumului de muncă și a complexității
algoritmilor implementați cu și fără utilizarea
subalgoritmilor.
 Implementarea Programarea algoritmilor paraleli*: Exerciții de:

algoritmilor paraleli în  algoritmi seriali;  explicare a noțiunii de algoritm serial;
mediile grafic-  algoritmi paraleli;  implementare a algoritmilor seriali;
interactive de
 sincronizarea algoritmilor paraleli;  explicare a noțiunii de algoritm paralel;
programare.
37
 metodele de sincronizare a algoritmilor paraleli;  explicare a noțiunii de sincronizare a algoritmilor paraleli;
 sincronizarea prin evenimente;  explicare a metodelor de sincronizare a algoritmilor paraleli;
 sincronizarea prin schimbul de mesaje.  implementare a algoritmilor paraleli.
Produse:
 algoritmii seriali (secvențe animate, jocuri didactice etc.),
implementați în mediile grafic-interactive de programare.
 algoritmii paraleli (secvențe animate, jocuri didactice etc.),
implementați în mediile grafic-interactive de programare.
 Organizarea activităților Organizarea activităților de implementare a Exerciții de:

de implementare a algoritmilor*:  explicare a etapelor principale de elaborare a proiectelor;
algoritmilor în mediile  etapele de elaborare a unui proiect;  elaborare a planurilor de proiecte (tabelul obiectelor,
grafic-interactive de  planul proiectului; proprietăților și metodelor acestora, interacțiunile dintre
programare.
 divizarea sarcinilor complexe în sarcini mai obiecte);
simple;  formare a echipelor de proiecte, stabilirea de roluri și
 formarea echipelor; repartizarea de sarcini;
 stabilirea rolurilor membrilor echipei;  elaborare, implementare și susținere de proiecte.
 repartizarea sarcinilor între membrii echipei; Proiecte:
 organizarea și monitorizarea proceselor de Scrierea de scenarii, elaborarea algoritmilor respectivi și
elaborare a proiectelor; implementarea acestora în grafic-interactive de programare:
 susținerea proiectelor.  istorioare multimedia interactive;
 modele interactive de dispozitive și instalații;
 modele de interacțiune umană;
 modele ale fenomenelor din lumea înconjurătoare;
 filme animate de scurt metraj (istorioare, concerte solo și
concerte colective, publicitate socială, publicitate
comercială);
 prezentări animate multimedia;
38
 jocuri didactice interactive.
3-A. Prelucrări audio și video
Prelucrarea informației audio
 Cunoașterea și Sunetul ca fenomen fizic. Parametrii ce Exerciții de:

înțelegerea principiilor caracterizează percepția de către om a undelor  descriere a domeniilor de activitate umană în care se
fizice de propagare a sonore. utilizează informația audio;
undelor sonore  descriere și comparare a parametrilor undelor sonore din
 Cunoașterea și setarea perspectivă percepției lor de către ființele umane;
parametrilor principali  descriere și explicare a factorilor audio ce pot periclita
ai semnalelor audio. sănătatea ființelor umane.
Studii de caz:
 Percepția diverselor semnale sonore de către ființa umană.
 Impactul modificării parametrilor semnalelor sonore asupra
percepției acestora de către ființa umană.
 Selectarea formatelor de Codificarea digitală a informației audio: Exerciții de:

