Deutsches Gesellschaftsrecht PDF

1
INFIINTAREA UNEI SOCIETATI
SAU A UNEI SUCURSALE
IN GERMANIA
Rechtsanwaltskanzlei Cabinet de avocatura

Karin Fazakas Karin Fazakas
Münchnerstr. 10 Calea Mosilor 145 et.1.ap.1
85640 Putzbrunn 20855 Bucuresti, sector 2
Deutschland Romania
Tel: 0049-89-3612550 Tel: 0040-21-2124852
Fax: 0049-89-36100568 Fax: 0040-21-2124854
K.Fazakas@T-online.de info@business-service.ro
www.rechtsanwalt-rumaenien.de www.avocat-germania.ro
Mobil: 0049-172-6078373 Mobil: 0040-744-873654
Autor si referent: Avocat Karin Fazakas

Folosirea si raspandirea textului sau extraselor din text se poate face numai cu acordul autorului.
1
INFIINTAREA UNEI SOCIETATI SAU A UNEI
SUCURSALE IN GERMANIA
Pentru a deveni participant la viata economica a Germaniei o persoana fizica

sau juridica romana este libera sa-si aleaga forma potrivita pentru aceasta
activitate.
1. FORMA JURIDICA SAU DE ASOCIERE DUPA DREPTUL

GERMAN
Prima distinctie care trebuie facuta este forma juridica de asociere

Cunoastem doua criterii principale de asociere:
- Asociere de persoane, la care persoanele asociate sunt prioritare si la care
responsabilitatea este a persoanei:
- Asociere de capital, la care nu persoanele ci capitalul este prioritar, dar la
care raspunderea se poate limita la capitalul societatii
1.1. Asociere de persoane, la care persoanele asociate sunt prioritare si

la care responsabilitatea este a persoanei:
1.1.1. Comerciantul – (Einzelkaufmann)
Statutul comerciantului este reglementat de Codul Comercial German- HGB.

Un comerciant isi exercita profesia singur, fara a capata o noua personalitate
juridica, iar toate drepturile si obligatiile reiesite din aceasta il indreptatesc
sau obliga personal pe comerciant. Raspunderea lui se extinde si asupra
averii sale personale.
1.1.2. Societatea in nume colectiv- OHG

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland
Tel:0049-89-3612550; Fax:0049-89-36100568; Mobil: 0049-172-6078373; K.Fazakas@T-Online.de;
www.rechtsanwalt-rumaenine.de
Cabinet de avocatura Karin Fazakas, Calea Mosilor 145, et.1.ap.1., 20855 Bucuresti, sector 2, Romania,
Tel: 0040-21-2124852; Fax: 0040-21-2124854; Tel: 0040-744-873654 info@business-service.ro,
www.avocat-germania.ro
2
O societate in nume colectiv se creeaza in cazul in care cel putin doi

comercianti, indiferent daca sunt persoane fizice sau juridice, autohtone sau
straine, se asociaza pentru scopuri comerciale. Fiecare asociat raspunde
personal si nelimitat. Societatea in nume colectiv este atunci forma de
asociere oportuna, daca fiecare asociat conduce si lucreaza pe deplin
raspunzator, deoarece dupa reglementarile Codului Comercial German,
conducerea (dreptul societatii de a actiona in interior) cat si reprezentarea
fata de terti a societatii o are fiecare asociat. Aceste reglementari pot fi insa
schimbate prin contractele de asociere si devin valabile fata de terti, numai
daca se inregistreaza la Registrul Comertului.
Pentru infiintarea unei societati in nume colectiv nu este necesar un capital

minim.
Societatea in nume colectiv nu are de fapt personalitate juridica distincta,

insa conform § 124 aliniatul 1 HGB- Codul Comercial exista o personalitate
juridica restransa doar pentru cazul in care societatea este parte intr-un
proces. De remarcat este insa faptul ca se poate efectua o executie in
bunurile societatii si daca aceasta nu mai are aceiasi asociati, iar executia
poate fi extinsa si asupra bunurilor personale ale asociatilor conform
responsabilitatii nelimitate.
Pentru infiintarea societatii nu exista prevederi stricte, asadar contractul de

asociere poate sa aiba forma notariala, scrisa simplu, verbala sau chiar si
tacita concludenta. Daca doi asociati comerciali presteaza impreuna un
serviciu cu o anumita durabilitate si marime, ei pot deja deveni o societate in
nume colectiv, fara a fi constienti de acest fapt.
Aceasta este valabil si pentru persoane straine, are opereaza in Germania.

Relatiile intre acestia cat si cele cu creditorii cad sub incidenta
reglementarilor Codului Comercial
1.1.3. Societatea in comadita simpla –KG

3
Si la societatea in comadita simpla sunt necesari cel putin doi asociati, din
care cel putin unul are raspundere nelimitata. Ceilalti asociati raspund doar
cu capitalul varsat. Pentru a avea efecte fata de terti este necesara
inregistrarea limitarii raspunderii la Registrul Comertului.
Limitarea raspunderii comanditarilor corespunde cu excluderea lor de la

conducerea si de la reprezentarea societatii. In timp ce un comanditar poate
primi procura (management in interiorul societatii), el in nici un caz nu poate
reprezenta (in afara) societatea. Conducerea societatii nu poate fi realizata
decat de persoane cu calitate de asociat.
In functie de asociatul comanditat avem mai multe feluri de societati in

comadita simpla. In cazul in care comanditatul este o societate cu raspundere
limitata se numeste “societate cu raspundere limitata in comadita simpla”
GmbH &Co.KG. In practica o forma foarte rar intalnita este “societatea pe
actiuni in comadita simpla”- AG& Co KG. La fel o societate de comadita
simpla poate fi comanditat, ca si alte variatiuni de forme cum ar fi “comadita
simpla etajata” in care comanditat este o “societate cu raspundere limitata in
comadita simpla”. Si o societate de capital strain – cum ar fi pentru
societatile romane SRL sau SA, poate fi comanditat a unei societati in
comadita simpla. Avantajul unei forme combinate, cum este GmbH&CoKG,
consta in posibilitatea, ca conducerea societatii poate fi lasata pe mana unei
terte persoane neasociate.
Prevederile pentru infiintarea unei societati in comadita simpla sunt similare

cu cele ale societatii in nume colectiv, numai pentru limitarea raspunderii
comanditarilor este necasara inregistrarea in Registrul Comertului. Numai
daca un asociat are forma juridica SRL sau SA acestia trebuie sa respecte
propriile prevederi de infiintare.
1.1.4. Societatea de drept civil-GbR

4
Reglementarile acestei societati de drept civil se afla in Codul de Drept

Civil- BGB si presupun asocierea a cel putin doua persoane in realizarea
unui scop comun dar necomercial. Nu se creeaza o personalitate juridica
noua, nu se creeaza o firma si nu poate emite procura. Societatea nu poate fi
parte in proces. Asociatii raspund personal si nelimitat. Aceasta raspundere
se poate limita la o anumita cota in cadrul contractelor incheiate cu tertii fata
de acestia.
Privind infiintarea acestui fel de societati, nu exista prevederi formale

obligatorii. Ca si la societatea in nume colectiv, asocierea poate avea loc in
mod tacit si inconstient, chiar si daca nu este sau contravine vointei partilor.
In practica de exemplu doi investitori cumpara un teren impreuna. Prin
aceasta s-a creat deja asocierea.
Domeniile in care intilnim des societatile de drept civil sunt cele in care isi
desfasoara activitatea practicienii profesiilor libere – avocati, experti
financiari, experti fiscali etc -, domeniul imobiliar cat si domeniul
constructiilor in care firmele de constructii formeaza o “Cooperare de lucru”
(ARGE –Arbeitsgemeinschaft).
Si o persoana juridica romana poate fi asociata unei societati de drept civil in

Germania.
1.1.5. Societatea de parteneriat-Partnerschaftsgesellschaft
Dupa legea parteneriatului (PartGG) numai reprezentantii profesiilor libere

cum ar fi oamenii de stiinta, medicii, avocatii etc au posibilitatea de a se
asocia intr-o societate de parteneriat. Asociate pot fi numai persoane fizice
din aceste profesii libere, cu scopul exercitarii profesiei.
Parteneriatul functioneaza conform legii parteneriatului, iar aceasta lege face

trimitere la reglementarile societatii in nume colectiv (HGB). Ca si aceasta,
are personalitate juridica restransa numai in cazul in care este parte intr-un
proces, isi poate asuma drepturi si obligatii si poate fi executat un titlu in
patrimoniul parteneriatului.

5
Fata de terti, parteneriatul raspunde cu patrimoniul propriu, dar pe langa

aceasta raspund in mod colectiv si partenerii cu bunurile proprii. Pentru
pagube reiesite din greseli in exercitarea profesiunii, exista posibilitatea de
limitare a raspunderii.
Infiintarea parteneriatului se face prin incheierea unui contract de

parteneriat, pentru care este obligatorie forma scrisa. Contractul trebuie sa
contina numele si sediul parteneriatului, obiectul de activitate, numele si
profesia partenerilor. Numai prin inregistrarea la Registrul de Parteneriat,
acesta devine valabil si fata de terte persoane. Numele societatii trebuie sa
contina si adaugirea “Partener”.
1.1.6. Societatea tacita tipica (typische stille Gesellschaft)
Pentru aceasta este caracteristic, ca un “asociat tacit” sa participe cu un

“aport de capital” la o alta societate, comert sau firma( de exemplu:
comerciant, SRL sau asociatie de persoane), fara a prelua nici o raspundere
fata de terti.
Asociatul tacit participa la profitul societatii. Participarea lui la pierderile

societatii nu este obligatorie. El nu are drepturi de conducere ci numai
drepturi restranse de control al societatii. Societatea tacita tipica nu are
personalitate juridica distincta. In cadrul principiului libertatii contractuale,
pozitia de implicare si raspundere a asociatului tacit poate fi mult mai strans
reglementata, pana poate ajunge la pozitia asociatului tacit atipic.
Din punct de vedere al impozitelor si taxelor, nu se impoziteaza societatea

tipica tacita, ci profitul asociatului tacit ca venituri din investitii de capital.
1.1.7. Societatea tacita atipica (atypische stille Gesellschaft)

6
Prin contract se poate reglementa pozitia asociatului tacit atipic astfel incat
pentru “aportul” lui in societate, participa la profit iar la pierderi numai in
masura “aportului sau”.
Exista mai multe tipuri de societati tacite atipice. Una din exemplele mai
cunoscute este “GmbH&Stille” deci asocierea unei SRL cu un asociat tacit.
Aceasta duce la o structura similara cu societatea in comadita simpla in care
un SRL raspunde in calitate de comanditat, iar tacitul in calitate de
comanditar. Spre deosebire de societatea in comadita simpla asociatul tacit
nu trebuie inregistrat la Registrul Comertului pentru a i se limita raspunderea
deoarece o societate tacita atipica este o societate interna (spre interior)
raspunderea fata de terti nu este preluata de asociatul tacit, iar acest fapt nu
trebuie publicat, deoarece in afara actioneaza numai SRL-ul
1.1.8. Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil-

(Partenreederei)
Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil este o forma

specifica a societatii de drept civil in cadrul dreptului comercial, ca societate
neinregistrata la Registrul Comertului.
Conform prevederilor Codului Comercial mai multe persoane achizitioneaza

impreuna o nava in scopul folosirii pentru navigatie. Partea speciala o
constituie faptul ca aceasta asociere este legata de aceasta nava si este
interzisa achizitionarea altor nave sau inlocuirea acestei nave. Aceasta
reglementare stricta scoate la iveala istoricul acestui fel de asociere. In zilele
noastre aceasta forma nu este practica, desi astfel de societati inca mai
exista.
Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil are personalitate

juridica restransa, poate avea drepturi si obligatii si poate fi parte intr-un
proces.
Raspunderea fata de terti este similara cu cea a societatii in nume colectiv.

