Clasa a V-a

Desen după natură-Mircea Sântimbreanu

Desen după natură

de Mircea Sântimbreanu

Din când în când, la orele de desen, deasupra colilor albe apar cuvintele:
„Desen liber după natură”. Atunci fiecare şcolar aşterne pe caietul său orice crede de cuviinţă din tot ce îi
cade sub ochi. Iată-i, de pildă, pe cei dintr-a cincea... Cei din băncile dinspre perete au luat ca modelghivecele de
flori de pe pervaz, alţii acvariul în care înoată o zvârlugă1 neastâmpărată şi câţiva bibănaşi2. Cei dinspre geam îşi
aruncă privirea către curtea şcolii. Mai ales aceştia au ce desena!... Unii au ales ca model pomii cu coroana lor
verde-închisă, înconjuraţi de un rotocol de brazde, ca o perniţă la piciorul fiecăruia. Alţii s-au oprit asupra straturilor
de flori. Din clasă nu se deosebesc prea bine toate culorile, dar cei dintr-a cincea ştiu cum arată gherghinele3
pufoase, bănuţii4 şi petuniile5... Le-au plantat şi le îngrijesc ei înşişi...
Dar ora de desen e scurtă. De-abia s-a găsit creionul cel mai potrivit pentru frunzişul teiului sau pentru
veşmântul de catifea al florilor, că a şi sunat de ieşire. Pomul şi florile rămân în caiete pentru o săptămână
încheiată.
Săptămâna trece însă repede, iar ora următoare copiii dinspre fereastră îşi aruncă din nou privirile
pe geam pentru a continua desenele. Cele mai frumoase vor fi păstrate şi vor împodobi expoziţia de
sfârşit de an...
De-abia a pus însă mâna pe creion, că băiatul din banca întâi s-a oprit nedumerit. Se întoarce spre cel din
spate:
– Ce-i aia? Poţi să mă lămureşti? Pare un fruct ciudat în crengile teiului. Şi totuşi e cu neputinţă...în primul
rând, fructele – niciun fel de fructe – nu sunt din hârtie... iar, în al doilea rând, nu cresc pe
sfori, în copaci.
Cel întrebat nu se miră de fel. Răspunde pe şoptite:
– E zmeul meu care s-a agăţat în crengi. Nu-l desena! Dar tu poţi să-mi explici ce floare o fi aceea, roşie, la
marginea rondului? Săptămâna trecută nu era...
Băiatul din banca întâi răspunde, continuând să-şi ascută creionul:
– Nu e floare. E bara de la poarta de fotbal. Am făcut-o în recreaţie din cărămizi şi a rămas acolo. N-o
desena nici tu.
Acum desenul e mai mult liber decât după... natură. Din imaginaţie. Trebuie să-şi închipuie fiecare cum ar
arăta un pom, fără zmeie agăţate în crengi, şi un rond de flori, fără cărămizi. Guma rezolvă problema aceasta, dar
se ivesc altele:
– Ce-i cu iarba aceea albastră lângă grilaj?
– Nu e iarbă. Sunt nişte hârtii... învelitorile vechi de la caiete. Nu le desena! Numai că am şi eu o
nedumerire... Uite colo, spre fundul curţii, ce fel de pomişor este? Săptămâna trecută nu era sădit.
Adică era, dar nu aşa... Era un puiet obişnuit de măr. Urma doar să-i colorez coroana în verde pal...
Acum, poftim de-l mai colorează! Parcă-i un pom din planeta Marte: frunze roşii, tulpina pestriţă, de crengi nu mai
vorbesc, parc-ar avea nasturi, catarame, mai ştiu eu ce.
– Ştiu eu, răspunde cu siguranţă celălalt. Nu e un pom din Marte. E tot pomişorul de săptămâna trecută, dar
s-au dezbrăcat cei dintr-a şaptea, pentru că au gimnastică şi, deşi avem vestiar, şi-au agăţat hainele de pomişor. Nu
le desena.
– Atunci ce să mai desenez? Ce-i de făcut?
Într-adevăr... Nu desena pomul, că e aerodrom6 de zmeie, nu desena rondul de flori, că e teren de fotbal, nu
desena pomişorul, că e cuier, nu desena iarba, că e hârtie... Ce-i de făcut? Cei doi găsesc şi la această întrebare
răspunsul. Şi nu ni se pare deloc nepotrivit:
– În prima recreaţie facem ordine... la modele. Punem mâna toată grupa...
În ora următoare de desen peisajul arăta ca totul altfel: pomii erau pomi, iarba era iarbă, iar rondurile de flori,
proaspăt stropite. Nu aşteptau decât ca toate creioanele colorate să fie ascuţite. Meritau un nou desen. Cu totul
altul.

