Granite PDF

ANUAR
DE
SI
ANUL AL
DIRECTOR : S. MEHEDINTI
CUPRINSUL
C. Brdtescu. - Dobrogea la
N. A. Constantinescu. - Intinderea raielelor cu privire
la raiaua Giurgiului.
Mironescu S. Cristofor. - Hotarul Moldova Muntenia.
Radu I. Perianu. - Raiaua
N. M. Popescu. - Dâmbovita in anul 1810. (Hotare, sate,
D. - Observatiuni privire la terminologia geograficA
toponimie.
G. -
G. Giuglea. - Românii
din Serbiei.
Serbia. (Vechime. etnice).
4 9
BUCURESTI
Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonimä
1
www.dacoromanica.ro
CUPR1NSUL I
S. Mehedinti. - Apliiri antropogeografice sfera etnograllei,

istoriei altor invecinate.
C. - Forme de relief din
G. Giuglea. - din toponimia
V. Hane§. - Literatura didactia a geografiei in
Principatelor la 1800.
N. Orghidan. - Urme de ghetari in Rodnei. - Bis-
tricioarei.
E. Pârvan. - Schimbarea granitelor Bucovinei. (Cii o
G. - Bucure5ti punct de vedere geografic :
Bucure.%ilor. (Cu
www.dacoromanica.ro
ANUAR DE GEOGRAFIE
ANTROPOGEOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIDIU
Din lunga serie de scriitori elini latini ce se pe-

Homer pana la caderea Romei - poeti, filosofi,
istorici geografi - ahia se pot care fi
vorhit din despre tinuturile dela nord-
vestul Negre. Din intreaga Europa aceste locuri
au ramas cele mai cunoscute in tot timpul antichitatii.
la Schiti, prea inlauntrul stepei,
mai mult prin porturile greci cel ne
o suma de inforrnatii pe care totusi urmasii le
in parte fabuloase. Ahia pe vremea lui 2),
patru mai se face un progres mai insemnat,
in urma razboaelor ce Pont. Totusi,
riseste geograful grec e greu de spus ce neamuri
mai ales ce hotare dela Albis [ElbaI
la Caspica lui Arrian 4) pe langa
Negre alte periple in mare, aduc mai
multa dar mai ales asupra coastelor care
resau pe navigatori. Stepa dela noapte
mane tot locul unde popoare noua ca
deasa de unde rasar pe lumina
ce anume hotare. Lipsa de exploratori
') Contemporan Pericle, sec. V a. Cr.
2) Contemporan cu August Cristos.
3) Strabo: Geograph. VII, II, 4.
4) Cälätorie fäcutä din porunca impäratului Hadrian la 137 d. Cr.
5) Patru periple anonime, data nesigurá, dar posterioare
lui Arrian.
www.dacoromanica.ro
4 C.
dar precum schimbare a de pastori

din stepe, au pe geografli antichitatii aiba
o mai a acestor locuri. prin urmare un
2) Romanii nu multe despre
tinutul din jurul Bizantului din pricina departarii, un
Cicero afirma ca ce ar in Pontos s'ar la
fel ca ar in Ocean, - nu e de mirare daca
Ovidiu, poetul latin exilat de August la 4), se
coate alungat la marginile lumii:
Aeger in extremis ignoti partibus orbis,)
Intr'o alta elegie exclama:
quam vicina est ultima terra mihi
Comunicatia pe uscat este destul de grea in
aceste vremuri. Rareori se iveste in Tomis o corabie
latina 7) pana ce vie scrisorile prietenilor Roma
sa se inapoi raspunsul poetului, peste
mari, se anul:
tua pervenit, dum littera nostra recurrens
Tot maria ac terras, annus abit
Cu mai mare va prin urmare
ce le culegem Ovidiu despre Dobrogea, cat ele ne
vin dintr'un care pe timpul lui destul de rau
cunoscut.
Daca acum am pe scriitorul nostru cu
Strabo VII. II, 4.
2) Sec. II a. Cr. cam pe timpul Cartaginei IV, 33)
Uckert: Geogr. der Griech. Römer.
3) Contemporan Caesar. In Tusc. 20 Uckert.
4) 50 ani când fu trimis in exil. Moare anul 17 d. Cr.
sub Tiberius, in 58 ani.
) Bolnav la marginile lumii necunoscute. Tr. III, 3.
ce aproape de mine marginea lumii. Tr. III, IV b. 52.
7) Tr. III, XII, 37-38:
Quod procul regio est et ab omni cursu. Necpede
quo quis quam, nec rate tutus erat. Ex. P. 27-28.
P. XI, 15-16.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIDIU 5
poeti elini latini, Sophocle ori Horatiu s. ex., de

a opera se geograful pentru micile
risipite ici colo printre versuri,-Ovidiu se cu un
pentru istoria geografiei in genere pentru
noi special, nu auzite numai ne da
cari ni le ci destul de lunga de
a trait printre barbarii dela Tomis.
este singurul scriitor al qtichitätii pc care poate
vretinde provincia dintre mare ca al
un timp mai indelungat2); singurul a opera poe-
tica din cele cinci de Tristes patru de
tulae ex Ponto, inspirate Dobrogei,-se poate
in laturea ei geografica pentru acest
Ce valoare obiectivä pot unele culese din
elegiile sale, e o noua intrebare pe care trebue s'o avem
in vedere. S'a zis de Ovidiu a exagerat tristetea,
asprimea in care de sigur,
pentru ca sä miste pe puternicii dela Roma sa-i ridice
exiliul, sau putin i-lschimbe cu un mai pläcut3).
Prea vede negru inprcjur; prea mult se de
primea geroase; un mai trist
brogea nu se sub polii:
Mitius exilium faciunt loca: tristior ista
Terra sub ambobus non jacet ulla polis
Sa trimis Syrtelor, chiar
spre Charybda; putin se daca alt i se va
da ca exil, numai numai sa scape de care
se afla; Styxul, existä, prea bine s'ar
1) Din poesiile sale CS se in Dobrogea in iarna a
asea Ex P. IV. 39-40. Poetul pe anii de
exil: Tr. IV, VI Tr. V. X 1-2; Ex. P. 28; Ex P. I. VIII,
27-28; Ex P. IV. VI, 5; Ex. P. X,
2) Naso Tomitanae non novus incola terrae. Ex. P. I. 1-2.
3) 0 cercre in repetite Tr. II, 185, 577; Ex. P. I, 79;
VII, 63; II. VIII, 36 etc., etc.
Ex. P. II. 63-64.
www.dacoromanica.ro
6 C. BRÄTESCU
la Istru 1). .Asemenea afirmari, in

au suparat pe Tomitani cari-i multa
consideratie, oferise ospitalitatea ba
o sacra ; de aceea Ovidiu se simte
nevoit revie asupra afirmarilor sale palinodie 2).
daca trecem peste asemenea isbucniri ele-
giace ne oprim numai la fapte, vedern Ovidiu n'a
nici iernele viscoloase gerul Dobrogei mai aspre
de cat sunt in realitate nici mai triste de sunt,
arbori din vecinatatea Constantei. Pe langa
aceasta, chiar de s'ar fortat ici, colo, adevarul,
exagerare se poate motiva usor. Ea din contrastul
in care se acestui poet dela curtea Cea-
rului Italia Dobrogea. Venia doar dintr'o frumoasa
calda ca aceia dintr'un bucurii ca Roma
- cea mai cetate a vremii de pe glob - in
turile gerul al Pontului scythic 3),
diforme 4) ale unei rascolite de
printre barbari cruzi, iubitori de
Abstractie dar de partea subiectiva a operei
sale numai la faptele ce se pot spicul aproape
din fiecare elegie, Ovidiu ne apare ca un isvor pretios
pentru dar mai ales a
brogei pe vremea lui Cristos.
atunci se Scythia mica7). Se pare
poetul 1-a in toate lui. Cele mai multe
epistole trimise amicilor la Roma, de sigur le scrie
in Tomis8). Numele acestui din vremea Ar-
1) Ex. P. IV, XIV, 7-11.

2) idem
3) Tr. H, 195-196; HI. X; III. IV, 46 etc. Ex. III, 37.
4) Tr. V. II, 63.
5) Tr. III. IV, 57 etc.
6) Tr. I. V, 74; III. X, 4; V. 15-20 etc.
7) Ovidiu zice numai Scythia: Tr. III. II, 1
S. ex.: Ex P. IV; I. Tr. III. IX etc.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA 7
gonautilor cari rapese pe Medea din Colchida fac un

popas la Constanta; dintr'o vreme care
preajma rasboiului Troei. Orasul abia se poate de
barbari, mai mult prin asezare decat prin zidurile sale
slabe2). Se mai Ovidiu e be apa dintr'o
balta care marea :
Est in aqua dulci non invidiosa voluptas:
Aequoreo bibitur cum sale mixta palus 3)
Alte elegii le trimite dela gurile la
4) uncle se vara priveste apele
fluviului se cu cele albastre ale
Quam legis, unde tibi mittatur epistula. quaeris?
Hinc, ubi ceruleis jungitur Hister aquis 5).
Dar poetul a tirnpul iernii,
acoperita cu un pod de peste care carele
grele ale Iazygilor Sarmatilor 6); elegia ami-
cului Atticus, chiar dela Istrul
Accipe conloquium gelido Nasonis ab Histro7).
In a patra toamna a exilului Ovidiu se la
Aegissus, Tulcea de expeditie militara. Orasul
pe atunci se prin
1) Medea - legendä - de ei, regele

chidei, tae pe Absyrt, fratele ei, in bucätele [tornii risipeste
membrele pe märii, capul mânile i le pune pe o
pentru ca, ce regele îndurerat inmormânteze
copilul, ca sä se poatá indepártá Tr. III, IX.
fu colonizat de Milesieni pe la 630 a. Cr. Se gäsi cam unde
e azi Anadolchioi. Sub Romani a fost capitala Scythiei Minor.
2) Tr. V. X, ...tumulus (lefenditur ipse Moenibus
exiguis ingenioque loci.
3) Ex P. II. VII, 73-74. Ape rele de bäut: Ex. P. III. 17-18.
4) Tr. II, : solus ad egressus missus septemplicis Tot
7 Strabo VII. III, 15.
5) Ex P. III. V, 1-2; deasemenea Tr. V. VII,
Ex P. IV. VII, 9-10; Tr. III. X, 29-34; III. XII, 29-30
7) Ex P. II. IV,
www.dacoromanica.ro
8 C.
prin ziduri, cu greu fi cucerit; probabil

mai spre apus de valea unde se amfi-
teatru. Traditia da ca intemeetor al pe Caspios
Aegipsos. Fu cucerit de Geti dela Odrisi, dar peste putin
din nou sub cea veche ').
In poetul mai - poate in
unor militari romani-si stepa tristä a Dobrogei,
goale acoperite cu pelin :
Tristia per vacuos horrent absinthia campos2)
diforme 8), unde nu nici un arbore care
cu frunzisul 4) unde
pâmântul :
...et in terra est altera forma

dar nici pomi cari sa roade cari
crcngile grele de fructelor poma negat
regio" ) ; nici sälcii care la ;
nici stejari pe coastele dealurilor nici vita de vie ce

se'ncolâceste jurul ulmului nimic din toate aceste
daruri ale Italiei fericite; doar ici colo peste tristetea
campiilor de pelin un copac chircit de sete 10).
Ovidiu a prin frumoasa regiune
deluroasd dela noapte, unde inveselesc
väile vechi, pädurile de tei, stejari alte foioase
coastele dealurilor, se poate numai Ori
cum, in sufletul lui intristat cuprins de pentru tot
ce jurul lui, imaginea mai luminoasd a unui
Ex P. VIII, 9-14;
2) Ex P. III. I, 23.
Ex P. III. VIII, 15.
4) Tr. III. X, 75; Ex. P. I. II, 25.
5) Ex P. III. I, 20.
6) Tr. III. X, 71-72.
') Tr. X, 73.
8) Ex P. I. III, 51-52.
9) Ex P. HI. VIII, 13.
Ex. P III. I, 19-20.
www.dacoromanica.ro
DORFIOGEA LA OVIDIU 9
clobrogean care nu-i frumusetile unor

mediteranee, n'ar trezit multumire, sau mai curand n'ar
avut ce in niste elegii trimise la Roma.
De rele se mai mult
de barbari. In afara de aceasta prea putin s'ar
gäsi in opera sa privitor la Dobrogea.
Despre arsita verilor nu de
doar aveau Italia. Ceeace e nou pentru
ceeace poate impresiond la Roma este iarna
despre aceasta vorbe.ste el prietenilor
sentiment care ar vorbi cineva astAzi despre regiunile
polare
Pämäntul mai apropiat de stelele ursei Eriman-
tide mä are, gerul aspru. Mai
sus se Bosphorus ') 2) Scythiei
nume ale unui abia cunoscut. Mai departe
nu e frig Vai, ce apropiate-s mine
marginile lumii 4).
Cata vreme e desghetatä - zice Ovidiu -
apele fluviului apara de barbari. Dar cum soseste
iarna grozava asterne ninsori peste ninsori, pe care
nici soarele, nici ploaia nu le topeste, le
täreste apoi marmura atunci barbarii
pe cai iuti peste ghiata fluviului tara. Puterea
vânturilor e de mare turnurile la
acoperisurile. Vinul sloi pästreazd
forma vasului; iar oamenii in cojoace
li se mai obrazul ; barba albite de ghiata
le din mers. se acopere un pod
de pe unde mai nainte pluteau acum
mergi piciorul; sarmatici trag peste carele
Bosforul Cirneric, azi Cherci sau Ienikale.

2) Fluviul Don.
3) Limanurile (M. Azovului).
4) Tr. IV 47-52.
5) Tr. III. X
www.dacoromanica.ro
C. BRÂTESCU
grele. Coräbiile iWpenesc de get-

- stau :
Vidimus in glacie pisces haerere ligatos

dar atunci o parte dintre ei ramâneau vii. Ceeace
mai ales surprinde pe latinul care numai Medi-
terana caldä, marea ingheat:
Vidimus ingentem glacie consistere pontum
nu i-a de ajuns s'o dar a umblat pe ea:
vidisse sat est; durum calcavimus aequor
Undaque non udo sub pede summa fuit 3).
din elegii, Ovidiu ne spune:
sumus in Ponto, ter frigore constitit Hister
Facta est Euxini ter unda maris4)
chiar Tomis gäsesc una din ierni a fost
mai grea ca
Longior antiquis visa Tomitis hiems 5)
märturii tot de adevärate pentru vremea lui Cristos
ca pentru a uneori, marea prinde coaje
cäteva mile spre larg, priveliste familiard locuitorilor de
Dobrogei.
Pentru noi, asemenea un
interes destul de slab : nu tot astfel era pentru latinii
vremii. A spune cä un fluviu ca
Pontul a concret
toatä puterea frigului Dobrogei. In clima
dar nimic nou nimic exagerat, doar de un singur
vers care adevärul, zäpada
in multe locuri ani:
Et solet in multis bima manere
Tr. X, 49.
2) Tr. III. X, 37.
2) Tr. III. X, 39-40.
4) Tr. V. X,
5) Tr. 2.
6) Tr. X. 16.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIIMU 11
afara de surprinderea cu care o dar aceasta

foarte explicabila la un poet care par'ca umbra
are vesnic : voi care tara
de binecuvantata, vedeti in ce locuri grozave m'ati
exilat.
Ceeace intereseaza grad mai este faptul
poetul vede cu ochi de geograf causele
Pentru ce iarna grozava marea Sarmatica?1)
Pe deoparte fiinca locul se afla foarte apropiat de stelele
frigului uncle se boreas (crivatul), familiar acestui
tarm, pe notos, care cald spre
soseste De alta parte:
Adde quod hic clauso miscentur flumina Ponto
fretu in multo perdit ab amne suarn -)
e ca un vas bine inchis care se
fluvii ap dulce, mult puterea
De jur in : Lycus, Sagaris,
Penius, Hypanis Cales, Halys intortochiat vije-
liosul Parthenius Cynapses care rostogoleste
Tyras cu apele repezi Thermodon, apa Amazoanelor
Phasis; apoi Borysthenes, Dyrapses Melanthus cel
altele 3), peste toate Danubius, care nu
se lasa mai pre de Nil. apa dulce :
...adulterat undas
Nec patitur vires aequor habere suas 4)
Ba uneori, asemenea unei balti lenese, marea
Ex P. IV. X. 38.
2) Ex P. IV. X. 45-46.
8) Lycus: un neinsemnat Heraclea Pontica
Sagaris sau Sangarius, azi Sakaria, la E. de Bosfor; Hypanis=
Bugul de azi; dar Kubanul se Hypanis; Halys, azi Kizil
Irmak, la E. de Sinope; Parthenius la E. de Lycus; Tyras-Nistrul;
Thermodon, la E. Iris, in Asia ; Phasis, azi
11. Rion in Caucas, Poti; Borysthenes=Niprul;
celelalte sunt neinsemnate.
4) Ex P. IV. X:59-60.
www.dacoromanica.ro
C.
pierde culoarea albasträ, apele dulci plutesc peste

apa a mai :
Quin etiarn, stagno similis pigraeque paludi,

Caeruleus est diluiturque color;
Innatat unda freto dulcis, leviorque marina est,
Quae proprium mixto de sale pondus habet')
Aceste dou cauze: crivatul pe deoparte, de
alta apele dulci usoare ale impinse de vânt
sub chipul unui curent de coastä 2), au fäcut ca
Tornitanii lui Ovidiu, precum Constantei
poatä uneori marea departe.
Mai pretioase asupra climei vor pentru
noi privitoare la etnografia de särace sunt
la geografi amänuntele vietii Getilor Sarmatilor,
trebue cu multa multumire cele cäteva
pe care le gäsim elegiile lui Ovidiu; mai ales
pentru prin putem implini oarecare lacune la
contemporanul care povesteste cele ce le
sau din auzite. n'a avut
prilejul din Amasia pe coasta dincolo a
märii Negre.
cat marea vecina poarta la Ovidiu
diferite nume, mai ales dupa numele popoarelor.
Marea Neagrä se numeste Pontus Mare
4), desigur pentru aceleasi motive pentru care
mai s'a numit lac rusesc, lac moldovenesc sau, cu
mai multa dreptate, lac mongol. Se mai numeste
xinus falso nomine poetul 5). In vechime
se Axenus, neospitalierd, din pricina furtunilor de
pe mare, a lipsei de porturi pentru a barbarilor
') Ex P. IV.X. 61-64.

2) curent carä nisipul dela gurile Dunärii spre
Constan0; dela Mamaia.
3) Tr. IV. N. 43, etc.
4) Ex P. III. VIII. 8; IV. X. 38, etc.
Tr. XIII. 27-28: 13, etc.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA 13
1). De multe ori o numeste numai Pontus2),

nume pe care Straho astfel : vremuri mai
oamenii socotiau Pontul asemenea al
doilea Ocean ce in el se
de lumea ca cel ce ar trece
loanele lui Hercule Ocean ; socotit
cea mai mare dintre apropierea
aceea s'a nurnit Pontos, Mare prin 3).
Intr'una din Ovidiu ne spune se de veri
pe nume gresít pentru coasta
brogei intrebuintat de poet pentru efect, se tie
Cimmerienii au locuit prin Crimea de Schiti,
in fata invaziei ei in Asia Mica ; iar pe vremea
lui Ovidiu nu se mai pomeneste deasemenea popor de
ca de un nearn care a fost; de alta parte nici Ovidiu
n'a Crimeii. In
poetul mai numeste apele Negre ape
dupa numele poporului tracic din apropiere.
Tara in care este exilat, o numeste dar
Sarmatic7) multe ogor sau
getice Intr'o aceeasi elegie o numeste
getic scitic sarmatic 9); ceeace avem
Tr. IV. IV. Strabo zice, reproducAnd afirmärile al-
tora: Aceastä mare nu erä navigabilä s'a numit Axenos-
din pricina iernii a popoarelor din
prejur mai ales a Schitilor cari ucideau pe streini, le
carnea, din cranii cupe de bäut; mai târziu, când
fundarä colonii la coastä, se numi Euxinos ospitaliera.
VII. III. 6.
2) Tr. III. II. 8; IlL VIII. 27; III. XII. 32; Ex P. H. 27;
III. VIII. 17, etc. etc.
4) Ex P. IV. X.
5) Tr. I. X. 48.
Tr, I. III. 61; II. 1; Ex P. IV. VI. 5, etc.
7) Tr. IV. VII. 16; V. 13; Ex P. L II. 60; II. 72, etc.
Tr. V. 1; V. XIII. 1; Ex P. I. 2; X. 32, etc.
9) Tr. V. 1-2, 13, 21.
www.dacoromanica.ro
14 C.
de-aface cu o populatie Din prirnele tim-

puri ale istoriei sale se deseneaza astfel soarta etnografica
a Dobrogei.
la se intinde imperiul Roman : dela
fluviu spre nord
Hactenus Euxini pars est sinistri:
Proxima Basternae Sauromataeque tenent
De peste alâturi de acestia, mai nävälesc :
et (!), Meterea turba, que 2)
alte neamuri quaeque aliae gentes", pe care

le opreste fluviul vara, dar care, de'ndatä ce
iarna, aleargä peste ghiata pe cai iuti ce rabda
foarne la sete apar ca cetele de lupi in jurul
oraselor 4), sä le pese de Roma de rnilitarul roman
pe când de parte Iazygii Sarmatii
cari trag carele grele inghetata 6) un de
scurgere pe nesimtite a neamurilor barbare catre
7). Acesti pe cari Herodot pomeneste in sec.
Tr. II, 197-198.

Tr. II, 191. Strabo urrnätoarea a
regiunii: in sudul Dunärii neamurile tracice, amestecate
spre Schiti, Sarmati, Bastarni cu Geti care-s ei
traci; la apus cu Celti. Prin Dubrogea se intind Mysi [care-s
Crobyzi; acetia se mai numesc Trogloditi,
din pricina frigului, träesc in bordee in prin
imprejurimile Istros, Tomis Despre Crobyzi
Ovidiu nu pornene7te nimic. In Peuce dintre bratele Dunärii
s'au a$ezat Bastarnii Peucini. un nearn german. La N. de ei vine
pustia I3ugeacul de azi; apoi Tyrigetii la Nistru mai sus
de ei mare al Bastarnilor, iar spre E. Sauromatii alte
neamuri, pentru care granite sigure nu poate da. VIII. III. 2,
13-15, 17 VII V, 12.
3) Ex P. I. 81-82.
4) Ex P. II, 19-20, etc.
5) Ex P. II, 83-84.
6) Tr. III. X. 33-34; Ex P. IV. VII, 9-10, etc.
7) Iazygii sunt Strabo alti geograli numesc
www.dacoromanica.ro
LA OVIDIU 15
a Cr. numai de Tanais, dupa ce pe

Schiti, se 'ntind dela Don la parte
se risipesc printre Tracii din peninsula Balcanica.
despre Schiti, acestia pier cu timpul din istorie: ei
devin material pentru alcatuirea altor neamuri. Meterea
turba", apare nurnai o singura data in Ovidiu:
un neam Sarmatic; pomeniti la eo
exagerare.
efect aveau asupra populatiei Dobrogei asemenea
invasii, ne-o spune poetul eligia X din cartea
Tristelor, precum alte
fug; nirneni nu-si mai ogorul casa;
averile nepazite sunt rapite, putinele ale unor
oameni : vitele carele parte sunt
cot la cot dusi ca robi; altii sunt ucisi de
otravite; iar ceeace nu poate cu sine barbarul,
distruge arde. revine pacea,
de teama De aceea rar cineva
mai cultive cel care o face, cu o
plugul, cu armele de
Hac arat infelix, hac tenet arma manu 2)
Orasele abia se pot apara. Barbarii se apropie
pe cai iuti ce necheaza3); acoperisurile caselor stau
de multimea
Tecta rigent fixis veluti vallata sagittis
pe care poetul le culege chiar pe orasului
Amaxoci sau Amaxobii pe acesti barbari din

cari träesc in care, in case. Acest de
a durat multä vreme stepele in sec. XIV
tätarii din aceastä parte geograful Arab Ibn Batutah.
Tr. III, X, 53-68.
2) Tr. V, X, 24. caracteristice pentru
secolul lui
3) Tr. IV. 77-78.
4) Ex P. I, 23
www.dacoromanica.ro
16 C.
trimite dintre ele un manunchiu ca dar la Roma 1). Din

toate partile se vede Ovidiu incunjurat de barbari
cari, cand nu poarta razboiu traesc din 2):
Innumerae circa gentes fera bella minantur,
Quae sibi non rapto vivere turpe putant 3)
stare de lucruri as de obisnuita in Dobrogea pana la
cucerirea Romaneasca, fiindca parnantul acesta, cand
inceteaza a fi drumul barbarilor, devine drumul armatelor
nurnai timpul din a putut o
asezata locuitorilor.
Care este populatia regiunii
. a orasului Tomis
ce obiceiuri are ea, ne spune Ovidiu elegia VII din
cartea V a Tristelor, in elegia VIII din cartea III ex
Ponto, precum alte parti.
In se mai mult Geti Sarmati, cari
pe toate drumurile.
Sarmaticae Geticaeque frequentia
Nu e unul dintre care sa arc coryton.
cu venin de vipera:
quibus est nemo qui non coryton et arcum
Telaque vipereo lurida gerat 5)
Glasul e salbatec, privirea cruda,
a lui Marte:
Vox fera, trux vultus, verissima Martis imago
Cele mai multe privesc pe Acestia
1) Tr. V. X. 22; Clausa tarnen misi Scythica tibi tela pharetra:

Ex P. III. VIII, 19.
Despre neamurile ce locuesc Haemus zice
Strabo: Toate aceste neamuri sunt de Bessi cari
cea mai mare parte din Haemus cari de hoti sunt
hoti, colibe VIII. V. 12.
3) Tr. V. X, 15-16.
4) Tr. V. VIII, 13-16.
Tr. V. VII, 15-16.
b) VII, 17.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIDIU 17
plete mari barba netunsa

cojoace din cauza frigului 2) braca",
pentru care Getii se numesc nu se
dea moartea cutitul pe care barbar la
brau 4); sunt mai cruzi decat lupii ; nu se de legi
chiar for dau Sunt foarte buni ;
lupta piept la piept se bat sabii lubesc peste

pe incontinuu, pentru care Ovidiu
numeste marticolae Getae" :
ivimus assiduis expertes pacis in armis

Dura pharetrato bella movente Geta8)
Nici un neam nu e mai neastamparat mai crud ca Getii:
Nulla Getis toto gens est truculentior orbe 9)
a trait mai mult Ovidiu pe i-a
mai mult, deaceea Getii se la Ovidiu de
multe epitete de un mare 10). Despre Sarrnati
afirma sunt cruzi "); poarta ei pharetra, arc
au plete rnari; in cojoace, etc.
In de Sarmati Ovidiu mai pomeneste
in Dobrogea, sau ca vecini, pe un blond,
care deasemenea se cojoace; apoi
popoare tracice care, Strabo, locuiau
1) 2) Tr. V. VII, 18, 49, inter pellitos Getas", Ex P. IV.