bază ale fișierelor ce  frecvența de discretizare,  explicare a principiilor de codificare și decodificare a datelor
conțin informații audio  pasul de cuantificare a semnalului audio. audio;
în funcție de destinația  determinare a volumului datelor audio necomprimate
acestora. Compresia și decompresia datelor audio.
cunoscând parametrii de codificare;
 Utilizarea Redarea informației audio. Ratele de biți.  determinare a formatului audio cunoscând extensiunile
echipamentelor și
Programe de calculator și echipamente de codificare denumirilor de fișiere;
programelor de
și decodificare a datelor audio.  de identificare și de explicare a parametrilor de bază și a
calculator destinate
caracteristicilor principale ale echipamentelor frecvent
înregistrării datelor Formatele fișierelor ce conțin date audio: WAV,
FLAC, MP3, AIF. utilizate în colectarea, înregistrarea, prelucrarea și
audio.
reproducerea secvențelor audio.
 Utilizarea
echipamentelor și
39
programelor de Studii de caz:
calculator destinate
 Analiza comparată a softurilor destinate prelucrărilor digitale
redării datelor audio.
audio.
 Analiza comparată a echipamentelor destinate prelucrărilor
digitale audio.
 Analiza comparată a formatelor de fișiere audio.
Proiecte:
 Cercetarea modului în care variația frecvenței de discretizare
a semnalelor sonore influențează calitate de redare a
acestora.
 Cercetarea modului în care variația pasului de cuantificare a
semnalelor sonore influențează calitate de redare a acestora.
 Cercetarea modului în care compresia semnalelor sonore
influențează calitate de redare a acestora.
 Utilizarea facilităților de Înregistrarea și redarea semnalelor sonore. Exerciții de:

bază ale editoarelor Vizualizarea semnalelor sonore.  utilizare a principalelor facilități ale unui editor digital audio;
digitale audio.  analiză comparată a înregistrărilor uneia și aceiași secvențe
 Utilizarea editoarelor Prelucrarea semnalelor sonore:
sonore efectuate în formate audio diferite;
digitale audio pentru  secvențierea și concatenarea fragmentelor
 analiză a calității de redare a secvențelor audio în dependență
prelucrarea secvențelor audio;
de parametrii de înregistrare și stocare;
sonore.  transformări de amplitudine (amplificare,
 conversie a formatelor fișierelor audio;
 Crearea și prelucrarea mixare normalizare);
 de transmitere a fișierelor audio prin diferite mijloace de
înregistrărilor audio.  modificarea tonului și a duratei de redare;
comunicații digitale.
 filtrarea semnalelor sonore;
Proiecte:
 aplicarea efectelor.
 Elaborarea fundalului audio pentru evenimentele școlare.
 Analiza sunetului:
 analiza spectrală;  Mixarea semnalelor audio ce provin de la mai multe surse pe
durata unui eveniment școlar.
 modificarea volumului.
40
Conversiile de formate audio.  Elaborarea pistelor sonore pentru filmele video ale
evenimentelor școlare.
Prelucrarea informației video
 Cunoașterea și Lumina ca fenomen fizic. Parametrii ce Exerciții de:

înțelegerea principiilor caracterizează percepția de către om a luminii.  descriere a domeniilor de activitate umană în care se
fizice de propagare a utilizează informația video;
luminii.  descriere și comparare a parametrilor undelor
 Cunoașterea și setarea electromagnetice din perspectivă percepției lor de către
parametrilor principali ai ființele umane;
semnalelor video.  descriere și explicare a factorilor video ce pot periclita
sănătatea ființelor umane.
Studii de caz:
 Percepția diverselor unde electromagnetice de către ființa
umană.
 Impactul modificării parametrilor undelor electromagnetice
asupra percepției acestora de către ființa umană.
 Selectarea formatelor de Codificarea digitală a informației video: Exerciții de:

bază ale fișierelor ce  frecvența de discretizare în timp,  explicare a principiilor de codificare și decodificare a datelor
conțin informații video  frecvența de discretizare în spațiu, video;
în funcție de destinația
 pasul de cuantificare a semnalului video;  determinare a volumului datelor video necomprimate
acestora.
 puterea de rezoluție; cunoscând parametrii de codificare;
 Utilizarea
echipamentelor și  numărul de culori de bază.  determinare a formatului video cunoscând extensiunile
programelor de denumirilor de fișiere;
calculator destinate  de identificare și de explicare a parametrilor de bază și a
înregistrării datelor caracteristicilor principale ale echipamentelor frecvent
video. utilizate în colectarea, înregistrarea, prelucrarea și
reproducerea secvențelor video.
41
 Utilizarea Compresia și decompresia datelor video. Studii de caz:
echipamentelor și
Redarea informației video. Ratele de biți.  Analiza comparată a softurilor destinate prelucrărilor digitale
programelor de video.
calculator destinate Programe de calculator și echipamente de codificare
redării datelor video.  Analiza comparată a echipamentelor destinate prelucrărilor
și decodificare a datelor video.
digitale video.
Formatele fișierelor ce conțin date video: WMV,  Analiza comparată a formatelor de fișiere video.
AVI, MPEG, M1V, ASF.
Proiecte:
 Cercetarea modului în care variația frecvenței de discretizare
a semnalelor video influențează calitate de redare a acestora.
 Cercetarea modului în care variația pasului de cuantificare a
semnalelor video influențează calitate de redare a acestora.
 Cercetarea modului în care compresia semnalelor video
influențează calitate de redare a acestora.
 Utilizarea facilităților de Înregistrarea și redarea secvențelor video. Exerciții de:

bază ale editoarelor Prelucrarea secvențelor video:  utilizare a principalelor facilități ale unui editor digital video;
digitale video.  analiză comparată a înregistrărilor uneia și aceiași secvențe
 secvențierea și concatenarea fragmentelor
 Utilizarea editoarelor video; efectuate în formate video diferite;
digitale video pentru  analiză a calității de redare a secvențelor video în dependență
prelucrarea secvențelor  montarea fragmentelor video;
de parametrii de înregistrare și stocare;
sonore.  transformări temporale;
 conversie a formatelor fișierelor video;
 Crearea și prelucrarea  asocierea pistei sonore;
 modificarea duratei de redare;  de transmitere a fișierelor video prin diferite mijloace de
înregistrărilor video.
comunicații digitale.
 filtrarea semnalelor video;
 aplicarea efectelor. Proiecte:
 subtitrarea secvențelor video;  Elaborarea fundalului video pentru evenimentele școlare.
 conversia formatelor.  Mixarea semnalelor video ce provin de la mai multe surse pe
durata unui eveniment școlar.
 Montarea filmărilor evenimentelor școlare.
42
3-B. Implementarea algoritmilor în medii textuale de programare
Modulul este descris în tabelul pentru clasa a VIII-a.
3-C. Prelucrarea datelor structurate în medii textuale de programare
Acest modul poate fi ales doar de elevii ce în clasa a VIII-a au studiat modulul opțional „3-B. Implementarea algoritmilor în medii textuale de
programare”
- Identificarea situațiilor Tipuri de date tablou unidimensional: Exerciții de:
de problemă ce necesită  definirea tipurilor de date tablou - determinare a tipului indicilor și tipului componentelor în
utilizarea tablourilor. unidimensional; funcție de declarațiile propuse;
 declararea variabilelor de tip tablou - precizare a operațiilor care pot fi efectuate cu componentele
- Implementarea unidimensional; tablourilor;
algoritmilor de prelucrare
 tipul indicilor și tipul componentelor - sortare a componentelor tablourilor unidimensionale;
a datelor structurate în - explicare a proprietăților tipului de date șir de caractere;
tablourilor unidimensionale;
tablouri. - precizare a mulțimii de valori și mulțimii de operații ale
 citirea/afișarea/prelucrarea componentelor
- Implementarea tablourilor unidimensionale; tipului de date șir de caractere;
algoritmilor de sortare a  sortarea componentelor tablourilor - prelucrare a șirurilor de caractere (ștergerea, substituirea,
datelor. unidimensionale. inserarea, sortarea caracterelor).
- Implementarea Tipuri de date șir de caractere. Elaborarea și implementarea algoritmilor de:
algoritmilor de prelucrare  definirea tipurilor de date șir de caractere;  prelucrare a elementelor tablourilor unidimensionale;
a șirurilor de caractere.  selectare a anumitor elemente ale tablourilor
 declararea variabilelor de tip șir de caractere;
 funcții standard de operare cu șiruri de unidimensionale;
caractere;  sortare a elementelor tablourilor unidimensionale;
 proceduri standard de operare cu șiruri de  sortare prin selecție;
caractere.  căutare în șiruri ordonate;
 reordonare a cifrelor în număr;
 extragere a unei secvențe de cifre din număr;
 separare a prefixului/ sufixului din număr și/sau șir de
caractere;
 prelucrare a șirurilor de caractere;
43
 analiză a textelor;
 modificare a textelor.
Produse:
 programe depanate.
* Opțional.
La finele clasei a IX-a elevul poate:

- să utilizeze mijloacele de calcul tabelar pentru prelucrarea datelor numerice, frecvent întâlnite în activitatea cotidiană;
- să creeze și să prelucreze documente de tip registru de calcul;
- să creeze și să utilizeze baze de date în formă de liste pentru organizarea și păstrarea informațiilor;
- să insereze obiecte în documentele de tip registru de calcul;
- să elaboreze și să depaneze în medii grafic-interactive de programare algoritmi de comandă cu executanții în baza informațiilor colectate din
mediile de lucru a acestora,

- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip registru de calcul;
- percepția științifică a metodelor de implementare a algoritmilor în medii grafic-interactive de programare;
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de programare;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea documentelor de tip registru de calcul;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în elaborarea ;i implementarea algoritmilor ]n medii grafic-interactive de
programare.
44
V. Repere metodologice de predare–învățare-evaluare
Metodologiile de predare-învățare a Informaticii se întemeiază pe următoarele principii:
- îmbinarea proceselor de predare-învățare a cunoștințelor teoretice cu activitățile practice la
calculator;
- adaptarea cunoștințelor predate la vârsta elevilor și pre-achizițiile digitale ale acestora;
- interdisciplinarității;
- adecvarea metodelor de predare-învățare la specificul instruirii asistate de calculator;
- echilibrarea încărcăturii informaționale și asigurarea continuității între clase prin eșalonarea
materialului teoretic în funcție de particularitățile de vârstă ale elevului și în concordanță cu
caracteristicile tehnice ale programelor de instruire asistată de calculator, programelor de
aplicații și programelor de sistem ale calculatorului;
- diferențierea și individualizarea predării-învățării;
- formarea capacităților de avansare în însușirea echipamentelor și produselor-program
necunoscute și în aplicarea tehnologiilor informaționale moderne.
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învățarea Informaticii sunt:

- Utilizarea metodelor active, centrate pe elev prin valorificarea oportunităților oferite de
mijloacele instruirii asistate de calculator.
- Combinarea judicioasă a instruirii teoretice cu lucrul individual la calculator.
- Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competențelor specifice disciplinei.
Curriculumul gimnazial la disciplina Informatica servește ca bază pentru proiectarea și organizarea

procesului instructiv ce are drept scop formarea și performarea competențelor specifice ale
disciplinei. O astfel de abordare prevede orientarea demersului didactic la Informatică spre formarea
capacităților elevilor de a se integra în societatea informațională.
Fiind un ansamblu de capacități, cunoștințe și abilități, competența poate fi realizată doar prin
dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor și a noțiunilor din Informatică;
- aspectul funcțional, care reprezintă capacitățile persoanei de a activa într-un anumit
domeniuprofesional, educațional, social, utilizând mijloacele digitale;
- aspectul etic, care vizează valorile personale și sociale.
În asimilarea informației comunicate sunt implicate procesele psihice de percepție, memorare și