Singura deosebire consta in faptul ca asociatii societatii de navigatie raspund
pentru creante nu in nume colectiv ci fiecare pentru partea sa.
7
1.1.9. Asocierea europeana de interese economice –EWIV- Europäische

wirtschaftliche Interessenvereinigung
Pe baza Ordonantei Europene din 1985 s-a creat posibilitatea crearii unei
forme de asociere multinationale. Scopul ei este sustinerea activitatii
economice ale membrilor asocierii.
Partea speciala a acestei forme juridice o constituie faptul ca nu are scopul in

sine de a genera profit. Se infiinteaza prin incheierea unui contract de
infiintare si inregistrarea acestuia la Registru (in Germania Registrul
Comertului). Pentru acest contract sunt necesari cel putin doi membri, ale
caror sedii se afla in cel putin doua tari membre ale Uniunii Europene.
Un EWIV este o societate comerciala in sensul dreptului comercial, are deci

calitatea de comerciant. Reglementarile sunt similare cu cele ale societatii in
nume colectiv, numai cu diferentierea ca pentru infiintare este necesara
inregistrarea la Registrul Comertului. Similar cu societatea in nume colectiv
are personalitate juridica restransa, deci poate avea drepturi si obligatii, si
poate fi parte in proces.
Nu exista un capital minim si membrii asociati raspund cu patrimoniul

propriu.
Una din cele mai cunoscute EWIV este DIRO EWIV, o asociere de sute de
avocati din 15 tari.
1.2. Asociere de capital, la care nu persoana ci capitalul este prioritar,

dar la care raspunderea se poate limita la capitalul societatii
1.2.1. Societatea cu raspundere limitata – GmbH

8
Forma societatii cu raspundere limitata se foloseste tot mai mult in

activitatea economica, deoarece se poate folosi in majoritatea domeniilor, iar
riscul raspunderii este limitat la patrimoniul societatii, deci este calculabil. In
cazul insolvabilitatii, asociatii raspund numai cu aportul lor la societate si nu
cu averea lor personala.
De remarcat este insa faptul ca pozitia de raspundere limitata a asociatilor si

raspunderea administratorilor s-a schimbat in ultimii ani, in sensul ca
asociatii si administratorii pot fi trasi la raspundere nelimitata personala in
cazul in care si-au incalcat obligatiile fata de administratia financiara sau a
platii asigurarilor sociale.
SRL-ul este o societate de capital cu o personalitate juridica distincta, si

poate fi folosita pentru aproape toate telurile posibile. Una sau mai multe
persoane fizice sau juridice, autohtone sau straine, se asociaza printr-un
contract de societate, care trebuie semnat de toti asociatii si autentificat de
notar. In cazul in care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi
reprezentat print-o alta persoana, insa numai cu o procura autentificata de
notar.
Contractul de societate trebuie sa contina:

- numele firmei – urmata de GmbH
- sediul societatii
- obiectul de activitate al societatii
- capitalul social al societatii ( minim 25.000,- EURO) in numerar sau in
bunuri
Contractul de societate poate sa mai contina:
- durata societatii
- obligatii secundare
Reglementari facultative ale contractului printre care enumeram:
- numirea conducerii societatii
- extinderea dreptului de reprezentare a administratorului
- deciziile asociatilor
- modul de convocare a adunarii generale a asociatilor
- mostenirea partilor sociale
- dispunerea asupra partilor sociale
9
- decizia asupra profitului

- excluderea de asociati
- costurile infiintarii
- elibarea adminstratorului sau a asociatilor de la interdictie de concurenta
- dizolvarea societatii
Organul de conducere a societatii este adunarea generala a asociatilor si

administratorul/ii societatii numiti ori prin contractul de asociere sau prin
decizia adunarii generale a asociatilor. Pot fi unul sau mai multi
administratori, care sa reprezinte societatea si in afara.
Alegerea de cenzori poate fi facultativa, iar in unele cazuri stabilite de lege

sunt obligatorii.
Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului. Spre deosebire de

Romania acest registru tine de judecatoria teritoriala competenta. Inainte de
inregistrare trebuie dovedita numirea a cel putin unui administrator, prin
contractul de societate ori prin decizia asociatilor. De asemenea trebuie
dovedita plata aportului in numerar sau in bunuri a cel putin 12500,- EURO.
Judecatoria va cere in orice caz avizul Camerei de Comert. Dupa aceasta se
efectueaza inregistrarea prin care se infiinteaza societatea.
Inainte de inregistrare se considera “societate in infiintare” care poate

actiona pentru societate, raspunderea asociatilor este insa nelimitata pana la
inregistrarea societatii. Pentru a limita acest fel de risc exista posibilitatea
asociatilor de a cumpara un “cadru (corp) de societate” – (GmbH Mantel)-
deci de obicei un SRL deja infiintat dar care nu-si desfasoara obiectul de
activitate (nu este activ). Se cumpara de catre asociati toate partile sociale
ale unui asemenea “cadru de societate” se schimba obiectul de activitate,
probabil si sediul si administratorul. Deci se cumpara o societate deja
existenta si nu se infiinteaza una noua.
1.2.2. Societatea pe actiuni - AG
SA este o persoana juridica in care actionarii raspund fata de terti pana la

limita capitalului social, care azi este de minim 50000,- EURO.

10
Organele societatii pe actiuni sunt: adunarea generala a actionarilor, consiliul

de administratie si comisia de cenzori.
Adunarea generala a actionarilor este organul de decizie al societatii si are

urmatoarele obligatii:
- decide asupra folosirii profitului
- decide asupra schimbarilor in statut
- decide asupra masurilor de procurare de capital sau asupra diminuarii
capitalului
- decide asupra dizolvarii societatii
- decide asupra membrilor consiliului de administratie
- decide asupra controlului anumitor proceduri la infiintare sau a
consiliului administrativ
Consiliul administrativ este compus din una sau mai multe persoane, care de
fapt conduce societatea cu o mare raspundere proprie. Raspunderea proprie a
membrilor consiliului s-a intensificat in ultimii ani. Este organul care
conduce afacerile de zi cu zi dar o si reprezinta in afara societatea.
Reprezentanta nu poate fi limitata.
Comisia de cenzori este compusa din cel putin trei membri sau un numar
divizibil cu trei. Nici un membru al comisiei de cenzori nu are voie sa fie si
membru al Consiliului de administratie. Obligatia principala a comisiei este
de fapt controlul consiliului de administratie sau a administratiei in sine.
SA se infiinteaza print-un contract de infiintare notarial si un statut.

Contractul de infiintare trebuie sa contina urmatoarele:
- numele fondatorilor
- valoarea nominala a actiunilor sau la un mix de feluri de actiuni, numarul
actiunilor personale, nominale de preferinta sau initiala, ca si distributia
acestora pe actionari.
- marimea capitalului social
- firma
- sediul
- obiectul de activitate
- numaral membrilor consiliului de administratie
- forma de oficializare

11
Numai dupa inregistrarea la Registrul Comertului societatea este considerata

infiintata.
1.2.3. Societatea in comadita pe actiuni –KG auf Aktien
Partea deosebita a societatii in comadita pe actiuni este faptul ca cel putin

unul dintre asociati are raspundere nelimitata ca si comanditatul unei
societati in comadita simpla.
Aceasta societate este considerata numai in ceea ce priveste relatiile intre

asociati, actionari in comadita, iar fata de terti, o societate in comadita. In
legatura cu celelalte aspecte este tratata de lege ca si o societate pe actiuni,
avand deplina personalitate juridica. Si din punct de vedere al impozitelor si
taxelor este tratata ca o societate comerciala.
1.2.4. Cooperativele de achizitie si economice inregistrate
Caracteristica unei cooperative este ca numarul membriilor este dechis;

acestia lucreaza in comun pentru realizarea scopului cooperativei: fie
sustinerea activitatii de achizitie, fie pe cea economica. In vreme ce un SRL
sau un SA se poate infiinta pentru orice domeniu de activitate, infiintarea
cooperativei este restransa pe domeniile reglementate de lege:
- cooperative de credit
- cooperative de achizitii de materii prime
- cooperative agricole pentru vanzarea sau comercializarea de produse
agricole, cat si de producerea acestora
- cooperative pentru constructia de locuinte
- cooperative de consum
Cooperativa are personalitate juridica distincta si se infiinteaza printr-un act

constitutiv si un statut, care nu trebuie neaparat sa aibe forma notariala. Ceea
ce este insa necesar este inregistrarea acesteia la Registrul Cooperativelor,
care se afla la fel ca si Registrul Comertului la judecatoria teritorial-
competenta a sediului cooperativei.
12
Acel act costitutiv trebuie sa contina urmatoarele:

- numele fondatorilor
- firma si sediul cooperativei
- obiectul de activitate
- reglementarea convocarii adunarii generale, conducerea de sedinta si
procesul verbal de sedinta
- reglementarea platilor suplimentare
- reglementarea formei instiintarilor oficiale
- aportul fiecarui membru ca si felul de plata
- crearea de fonduri de rezerva
Organele de conducere sunt:

- adunarea generala
- consiliul de conducere
- comisia de cenzori
1.2.5. Asociatia inregistrata
Prin asociatie inregistrata se intelege asocierea mai multor persoane sub

acelasi nume pentru o anumita perioada de timp, intr-un scop necomercial,
indiferent de schimbarea membrilor sai. Aceasta asociatie este reglementata
in Codul Civil German si are personalitate juridica distincta din momentul
inregistrarii la Registrul Asociatiilor. Pe langa aceasta, personalitatea
juridica se poate conferi de catre stat daca, scopul asocierii este un scop
economic orientat spre crearea de profit. Aceasta din urma insa este un caz
foarte rar intalnit. Asociatiile joaca un rol destul de important in viata civila
germana.
1.2.6. Sindicatul minier
Nu mai exista din anul 1986 ca forma juridica, dar se mai gaseste in
literatura de specialitate. Acestea s-au transformat dupa 1986 de regula in
SRL sau SA.
13
1.2.7. Fundatia
Fundatia este o institutie organizata prin care un fondator decide promovarea

unui anumit scop care trebuie realizat cu ajutorul patrimoniului fundatiei.
Este reglementat de §§ 80-88 Codul Civil German si de legislatia fundatiilor
landurilor. Se foloseste ca forma juridica a unei intreprinderi economice mai
ales dupa decesul fondatorului. Poate fi purtatorul unei intreprinderi, sau
ceea ce este regula, poate fi purtator ale unor parti ale unei societati. Foarte
des gasim forma fundatiei ca si comanditat al unei societati in comadita
simpla. Societati de renume in Germania au aceasta forma: Bertelsmann,
Bosch, Krupp, Carl-Zeiss, Tyssen, Liedl, Vorwerk u.s.w. Din punct de
vedere al legislatiei de taxe si impozite este mult mai favorabil decat o
societate comerciala, intrucat in cazul transferului intreprinderii catre o
fundatie de folos obstesc (gemeinnützig) nu trebuie platit impozitul de
mostenitor. Fundatia nu poate fi transferata, insa fundatia poate transfera
participatiile sale in intreprinderi.
1.2.8. Societatile Europene
In curs de realizare sunt societati Europene, insa proiectul legislativ inca nu

a reusit sa unifice viziunile si abordarile diferite ale diferitelor sisteme de
drept european. Planificata este o “societate privata” similara cu SRL si o
“Societate Europeana” similara cu SA. Greutatile se ivesc din cauza faptului
ca inca nu exista o constitutie europeana sau cel putin o abordare similara a
problemei aplicarii dreptului: cel al statului in care s-a infiintat societatea
sau cel al statului in care se afla sediul actual al societatii.
2. POSIBILITATI, CONDITII SI FORME DE PARTICIPARE LA

ACTIVITATEA ECONOMICA DE PIATA IN GERMANIA
PENTRU “STRAINI”

14
Cuvantul “straini” se refera la toti cei, care nu poseda cetatenia germana.

Activitatea economica a strainilor in Germania difera intre anumite categorii
de straini: membrii a statelor UE ; membrii a statelor Europene care insa nu
sunt membre UE, membrii statelor non- europene etc. Se fac distinctii intre
straini si in concordanta cu anumite tratate internationale sau binationale.
Prin prezenta ma voi referi in special de situatia “romanilor” sau a

societatilor comerciale romane, remarcand insa, ca multe din cele prezentate
isi gasesc aplicatia la majoritatea “strainilor”
In cazul in care o societate romana depaseste o anumita limita de activitate

in Germania, fara a actiona cu o societate fiica distincta, devin aplicabile
reglementarile dreptului de sedere (stabilire). Daca intreprinderea deschide o
magazie de livrare, sau de productie, montaj sau un punct pentru realizarea
serviciului, sau daca are laborator de cercetare, dezvoltare, o agentie de
intermediere, atunci se considera activitate de antreprenor in Germania.
Diferitele feluri de reglementari pe domenii dreptul comercial, dreptul de

taxe si impozite, dreptul comertului exterior, reglementeaza diferit notiunile
de filiala, sucursala, reprezentanta, punct de lucru in Germania.
Dupa reglementarile dreptului comercial german cunoastem filiale sucursale

sau puncte de lucru de sine statatoare sau fara acest atribut, iar in ceea ce
priveste dreptul impozitelor si taxelor acestea toate se numesc puncte de
lucru (Betriebsstätten). Dreptul comercial nu cunoaste reprezentante.
Dupa dreptul impozitelor si taxelor un punct de lucru este orice parte

organizatorica fixa a unei firme sau o instalatie a acesteia, care serveste
activitatii firmei cum ar fi:
- sediul conducerii firmei
- orice filiala, sucursala
- magazie de marfuri
- orice loc de vanzare sau cumparare
- ateliere de productie
- ateliere de fabricatie
- birouri, agentii
- mine sau cariere de piatra sau orice loc in care se extrag bogatiile
pamantului
15
- lucrari de constructii montaj, daca se intind pe o perioda mai lunga de 6

luni.
Interpretarea acestor notiuni este diversa in diferitele ramuri de drept.

Confuzia devine si mai mare in momentul in care se folosesc analogii in
diferitele ramuri de drept. Enumerarea acestora nu poate fi completa si
exacta deoarece exista mai multe interpretari pentru fiecare.
Filiala sau sucursala in contextul dreptului de sedere ramane de analizat in

mod distinct in cele ce urmeaza.
Pentru a deveni activ in economia de piata germana, pentru un “strain”

(Ausländer) indiferent daca este vorba de o persoana fizica sau juridica,
exista patru posibilitati:
-angajarea unui agent comercial
-deschiderea unui birou de contact (cu adresa fixa)- care nu indeplineste
conditiile unei sucursale independente
-infiintarea unei sucursale independente
-participarea “strainului” la o forma juridica sau de asociere germana:
- sub forma infiintarii unei societati comerciale cu personalitate juridica
germana sau dobandirii de parti sociale sau actiuni unei societati
comerciale germane,
- prin infiintarea sau dobandirea de parti ale unei intreprinderi in forma de
asociere de persoane in Germania
2.1. Angajarea unui agent comercial (Handelsvertreter) in Germania

16
In prima faza un antreprenor strain (roman) are posibilitatea de a se folosi de

un “agent comercial” liber, de sine statator, care lucreaza in Germania, si
care vinde produsele fimei romanesti. Un asemenea agent comercial lucreaza
in nume propriu si este independent de firma ale carei produse le vinde.
Agentul comercial trebuie ca orice agent comercial in Germania in principiu
sa anunte inainte de inceperea activitatii sale autoritatea locala asupra
activitatii comerciale de antreprenor prestate – (Anmeldung einer
Gewerbetätigkeit – Antrag auf Gewerbeschein – care costa ca. 50 EUR).
Explicatii asupra notiunii “Gewerbe”- (activitate de antreprenor= activitate
industriala sau comerciala) vor fi tratate intr-un capitol distinct.
2.2. Deschiderea unui birou de contact (cu adresa fixa) - filiala, care nu
indeplineste conditiile unei sucursale independente
Antreprenorul roman poate sa-si deschida un birou sau un sediu in

Germania. Aceasta se numeste aici “filiala”, in cazul in care biroul sau sediul
german depinde in totalitate de sediul principal, iar relatiile intre sediu
principal si filiala sunt atat de stranse incat nu se poate vorbi de o activitate
economica distincta a filialei. Indiciu pentru aceasta este cazul in care biroul
nu mai poate functiona din momentul in care sediul principal isi inceteaza
activitatea.
Acest birou poate avea diferite scopuri. De exemplu:

- initierea de contracte pentru firma romana,
- poate avea functia de analiza sau observare a pietei,
- poate avea functia de a da informatii tehnice asupra produselor, sau de a
informa asupra gamei de produse pentru piata germana
Deci filiala este parte integranta a organizatiei firmei romane, nu are

personalitate juridica distincta ci isi desfasoara activitatea in numele si
pentru firma romana. Contractele se incheie cu firma romana, facturile si
notele de plata se emit in numele ei, iar platile de asemenea se efectueaza
pentru firma romana. Filiala germana nu are personalitate juridica si nu are
firma de sine statatoare.

17
In Romania si in alte tari exista pentru aceasta notiunea de “reprezentanta”,

care insa nu exista dupa dreptul comercial german.
Deoarece se considera o activitate economica unitara intre firma romana si

filiala germana – singura distinctie fiind ca aceasta activitate se desfasoara in
sedii si locuri diferite, in acceasi localitate (punct de lucru) in localitati
diferite (puncte de lucru – sedii locale) in alta tara (de exemplu Germania )–
filiala.
De obicei angajatii filialei nu au procura pentru incheierea de contracte, ci

numai pentru initierea de contracte.
In ceea ce priveste procedura de infiintare, pentru deschiderea unei filiale

este totusi necesara instiintarea autoritatilor locale asupra inceperii activitatii
industriale sau comerciale “activitatii de antreprenor” a filialei
(Gewerbeanmeldung). Pentru a primi un “permis de antreprenor”
(Gewerbeschein) trebuie facuta cererea inainte de inceperea activitatii.
2.3. Infiintarea unei sucursale independente
Ca si filiala, sucursala nu are personalitate juridica distincta de firma

romana. Din punct de vedere juridic si organizatoric este parte a firmei
romane si i se aplica dreptul statului in care isi are sediul principal- deci
dreptul roman.
Prin sucursala independenta se intelege ca definitie urmatoarele: o parte

distincta din punct de vedere al locului (sediului) a firmei, care se afla sub
conducerea sediului principal si care pentru o durata indelungata va efectua
activitate economica distincta cu o organizatie si personal distinct al
sucursalei.
Printre caracteristicile unei sucursale se numara:

- sucursala trebuie sa fie in asa fel organizata incat sa poata participa in
mod de sine statator la tranzactiile economice, asa incat va “supravietui”
in cazul in care sediul principal dispare.
- rezolva tranzactii economice tipice pentru intreaga firma
18
- are o oarecare independenta, care se manifesta printr-o conducere proprie

cu drept de dispozitie propriu, o contabilitate proprie, un bilant propriu si
bunuri proprii ale sucursalei
- conducerea sucursalei reprezinta sucursala fata de terti
- sucursala nu are personalitate juridica distincta fata de firma romana, deci
actiuni in judecata se fac impotriva firmei romane. Sucursala insa are
sediu distinct in Germania si in concordanta cu acest sediu, se stabileste
si o competenta jurisdictionala in Germania la locul sediului.
Indeplinirea acestor caracteristici indica in general forma juridica a

sucursalei independente. Ele trebuie insa analizate si privite in mod concret
si distinct, deoarece procedurile de infiintare in fata autoritatilor germane
sunt diferite.
Procedura de infiintare a sucursalei necesita ca si la filiala cererea la

autoritatile locale inainte de inceperea activitatii pentru emiterea unui permis
de antreprenor.
Suplimentar este necesara inregistrarea sucursalei la registrul comertului la

judecatoria unde isi are sediul sucursala, dupa ce un notar public a inaintat
cererea cu actele necesare.
Aceasta procedura si actele necesare se vor analiza untr-un capitol distinct.
2.4. Participarea “Strainului” la o forma juridica sau de asociere

Germana:
Exista doua posibilitati:
- sub forma infiintarii unei societati comerciale cu personalitate juridica

germana sau dobandirii de parti sociale sau actiuni unei societati
comerciale germane,
- prin infiintarea sau dobandirea de parti ale unei intreprinderi in forma de
asociere de persoane in Germania