X, 2, etc.
8) bracata turba Getarum", Tr. IV. VI, 47.
4) Tr. V. VII, 19-20.
5) Tr. V. X, 44; V. 45-47.
Ex P. II. I, 65-66.
7) Tr. V. III, 22.
9) Ex P. VIII, 5-6
9) Ex P. IL VII, 31
Hirsuti, intonsi, duri, inhumani, etc. Ex. P.
102; III. V. 6, 28, etc.
yera gens", Tr. III. X, 5.
12) Coralli: Ex P. IV. II, 37-38; IV. VIII, 83-84, Bessi: Tr. IV.
I, 67, Bistoni: Ex P. I. II, 112.
40430 2
www.dacoromanica.ro
18 C. BRÄTESCU
vremea aceea spre Haemus. In Ovidiu vorbeste

destul de des despre alaturi de Geti :
adest scythicum bracataque turba Getarum1)
In Tomis se gäsesc numai neamuri :
Cine ar crezut - zice poetul -
barbariei se afle orase grecesti ? Colonisti Milesieni
i-au aci casele de :
quoque Mileto missi venere coloni

Inque Getis constituere domos 2)
Graiul getic pe grecesc :
Graecaque quod Getico loquella sono
putini dintre elini mai
aceea :
In paucis extant Graecae vestigia

Haec quoque Getico barbara facta sono
despre nu e un singur care o
?
Unus in hoc nemo est populo, qui forte latine
Quaelibet e medio reddere verba queat5)
din care cauza poetul, ca sa uite graiul parintilor,
vorbeste tare sine : informatii pretioase care ne
spun ceva privire la progresul limbei latine in
parte a peninsulei Balcanice pe vremea lui Cristos. Pro-
vincia nu de multa vreme sub Romani din pricina
atacuri abia sub scutul imperiului.
Haec est Ausonio sub pere novissima, vixque
Haeret in imperii margine terra tui 6)
Ovidiu la e nevoit sa se'nteleaga prin gesturi ;
1) Tr. 47.
2) Tr. III. IX, 3-4.
3) Tr. V. II, 68.
4) Tr. V. VII,
5) Tr. V. VII, 53-54.
6) Tr. V. 53-54
7) Tr. II, 199-200
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIDW 19
printre barbari ajunge sä socotit el ca barbar ; cand

vorbeste latineste, zmintitii Geti de graiul sau:
Per gestum res est significanda mihi
Barbarus hic ego sum, qui non intellegor ulli,
Et rident stolidi verba latina Getae 1).
Totusi, ani de exil, le limba
poate sta de cu sarmati cari povestesc
.amanunte din Crimea 2).
Nam didici Getice Sarmaticeque loqui3)
ba, ce e mai mult, scrie o opera limba getica -
pierduta din nefericire - incepe a se printre
barbari de faima poet:
A! pudet, et getico scripsi sermone libellum
Structaque sunt nostris barbara verba modis
Et placui-gratare mihi-coepique poetae
Inter inhumanos nomen habere Getas 4).
Dintre particularitätile vietii dela Tomis pomeneste
Grecii din in sa poarte portul strämosesc
se'nbracd in braca 5); femeile gete nu
lana aspra a din acele pärti; ele se ocupa
cu macinatul cerealelor vasele cu :
Vellera dura ferunt pecudes, et uti

Arte Tomitanae non didicere nurus
Femina pro lana cerialia munera frangit
Suppositoque gravem vertice portat aquam 0).
Ovidiu este singurul scriitor al antichitatii care ne
da acest despre Geti. Obiceiul de a se
vasele cu cap astazi
Insä de unde pe vremea lui Cristos el se
l) Tr. V. VII, 36-38

2) Ex P. III. II, 41-42
Tr. V. XII, 58
4) Ex P. IV. XIII. 19-22
5) Tr. V. X. 33-34
Ex P. III. VIII, 9-12
www.dacoromanica.ro
C.
Dobrogea, la Getele de dupa

de veacuri de schimbari se gäseste limitat
etnografica care cuprinde Oltenia - de
cateva sate spre munti de din spre Dunare
la o linie ce ar trece dela pe sub Craiova
Caracal Muntenia judetul Arges, aproape tot
judetul Olt o parte din Mused, Vlasca Teleorman 1).
In altä parte a regatului de aceasta
nu apare obiceiul 2). Deasemenea nu apare nici
in Ardeal3) probabil nici Banat. Peste
parte a Romaniei, vecina Transilvania, vasele se
Tinuturile din spre Nistru au
mutat cobilita slava. Am dar trei centre de
pandire pentru cele trei feluri de a vasele cu apa.
Daca obiceiul ar apärut peste munti, pe
mai intens colonizat de Trajan, am fost
credem latin, sau de oarece marturiile
Dacia a fost colonizata familii din
Italia de langa Mediterana : azi se poate con-
parte a in Egipt ; deasemenea a
existat Grecia veche, dupa cum ne dovedesc vasele
pictate rämase de atunci poate ca
n'am avut lui Ovidiu, am crezut
tenia s'a bucurat de colonisti latini.
se dovedeste a getic. El nu pare a nici dacic, nici
nici tracic genere, atunci nu ne-am
de ce nu se gäseste Ardeal. El este deci
probabil un getic.
Cum se face astazi apare Oltenia partile
Vezi harta.
2) In regat rezultatele sunt date urma unei anchete
in vara an. 1910.
Pentru Ardeal s'a tinut de
dela ardeleni din Sibiului, de pe Mure. Presu-
pun satele de munte ,Oltenia, care nu se obiceiul
pomenit, sunt colonii Ardeal poate din Banat.
www.dacoromanica.ro
SOCEC BUCURESTI.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA 21
ale Munteniei, nu e greu de Ca popor

tracic deosebit, Getii locuiau pe vremea lui Herodot
-sec. V a. Cr.- Marea prin Dobrogea
Bulgaria Mai gäsim nordul
de din pricina expeditiei macedonene
potriva 2). 0 parte
unde gäseste Ovidiu, la Inceputul sec. I d. Cr. Din
tile Basarabiei Moldovei-unde mai apoi se pomeneste
pustia Bugeacul de azi - Bastarnii, un neam
german sosit dela noapte, spre apus,
spre de azi, unde gäseste cucerirea
unde feriti de multele peripetii la
care au fost supuse celelalte regiuni românesti.
arcul al Carpatilor, ei pierdut
fata puterii de desnationalizare a Romanilor, dar unele
au ramas neschimbate
Cum se face dintre toate neamurile tracice numai
sä avut acest obiceiu, e mai greu de
Särace ne-a läsat antichitatea in aceasta privinta.
Ni se spune totusi toate neamurile tracice au
obiceiuri, de Geti, Transi de cei ce mai
sus de Krestoni ca Getii sunt cei mai viteji mai
Traci unii scriitori numesc laolalta
Dacii, cu care-i confundd, altii aratä deo-
sebiti, hotärdndu-le petecul de pe care locuesc.
s. ex. Strabo [VII. III, 13] zice la cascade
se numeste Danubius curge pe la Daci ;
cascade la Mare se numeste Istros curge
pe la Geti. In de aceste putine nu mai gasirn
vreo chestiunea ca un
punt de intrebare.
IV, 92, 128, V, 3.
2) Diod. II, 43; Arian An. 1, 2, 4; 9, : dupä Forbiger:
Handb. der Alt. geogr. 1877, III, p. 756, nota 91.
Herod. V, 3; IV, 91. Eust. ad. Dionys 304: Uckert:
Geogr. der Griech. u. Römer. III. II, 1846.
www.dacoromanica.ro
C. ÄTESCU
dar ce cu ce probleme stau lega-

ce ni le poetul latin exilat la Tomis,
despre pe care a de mult. Aproape nu
este elegie care nu se de asprimea ci
nu a dus parte, ca nu sa-i
oasele sarmatic ori scitic, nu-i calce cenusa
copita cailor Bistoni nu-i sperie umbrele Sarma-
tilor morti ')
Sa nu la el informatia severa a
omului de ; faptele ce ni le da sunt in
haina colorata a sentimentului care l'a aproape-
opt din Totusi, pentru motivele la
Ovicliu un ca informator, in istoria geo-
C.
') Ex P. I. II, 60; 110-114.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RAIELELOR
CU DEOSEBITA LA GIURGIULUI
In de supus musulman, de lege",

mai teritoriul dependent de o
cetate de margine, mijloacele aprovi-
zionare. In acest din urma titlul, lucrarea de
se ca o incercare provizorie pentru ceea ce
ar trebul sa atunci, tot rnaterialul s'ar
Ca in alte cercetari in acest seminar,

scopul este proectarea materialului istoric spicuit din
arhive, in cercetarilor geografice, cu
ceeace priveste diferitele feluri de granite: politice,
nografice, biologice.
Numai aceasta lature de cunostinte se va
bogati se va sistematiza in deajuns, se vor putea
trage uncle concluzii hotaritoare pentru viata
de geografice a celor state
in decursul vremilor adevarata istorie politica
a se va patrunde, credem, de o
Raielele formate pe stang al ocupau
cele mai importante puncte strategice centre econo-
mice : Severinul cu Orsova, Turnu, Giurgiu, lia,
la hotarul Nistrului : Cetatea-Alba, Benderul
tinul. Aceste puncte au fost luate dupa un
plan bine chibzuit cu deosebita grijä, pentru
ca cele principate cat se poate de bine
www.dacoromanica.ro
24 N. A. CONSTANTINESCU
in de puterea suzerana, care-si printransele

portile" pe unde toate produsele se ca-
nalizau spre capitala Imperiului.
Dupa ce se va träsaturi rostul
hotarelor punctelor jurul carora s'au
desvoltat raielele, vom trece revistä alcdtuirea
rolul ce 1-au jucat, o deosebita atentie raelii Giur-
giului, pe care am cercetat-o mai de aproape.
I. Importanta ca granitä
Din pricina albiei sale greu de trecut,
närea a servit Moldovei de
turalä relativ usor de despre Turci. Larga
a regiunei inundabile ce fluviul pe partea
acoperita de bälti, braturi, mlastine vegetatie
atingand locuri de 20 km., un obstacol
serios pentru nävälitorii Sud, ales cand bine
apärata de cetati. La acestea se mai lipsa de dru-
muri bune pe cari sä cu usurintä nävalitorul
interiorul din cauza din Oltenia sau a
durilor ce terasa danu-
biana vreme din care n'au ramas decat o vaga
amintire numele : Teleorman
espresia marea arborilor" ce la un cro-
nicar turc pentru 1). Din concursul acestor
se usor ce sufereau osti
Insemnate cand Tara de
parte relativa cu care locuitorii de pe
stang puteau sa incursiuni peste cu
existenta tari de pe drept.
de cine sigur de acest
hotar sa-1 stapaneasca intregimea sa, adica
maluri. Mai ales prin posesiunea
Ist. Chiliei i Cet. p. 60.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RAIELELOFt 25
asupra se o insemnata cale de

din care se putea trage mari foloase.
Astfel s'a prezentat pentru Romani cat
pentru Turci, mai Limes Danubianus" era format
din cetäti insiruite pe malul drept - care domina pe
- având intdrituri corespondente pe de
dincoace, locurile unde terasa campiei muntene se
apropie mai mult de apa, capete de poduri sau
vaduri. Insemnatatea acestei posesiuni au
domnii Tarmul drept al a fost, parte,
puterea vremelnic. Mircea un
timp grija cleosebita purta
titlul : dornn pe malurile cetatii
Drastorului Alti Voevozi cari au scutu-
rarea jugului pagan, de a
maluri" distrugand de pe
care ca
inteun de fier.
Dar Turcii, ce au ocupat intreg malul bulgaresc
au vechiul sistem bizantin luate din
Bulgarilor sau Rornanilor (Vidin, Nicopole, Silistra,
Isaccea, Ienisale) au simtit folosul ce rezultä din stapa-
nirea fluviului dimpreund porturile
romanesc, dela primele ciocniri cu Mircea ur-
Mihail au asezat garnizoana Turnu
pe cand Severinul le din pentru
un timp prin interventia Ungurilor.
In de hotarului comerciale
a punctele de Turci pe slang
un mai insemnat istoria legAturilor dintre Ro-
mani suplinind neisbanda pe calea armelor,
astfel se concentreazd dela un timp schimbul
de relatii cele 2 popoare. Domnul avand pe Turci
spatele mai putin mai servil pentru
interesele Raiaua ce s'a format jurul punctelor
ocupate, foarte mult arma desbindrii pe care au
www.dacoromanica.ro
intrebuintat-o Turcii impotriva prin care au

isbutit a ne stapani cu totul. De porneau deseori
tendenti la tron in contra Voevozilor din scaun aici
gäseau domnii detronati.
Comandantii raielelor aveau anurne insärcinarea de a
pe principi impotriva rivalilor sau a
nemultumite rasvratitoare. Vom mai
pe larg influenta exercitata de
IL Consideratii geografice asupra punctelor alese pe

malul stâng starea comerciald a
momentul ocupärii de Turci
La mari distante regiunea impractica-
a slang al se in patul
cidentat din terasa Danubiana podete apa fluviului,
locurile cele mai favorabile trecerilor
find interneerea de statiuni conjugate cu cele de pe
opus: Bechet-Rahova, Turnu-Nicopole, Zimnicea-Sistov,
Giurgiu-Rusciuc, Oltenita-Turtucaia,
etc. la acestea punctul Severin-Cla-
cheea despre Banat vadurile Calafat-Vidin
Isaccea (Oblucita), vadurile
care prezinta interes economic strategic de primul ordin.
Importanta sta rostul de porturi favorabile la
näre, stand legatura cu drumurile ce se impreunau sau
se cu aceasta importanta de negot, apoi
in rolul de cetati pentru apararea hotarului a
In cele mai multe dintre aceste puncte stau in
legatura directa prin vaile pasurile Carpati
Balcani, punand legatura Europa
peninsula Balcanica, sau, ca porturi mari catre gura flu-
viului, se asezate drumul Levant.
- Istoria Armatei Istoria
mestesugurilor'; Istoria Chiliei Albe"; Heyd. - Hist.
du commerce du
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA 27
ce fu cucerit 1526 a format

Orsova un sistem de
Portilor de fier avand aproape aceeasi
Beigradul pentru Ungaria, de Turci. Mai
Severinul fu rolul luat puternica
cetate din ins. Ada-Caleh, alipindu-i-se o
in 1741, din teritoriul din
Turnu langa un vad principal pe unde trece
cel mai drept drum dintre Bulgaria Ardeal pe
Oltului, Vidului Iskerului, drum utilizat de Romani.
Pe aici scoborau negustorii din (Sibiiu) tot pe
aici mai usor Turcii Ardeal. In sec. XVI
cetatea Nicopolei de care Turnu,
pasei care hotar supra-
veghea pe Domnul
Giurgiu e asezat la un vad a importanta a
observat'o mai de aproape Mircea zidind
prima cetate, castelul din drumul pe era
bun nu prin capitala Din Curtea
de rges, scaunul domniei s'a mutat
mai la apoi la Bucuresti.
pe marele drum deschide valea
pasul Branului spre Ardealului. Din
pe unde erau siliti a trece toti negustorii in vremea
drumul mai scurt care Constantinopol pe mare
prin Varna, pe uscat prin pasul duce mai
pe la vadul bun al Giurgiului a im-
o vorn mai in
La Brdila mai bun de de tre-
cere. Aici se concentrà miscarea comerciala a Tarii
cheea pentru traficul dintre Apus
negustorii Ardeleni Genovezii care
cu din Marea venind
din Caffa Levant. La Braila mai vene drumul
din Moldova destinate
Orientului. Prin Turcii aveau in
www.dacoromanica.ro
comertul Tarii Romanesti, tot venitul insemnat al

Un alt vad, de mare importanta pentru Moldova,
dela sau Oblucita, pe unde drumul
mare al Barbarilor Imperiul Roman, drumul
geacului Dobrogei. Pentru lui Turcii au ridicat
pe o cetate mai a Pc
aici treceau adesea expeditiile turcesti Moldova,
tara
cheile Moldovei erau cele surori
Cetatea ä, de egala
pentru Moldova porturi la Marea Neagra cu
toate nu sunt pe Ele au rost porturi
maritime stau departe de mare tocmai ea nu
ofera locuri mai favorabile Lungul al
Nistrului cel mare al Dunarii ca un. fel
de golfuri, de termul neted (term de cornpensatie)
cu apa putin
Chilia a fost port al Tarii
de a de Moldova,
locul, numai port moldovenesc.
foarte pescarii, ca Cetatea Alba. Prin
drumul Lembergului spre Levant. Ca
strategica ele au rol ca Belgradul
bilor lupta dintre cele doua lumi : musulmana
Mahomet II atata vreme cat Chilia
Cetatea Alba sant ale Valahilor, iar Belgradul al
Ungurilor, nu pe ghiaur". Aceste trei
erau granitei dunärene, pe Turci Peninsula
Pentru ce aveau in ochii con-
timporanilor, mai putern cita cuvintele foarte semni-
ficative ale lui Voevod cel Mare : Aceste doua
cetati sant Moldova, Moldova cu aceste
e un zid pentru Ungaria Polonia" ; Baiazid II
care a isbutit i le smulga : Chilia care e chee
poartä la Moldovei a dela
www.dacoromanica.ro
Dunäre (Tara Romanesca).... Cetatea Alba care e chee

pentru toatä Rusia, Tataria Marea
1).
Miscarea pe sec. XV nu
de desvoltatä, din cauza stancilor dela
le Fer, comunicatia pe lungimea fluviului
drumul din Europa spre
gurile se numai pe uscat. Astfel
vamale dela vaduri nu devenisera porturi de
lia Cetatea Alba, la care veneau galerele genoveze.
Pe parte, forma de predominanta
din sec. XIV XV
Apus patriarhala neinga-
duind desfacerea de insemnate. Se exportau
prime, in deosebi, din bogate ale
Dunärei dela ; apoi graul,
mai genoveze pentru Caffa
provinciile Imperiului Bizantin.
Moncastro mai ales ca Lycostomion
din delta Dunärei, cu titlul de de unde Caffa
faca aprovizionärile de 2). Ce schimb
se face produsele cele indigene, se
tranzitul veniturile noastre.
Negustorii cari sustineau deosebi acest tranzit
erau Raguzanii cari aveau pasapoarte Sultan pentru
liberul mers cu caravane la Bosfor, la Marea Neagra
la gurile 3). Vin apoi mai
din Sibiu pe Oltului Brasov pe
valea Darnbovitei, la Prin Moldova veneau Ger-
Armenii din Polonia, marfurile Germa-
spre Levant, drumul prin Moldova
mai sigur din stepa In fine,
vezii stabiliti Marea Neagra dela Imperiului
1) Iorga. - Istoria Chiliei

2), 2) - Op. cit., p. 398.
www.dacoromanica.ro
N. A. CONSTANTINESCLI
(1257), aduceau la produsele Levantului

ale Orientului.
Comertul de tranzit, infloritor la in sec. XV
ar introdus mai de timpuriu civilizatia in
noastre, inlesnind formarea unei puternice clase ne-
gustoresti nationale, daca Turcii ocuparea porturilor
n'ar dat lovitura de gratie comertului prin
lacomia reaua nu s'ar adaogat
apoi gurilor
III. Hotarul Nistrului

Rolul Dunärei fata de Tara are pentru
Nistrul, inconjoara paralel cu Car-
patii, despartind-o de stepa cea mare a Rusiei sudice, lo-
intotdeauna de popoare Nistrul prin
rnalurile-i putine locuri bune de trecere
in apropierea de timpuriu Domnii Moldovei au
ridicat : la limanul Nistrului, Tighina,
Soroca, Hotinul in fata Camenitei din Podolia.
Ele asigurau acest hotar cu timpul
Prin Imperiul turcesc stetea in
directa vasale Nordul
actiunea comuna a ostilor turcesti
in rasboaele Polonii, Cazacii, Ungurii Austriacii.
Chiar erau mai bine tinuti ascultare de
comandantii cetati.
Tighinea,numitä de Turci Bender, ce
in limba raiaua Basarabiei a fost ocu-
de Turci mult pentru a tine in
pe Poloni neastamparatii Cazaci. Pe aici drumul
din Moldova Crimeea.
In luat de Turci tocmai in 1713
pentru a se despagubi de Camenitei -
vreme - ca de reazim impotriva Poloniei
Rusiei.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RAIELELOR 31
IV. Formarea raielelor

Cuceritorii de pe ghiaurilor nu
se puteau multumi ceeace cuprins numai
ziduri.
Garnizoana aved nevoe de aprovizionare lesnicioasd
timp de pace mai mult in vreme
de când se osti multe. greu sa
se aceste de peste din provincia
musulmana care de sust,inut destule alte de
margine (serhaturi) a populatie
spre binele Astfel se e mai
potrivit se chiar aici un teritoriu
din care indeplineasca sarcina
Jar folosul celor ce numai arma
de locuitorii pasnici dinprejur cari o luau numai in zile
de grea faptul acesta a fost decisiv, in
teritoriului din jurul
El se mereu, domnul adus in scaun
ajutorul faca concesiuni recu-
distrugdndu-se toate drepturile
de proprietate anterioare ale statului sau locuitorilor.
acestea au fost ocupate prin silnicie
mult de recunoasterea de care Domnul
poate chiar curând cucerirea de zidurile
nu se mai crestinul pentru apararea
bunurilor sale. Se una din cauzele rasboiului din
1462 Turci incercarea lui
zabeg de Nicopole» de a din nou raiaua
ritoriul primitiv al raielelor e mentionat se pare in
tratatul ungaro-turc din 1479 - Ungaria cuprindea in
tratat Române ca vasale de drept istoric-. Intre
ce Turcilor se : Giurgiul cu
dintele sale, deasernenea anume Ce-
Scrisoarea lui Bogdan:
www.dacoromanica.ro
N. A. CONSTANTINESCU
tatea Chilia toate '). Asemeni

la reinoirea tratatului 1519 :
Giurgiu, Chilia Castelul Akkerman sau Neszter-
fejervar i vadurile Incercarile
domnilor de a recuceri pierclute au
Pentru putin timp sunt reluate de
de Dan II 1432. cu
dela Varna ard Giurgiul, dar Turnu e destul de tare ca
sa le reziste. Afara de Mihai Viteazul
nimeni nu mai
Dupa recucerire Turcii zona de sta-
a : 1505 fac un lagar la Turnu, iar in
1507 ei ocupa mai multe
In cronologica raielele s'au astfel :
Turnu Giurgiu, cu raiele probabile din sec.
XV, desi nu sunt numite sec. XVI la
delimitarea din 1545.
In al s'au format raielele Chiliei
dupa 1484 data cucerirei
constatate in tratatul din 1519. In 1538 ele se
adaogandu-se o insemnata dintre Prut, Nistru
Botna, din care se raiaua cea mare a Basara-
cu scop de a cele doua mai in
cetatea cea a Ismailului. Prin sec. XVII, Basarabia
Bugeac de noii locuitori, e consi-
derata ca o provincie aparte Tatarilor,
de o fasie dealungul Dunarei Manii ce
ca celor trei
In sec. XVI este raiaua Benderului 1538,
cu ocuparea raiaua in 1546, cand
s'a luat stapanire orasul.
Numai sec. XVIII s'au alcatuit cele din
doua lunga durata: a Hotinului in 1713 a
- Doc. II", p. I p. 20.

') - Ist Chiliei", p. 182.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA IELELOR 33
Orsovei in 1739, inlocuind cea prin

parasirea Camenitei districtul sau din Podolia,
cealalta, fosta a Severinului, prin 1580
in parasire dupa din
V. Organizarea Raielelor
de sec. XVIII, din Tara Romaneasca
nu aveau comandanti proprii precum eau
de provincii (sangiacate), ci de sangiacii
sau cetatilor de pe malul drept. Severinul
de Vidin, Turnu de Nicopole, Giurgiu de Nicopole prin
intermediul Rusciucului, iar Braila probabil de
Silistra pana prin sec. XVII sangiacat
deosebit 2)-vadindu-se aci influenta faptului geografic al
superioritatii topografice a malului drept.
Aceste raiele se mai ziceau nume dat
altor din marginea Imparatiei, ceeace insemneaza
de 3); ele nu erau deck hasuri
sau districte turcesti 4).
Administratia Stat militar ca otoman se
confunda cu comandamentul militar, chiar perceptia
impozitelor, ca numai sensul absolut al cuvantului nu
poate explica atributiile titlurilor 5).
Raielele care nu formau un sangiacat propriu ci ha-
1) lorga.- Gesch des r. II p. 3. seq.
2) Hammer.- Hist. de l'Empire otoman a, XVIII.
8) Dela serhadd = granitá, soldatii se chemau
serhatlii".
len. Vdcdrescu in Tezaur, vol. II.
Incá din sec. XIV impedul se in provincii mari,
sangiacate, comandate de un sangiac sau beg.
Sangiacatul sau se subdivide in cazale" sau
(districte), conduse de un mutesselim sau de
uneori de un emin sau voevoda. Aianul toatä autoritatea
intr'o Judecata se facea de cadii de diferite ranguri.
www.dacoromanica.ro
suri dependente de provinciile de peste se admi-

nistrau mod neregulat de muteselimi, naziri aiani 2);
mai demult un Giurgiu chiar un
voevoda" 4). Aceste capetenii erau cornandanti
ai garnizoanei pentru aceasta uneori
titlul de mahafizi.
Raielele sunt provincii ca :
timp, Chilia Cetatea Alba, Tighinea Hotinul, se
ministrau ca provincie. - Garnizoana sta cetate,
pe pe pamanturile supuse posedand
feude ca sau mari feudali ce oaste
5).
Ei pentru muncile agricole cari
veneau voiosi aceste raiele pentru a de birurile
angaralele cele grele din Acestia locuiau in
care nu se pot sate, pe langa locuinta Spahiului
sau Ienicerului, haraciul dijma care
erau mai usoare ca Domnului roman 6). Tiganii
cari nu mai voiau robie, sau
liberi din pricina se refugiau unde erau
administrati de subasi instituiti de ca
zeciuiala din produse 7).
Vecinatatea raielelor o calamitate pen-
tru
De multe ori nu se indestulau proviziile
scoase din principatele, aveau datoria de a le apro-
zaherea mai ales in timpul rasboaelor. Mol-
dova aproviziona Hotinul, Tara Vidinul
') Nazir la Rusova, Cul, Giurgiu, Bräila, Chilia, (Sdineanu.

Orientald",
2) La Giurgiu, (ibidem).
3) Dominus Castri videlicet Zabas (I. Bogdan.--Vlad
pag. 82).
4) Condica 1693", p. 189.
5), 6) Iorga.---Ibid.
7) Fotino.-Istoria Daciei", p. 154.
www.dacoromanica.ro
Rusava, chiar timp pace. pentru tari

mai erau din pricina deselor de hotare, a
furilor neoranduelilor ce se de Turcii
sele, mai ales vremuri, se gaseau pe tron
domni slabi ; ei largeau hotarele ca o de con-
Giurgiu, Braila la raiaua
Basarabiei mai ales.
1. Raiaua Turnului. Hailyk-Kule).
Turnul a fost cea mai veche cetate la Dunke a

Tarii cunoscuta numele de Nicopolis
cea dintai ocupata de Turci,
timp, chiar la inceputul domniei lui Mircea.
Raiaua sa a fost cea mai dintre toate - afara
a Orsovei care cam - cuprin-
in sec. XVIII numai trei sate. Nici cetatea pentru
garnizoana ei, nu nevoe de un te-
ritoriu mai ea considerata mai mult ca un
fort al celei mari precum Ru-
sava veche fortul din ins. Adacaleh fortul Eli-
pe din Teritoriul Turnului a fost smuls
dela care se in Dunke-
turnul din e semnul acestei intinderi - in
se hotarul raielei. La raiaua se
de jud. Teleorman.
Generalul Bauer un sat Magu-
renii" doua mosii: Perlaenii. la gura
Romita, ambele vecine cu Dunkea. Sulzer 2) adaoga ca
pe Perleni" sunt sate cu nume". Pro-
babil de sec. XVIII au fost mai multe sate
cum dovedesc sau vetrele de sate de pe
B.- Memoires historiques et geographiques sur la Wa-

(Neuchatel 1784)".
2) Sulzer.-Geschichte der Trans. Daciens", 1781, p. 363.
www.dacoromanica.ro
acele locuri '). Dealtminteri Baksici episcopul catolic care

tara 1640 ne prezinta aceste locuri ca foarte
rodnice : Cetatea turceasca Turnu, in juru-i un
rneniu de 6 mile lung. (vr'o km.)
I mai mare
in largirne, sub Turcilor. Pamantul acestui
meniu este de o calitate rninunata produce cu un
care productia tuturor arabile
din Bulgaria" 2). Dupa satele raielii se pot
ceasuri.
Turnu era asezat sub terasa in vale, aproape
de fluviu.
un castel sau turn" garnizoana In
timp de pace, rol In rasboaele ruso-
turce 3).
La schela Turnu se un de
reale, lemne, oi, vin, ; negustorii Raguzani veneau
la Nicopole Turnu cumpere sa vanda, in
mare, avand o biserica a Nicopole 4). Tot la acest
targ veneau mai multe drumuri de vechi ca
drumul untului, etc., din toate
Fortareata Turnului nu poate cuprinde mai mult de
500 oameni se poate aprinde usor: o parte din Im-
bracamintea zidurilor sale este de Asezata
inundat uneori de apele Dunarii, nu apara bine
cursul nici pe al Oltului, la
mai de o jum. de ambele
Comandantul sangiacatului de Nigeboli" (Nicopole)
titlul sau adaosul de Cule" 6). In timpul ras-
') Dict. geografic jud. Teleorman".

2) Gion.-România sec. XVII".
3) op. cit., ibidem.
4) Gion, ibidem.
5) Langeron.- Mernoire" 1790 Hum. Doc. I,
III, pag. 67.
Selim Pasa capigibasä dAduse Impärätia
3 tuiuri Nicopoii i Culii ibid)
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA AIELELOR 37
boaelor ruso-turce va fi avut i un beg de rang inferior,

care a perzistat dupa 1828 timp, dupa desfiinta-
rea a Turnului, mari nea-
junsuri prin neferilor
Cea recunoastere oficiala a raielelor o avem
la hotarnicia de o comisiune mixta timpul lui
Mircea Ciobanul (pe la 1546) s'a marele
port al La Tunusli 2) se face o confuzie ; cro-
nicarul zice au luat acest an Giurgiu
Turnul. In acestea doua din erau sta-
de multa vreme de Turci se acum
un domeniu de raíaua.
Flotarul tras atunci s'a numit drumul Banului" dupa
titlul boerului care luase parte la delimitare se pur-
tase necorect fata de patria sa. Dar hotarul n'a ramas
ci mai pe ca mai Turcii mutau
de hotar, cotropind locuri de sau de ogor. Voe-
vozii mai se la Poarta prin daruri
obtineau o cercetare restabilirea granitei vechi 3).
dupa 1546 Petru Schiopul se de intinderea
raielii Giurgiului, fratele sau Alexandru (1568-77),
cumpara pe un imputernicit al Portii impinga
in regiunea Giurgiului a Turnului pe vecinii sai
prea reda drumului Banului vechiul
sau caracter de linie de Mihnea fiul
sau chiar un de intarire a acestei
Mihaiu Viteazul recucerind desfiinteaza
raielele pentru timpul In sec. domnii
se simt mai puternici incercarile Inceteaza. Matei Ba-
sarab sai peste tot unde era
Dict. jud Teleorman".

2) Genealogia Cantacuzinilor".
2), ') lorga.-Gesch. des r. ibid.
5) doc.", V p. 476.
www.dacoromanica.ro
granita de in sate privilegiate dela care

si-au tras numele Rosii-de-Vede ').
Sub urmasii slabi ai acestuia, Turcii iar inainteazä
Antonie o restabilire a hotarelor
Tunusli Fotino ne dau hotarul alegerea
prin paeea din 1741 care a suferit pe tim-
pul lui tefan (1761-65): ,,altul a fost (ho-
tarul Turnului), dupa carta ce s'a facut in timpul lui
fan precum se hotarele dela Cetatea de
ce este malul
2. Raiaua
Cu a disparut dupa 1546,
iaua nu Parte dintransul, s'a dat jude-
tului vecin, care se
vreme, Dunare ocolind raiaua par-
tea Sud de s'a dat mai pe 4).
Raiaua se intre Dunäre, Siret, Cal-
cuprinzand espansiunea ei cea mai mare,
ritoriul dat jud. astfel
Ea
un spatiu de 6-7 ore, in care se afla 55 de sate, sau
vetre de sate parasite 6).
Raiaua populata de cele mai frumoase mai
bogate sate, lucru obisnuit raielele turcesti, locuitorii
bine tratati mai fericiti ca cei expusi la jaful
imoralitatea Valahiei Moldovei7). Cu
- ibid.
2) Hrisov pentru hotarele despre Rusava Giurgiu (Uricar,
IV), pag. 361.
O parte in Muntenii" (Miron
Costin, Moldovei": Poema
4) Fotino, la raiaua BrAilei".
5) pe timpul gen. Bauer, (op. cit.).
op. cit., Bauer ne lista
7) Langeron, p. 165.
www.dacoromanica.ro
mai de soarta erau cand isbucneau ;
aici deadreptul ca pe teritoriu dusman

se distrugand satele
locuitorii, atacurile asupra
zadarnice Ocupatia de capetenie a locuitorilor raielei
agricultura pastoriea. ciobanilor numite
sau erau numeroase. Se ne
mai pe teritoriul raielei-populatia se
prin siguranta garantia turcesti - sa napa-
in judetele vecine, tot ca supusi musulmani,
Bostarigii" (vechilii acestor
cutreerau toate odaile ce de Odaia-Vizirului,
o de neorandueli prin Ad, la odaia
zirului se un pentru dintre
era singura la pentru

dova dupa 1484. ei crescu dupa luarea
de Moldoveni (1465), imbogatindu-se pescariile
vamile sale.
In aceasta au luat-o Turcii 1546, daruindu-i
o de pe malul
strain nu era favorizat de Turci, orasul stransese
untrul sau mari bogatii, din care se dornnii
no$tri, pentru impuse de Turci. Mihai
teazul loan cand au cucerit-o multa avere au
luat, dupa spusa cronicarului3), era bogat acel
nefiind prädat niciodata de l-au fost dobandit Turcii
a capatat apoi, pe portul de-

-o mai mare pe care a pastrat-o
totdeauna, ca punct important de drumuri.
in pe langa alte elemente
Idem. La 1809 in raiaua Bräilei".
2) o.
Costin. Letop." I, p. 460.
Bandinus, (An. Ac. Rom.)
www.dacoromanica.ro
streine ce se ocupau negotul, in deosebi orientali.