(din volumul Recreația mare, 1973)

1
 Clasa a V-a
Desen după natură-Mircea Sântimbreanu
________________________
1 zvârlugă = s.f. pește mic din apele stătătoare sau lin curgătoare, comestibil, cu mișcări foarte iuți, de culoare gălbuie, cu gura
prevăzută cu șase mustăți și cu o țeapă sub ochi.
2 biban = s.m. pește răpitor de apă dulce, cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale, cu carnea albă, gustoasă.

3 gherghină = s.f. plantă cu tulpina înaltă, cu flori mari, de culori și forme variate, cultivată ca plantă decorativă; dalie.

4 bănuț = s.m. (mai ales la plural, în context) plantă mică, cu flori mici și rotunde, frumos colorate.

5 petunie = s. f. plantă decorativă, cu tulpina înaltă și cu flori mari, diferit colorate și plăcut mirositoare, care au corola în formă de

pâlnie.
6 aerodrom = s.n. teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea și staționarea avioanelor, cuprinzând și instalațiile, asistența

tehnică etc. necesare activității de zbor.

1. Identifică locul în care se desfășoară întâmplările și transcrie cuvinte/grupuri de cuvinte ilustrative

pentru acesta.
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
2. Transcrie, din text, patru cuvinte care se referă la activitatea de a desena. Spre exemplu, model...
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
3. Transcrie următoarele enunțuri în caiet. Încercuiește Adevărat (A) sau Fals (F), justificând
alegerea cu secvențe din text, după model:
• La ora de desen după natură, elevii și-au ales ca model, curtea școlii. AF
Justificare: „Cei din băncile dinspre perete au luat ca model ghivecele de flori de pe pervaz, alţii
acvariul în care înoată o zvârlugă neastâmpărată şi câţiva bibănaşi.”
a) Elevii reușesc să-și termine desenele într-o singură oră de curs. AF
Justificare: ...
b) Teiul nu poate fi desenat deoarece în crengile lui rămăsese agățat un zmeu. AF
Justificare: ...
c) Elevii fac ordine în curtea școlii pentru a putea desena după natură. AF
Justificare: ...
4. Completează enunțurile valorificând informațiile din text.
Exemplu:
Elevii sunt nevoiți să își folosească imaginația când desenează după natură, deoarece……………....în copac este
agățat un zmeu, iar în rondul de flori sunt cărămizi.
a) Iarba de lângă grilaj pare albastră, pentru că...........................................................................................................
b) Pomul din curtea școlii își schimbă aspectul atunci când........................................................................................
c) Răspunsul pe care-l găsesc copiii la întrebarea: „Ce-i de făcut?” este....................................................................
5. Alege, din text, o idee cu care ești de acord și una cu care nu ești de acord, motivând alegerea făcută:
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Exemplu
Sunt de acord: La ora de desen după natură,
fiecare elev își alege singur ceea ce vrea să deseneze.
Motivarea alegerii: În felul acesta, desenele
copiilor vor fi variate.
2
 Clasa a V-a
Desen după natură-Mircea Sântimbreanu

6. Următorul fragment din textul suport a fost dramatizat (prelucrat pentru a putea fi reprezentat pe scenă). Citește
acest dialog împreună cu un coleg, în fața clasei, ținând cont de indicațiile din paranteze și de semnele de
punctuație:
Băiatul din prima bancă (nedumerit, cu un creion în mână, pregătindu-se să îl ascută): Ce-i aia? Poţi să
mă lămureşti? Pare un fruct ciudat în crengile teiului. Şi totuşi e cu neputinţă.... în primul rând, fructele – niciun fel
de fructe – nu sunt din hârtie... iar, în al doilea rând, nu cresc pe sfori, în copaci.
Băiatul din a doua bancă (fără să se mire, șoptind): E zmeul meu care s-a agăţat în crengi. Nu-l desena!
Dar tu poţi să-mi explici ce floare o fi aceea, roşie, la marginea rondului? Săptămâna trecută
nu era...
Băiatul din prima bancă (continuând să își ascută creionul): Nu e floare. E bara de la poarta de fotbal. Am
făcut-o în recreaţie din cărămizi şi a rămas acolo. N-o desena nici tu.

7. Continuă dialogul cu încă cinci replici pentru fiecare personaj. Fiecare intervenție a vorbitorului trebuie însoțită de
o indicație referitoare la starea sa emoțională sau la atitudinea sa față de ascultător..

3
 Clasa a V-a
Desen după natură-Mircea Sântimbreanu