19
Aceasta se aplica atat “strainului”- romanului ca persoana fizica cat si

“strainului”- romanului ca persoana juridica romana. Referitor la persoana
juridca romana (care include si asocieri de persoane, care dupa dreptul
german nu constituie societati comerciale) mai este important faptul despre
ce fel de societate comerciala este vorba. Pentru simplificare vom folosi in
continuare pentru ambele cazuri notiunea de “investitor”
2.4.1. Infiintarea unei societati comerciale germane cu personalitate

juridica sau dobandirea de parti sociale sau actiuni a unei societati
comerciale germane.
In Germania in general infiintarea unei societati comerciale germane sau

dobandirea de parti sociale sau actiuni de catre un investitor strain este
permisa. In legislatia Germana exista insa posibilitatea unor masuri de a
impiedica participarea unei anumite categorii de persoane la infiintarea sau
participarea la o societate comerciala germana, si prin aceasta si a unei
persoane straine. Nu sunt incluse in aceasta categorie intreprinderi
Comerciale din Uniunea Europeana, deoarece aici sunt prioritare
reglementarile UE Art. 39 al Contractul UE, care garanteaza libera alegere a
domiciliului si a sediului, ca si libertatea circulatiei capitalului. Dar pot fi
inclusi toti ceilalti.
In momentul de fata nu exista restrictii specifice in acest sens, insa exista

posibilitatea introducerii unor asemenea restrictii prin ordonanta
guvernamentala conform § § 23 (2,3), 27 AWG-Aussenwirtschaftsgesetz-
legea relatiilor economice externe. Asemenea masuri se pot lua de guvernul
german in cazul in care exista pericolul diminuarii monedei nationale sau in
cazul in care este necesara din cauza unui balante externe de plati
neechilibrate. Pana in ziua de astazi inca nu a fost necesara o asemenea
masura.
Investitorii romanesti deci pot infiinta sau dobandi parti ale unei societati
comerciale germane. Aceste societati sunt considerate societati comerciale
autohtone (germane).

20
In ceea ce priveste infiintarea unei societati comerciale germane, exista

anumite proceduri care au fost prezentate in mare in capitolul societatilor
comerciale. Detalii ale acestor proceduri se gasesc in diferitele norme legale,
cum ar fi Codul Comercial German ori in legi speciale cum ar fi legea SRL-
ului (GmbH-Gesetz) ori legea societatilor pe actiuni (Aktiengesetz) dar si
legislatia privind obligatiile de inregistrare. Asupra acestora vom prezenta un
scurt rezumat intr-un capitol distinct.
In cazul unei infiintari este de recomandat consultarea specialistilor la fata

locului – consultanta economica, juridica, fiscala etc, deoarece toate acestea
pot avea influenta asupra formei juridice optime de ales pentru o investitie
concreta. Factori cum ar fi gradul de independenta a investitiei, volumul
cifrei de afaceri, riscul de antreprenor cat si probleme legate de impozite si
taxe, suma aportului de capital, pot influenta alegerea formei juridice.
In cazul infiintarii unei societati fiice a investitorului strain, procedura este

acceasi ca si la infiintarea unei societati de catre investitori germani. Spre
deosebire de reglementarile altor state, legea germana in cazul investitorilor
straini nu presupune un minim de capital al unui investitor autohton si nici
un numar minim de asociati sau actionari autohtoni si nici participarea
minima germana in managementul societatii. Deci, persoane fizice sau
juridice romane pot infiinta fara nici o restrictie o societate comerciala
(100%- capital roman), si chiar si managementul poate consta 100% din
romani. Singura conditie o constituie dreptul de sedere ale persoanelor din
management, problema care va fi tratata intr-un capitol separat.
In cazul participarii prin dobandirea de parti sociale sau de actiuni ale unei
societati comerciale se realizeaza conform legislatiei respective.
Dobandirea si transferul de actiuni depind de felul actiunilor: actiuni la

purtator sau actiuni nominale. Transferul si dobandirea actiunilor la purtator
nu necesita o procedura formala. Transferul si dobandirea celor nominale se
fac prin inregistrarea in registrul de actiuni al societatii pe actiuni.

21
Pentru dobandirea de parti sociale ale unui SRL – GmbH- este necesara
forma de autentificare notariala a tranzactiei. O societate cu raspundere
limitata se infiinteaza de obicei de catre persoane cu o anumita legatura
personala. De asemenea forma notariala ajuta la depistarea fara mari eforturi
a asociatilor deoarece pentru partile sociale ale SRL nu exista documete de
proprietate, cum este cazul la SA.
Prin crearea acestor societati se rezolva majoritatea problemelor dreptului de

stabilire, pentru ca societatea comerciala fiica, este considerata societate
autohtona.
Dupa infiintarea societatii comerciale germane nu se mai pun probleme ale

dreptului de stabilire, insa se pot ivi probleme din domeniul dreptului
comercial, de antreprenor, mestesugaresc sau profesional e t c.
2.4.2. Infiintarea sau dobandirea de parti ale unei intreprinderi in

forma de asociatie de persoane.
O asociatie de persoane cum ar fi societatea in nume colectiv sau societatea

in comadita simpla, dupa dreptul german nu are personalitate juridica
deplina de sine statatoare.
Dupa infiintarea sau participarea unei intreprinderi romane la o asemenea

societate, se aplica legislatia germana a acestor feluri de societati si se
considera societate autohtona.
Totusi nu se rezolva marea majoritate a problemelor dreptului de stabilire in

Germania, doarece se considera ca societatea comerciala Romana, ca asociat
devine activa in domeniul de antreprenor, mestesugaresc, profesional etc cu
toate problemele legate de aceasta legislatie. Este o situatie similara cazului
in care societatea ar deveni activa direct prin sucursala.
2.4.3. Dreptul de stabilire a persoanelor juridice straine in Germania

22
In primul rand trebuie facuta distinctia daca persoana juridica straina se

clasifica ca asociere de persoane, fundatie, asociere inregistrata sau ca
persoana juridica de capital.
Ulterior trebuie facuta distinctia intre aceasta si o persoana juridica germana.
In sfarsit trebuie analizat in ce masura aceasta persoana juridica straina poate

fi recunoscuta in sensul dreptului german ca persoana juridica. De
recunoscut sunt societatile de capital ale tarilor membre UE. Pentru
recunoasterea celorlalte se aplica anumite criterii:
a. Daca au personalitate juridica. Conferirea personalitatii juridice se face

prin puterea legii care se exercita insa in principiu pe teritoriul acelei tari.
Aceasta nu duce automat la recunoasterea in sistemele juridice ale altei tari.
La prima vedere nu exista probleme de acest fel cu legislatia germana
deoarece dupa regulile coliziunii juridice germane, se recunosc “persoanele
juridice straine”, carora l-i s-a conferit personalitate juridica dupa dreptul
tarii initiale (de bastina). Probleme se ivesc insa atunci cand este pusa
intrebarea: ce intelege legislatia germana sub denumirea de “persoana
juridica straina”. Pentru a clarifica aceasta problema trebuie privit in
deaproape “statutul cetateniei” acestei persoane juridice. Asadar daca
aplicam conform parerii majoritare in Germania “teoria sediului”, atunci o
persoana juridica straina este “persoana juridica straina” daca isi are sediul-
deci locul unde se afla administratia si organele de conducere ale societatii
(nu este suficienta numirea sediului in actul de infiintare a societatii)
- in strainatate. Daca aici - este recunoscuta pesonalitatea juridica a
societatii- aceasta este recunoscuta de dreptul german ca persoana juridica
straina. Deci o societate recunoscuta deja de dreptul german ca fiind o
“persoana juridica straina” poate sa-si piarda aceasta recunoastere in
momentul schimbarii sediului. Prin urmare modul de a stabili aceasta
calitate, se face in dreptul german dupa “teoria sediului”. In alte state modul
de abordare se face dupa “teoria locului de infiintare”, conform careia
statutul unei societati se determina dupa sistemul de drept in care a fost
infiintata.

23
b. Daca nu se recunoste “personalitatea juridica” aceasta persoana juridica

straina devine o “ne-societate” sau se considera ca “societate de domiciliu” –
Domizilgesellschaft-, cu efectul, ca toate tranzactiile sale juridice sunt
nevalabile, iar ca persoanele care au actionat in numele “societatii de
domiciliu” raspund personal si nelimitat.
Exista deja anumite masuri administrative de a limita accesul unor

asemenea “societati de domiciliu” pentru a deveni propietari de terenuri si
imobile cerandu-li-se din partea administratiei financiare germane un
“certificat neindoielnic”. Partial organele au posibilitatea de a interzice
activitatea lor de antreprenor in scopul ocrotirii creditorilor.
3. OBLIGATII DE INREGISTREARE ALE INVESTITORILOR

CONFORM DREPTULUI GERMAN
3.1. Obligatii de inregistrare in Registrul Comertului
Registrul comertului in Germania functioneaza la judecatorii si nu la

camerele de comert ca in Romania. Ele indeplinesc functii publice de
informare si documentare asupra relatiilor de drept si a situatiilor comerciale
si economice ale comerciantilor. De asemenea constituie un instrument
pentru asigurarea transparentei si securitatii in cadrul tranzactiilor
economice.
Conform legii registrului comertului, registrul are doua sectiuni. In sectiunea

A se inregistreaza comerciantii, societatile in nume colectiv, societatile in
comadita simpla si asociatiile europene de interes economic- EWIV.
In sectiunea B se inregistreaza SA, societatile in comadita pe actiuni , SRL si

asociatiile de asigurare pe reciprocitate. (Versicherungsverein auf
Gegenseitigkeit).
3.1.1. Efectele inregistrarii

24
Inregistrarea in registrul comertului are patru efecte principale:
a. Efectul constitutiv pentru infiintarea de persoane juridice. Prin

inregistrare se considera constituite societatile comerciale inregistrate si
primesc o anumita personalitate juridica restransa in cazul inregistrarii
societatii in nume colectiv si al societatii in comadita simpla.
b. Efectul limitarii de raspundere in cazul SRL, SA si in anumite conditii
societatea in comadita simpla.
c. Efectul functiei de documentare. Extrasele registrului comertului
documenteaza existenta societatilor, legitimeaza organele societatii in
tranzactiile economice si juridice etc.
d. Efectul publicitatii si de stabilirea a bunei credinte. Registrul are efecte
de publictate pozitive si negative. Din § 15 I si II HGB (codul comercial
german) rezulta o publicitate negativa in sensul ca un fapt care este
supus obligatoriu inregistrarii, in lipsa acestei inregistrari nu este public si
deci nu este opozabil tertilor. Buna credinta a celor care cred in
inregistarile registrului comertului se protejeaza.
3.1.2. Obligatiile de inregistrare in registrul comertului
3.1.2.1. Obligatiile de inregistrare a sucursalelor sau filialelor

25
Infiintarea unei filiale – nu necesita inregistrarea in registrul comertului insa

necesita inregistrarea de antreprenor.- (vezi mai jos)
Infiintarea unei sucursale a unei firme, indiferent daca aceasta firma este o
societate comerciala, persoana juridica sau numai comerciant, se realizeaza
prin inregistrarea in registrul comertului din zona in care se infiinteaza
aceasta sucursala. Atat firmele autohtone (germane) cat si cele straine au
obligatia de inregistrare a sucursalelor la registrul comertului (§ 13 al
codului comercial german).
Caracteristici ale unei sucursale sunt printre altele:

- exista un sediu principal intr-un alt loc decat sediul sucursalei;
- nu are personalitate juridica distincta fata de firma initiala si depinde de
aceasta;
- are acelasi obiect de activitate ca firma initiala dar nu trebuie sa efectueze
aceleasi feluri de tranzactii ca aceasta
- nu are patrimoniu distinct sau reprezentant distinct fata de firma initiala;
- nu poate fi parte intr-un proces, ci numai firma initiala
- poate avea contabilitate distincta, insa nu pot exista creante intre
sucursala si firma initiala.
Infiintarea sucursalelor firmelor Germane este reglementata in § 13, 13 a, 13

b si 13 c Codul Comercial German, iar a celor straine in § 13 d, 13e, 13 f si
13 g.