Avea 15.000 sec, XVII un episcop armenesc ');
populatia nu cre$te mult, ba se pare ca chiar scade prin
secolul 2), caci informatiile ce se dau Ru$ilor
de catre boeri se spune de 6-7 mii locuitori. Pentru
partile noastre se totusi in vremea ca ora-
mai important prin comertul sau, e laudat de
Mahalalele ce inconjurau cetatea piata erau
la o mai de
gard pe timpul lui Joan sau prin sec.
Mai ca prin 1809 13.000 locuitori 5.200
La Braila incorporata la sangiacatul

listriei, direct, un comandant inferior, ca
din 1575 ). Braila raiaua sa forma in
un sangiacat propriu In sec. XVIII mai mare
i se da un dupa aceasta
(1726) pana la ei, nu mai gasim aci
un Nazir de ca administrator al raielei co-
mandant al oastei de acolo
Cadiul ca cel din Giurgiu, aveau o deose-
bita importanta relatiunile de drept dintre Tara Ro-
Poarta. Subasii" ca administratori ai satelor
se 7).
In resedinta Mitropolitului
a eparhie s'a intemeeat dupa 1546,
-e constatata mai pe la 1641 - jurisdictie
asupra tuturor raielelor din Tara-Romaneasca din Mol-
1) Doc. Hurm." IV, p. 569.
2) Genealogia Cantacuzinilor".
3) Costin.- Let. Il, p. 460.
4) Doc. I, p. 393, se un sangiac in
Sec. XVII o pune intre sangiacatele din ju-
risd. Guvernatorului Silistrei.
5) Pasa de 1716 (Letop.", II,
Langeron, 1. c., p. 165.
1) Fotino, p. 146.
www.dacoromanica.ro
dova Mitropolia era in oras, pe malul Dunarii ; biserica

a existat la 1846.
granitei. ca de sec.
XVIII cu mai au
sub domnia sau nepre-
domni" care nu mai dispuneau de lui
Brâncoveanu sau de trec('rea lui Mavrocordat.
Turcii au la pr-tentiunile odinioara,
raiaua
cea mare care e s'a
timpul lui Cantaeuzin (1714--16), cand Turcii
de ajutorul dat fratele acestuia Rusilor
triva intrau cu hotarul de luau
mult; din toate hotarele, din toate satele pe mar-
gine de luau vwnd ei din balti la
oras, la alunge pe subasi din
satele 3).
In aceasta facuse o
de Turcii din regiuriea de unde au
fost mare greutate 4).
Dar cea mai mare aceste parti se
de Odaia-Vizirului (Vizir Kislasi), de un
Vizir raiaua pe timpul lui Brancoveanti3). La
inceput 80 de case locuite de pri din
Odaia apanagiu Sulta care o
rninistrd prin bostangii ca ispravnici ai satului mosiei
Sub protectia Sultanei satul se marea ne mai având
destul de multimea locuitorilor ce veneau din
din ce veneau oile din Ardeal
se numeau dela Odaia plätind probabil dijma
garantiei ce primeau din partea Turcilor -
1) Cronica Husilor',
o. c.
3) lorga, stud. doc. III, 25.
4)
5) La 1690 II. 140).
www.dacoromanica.ro
42 N. A. CONSTANT1NESCU
sau prin judetele vecine foarte

locuitorii veniturile
Scarlat Ghica intervine in 1765 isbuteste a o
ca feud de bine era inchegatä aceastä clien-
- in schimbul a 25.000 anual Sul-
3.500 Nazirului de Braila. atunci
locuitori crestini s'a dat sä lucreze in schim-
ca mai cu conditie nu
peste 1.500 70.000 oi 2 1).
In 1810 Rusii cucerind o administrau deosebit
de Divanul insa o cu tot sau pe
care sate se ce este
acestei cnejii a Valahiei" mosii boe-
resti imänästireti. Ei invocau precedentul de pe timpul
Imparatesei Ecaterina ..ca sa-§i stapaneasca mosnean
mosia ce va fi fost a sa din precum a fost
in trecuta de
niturilor riraturi care ar mult vistieria".
Pe aceasta, de multi
locuitori ai vor nazul acolo, fugind din satele
precum acum au 2). Ultima hotär-
nicie amanuntitä ce se se in Tunusli, la
pitolul despre granitele alegerea din 1741.
3. Raiaua Severin-Or§ova
e luat 1526 dela Unguri, pentru ca
cu numita de Romani cu
insula unde se zidi o cetate : Rusava
pzeascd pentru Turci de Fier. Pe aici asigurau
pâtrunderea Temisana pornind din puternica
cetate a Vidinului.
In 1580 i se un care
1) Bauer, p. 87.
2) Ureche. - Istoria IX, 691.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RATELELOR 43
veasca de raia, din regiunea '). In raportul unui

consul german din 21 acest an
citirn : In Valahia sä un care se
meste Severin pe care Voevodul avut
stäpänit acum; Sultanul acum sä sub
pretext nu Tarii Românesti, ci este o pose-
siune 2), de spada
de aceea apartinand e gata a merge acolo
pentru a locul care de acum va supus
la bir sarcini'. intealt raport al dintre 10
9 Martie 1580, gäsim : Severinul din
hia a fost luat dela nu-i mai apartine 3)". Este
dent aci nu vorbeste de cetatea Severin care tur-
acum, ci de teritoriul denumit rSeverin', ca
raportul precedent. Acest teritoriu nu luat pentru
alt scop ca serveascd de cetätii
verinului poate chiar Orsovei vechi, sau celei
Orsova importanta din vremea aceasta
dauna Severinului, caci acesta fu neglijat chiar
de Turci - pentru pozitia mai a Rusavei
din fära sä ce imprejurari, dar
babil prin sec. XVII.
Severinul de Vidin la 4). Poate
numirea districtului dat cetätii Severin, confundatd cu
numele de Tara Severinului ce se sec. XIII
a contribuit la eroarea repetata in toate
härtile din sec. XVII cele care le iau de model,
facand din Oltenia o parte din Tara
neasca un sangiacat propriu zis Transalpina Sangiacatus'
1) Un district al Severinului se gaseste citat in 1521,

844.
2) Eine absonderliche Herrschaft -poate cä Turcii
geau regiunea din Oltenia ce de Banatul de Severin a
cärui re$edintä se acum in
3) Sinzendorf cätre Impärat (Hurm., 643 nota).
4) - Gesch. d. r. V.", p. 3-6.
www.dacoromanica.ro
sau : Oltenia cu Severinul, la

Sangiacatul de Vidin, partea a Ro-
la Sangiacatul de
Nu cunoastem ce intindere acel district, rapit
1580 ; 'semneaza nici, o amintire
nu se mai afla.
Pe la jum. sec. XVII aceasta raja disparuse,
cetatea, de Turci, care nu
sa o garnizoand punct pierduse
Astfel, in docurnentul lui Antonie Voda din
1669 pentru delimitare, nu se pomeneste nimic, hotarul
Orii despre din Rusava
Cerna
Raiaua se poate considerd ca o continuare
a celei Severin rost de paza al Por-
tilor de Fier avut poate o parte a
teritoriului va fi pastrat continuitatea vechei raiele. In
Or,ova se stabili un beiu3) de Pasa
4). Dar 1717 ea cade sub Austriaci
cu Banatul Oltenia. pacea din Belgrad (1739)
hotarul se retrage dela la Cerna, Inca
Orsova cu o banda de teritoriu, Turcilor. Aceasta
cetatea din raiaua
Teritoriul raielei se culmea muntelui

Cerna satele: Pecineasca, Persa (Börza),
Toplet, Carabinic, Furfura, Jupanec Mile Mehadiei (nu
orasul). Turcii aveau conditia sa mute cursul Cernii pe
la apus Orsova, pentru ca insemneze
') Eroarea se reediteaza fárá temei in Atlasele istorice mo-

derne.
2) Uricar, IV, 361.
Beiul dela Rusava".
4) Era pe vremuri un nazir $aineanu, o. la
aceasta e Banatului - desi hotar
a fost pe Cerna (Hris. lui Antonie
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA IELELOR
hotarul '). la stabilirea prin dibacia"

neralului Engelshofen, raiaua schimbat infatisarea -
spune - acordandu-i-se pe langa Orsova, pe care
hotarul o la o de pusca2), numai locul din
munte Severinului.
De care a
printre raielele muntene, nu e indestul de sigur despre
capitolul cu presupuneri : Orsova
trebue aiba o pentru simplul motiv Turcii nu
aici o garnizoand, care sä se sustine
lemne, legume, gradini de livezi paduri".
Nu e sigur nici ar sate proprii urma diha-
ciei" lui Engelshofen care a eludeze trac(atul.
Orsova veche un destul de locuit
de Turci de Romani 3); ei in cetatea din
la 21/2 leghe mai jos de Orsova, de Turci
Kitab (Sippalanca, Elisabethen Schatzen, Orsova
cu o garnizoand Raiaua prea
mica nu zaherea garnizoana o
dela cele 5 judete" prin incursiuni. In 1790 prin tratatul
de Orsova veche cu teritoriul se Austriei,
Turcilor numai Cetatea din pe care au
pästrat-o 1878.
Raielele Basarabiei
Intinsa regiune dintre Nistru, Prut valul lui
a servit de raia vechilor cetäti moldovenesti Chilia
Cetatea Alba, cucerite in cetätilor mai noui ridicate
de Turci : Ismail, Reni, etc. Cucerirea acestui teritoriu
scopul de a posesiunile tätäresti Imperiul,
Marea de toate pärtile ca un lac tur-
1) o. c.
2) Reise, p. 17.
3) Kleeinan, ibid.
www.dacoromanica.ro
cesc, dela care se comunicatia Pana

la 1538 cele 2 erau de sigur anexate sangiacatului
Silistrei. la data Cetatea Alba
Basarabiei, cucerite transformate Sangiacat.
Se pare la Sangiacul Benderului a avut el
o parte - poate mapele sec. XVII -
din Basarabia, deci erau 2 provincii, in raiaua
Benderului se intre Botna esind
Basarabia propriu o
achizitie care se de minune cu stepa
hind o continuare a aceleia se stabilira trans-
formand-o provincie de felul
lorlalte.
- Nu se cunoaste bine din cate vechi
tinuturi s'a format provincie otomana.
Cronica Moldo a lui Brzeski (1560) ne da numele
a 24 in care se Moldova a tine soco-
de din 1538). Intre acestea : Cetatea
Alba, Tighinea, Chigheciul' peste care trebue credem
s'a aceasta provincie. Brzeski, ca dupa
Lacusta Voda, Moldovenii dela Turci inapoi toate
pe care acestia le cuprinsesera mai
la jumatatea
E atunci voise cedeze Turcilor
mai din munti pana
tot hotarul Nistrului - aproape
dar boerii au impiedecat
o
tara de
ciopartire a
-
1541, trebui sa Basarabiei
la valul lui Traian cu Benclerul Miron
Costin, Turcii cucerisera aici : tinutul Albe, al
Chiliei cu Cartal Smil din
cu Reni Traian. - In acest e
Codrul care desi nu Turcilor,
Letop. M. III, 481.

2) Bogdan. -
www.dacoromanica.ro
Nohaeni ici colo Mai putin cre-

putem lui Cantemir care vine mai
Costin. El imparte Basarabia 4
districte vechi ce au existat de anexare 1): Ismail,
lia, Akkerman Bugeac. de Chilia toate
aceste nume sunt turcesti, deci evident posterioare cuce-
rirei. In realitate acestea erau niste contirnpo-
rane cu niste sau Caza-le, precum le
mai
general, Basarabia se de Moldova prin
Prut dela la satul Traian, de prin valul
lui Traian la apa Botnei. Acest hotar n'a fost
tornic, suferind dese schimbari.
Organizarea.--In 1538 Basarabia e in
Sangiacate cu Akkerman 2) Chilia
Sangeacul sau din Akkerman a perzistat mai multa
vreme pe Chilia nu se mai in docu-
mente. In schimb in 1593, pentru prima un
sangeac Bender, i se Chilia de
cu din Basarabia 4), pro-
babil o schimbare de a sangiacului
punct care mai importantd.
tire se arata pe din sec. XVII va fi con-
tinuat acest secol, timp la Cetatea Alba
la
la 1618 aceste raiele faceau parte din guver-
sau Beglerbegatul Rumeliei ; aceasta
la gurile un scaun de Beglerbeg la
Silistra sub sa provinciile Dundrene, Do-
,.Descriptio Moldaviae", IV, p. 5.

2) Constatat 1539 ,.Chilia Cet.
3) Malcociovici, constatat in (lorga, ibid.).
4) lorga. - Ibid. (la sec. XVI).
B. Hommano.- Danubii flumini pars... Tabula geogr
Russiae magnae, etc".
6) Iorga.- Gesch. des. r. 3-12.
www.dacoromanica.ro
brogea, Basarabia Oceakovul. Rostul acestei noui gru-

pari de forte apere de
serioase ce se iveau aceste parti. Basarabiei
capatara ele o a
de
In adevar Beglerbegul sau este numit in
persoana Pasii dela Bender, incepand dela 1685 1),
dupa ce se dela paa din pastreaza dem-
nitatea pana 1711, o trece Pasii de Roan 1713.
Asezarea Tatarilor provincie i-a schimbat
precum organizarea administrativa. Ei
in de Hanul Crimeei aici o
Tartaria Budziakensis" de pe inceputul sec. XVII.
Vremelnic, se Tatari Basarabia mai
ei, servind in sub
pe timp in cartiere de
regiune patriei pentru a mai la
la la prada.
motive definitiv,
venind un flagel permanent pentru Polonia ;
desi numai 15.000 dealungul Nistrului,
creste prin noui veniti, cea mai mare
parte a teritoriului celor 2 sangiacate basarabene. Astfel
pe vremea lui Cantemir cand turcesti nu
mai ramasese o dealungul
pentru stepa stapanita de Tatari
ca provincie autonoma sub numele de Bugeac", Basa-
rabia mai ..Basarabia
compusa din Bender, Akkerman, Ismail cu
sau raielele
Letop." p. 486.
2) Deosebirea dintre cele 2 Basarabii se vede din
toarele: Prin 1695 -1700, rasculându-se Tatarii din Bugeac impotriva
Hanului nou Poarta oaste impotriva ei au
Smilul la Reni satele de prinprejar au au ars au
fäcut multa pagubá olaturite (districtele) (Letop. III,
www.dacoromanica.ro
Raiaua
Numim astfel districtul cetatii Ismail, care
rost de cetatea sa ca celelalte raiele
de Turci pe romanesc. De altfel Langeron ')
printre celelalte raiele : [pe
: Hotin, Bender,
Kilia, Braila, Giurgiu Turnul pe care le cons-
truira anume le-au dat o garnizoana. Aceste orase au
la 15-20 de verste zidurile un separat
de Moldova care se numeste raia
Valahia apar-
tine in proprietate Turcilor".
pe locul vechiului sat rnoldovenesc Smilul,
ca Renii din sunt singurele orase noui zi-
dite de Turci in Basarabia. Din secolul XVII capata din
ce in ce mai multa dupa asezarea
rilor i se da un district o garnizoana cu un
teweli 2). In 1621 i se Renii sate- luate
dela ocolul Venitul acestui al Ismai-
lului mormantului lui Mohamed. Bandinus
1646 face din Smoila" capitala Bugeacului. Dupa 1774
devine cetate de primul rang in aceste resedinta
obisnuita a Seraskerului 18.000 locuitori 20.000 sol-
dati 4). In acest district mai erau : Car-
talul 5), Renii, numit de Turci numele Tomarova,
privilegiul de a de o garnizoana
sub un Besli-Aga (tot Roman); Tobac Troianul
p. 27). Tot la 1728 s'au apucat unii prade Chilia Smilul

peste olatele (Letop. III, p. 161). Din
reese ei nu prädau sus numite ci care
erau deosebite de Bugeacur provincie a Hanului.
In jurnalul campaniei ruse$ti din 1790 p.70).
2) Administrator al Cazdrmilor Ienicerilor (Cantemir).
Letop." I, 283.
4) Langeron, Harm. 1. c. 158; o.
5) Cu un castelan, dizdar.
40430
www.dacoromanica.ro
50 N. CONSTANTINESCU
b) Raiaua Chiliei
caderea mana vestita cetate a Chi-
decade se la Bender.
Miscarea comerciald scade mult folosul
laWor cari se deacum jar importanta
tegica este eclipsatd acum de a noului Ismail. De aceea
nu un mai totdeauna
garnizoand de Eniceri. Districtul
lui Bauer, Schutz Schmid -
se
o
Dunare,
-
Valul Traian de jos, Iasbunar Cogalnic.
Raiaua Cetitii-Albe
In secolul XVII pierde vechea Cetate-Alba
mult din comerciala - marea Neagra
acest timp mai mult o mare de miscarea
comerciald a Europei civilizate. Ca punct strategic la
Nistru de asemeni de
portanta ce Benderul. Astfel dupa ce-si pierde
Sangiacul, e de un simplu de Eniceri '),
in calitate de Musselim al Guvernatorului Silistrei
covului. Astfel a existat sec. XVIII chiar la
1812. Districtul-raia se Nistru.
d) Raiaua Bender
Aceasta e de unii Basarabia 2),
o scot din hotarele acestui 2). Dar
de stabilirea Tatarilor aici, Benderul
provincia peste jumdtatea Basarabiei, reträgandu-se
urma numai Botna - trebue sa-1 socotim
') Cantenzir op. cit.
2) Cantemir, op. cit.
2) Peyssonel,
www.dacoromanica.ro
in aceeasi regiune a vechii Basarabii, raiaua sa

totodata o continuare geografica a aceleia.
Importanta acestei cetäti a mers crescand. Dupa
Sangeacul begul din sec. XVI XVII i se da pe la
1685 un functie de Serasker al
rene. La 1713 Seraskerlacul" se trece Pasei de Hotin,
Pasa de Bender, care de obiceiu avea 3 tuiuri - un
rang mai presus de Domnii nostri - are mai departe
autoritatea asupra Basarabii '). Cetatea
cea mai tare din acestea cea mai
garnizoand, de 80.000
comerciale ridicaserd rangul celor orase
turcesti.
raiaua din .,cele 12 sate" luate
odata cu cetatea Tighina pe timpul lui Aron
mapele din sec. XVIII, ne arata raiaua Ben-
derului in de Bacu, Nistru Botna.
Cantemir, acest teritoriu a fost luat dela
nutul Läpusnei.
A mai ramas ce a devenit acest al

trulea al Basarabiei robite, din sec. XVII, sau
vincia tätäreascd, deosebire de Basarabia turceascd a
raielelor In de cei ce ca
op. cit.
care este autorul acestei
prin cele 12 state" intreaga Basarabie in 1538 ; acest
se dovedeste Basarabia putin locuitä; tim-
pului campi deserti" sau deserta inaquosa". Se
poate ca cele 12 sate" fost in adevdr Botna
unde se raiaua Benderului. Data este evident gre-
Basarabia .Benderul s'au luat 1538; dar s'ar puteä ca pe
vremea lui Aron se o a hotarelor sau chiar
raiaua Benderului cea dintre Botna sä se creat atunci.
www.dacoromanica.ro
Tatarii locuiau in raielele

acestor din care cauza numele provinciei locuita
de ei, care e un nume curat Bugeak", se
extindea In vorbirea curentä, asupra intregei Basarabii,
sinonim cu acesta '). Deosebirea
acestia - dupa putem - nu aveau organizatia
independentä ca din provinciile Hanului 2), ci erau
supusi direct ai administratiei otomane, aceeasi situatie
conationalii din Dobrogea : Tartari Dobrugenses". Lo-
cuintele viata sunt descrise destul de bine aiurea
nomazi din ei au devenit aproape stator-
nici, cu timpul, satele 4) mizerabile. Orase nu
de 25-30.000 locuitori Ta-
tari, Moldoveni, Armeni, Evrei, etc. b). la Han-
Hanului, Kichelle la Peyssonel) erau sin-
piete comerciale din Bugeac.
In sec. XVII din Bugeac erau de
un mai mare, supus ordinelor Hanului, sau de
un print cu numele El-Agasi de sau
Sultan"). din Tätarii Nogai se stabiliserd
Bugeac : pe ambele maluri ale Nistrului
tribul de Bugeac interior. In sec. XVIII triburile erau
dupa guvern 4 cete de obiceiu,
acestea in sau sate. Vechea populatie
de prezenta marturisesc nu numai relatiu-
nile calatorilor, dar nomenclatura pe ro-
a tinutului, se mentine cu acestia in
insemnate deprinzand pe
Ei locuiau mai ales in Akkerman sau Bialogrodul"

care un nou nume provinciei Tartaria
logradensis".
2) Intre care Bugeacul (Peyssonel, p. 304).
3) N. lorga.- Chiliei Cetätii-Albe".
60 Sate pe la 1646, sporesc la 300.
5) Peyssonel, L
B) Letop." III, 24 87.
www.dacoromanica.ro
acesti nomazi viata acesteia. Fie-

care sat feudalul care
Care 1700 se despärti din aceastä provincie, 2

tricte regim special : 1) Hatmania Dubasarului 40
sate Nistru raiaua Benderului ;
cu regiunea din jurul desi dincolo de Nistru se
prin locuitorii care erau Români jurisdictia bisericeascd
depinzand de scaunul din Husi -- tot de Basarabia. Hat-
rnanul ca locuitorii satelor
nesti de sub dânsul.
2) Voevodatul Iali-Kioiler al satelor de pe
care cuprinded tdrgurile satele moldovenesti de pe malul
drept al Nistrului. Peyssonel numeste pe cele mai princi-
pale : Palanca, Sultan-Suvat, Cirbirta (Ciubärciu),
In mapele din sec. XVIII
adeseori acest separat de Bugeac impreunat
regiunea de peste Nistru. Voevodul
cu titlul de Iali-Agasi numit de Han schimbul unei
pe care o Hatmanul de
Satele dela le tot un Subasi"
cu 2). Peste satelor de teritorii
autoritate supremä Caimacanul- Hanului care purtá
ca comandant titlul de .,Seraskerul in
deosebire de functionarul similar turc. Resedinta sa
Când Hanul aici in capi-
tala provinciei :
Granita Taarilor Bugeacului a avut diferite
tiuni de Moldova nu ar dent cer-
cetare speciald.
6. Raiaua Hotinului
Hotinul fu cea din urmä cetate
de Turci. Atunci la 1713, i se reconstrul zidurile,
N. Ist. Chiliei Cet. Albe".
2) Peyssonel, ibidem.
www.dacoromanica.ro
du-se mai mult fortificand-o mai ales despre Nistru

Insusi Seraskerul oastei care expeditia in Polonia,
fu numit al 2). Pe acea vreme se
considerd ca mai mare din Moldova Cantemir nu-i
care nu s'a la luarea cetätii, ci
numai doi ani mai in 1715, Octombrie, cum
vesteste csinte Uricarul 4). La luarea domnul
dovei a isbutit a face se moldo-
vean in ca sa asculte de oamenii de
ca nu se Moldovenii steagurile turcesti" 3). Dar
Octombrie 1715, Vizirul au trimes ferman la Pasa
Hotin ca se ia tot Hotinului de sub ascultarea
domniei Moldovei, toti oamenii ce au fost intr'acel
tinut toate bucatele Doi boeri doi Agi au
cercetat hotarul tinutului i-au inventarul. Atunci
s'au Capitanul capitanii
ludndu-se in primire
1718 dintr'o a Domnului
din din cauza locuitorilor fugiti din sara de greul
birurilor" pe locurile acelora - erau ca
la 4000 Spahii nu voiau restituiasca - s'a produs
o incalcare de teritoriu. Acestia ca la 1715
s'a luat stabilindu-se un hotar mai ingustat
vechiu al tinutului care se dela Prut
Nistru". Atunci se face o noua delimitare incepand
dela a se jos, au luat tot Cer-
pana Prut, unde e ca
in partea Moldovei iarmaroacele,
stabilind Pasa ..judecatori vamesi" iar Tefterclarul
strangatori de venituri la Abia dupa un an s'a
' Cantemir. o.
La 24 Oct. 1713.
3) Sulzer. o.
4) Letop.", II, p. 170.
..Letop.", II, 161.
Axinte Uricarul Letop." II, 170.
www.dacoromanica.ro
restituit aceasta Pe langa Tefterdar, Enicer-

Agasi, Cadii, Subasi de sate mai un Salcol-
Agasi, comandant de oaste 1) probabil peste Lipcanii sau
Tätarii 2) care raiaua cu Ienicerii 3).
Tätarii Lipcani sunt pe toate hartile. Coman-
dantul raielii totdeauna un Pasä cu 3 tuiuri-
ca la -purtand functia de Serasker 1713
la 1728, pentru tot guvernamäntul de aici. In 1740
se restitue lui Grigore Ghica tinutul-raia" al Hotinului
oras, dânsul institui din nou mol-
dovenesc. Dar nu pentru mult un an Lip-
canii au isbutit din nou, sa iaräsi turceascd
ca mai nainte 4). De sigur cä acesti Lipcani cu
Spahii posedau de stapdnirea au fost lipsiti
nu boerimea dar partea bisericeascd altii-
Toti cronicarii ne spun ca Hotinul a fost luat ,,cu tot
nutul sau cu tot locul
Nu se cunoaste din 1715, dar härtile
din sec. XVIII vedem pe mai rämâne in
de Prut Nistru un teritoriu zis districtul
Hotinului". Din raia au luat Austriacii la 1775 cea mai mare
parte" dupa märturisirea a lui Sulzer-si chiar
numita pädure Bucovina care ajunge la cetate".
Aceasta bucatä i s'a restituit
raelei, garnizoana dela ar din
lipsa de: lemne"
Raelele Hotinul au mai revenit in
Moldovei numai timpul räsboiului din 1806-1812
pentru cea din urmä Ele se ocArmuiau de Divanul
1) Letop.", III, 134.

2) Lipcanii träiserä timp in Polonia acum se
la ascultarea
Letop.", III, 184.
Letop.", 412.
5) Letop." III,
op. cit.
www.dacoromanica.ro
Moldovei parti integrante ale aduceau

nate foloase vistieriei, mai ales iraturile Basarabiei-,
fostii proprietari din nou ce au avut
in acele locuri
Acum ultima Moldova
intregita precum fusese vremile cele bune, in spre
tarul Nistrului Acel care contribuise la acest
fericit eveniment a srnuls mai mult la
pacii din 1812, aproape jumatate din tara Moldovei
Prut Nistru, teritoriul dintre ele.
pentru purtarea a extins fara temeiu
numele de Basarabia pentru portiunea
cum a procedat Austria partea de sus a 1775.
Organizatia bisericeasci a Raielelor

Pentru situatiei raielelor fata de princi-
pate de Imperiul otoman vor aduce
stiintele ce avern despre organizarea bisericeasca. Raielele
nu de a fi considerate ca
uzurpat' prin dreptul cat prin populatia
care n'a de a in cea mai mare parte.
Ca atare raielele aveau nevoe de o erarhie bisericeasca
ortodoxa, nu puteau depinde de biserica intru
Poarta ruperea fel de legaturi ce ar fi
o apropiere intre ; pe de alta parte
unei jurisdictiuni streine nu se puteau supune din cauza
dreptului istoric a populatiunei deosebite.
la 1538 se vor legaturile bisericesti
de locuitorii raielelor Giurgiului Turnului. Dar dupa
acest an Basarabia ca provincie mai
o organizatie proprie bisericeasca 2). Dupa
episcopul sau Mitropolitul basarabean titlu de
1) Iraturi=venituri; ,.Ist. Rom:, IX, 691.

2) Iorga.-..Ist. Chilieí Cet. (in sec. XVII).
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR 57
..al Brailei Renilor" al Ismailului" ori

numai al sau Proilaviei-
Resedinta sa la uneori la la
Reni sau chiar la Galati 1). mai vechiu document care-i
atesta existenta e din 161-1 din sec.
XVI. Mitropolia era fara cu biserica romana sau
alta vecina, ci dependenta de Patriarhie.
Eparhia sa cuprindea : Reni, Chilia
Akkerman toate Bugeacului tätaresc, adica
sarabia lui Traian spre Mare, Ben-
derul Hotinul cu Toate locurile ce tre-
ceau sub a Turcilor sau Tatarilor se
instreinau bisericeste la Eparhia
Eparhie mai de peste
Nistru cu tot teritoriul ce nu fusese inca ocupat Rusi
pana la pacea 1791
Hotinul dupa 1713, forma o eparhie deosebita-neftind
atingere celelalte raiele, adrninistrata cand de un
episcop propriu, de al Proilaviei. Dupa 1774 avu
episcop propriu
In timpul ocupatiei la
Akkerman o Episcopie speciala de 1791). Dupa
anexarea dintre Prut Nistru la Rusia 1812,
creindu-se o noua Mitropolie ..a Hoti-
Mitropolitul primeste drept compensare in
administratia sa Eparhia Silistrei (in 1818). Eparhia
Silistrei jurisdictia asupra raielelor din
Idem ibidem.
Melhisedek.-Cronica 135.
Idem, ibid.
4) Idem. p. 98.
5) la anul 1771.
Cr. 137; murind Mitropolitul Proilav,
Rusii care aveau eparhia, o impart la episcopiile de care
inuse teritoriile sale: Basarabia turceascä tätäreascä la
Eparhia Eparhia Hotinului la la
pentru scurt timp pace (1774) se
www.dacoromanica.ro
58 N. CONSTANTINESCU
Tara Romaneasca. Mitropolitul exarh al intregului

mal cu toate Grec, eparhie se
in de preoti Domnii
romani decursul vremilor legaturi spirituale
cu raielele, prin daruri de zidiri de biserici, etc. ').
Insemnätatea economia a raielei2)

Una din cele sarcini ale raielei este
nerea garnizoanei din cetate sau a concentrate
de tot felul : zaherea. Mai
necesitate se simte mai mult din sec. se pro-
duce o mare miscare de osti pe
nesti. Razboaele periodice Germania. Polonia
Rusia au dat o principatelor
resursele sprijinul ce puteau da Portii
puterile crestine. au se sarcinele
cele grele pe umerii noastre. Din tara, dela
munte pana in se zahereaua mai mult sau
mai Punctul de concentrare al
acestor aprovizionari, in timp de pace sau de
raaua, care de cele mai multe ori baza de .ope-
ratie sau punctul de concentrare turcesti prin
importanta strategica economica, pe timpurile
acestea ca comandanti pe cei mai mai
demnitari - pasi cu 3 tuiuri.
aveau acestea prin
nirea ce puteau aduce ostilor, putem din
ce dau boerii munteni Rumiantov
1769 : oaste poate de Rusilor, dar
numai 20.000 poate cu zaherea; luandu-se
ajutorul lui Dumnezeu Giurgiul, atunci
Ibidem.
Iorga.-..Gesch. rum. V.", Bauer, Peyssonel.op. cit. ;
Cronica Husilor", Chiliei Cet. Albe.
www.dacoromanica.ro
poate sa 40.000", deci un nu numai

de erau datoare principatele a
raielele serhaturile dela Nistru zaherea,
ci se obiceiul in timp de pace, multe
raielele prea pentru a-si garnizdana.
In acest caz erau: Rusava, Turnu, Hotinul Benderul;
pe drept: Vidinul Cladova erau aprovizio-
nate de Oltenia. Domnia Moldovei aveä sarcina pe
puternicii pasi din Hotin Bender ca pe subordonatii
din Cetatea Alba, Chilia, Ismail chiar pe din
Oceacov 1). Zahereaua se ce e drept,
pe preturile impuse de cumpärator - preturi mai tot-
deauna inferioare valorii obiectului, Domnul nu
de servil pentru Poarta ca sä o faca pe socoteala
Vistieriei, sau cand Turcii nu uitau ca sä o plateasca.
Proviziile se adunau din timp de pace, pentru
boiul eventual se depuneau hambarele
Astfel 1787 se cerea .,zaherea multa la ambarele
xiei" (Isaccei), salahori cherestea la (Oceacov),
cara, salahori cherestea la Ismail" 2). Zaherea
de provizii: orz,
erau bucurosi sä care zaherea
punderea o un boer cu trecere pentru garantarea
bor.
ne face o descriere caracteristica pentru
transportul zaherelei In hasul Giurgiului,
milii cu carele din Ilfov, Vlasca, Teleorman
haladuiau sub ocrotirea mea hasu ca fie slujba
pe unde locuiau in has le facusem sate
un harabagiu prin toate
satele ca sa nu-i supere cinevasi pe ziva aduceau
1.000 care de cum
Gesc. des rum. V.", . II, 148.