operații de gândire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza în special
taxonomiile Bloom-Anderson și Bloom-Krathwohl, orientate spre atingerea de către persoana
instruită a nivelului intelectual, determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoștințelor se recomandă utilizarea metodelor: SINELG, interviu,
lectura ghidată, exerciții practice la calculator, probleme destinate dezvoltării gândirii algoritmice.
Aspectul de expertiză al competenței are rolul de dezvoltare a capacităților intelectuale și

psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea competențelor funcțional-acționare pot fi folosite
taxonomiile Dave și Simpson.
Metodele recomandate la disciplina Informatica sunt: expunerea de material teoretic, lucrul la

calculator, individual și/sau sub conducerea cadrului didactic, exercițiul, rezolvarea de probleme,
lucrarea practică, lucrarea de laborator, studiile de caz, elaborarea de proiecte individuale și/sau în
grup. O atenție deosebită se va acorda elaborării de către elevi a proiectelor cu caracter trans- și inter-
disciplinar, asigurând-se astfel implementarea în demersurile didactice a abordărilor STEM și
STEAM1.
În procesul de formare, aprofundare și consolidare a atitudinilor și valorilor se va utiliza taxonomia

lui Krathwohl.
Axarea procesului de învățare-predare-evaluare pe competențe generează o structură continuă a

evaluării, realizată prin evaluări formative și evaluări sumative (finale).
În baza activităților de evaluare se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feed-back continuu,
care permite corectarea operativă a procesului de învățare; stimularea autoevaluării și evaluării
reciproce; evidențierea succeselor; implementarea evaluării selective sau individuale.
Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale pentru
testările asistate de calculator, atât local cât și on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a

competențelor la elevi reflectate în standardele educaționale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o
individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elaborarea itemilor pentru
evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, metode
interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asistate de calculator.
Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați de
către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare),
condițiile de realizare a activității.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor și competențelor elevilor,

precum și a progreselor înregistrate de aceștia.
Evaluarea sumativă se realizează la sfârșitul unei etape de instruire, la finele studierii unei unități de
învățare, teme, capitol și, periodic, la sfârșitul semestrelor, al anului școlar, al ciclului de școlarizare,
prin conceperea unor subiecte cuprinzătoare care să acopere întreaga arie tematică abordată.
În calitate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea itemilor

de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator și a produselor digitale
elaborate de către elev.
Bibliografie
1. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 432 din 29 mai 2017.
1
STEAM este un acronim provenit de la cuvintele englezești: Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics
(Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică).
46
2. Curriculumul de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Aprobat la ședința
Consiliului National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova, proces-verbal nr. 1939 din 28 decembrie 2018.
3. Standarde de competențe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal. Aprobate prin
ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.
4. Curriculumul actualizat la disciplina școlară “Informatica”, învățământ gimnazial. Aprobat prin

ordinul Ministerului Educației nr. 936 din 28 august 2014 cu statut de document destinat
desfășurării experimentului pedagogic.
5. Evaluarea Curriculumului Educațional. Aria curriculară: Matematică și științe (studii curriculare)/

Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga [et. al.]; coord.: Vladimir Guțu. Universitatea de Stat din
Moldova, UNICEF Moldova. – Chișinău: CEP USM, 2018.
6. Lupu Ilie, Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Dezvoltarea curriculară în informatică / Acta et
commentationes. Științe ale Educației, nr. 1(12), 2018.
7. Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Formarea și dezvoltarea culturii informaționale și a gândirii

algoritmice în învățământul general / Didactica Pro., nr. 4-5 (110-111), 2018.
8. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Modernizarea curriculumul liceal la Informatică / Acta et

commentationes. Științe ale Educației, nr. 2 (9), 2016.
9. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European
economic and social committee and the Committee of the regions on The Digital Education
Action Plan. Brussels, 17.1.2018. COM(2018) 22 final.
10. Informatics Education in Europe: Are We All In The Same Boat? ACM ISBN: #978-1-4503-
5361-8.
11. Sue Sentance, Erik Barendsen, Carsten Schulte. Computer Science Education / Perspectives on
Teaching and Learning in School. Bloomsbury Academic, 2018.
47