26
Procedura de inregistrare se efectueaza de catre conducerea sucursalei

(directorul sucursalei) la registrul comertului in care isi are sediul sucursala.
Sunt necesare urmatoarele informatii legate de societatea mama:
- extras din registrul comertului, pentru o societate care a fost inregistrata
in Romania in registrul comertului
- forma juridica a societatii
- numele firmei si sediul societatii
- obiectul de activitate al societatii
- data incheierii contractului de societate
- conducerea societatii cu nominalizari si atributii
- marimea capitalului social
- eventuala limitare a duratei societatii
Informatii necesare referitoare la sucursala sunt:

- adresa (sediul) si obiectul de activitate al sucursalei
- marimea capitalului pentru sucursala
- data luarii deciziei de infiintare a sucursalei
- persoana de conducere abilitate de a reprezenta societatea si sucursala in
justitie si in afara justitiei si felul procurii pe care il are
- eventuala limitare a sucursalei
Anexe necesare:
- eventual o procura cu dreptul de reprezentare a persoanei de conducere
sau a unei terte persoane prin extras din registrul comertului Roman
- dovada existentei societatii mama
- in cazul in care este necesara o aprobare pentru functionarea sau obiectul
de activitate al sucursalei – trebuie depusa acesta aprobare
- o traducere legalizata a contractului societatii – daca nu este facut in
limba germana
- semnaturile persoanelor de conducere a societatii in forma legalizata
Suplimentar mai sunt necesare documente conform dreptului strainului.

Acestea se va discuta intr-un capitol distinct.
Prin inregistrare sucursala va avea un sediu propriu in Germania, un numar

de inregistrare la registrul comertului german si o jurisdictie proprie in
Germania unde litigiile pot fi solutionate.
27
3.1.2.2. Inregistrarea societatilor comerciale nou infiintate
Aceasta procedura este aceeasi ca si la infiintarea societatilor comerciale cu

capital german 100%, numai la procedura de inregistrare trebuie aduse
informatii si documentele firmei straine ca si la inregistrarea sucursalei.
3.1.2.3. Inregistarea altor societati in registre speciale
Cum am mentionat in cadrul analizei formelor juridice in economia germana

exista diferite societati speciale, care se infiinteaza si prin inregistrarea in
acest registre speciale.
Enumeram pe scurt:
- Societatea de partenariat (pentru profesiile libere) – registrul societatilor
de partenariat
- Cooperativele de achizitii si economice – registrul cooperativelor
- Asociatiile inregistrate – registrul asociatiilor
3.2. Obligatii de inregistrare a activitatii de antreprenor

(Gewerbeanmeldung)

28
In economia germana activitatea de antreprenor se desfasoara sub principiul

libertatii activitatii de antreprenor. Oricine are posibilitatea de a incepe o
activitate de antreprenor, sa angajeze un numar nelimitate de persoane, sa
aiba mai multe sedii si sa aiba activitati de antreprenor diferite. Restrictii
exista doar in legea activitatii de antreprenor.
Dupa legea germana, criteriile unei activitati de antreprenor sunt

urmatoarele:
- o activitate independenta pe raspundere si risc propriu. Profitul si
piederile le suporta singur si are in general bunuri de productie proprii.
Pentru delimitare mai clara mentionam contrariul activitatii
independente, cum ar fi situatia dependenta a unui angajat, care nu
participa la riscul firmei si are obligatie de a se conforma directivelor.
- O activitate lucrativa, care are ca scop de a crea mai mult venit decat
numai acoperirea costurilor.
- O activitate durabila, orientata spre repetare sau continuare a activitatii.
O activitate de antreprenor o poate avea atat o persoana fizica, o asociere de

persoane cat si opersoana juridica.
Nu cad sub notiunea de activitati de antreprenor:

- profesiile libere cum ar fi avocati, medici, ingineri, jurnalisti, psihologi
sau translator
- productia de materii prime: de exemplu: activitati de gradinarit,
cultivarea vitei de vie, cresterea animalelor, persuitul, mineritul, activitati
de padurar si alte activitati agricole.
- Anumite activitati care contravin eticii sociale cum ar fi prostitutia sau
intermedierea de “mame surogat” Leihmütter.
Obligatia de a anunta o activitate de antreprenor o are in principiu fiecare

persoana care are o activitate de antreprenor cu sedii fixe cum ar fi un
magazin de desfacere, un hotel, un local in gastronomie, restaurant, o hala de
productie, etc (stehendes Gewerbe), spre deosebire de activitatea de
antreprenor calator.
Conform § 14 GewO trebuie anuntate in pricipiu patru situatii cheie:

- inceperea unei activitati de antreprenor
29
- schimbarea sediului in cadrul aceleiasi localiati (daca se muta dintr-o

localitate in alta este necesara anuntarea inchiderii activitatii intr-o
localitate si deschidere activitatii in localitatea in care se muta)
- schimbarea felului de activitate de antreprenor
- renuntarea la sau inchiderea activitatii de antreprenor
Anuntarea activitatii de antreprenor se realizeaza la autoritatea locala

competenta. Aceasta elibereaza asa numitul permis de antreprenor.
3.2.1. Dispozitii speciale pentru “straini”
Distictie se face intre “straini” care sunt cetateni ale tarilor UE, care sunt
tratati in general la fel ca si cei autohtoni, si “straini” nemembrii a statelor
UE, care au nevoie de un permis de sedere cu mentiunea permiterii activitatii
de antreprenor. Aceasta problema a strainilor in Germania se va trata int-un
capitol ulterior.
3.2.2. Activitati mestesugaresti sau similare (apropiate) activitatii

mestesugaresti.
Activitati mestesugaresti sunt posibile ca activitate de antreprenor numai

dupa ce au fost inregistrate si la registrul mestesugaresc pe rol. Aceasta se
poate efectua numai daca o persoana are calitatea de maistru al mestesugului
de inregistrat. Aceasta calitate trebuie sa o aiba patronul firmei, la o asociere
de persoane este necesar ca o persoana cu raspundere personala sa ofere
aceasta calificare. In Cazul societatilor comerciale este de ajuns ca o pesoana
din managementul de conducere sa fie calificat astfel.
3.2.3. Obligatii ce decurg din activitatea de antreprenor

30
Cei inregistrati cu activitate de antreprenor au obligatia sa actioneze in

numele firmei proprii, in cazul in care sunt inregistrati si in registrul
comertului. Cei care nu au obligatia de inregistrare in registrul comertului
vor folosi pe documentele oficiale numele si cel putin un prenume scris
integral pentru usuraraea identificarii firmei.
Activitati de antreprenor in anumite domenii cer dovada unor cunostiinte de

specialitate cum ar fi in comertul cu armament, vanzari de medicamente, etc.
Daca nu exista norme speciale din UE sau interstatale, o persoana juridica

straina are obligatia de a folosi pe documentele oficiale ale firmei informatii
asupra localiatatii si statului und se afla sediul principal, si cine are dreptul
de reprezentare a societatii – in mod nominalizat.
In anumite sectoare trebuie, pe langa obligatiile generale de contabilitate si

fata de administratia financiara, sa respecte norme suplimentare contabile ,
de archivare si de informare oficiala. De exemplu: intermedierea , activitatea
unui bioru de turism, comertul cu automobile uzate sau cu metale pretioase.
Pentru comertul cu produse alimentare si in gastronomie sunt necesare

permise legate de ocrotirea sanatatii consumatorului.
3.2.4. Domenii de activitate de antreprenor care necesita aprobari,

permisiuni sau avize suplimentare
In principiu pentru a incepe o activitate economica cu o filiala sau sucursala

in Germania, nu sunt necesare aprobari si avize.
Chiar si in cazul in care activitatea unei persoane juridice straine este

permisa, aceasta nu inseamna ca poate actiona fara aprobari, avize,
permisiuni, care sunt necesare si unei firme autohtone.