2) len. ,.Istoria" (Tezaur II).
3) Idem ibid.. pe timpul rAzboiului Austria 1788-90.
www.dacoromanica.ro
feluri de lucruri : lemne, zaherele de tot felul

ceau cu indestulare".
pe aprovizionarea raielelor in
vederea campaniilor militare, o necesitate de capetenie
aprovizionarea Imperiului special a inimii
acestuia : Constantinopole.
Dela declinul puterii otomane, sec.
XVII nu mai soseau regulat galerele de grau
din Marea Neagra Egee la Stambul, din cauza admi-
nistratiei corupte a pierderii unor provincii. Sarcina
de a fi sau Keler"-ul cade
pentru a nu de Poarta
monopoliza tot de export al Principatelor, inter-
zicandu-le de a vinde la obiectele ce se cer la
Constantinopol. acestea se intrerupeau din
cauza vr'unui principatele find ocupate de o
putere Turcii sufereau foarte mult caci scoteau
din aceste o foarte mare parte de proviziuni pentru
capitala Ceeace in
mai erau ca pentru zahereaua ostilor, pre-
ridicul de mici stabilite de ,.Capanul" din Tarigrad.-
pentru acest fel aprovizionari raielele aveau o
ca pentru recoltele ce se
adunau pentru Constantinopol. Negustorii turci
deau tara arvunind recoltele din vreme chiar cu deasila
Neinchipuite se comiteau de ; Lazii
din Trebizonda dupa contimporanilor, erau niste
briganzi, abuzuri sub nasul autorita-
tilor. Organizati in companii ce se obligau a hräni
raiul, nu reclama impotriva ce
aduceau la Braila sau la erau bucurosi daca
scapau ori carul din Negustorii
acestia erau de 3 categorii : 1. Negustori de (cereale,
legume uscate) Lazii aveau specialitate. 2. Ca-
') Gen. Bauer. Op. cit.
www.dacoromanica.ro
panlaii ce adunau : seu, unt, pastrama,

miere altele. 3. de obiceiu Greci, care
geau numarul de berbeci cerut la Stambul de Casap-
macelarilor; se cereau la 5-600.000 din
bele vaci, capre
pe langa aces;tia, cherestea
sare. Aceste companii aveau vasele ce soseau
porturile dunarene, precum corespondenti turci prin
cetatile dela pentru arvunirea produselor.
se la de unde se de
Nazir la Constantinopol. Giurgiul serveau pentru
Tara de generale marfurilor ce
treceau din Turcia pe apa, pe
Mare, pe uscat, pe drumuri ale Balcanilor.
La se miscarea comerciala a porturilor
noastre. Pentru Moldova acest serViciu il
unde ocupaserd Turcii un : mahalaua
lanului".
Drurnurile. activitate a
care se concentrd la raiele-caci putin se mai
exporta alte numai pe apucate - crease
drumuri anumite pentru transportarea produselor. Nu erau
acestea ni$te drumuri ingrijite ca ci-putem spune-
numai batatorite.
Pornind din toate mai ales din regiu-
nile mai bogate urinand mai ales cursul catre
sau prin centrele comerciale ale
toate drumurile vechi port dunarean,
Giurgiu, Braila, Galati, etc., sau la o simpla cetate : Rusava,
Turnu, Ismail, Reni, etc.
S'a mai punctele alese de Turci pe
malul stang, erau de cea mai mare economica,
identice cele mai bune vaduri de trecere peste
Nistru. De aceea toate drumurile vechi corner-
dale la aceste puncte, sau mai bine zis la acele
vaduri unde se un de porturi. Turcii ocu-
aceste au dominat peste aceste
www.dacoromanica.ro
vechi drumuri. Atunci comertul de tranzit ce din

Ardeal spre Orient, a primit lovitura
dupa care nu s'a putut foarte
mai schirnb Turcii acapareaza tot
comertul de export al noastre drumul
numai catre la raielele turcesti,
antrepozite de zaherea pentru ostile turcesti
pentru Stambul. Drumurile urmate de aceste produse erau
cam ca In Sec. XVII Ucraina
terra Cazacorum", se drumuri :
dela Cdmpu-Lung la pe Ialomita jos,

trece Cetatea de Floci spre Silistra. In Moldova
drumul mare dela Hotin Prutul la
aproape de Cotnar,
trece Prutul la Tutora pentru a tinti la Bender.
De aici se continua spre Oceacov Crimea ; drumul
al raielelor continua de jos pe malul
drept al Nistrului prin satele moldovenesti, la Cetatea
Alba, apoi pe la Chilia la Ismail,
uncle marele vad al Oblucitei se legatura
drumul dobrogean spre Adrianopol. Pe langa drumul ce
legatura directa toate raielele, se mai arata unul
dela Ismail direct Iasi prin In Tara Româneasca,
legatura raiele se mod firesc, pe Dunare.
de lung olacului" ce tara
In lungime drept pe mijloc, Bucurestii
cele doua : Rusava Braila eu raelele res-
pective, ne-a mai ramas o amintire
clatura topografica, relativ la vechile drumuri ce deserveau
raielele. Astfel avem :
1. care vine pe jud. Olt, prin
satele : Otesti, Urluiasca, Opo-
Priseaca, trece in jud. Teleorman la
geni, Dorobant, Segarcea din deal, pana la Lita aproape
-de Turnu. se cunoaste din acest drum ; insa el
'ca un fluviu numerosi afluenti, venind din munte de
www.dacoromanica.ro
sub dealuri, pe unde treceau oile ciobanilor toamna la

ernatec balta, sau ale Saegiilor spre raiaua Turnului.
2. Drumul ce prin dispre Ocnele
Mari pe valea Teleormanului pe valea Tinoasa pe la
Licuriciul, Mavrodin spre raiaua Turnului spre
Zimnicea.
In Prahova deasemenea aflam Gherghita
Petchii un petic din drumul numit al care
sarea din salinele Telegei Slanicului spre
resti Giurgiu.
3. Drumul venea tot din jud. jud.
probabil pe la Casa Veche Dudu, in jud. Teleorman
pe la Lita la mosia Segarcea, se cu alt drum
al ,,Cerii" ce de peste din jud. Romanati, se
prin mosia Piatra, la Dracea-Ologi - unde se
opreâ drumul
Piatra), de la Viisoara Suhaia, pe deasupra
tânelor la Zimnicea.
4. dela Turnu la Giurgiu
pe d'asupra satului Piatra, pe la mosia
Bragadir
Drumuri de felul acestora, a amintire s'a pastrat
judetele Teleorman, au fost mai multe ;
la fiecare raia duceau pe cari se toate
dusele proviziile la harnbarele raielei. In harta lui Frantz
Weiss ,,Europeische 1829, se arata destul
de cum convergeau drumurile ca un de
raze toate catre raielele Turnu, Giurgiu
Rezultatul istoric geografic al

Din punct de vedere politic militar am care
erá rostul scopul raielelor. Aleatuite la numai
1) Dictionarul geografic al jud. Teleorman.
www.dacoromanica.ro
impotriva Tarilor pentru intarirea granitei de

voevozii doritori stapanire larga, ele un rol
important ca punct de relatiile Portii cu cele
principate, asigurand pe Turci de stapanire
testata asupra acestora. Ele erau cuiburi de turburare
politica prin adapostul ce ofereau pretendentilor,
intrigantilor, jafuitorilor domnilor isgoniti de boeri. In
acest mod supusii cei nesiguri dinainte, erau mentinuti
in ascultare aserviti din ce ce mai mult catre
sec. XVII XVIII, turceasca nu mai
este discutata de Voevozi cu armele ci cu protectoratul
strein. In aceasta noua politica a Tarilor Romane,
Turcii mai bine raielele, considerandu-le ca
primul front fata de atacurile Rusiei. Mai din
vreme au avut acest rol raielele moldovene dintre Du-
Nistru, a granita fata de Poloni
Cazaci, din a pricina s'au asezat Tatari in Bugeac.
Mai cu seama din sec. XVIII, despre partea
Romanilor nu se mai la nici o impotrivire
serioasa, raielele au fost prevazute cu mai bune
dupa modelul apusean, cu comandanti mai siguri pentru
a tine piept ostilor nemtesti rusesti. In consecinta
rolul insemnat ce 1-au avut aceste in planurile
de razboiu din sec. XVIII care, cele mai
multe se ispraviau raiele, de a trece
Daca din punctul de vedere istoric se pot
multe nenumarate concluzii date, rezultand din
tenta raielelor pe pamantul romanesc, nu tot usor
se pot gasi domeniul geografic, o generala
nu se poate de a se studiat amanuntit
raia, documente sau la fata locului.
Este incontestabil elementul trecuse de
granitele partea de Sud Est Nistru)
in expansiunea sa, pe Turcii au venit in atingere cu
noi. Astfel ca raiele, elementul etnic primitiv a fost
www.dacoromanica.ro
curat. Pe acesta, care niciodatä n'a

fost inläturat totul, serveâ ca instrument de
ploatare a pdmantului conditii mai suportabile chiar
restul tärii - se de nouii un element
suprapus : Turci Tätari ; in al doilea
Greci Bulgari. Fie ca Spahii, feudali turci, ca Eni-
ceri, toate din cuprinsul raielei - ori ca
simplii negustori stabiliti orase sau centrul ope-
ratiunilor in aceste orase, Turcii formau pâtura
destul de numeroasä in raielele dundrene. Ele-
mentele balcanice venite odatä stapanirea turceascd
erau in numär mai Grecii tarigrädeni din Fanar,
Bulgarii (negustori din Chiprovat), Raguzani, se
prin raielele muntene. cele din Moldova dela
s'au ivit Tätarii, transformand in Bugeacul
in provincie tätäreased, din de vedere etnic.
numiti Lipcani, n'au lipsit nici in raiaua Hoti-
nului, unde stäpanirea Spahii turci. Astfel
influenta turceascd se va manifestá raielele din Tara
ca Bulgaria, in toate domeniile
: graiu, obiceiuri, nomenclaturd, etc.
In Basarabia Hotin turceasca e de
cea tätäreascd. Este lucru evident influenta turceasca
s'a exercitat asupra putandu-se dovedi prin
vocabularul din graiul popular sau din oficial.
Dar asupra poporului de jos mod nemijlocit n'au putut
pe teritoriul raielelor numai
aveau dreptul de a statornic,
ridice giamii, fiindu-le
terzis prin capitulatiuni.
Populatia persistand printre Turd
ca element muncitor pe mosiile acestora, na-
tural fie influentatä de toate de
multeori locuiau in deosebite de ale stäpanilor
precum Bugeac.
Influenta n'a fost fundamentald din cauza
40430 5
www.dacoromanica.ro
deosebirii etnice religioase a celor popoare. In

domeniu al vietii ea a fost trecatoare,
in imbracdminte, in limba sau in felul de ; de aceea
a fost destul ca factorii efectul s'a
dupa oarecare trecere de Din ce se mai poate
descoperi inca astäzi, viata, in traditie sau arhive
s'ar de mare a fost
torilor. Indata ce teritoriul a fost restituit Tarii
Romanesti, Turcii s'au retras peste Dunäre: ostasii din
cetäti, negustorii din orase, restabilindu-se
urma statului asupra domenii a
stapani nu se mai s'a format domeniul
Giurgiului Bräilei. stäpanirea dis-
pare aspect al satelor
de sate turcesti, jurul conacelor de mosii, dispar
desfiintate in 1829-1831 prin schimbarea regimului. In
cursul a trei decenii, s'au complect
de orase moderne, din create, prin
alinierea strdzilor popuhirea cu Turnu-MAgurele
este nou, deoarece s'a mutat pe terasä d'asupra
vechei cetâti; Giurgiu au primit o
cele mai moderne planuri de orase. Portul celelalte
obiceiuri streine sunt päräsite cu pe ce
generatia care contact
vechi. In satele dunärene, in raiele, oamenii
ce se radeau capul ca Turcii, numai
o de par. Portul semi-turcesc s'a mai observat
de la sätenii din aceste : ciacsiri,
vari, zabune, poturii turcesti, etc.').

lucru s'a petrecut raielele din Moldova.
Dispärand elementul turcesc tätaresc, cea mai
mare parte s'a schimbat aspectul Din
nenorocire aceste raiele n'au avut o mai
1812. Prin mutarea granitei Nistru Pruti
1) geogr. jud. Teleorman,
www.dacoromanica.ro
1NTINDEREA RAIELELOR 67
au dat drumul puhoiului ovreesc ca Austriaci,

in Bucovina. Hotinul, Benderul, Ismailul, a mai
de Cetatea Alba, a carei scazuse timpul din
- din orase orientale cu ziduri case albe
jurate de gradini frumoase cum se sub Turci,
devin ni*te urate murdare targuri evreesti 1). In aceste
locul vechii influente vine influenta
noua ruseasca. In ceeace priveste nomenclatura topo-
grafica a acestor tinuturi, influenta turceasca se dove-
deste foarte u*or, caci a lasat urme ce se pastreaza
pana unele dintr'insele numirile vechilor :
Ada Cale (Cetatea din insula), Cule (azi Turnul), Ben-

der - fosta Tighina, Akkerman (Cetatea Alba), Ismail
(din vechiul etc. deasemenea o multime de
;
numiri de sate locuri multe

din ele pornenindu-se in amintirea silistilor satelor
disparute.
onomastica se poate foarte
usor cu o harta amanuntita pentru raia parte
s'ar dovedi de mare a fost raza de a
raielei asupra regiunei din jurul sau. Astfel, judetul
Vla*ca influenta se poate spre N. pana valea
Glavaciocului Neajlovului. In vremea Turcilor
de caracter pronuntat strein, cea mai
mare parte luata dela personale, sau de
-demnitati ale stapanilor ce au posedat mosii sau sate. In
raielele Turnu, Giurgiu numiri de Agi
Pasi, iar Bugeac de satelor), care
majoritate au disparut. In de cuprinsul raielelor am
spus se poate urmari mai inte-
riorul vecine, precum Teleorman,
: Vla*ca,
Ilfov, Braila, Buzau pentru
Tara
Z. C. Basarabia...
www.dacoromanica.ro
Raiaua Giurgiului
in cercetare mai de aproape nu
putem considerd aceasta ca o monografie complectd
ceeace priveste utilizarea materialului necesar, altele
din cauza obstacolelor ce se in adunarea tu-
turor relative la subiect. Va se
complecteze noui cercetäri contributiuni la studiul
raielei din punct de vedere, geografic istoric.
cea de a doua a muntene
sau mai bine numitä - terasa de jos - ce apare ca un
lunca Argesului a - are
o frumoasa priveliste de pe muchea acestei terase, spre
bulgaresc. Subterasa danubiana sau lunca
se asterne jos ca un pat parasit din vechi vremuri, de
fluviul care tocmai sub malul de dincolo.
apus se intinde la Ingustandu-se
mai mult printr'o secundard din cea
principala, la se acopere de de viroage
ce se fluviu sub
de stejar cu copaci mici rari,
sate, de - cu aspect nu tocmai vesel
toamnä, monotonia pe cand langa
fluviu In apropierea vegetatia puternicd dove-
deste puterea de din malul terasei,
privirea se opreste pe mai bulgaresc, tot
astfel din portul Ramadan, sau dela Giurgiu, privirea
se intoarce spre orizontul se de
linia a peretelui campiei muntene, Malt de peste
60 metri d'asupra luncii.
Acest perete de o parte, numeroase de alta,
apropierea de fluviu a unei sub terase Vieru
Paripani, au format oarecum un hotar firesc, pentru
posesiunilor garnizoanei din cetatea cea veche a Giurgiului,
pana la aceste hotare naturale numai, impiedecand-o de
www.dacoromanica.ro
a se mai departe cum s'ar fi poate,

ca la unde s'a cotropit aproape un
; mai ales pe acest drum de comunicatie
Bucuresti-Giurgiu supus suzeran, interesul
acestuia din urma o mai mare
parte a acestui drum principal.
trecerea Turcilor peste a alarmat
deauna spiritele s'au toate mijloacele de a-i opri
acolo ; astfel variatiile de hotar s'au petrecut
mai mult in partea de apus sau despre
In dreptul vechei raele, regiunea inundabila a
este mai unul din prrincipalele vaduri
ale fluviului. In Slobozia Giurgiu,
regiune se ingusteaza foarte mult, cu
o lätime mai de km. Dincoace de
luncii o productie abundenta,
nefiind de cazuri foarte rari -
e credem povestea unui mosneag de peste 120
ani din Slobozia, care mai aminteste cum a plutit
cu la Vai-de-ei Vieru).
De fertilitatea lundi este pe deoparte
de prin patrunderea apelor fluviului in stratele
aluvionare paralele ale luncii, lucru care se poate constata
relatiunea ce aproximativ exista nivelul apei din
puturile ce le-am putut cu nivelul apelor
Numai o observatie mai mai
ar stabili corelatia dintre aceste niveluri.
In caz, trebue de tributul ce-1 aduc
stratele inclinate spre S.V. ale muntene, a
ese chiar la in de isvoare destul de
insemnate de alte regiuni, care flerestruesc muchea
terasei locuri, inlesnind comunicatia dintre lunca
aceste isvoare, din directiei orizontale
a luncei n'au putut ci ce au format
conuri de dejectie la gura despre se
pierd lacuri (Ghisdaru,
www.dacoromanica.ro
acestei regiuni aluvionare,

mare parte din nisip acoperit la cu un strat
subtire de vegetal - ne dovedeste dela prima
vedere a fost aici o albie, sub terasa, a unui
fluviu mult mai mare. Ca pe ce s'a micsorat
viul, s'au format urma lui brate, mai urma
cum avem partea inundabila. Urmarirea
curbelor de nivel ca a braturilor moarte, parasite mai de
de curentul fluviului, ne poate servi ca dovada
despre afirmatie.
Caracterul petrografic al luncii de asemeni se deosi-
beste de al muntene ale straturi cuaternare
se opresc de fluviul vechiu - la muchea acestei
terase, care se la 10-12 km. departare de fluviu.
Straturile acestea inclinate directia NV - SE aduc
un debit de apa pentru de sub pe-
rete, dela jumatatea unde apar.e de
nisip asternut pe stratul de argila, ies isvoare
ce alimenteaza lacuri, chiar mori
vreme, cum o dovedesc numirile de valea morilor"
a moristilor" din jos de Odivoaia.
In aceasta regiune fertila s'a format raiaua Giurgiului,
pornind dela cetatea langa mai utilizat vad
al Dunärii care aci una din cele mai insem-
nate cai de comunicatie Ardeal ca regiune a Europei
centrale cetatea imperiala a peninsulei Balcanice.
Drumul acesta este mai scurt aceste locuri
avantagiul ca scoborand Bran Rucar
pe prin de Scaun care
au fost pe Bucurestii, unde li se
negustorilor domnii alegeau din
aduse.
Din catre Constantinopol, drumul mai
drept mai comod trece prin vadul dela Giurgiu, pentru
a se prin trecatoarea corespunzatoare din Bal-
cani. De aceea s'a ridicat langa acest vad o cetate pentru
www.dacoromanica.ro
apararea lui pentru a se opune dincolo a

Rusciucului-*i din cauza s'au dat silinte multe
pentru stapanirea acestei importante a Giurgiului.
cetatea a in
mane teritoriul din raza tunurilor incursiunilor gar-
nizoanei. Expansiunea cauze :
natismul cuceririlor, nevoia de a sustine cetatea
prin aprovizionari din tara necucerita - caci
butari cre§tini de pe teritoriu musulman nu trebuiau vexati-
a. Atunci feudalii musulmani spahii, deposedand cu
forta pe vechii proprietari, introduc mod brutal regimul
colonizandu-le tot cretini mun-
citori de calitate coloni ca in Apus,
fara cea mai mica umbra de drept asupra pamantului
lucrat de ei. cum din fdurite imprejurari tot Romani!
au format elementul principal etnografic al acestor raiele
siliti de a gas! la o mai
suportabild o mai neasupritoare.
Intre necontenitele restabiliri ale acestui
hotar, cea cunoscuta este de pe vremea
lui Mircea Ciobanul. In mod vag ni se pastreaza de atunci
amintirea , care hotarul
tras de o comisiune mixta care, din partea Voevodului
nostru, Ban. De drumul ca hotar se
pomenete la tustrele raele muntene (Turnu, Giurgiu Braila).
Se pune intrebarea acum: pe unde trecea acel al
dela 1546. toate hotarniciile se vorbe§te
Turcii peste hotarul odata cu toate
astea tot la drumul Banului E incontestabil
neflind un element topografic care sa permanent,
tarul se foarte Turcilor li se
mentul oportun, numai semnele de
hotar, nefiind cari consemneze intinderea
pe planuri triangulate, puteau sustine ca acolo a fost
drumul unde 11 arata ei.
Drumul Banului ajunsese mai mult o expresiune ab-
www.dacoromanica.ro
stracta prin care se legitima incalcarile, de cat una

concretd.
Astfel, drumul Banului ajunge la marginea jos a te-
rasei peste care nu mai treaca acest mobil drum,
avand aci un element topografic decisiv : marginea terasei.
Dovada acestui fapt o gäsim plan,
nu tocmai vechiu, dar care pare a se de un altul
mai vechiu: este Harta hasului Giurgiov ce s'a luat
din Arhiva Sf. Mitropolii unde in pastrare, care s'a
adeverit de Comisie la
Aceasta numirile 2 limbi,
la care se mai traducerea de
Comisia din 1832, credem exista putin din secolul
XVIII. Intr'insa se consemneazd drumurile, cum hotarul
care coencide aproape totul hotarul aflat de
comisie 1832.
hotarul numai parte, pe un drum
numit drumul vechiu al Banului" pe partea dela apus
de Baldnoaia; parte a drumului afara
din hotar, care Frasin (Marotin).
de acesta se mai aflä un drum numit
tot al Banului - acesta mai nou 2) de
numit cel vechiu" - merge pe muchea desus
a terasei Daia Vieru. Avem consemnate
doua mai urma corora
probabil ca nu s'au mai altele 1829.
In documente ni se amintesc urmatoarele
Peste vre-o 20 de ani prima hotdrnicie
cunoscuta (1546), sunt respinsi la hotar peste
care trecusera, de Alexandru Mircea care obtine un firman
de a hotarului 3): dela boazul
din gura garlii Moarta sau prin niste
movile al nume s'a schimbat (Kucciuk His-
1) Se aflá la Arhiva Minist. de Externe.
2) Acest drum acum al Banului.
3) N. - i doc.", V. p. 476.
www.dacoromanica.ro
sarlik, intorcându-se spre ezerul Chi-

riva apoi pe drumul ce merge la Marotin 2) pe locul
Suniia3); de acolo intorcandu-se la valea ce vine dela
Cosova, al la locul unde se drumul
Banului cu numita vale, pe drurnul Banului
la capatul Apoi spre Ului
Paraipani Bicekiviu s'au pus semne peste cele dinainte,
apoi la marginea ezerului Mehri5) de aici drept
(Ezerul Mehri peste al Giurgiului). Deci
acesta este tot una hotarul cel din 1546.
a hotarelor, nu in ce directie
se a Turcilor, e de
restabilirea hotarului vechiu" pe vremea lui Antonie
1669.
Suntem in sec. 17. foarte neexacte ce se
pe vreme, in deosebi cele pornite din
editura lui loan Baptista Homman din Nürnberg,
celelalte care le luau ca model, ne o
considerabila, In posesiunea Turcilor pe malul
titlul propriu de Transalpina Sangiacatus,
Oltenie, Baraganul pana
Socotim aceasta ca o carto-
grafica, care s'a mentinut multa vreme, dar nu putem
admite vre-odata s'ar Turcii pana la a 3-a
parte a Hotarul restabilit la 1669 este In parte identic
din 1574 prin urmare cu dela 15466).
Dela Paraipani Receni ale M-rei Radu-
dela malul drept la moia Odivoaia,
dincolo de balta la Mov. lui Mihnea d'acolo
1) In harta hasului e numit Oinacului.

2) Frasinul.
3) creion in harta Hasului".
4) Capätul apropiere de
5) A se vedea pentru hotare,
IV.
IProbabil
www.dacoromanica.ro
74 N. CONSTANT1NESCU
devale la drumul banului, la capetele mosiilor 1)

?) Gurbanul, Otesti (Oncesti), Cosoveni,
Fratesti la Stiubeiul aproape
de un lac, apoi la Dundre la gura apei Cumasea".
In definitiv hotarul nu este tocmai definit, pentruca
capetele puteau acolo unde se Intindeau
Turcii. Apoi nu sigur unde e desi e scris
pe ,,harta Hasului", cu creion.
Gasim numai hotarul despre Räsdrit mai restrâns
chiar cel din 1546, la gura apei Curnasca".
In urma lui C. Tunusli märturiseste
dupa spusa batranilor, Turcii s'au au
locurile spre despre apus, sinete
ciftilicuri", luând ca hotar gura Glavacioc
Glambocelul)2), pe din dosul Branistei, pe
Balta Socilor, la Pietroiul in drumul Banului, (ni se
mai alte numiri ce nu se pot identific3);
probabil hotarul despre N. trecuse pe muchea terasei
cuprinzând satele : Daia, Hodivoaia, cum se
vede In o mapa din 1744 4).
Acestea nu erau nelegitime,
cotite ca atare de popoare, nu sunt
mate niciodatä prin firman.
Capetele mosiilor erau de partea aceasta in drurnul
2) ,,Unde e o movilá Hissarlik aproape de biserica

cenilor ce e pe romanesc, de vale de Vornicului, la
groapa Lacu Parvului".
3) ,,Deroaia (?) Cosovenilor unde e piaträ hotar, Canalul
melelor 3 pietre hotar in pe lui Stoian
din Hodivoaia. Moara Odivoaei la zägazul lui Ghinea, din jos de
moarä; drumul ce merge la Dräghicenii la movila Ti-
ganului unde satul Dräghicenii; de drept la Zalhanaua
Nucului Dunäre".
4) Carte de l'Hongrie A. Hasius ; deasemenea
a lui Schmidt reeditatä mai tarziu la 1788. Karte von der Walahei"
se cuprinde Bäneasa Cartojani probabil Gäojani de
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR
Hotarul cu totul arbitrar in epoca Fanariotilor

ce (1761-1765) isbuteste res-
tabileasca hotarul vechiu.
Slabirea progresiva a puterii turcesti prin
ce avea de purtat crestinii face deacum
se tentativele de largire a hotarului,
pentru totdeauna la E. «Gura (probabil Glambocelul),
la IV. drumul Banului la Apus» din
movila Odivoii (=a lui Mihnea pe la matca
in Balta, din balta drept in Dunare.
In faza pe care ni-o harta
Hasului hotarul pana la 1829 se
raielele transformandu-se domenii ale Statului.
In avem ultima la desfiintarea ei,
de o Comisiune a Generalului Kisseleff. in 30
Septembrie 1831 1), care hotarul in
harta : Dela gura Glambociul sau apa
in grindul lui (care poate Hissarlik din
alte hotarnicii vechi); de spreApus prin movila Viisoara
prin viei Beiului" dela Braniste, pe marginea
ezerului Oglanului 2), apoi gura paraului Secu la movila
din drumul ce merge din Oinac la Marotin (azi Frasinul),
Pietroiul sau Pietrosul. De drept in piatra
pe valea Cosoveni, prin silistile lui
de turcul Dandarà8),
pe d'asupra satului Turbatu ; apoi pe vale pana
unde se cu drumul Banului vechiu ce vine
dinspre Daia, merge acum pe drumul Banului din
silistea veche a Bdlanoaei4) prin silistea Hagi-Sale pe
d'asupra vechi a Ghisdarului Tongarului
') Hotarul acesta aflat consemnat in planul triangulat

in 1874, de Ing. Zefchide insemnat in harta
2) ezerul Chiriva, azi dispärut, in locul e un teren
mlästinos la E de
3) locul bisericei ce este peste sec, in
4) Satul de azi rärnâne din has.
www.dacoromanica.ro
in piatra Bazalaului. De ad dupa harta Hasului

drumul Banului hotarul, mergand drept spre apus
pe sub Vieru se drumul Untului la trecerea
peste Cacaleti.
Dupa hotarnicia Comisiei drumul Banului se
considerà hotarul mai spre S. V.
pe la Silistea veche a lui Parjolea, aproape de putul lui
satul Parjolea de acum 2)
din has-pe la pe la Coliba
Ibrahim-Beiu
de aci la coltul tostei vii a lui 4); apoi despre
mosia Odivoaei, pe la groapa Nasii la
fundul Corcii 6). Despre mosia Paraipani se pe
la movila azi a Geantii", mai a
Odivoaei sau a lui Mihnea pe la movila Tiga-
nului movila drept la pe gura Cama.
de a trece la descrierea situatiei acestei
raiele pe vremuri, e a ne da seama
de evolutia Giurgiu.
pe ostrovul numit pana Sf. Gheor-
ghe", de mare mult de
asediatorilor ; de obiceiu nu dupa
Rusciucului de pe malul opus 7).
ca celelalte ale Turcilor erau de moda veche, medievala,
turnuri turnulete, ca in sec. neputandu-se
cu cetatile de rangul IV europene din sec. XVIII.
Cand se Turcii le reconstruiau exact cum au fost.
In jurul care e un castel cu 4 laturi de obi-
1) la zagaz sau Fundul Corcii.
2) Din 1831; astäzi a dispärut, locuitorii strárnutandu-se in
Stanesti.
3) vai de ei care râmânea din has; a
azi ca Parjolea.
4) e piatra de din sus a mosiei
5) Azi e padina Nesii.
Sau la cum se zice in harta Hasului alte
nicii vechi unde se drumul Banului.
7) Langeron, 1. c., p. 67.
www.dacoromanica.ro
ceiu, este o mahala cu '),

un lung de 6 verste, dela Tabia din
Mahala ceva mai de a ora$ului actual,
pana In parte de Apus, se zidul
despre cu mai multe Trei porti
erau despre uscat - corespunzand drumurilor despre
Naziru Slobozia, pe care le botezate
cu nume ruse$ti, inteun plan modern. Despre
Poarta de fier. Nu trebue sä ad-literam afirmatiile
lui Bauer Sulzer Giurgiul un mare oras".
la 1769, 5000 de locuitori, niciodata nu va trecut
peste 7-8 mii 2).
In secol. XLX, timpul marelui (1806 -1812)
cu Rusia, se mai ridicase o in oras, in fata
celei din insula care se aflau cazärmile trupelor. Ce-
tätuia din desi nu
500 pa$i de ocol 3).
La Giurgiu oarecare miscare comerciald.
Giurgiu principala a Valahiei, ad se
barca mdrfurile Valahiei care merg in M.-Neagra pe
sau in Germania, susul fluviului. Tot
trec märfurile spre Varna pentru Constantinopol 4)".
Se de asemeni de import. Vama
giului 2 : unul turc - depinzdnd de din
Rusciuk un ; pentru Valahia se reduce
la prea putin lucru 5). Iluzii despre comerciald
a Giurgiului nu trebue ne facem cunoastem
administratia turceascd: Comert, libertate comerciald
administratie sunt Giurgiului totul ne-
Idem, p. 70.
2) In Europäische harta lui Fr. von Weiss, 1829,
Giurgiu, are 7000
5) Langeron, -
nici o giamie necum 3, cum
p. ; cred cä nu
harta
4) - Traité du commerce de la M. Noire".
5) Idem.
www.dacoromanica.ro
cunoscute de 1829. Ad era numai un

Lucru era märfurile ce treceau pe pri-
veau primul rand interesul Turcilor cari le
drumul Stambulului ce le conveneau bor.
Comandantii acestei au fost de diferite ran-
ce cetatea: subas,
voevoda 2), vrerne nazir sub ordinele Pasii din
Nicopole. Numai in sec. XVIII a fost nevoe de o
mai mare a granitei dela s'a stabilit un
la Giurgiu 4). din Giurgiu o situatie
deosebitä de a altora in ceeace priveste sanctionarea
a actelor dintre Poart Tara Ro-
In de participarea la hotarnicii de jude-
carea ivite supusii musul-
mani, gäsim cä pricini numai Romani,
cand acestia nemultumiti cu dreptatea din apelau
Poartä ; Sultanul la acest cadiu ca sä se caute
acolo 5).
De sigur teritoriul acestei
s'a luat de pagani, au fost sate pe
Dar la acestui dros e lucru firesc
se spart satele populatia sa se risipeasca
girnul proprietätii find schimbat folosul stapanilor
celor noi, acestia atras diferite mijloace,
sabia robi, sau ademenind locuitorii din prejur cu
de sarcini tratament mai astfel s'a
populat raiaua care capätä vremea o faimä bunä pen-
1) Iorga. - «Gesch. des. r. V.", I, p.