Informatica Curriculum Gimnaziu 2019-08-19 Rom

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatica Curriculum Gimnaziu 2019-08-19 Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

I. Repere conceptuale ...................................................................................................... 5

II. Administrarea disciplinei .......................................................................................... 7

Repartizarea modulelor pe clase.................................................................................. 7

III. Competențe specifice disciplinei.............................................................................. 8

IV. Unități de învățare .................................................................................................... 9

Clasa a VII-a ................................................................................................................ 9

Clasa a VIII-a ............................................................................................................ 22

Clasa a IX-a ............................................................................................................... 31

V. Repere metodologice de predare–învățare-evaluare ............................................ 45

Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:

Principalele funcții ale Curriculumului disciplinar la Informatică sunt:

Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor,

Ca disciplină școlară Informatica participă la formarea și dezvoltarea generală a personalității și are

Valoarea formativă a disciplinei constă în:

Principiile specifice predării-învățării disciplinei Informatica. Curriculumul gimnazial la

Abordarea integrată a disciplinei–structurarea conținuturilor într-un model integrat, modular, care

Asigurarea funcționalității sociale a procesului didacticdezvoltarea aptitudinilor și competențelor

Orientări generale de predare-învățare a disciplinei Informatica. Procesul general de predare-

Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Informatică este format din:

Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele

Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor

II. Administrarea disciplinei

Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de

Repartizarea modulelor pe clase

III. Competențe specifice disciplinei

1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de învățare,

2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare, manifestând interes

3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale colectivului în

5. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din societatea

6. Aplicarea intuitivă a metodelor de algoritmizare pentru soluționarea problemelor legate de

7. Elaborarea de mijloace cu acțiune digitală prin implementarea algoritmilor în medii vizuale

Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse școlare recomandate

 Descrierea formelor de Informația. Purtători de informație: Exerciții de:

Estimarea cantității de informație în:

 Identificarea și Structura și funcționarea calculatorului. Exerciții de:

 Utilizareafuncțiilor și a Funcțiile sistemului de operare: Exerciții de:

 Identificarea tipurilor de Interfețe grafice: Exerciții de:

 Efectuarea operațiilor Gestiunea datelor. Exerciții de:

 Editarea textelor în clar. Aplicații destinate prelucrărilor elementare a Exerciții de:

3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual

 Înțelegerea și evaluarea Veridicitatea și credibilitatea informațiilor din Exerciții de:

 Identificarea Aplicații de prezentări electronice. Exerciții de:

 Introducerea și editarea Inserarea și editarea casetelor de text. Exerciții de:

 Derularea prezentărilor. Derularea prezentărilor. Exerciții de:

 Utilizarea mijloacelor de Componentele comunicării virtuale. Exerciții de:

 Comunicarea Mesaje în spațiul virtual. Exerciții de:

Tehnici de determinare a veridicității surselor de Studii de caz:

La finele clasei a VII-a elevul poate:

manifestând următoarele atitudini specifice predominante:

Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse școlare recomandate

 Aplicarea operațiilor Aplicații de editare a textelor: Exerciții de:

 Crearea și editarea Tabele: Exerciții de:

 Crearea și editarea Diagrame: Exerciții de:

 Utilizarea Formatarea imaginilor. Exerciții de:

 Utilizarea Corespondența combinată*: Exerciții de:

 Utilizarea metodelor de Noțiune de algoritm. Exerciții de:

 Utilizarea metodelor de Metode de reprezentare a algoritmilor: Exerciții de:

 Definirea formatului Instrucțiunile limbajului algoritmic. Exerciții de:

 Elaborarea algoritmilor Algoritm cu ramificări. Exerciții de:

3-B. Implementarea algoritmilor în medii textuale de programare