31
In principiu, dupa dreptul mestesugaresc sau al profesiilor libere, persoanele

juridice straine sunt tratate ca si persoanele juridice autohtone. Insa, in
anumite domenii si persoanele juridice autohtone au nevoie de aprobari.
Indeplinirea unor anumite conditii si calificari sunt necesare in urmatoarele
domenii:
- in transportul de persoane
- in transportul aerian
- in dreptul de armament
- in domeniul sanatatii
- in domeniul de consultanta juridica si fiscala
- in comertul cu metale
- in domeniul hotelier
Diferite prevederi de control si supraveghere suplimentare avem in
domeniul:
- pazei
- licitatiilor
- jocurilor de noroc si loteriilor
Aprobari necesare mai exista in anumite domenii economice reglementate

prin legi specifice:
- domeniul asigurarilor
- domeniul bancar
- domeniul societatilor de investitii
- domeniul transportului de persoane si marfa
3.3. Inregistrari la camera de comert si industrie sau la camera

mestasugarilor

32
Spre deosebire de Romania, firmele care desfasoara o activitate de

antreprenor devin in mod obligatoriu membru al camerei de comert de la
sediul firmei din Germania si au obligatia de a plati contibutia obligatorie
catre camera de comert. Exceptati de la aceasta sunt mestesugarii, care insa,
la randul lor, sunt obligati a fi membrii camerei de mestesugari cu obligatia
platii obligatorie a contributiei. Trebuie mentionat ca pana la o anumita cifra
de afaceri, respectiv, pana la un anumit profit anual, exista o scutire de la
aceasta contributie obligatorie.
3.4. Obligatiile de inregistrare la organele financiare
Conform legii procedurale a impozitelor si taxelor (Abgabenordnung), orice

persoana care nu este persoana fizica impozabila are obligatii de informare si
inregistrare fata de organele financiare locale (§ 20 AO). Printre
evenimentele care trebuie comunicate cel tarziu o luna dupa ce au avut loc,
se numara: infiintarea unei societati, atribuirea personalitatii juridice,
schimbarea formei juridice, schimbarea sediului sau a conducerii, sau
lichidarea.
La fel trebuie anuntata o activitate la care se va cere TVA, conform

legislatiei germane. De asemenea trebuie anuntate organele financiare in
cazul unor impozite speciale.
De obicei, firmele germane au un consultant fiscal pe impozite si taxe (o

profesie distincta, care inca nu exista in Romania) care ajuta la toate
intrebarile, in Germania foarte complexe, referitoare la impozite si taxe.
3.5. Obligatiile de inregistrare la asigurarile sociale
Exista o serie intreaga de obligatii de inregistrare la asiguraile sociale. Aici

voi enumera doar pe cele principale:
- Asigurarea de pensii 19,1% din salariul brut ½ plateste patronul, ½
angajatul

33
- Asigurarea de boala intre 13-15,5% din salariul brut(depinde de

societatea de asigurare) : ½ plateste patronul; ½ plateste angajatul
- Asigurarea pentru servicii de ingrijire in caz de infirmitate 1,7% din
salariul brut: ½ plateste patronul; ½ plateste angajatul
- Asigurare de somaj 7% din salariul brut ½ plateste patronul ½ plateste
angajatul
- Asigurare de accident de munca 1% - se plateste de catre patron
4. REGLEMENTARI IN DOMENIUL DREPTULUI

STRAINILOR DIN GERMANIA
4.1 . Activitatea economica a strainilor nu necesita permisiuni.

Pentru activitati economice ale strainilor in Germania desfasurate de acestia
din strainatate, nu este nevoie in principiu de nici o permisiune. Acest lucru
este valabil pentru persoane fizice numai daca activitatea se desfasoara din
strainatate si cand nu este necesara sederea lor in Germania. Astfel, un
Roman poate sa-si desfasoare o activitate economica in Germania daca in
biroul sau de desfacere din München are angajati germani sau straini cu
permis de sedere pentru Germania.
4.2. Activitatile economice ale strainilor pe teritoriul Germaniei, cand

isi desfasoara personal activitatea in Germania, necesita
permisiuni
Strainii din statele membre UE ca si EWR (Islanda, Lichtenstein si

Norvegia) au aceleasi drepturi ca si cetatenii germani, in ceea ce priveste
dreptul la munca sau dreptul de a-si deschide o afacere. Ei au dreptul la un
permis de sedere.
Cetatenii statelor non-UE pot sa desfasoare pe teritoriul Germaniei o

activitate economica numai daca poseda o abrobare sub forma unuia dintre
permise pentru aceasta.
In primul rand trebuie facuta distinctia intre:

34
- drept de sedere fara drept de activitate lucrativa

- drept de sedere cu drept de activitate lucrativa
Activitati lucrative sunt acele activitati dependente (ca angajat) sau

independente (activitati de antreprenor sau in profesii libere) cu scopul
realizarii unui profit material sau pentru care in mod obisnuit se cere o
contravaloare in bani.
In al doilea rand exista o distinctie la dreptul de sedere cu drept de activitate

lucrativa intre:
- drept de sedere cu drept de activitate lucrativa dependenta (angajat)
- drept de sedere cu drept de activitate lucrativa independenta
In legislatia strainului se afla si situatii care scutesc strainii de nevoia unei

aprobari sub forma unuia dintre permise de sedere.
Pentru fiecare din ele exista prevederi diferite.
4.2.1. Forme de aprobari de sedere
Exista diferite forme de aprobari de sedere in concordanta cu situatia

strainului, legata de familie, gradul de rudenie, cetatenia rudelor, lungimea
sederii, scopul sederii, drept de munca, dreptul la extradare, piedici de
extradare din motive umanitare etc.
4.2.2 . Scutirea de necesitatea unui permis de sedere.
4.2.2.1. Sederea in scopuri lucrative necesita in general unul din

permisele de sedere
In general sederile in scopuri lucrative necesita unul dintre permisele de

sedere. Scopuri lucrative au si practicantii, voluntarii si ucenicii, deoarece
de obicei primesc si ei o remuneratie pentru activitatea lor.
35
4.2.2.2. Sederi scurte cu scutiri de permis de sedere
Sederile scurte ale strainilor in scopuri turistice, stiintifice, sportive sau alte
scopuri private sunt permise, insa activitatile lucrative sunt in general
interzise.
Aceste sederi nu au voie sa depaseasca durata de 3 luni.
4.2.2.3. Activitati scurte in serviciul firmei straine
Nu intra in categoria de activitate lucrativa, daca un angajat al firmei straine

realizeaza activitati pentru fima straina pe teritoriul Germaniei, fara insa sa-
si schimbe domiciliul permament din strainatate. Aceasta se aplica in
urmatoarele domenii:
- participarea la negocieri sau discutii pentru firma romana pe teritoriul

german, incheierea contractelor, participarea la targuri etc
- pregateste pentru predare o masina livrata de la firma romana, da
instructiuni de folosire, face intretinerea sau reparatia aceasteia sau repara
un echipament cumparat de firma romana, preia o masina si primeste
instructiuni de folosire etc.
- participarea in cadrul unui contract de export sau de licenta la seminarii si
scolarizari.
Acestea se pot efectua fara nici un permis daca strainul nu depaseste durata
de 3 luni si poarta pasaportul cu el.
4.2.2.4. Activitati scurte bazate pe § 9 ArGV-

Arbeitsgenehmigungsverordnung - legea permiselor de lucru

36
Si in acest caz durata de sedere nu poate depasi 3 luni, iar domiciliul

permament ramane in strainatate si sunt vizate urmatoarele categorii de
persoane:
- personal de conducere, cu procura sau procura generala
- personalul din domeniul transporturilor internationale, interstatale de la
firme cu sediul in strainatate
- personalul de bord al vapoarelor si avioanelor etc
- persoane pentru activitati de instalatii si montaj de echipamente si masini
livrate, pentru instructiuni de folosire etc.
- Personal pedagogic, stiintific si asistenti universitari
- Studenti si elevi la scoli si universitati germane
- persoane din reprezentante diplomatice si consulare
- jurnalisti, reporteri, corespondenti
- sportivi profesionisti sau antrenori
4.2.2.5. Intrari si iesiri repetate cu scop de afaceri
Cine vrea sa desfasoare o afacere in Germania fara sa-si schimbe domiciliul

din Romania si fara sa depaseasca durata de sedere de 90 zile intr-o jumatate
de an, prin intrari si iesiri repetate, are nevoie de o viza de afaceri pentru
acest scop. Cu o asemenea viza sunt posibile nu numai intermedieri si
pregatiri pentru contracte si afaceri, ci si incheierea si derularea de contracte.
4.2.3. Permise de sedere
Conditiile se schimba cand un roman vrea sa-si mute domiciliul si locul de

munca in Germania. Pentru aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile de
acordare a unuia dintre permisele de sedere posibile in Germania.
Presupun ca interesul majoritatii, este indreptat spre un permis de sedere cu

drept de activitate lucrativa. La ora actuala un asemenea permis se bazeaza
in general pe criterii pe baza de rudenie si sedere indelungata, reglementate
de legea strainului – Ausländergesetz.

37
Cererea pentru un permis de sedere se adreseaza ambasadelor si consulatelor

sau, in Germania, autoritatii strainilor (Ausländerbehörde)
Exista permise cu durata limitata iar dupa un timp se pot cere permise cu
durata nelimitata. Aceste permise pot restrictiona activitatile lucrative.
De obicei pentru inceput se primesc permise de sedere cu durata limitata cu

drept la o activitate lucrativa dependenta, citeodata restrictionata pe anumite
zone sau localitati. Pe aceasta baza se poate cere un permis de munca, si
numai cu un asemenea permis se poate incheia un contract de munca.
Se pot cere prelungirea permisiunilor limitate, insa de obicei sunt cuplate cu

restrictia unei activitati lucrative dependente.
Numai dupa obtinerea unui permis de sedere permanent este posibila

eliberarea lui fara restrictii, deci concludent sunt permise si activitati
lucrative independente. Pentru o asemenea activitate nu este necesar un
permis de munca
4.3. “Activitati lucrative independente” ale membrilor statelor non-

UE in Germania
4.3.1. Activitati lucrative independente
Mai intai trebuie clarificata notiunea de “activitate lucrativa independenta”

sub aspectul prevederilor dreptului strainilor.
Aceste activitati includ:

- activitati de antreprenor cum ar fi comertul en gros sau cu amanuntul,
importul, exportul, intermedierea (agent imobiliar sau de credit),
gastronomia
- activitatile din cadrul meseriilor libere: jurnalisti, ingineri, medici,
arhitecti, avocati, artisti (muzicieni, pictori, scriitori)
- producatori de materii prime din agricultura si silvicultura
38
La aceasta categorie se adauga si urmatoarele:

- in cadrul activitatii societatii in comadita simpla (KG), activitatea
comanditatului (Komplementär)
- in cadrul societatii in nume colectiv (OHG), activitatea oricarui asociat
- in cadrul societatii de drept civil (GbR), activitatea fiecarui asociat,
deoarece orice asociere de persoane nu este considerata dupa dreptul
activitatii de antreprenor, un antreprenor de sine statator.
Suplimentar se mai considera activitate lucrativa independenta si activitatea

agentului comercial care, in mod independent (este liber in felul cum isi
structureaza timpul si felul activitatii), la cerinta unei alte firme, incheie sau
intermediaza pentru aceasta contracte.
Daca un roman vrea sa inceapa o activitate lucrativa independenta in