2) Ibrahim Aga voevoda de Giurgiov", (condica, 1693, 180).
3) op. cit., vol. II.
4) Dionisie Tezaur pentru an. 1814.
5) In Dosare administrative vechi, la Arhive; gäsim niste
pricini niste mostenitori ale M-rilor: Pantelimon.
6) Lucrul acesta se pe vremea räsboaelor cu
Rusii, chiar in 1829.
www.dacoromanica.ro
tru toti obijduitii din Populatia a raielei,

de cele trei ocupatii de
cdpetenie ce : agricultura, pastoria pes-
cuitul, in feluri de : in localitati
rale care continuau vechile sate administrate
de in agricole numite (cif-
tilic, mosie, conac de mosie) urul vilelor sau
proprietarilor turci : spahii, agi, pasi. Pe langa acestea
mai putem socoti sau oddi.
Acestea din urmä cele mai numeroase din
- din prima categorie de sate vechi nu putem
mai mult de doud-trei - aveau mai mult un caracter
provizoriu, legat de interesul exploatdrii unei mosii prin
cultura cerealelor sau vitelor.
Nu erau locuitori de
de casa parinteasca prin o traditie, legati de ohaba"
fie ca sau liberi. Din la un
moment dat o lista de 35 sate" pe o intindere pe care
astäzi se abia vre-o 6 sate un oras. N'avem cel
putin liste de acestea din mai multe epoci, ca vedem
numdr a fost totdeauna, la inceputul
sec. XIX, harta hasului nu sunt mult mai putine,
a mai pe cele dispdrute sau härtile mai
Cele date de Bauer nu se potrivesc cu cele din
harta hasului, nici acestea cele din 1829, purtand
diferite timpuri numiri diferite, luate cea mai mare
parte dela numele proprietarului ce De
aceea nu putem considera ca sate" din
restul ci ca cu populatie vremelnica
caracter durabil.
Asezarea se placul acestui mare po-
sesor care, interes mosia valoare,
sabia robi de ghiauri cari
ocupatie injositoare pentru rdzboinic.
Sulzer Bauer.
www.dacoromanica.ro
80 N. N. CONSTANTINESCU
Nu mai este nevoe sa amintim de fertilitatea acestei

pentru agriculturd bogate in peste,
care aduceau mari resurse Turcilor stabiliti aicea.
In Charte d'Hongrie" unde raiaua Giurgiului
sunt impreunate, dela gura Vedei
aproape de gura Siretului, pe langa satele :
divoaia, Daia, Greaca, Prundul, gasim in la Apus

de Giurgiu Ali-Bassae 2), care poate Ali-
Bei de mai tarziu Malu sau chiar la Slobozia, unde
mai bun de fata Rusciucului.
In Karte von der Walachei raiaua cuprinde : Car-
tujani vechi noui in partea de apus, probabil
de azi, Mudes, pe valea ce vine Putineiu, care poate
Cioflicul lui Nasinibas spre N. care este Nasin
Ibac din lista lui Bauer ; inspre rasárit Odai"
In lista lui Bauer avem : Solari, Ismail, Mutis*,
Scantee*, Bostanolu*, Nasrul*, Pegul*, Ciogatorul*, Bei-
Ibrahim Aga*, Dulgherul, Ciungul*, Slobozia*,
tinceana*, Ali-Bei, Catschischali, Pasa Leul,
Dungurul*, Baltukui*, Uzunul*, (sic), Aga*,
Turbatul*, Abdulah*, Dilvan Efendi, Zichirul, Belivarnu,
mirul (Emir ?) Iencul*, Hassan Aga, Bostanilu, Krista
Cocir Nazirul.
Langeron alte 2 sate : Tirat Cadi-
rolu (Ceadargioglu, Oinacul). Acestea existau sec. XVIII.
1800 au perzistat abia la
care se altele din nou create sau cu numele
1) 1744.
2) In Le Theatre de guerre par N. de Fer 1775", e numit
Chateau Choulucinich.
De F. Schmidt, 1788.
4) harta Hasului.
*) Insemnám * localit6tile ce se pot identificâ pe harta
hasului: Hagi-Mutis, lui Bostanoglu, Nazirului, Ali-
Beiu, Ciohodarului, Ibraim-bei, Ciungului, idem,
geana; Tongaru, Baltagului, azi valea Ozunului; poate Selima de
mai Turbatu, Abdulah, Hagi (?).
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR 81
schimbate avem astfel harta hasului vre-o 25 sate

cioflicuri, asezate aproape toate pe marginea raielii,
un dela Oinacul la lu; nu
se mai pomeneste despre nimic dent numele de
silisti" a ultimilor posesori turci. Din sau
numele schimbat avem in aceasta lu,
lui Dudus, al Parjolei, al Nazirului, al lui Hagi Sale,
a lui Balanoaia, al lui Aga, apoi
case Ada (ostrovul Cioroiul). Afara de acestea mai
cunoastem care existau la 1829 s'au des-
pentru a se islazul Giurgiu : Mus-
cu vre-o 4 case, Selina cu 15, ambele la depar-
tare de 500 rusesti de Giurgiului,
case 250 st. spre E.. Groapa-Hogii.
Ciflicul un conac de mosie, format
bordee jurul casei de lemn sau de zid a Turcului. In
bordee locuiau muncitorii robi sau si-
tuatie din caz mai supor-
ca de vreme ce era preferita de
Din al prototip
zirului din raiaua gasim aici mai
din lista lui Bauer ; apoi de vitj, nurnite cu
un nume intrat mai de vor fi fost multe
ale Turcilor. Tot din influenta raielei se poate ca
ramas termenul de perdea pentru Oinacul dupa
locala s'ar intemeeat de un cioban pe locul
unei turcesti. 1) Drumul Untului prin
Buruazului printre o multime de de vite. Se amin-
tesc vii locuri 2).
Se sigur tuturor raielelor n'a
cetat de a fi intotdeauna. In raiaua Giurgiului
se dovedeste prin numirea curat romaneascd a
') In Ciflicul Ciadargiu un turc ce strângeâ oeritul'
(traditie).
2) dela Bran*ea Beiului, Via lui Omericá, Vieru, Viile
Ciungului, etc.
6
www.dacoromanica.ro
: Dulgherul, Ciungul, Slobozia, Tur-

batul, Kristea Vamesul, Malu, Vai-de-ei ; apoi celelalte
nume din lista lui Bauer sunt romanizate, ca proba le
o populatie : Ciohodarui, Begui,
Pasa-Leul, Cocir Mustafita, etc.

Pe langa probele ce am adus acum, mai este
marturisirea bâtranilor din sate cari spun Turcii
sileau sate din vecinatatea raelii se mute
In langa Ghisdarul o veche
a Ghisdarului", o veche a mai jos de
satul de azi, ambele hotarului turcesc. Dease-
menea in 1829 mai veche a pe
satul ce din has. Acesti locuitori, trebue
credem ca nu duceau o tocmai
Bisericile n'aveau voe sa lumina
zilei aveau tot forma bordeelor ca 1)
Populatia de pe langa Dunare mare
parte formata de ; balta Maharului totdeauna
a Giurgiuvenilor". Clasa turceasca
mai mult mahalalele Giurgiului ca negustori sau prin
sate ca mosieri, de care cetOle.
Negustoria a fos de Turci mai ales vre-
mile din a pierde regulat in
Ei aduceau diverse din Orient adunau, ca apro-
vizionatori ai Capanului din Constantinopol, zahereaua
din centrul in Giurgiu
Se astfel o activitate de transporturi
de satelor invecinate sau indepartate,
care intrau in mai mare cu Turcii pentru a suferi
diferite influente port, obiceiuri 2).
Din toate judetele locuitori breslasi, birnici,
slujitori poslusnici zaherea la hambarele Giur-
giului.
1) Se mai cea dela Oinacu una Giurgiu.
2) Se pomeneste de de 2 de car pe care
o lu un turc stabilit pe muchea terasei la Ghisdaru.
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR
Numai din Vlasca se pe an

la 1392 chile de grau aproape 1000 de orz,
vite se adunau la 3340 capete. Drumurile mai
semnate erau, pornind din Giurgiu: 1) Drumul olacului,
sau Marotinului, Oinacu, Frasinul, Baneasa,
Pietrile, Comana spre Bucuresti.
2) Drumul
patesti (Daia) 1) ca drumul Postei ce da prin
la Bucuresti Vadul Calugarenilor.
3) Mai erau drumuri spre Pitesti, prin
Odivoaia. 4) Drumul Untului ce spre
Zimnicea Turnu 5) Drumul Banului pe hotarul dela
Nord al raielii Daia Odivoaia.
Alti veniti acesti in nu
au nici-o destul de restrans.
Bulgarii din satele de langa ca din alte
parti sunt dupa 1829. Mari nu au venit aici decat
sporadic ; poate fi numele la 2 sate
vechi pe Vedea : Ali
Influenta turceascd nu se numai hotarul
ci o mai mare dincolo de aceasta
nu se numai prin relatiuni comerciale politice
ci chiar deadreptul ca Turcul obisnuit
vecinatatea a
a face lucru departe de acest hotar pana
judetului unde-i bine. chiar harta
la apus de hotar : Silistea veche a satului
Paraipan de Hakki- Ahmed-Aga .
Asemenea de Turci le nomen-

clatura satelor locuirilor pana Vedei spre
apus, la N. pana la Glavacioc : Turcestii 2)
mai jos de Putineiu, Beiu, Ali Tatar 3) pe Teleor-
1) arab, inseamná o depresiune de päsune
(E. de Martonne: Géogr. ph. p. 662).
2) In Charte d'Hongrie" 1744;
3) K. von der Walahei",
www.dacoromanica.ro
manului ; Asan (Gostieni), Toporu Tangaru erau

sate de ale Agilor 1); Daia; Uzunul vale pe
sat pe valea Glavaciocului ; La Trestenicul de sus de
jos au fost mosii sate ale lui Aga Trestenioglu ; Cio-
flicu (catun in Naipu) Dandara de jos), Manafu
Carapancea corn. Prunaru);
Osman Aga Caraghiosu ; Caradjec, Zotun ostroave, lacul
Tosun altele. In cu negustoria de miere
ce Turcii, avem : Hanul Stupii Turcesti (la
Toporu de Valea Balgiului2) la Oncesti.
la 1828 raiaua fu pentru ultima
de Rusi, Turcii s'au refugiat pentru totdeauna de 3),
cioflicurile satele s'au spart, risipindu-se
printr'alte sate unde nu ocupatie militard. Ispravnicul
pogorandu-se Giurgiu pentru asezarea locui-
torilor de zapcii", a ,,pe numai
satul Malu, celelalte risipite" ; locuitorii
prin Ilfov abia s'au intors ce s'au gonit
rile din satele 4).
dela rdzboiului, comisarul raielei numit
de Generalul are ordin fuga pe
locuitorii de schimbarea regimului de greu-
tatea furniturilor podvezilor necesare
dite Locuitorii cer de pentru
afanisirea" sau stricdciunile ce au suferit, lucru ce li se
6). La rdzboiului Divanul cere sä se
anexeze raiaua la judet.ul Vlasca, sä se mute
la Giurgiu, dar Kisseleff nu admite mutarea ispravniciei
') Jud. Stud. economic de I. Boldescu.

2) Balgi=ciard.
2) In urma räzboiului cereau voe sä se pentru
datoriile (Dos. Adm. vechi, la Arhive).
Dos. adm. vechi No. 237, din 8 Ian. 1830.
Dosare a. 11 1828.
Idem No. 191 : locuitorii raielei sunt scutiti de dijmä cei
din de bir pe 8
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RAIEL ELOR 85
din mai când s'au dat pläsile

Cobiei la jud. Dambovita la jud. (23
Noemb. 1830)2). Motivele sunt : 1) pentru
inlesnirea locului", 2) acest precum
pozitia locului aduce insemnate foloase pentru
aceastä despre negutätorie". Tot pentru
lesnirea ocArmuirii negutätorilor, ispravnicii nu mai
puteau gospoddria orasului pentru
a se sä vechilii deputatii
in pricinile folosurile sale - se separatia
muirii 1) politieneascd un polismaester",
gospodäreascd cu maghistratul" compus din deputatii
znafurilor" sub un prezident". Orasul primi acuma o
viatä Negutätori din de aiurea vin de
se se gräbesc a dughene, case
dela Turci, se sileau plece. Ei cer
guvernului scutiri de diferite havaele", angarale, taxe
biruri recunoasterea cumpärdturilor fäcute de ei prin
3). Se o comisiune pentru
frumusetarea sub conducerea Polcovnicului Nilson,
care insärcinatä cu därdmarea cet4i4).
Micile sate turcesti dirnprejurul orasului se desflin-
o comisiune cerceteze hotarul
fostei raiele pentru a o transforma domeniu al Statu-
lui din care o parte se Giurgiu.
Vechile ciflicuri de pe marginea raielei dispar cu totul
nu mai urma satele: Tur-
batu, Malu Bäldnoaia, Ghisdaru
din drumul Pe langa acestea, popu-
din toate pärtile este atrasä pentru a sate
noui care sunt complecte sau pe cale de a se :
1) Dos. No. 3093 12193, din 1829, Dec.

2) Idem No. 284.
din 27 Ian. 1830.
4) Idem No. 81, (1830. Oct.).
Protocol din 29 Sept. 1830.
www.dacoromanica.ro
86 N. A. CON STANTINESCU
Branistea, Remus, Florica, Gutu. Au venit

gari care 3/4 din Sloboziei, pe cale de a se
romaniz, o port 1) apoi
Mocani Olteni, cum se dovedeste din numele multora.
Viata punand pe acest de
aproape nirnic nu se mai simte din vechea
turceasca ; abia de se mai gaseste un mosneag
care mai ceva din vremea Turcului de care
amintesc oarecare Were de rau, ca de o
patriarhala. se mai resimte in
multe numiri turcesti s'au uitat ruinele ce-
dela Giurgiu amintirea
Orasul Giurgiu nu mai nimic din starea
anterioara anului 1829. Zidul despre
poarta de un de
raspantie de o
de bordeiu ce a fost pe locul Bisericei
de s'a onomastica
personala : in se locuitori : loan
Tudor Voicu Durnitru Asan, etc.

N. A. CONSTANTINESCU.
de cunoscute este un de
ce-1 poartä märitate pe cap sub baris.
www.dacoromanica.ro
HOTARUL INTRE MOLDOVA MUNTENIA
Studiind hotarul dintre Tara Moldova.

am nu numai sä arat pe unde trecea o simplä
linie despärtitoare, ci pe baza märturiilor documentare, a
traditiei, a evenimentelor istorice, a lui de
pläsmuirea pamântului, de modul cum duceau
locuitorii märginasi cu acest hotar, a pazei a ce
se a relatiunilor dintre state locuitori, sä dau o
a granitei se poate mai aproape de adevär.
Când studiem un hotar, nu e destul a localitätile
pe unde a trecut el, de exacta ar fi aceastä
siruire, nu vom intelege nimic nu
stabilirea lui de formele ale pâmântului, de cauze
strategice, economice nu vom a
loasele esite din stabilirea lui, ca complectare a arata
felul de viatä al locuitorilor megiesiti cu el, care
de cea a restului populatiei. La hotare avem de
obiceiu elemente etnice amestecate.
Pentru noi mai ales, studiul vechiului hotar are
un interes special, nu numai ca a fost o granita care
mai bine de 6 veacuri a despartit populatii de aceasi ori-
gina al trai este supus acelorasi imprejurari
ale naturei, dar din studiul lui, hotarul care se
o parte din istoria principatelor romane din timpu-
rile cele mai indepärtate azi, vom a fost
dictat de interese Moldovenesti pe cari nu le gasim scrise
cronicari, nici istorii vechi, nici documente, le
www.dacoromanica.ro
MIRONESCU S. CRISTOFOR
vom scoate numai din un studiul tormelor fizice ale

giunei unde s'a
acum nu s'a ocupat nimeni cu acest studiu ; nu
s'a spus despre vechiul hotar rte aceasta
In mod incidental, istorii vechi ca Fratii Tunusli 1),
Dionisie Fotino 2), cari au fost
hotarul ca Rotta D. 3). cartea sa despre judetul Putna,
Ion Agricultura Putna 4), raposatul
Caian F. D. fost profesor la Focsani Istoricul ora-
Focsani 5)». Toti acestia se marginesc a
ca Moldo-Muntean s'a schimbat dela la
Milcov Siret nou tras de Stefan-cel-Mare -
incepe dela muntele Furul Mare, pe Milcovul dela
isvor la de o de
cel-Mare care trece prin Focsani da Balta
de se tot Milcov, de aici un care merge
la Lamoteasa, Argintu, Gologanu, Malurile,
Bolboaca, da in Siret la Blehani langa
Corbu. Acest care a servit de hotar prin trecerea
aratate mai sus numele de Siretel.
zice : «Hotarul dintre Moldova Muntenia
dela Odobesti in sus jos Milcovul, dela
satul Floresti drept hotar s'a tras o garla din Milcov, care
la Nord de de in
aproape de bariera Corbu, mai multe curbe
prin oras, in Bahne aproprierea bisericei din
mahala. din oras, hotarul pe malul nordic al
vechii albii a ce se intinde pana la
din jos de la satul Rastoaca, tine malul drept
Milcovului la acestui rau Putna, apoi
Tunasli. Tärei trad. de V. n.

2) Dionisie Fotino-Istoría Generalä a Tärei Muntene$ti
a Moldovei", trad. de V. Sion.
8) Rotta
4) Ion Ionesca.- Judetul Putna", Bucure$ti, 1869.
D. F. Caian.--,Istoricul Foc$ani", 1906, Foc§ani.
www.dacoromanica.ro
HOTARUL INTRE MOLDOVA MUNTENIA 89
pe malul drept Suraia, de aici o limbä

de spre Siret din jos de corn. Nämoloasa se abate
Siret1)." Tot Caian e cel care cauta sa o
explicare a cauzei ce determinat pe sa faca
aceastä anexare a tinutului Putnei a hotarului
prin o trasá din Milcov nu Milcovul pe
care o in respectarea drepturilor de proprietate
ale locuitorilor acelui ale mosii nu mergeau
in matca Milcovului ci pana in trasa de 2).
Atat s'a vorbit pana acum despre hotarul care veacuri
a fost linie politica de a de
populatii. id ca punct de plecare aceste date foarte
putine pentru un eveniment de din istoria
am ca conditionez hotarul de
giunei in care s'a tras hotarnicA, sa arät motivele
cari l'au determinat pe de a granita de
la la Milcov-Siret, care vor fi prima linie
tegice economice ; am determinat prin cercetäri la fata
locului hotarnicd pe am controlat rezultatele
toate datele documentare istorice ni
s'au pastrat le-am putut
De multe ori granitele politice sunt pe un
zultat al conventiilor incheiate dar cauzate de forme
de teren, stabilirea cautä sa tinda acele
forme cari fac pe popoare sa intrebuinteze mai putine
suri pentru Acolo unde morfologia solului
va permite aceasta se vor granite cari vor mai
cu greu supuse variatiilor ce tocmai din lipsa de
aceste elemente.
Dupa Ratzel 3) cele mai bune granite politice ar
fi muntii, precum cari despart regiuni ce
cari cer noui conditionari de Räurile desi nu
1) D. F. op. cit., pag. 39.

2) D. F. op. pag. 40 41.
3) Ratzel Fr. - Politische Geographie, Die Grenze".
www.dacoromanica.ro
90 MIRONESCU S. CRISTOFOR
pot in majoritatea cazurilor granita na-

o puternica, totusi in cazuri pot sa
un rol destul de cum va cazul
retului-ca
prelungirea liniei dela
Siretul pana Prut, nu formeze o granita
pentru Moldova - trecut Siretul in jud. Covurlui
ca erai in podisul moldovean astfel in
Moldovei.
descriere de geografie fizica ne va lamuri bine
asupra schimbarei hotarului.
Moldova din zona subcarpatica prezinta
forma unui din ce ce mai aplecat catre Sud ale
au o afmitate relativa cu romana,
care pe Cotul prezina o
presiune 1) foarte pronuntata catre care tind sa devieze
mai toate apele, cele Muntene cele Moldo-
vene. de Sud.
Moldovean in Covurlui
depresiune prin de 80-60 care ajung
in terasele Siretului, iar in judetele Tecuciu
Putna campia romana larg forma
de golf se din ce ce catre Nord
aproape de ea chiar are afinitate podisul
moldovean. Linia care ar margini acest golf ar cea
dusa dela Oclobesti-Panciu-Ionasesti-Corod se
la Sud pe paraul Geru in Siret.
peninsula, continuare a campiei romane, aspect
stepa de apele care a acoperit-o alu-
viuni este supusa foarte mult divagarilor inunda-
Murgoci.- La Plaine Roumaine et la balta du

international du Pétrole; troisième session.
Mrazec L. - Quelques remarques sur les cours des
du Valachie (Extrait de l'annuaire du Musée géologique de Buca-
rest 1896).
De Martonne.- La 1908.
www.dacoromanica.ro
INTRE MOLDOVA MUNTENIA 91
tiilor Putna, Milcov, Siret, nu-si au bine

stabilite albiile patul aluvionar pe care
l'au facut singure prin materialurile carate din munti
din acel adus de Siret prin spalarea dealurilor Moldo-
vene de apele
Aceste au ca rezultat : de albii, brate
moarte, scobituri apa esuri peste care se
adevarate inundatii in timpul primaverei la topirea
zapezilor a ploilor Cauzele sunt : lipsa de
slaba a rocilor care sunt sapate
precum brusca de nivel dela isvor
campie lungimea apelor. Pentru Siret cauza ca
se in de multe brate mai e de
directiunea ploiei, care despre vest rupe malul
drept de expus fata ei. Valea tinde
catre est daca roaderea coastei ar merge paralel
cea a toate bratele s'ar con-
centra intr'unul singur. Surpaturile de pe coaste care sunt
luate de ape fac ca niatca se mute din nou catre
apus 2). Aceasta e in generale geografia a regiu-
nei hotarului pe regiunea cautam acum
o punem in cu hotarul. Siretul prin caracterul
lui inundabil divagabil, malul drept greu
de suit, de aici jud. Covurlui podisul,
deci alte este un peste care nu se poate
trece cu de de vaduri
dela la Vadul Rosca, unde incepe
Tecuciului nu se gasesc cari ar intrebuin-
tate de armate. Cu ne suim in sus pe Siret el se
apropie de Focsani, in dreptul distanta
dintre Siret cotul Carpatilor la de 600 m. ar
de vre'o 30 km., la 800 m. ar de
35 km., astfel o strAmtoare care prin o
R. - ,.Raporturile tectonice campia
regiunea colinelor din Moldova. - An. Inst. Geolog. Buc. 1906.
2) R. Sevastos. - Op.
www.dacoromanica.ro
prin o cetätue celor ce ar

voit sä inainteze Moldovei '). Apäratä
Siretul vaduri bine practicabile pe distanta Vadul
Rästoaca-Galati cetatea Cräciuna, de
Mare, Moldova o mult mai
pe aceastä linie dent la Trotus. Impracticabilitatea
vadurilor Siretului au fäcut pe Turci gäseasca de
ori moartea valurile acestui azi regiu-
nea prezinta o importantä strategica foarte mare,
prin forturile ambele românesti.
Istoricul de anexarea
1482 Martie
de a rezultatele obtinute, e bine pentru
o mai complectd desvoltare datä studiu, sä
un istoric al regiunei care a variat granita Moldo-
Romänä, al populatiei modului ei de colonizare.
e mai necesar avern de cercetat mai multe
controverse relativ la ambelor principate
de stabilirea hotarului de aefan Mare urma
luptelor avute in jurul
Regiunea ce studiem se de celelalte
regiuni ale Munteniei Moldovei din de vedere
al solului parte din ea asemänare stepa
Ruseased, precum din de vedere etnografic.
Aceasta ne-o probeaza toate istorice cari spun
regiunea aceasta era populatä de Cumani, Tätari,
lati (Români) Slavi. de deasä populatia aceste
pärti cari se Intindeau dela Tara Bärsei la Tara
nicilor, era trebuintä de un de
catolici pentru propagarea crestinarea Aceastä
regiune e numitä mai Cumania, care nu-
1) Odobesti pe dealul Mägura a fost Cetatea Craciuna,

facutä poate acest scop.
www.dacoromanica.ro
mele dat Muntean dela in Nistru,

supus dominatiunei Cumane ; mai ce domi-
natia dispare, numele se mentine chiar ce
Muntean numai pentru
partea de sud a Moldovei. Pe aici mai ramasese Cumani
cari cu Slavii cu numerozii mai
s'au contopit, elementul a tre-
buit asimiland sau gonind celelalte populatii.
In aceste s'au concentrat treptat scoborarea
sud, populatiile nordice ce nu voiau sa
se dominatiei voevodului Moldovean-Maramure-
sean. Supuse de Moldoveni, s'a recunoscut oarecare
autonomie a vechime se mai aminteste prin
sec. 17-lea privilegiile date locuitorilor
Din punct de vedere geografic e o Mol-
dova de nord cea de sud care din punct
de vedere etnic. La nord avem pe langa locuitorii vechi,
locuitori noi din Maramure Transil-
vania, la sud un alt soi de locuitori, Romani ameste-
cati Slavi, poate prea Slavi, de Cumani
Mari.
Incetul cu s'a apoi
spre sud, s'a oprit un moment la Trotu, gasind
o mica diferentä etnica pe din necesitate de
rire de teritoriu prin desime de populatie s'a spre S.
E. a ajuns la mare. In acest mers s'a
minatia Statului Muntean, veche mai intemeiatd,
cu care a trebuit lupte. Sa ne oprim un moment
studiern cam unde se Statul Moldovean
cand intamplat ciocnirea Muntean.
Chestiunea desi a ramas tot de
care trebue cercetatd. unde se Moldova
de Mare (1482), nu vom gasi
nici un indiciu sigur, cele date se contrazic
unele pe altele. La concluziuni mai sigure ne va duce numai
o a evenimentelor istorice din acel timp.
www.dacoromanica.ro
la Mircea timpul lui, partea

de sud a Moldovei pare a in stapdnirea Munteana;
cronicarul Chalkokondylas, spune tara se
intinde dela Ardeal pana la Marea Neagra, la dreapta
Istrul pana la la Moldova,
Moldova de jos are dupa el de vecini pe Dacii dela
Istru pe Sarmatii, Rusii Lituanii".
Yoevozii Munteni asupra de
a gurile trebuiau stapanirea teritoriului
de pe marginea din jurul cat cel
din partea a Munteniei. N'am
panirea a dela Gurile
din jurul teritoriu care chiar
numele azi de ,,Basarabia", ca o amintire a vechei
Muntene ai caror au purtat numele de
Basarabi. In titlul domnilor Munteni pe de
stapitor al pdrtilor in care ar fi
din Moldova inferioara, poate mai joase ale
Siretului Bdrladului inferior la Galati. Ca
documentara mai sigura, de titlul lui Mircea,
avem contemporan cu el un document Alexandru-
voevodul Moldovei din 1407 Oct. ') prin care
se cu Lembergul, document ce pare
ca confirma titulatura voevodului Muntean. In privilegiu
se ca ,,confiniale" de launtrice
sau schelele - caci se pentru exporlatiunea
postavurilor la Unguri Munteni e sloboda, anume: pentru
exportatiunea Munteneasca se va plati la Suceava dela
grivina-3 grosi la fruntara la dela 1 grivina-2
grosi apoi la din Valahia cu marfa de acolo,
piper, se va Bacau la fruntaria" dela
12 cantare - de argint. Lembergienii cari vor
merge dupa peste vor plati cate grosi dela grivina la
dela fruntaria la sau la Trotus".
1) ,Arhiva Istorice.
www.dacoromanica.ro
E de observat in acest docoment ca voevodul spe-

cifica numai vorbeste de comertul Muntenia
lad sunt vami de fruntaric, adica primele
orase care erau slujbasi de ai Statului Moldovean care sa
perceapa aceasta taxa ce veniturile voevodului.
Nu vom in inteles zicere a
cumentelor, nu fruntaria Munteana
numai chiar pe marginea acestor orase. Ele nu erau
centrele de populatie mai veche mai apropiate
de din cotro se comertul sau in drumul lui.
Trotusul, Bacaul, Barladul, sunt orase mai vechi ca
intarea Statului Moldovean, erau bine cunoscute, asezate pe
drumurilor de comert, puteau luate ca puncte
vamale. Vedern deci pe cand voevodul Muntean se
voevod al de pe ambele maluri ale
stapanitor al contemporanul
fixeaza ca puncte vamale fruntariale sud:
deci ca teritoriile care ar atinge
aceasta fruntarie fie sub domnului Muntean,
dupa cum nu pana la Cu tirnp mai
se pare Moldova sub domnia lui Juga Coria-
tovici ar fi vrut sa se dincolo de regiunea
o populeze expresiunea cronicarului :
Au descalecat orase prin tot la locuri bune ales
sate le-au facut ocoale pen prejur. a
prin la voinici ce vitejii la Aceasta
nu place lui Mircea, ceeace contribue altele
iar moartea lui Juga de jos ale Moldovei indica
o de intindere a domniei2). Dela 1412 Kilia e
Moldoveana poate a venit Moldove-
nesti teritoriul din jurul ei - tot atunci ca
Alexandru cel Bun are o de conflicte teritoriale
voevodul Muntean,-poate aceasta provene din do-
') Ureche.- Cronica editia Cogalniceanu.

2) lorga Kilia Cetatea
www.dacoromanica.ro
rinta de cuprindere a regiunei ce vine

Muntil Vrancei.
Despre hotarul cel mai vechiu dela cronicarul
Ureche, era la ; vom cauta a pe va
posibil restul. La nu aici
hotarul, cu mult mai la sud, mai la sud de orasul
Tecuciu, constatare din un document al lui voe-
vodul Moldovei din 1434 Sept. 1, prin care imparte cu
fratele tara in
Stefan Chilia cu lacurile, Vaslui cu
regiunea sa, din orasul cu
regiunea, morile Covurluene", orasul Tecuciu Oltenii".
Iatä deci cum la hotarul la Sud de
Tecuciu-de Covurluene Olteni. Afirmatia rapo-
satului Hasdeu ca Muntenia se la
aceasta
care se
pe numele unei mahalale din
Muntenii" pe urmele unor
-
par a la fel cu cele dela : valuri de
pe care le atribue cetätilor de granitä-
nu poate Intarituri de felul celor dela
vestul Barladului le mai au de ruine mai toate
Moldovene, se numesc cetätui, pentru nu-
mele mahalalei de Munteni, de ce nu am raporta-o la timpuri
mai noi, atribuite poate acest nume locuiLorilor veniti de
la munte. Numele de Munteanu foarte des ca pronume
Moldova, nordul ei cat la In judetul
sunt sate in care acest nume
majoritatea pronumelor. Cred deci e gresit de a
explicarea numelui Munteanu Moldova prin o
pansiune a elementului Muntean, care nu sä
de puternic ca un caracter de pronuntat.
Explicarea o vom gasi mai noi, de
trei secole, datorite elementelor de la munte
Doeumente 12 pag. 856.

2) Hasdeu. - Istoria a Românilor.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA 97
la deal, numiti de locuitorii ai colinelor

oameni munte, muntiani".
Se pare ca Hasdeu dorinta de a da o
dere mai mare dornniei Basarabilor Olteni a exagerat
aducand-o tocmai langa Chiar daca aceste nume
nu origina dela locuitorii veniti dela munti,
daca o au dela Muntenii apoi ea e
vom se datoreste mare parte secolului al
XVII-lea XVIII-lea, locuitori munteni din
aproprierea hotarului veneau dupa lucru Moldova, unde
erau angajati la munca sau a viei de Moldovenii
cari o faceau pe o mai ca Muntenii. Poate
origina Oltenilor din a celor din sudul
cuciului cari azi nu mai sunt, nu e dela Oltenii alahiei
mici, ci dela Oltenii cursului superior al Oltului. Din stu-
limbei locuitorilor satelor acestora, obiceiurilor,
carnintei, etc., s'ar ghici poate adevarata origina.
Limba dialectele : moldovenesc muntenesc ar fi aici
cel mai bun de a inlesni unei granite
etnografice.
Hotarul Moldovei era mai la sud de
indicate mai sus. pe la sudul Oancea din
Covurlui '), pe care desi nu o gasim documente ca a
Moldovei, totusi parte din ea. In mai multe documente
dela Voevodul Moldovei Ilie, din anii : 1442, 1443 Mai
1443 Martie 6, pentru niste donatii, printre boerii marturi
gasim pe un Oancea". E de observat
gasim martur numai pentru donatiile ce se fac partea
a Moldovei.
Aceasta ne face credem domnul pentru dona-
ce consultul boerilor de divan,
functionari anumite regiuni care recomanda-
tiile. din acestia era Oancea Logofatul care
numele dela Oancea din Covurlui. De obiceiu
1) - Documente I", pag. 877.

7
www.dacoromanica.ro
boeri iau numele dupa pe unde

au Barladeanul, Putneanul, Trotuseanul,
Milcovianul.
Daca Oancea nu ar fost a Moldovei, nici boerul
de divan n'ar avut Concluzia la care ajungem
e ca un hotar in stanga Siretului nu putem - domnia
odata cu ea granita-merg catre sud pe
ce regiunea se de voevozii Moldovei,
dupa cum din toate docomentele lui
teritoriul din dreapta Siretului, dela sudul
Trotusului Milcov, afara de marturia Ureche
mai al nu mai gasim
spusa aceasta. Aceiasi efectiva au avut
Muntenii asupra acestui ca din dreapta
retului. Ori cat de ar o daca
a fost efectiva, urme - slaba
peste regiune reesa deci din lipsa de urme. Mai
am crede ca mai lire aveau Moldo-
asupra acestei regiuni, mare parte
pusa din Vrancea". Stefan lui Alexandru Bun
face o donatie tocmai acest anul 1445 Aug. 18,
cand cronica da muntean - di pe apa unde a
fost panul unde a fost casa lui Andrees" ').
Numirele de sunt azi
Putna; in Vrancea avem satele: Andreasu de sus de
jos, tocmai hotarul Moldo-Muntean, pe apa Milcovului
nu a Putnei. In Oituz pare ca voevodul Moldovean
Mare multe drepturi de
traditia spune ca zilele lui s'a mutat vechea presedentie
a dela la Grozesti, care e pe
Oituz 2). Bazat pe cele spuse am in modul ur-
evolutia hotarului. Plecâ din munti de unde apele
se scurg spre noi aceasta era vechea hotarnicie spre
Uricar", vol. IX, pag. 1317.
2) C. - Salinele noastre", 1901.
3) Canteinir.- Descriptio Moldaviae".
www.dacoromanica.ro
HOTARUL MOLDOVA MUNTENIA 99
Transilvania, de unde izvoraste Trotusul, urmá cursul

lui pana la confluenta Siretul, de aici
zele aratate se la Prut.
Aceasta a fost situatia a regiunei de
Stefan Mare, ea nu nici Munteana nici Moldo-
- deci Mare prin buna
boerii Munteni a anexarea1), n'a facut o
pare, ci a cautat langa multe alte cauze care l'au
terminat la aceasta curme cari s'ar
iscat din pretentiile de stapanire asupra regiunei, care
le-ar ridicat fiecare domnie. tot odata ca nu arate
pe locuitorii regiunei anexate le-a recu-
noscut mai multe drepturi cari s'au In parte pana
zilele noastre. Traditia amintirea lui Mare
s'a foarte bine aceasta regiune, mai
Vrancea, - tocmai din poate de
multeori purtat armatele victorioase aproprierea
din care multi vor parte. Pentru ei, ori
ce uric vine e privit ca ceva
Mutarea subt Mare.
Dupa ce am care a fost Moklo-Mun-

teanä la Mare, sä vedem mutarea ei:
s'a cauzele pentru care s'a pe unde.
Anexarea Moldovei inferioare a fost
deplinirea aspiratiunilor predecesorilor ei.
Din primii ani ai domniei sale, a
aceasta. Se pentru a Kilia ca n'o
ia Turcii; dupa o lupta din 1462 Aprilie 2, incidental cu
campania Turcilor contra Muntenilor, o ia o va
In 1484, cand o va perde luptele Turcii 2). Kilia
1) Cronica Ureche", pag. 162, Ed. Cogálniceanu.

2) lorga N. - Chilia Cetatea
www.dacoromanica.ro
MIRONESCU S. CHISTOFOR
Cetatea Alba, orase comerciale au jucat un

mare rol istoria Moldovei daca ea a prosperat acel
timp, daca nu a fost supusa usor de Turci se dato-
reste Tot care mai
Braila, acum dupa ce aceasta cade sub Turci revine
acestora din Privilegiile de date Polonilor
de domnii Munteni nu mai sunt, ele revin voevozilor Mol-
doveni. Prin lon se ca tot
nord-vestic European se prin Moldova, ceeace
un castig foarte mare - pe langa importanta comer-
ciala o mai aveau pe cea strategica. cu Lem-
bergul se prin Kilia, drumul e prin Moldova
pentru a ajunge la Kilia se la mai multe schele,
un venit al domniei care mai
intens; tot odata valoarea produselor Moldo-
vene: a a vinului, a vitelor, centrele comerciale
se vor nastere la targuri orase, va creste
vaza politica timp ; state nevoia
de desface trece produsele pe acest drum, vor
sa fie se poate mai prietenoase, ca sa libera trecere
scutire de
de mare era comertul schimbul de
ce se prin aceste cetati, veneau de prin
Spania marfa din colonii ca sa o estul Europei
find drumul mai aproape ; tot pe aici treceau atre
vestul Europei marfurile indiene aduse pe camile
porturile Negre Vedem deci ca prin cetatile
acestea se oarecum comertul Orient Occident.
Importanta strategica mai mare.
o recunoaste face mari pentru a le mentine subt
stapanirea sa. Pentru el aceste doua cetati sunt ,,toata
Moldova Moldova aceste doua e un zid pentru
Ungaria (1477)2).
N. - op. citat".
2) N. - op. citat" Doc. Hurmuzaki, volumul
pagina 5 3-5.
www.dacoromanica.ro
FIOTARUL INTRE MOLDOVA MUNTENIA 101
Chilia supra mult pe Turci toata puterea fu

concentratd contra ei a Cetätei Albe. Ei voiau
cuprinderea dupa cum au cu sa paralizeze
comertul Moldovean zidul care
face. In 1483, Turcesc prin o scrisoare din
2 August adresatä Ragusanilor le spune prada
Munteneasca a pornit contra lui
hanul 70.000 soldati cu Munteni a ajuns la o ce-
tate a lui Chilia, care e cheie la tara
Ungariei, ca Cetatea Alba care e
la Rusia, Tataria Marea Neagrä.1).
Frica lui se indeplini, cetati, care
vor adevärate chei pentru Moldova, Ungaria
prin ele Turcii vor introduce armate cari vor sui
Nistrul catre vor contra Ungariei prin
surile muntilor. Nu numai aceste aveau de mare
importanta pentru dar intreaga linie a
Un port comercial la Imbucaturile Prutului Siretului
cu ar adunat comertul Moldovean din dreapta
Prutului, comert care se Ungaria prin cetatile
Bistrita, Brasov care va mai prin drumu-
rile sdrei, cari se vor toate spre Galati. Un nou
port la necesitä o hotärnicie in care sä
intre in linie regiunea cuprinded
munti, urmänd cursul inferior al Siretului al Putnei,
Milcovului curbdtura Carpatilor. In aceasta linie
ar Oituzul.
la cel Mare timpul Galatii nu
sunt pomeniti ca un sat mic Cauza slabei desvol-
tare la acea vreme e Braila. Imediat ce Braila cade
sub Turd, Galatii iau sa faca un
mert foarte Lembergienii, Armenii chiar Vreii
negustori fac drumul de la Galati
1) N. - ,Chilia Cetatea
2) N.- Studii documente', vol. 16, pag. 25.
www.dacoromanica.ro
furile pe Moldoveni. In timpul lui Petru

Rares, Galatii destul de cauza cresterei
sale repezi In aceea nu avea nici un alt port liber
care rival de oarece : Chilia Cetatea-
Alba erau ale Turcilor, precum In pozitia sa geografica
de naturale: Prutul Siretul pe
care se coborau din Moldova numeroase lemne de con-
structie. Ceeace erau mai amintite mai
sus, erau acum Veneau din Crimeia, Con-
stantinopole, Trapezunt, Sinope, ba chiar din Egipt, din
Barbaria de trei ori pe an, ca
produsele mai ales grane. Un alt produs al
care a facut mult acest port a fost sarea
care se exporta foarte mari In Turcia. Dru-
erau privilegiate de domnie, bine
pentru care se porunci spre a erau dru-
muri domnesti cu dejugatori libere, cu drepturi de pascut
vitele a Alt ce se prin Galati
al cerei, untului, ce mergeau Turcia peste
Polonia. desvoltarea comertului GalaWor s'a
desvoltat o meserie a Moldovenilor a
')". Se transport dela Lemberg la Galati marfurile pe
care oldovenesti care mergeau pe drumul
ce luase locul drumului Brailei". Importanta acestui
port de mare, i se stapanul
2).
Un alt motiv care a determinat pe a
tinutul a fost ocuparea pasului Oituz a tinutului
cari avut un mare interes pentru Moldova. Regiunea
aceea a dat sarea de export Moldovei, precum un
pas pentru Ardeal care practicabil nu numai
pentru trecerea in ci pentru armate.
Pasul a fost cunoscut din vechime chiar de ordele
Relatiile române Lembergul".

2) lorga. Studii documente", vol. 16. pag. 25.
www.dacoromanica.ro
Tatare din care un trib 1241, Ardeal

prin Oituz. Dupa 1500, ce le avem despre Oituz
sunt mai dese ; la doar daca
va trecut Ardeal armatele sale. 1538,
Maylat, voevodul Ardealului, invita pe din
Brasov sa trimita proviziuni pentru trupele cari
Oituzul
Paza ca sa armatele Moldovene
de a trece in Ardeal. Petru 1542 da ordin Sa-
cuilor din Transilvania repare drumul Oituzului ;
1542 Aug. 5, intra Ardeal armatele drumul
de prielnic ostirelor, a putut treaca o mul-
time ca locustele 2). Dupa doua luni in Oct. 7
se venirea Turcilor, ca navaleasca in Ardeal
prin pas odata un alt corp de armata ce
prin Predeal.
Importanta strategica a regiunei in primul rand
cisese pe Mare de a regiunea, toate
motivele : Oituz, Galati, au contribuit la intarirea
deciderea anexarei. Ca rezultate ale au urmat:
fortificarea Craciunei pentru a ori ce trecere
in Moldova, un nou pas militar comercial, ca un punt
mare de comert.
Verificand data din cronica lui Ureche 1481
8, pentru razboiul dela 1482
Martie 10 pentru luarca Craciunei, de 1475
13 8) am dela acea data un alt hotar Mun-
tenia Moldova care nu se va pana
anul 1859 24, cand el va ters. Stergerea n'a
ramas nicaeri prin o a pe unde
a trecut, ci numai ea nu mai exista prin unirea celor
principate.
Documente-Hurmuzachi", vol. IV, pag. 169.

2) Idem pag.
3) Ureche in Cronica sa dá aceastä
www.dacoromanica.ro
Fixarea evolutionarea hotarului din 1482

1859 24
Stirele le avem pentru fixarea evolutia
tarului dela demarcarea de Mare sunt
foarte putine. Lipsa e putinelor certuri ce au
fost dela aceasta pentru el, certuri cari aveau un
caracter local se locuitori. stabilire
precisa evolutiv s'ar face cunoscdndu-se toate
documentele, chrisoavele de hotdrnicie ale mosiilor mär-
ginase schimbärile albiilor : Milcov, Putna
Siret. Fixarea mai am reusit s'o fac cercetäri

la fata locului, 1-am spusele locuitorilor cari
inca pe cand hotar despärtitor intre mi
aratat cu amänuntime cari au
cari pe unde au fost picketele,
conacele de postä. Am stabilit vr'o 60 de picheturi ale
urme se vad azi. Dupa cum am in capi-
tolul foarte adesea ori Siretul pe por-
tiuni destul de mari cursul, din aceste schimbäri
regiunile ocolite de reveneau Mol-
dovei cand Munteniei. Rupturi de Sireturi, Sireturi vechi,
coturi, colacuri, brate moarte se intalnesc
acestor
Cand o sinuositate de a face
curba, o roade malul ajunge de se
uneste cu parte de astfel sinositatea,
un brat mort care nu mai are comunicatie cu
Putna a curs schimbandu-si mereu albia care
Sud; vechile ei albii se cunosc au care
aceastä schimbare : Putna veche, Putna Ca
a contemporanitätei schimbärei cursurilor acestor
odatä cu ele hotarul, avem chiar docomente
cari ne spun aceasta. In un suret din 1706 Mai 9, se zice :
Hotarul pe unde a fost de veac pe acolo trebue
sa neclintit, iar dela mutat cineva din matca
www.dacoromanica.ro
lui, trebue pe unde a fosta i).

numele dat dela confluenta Milcovul la
varsarea in Siret2). Tot se mai multe
a) Vechea albie brat mort.

b) ajungerea la Curs.
albii sau foste brate de divagare ale Siretului.

raurile din Muntenesc spre
.Moldovei, daca din cel Moldovenesc in
al Munteniei. Nu erau mari aceste portiuni de teren,
tusi puteau neajunsuri rectificari la contesta-
tiunile Numai prin modul acesta de explicare ne
putem sinuozitatea hotarului care mintea lo-
cuitorilor nu gasit explicare cea prin
traditia la hotarnicia deacesta a pus un
orb sä pe unde va merge el acolo hotar
Intre Matei-Basarab Vasile-Lupu au urmat nego-
de hotar care s'a asezat pe unde a fost din veac4).
Dela data tocmai 1706 se vorbeste
de el3); porunci catre ispravnicii de sta-
rostile de Putna pentru avem multe, nu se arata
Buletinul Soc. lorga, anul XX, 1899, tri-
mestrul IV, pag. 67-68.
Cantemir. Descriptia Moldaviae".
N. Iorga.-Buletin. Soc. Geogr. Rom.", an XX, 1899, pag. 66.
Idem, op. cit." pag. 66-70.
www.dacoromanica.ro
106 S. CR1STOFOR
care e hotarul. Tunusli Dionisie Fotino,

hotarele Tarei Romanesti ne dau mai pe cel
Moldova care curmatura muntelui
Giurgiovului de unde Incepe apa acestui acolo se
chee hotarul Tarei Moldovei cu Ardealul ; pe
dela poalele muntelui Ciurciu pe sub poale merge hotarul,
cum s'a hotarnicit de boerii ambelor merge
pe Slemne, In Muntelui In Furul
Muntiorul de Incepe hotarul cu al Ramnicului. la
Muntele Munteorul se desparte apa Milcovului care face
hotar pana la mosia la
apa Milcovului se face hotar
care curge apa Milcovului. Acest trece prin
orasul Focsani se duce la unde da In Siret 1)."
Pe baza a a 2)
Putna3), am satele unele de altele
printre ele am dus o linie de despartire care corespunde
hotarnica a lui Fotino cu cea de mine
prin cercetarile la fata locului, prin pichetelor,
Imprejurarile istorice ale anului 1812, erau aproape

sa mute acest hotar tocmai Cu luarea
Basarabiei de catre Rusi s'au luat regiunile cele mai bogate
In imasuri pentru cresterea vitelor, mai ales oi, care se
transportau la Constantinopole. Prin o interventie
domn a boerilor Moldoveni, proprietari de mosii
sarabia, se plang Basarabia s'a luat isvo-
rul vitelor care e peste Prut unde se
mai bun mult pentru dus Constantinopole,
Dionisie Fotino. Istoriele Românesti",

ducere de V. Sion.
2) Slam, Ms. No. 52, anul 1822
Maiu 22, Academia Românä. Dionisie d
nele din jud.
Codrescu.- »Uricar", vol. VII VHI.-Condica linzilor lu
cratä pentru domnul Moruzzi, 1803.
www.dacoromanica.ro
HOTARUL MOLDOVA MUNTENIA 107
turile din sudul Moldovei : Tecuciu, Putna au

numai cateva ocoale sau sate din care nu se poate scoate
nici o zaherea, cele dela Nord se mai mult
papusoi. Peste Prut este comoara prin vite
ghelii acolo sunt suhaturi multe bune ;
Moldova a mai populatie ca Valahia
i se in apa Slam
Buzau, Säcuenii Ialomita, ca sä aiba suhaturi de unde
scoate zaherea Moldovenii credinciosi cu vitele
acest tot e stricat risipit s'ar
felul acesta Moldoveni
Dupa perderea Basarabiei s'a resimtit foarte mult
in Moldova lipsa suhaturi, lipsa care face azi pe
locuitorii ei de a duce pe distante foarte mari vitele la
suhat, la 1812 decise pe boerii Moldoveni a face cererea
amintita mai sus pe domn, ca sa intervind la
pentru a li se da regiunea cu islazuri la apa
Daca se cererea am fi avut alt hotar
dela o alta.
Cea mai exacta stabilire a hotarului se poate face
prin liniei de asezare a pichetelor, Munte-
nesti Moldovenesti.
In cronica sa Ureche noteaza in modul
evenimentul Putnei. - $i
acolo a se strangere toate, pre multi
boeri oameni de de au vorovitu au tocmitu,
de au despärtitu din Milcovul cel Mare o parte din
ce vine pre langa Odobesti trece de in apa Putnei
acela azi este hotarul Moldovei ärei
mai era price
Munteneasca vrea sä hotarul sau apa
Moldovenii nu-i a vrut Dumnezeu
de s'au tocmit luat Voda cetatea
Ureche. - Anaforaua din 1812 Oct. 11, Alexandru
Calimach, domnul Moldovei", publicatä Analele Acad.
Seria II/XXIII, Memoriile Istorice.
www.dacoromanica.ro
ciuna tot, se Putnei 1-au

lipitu de Moldova au pus sai pre
Cronicarul ne da date, cari complectate
mai noi cercetdrile locale au putut
tregeascd noua delimitare de cel Mare. In
felul in care Ureche despre hotarul acesta,
stiri mai bogate, nu in decursul
Din cand cand se mai aminteste de el, fie cu ocazia
luptelor ce se dau in preajma lui, fie ocazia trecerilor
de armate, popasuri etc. de unde
hotarul dela Muntele Giurgiul", poalele
muntelui Ciurciu". documente istorii vechi, acesta
ar locul de intre cele trei tari : Moldova, Mun-
tenia Transilvania. Cele date ale lui Ureche,
respund aproape exact cu mai cele culese
de mine la fata locului din spusele oamenilor. ne
dovedeste acest nu s'a schimbat mult dela Ureche
timpurile noastre, el cum 1-a
cel Mare 11 avem aproape neschimbat de atunci
acum. Cred linia de pichete pe care am
putut s'o prin aratarea pe unde erau
asezate, voiu reusi hotarul cum marele voevod
Moldovean 1-a stabilit.
la Corbu, locul unde a fost satul Blehanii
cari azi nu mai hotarul era Siretul dela
Vadeni, dupa desfiintarea
atunci Siretul pe aceasta din urmä de Moldova.
Hotarul din malul Siretului din nor-
a Corbului, Cohalmul Rusului, din locul unde
a fost satul risipit de mancarele malului de apelor
Siretului. Alt pichet in partea de apus de Corbu tot
Siret, tot partea mai un pichet
numit Piscul Corbului, apropiindu-se de Corbul, hotarul
vine marginea lui pe drumul ce vine dela Na-
Cronica p. 162. Ed. Cogälniceanu.
www.dacoromanica.ro
HOTARUL INTRE MOLDOVA 1 MUNTENIA 109
moloasa in de in marginea Corbului unde

se drumurile ce duc la Namoloasa Maica-
nesti un alt pichet pe care numesc Ratesul
Corbului sau 7 urmele pichetului se azi.
De aici in de mare sinuositate se spre
nord in apropierea Cohalmului zis al Barlatului 1)
(Barladului) unde a fost un pichet cu ;
borindu-se spre paralel cu linia de suire a sinuosi-

apropiere de pichetul Ratesului a fost un alt pichet
zis azi ; de aici se spre N. o
la intoarcere spre S. pe aceiasi linie cu cele
pichete, Ratesului Comoarei, a fost un alt pichet
numit azi Corbului. Se pe in mod
foarte sinuos, forma unei vechi albii de rau, sub numele
de modul : Face hotarul
Corbeanca a Eforiei Spitalelor Civile, la
e un alt pichet in partea N. V. a numit al Cor-
De aici se coboara la Sud, hotarul
mosia Contelui de Roma, ; han Mi-
titei avem un alt pichet. La pichet
(conac), spre sud se catre Balta Ioneasca,
moarte ale Siretului; dela spre Cos-
tieni de Vii, peste un alt
pichet. un alt brat mort al Siretului, Ruptura
la Ovrei, Munteni de Moldoveni, unde
era un alt pichet numit Cotul spre
Sud Vest dreptul Moarei Huroaia era un alt pichet
Moldovean, se apropie iar4 un cot al
tilor Vii, cot Moldovean, avem un alt pichet,
pe drumul mare, spre un alt pichet al
Raducanului, spre apus de Bolboaca
era un alt pichet, zis la lui Robescu
Bolboaca. In Bolboaca era
1) Pronuntarea mai veche a E de observat

forma aceasta mai veche s'a pästrat numai aceste
www.dacoromanica.ro
petanie de margine. Trecând peste Ramnic

ralel drumul Mare, nu mai e azi, Belciugul
in sate : Muntean Moldovean ; aici peste un
alt pichet. In Belciugul locul pe unde hotarul e
ocupat de grädinile sâtenilor, pe unde se vede o
mica care timpurile ploioase se umple
Esind din Belciugul tae drumul mare prin partea de
se abate catre marginea de apus unde
erau picheturi, Leica la apus de Botesti la
cu drumul a fost un alt pichet
al Urmând cursul desparte
lurile Tuguiata, unde a fost un alt pichet. La Viisoara
päräseste Leica, o trece partea a ei
un cot moldovenesc, se intoarce, o trece din nou
partea de un cot muntean, aici avem
un pichet numit al Viisoarei.
Din Viisoara un mers de 500 m. se indreaptä spre
un cot in dreptul CAlienilor la lui
de aici se indreaptd spre Vulturul, la poarta
un pichet, tine de apus a Vulturu ui Moldovean,
un cot cele Vultururi partea extrema
din spre a Cotului un alt pichet, la esirea din
Vulturul un alt pichet pe spre unde
un cot zis al lui un meandru marginele
foarte apropiate, mult in forma de peninsula
cutitä Muntenia, Mind locuitorilor.
Aici in erau trei pichete, pe cari mi le-au
ce fan. Dela hotarul
malul Putnei la Rastoaca, unde gasim un pichet
spre de Gologanu, un altul la Crimindreasa unde
a fost han trece pe la sud de Rästoaca, o lasa Moldovei,
unde urme de ; pe la apus de.
gasim urme. Mandresti
Moldoveni Munteni unde din
nou peste ; pe urmä malul de nord al
luncei Mandresti Focsani.
www.dacoromanica.ro
apropiere Focsani avem un pichet numit

la spre apus de intra Focsani prin
Bahne, partea a merge pe strada
lei unde se mai ca in strada parti
mai ca celelalte se vede bine cum
malurile oras. hotarul
da in strada de aid pe la biserica Donie, pe
la biserica Ion pe unde e gradina prin fata
primariei de azi, pe strada Bumbacului unde
un cot zis al Bumbacului, in strada (str.
Mare) cafenelelor unde vama mare,
un cot care piata Moldovei, pe unde e azi
strada cel Mare, care e mai joasa aproape cu
30-40 cm. ca celelalle pe
gand din un cot spre sud strada
urmeaza calea spre strada Bis. Ovidenia Armeneasca. De
aici strada Ovidenia Tabacari n'am putut gasi
mijloace de a localitatile pe unde
case curti de ale locuitorilor.
Mergand prin strada Tabacari, Pielari pe langa
rärie unde picheturi din Focsani prin Ta-
se spre Odobesti pe canalul ce vine din
Panticesti. Hotarul urmeaza acest canal, trece mai
prin Valcele unde picheturi, prin Gugesti, la
Paraschiveni, pichete muntenesti ale urme se
azi prin locurile izolate din preajma satului. La Slobozia
Carnpineanca avem mai multe pichete, numit
al lui Asanache unde a fost han mare. Suind cursul
covului pe ce satele se pichetele devin
mai dese. La Odobesti erau de dese,
locuitorii zic de acolo se pichefurile ').
In aceste erau capetanii de mar-
gine. La Botesti, partea Moldoveneasca se
pichete mai rari, se la
Ei pronuntä becheturi.
www.dacoromanica.ro
112 M1RONESCU S. CRISTOFOR
Vinesesti la Andreasu se urme de pichete,

viata mai intensa s'au perdut locurile prin arare.
In jurul erau destul de multe pichete, la
Priveghiu pe Milcov, partea de apus erau unul
numit la Ferästrau ; unul unde Valea Sarei dä Milcov,
la Podujani, sat ce tine de Andreasu alt pichet. In partea
Moldoveneascd erau pichete la Turburea, Vlädaia.
Incheindu-se la Andreasu excursia, numai aici
am putut da de urmele picheturilor, mi s'a spus
la muntele Furul de unde incepe hotarul celor 3
judete erau multe pichete : la Bisoca, la poalele
muntelelui Oru, etc.
Paza hotarului. Ca toate regiunile märginase
giunea se administrä de un staroste pentru Putna
Ispravnic pentru R.-Sdrat.
Ei trebuiau sä supravegheze ca hotarul nu se calce
de locuitori, sa micsoreze vagabondagiul, sa nu se
hotii sä se perceapä prin functionarii vistieriei
se observe sa nu se introducd in marfa de
contrabandä sä judece dintre locuitori.
In orasele de resedintä, ambii Foc;ani erau vamile
numite cele mari. Vami mai erau pentru Munteni : la
Vadeni, dupa desfiintarea Raeli Turcesti Bräila,
nesti (Bolboaca), Focsani tot aici erau
cdpetâniile de margine.
In Moldova avem : cea mai mare schela
Galati, la Vamesu, Focsani, Odobesti ; erau
de margine. Pentru timpul cand se marele
maroc dela Odobesti, nu se pentru trecerile
märfurilor din o in alta 1). staroste ispravnic
veneau ca päzitori ai hotarului capitanii de
la urmä pichetasii cari paza färä plata. Pentru ca
sä nu se neajunsuri neregule, mituiri, nu se
1) Ms. 83, Acad. Rom. mare precum s'a asezat

se (1760.
www.dacoromanica.ro
läsau ca din un sat sa faca paza

satul sau, ci pe la alte puncte foarte departate.
Cei din Belciugul tocmai la Maxineni, cei
din Corbu tocmai la etc. Paza nu se
pentru a locuitorii satelor
nase, cum vom ci pentru ca nu mai ales
marfurile din o parte In alta pentru ca sa nu se faca hotii.
e interesant a aminti felul satelor
hotarul care e acelasi al Focsanilor,
datorit situatiei sale de asezare la margine la mij-
locul trecerei din o tara alta. Din câteva
ca o necesitate de comer pentru a trebuit se
nasca Focsanii de azi Sate formate la fel din aceiasi
nevoie avem : Vulturul, Malurile, Belciugul,
cari pana la unire erau Muntene Moldovene,
Erau la puncte de vaduri sau conace,
In jurul s'au adunat locuitori, cum din
izolate s'a Intemeiat ca o necesitate de
orasul Focsani.
Prin stabilirea liniei pichetelor cred ca am reusit
gasese mai bun de a hotarului Moldo-
Muntean.
Regiunea de transitie Vrancea"
La inceputul acestei am amintit regiunea

Vrancea ca avand oarecare autonomie mai Vom
da acestei regiuni un alt nume, care o notiune
mai relativa autonomiei de care se o
vom regiune de transitie cele doua principate.
Ea va tabloul acestui hotar.
a fost o regiune totul din
punct de vedere politic, cauzata de asezarea sa geografica.
D. F. Caian, Istoricu1 Focsani", 1906.
www.dacoromanica.ro
114 MIRONESCO CR1STOFOR
Ca din de
azi din toti locuitorii ei au ca
sa sare din munti pe care s'o pen-
tru ave4 dreptul s'o
sunt drepturi vechi ale con-
firmate recunoscute voevozii Moldovei de mai
privilegii pana noastre. cel
Mare, dela care zic ei au mai toate drepturile de care
se le-a aceste privilegii ca ei aveau
drepturi mai vechi, dobandite poate odata
tarea statului Muntean Moldovean nu sunt
numai situatiei de de langa hotar,
cum s'a incercat a se da o explicatie, ci au ori-
gina chiar odata cu formatiunea politica a Statelor ro-
E un care are multe deosebiri de restul ;
studiu amanuntit al portului, traditiei pastrate

ne va arata caractere regiunei caracteris-
tice mai ales prin arhaismul : se Puhna, Pucna
In Putna care e forma noua a celei
Tinutul e locuit din vechime ; prin sec. un
episcopat catolic e necesar pentru el. Marturiile istorice
ne arata acesta ar una din acele parti din
unde din cauza pozitiei geografice s'au putut
omenesti mai dese o formare politica
sub ascultarea ca pe valea Oltului, cnezatul
lui Lytovoi
Situatia geografica le aceasta ; in
acum se cultiva la 600-700 m. cereale. Sunt
apoi plaiuri unde e multa foarte necesara
pastoriei, care-si are aici o mare desvoltare.
In acesti unde se duce o mai
in depresiunea sub carpatica" foarte bine marginita
s'a desvoltat probabil un cnezat romanese a
D. Onciul. - Originele Principatelor
www.dacoromanica.ro
INTRE MOLDOVA MUNTENIA
amintire vechime se pastreazd baladele populare

ca Miorita" in care se prin cei trei pastori
Moldovean, Vrancean, formatiunile
politice mai clare constiinta localnicilor.
Desi Muntean se la Trotus,
nirea sa pe aci, de bunä nu efectivd, ci numai
nominala, poate nici nominala, prea dosnic.
Pentru vremea aceea hotarele nu se fixau ca acum prin
prin arätäri ci in mod
vag ajungeau sabia armatele voevodului
sau pascutul turmelor pe munti.
Aceasta pare a situatia Vrancei de stefan;
centre Muntean ea
nu e nici a uneia nici a alteia, iar cand statele
au ajuns preajma ei disputat-o.
Cand s'a fäcut anexarea s'a situatia
mai veche a läsat-o cum
tätile ce le avusese mai i s'a dat in schimb o
atributiune foarte onorabild pe aceea de
toare a hotarului. Drepturile unice azi Romania, ca numai
Vrancenii voe a se folosi de sare, sunt vechi.
: prin mai multe hrisoave li se aceste drepturi
schimb malurile,de sare, ce es la suprafata
drepturi li se chiar atunci
nu mai de unde scoate venituri pentru
plata nevoilor ei cand acestea veneau mai mult din
sarei care sens se ordine severe
nimänui nu-i este ertat a sä scoatä sare nici
pentru sa nici de vandut, ci numai Vrance-
nilor este ertat a scoate sare Vrancenii indatoriti
apoi a ca nu treaca peste hotar Moldova dela
megiesitele locuri sarea, nici ei a sa
1) V. Alecsandri. Poezii populare". Opere complecte, edit.