Germania, are nevoie in principiu de un permis de sedere. Permisele de
sedere pentru un asemenea caz nu sunt reglementate in mod expres, insa se
aplica prevederile legii strainilor in mod analog si pentru situatia celor care
vor sa inceapa o activitate independenta.
In general membrilor statelor non-UE nu le este permisa o activitate

lucrativa independenta in Germania. In anumite conditii, membrii statelor
asociate UE cum ar fi Polonia, Bulgaria, Romania, Slovacia etc, au
posibilitatea de a primi un permis de sedere pentru o activitate lucrativa
independenta. In primul rand, trebuie sa fie o persoana de incredere (de
buna credinta) si sa aiba o situatie financiara solida incat sa-si poata
permite o activitate lucrativa independenta. Pentru acest examen al
rentabilitatii, autoritatea strainilor din Germania cere raspunsul la un
formular tipizat, care este trimis pentru expertizare camerei de comert si
industrie competente. La fel sunt posibile expertize ale camerei
mestesugarilor sau avize ale autoritatilor pentru activitati de antreprenor.
Activitatea lucrativa de antreprenor in cauza, nu poate fi pe lista activitatilor
interzise in Germania.
Membrii altor state decat celor asociate UE primesc permisul numai daca,
suplimentar aceasta activitate “este de un interes economic strategic” sau
daca exista “o necesitate locala deosebita” pentru aceasta activitate. Pentru
romani indeplinirea acestor conditii nu este necesara.
39
In cadrul deciziei sale, autoritatea strainilor are dreptul sa ceara informatii si

expertize suplimentare de la Camera de Comert si Industrie. Rezultatele
acesteia influenteaza decizia autoritatii strainilor.
Pentru clarificare trebuie mentionat ca nu exista un drept al strainului la o

decizie favorabila. Decizia autoritatii strainilor este in aceste cazuri o decizie
la aprecierea autoritatii. Decizia poate fi atacata numai daca se pot dovedi
greseli grave in procesul de apreciere.
4.3.2. Activitati similare cu activitatea lucrativa independenta
Legislatia strainilor trateaza in mod similar si alte activitati, cum ar fi:
4.3.2.1. Organele de reprezentare ale persoanelor juridice,

reprezentantii (pe baza de procura- Prokurist) si imputernicitii
De fapt directorul SRL si conducerea SA nu exercita o activitate

independenta, ei insisi constituind organele reprezentative ale persoanei
juridice. Deoarece o persoana juridica nu este capabila de actiune fara aceste
organe reprezentative, chiar daca directorul este in pozitia de angajat al SRL-
ului - el nu este considerat angajat. Ca urmare, nu are nevoie de un permis de
munca (Arbeitserlaubnis).
Cazul procuristilor se considera similar, asa ca procuristii si inputernicitii

sunt considerati persoane cu activitate lucrativa independenta si, deci, nu au
nevoie de permis de munca.
In cadrul procedurii de inregistrare a SRL si SA la registrul comertului,

judecatoria registrului verifica daca reprezentantul legal al societatii este un
strain cu domiciliul stabilit in Germania si daca poseda permisele cerute de
legea strainilor referitoare la posibilitatea activitatii lucrative independente.
4.3.2.2. Activitati dependente ale unui comis voiajor

40
Cele mai multe activitati din aceasta categorie se desfasoara in afara unui
sediu stabil si fara comenzi prealabile. Pentru o asemenea activitate este
necesar un permis conform legislatiei activitatii de antreprenor.
(Reisegewerbekarte). Din punct de vedere al legislatiei strainilor, acestia au
o activitate lucrativa independenta care necesita un permis.
4.3.2.3. Actionar sau asociat majoritar / cumul majoritar de actiuni sau

parti sociale
Simpla participare la capitalul social al unei societati comerciale SA, SRL,

comanditar la o societate in comadita simpla participarea la o societate
tacita, nu reprezinta de fapt o activitate lucrativa independenta. Aceeasi
regula se aplica asociatilor si actionarilor minoritari.
Conform jurisdictiei insa, orice strain, care este actionar sau asociat
majoritar, este tratat ca si o persoana care are activitate lucrativa
independenta, deoarece prin deciziile societatii are o anumita influenta
asupra acesteia.
4.4. Contingente la contracte de antrepriza
Aceste contracte si contingente se bazeaza pe conventii interstatale, in care

Germania se obliga sa acorde unui anumit numar de persoane posibilitatea
de a lucra pe baza unui contract de antrepriza in Germania. Si Romania are o
asemenea conventie cu Germania.
Lucrul straniu este, ca acest angajament al Germaniei (cu fiecare din tarile
cu care a semnat acorduri) contravine liniei politicii oficiale a Germaniei,
avand in vedere mai ales rata ridicata a somajului din Germania.
Presupunem ca o mai mare prioritate a avut-o faptul ca unele tari ale Europei
de est sa primeasca in schimbul fortei de munca venituri din devize.

41
Aceasta conventie insa nu este deloc compatibila cu legislatia strainului, cu

cea a asigurarilor sociale, cu legislatia fiscala, cu legislatia muncii si altele.
In toate aceste domenii exista probleme legale care se pot rezolva numai
datorita unor masuri si interpretari speciale, ca efectele intentionate ale
acestei conventii sa se produca.
4.4. Meserii privilegiate
In cazul in care piata de munca in Germania nu ofera destui specialisti se

stabilesc meserii pentru care se pot angaja cetateni straini. Un exemplu il
reprezinta meseria de informatician, pentru care se poate acorda o “ carte
albastra”- echivaland cu dreptul de sedere si de munca.
5. CONTRACTE INTERNATIONALE SI PROBLEME

GENERALE LEGATE DE ACESTEA
5.1. Legislatia contractuala germana si specificul ei
Reglementarile principale ale contractelor sunt continute in BGB

(Bürgerliches Gesetzbuch) Codul Civil si Codul Comercial German. Intr-o
parte a codului sunt reglementari privind incheierea contractelor in general,
iar in alta sunt reglementate diferitele feluri de contracte.
Spre deosebire de dreptul roman, dreptul german al contractelor este

guvernat de principiul abstractiunii.
Acel principiu inparte o tranzactie civila in doua tranzactii:

- o tranzactie obligational – (Schuldrechtsebene) – unde se pune intrebarea
cine datoreaza, cui, ce si cand.
- o tranzactie reala, (dingliche Ebene) legata de predarea, preluarea
drepturilor si obligatiilor ce decurg din tranzactia obligationala- deci
procedura de realizare a transferurilor. Si aceasta parte se considera
contract de sine statator.
42
Ambele tranzactii pot fi sau deveni nevalabile, anulabile sau nule. Lucrurile
se complica daca una dintre tranzactii ramana valabila iar cealalta nu.
5.2. Prevederi speciale ale contractelor de comert exterior
Deoarece un sistem de drept national are efecte in general numai pe teritoriul

tarii in care a fost emis, acest fapt trebuie luat in considerare la incheierea
unor contracte internationale.
5.2.1. Alegerea dreptului care guverneaza contractul
Din cauza celor spuse mai sus, daca partile contractante vin din sisteme de
drept diferite, exista mai multe posibilitati:
a. Daca ei nu convin nimic explicit referitor la sistemul de drept aplicabil,

se pune intrebarea care sistem de drept guverneaza contractul:
- sistemul de drept al partii contractante din tara A
- sistemul de drept al partii contractante din tara B
- un sistem de drept care se stabileste pe baza unui acord sau conventii bi-
sau interstatale
- sistemul de drept, care se stabileste pe baza prevederilor tarii A asupra
“Dreptului international privat”
- sistemul de drept, care se stabileste pe baza prevederilor tarii B asupra
“Dreptului international privat”
etc.
Din cele de mai sus reiese ca se pot ivi probleme esentiale in interpretarea si
aplicarea contractului.

43
b. de acceea, este recomandabil ca partile contractante, la incheierea

contractului sa faca o alegere concreta a sistemului de drept aplicabil. Daca
partile contractante nu se pot intelege asupra unuia din sistemele lor, ei pot
alege in cazul anumitor tipuri de contracte, reglementarile UN in aceast
domeniu.
Trebuie mentionat insa ca reglementarile UN nu sunt aplicabile tuturor
contractelor de vanzare-cumparare.
De asemenea, trebuie luat in considerare ca reglementarile UN vizeaza

anumite puncte ale contractelor de vanzare-cumparare iar altele nu. Dintre
uletimele fac parte: transferul dreptului de proprietate, reguli de
imputernicire sau reprezentare, pedepse contractuale, dobanda la obligatii
banesti, prescriptia sau raspunderea de producator in afara contractului (catre
un consumator ultim).
5.2.2. Transferul de proprietate si mentinerea dreptului de proprietate

(retinere, retentie)
Sistemul de drept german cunoaste si alte forme ale dreptului de proprietate,

din care vrem sa mentionam forma mentinerii dreptului de proprietate
(Eigentumsvorbehalt). Conform acestuia dreptul de proprietate se transfera
doar in momentul platii integrale a bunului.
5.2.3. Denumirea exacta a formei juridice, adresa etc
In cadrul relatiilor internationale este importanta denumirea exacta a partilor

contractante, a formei juridice, a adresei exacte, a reprezentarii valabile.
Recomandabil este si mentionarea inregistrarilor in registrele oficiale pentru
a avea posibilitatea rapida de depistare in caz de litigiu.
5.2.4. Verificarea valabilitatii reprezentarii

44
Sistemele de drept au reglementari diferite in ceeea ce priveste reprezentarea

diverselor societati comerciale. Nereprezentarea corecta a societatii ar putea
avea ca efect incheierea unui contract cu o parte contractanta nedorita.
5.2.5. Specificari ale obligatiilor
Si definitiile obligatiilor contractuale, dar si a specificatiilor obiectului

vandut sunt diferite de la tara la tara. Concretizari in contract ar putea evita
litigii.
5.2.6. Folosirea Incoterms 2000
In contracte ar fi rezonabila folosirea Incoterms 2000 pentru livrari, cu

specificatia exacta.
5.2.7. Stabilirea valutei in care se va efectua plata
Cu perspectiva intrarii in UE este recomandabil folosirea monedei EURO.
5.2.8. Garantia pentru produse livrate – garantia de producator
Deoarece in cazul livarilor de produse non-UE, partii contractante germane

ii revine responsabilitatea de producator, ea va cere introducerea de clauze
de siguranta, cum ar fi incheierea de asigurari sau suportarea costurilor unei
asigurari etc.
5.2.9. Definirea exacta a cazurilor de forta majora

45
Aceste notiuni difera de la tara la tara. Stabilirea exacta in contract a

cazurilor de forta majora ajuta la evitarea conflictelor
5.2.10. Stabilirea locului unde se vor solutiona litigiile
Datorita faptului ca sentintele de judecata de la instantele germane sau

romane nu se pot executa direct, ci doar dupa o procedura (un proces
distinct, poate prin mai multe instante) de recunoastere a titlului executoriu
si de investire cu o clauza executorie, se recomanda ca litigiile contractuale
sa fie supuse unui arbitraj (ori national ori international ori intr-una din tari
ori intr-o tara terta). Un titlu al unei curti de arbitraj este executoriu in 75 de
tari din lume.
5.2.11. Alegerea formei scrise pentru contract si schimbari ale clauzelor

contractuale.
Pentru valabilitatea contractului nu este nevoie de forma scrisa. Aceasta

forma scrisa se alege ca factor doveditor, de siguranta si claritate. De
asemenea se pot evita neintelegeri. Din aceeasi cauza si schimbari ale
clauzelor contractuale ar fi bine sa aiba forma scrisa.
5.2.12. Stabilirea intrarii in vigoare a contractului
Si in aceasta materie legislatia tarilor este diferita. De accea, este oportun sa

se stabileasca in contract data sau conditiile intrarii in vigoare.
In ceea ce priveste contractele internationale, problemele sunt complexe si

foarte variate. In acest cadru nu a fost loc decat pentru cateva mentiuni.
6. DREPTUL VAMAL
6.1. Reglementari de baza vamale