Minerva. E interesant V. Alecsandri a cules baladä tocmai
din aceastä regiune.
www.dacoromanica.ro
f16 MIRONESCU S. CFUSTOFOR
sarea peste hotar o vanza" 1) Privilegiile nu

erau numai sare, ci se la alte venituri,
biruri, de care erau scutiti: oerit, erbarit,
ort starostesc2). strdngatorii banului
a le biruri se jeluiau la domn i-au
din obiceiul care 1-au avut dela
Despre individualitate a Vrancei la
noi cercetari localnice ne vorbeste destul de o
a Mitropolitului Veniamin Costache boerilor
Moldoveni domn, din care vede ei tot pastrau
justitia cnezeascd, erau scosi afara de
autoritatea domneasca.
Dupa ce se arata hotarele Vrancei cari treceau de
Soveja ajungeau la anaforaua vrea
combatä pretentia lui Calimah Vrancea ar fi domneased
: Dan Vrancea ar fi domneasca atunci domnii
cei Vasile Lupu, Matei Basarab, Cantemir, cand
au zidit mandstirile din Vrancea : Soveja, Mira, ei
nu le-ar fi cumparat dela locuitorii ;
din punct de vedere juridic se obiceiu
ca afacerile se de ei
acum ,,obiceiul muntilor" ceea ce e numai in Vrancea sunt
liberi de muntii intre ei cum vor Acestea
zice hrisovul ridicd din macar indoiala de a
Vrancea ar fi Cand zicem
Vrancea nu era domneascd, pe baza
vechei ei autonomii, a vechilor privilegiuri, ea
individualitatea care se observa azi prin
tere cari sunt numai in Vrancea a origine ar
din timpurile vechi ale istoriei Românilor, precum din
Anale parlamentare" tom. III, part. II, pag. 213, reprodus

de D-] C. Brosteanu - Salinele noastre", Bucuresti 1901.
2) Ms. Acad. Rom. No. 237/483, doc. dela Mihai V.
al Moldovei.
Acad. Rom.", Seria U, XXIII,
Istorice.
www.dacoromanica.ro
cauza geografice, departata de cele

centre : Moldovenesc Muntenesc, inchisa in partea Arde-
trecatori, a fost ferita de influente
care au schimbat pe celor doua
principate. Din Vrancea de azi n'au ramas
satele din Valea Putnei superioare, a Milcovului, Zabalei
din cotul Carpatilor. S'au coborit
ceni spre populand regiunea subcarpatica a Vrancei,
ajungand Covurlui, Tecuciu, unde numirile
de valea Vrancei, a Vranceanului ne dau cea mai
tergerea granitei
Stergerea granitei aceste doua principate a fost
o necesitate de apropriere politica, de afirmare a
care erau de mult intre locuitorii daca granita
exista pentru domnie pentru administrarea
tru locuitorii ea nu
Viata la hotar se in cea mai mare libertate ;
era o comunicatie locuitori. Erau
mai multi rude, continuitate deoparte alta a hota-
rului : de elemente etnice, de ocupatie, diferenta
plateau la domnii deosebite.
de comunicatie, unii domni ca
de ex. Caragea nu voiau permita aceasta de mare
Comunicatia se cu cea care ar fi azi
sate vecine cari se unul pe altul prin
Imprumuturi de imasuri, de lemne, de
cultura, etc. Administratia dornneasca n'a oprit chiar
se cumpere de locuitori proprietati mosii vecina.
Prin un suret din 1706, Mai 9 ) s'a fixat hotarul pe
unde a fost din veac pe apa se galcevile
ce ar pentru mosii", celelalte
Bulet.Societätii GeografIce Române", an. XX, 1899, Suret
publicat de D-1 N.
www.dacoromanica.ro
118 S. CRISTOFOR
chestiuni de paduri, mori läsat la

tdrilor a vor vol ei; vitele trece
de pe un altul la dupa pentru
gradini sä se cum vor
fugiti Moldoveni la Munteni sä se
aseze acold ; mosii sunt liberi cumpere
Moldoveni". Muntenii cari voesc lucreze
sunt liberi, cei fugiti liberi unde vor Voi se
duca, de aici Vedem cuni ne putem prea marea
libertate de trecere peste hotar bejanariile citate de cronicari
sau plecarea din a celor ce nu puteau darile.
Libertatea aceasta are o explicatie de foarte mare
interes etnic pentru noi, de a tu fugitii vecine
locurile goale ce erau Toate acestea sunt
prin conventii In 1813,
Aügtist 23, cand Voevodul Caragea sa un
care de veacuri opozitie 2). Oile
Moldovenilor tréceau la la a
o foarte mica sau de dare Opozitie
de Caragea, cand sa obiceiul, e
in : se opresc oile Moldo-
de a trece la Munteni se bani strich
cea Caragea
raspunde armonia nu se lipsa unoa
au schimbül sau
zile".
Ori ce de edilitate se la
diferent de care domnie, faceau pentru locuitorii
belor Btancoveanu care
Dela
munténesti ale targtiri una
se apa Pitulusa pentru
2) Ureche.- Acad. Române". Seria II. Toni.

pag. 127.
A se publicate Uricaru1 lui
reproduse de D. F. in Istoricul oraului
www.dacoromanica.ro
HOTARUL MOLDOVA $1 119
Focsani se Indestulau dela cismele satele rholdovenesti

muntenesti din drumul ca ambii Focsani.
Dorinta locuitorilor hotar a uniti e viu
pe 11 dau Slam-Rämnicenii
la apelul zicând : Unirea dela
prin origina locuitorilor Am pomenit acestea
ca arät cä nU erau mari locuitorii
Moldo-Muntean, ci ei duceau o
atunci vom istoria noastra
amintirea lui sau cronicari sä nu ni-1
ca un zid chinezesc cu strashici päzitori,
imposibild comunicatie.
principate a fost numai din pUrict de
vedere vamal aceasta la unele produse cum Vom
cari vor contribul ele la ei pentru ca sä poata
cu mai exportate. timpurile cele
indepärtate vedem Intre principatele e
mai de rea care se In comertul cu celelalte state.
Alexandru Bun pentru comertul cu Polonia 3
grosi vamä, pentru cel Muntenia 2). Ca la ori te
granita de la Odobesti un iarmaroc mare
ca dela Snyatin, cand nu se Pentru timpurile
mai vechi nu prea avem conventii de intre prin-
cipate din care sä o comparatie care
se dintre ele fatä cu cea luata cel
alte State ; pentru timpurile mai vem conventii
diferende corrierciale.
Moldova nevoitä de duce marfurile ei peste
Muntenia nu sä lase deschise porturile
ei Dunarene prime aceleasi cele
Muntenesti. Dupe luarea Basarabiei de Rusi, comertul
vea mult din cauza lipsei de debuseuri de aceia
Sturza Cotescu Documente relativ la

kotnâniei'.
2) citat din Arhiva Istorica".
3) Ms. Ac. Rom.-Vama cea mare precum s'a An. 1761.
www.dacoromanica.ro
cauta a se spre porturile Muntene cari nu

aceasta de frica concurentei. Sarea se de un prin-
cipat de altul de a trece peste hotar vericare va
sare de fata sau prin pe la schele,
sate targuri din acest principat (Moldovei) va considerat
contrabant In 1832 26, Muntenia trimite o dele-
la Moldova pentru regularea exportarei sarei : con-
puse de Muntenia ca 2)-,,sarea minelor stat
sa nu se exporteze catre dinpotriva hota-
relor a serea pe Dunare la Braila in jos pre-
cum nici Moldovenii de a dela Braila nu sunt
primise. Alta conventie din 1835 tot relativ la
comertul zice : - negustorii fie slobozi ei
cat de a trece peste hotar a plati
pentru productele solului principatelor : animale, seu,
sare, acelea nu vor niciodata trece din un principat
altul". In Septembrie se aceasta conventie
modul Obiectele a introductie va
comertului unuia din principate animale
:
duse spre la iarmaroace, sarea, seul Moldovei

vor oprite totul de a transportate la Braila sau
alte porturi ale Valahiei".
Vedem deci cum Moldova ar fi fost
mertul ei, daca granita ar mai existat inca
mult timp cum se marfurile spre
porturile Muntene de aici sudul Europei.
Prin unirea s'a putut Indeplini unitatea
romanesc. Se vede lamurit cum imprejurarile economice
au contribuit ele la stergerea granitei care s'a facut
prin alegerea aceluiasi voevod Alexandru Ion Cuza ca
domn al Principatelor Unite 1859 24, prin
unirea definitiva sub numele de Romania, 1862
1) Salinele noastre.- C. Brosteanu", 1901, Bucuresti.

2) Conventia Muntenia Moldova publicatä
in op. cit. pag. 531, extrasä dupá analele III, p.
3) Idem pag. 535.
www.dacoromanica.ro
Februarie 14, granita cea politica, cat i cea

dispar, granita etnografica care
tinde iea dispara prin contopirea elementului mun-
tean moldovean. Cea politica a mintea
locuitorilor cu vremea va
istoricilor dreptul de a se de ea.
Evenimentele istorice cu hotarul

Dei din regiunile aceasta e cea mai
bogata evenimente amintiri istorice, date de
cronicari, citate in documente, in toponimia
locurilor, un vad de scurgere al tuturor ce
veneau dela sud nord, amintirea trecerilor a mai ramas
prin transmitere din generatie in generatie mintea lo-
cuitorilor in toponimie : Vadul Turcilor, Ruptura Tur-
cilor, drumul Tatarilor, movila Tatarului alte movile
a origina e nume evenimente is-
ne arata aceasta ; nu le voiu reda pe toate, multe
spuse celelalte parti ale studiului.
Acelea care sunt conditionate de hotare trebuese
spuse ma voiu margini numai la ele. un punct
strategic foarte important, locurilor dintre cotul
Siretului al muntilor Vrancei din
cauza micei distante, Muntenii Moldovenii
luptele dintre ei vor alerga apere intrarea. Astfel ne
multele lupte la hotarul acesta.
Dupa demarcarea de unele lupte s'au
purtat la hotar chiar pentru el. Bogdan lui
Stefan, poarta lupte Radu voevodul Muntean care
valise ca la Munteni Putnei. E invins
de Bogdan nevoit a primi hotarul cum a fost ho-
tarul pe unde a fost s'a 1).
Mircea Ciobanul are lupte Tom§a care
1) Cronica Ureche. -Editia Cogälniceanu I, pag. 181.
www.dacoromanica.ro
domnia Moldovei, lupte ce se dau

Focsanilor Tot In Milcovului Alexandru fiul
Chiajnei batut strasnic de Ion voda Cumplit,
mare stricaciune s'a La Mil-
covul Mare lupte, Mihai Viteazul tu Si-
meon Cu venirea la domnie a lui Matei
Vasile Lupu luptele iau caracter mai mai
cu acestor domni
dispar luptele se Situatia strategica
pe Austriaci Rusi 1788 ca pe Turci
tocmai aceste regiuni de a in Mol-
dova. Din cauza multelor lupte se stricase foarte
rnult satele se se Acestea
pe voevozi intemeieze noi numite
ca in nu sunt de multe sate care
numite slobozii. Pe la 1800 erau vr'o 30 de slobozii.
Chiar numele multora din ele : Risipitii, Fugitii ne
o stare nu tocmai sigura a omenesti. Astfel
analiza devine un isvor pretios pentru cercetari
geografice.
Mironescu S. Cristofor.
1) Cronica - Ed. CogMniceanu, pag. 219/1.

Idem.
3) Cronica Miron Ed. Cogalniceanu, p. 255/1.
www.dacoromanica.ro
a
us
VECHIUL HOTAR INTRE MUNTENIA $1 MOLDOVA
VoineSci(
flotarut \
Pichet
www.dacoromanica.ro
1. - 1859. D. - Istoria a Daciei.
2. - 1863. Fr. Tunusli. geog a Tárei ro-
3. - 1865. B. Petriceicu Hasdeu. - Archiva a Romaniei.
4- N. - Acte Fragmente. Vol. I, II, III Luptele
Turcii dela Mihaiu incoace.-
Chilia Cetatea
5. - 1898. Bogdan. - Luptele Romanilor Turcii la
Mihai Viteazul.
6. - 1902. Bogdan. - Documente regeste privitoare la rela-
Brasovul i Ungaria in
XV-XVI.
7. - 1904. M. D. lonescu. - Dobrogea.
8. - 1905. N. lorga. - Geschichte des Rumanischen Volkes.
9. - 1906. si Mestesugurile
10. - N. B. Demetrescu Oprea Delescu. - Dictionar Geo-
jud.
- N. lorga. - Studii Documente. Vol. XI.
12. - Sturza. - Documente privitoare la istoria Romaniei.
13. - Priviri istorice administrative asupra judetului orasului
14. - Démidoff. - Voyage dans Russe méridionale et la Crimée,
1839.
Dosare
- Dosarele judetului pe anul 1829-1830 aflate Arhi-
vele Statului.
2. - Dosarele cu acte administrative vechi dela 1810-1832, aflate
Arhivele Statului.
(Biblioteca Academiei române)

Lapie. - Carte générale de la No. 422.
F. M. - Carte énérale des limites entre les trois Empires. No. 526.
- Harta Imperiului Otoman No. 609.
da Vignola Giacomo. - No. 445.
Papazoglu. - Districtul No. 649.
Harta No. 470.
Sontul I. - Hart a No. 431.
- Numirea No. 726.
Al. la 15 1843 No. 722.
No. 12, 19, 25, 30 din colectia de vechi a Seminarului
geografic al Universitatei.
1/50.000 ale Institutului Geografic al armatei (foile privi-
1/200.000 toare la judetul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAIAUA
Intinderea raialei nu s'a putut

dupa o cercetare pe teren raportarea rezultatelor
la isvoarele scrise.
Prin raportare numai, s'a putut con-
cluziuni verificabile.
Marginindu-ne cadrul acestor vom deter-
primul viata comer-
a Principatelor Romane timpul Turcilor ;
ei din pricina Turcilor linia
statornicirei acest punct.
- cap de linie
din secolul XII-XIII luase un consi-
derabil navigatia pe
Pe vreme, mai tot Mediteranei era
Italienilor.
Cele Geneva Venetia, disputau
domnia drumurile ce legau Apusul cu
Prin in special prin se

o drumul cél mare din ce
din spre Tigru Eufrat, Ninive, Trebizonda, Marea
Neagra, Cetatea drumul din Apus :
Pesta, Viena, Ratisbona, spre Geneva.
Viata era alimentata la noi
www.dacoromanica.ro
126 I. PERIANU
de negutatorii ardeleni - RomAnii din Sibiu

Brasov - de o parte Lioveni de alta parte, care
neau schimbul de Apus Levant.
aceasta comerciala se scurgea pe
doua mari: Calea tatareasca pentru Moldova calea
turceasca pentru Muntenia, care
cu altele care se indreptau Sibiu Brasov prin
pasurile noastre.
Toate drumurile pe care le strabateau
Sibiului sau ai se Indreptau spre interiorul
tarei, spre Braila, unde de 1350
corabiile cele mari, venite pe Marea-Neagra din
partatele
In 1358, Ludovic al Ungariei Brasovenilor
umble drumul Prahova, urmeze
calea ce pe la Campulung spre interiorul
spre sau pe cea de pe apucând pe
valea pana Siret de la
Drumul, pe care regele Ludovic, e cel al
Brailei.
Acest privilegiu e de Vlaicu la 1368,
ca Tot la 1422 Radu
Dan II-lea la 1424, Brasovenilor drumul
dela Rucar la
mai ca punct terminus de cale comer-
pentru Lioveni.
Acestia atingeau Levantul pe un drum, care,
sc. XVI, poate considerat ca muntenesc, de oarece
tot la Braila.
De ce se Galatii, el de a mai
muntenesc devine moldovenesc.
Negutatorii cari veneau din Lemberg duceau
pe care moldovenesti, intreaga vale
a Siretului mergând Tara Româneasca unde-i asteptä
portul
Actul lui Alexandru-cel-Bun din 1407 al lui
www.dacoromanica.ro
127
cel-Mare din 1460, care se de mergerea

venilor la Braila peste, intareste cele spuse.
vaei Siretului, Liovenii aveau cu
negutatorii ardeleni ce treceau prin Baia la
Tulhe Bicaz la Ghime Oituz la
Din acest vietei cornerciale se vede
se vede cum toate drumurile
tindeau spre acest punct de raspantie. Faima ei secolul
XV trecuse granitile.
Istoricii bizantini o Proilabum urbem
corum, quae totius Daciae forum erat celeberimum".
Pe Barcelonei se Braila : terra
principalissimd Valachiae".
inaintarea a§ezarea Turcilor
Cu asezarea Turcilor in Balcani inaintarea

situatia principatelor se
Imprejurarile istorice au facut ca apara
in a tocmai in momentul cand
acest neam barbar, ramas la in drumul de
cucerire, facCi aparitia, tinzand stapanire tot mai
mult spre centrul Europei.
Situatia Principatelor a fost in
aceasta lupta mare ce aveau o duca popoarele
crestine.
In Turcii in
Peninsula Balcanica de pe timpul lui Vlaicu
din Tara 1364, isbutind ca dupa
rate lupte - 389 1393 - s'o supue defmitiv.
ei se necontenit o schimbare
se face la hotarul nostru, ce priveste negotul.
Cu inaintarea, puternicul din veacul XV
tot comertul de tranzit ce se pe atunci oprit.
Turcii, pe langa tribut, sa in mana
www.dacoromanica.ro
128 RADU I.
de trecere peste apele vadurile unde

se culegeau veniturile bogate ale vamilor.
In 1393 de Mircea, la intoarcere
ocupa Turnul, pe care Mircea ajutoarele
lui Sigismund.
Mahomed 1416 ocupa Giurgiul defmitiv, iar
1484 pune pe Chilia Cetatea Alba.
Cu ani Turcii piciorul Caffa,
punctul ultim al drumului ce prin vadul
Hotinului, al Tighinei Cetatea Alba.
cartea lui Wavrin asupra cruciadei lui
Filip de Burgundia, Dracul la 1444-1445 a dat
ajutor la luarea din Turcilor, a Silìstra,
Turtucaia, Giurgiul, Rusciuc Nicopole.
Prin urmare, la data, Turcii erau pe deplin
stapani asupra malului drept stâng.
Intr'o scrisoare a lui Dracul din 1445 se vor-
beste de Giurgiul, pe care Alexandru Aldea 1-a pierdut
la 1432, in timpul expediOunei turcesti, despre Aldea
pe Brasoveni prin diferite ajutoare.
Vlad se sileste explice Giurgiului
luptele viitoare Turcii spune cetatea fusese
de Mircea.
La 1550 vestita poarta spre
rit, begul ei.
La 1538 Soliman Mare Benderul spre a
pe Nistru.
Severinul f luat 1523-1524.
Aceste ingustari ale românesc,
retezare, e un fenomen politic, dar are urmäri
nomice pentru visteria noasträ, pentru negotul
Vama o acum Ghiurumcgiul, un nazir
grija pescariilor a celorlalte venituri, cari devenisera
vecinii ne o stare
economicA mai
www.dacoromanica.ro
RAIAUA 129
Braila la rolul unui de pentru

negustorestele ale Turcilor, devenise un
turcese, de caice turcesti.
Acum nostru, rämäne numai cu
spre
Ocuparea
Turcii, ce au ajuns resflre galerele
pe tot intinsul au intrebuinteze de
un sistem de aparare de exploatare, pe care
intrebuintaserä Romanii de Daci Bizantinii
de Slavi.
luarä de pe malul stang al
Dunärei.
In jurul fiecarei se o de
zece, de sate se din ele raiaua pentru
hrana ostilor.
Sistemul fusese de Mahomed al II, cuceri-
torul Constantinopolului.
ce se spune memoriul boerilor Romani din 1821 :
.... Dar tirana nea-
mului crestinesc, cinstea legaturilor
sale, de multeori s'au pornit ca ne jugul ro-
biei; tara stare oarescare pu-
tere de oaste s'au tot din vreme
vreme, toate salbateca tiranie au hotarul
ce apa Dunarei au trei pe
nostru: Giurgiul Turnul
du-le oaste turceasca artilerii,
locuitori de familii turcesti acolo vecinica
duire turceasca politiceasca a legilor
geamii neam grecesc
Mai departe :
Slobodul al 1-au de tot, a nu trece
peste granite färä numai prin vointa pentru al
40130 9
www.dacoromanica.ro
130 RADU PERIANU
Turci din serhaturile Giurgiului Turnului,

in Tarei, au cuprins multe mosii
boeresti sate de locuitori
manteni, desghinandu-i din trupul
supusi la acele serhaturi aceasta s'au isvodit alte
lucruri rele vatamatoare obstii :
Una Turcii voesc preurnbla prin tara,

facand multe alta hotii
ce izvodesc in la aceste turcesti
scaparea, Inca de multe ori cu Turcii
fapte de
data a luarei nu se poate da.
caz s'a luat 1540, poate la 1543.
Se dupa cronograful pe la anul 1546
s'au un boer, mare ban,
tarele vornicul Constantin, care a
fost asasinat.
Aceasta se dovedeste dupa hotarele acestor locuri
ce numele de drumul banului".
Un chrisov al lui Radu-Voda, ce se afla la Episcopia
de Fr. cuprinde, de
moartea vornicului doi ani, nu
Hrisovul e din 17 Septemvrie 1544.

Ca atare dupa data a devenit
raia propriu
Cea mai mare parte din s'a jud. Slam-Rarnnic.
Exista o care se vede se
jud.
Fratii Tunusli zice chiar se
despre Turcia Odaia Vizirului.
Hotarul raialei
Hotarul raialei e dat de Dionisie Fotino Fr. Tunusli
prin insemnarea mai multor movili unele
www.dacoromanica.ro
RAIAIJA 131
pe ici colo a unor sate, cari greu se pot con-

azi pe
In vechi, ca hotar al raialei nu
corespunde cu cele de istorici amintiti.
Nu am putut stabili punctul s'a zidit o
de spatarul Mihail Cantacuzino unde se
mai ca amintire 2 cruci mari de din 1818,
inscriptii de vreme.
hotarul dat de Fotino :
Apa Siretului face unde cuprinsul
Din Siretului, unde se desparte hotarul

vei al muntenesti, se hotarul Bräilei.
Pe marginea Siretului s'a hotar dela sine o
din la s'a pus de
acolo la Zadna, spre podul Badea, s'a de
acolo in pe marginea Turluiului s'a facut
pe vechiu in s'a pus pe din-
naintea lui Sar-Hai-Ali Celibi, in cotul despre Sud,
s'a pus pe drurnul Baldovinestilor despre
s'a pus pe locul bisericei dela Baldovinesti
doi stalpi de piatra s'a pus dela Baldo-
vinesti spre Sud este o
De ad mai sunt alte trei movile pe
uneia din ele s'a pus pe movilele dela Gemeni
unde se drumul movile, este piatra
la odaia lui Sari Suleiman, pe cu satul este o
alba veche piatra aceea o satul
Ciutacii la unde se Turcii este hotarul
vechiu pe odaia lui Suleiman Aga unde este o
veche, in dreptul ei s'a pe la odaia Oenesti
este o in s'a pus despre
partea a Tusului unde este o veche mai
pus una pe coasta unde este movila
o veche rosie s'a facut pe movila Sa-
patul despre coasta Antii unde este o alba veche,
www.dacoromanica.ro
132 RADU 1.
s'a facut aproape de ea o Silistea lui Sterian

este tot a Tärei Romänesti ; la pod pe la locul
sulei lui Emir este o care se chiama Lesinata
pe movilei este o piaträ la lovaneli sunt trei
movile, pe din ele s'a pus
aproape de s'a mai fäcut una.
Odaia Vizirului Cinci Gorgani este tot pe
partea Tärei Românesti, unde este hotarul vechiu din
aceste cinci movile una este pe la mijlocul curtii
pe movila Calului s'a pus piaträ täindu-se movila
jumatate a Turciei jumätate a Tärei
Românesti. Movila din coasta satului Cuptoru s'a pus piatra,
de acolo merge la locul unde se
sipurile sau Solinu, pana la locul unde se
de acolo merge la satul Boul sau movila unde
chiar pe hotarul Românesti a zidit Mihail
Cantacuzino o biserica.
De se hotarul la marginea
la odaia lui Suleiman, la
Tiganului, unde este o movila de pana la
putul Batoiul, unde este o cu de
acolo se la movila Catdrului, unde
este carbuni se la
drumul Bräilei, unde mai este o carbuni. De
aci colo hotarul se face de chiar pe matca ei".
Stirile istorice insemnarile geografice nu ne pot
da prin urmare exacta a hotarului.
Numai cercetarile pe teren pot sa-1 determine. Pentru
aceasta, am searna de rdspandirea vechimea
de amintirea legata de diferite locuri fapte din
viata celor de in al doilea de
de oameni.
Fiecare din puncte au contribuit ceva la
gäsirea adevärului.
Raspandirea satelor au fost un indiciu puternic.
timpul stäpänirei turcesti nu erau satele ca astazi.
www.dacoromanica.ro
133
Nu atunci case rdspándite ici colo

una, altele grdmädite jurul casei subäsului, colgiului
sau pasei, la drumul mare, in
pe mosia nelimitata a turcului.
Nu erau zise sau Viata
propriu nu a luarea
din Turcilor.
Privind harta alaturata cu insemnarea gru-
pärilor de acum de atunci, se mai pornenesc,
vedem punctelor se la Nord de
Siret, apropierea
sau, mai determinat, crovu-
rile ce amintesc vechiul curs al Buzdului.
Aceasta explica un singur punct : Raiaua nu s'a
dincolo de riici nu a ajuns
in
Vechimea satelor dovedeste mai la inceput
nu au deca sau grupuri de case, care
1828 s'au la un astfel Comunelor
actuale.
Cele mai vechi comune sunt acele din cuprinsul
raialei.
Toate celelalte sunt formate de odatä gru-
parea locuitorilor improprietariti veniti din alte. locuri.
format din Cazasu, Izmin Aga.
Cuptoarele, Ceatdrul, Ciurtu,
Rama,
din Gropenii de camp
din
din Palivan Parlita.
Vechiu din Deli Mola Dinghiliu.
din Cosoru.
din F'rumusica.
din Salcia, Haimanalele, Adunatii.
lista data de Bauer memoriile sale
www.dacoromanica.ro
134 RADU I. PERIANU
Verificand satele date acea cu cele exis-

tente azi, gäsirn cele mai vechi existente in timpul
raialei erau tot acele cuprinse Siret,
vechea albie a Buzdului.
Amintirea de anumite puncte fapte
cute in a inlesnit mai putin cercetarea
:
Trecutul istoric al Bräilei a fost de främântari.

de tosi vecinii din cauza desvoltdrei vietei
comerciale, din stapdnire injghebatä
din gramadirea bordeelor de ridicatä
ei geografica la o cetate Intäritä, ei sträbätut
de osti dusmane, toate acestea au fäcut
ca mintea locuitorilor sa se transmitä amin-
tirea fapte de o confuzie cele petrecute
sub Turci cele petrecute sub Rusi.
Mai mult inca, aceste fapte mai vechi s'au
locul cele petrecute mai de curând, cele dela 1877.
aceasta, care sä trait
itul dominatiei turcesti s'au dus de mult.
Acestia de astäzi, a limita de nu trece
peste 79 de ani, nu pot da nici o
aduc aminte numai cu oarecare parere de räu de
timpurile disparute, de acea dijmuiald din zece,
prin uz colgiului.
Din amintirea limitei raialei s'a pästrat foarte putin.
In timpurile acelea, ingrädirea, limitarea, era
neobisnuit.
Limita protocoale Mosia turcului nu
hotar.
Pasa Vizirului cuprinded cu
zarea, iar unde-i
Fixarea mai exacta a hotarelor a mai
plecarea Turcilor, au se
surätori.
nu ne-am cum unii cred
www.dacoromanica.ro
RAIAUA 135
raiaua se domeniul actual al Bräilei, altii

tinutul sate - Chiscanii Cazasu.
Cat domeniul actual nu se acest
tinut nu corespunde unui teritoriu de Turci
limitele actuale.
Domeniul este ceea ce nu a fost reclamat de nimeni
plecarea Turcilor.
din dosarele jud. aflate la Arhi-
vele Statului, ne poate sprijini.
In dosarul pe Mart. 17, pag. 56, e o
a Divanului catre isprävnicia de prin care se cere :
Incheindu-se pacea dela Adrianopol, sä se tri-
meatä documentele pentru pämantului
troavelor dela Turci, se va o comisie cu
regularea
Cercetand starea de proprietate a diferitelor mo.--ii,
gasim domeniul actual nu e deck ceeace nu a fost
reclamat de nimeni plecarea Turcilor
Rudele lui Ipsilante au reclamat mai multe :
- Flea*ca, Lacu Rezi Viziru -, care apoi s'au transmis
mo*tenitorilor.
numai mo*ia Vizirului se gäse*te in posesia
mo*tenitorilor o parte din Lacu Rezi, Vii*oara.
am admite raiaua se domeniul,
nu ne-am aceastä posesiune Vizirului.
raiaua se peste hotarul
actualului domeniu.
privim acum aspectul
Bräila, din punct de vedere geograflc, e o
campie Buzau, Siret, intre-
ruptä spre Sud de lunca cu malul drept
ridicat format din löess nisipos, mijloc de crovurile
vartoapele Buzdelului Buzaului, care nu sunt
urme ce amintesc acest camp a fost udat pe
timpuri de care apele sale
spre N. N. E. valea
www.dacoromanica.ro
136 RADU I. PERIANU
In partea de Nord de Calmatui pe terasa

cuprinde un bun pentru agricultura.
Cum Turcilor vedere exploatarea
pentru urnplerea haznalei, e explicabil limita
raialei nu se dincolo de Calmatui, unde
pamantul e nisipos lipsit de umezeala.
Peste bratul In nu se
prin lui atunci ca
acum, imposibila asezarea satelor ori unde.
Sate le de pe malul au fost candva asezate
mai pe Filipestii, Dedulestii, Surdila Gaiseanca -
din cauza deselor s'au retras mai la camp.
mai intervine capatate din cercetarea dosa-
relor administrative vechi, aflate la Arhivele Statului,
dela 1810-1832, din care se poate aceste sate
de pe malul Buzaelului alta data parte
din jud. Rämnic, altele de pe malul din
jud. Ialomita.
In dosarul 2210 e, care contine tescherelile turcesti
din anul 1819, e dat ca cuprins in jud. plasa
satul din jud. Braila.
In plasa jud. satul Sutesti, Frigu-
roasa, Domnita, Piscul Negru (Filipesti).
In plasa Balta, jud. satul Slujitorii-Alboterzti,
Chichinetu,
In dosarul 2210 i, sunt cuprinse plasa
jud. Buzau, satele: Largul, Rusetul, Jugureanul,
In dosarul 2210 1, anul 1819, e cuprins

mita, plasa Hagieni, satul Bertestii din jud.
In plasa satul Cioara.
harta la Academia Romana :
Carte des limites entre les trois empires par