46
Germania ca stat al Uniunii Europene (UE) participa la “uniunea vamala

comunitara” valabila in toata UE. Prin reglementarile vamale privind
sistemul de tarife vamale integrate (TARIC) si acelea privind codul vamal si
procedura vamala, UE si-a creat o baza unitara pentru reglementarea si
procedura unitara vamala in toate tarile UE.
Prevederle cele mai importante din domeniu sunt:_

- Codul Vamal Comunitar
- Dispozitiile de aplicare a Codului Vamal Comunitar
- Nomenclatorul Combinat
- Tariful Vamal Comun inclusiv preferintele comerciale, contingentarile si
suspendarile tarifare
- Legislatia conexa referitoare la exportul de bunuri culturale, precursorii
de droguri, bunuri contarfacute sau piratate
Dispozitiile UE contin reglementari cu privare la:

- Instrumente pentru asigura functionarea uniunii vamale
- Instrumente pentru protectia efectiva si controlul granitelor externe ale
uniunii
6.2. Traficul de marfuri
Traficul de marfuri in cadrul UE nu este considerat import/export, ele fiind

considerate livari interne UE. De acceea firmele pot emite in anumte conditii
facturi fara TVA.
6.2.1. Exportul din Germania
Exportul de marfuri din UE, respectiv Germania este in principiu liber.

Reglementarile se gagsesc in legislatia economiei externa
(Außenwirtschaftsgesetz). Anumite bunuri sunt supuse unor aprobari de
export. Restrictiile de export conform § 7 AWG au in vedere :
- securitatea Germaniei
- prevenirea perturbarilor conlocuirii pasnice intre popoare
- prevenirea perturbarii relatiilor externe ale Germanici
Marfuri care cad sub aceasta categorie sunt cele privind armele si inarmarea.

47
Restrictii conform normelor UE esista si la bunuri cu uz dublu “dual-use”

militar si civil.
6.2.2. Importul in Germania

Regelementarile privind importurile sunt in principiu liberale. Pentru multe
marfuri nu se percepì nici un fel de tarif vamal, iar in medie tariful vamal
este sub 4 % . Unele grupuri de marfuri considerate “sensibile” sunt supuse
in anumite cazuri unor prevederi complicate. Pentru unele marfuri este chiar
necesara o aprobare de import sau sunt supuse unor restrictii cantitative.
Aceasta este cazul mai ales din motive de subventionare la majoritatea
produselor agricole sau pentru cateva produse din domeniul carbunelui sau a
otelului. Si produse din domeniul textil si unele din cel netextil sunt supuse
in concordanta cu tara de provenienta, uneori unei aprobari sau restrictii
cantitative. Lista produselor se gaseste pe asa numita lista de import a
oficiului federal pentru economie si control de export (Bundesamt für
Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle). Pe serverul UE se gasesc “cotele libere”
disponibile.
Alte reglementari privind interdictia sau obligativitatea unei aprobari sunt

legate de conventia de ocrotire a plantelor si animalelor.
Tarifele pentru importuni sunt urmatoarele:

1. Tariful vamal pentru UE
Taxele vamale includ si taxe vamale antidumpind, taxe vamale de

compensare cat si cele agrare. Bazele legale pentru acestea se gasesc in
reglemantarile UE, asa ca in toate tariele UE se aplica aceleasi tariffe.
In anumite cazuri de exceptie se poate cere un tratament “preferential”

pentru bunuri de origine din anumite tari sau regiuni pentru care UE a
convenit aplicarea tarifelor vamale preferentiale.
2. Impozite si taxe nationale cum ar fi TVA la importuri

48
La importuri in tarile UE se percepe un TVA de importuri, pentru Germania

fiind de 16%. Acest TVA se percepe pentru nu a favoriza importatorul fata
de firmele autohtone, care trebuie sa perceapa TVA la vanzarea produselor
lor.
Alte taxe nationale se percep la importuri de bere, tutun, alcohol si

combustibil. Se percep acizele nationale germane.
6.2.3. Documente necesare pentru importuri in Germania
Documentatia necesara este reglementata de art.218 Cod Vamal
1. Cerere vamala de import

La marfuri cu valoare mai mare decat 1000,- € trebuie completata o cerere
tip numit documentul administrativ unic sau “Einheitspapier”. Completarea
este destul de complicata asa ca se recomanda folosirea ghidului pentru
completarea lui, ce se gaseste la Camerale de comert si Industrie locale
germane sau la administratia vamala.
2. Declaratia de valoare
Pentru cazul in care se aplica tariful vamal de valoare, este necesara
completarea declaratiei de valoare. De obicei se aplica la o valoare da
marfuri peste 10000,- €
3. Factura pe baza careiea se face declaratia de valoare

4. Certificat de transfer de bunuri de exemplu in cazul aplicarii unui
tratament preferential
5. Certificat de origine
Necesar numai in cazul aplicarii sistemului informatic comunitar cu litera
“U”– de exemplu marfuri textile ale capitolelor 50-63 ale tarifului vamal
electronic.
6. Declaratie de origine
Necesara numai la marfuri ale capitolului 50-63 ale tarifului vamal
electronic, cu mentiunea “UE”. Cand exista un certificat de origine, acesta
declaratie nu mai este necesara. Aceasta declaratie este de natura de comert
exterior. A nu se confunda cu declaratia de origine necesara pentru un
tratament preferential.

49
7. Aprobare de import este necesara numai cand exista motive din

dreptul economiei externe si este de obicei necesar pentru a proteja
anumite piete din UE.
8. Licenta de import este numai necesara pentru anumite produse agrare.
9. Evidenta de control al importului se foloseste din motive statistice si
de control al pietelor
10. Document de supraveghiere se cere numai in cazul prevazut de
legislatia de comert exterior
ALTE REGLEMENTARI DE DREPT ECONOMIC
In cadrul activitatii economice in Germania trebuie sa se tina seama de toata

legislatia economica Germana, din care as vrea sa amintesc:
- dreptul comercial
- dreptul insolvabilitatii sau falimentului
- dreptul bancar
- dreptul concurentei
- dreptul muncii
- drepturile sociale
- dreptul mediului
- dreptul asigurarilor
- dreptul contabilitatii
- dreptul transporturilor
- dreptul de impozite si taxe
Va doresc mult succes pentru inceperea activitatii economice in Germania.


Deutsches Gesellschaftsrecht PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deutsches Gesellschaftsrecht PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

INFIINTAREA UNEI SOCIETATI

SAU A UNEI SUCURSALE

Rechtsanwaltskanzlei Cabinet de avocatura

Autor si referent: Avocat Karin Fazakas

INFIINTAREA UNEI SOCIETATI SAU A UNEI

Pentru a deveni participant la viata economica a Germaniei o persoana fizica

1. FORMA JURIDICA SAU DE ASOCIERE DUPA DREPTUL

Prima distinctie care trebuie facuta este forma juridica de asociere

1.1. Asociere de persoane, la care persoanele asociate sunt prioritare si

1.1.1. Comerciantul – (Einzelkaufmann)

Statutul comerciantului este reglementat de Codul Comercial German- HGB.

1.1.2. Societatea in nume colectiv- OHG

O societate in nume colectiv se creeaza in cazul in care cel putin doi

Pentru infiintarea unei societati in nume colectiv nu este necesar un capital

Societatea in nume colectiv nu are de fapt personalitate juridica distincta,

Pentru infiintarea societatii nu exista prevederi stricte, asadar contractul de

Aceasta este valabil si pentru persoane straine, are opereaza in Germania.

1.1.3. Societatea in comadita simpla –KG

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland

Limitarea raspunderii comanditarilor corespunde cu excluderea lor de la

In functie de asociatul comanditat avem mai multe feluri de societati in

Prevederile pentru infiintarea unei societati in comadita simpla sunt similare

1.1.4. Societatea de drept civil-GbR

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland

Reglementarile acestei societati de drept civil se afla in Codul de Drept

Privind infiintarea acestui fel de societati, nu exista prevederi formale

Si o persoana juridica romana poate fi asociata unei societati de drept civil in

1.1.5. Societatea de parteneriat-Partnerschaftsgesellschaft

Dupa legea parteneriatului (PartGG) numai reprezentantii profesiilor libere

Parteneriatul functioneaza conform legii parteneriatului, iar aceasta lege face

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland

Fata de terti, parteneriatul raspunde cu patrimoniul propriu, dar pe langa

Infiintarea parteneriatului se face prin incheierea unui contract de

1.1.6. Societatea tacita tipica (typische stille Gesellschaft)

Pentru aceasta este caracteristic, ca un “asociat tacit” sa participe cu un

Asociatul tacit participa la profitul societatii. Participarea lui la pierderile

Din punct de vedere al impozitelor si taxelor, nu se impoziteaza societatea

1.1.7. Societatea tacita atipica (atypische stille Gesellschaft)

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland

1.1.8. Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil-

Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil este o forma

Conform prevederilor Codului Comercial mai multe persoane achizitioneaza

Societatea de navigatie in forma societatii de drept civil are personalitate

Raspunderea fata de terti este similara cu cea a societatii in nume colectiv.

1.1.9. Asocierea europeana de interese economice –EWIV- Europäische

Partea speciala a acestei forme juridice o constituie faptul ca nu are scopul in

Un EWIV este o societate comerciala in sensul dreptului comercial, are deci

Nu exista un capital minim si membrii asociati raspund cu patrimoniul

1.2. Asociere de capital, la care nu persoana ci capitalul este prioritar,

1.2.1. Societatea cu raspundere limitata – GmbH

Rechtsanwaltskanzlei Karin Fazakas, Münchnerstrasse 10, 85640 Putzbrunn, Deutschland

Forma societatii cu raspundere limitata se foloseste tot mai mult in

De remarcat este insa faptul ca pozitia de raspundere limitata a asociatilor si

SRL-ul este o societate de capital cu o personalitate juridica distincta, si

Contractul de societate trebuie sa contina:

- decizia asupra profitului

Organul de conducere a societatii este adunarea generala a asociatilor si

Alegerea de cenzori poate fi facultativa, iar in unele cazuri stabilite de lege

Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului. Spre deosebire de

Inainte de inregistrare se considera “societate in infiintare” care poate

1.2.2. Societatea pe actiuni - AG

SA este o persoana juridica in care actionarii raspund fata de terti pana la