F. M. 1788, 526, se da o administrativa
de se vede ca jud. intrau
jud. cu hotarele Tot la Arhivele Statului se
www.dacoromanica.ro
HAIAUA ÄILEI 137
un dosar acte administrative vechi No.1007

din 1828, care cuprinde :
Catastih de toate familiile ce s'au la Cata-
grafia de toate satele de orasul cum de
Plasa
Satele : Baldovinesti, Pietroiul,
Fulga, Scortaru, Pasa, (?)
Cosorul, Ciucea, Gropeni de camp
Plasa
Satele : Silistraru, Muftiul, Chfscani, Fru-
Valea Gropeni
Cuptoarele, rosu, Porumboiul, Ciatarul, CiurtU,
Tufesti, Palivan, Rama, Vizirul, Satu
deoparte satele din de alta
satele care acum fac parte din jud. jar
din judetele putem trage
tarul aceste turcesti
de lie vremuri.
Linia pe diferite vechi, la Academia
colectia de vechi a Serninarului geo-
al Universitatei, se apropie mult de aceasta
din considerarea acestor puncte.
apoi seama de port, obiceiuri de
oameni, unele indici, nu tocmai
Portul general e cam in tot judetul

Aceiasi largi gäsim peste singura
sebire satele din apropierea de mai mult,
cele de pe marginea judetului.
Explicarea o in faptul acei care s'au
nUit poarte acest fel de apropiata de cea
greu o pot cei au deprins-o
urma ce au au
in fata uhei alte
www.dacoromanica.ro
138 RADU PERIANU
Astfel, in satele de pe malul precum in Chis-

cani, Tichile$ti, Gropeni, Viziru, Osman, etc.,
gasim albi pe cei de dimie
porane, care in celelalte sate nu se gasesc.
Tot in satele acestea se mai acum obi-
ceiul de rade capului, in frunte pe la
obiceiu practicat numai la sdrbatori mari -
numai de cate vreun Femeile au ca
-
a
pului o zic fes.
alte sate nu se gaseste sau se foarte rar.
In Chiscani mai mult, in Tichilesti celelalte mai putin.
Din cauza timpului care s'a scurs
panirea turceascd acum, se prea putin
din portul turcesc, sau sub turceascd.
Astfel, o limita a portului care s'o echivaldm cea
a raialei nu se poate duce.
s'a mai apoi numai
apro pierei contactului poate din Dobrogea
Turcii din au barsanilor oile
colinde tot Inlesnind prin aceasta o a
procurarea Portei.
Urme care aminteascd trecerea barsanilor pe aceste
locuri, nu avem hi numele unor oameni in ocu-
patia oeritul pe vremuri.
gasim nume de - Mocanu - unele sate care
sunt cuprinse mai mult limitele raialei.
Numele locul venirei
Cu aceste date consideratiuni credem am putut
o limita destul de aproximativd a raialei.
Vizirului.
In raialei erau numitele (case ale
stapanite de Turci dimprejur). Erau
2 la Gropeni o mare la Viziru.
Pe la 1765 sau odaia Vizirului se dete
www.dacoromanica.ro
RAIAUA 139
conditiunea plateascd 25.000 lei Sultanei, al

apanaj
Din vechirne Turcii,
mai multi robi din - Lesii, au adus
cartea lui Bauer -
au fäcut un sat ca de 80 de case
care s'a chemat apoi odaia Vizirului.
Acel vizir o satul.
Satul trecere de timp se foarte mare,
pe la 1763 1440 de familii. Astäzi chiar e
mai vechiu mai mare sat din judetul
Locuitorii pe prizonieri erau din raia din
care coborau cu oile din Ardeal se
In Odaia Vizirului.
Adunandu-se populatie ne mai
se in tot raialei.
se de ce avem mentionate mai multe
sau lui Suleiman, odaia lui Osman aga,
etc. Ba chiar prin se pare
s'au facut
Odaia Vizirului s'a in lui Scarlat
Ghica, facandu-se hotarul raialei.
hotarnicire a raialei se timpul lui Mir-
cea Ciobanul.
Un hotar al Vizirului nu se poate Ea
administratd de colgiul Vizirului sub dependenta na-
zirului sau a Pasei din
Drumurile
amintirea nu a ajutat la limitei
raialei, schimb a tragerea liniilor drumurilor.
In mintea a rämas fixatä amintirea drumurilor
pe cari le ei mosii la din
jud. Buzau Ialomita.
In jud. nu se gaseau mori, erau cunoscute
numai
www.dacoromanica.ro
140 I.
Drumul spre dela din Ialomita

pe mal", pe malul zic localnicii, cu
posta la Tichilesti Arama.
Alt drum pleca dela spre Silistraru-Bordei-
nurnit drumul cel mare care se
cel de sus, pe la Silistraru, Liscoteanca, Slu-
jitori-Albotesti, Ciocile- Ialomita. Altul se
dealungul ferate de
unde se amintesc salcâmi
- la
hanul lui Toma
Tdmpeanul.
Tot pe aici la Movila Miresei, Tu-
Cdrligul, Meteleu, Urziceni.
Drumul la din se
fie spre Cotu Lung, fie spre
Drumul olacului, care la prin
Tichilesti, N. W. de Mihai-Bravul.
Drumul spre Slobozia din Tudor
Vladimirescu, pe la punctul Uzun, pe la Hanul Tornei
Tampeanul, Bordei Verde, unde statiune un bordei
acoperit poposind : La
Bordeiul Verde".
la movila Bechet spre Est de Ulmul, unde
statiune, movila Turcului spre Sud de Ciocile,
jugarit de un
Cetatea
Ceeace a mai ramas din urmele tur-
cesti sunt pe legendele amintirile ce se
de unele ,puncte, urmele de pe vre-
muri care azi s'au totul.
Numele cartierului cteva cu
nume, mai insernneaza locul s'a ridicat bastioanele
de pentru strajuirea spre
din la Galati.
Temelia acestei pe malul la
www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRÄILEI 141
s'a pus inca din anul 1462 de Mahomed II, timpul

lui a construit o 5 bastioane.
Nici nu se alege un mai bun de
Din toate punctele de vedere, regiunea Dunarei
la Braila, confluentele bratului Macinului
Prut Siret, prezinta un deosebit interes.
Aci se trei : Muntenia, Moldova
Dobrogea.
Dupa ce Turcii au pus stapanire pe
transformand-o in dimprejur, au din
ce in ce cetatea, forma de patrat inconjuratä de
o 5 bastioane.
Ora§u1 Judetul
In trecut intinderea se la jumdtatea
celui de
privire aruncata asupra diferitelor planuri din di-
ferite timpurine treptatä a razei orasului.
Din anul 1835 avern numai o insemnarea
a spitalului a carantinei.
planul cdpitanului rus Von Berroszyn, ridicat
anul 1834, din ordinul generalului Kiselef, se
numai la Bulevardul Cuza, pe care in acel
timp erau construite numai bordee de lemn,
toate pe partea a stradei, dela malul
Dunarei la actuala strada a publice.
Pe intinderea a stradei la
nu se nici o clädire.
genere era putin populat. Bandini
erau vre-o 5000 de case.
In de erau campii de
vii bogate.
Bulevardul Cuza forma iar pe strada
Unirei era ale cArui urme au existat la 1885,
in partea dela Biserica Maicii Domnului.
www.dacoromanica.ro
142 RADU I.
Tot astfel e orasul in planul dela 1836 al

lui Acudinsky, Insemnandu-se : Grädinei, Slätinea-
nului, Lipovanilor, Carantinei.

Intr'un dosar 1841 al Primäriei Bräila, se spune
s'au primele bariere la raza orasului, la
santului tras Imprejur.
La 1855, 15, Bräila planul lui Kuch-
novski se numai la Calea Rahovei.
Planurile din anii 1888 1898 dau Bräila raza
Acest lucru e dovedit de aflate din dosarele

Primariei, din 1844, 1850, cand municipalitatea a
barierele mai spre pe unde e strada Grivitei, mai
apoi strada Dorobantilor lui G. Bibescu
catre magistratul orasului).
Prin urmare, din mica de odinioard care cu-
prindea cartierul cel mai principal, portiunea dintre strada
Dobrogei, strada Rubinului, strada Danubiului care era
mai des locuit, s'a ajuns la un cu caracter
cidental.
Caracterul de cetate precum o deosebitd Ingrijire
preocupare din partea ocdrmuirei locale a departa-
mentului din läuntru, au fäcut ca orasul sä o raza
determinatd, trasä printr'un colector, nu ca alte orase,
la care raza se pierde prin satele dimprejur.
G. Bibescu in 1844 scrie magistratului :
cum orasul Este de

de a se pentru acest pentru
celelalte, dupa mijloacele ce ar
spre a a inflorire.
pe intinderea unui va acele mij-
loace, nici curätenia Indestularea nu va
Deci a chibzui acele Ingrijind din
vreme a pune bariere pana orasul nu este prea
a se raionul, peste care nimeni sa nu
a clädi sub pedeapsd".
www.dacoromanica.ro
RAIAUA 143
Am vazut Turcii nu cuprindeau raia tot

de azi, ci numai o parte, cum se poate vedea
din harta Partea la
judetele vecine.
Numai dupa raialei a putut sa se
marginele-i gratie unei dezvoltari a vietei
munale rurale, de natura solului.
Cat timp au Turcii, o viata acest senz
era Ei se opuneau ori tendinte de des-
voltare a vietei rurale.
Cele mai multe comune s'au 1828.
In 1833 judetul cuprinded dupa harta lui
I, No. 431 Ac. Rom., trei :
Balta In 1863 1869, harta lui Papa-

zoglu No. 649 Ac. Rom. cuprindeä numai Lo-
cuitori erau 66.490 in tot judetul.
Raiau a pana la 1829, cand prin tra-
dela Adrianopol, s'au dat toate inuturile
ocupate de Turci.
In tratat se prevede : Cate locuri a
a Moldovei se afla acum sub nume de raiale se
inapoi".
RADU I. PERIANU
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
GRANITA RAIELEI
Jud. u u
or
www.dacoromanica.ro
IN ANUL
www.dacoromanica.ro
SOCEC BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DÂMBOVITA IN ANUL 1810
- HOTARE, SATE, -
Condica manuscrisa No. 1457 dela Academia
cuprinde catagrafla alcatuita anul 1810 !) a satelor, bise-
ricilor, credinciosilor din eparhia Ungro-Vlahii,
numai Muscel este trecut condica No. 1542.
Aceasta catagrafie cuprinde date importante. La
sat parte este biserica cu hramul odoarele ei,
este trecut caselor al farniliilor cum
sufletelor respective. Clericii sunt trecuti cu origina,
1) AceastVatagrafie a fost din indemnul trebuinta
Rusilor. Acestia ocupate Principatele Romäne din
1806 cum er de a rämäne definitiv ele,
pura mäsuri potrivite gandurile ce nutreau. Deci, inlocuirá
pe cei doi mitropoliti având nevoe de date precise amänun-
tite asupra stärii morale materiale a bisericii oranduirä
de catagrafii. Au eparhia Ungro-Vlahii
ar urmat catagrafierea celorlalte eparhii
imparatul Alexandru, amenintat de campania lui Napoleon, nu
chiemat trupele ocupatiune din Principate nu s'ar
la din Bucuresti (1812). prin care deslipi
Din imprejuräri a catagralia din 1810 a
eparhii Engro-Vlahii, ale cärei se explicá prin interesul,
pe care aveau cunoasca mai precise asupra
din care nu mai aveau gänd aceastä cata-
grafie publicat Alex. bisericilor
la 1810 (Bucuresti, 1908, Extras din Biserica
de un sumar statistic de tabla arhiereilor hirotonisitori.
prefata acestei brosuri este extrasä nota aceasta.
www.dacoromanica.ro
146 N. POPESCU
anul nurnele arhiereului hirotonisitor. Nationalitatea

credinciosilor este cu ingrijire unele
judete sunt amintite diferite de pret ca bejanaria
satului de frica vräjmasilor, arderea bisericii sau a satului,
mutarea satului alta parte, a.
Toate acestea fac din zisa catagrafie un isvor
insemnat, mai ales pentru istoria asezarilor poporatii
sätenesti dela inceputul veac. al XIX. Cu ajutorul acestei
s'ar harta din 1810 a eparhii Ungro-
Vlahii, a unei parti din Tara
s'ar intinderea raielelor turcesti, cari nu
parte din eparhie. In rdndurile ce se
dau lamuriri privitoare la satele din 1810 ale jude-
citate aceasta catagrafie, cum la
harta judetului dupa aceste sate '). Tot dupa
aceasta catagrafie s'a mica statistica din
1810 a bisericilor, locuitorilor
Hotare
In anul 1810, mare parte
alte hotare decat cele de azi. PrecizAnd satele din aces t
an ale judetului tinându-ne in parte de hotarele actuale ,
putem trage cu oarecare siguranta din
1810 a judetului Harta astfel se
de cea de Ca o
slujit de
Bucuresti, 1789, cum de ç,
tom. III, p. 217, Viena, 1819.
Pentru prescurtare, aceste lucräri vor citate in cursul
lucrärii pe scurt: Perigrafi; Traducerea a
lui Fotino de G. Sion (Bucuresti, 1859), nu poate sluji
e de greseli, mai ales in citirea
numelor nici nu lista satelor dupä judete, cum er in original
Dicfionarul geografic al jud. de D.
teanu, 1890, este o lucrare nu mi-a putut mult.
www.dacoromanica.ro
DÂMBOV1TA IN ANUL
se opreste in spatele patrunde

in jud. pe langa partea din dreapta
a raului Arges, nurneroasele sate de pe
Valea Cobii. In schimb jud. se lasa in jos
pana dincolo de hotarele satului Bolintin in jud. Ilfov,
la Ialornita, jud.
Prahova dincolo de satul Pucheni. Hotarele acestea
Puchenilor le veneau
mult mai iproape Ploe$tii Targovistea tot as
Bucurestii pentru cei din Bolintin.
lar cei din aveau mai la
govistea Pricina acestei hotarnicii nefiresti
nu raiaua turceasca a Giurgiului. Judetul
Giurgiul satele din jur, cari alcdtuira
raiaua, s'a ridicat spre munti, capitala in
cuprinzand in cercul ei luncile Valea Cobii.
Ca o compensare a celor pierdute, jud.
in judetele Ilfov Prahova '). raielei
Giurgiului-dupd 1829--jud. Gaestii,
Valea Cobii curbätura de de malul drept
al Argesului, cele doua colturi din
la respective.
amintire a intinderii in aceste parti este
numirea , pe care satele din jurul Titului
o dau astazi locuitorilor de dincolo de raul Arges.
Portul ghebe, inflorite de gäitane albastre, din aceste
pärti ar iarä$i o influentä a portului mai din josul
Coltul satul Puchenii din susul
bovita a fost dat mai judetului in
tile de pe la jumatatea veacului XIX, apartine tot
Satul Glâmbocata, azi parte
1810 din Muscel Catagr. cond. 1542 Ac. rom.)
Hotarul de partea Prahovii s'a miscat mai des. In anul

jud. mai mult in Prabova, cu-
alte sate.
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
Jud. Dambovita in 1810 era

cari sunt socotite la un Numirea
cercul acestor administrative este foarte
Sate le de pe formeaza plasa
tot cele de pe Valea
einovului, va cuprinde satele din plasa cu
Sate le de deal vor forma plasa Dealului. Cand aceste
distinctii lipsesc, capata numirea satului de
capetenie:
Sate le
1. Dupa aceasta catagrafte in 1810 in
171 sate un Pentru cru-
tarea spatiului nu mai aci aceste sate, care se
pot alaturata Nici un sat nu
mirea de sau Nu numarul locuitorilor sau
al caselor nici intinderea n'au
mentionarea unui sat ci numai biserica de care
locuitorii. sate vor cate biserici se gasesc ;
un singur sat - Valea-Lunga are biserici.
daca un sat n'are biserica, el nu-i trecut
catagrafie. Nurnai se poate sate, care existau
In sunt socotite douá

administrative deosebite: plaiul Ialomita plaiul Dâmbovita.
In 1789 (Perigrafi) Dämbovita aveit opt douä plaiuri. In 18
(Fotino) tot dar cu unele numiri schimbate.
2) Päna tarziu, noua administrativa, plasa
lintin a acest desi satul Bolintin nu mai face parte
din de vreme. Numirile de
azi sunt nefiresti lipsite de simtul trecutului. Poporul insä va
spune mereu de pe valea nu din plasa Dra-
cei dela vale se vor duce mereu .,la Deal" nu
plasa
www.dacoromanica.ro
DÂMBOVITA IN ANUL 149
in 1789 (Perigrafi) in 1818 (Fotino) care exista

astazi, nu sunt trecute catagrafie 1). Ele n'au avut
biserici locuitorii probabil la satul din
apropiere, la a carui cautau nevoile religioase.
2. Pentru pe harta a acestor sate nu pot
folosi in totul dictionarul geografic de astazi.
Cu vremea, au schimbat numirile mai vechi
ale unor sate ; alte sate s'au marit, au adaugat un
epitet nou sau mai des un nume la partea for-
mata, alte cazuri mai multe sate s'au
Un ajutor bun pentru fixarea unor sate ne aduce

biserica conservatismul ei. Parohiile bisericesti
respund mai bine cu vechile sate au mai des
numirile vechi. Bisericile nu s'au totul sau
chiar altele noi s'au apoi hramul vechiu s'a
la biserica cea Foarte rar s'a dat unei
biserici un nou hram, dar oricum hramul vechiu nu s'a
sters, ci numai acum hramuri in
de unul. Comparand deci hramurile bisericilor de acum
cu hramurile bisericilor din catagrafie, putem unele
sate. pentru a precizare er alt 2).
s'au precizat urmatoarele sate ale
Puchenii, azi in Prahova, corespunde dupa hram
Puchenii-mari.
biserica Nasterea Sf. loan Botezatorul
sunt de azi.
sunt nici de Fotino, apar
dupa
1) 0 a acestor sate netrecute in catagrafie se

la vale.
2) Vezi Adrninistratiunea Cassei Anuar,1909. Are
greseli. Relevez nurnai din Dambovicioara,
rohia Titu. are Nasterea Maicii D-lui, care se in
catagrafie, hramul Sf. e la reparatia din 1825. Bise-
rica din nu poate fi cläditä la 1313, reparatä la 1391 . . .
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
este parochia Bolintinu-Mosteni din corn.

Bolintinu din Vale.
corespunde cu Poiana-lunga-de-sus
dupa hramul bisericii.
este parochia Butoiu din corn.
Butoiu. Hramul Bisericii ar ca
Bulgarului corespunde Brezoile din Dambovita,
Brezoaa Brezoaia din Ilfov.
Nu se pot urmatoarele sate :
Väleana 2) n'are citat hramul bisericii. In Fotino
1818, apar Välcana de sus jos Gura
cä din Catagrafie
nu mai e citat dar catagrafie vine dupa
citat de Butoiu
nume, poate este actualul Butoiu-
de-sus.
ar pute fi langa Lunguleti,
catagrafie e asezat dupa acest sat. Apoi mai vedem
mai toate satele de Ungureni s'au oprit pe valea
chiar hramul bisericii corespunde cu una din cele
patru biserici din Lunguleti. Nu pot din
plasa dupa Balteni.
Sate de Ungureni
In catagrafie nationalitatea locuitorilor este
mare In acest chip putem
se in sate mai ales putem satele for-
mate din Romani veniti de peste munti, pe cari catagrafia
1) Poporul azi pronuntä Breazoaia. scriu Brezoaia.
Desigur pronuntia poporalä e cea indreptatitä, e mai
aproape de vechiul cuvânt - care stä la
baza formelor românesti.
Catagrafta poporul zic Válcana; autoritâtile cârtile
scriu Vulcana. Poporul are dreptate prototipul acestei forme
este
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DÂMBOV1TA IN ANUL 151
numeste Ungureni. Este vrednic de notat atentia pe

care dat-o alcatuitorii acestei in mentio-
narea Ungurenilor. Pare i-ar fi socotit de alta natio-
nalitate cea
alcatuitorul din iuteala un preot e ,de
neam dupa control cu ingrijire
deasupra de neam ungurean". Atentiunea aceasta
nu poate proveni din deosebirea de credinta, care este
cea ortodoxa rasariteana, caci satelor de Ungureni
au carti de preotie date de archiereii din chiar se
gasesc preoti de neam ungurean, cari sate for-
mate numai din 1).
Sunt cinci sate de Ungureni :
. ungureni, pe malul at
fata satului
2. pe malul drept al
deasupra satului Lucienii
3. Ungurenii aezati tot pe langa
Lunguleti.
4. pe valea mai jos de
Aci se aflau Rumâni", dar majoritatea locuitorilor-18B
din 272 - erau Ungureni" aveau preotul de
neam ungurean".
5. pe valea Potopului.
Curn aceste sate nu se gasesc trecute in Perigrafi,
putern ele au aparut data 1810.
Drumul de al acestor Ungureni a fost
larga din vechi cunoscuta a Parte din ei
s'au oprit pe vale langa sate mai vechi, au
jghebat ei sate au numirea satului vechiu adao-
epitetul de ungureni", cele vechi spre deosebire
pe de ; un sat a fost numit numai Ungureni.
Altii s'au lipit totul satul mai vechiu Lazuri,
1) In Lucienii pämanteni unul din cei doi e ..de neam

ungurean".
www.dacoromanica.ro
152 N. M. POPESCU
pe Ialomitii pe care l'au Unii - Basesti -

au trecut valea Potopului. Ca valea Dâmbovitei le-a
slujit de drum, aflarea de sate ungurene
susul ca Badenii-ungureni, Berivoestii-ungureni din
Muscel. Nu gasim nid un sat de Ungureni pe valea
in sus de Pe vale nu-i
de trecere.
Sate mare parte

In fiecare sat locuitori surit
tigani. Sate nurnai de nu se gäsesc dar se
uncle cari ei majoritatea locuitorilor. Sunt
putine sate, cari sa nu putin caeva familii de
tigani. satele. cari sunt mai :
Mahalaua -Targovi*te-cu 293 Tigani de 44 Romani

Schitul Fusii -Plaiu -- 129 ,.
,. 127
129
Butoin -Carcinov - 94 58
-Cornke1 110 98 "
Butiman -Ialomita 69 ,. ., 72
72 88
77 131
115 240
,. 109 761
Potlogi -Bolintin 48 ,, 300
111
satele din jurul cele mai

multi locuitori 1). Ei vor fost dati acestor
nästiri ca robi. mosii brânco-
Potlogi
venesti, unde vor fi fost robi domnesti. La satul
Suduleni catagrafia chiar insemneazä: jigani ai Brânco-
veanului" .
1) Dar n'are deck 4 familii

tot 4, 6.
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DAMBOVITA IN ANUL 153
Sate cu nume schimbate
Unele sate schimbat numirea, fie prin admi-

nistratie, fie a luat numele vre-unui proprietar,
vre-un sat nou format a ajuns la desvoltare
a se numirea satului vechiu, care
s'a impreunat
Sate le din jurul au epitetul
Poporul multe numirea
veche. aci lista satelor nume schimbate
Mdgura (la Fotino Mdgureni), azi numit Bela.
porul zice mai des tot
Sehitu azi intrat cercul corn. Väleana-
Pandelii;
Vdleneni, azi numit Vdleni (tot de Perigrafi
Lupoianu, azi numit Dobra (tot
porul mai des tot Lupoianu;
Breazoaia poate este satul de azi
Ursoaia, azi nurnit Speriefeni, dar cu nurnirea
veche;
azi numit Nucet;
Mdndstirea azi numit corn. Vif
Mdndstirea Butoiu, azi numit corn.
Gura Potopului, poate azi numit Potopul;
poate azi numit de sus;
(arnintit de Perigrafi, nu de Fotino
Dict. azi numit dar poporul zice mai
des tot
Un exemplu de schimbare de Satul din

Catagr. este numit de Fotino, Podu dupä numele noului
sat format cel vechiu. schimb a doua nu-
mele in dupa numele in care se
www.dacoromanica.ro
154 N. M. POPESCU
Sate dispärute
Sate le nu pier ca nu li se mai $tie de urma.
Chiar daca satul piere sau se muta schimba numele,
mirea veche a locului de cele mai multe ori se pastreaza.
Din satele citate in catagrafie urmatoarele au pierit :
. in plaiu - (nu-i amintit nici
grafi, nici de Fotino). Azi o apa o vale acest
Dict. geogr.);
2. Plaiu:
3. plasa Ialomita (la Fotino,
litzi), azi o padure geogr.);
4. ;
5. Bo.9ari - plasa Bolintin. - acest nume

campul jurul caselor General Florescu" langa
corn. Titu ;
6. Ungureni- plasa Bolintin ;
7. Valea-Mare - plasa Carcinov, - care parte
din Bogati. geogr. nu o da azi aceste
comune.
Sate netrecute Catagrafie la 1810

Urmatoarele sate citate Perigrafi (1789), cum
in Fotino (1818) cari exista azi, se gasesc citate
catagrafie. Sigur aceste sate au existat in 1810
cand s'a catagrafia, nu vor fost trecute
nu vor fi avut biserici. Cum am amintit mai sus
catagrafie s'a dupa biserici probabil ca satul care
n'a avut n'a fost trecut in locuitorii
vor fi fost socotiti locuitorilor vre-un sat
invecinat, care Lista acelor sate :
nu-i vre-o de scriere, poate acest sat

fie de de Catagrafm tot acest
sat
2) N'am avut putinta precizez pe aceste sate.
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DÂMBOVITA ANUL 1810
2. (in : Pretesti), in
plasa ;
3. (Fotino nu-1 citeaza, dar satul azi

langa Gheboaia);
4. plasa Bolintin - (in Fotino ar :
(?)
5.
6. BrezoaiaClucer (in Fotino:
azi satul Cluceru langa Breazoaia ;
7. ;
8. (Perigrafi scrie azi pro-
;
9. Colanu (Perigrafi Colacu) langa Priseaca,
care nu-i aceste doua, dar catagrafie;
O. Raciu;
11. Muscel azi ca 1789 mai de munte
sat ;
12.
13. Nisipoasa (Fotino dar probabil
azi.
bisericilor clericilor din jud. Dambovita in 1810.
Targoviste 20 (mahl) 20 19 2
Plaiurile 12 12 59 16
Plasa . 12 2 6 - 36 10
Ialomitii . 21 9 - 32 8
Corntitelului 28 28 11 9 7 50 7
Bolintinului. 29 29 14 13 2 45 5
15 9 6 - 23 6
Dealuhii . . 15 15 10 - 8
18 18 14 -- 29
192 6 325+86
411
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
In 1909 jud. Dambovita avea 270 de biserici din

acestea 19 de lemn, cari erau mai mult biserici
; tot in 1909 218 preoti 2 diaconi Anua
rul Casei Bisericei pe 1909). Deci bisericilor a
crescut al mai ales al diaconilor a
mult In acest interval.
jud. Dâmbovita anul 1810
E E
. . . (mahl) 662 1285 1182 =2467 372

Plaiurile 1314 2412 2362+3 517
Plasa . 1060 1701 2029+8 =3738 328
Ialomitii . . 1491 2437 2811 =5248 465
28 1402 2366 2365+3 =4734 590
Bolintinului 29 1464 2467 2731 =5198 339
15 989 1495
Dealului . . 864 1530 1696 191
Carcinovului 662 1002 1037 1039 124
(oras) 9246 19 33263 3248
La aceste 171 sate mai trebuesc adaogate cele 13

sate, care nu au fost trecute catagrafie. Dupa
Catagrafie in toate satele ar fi fost anul
1810 numai 19 Greci, ceeace nu prea este crezut.
de aceste catagrafia la satul Baleni :
4
Dupa catagrafie la anul
1810 erau 33.263 suflete. Fotino 1818 da 47.848. Ultima
da 241.728. Cu ajutorul cifrelor de
putem deci nu numai hotarele cresterea
populatiei, ci uncle curente de colonizare interna
continua a Ardelenilor.
Diaconul NIC. M. POPESCU
www.dacoromanica.ro
N
JUD DAMBOVITA
cum deal
. .
o
e
H +
-
I
o Pod
I
\ o
o
nea o
OLn
mare
o
r
o
%
o
6 o
o
a o
a
&Ca/ o
)6 o
o
\S
o
o
o
o
dejo
esh
raw
e
o
o
o
www.dacoromanica.ro SOCEC
OBSERVATIUNI
PRIVIRE LA
TERMINOLOGIA GEOGRAFICA LA TOPONIMIE
chestiune, care intereseazA pe geograf, este

statornicirea unei terminologii. Ca in
geografie trebue sä se la alegerea termenilor,
de limba poporului. chiar este mai lesne sä
acest lucru. pe cata vreme un cercettor
in alt domeniu al ce format notiunile
- adesea prin studii limbi sträine,- se izbeste de sä-
termenilor când vrea exprime cunostintele
limba sa, geograful va gasi adeseori o mare
termeni populari pentru fenomenele cari fac obiectul
cercetarilor sale. Lucrul se explica, intruca omul din popor
se izbeste fiecare pas de fenomenele preocupa pe
ele atrag luarea aminte ca o irnpor-
practica pentru el, mod firesc a ajuns le
nume fiecäruia. Dimpotrivä, cercetarilor geo-
logului structura scoartei pâmântului, cade prea
putin in sfera preocupärilor omului din popor.
In cele urmätoare se observatiuni
cu privire la terminologia geografica popularä, din cari
ne duc spre chestiuni istorice, ca cercetärile de
toponimie.
Poporul deosibeste la un deosebite pärti :
pise, nare, etc. Apoi sunt
www.dacoromanica.ro
158 D.
derivate costis, curmezis, piezis, cari se intrebuin-

:
tot e vorba de un munte sau deal.

Cea mai mare parte din aceste numiri sunt de ori-
poale sunt slavone. Corespunzatoarele
ale celui anume n'au dis-
parut din cel se chiar in toponimie,
de deasa lui intrebuintare trecut. In ce prive*te
cuvântul poale, chestiunea care se pune, este, care a fost
corespondentul lui latin.
In latina poalele muntelui se numiau radix,
deci muntelui. Dar limbile romanice se
cuvântul care picior, de fran-
le pied de la montagne. De sigur in latina
gara pes designa partea de jos a muntelui, se
deci pes montis.
Limbile romanice continua in aceastä latina
Folklorul ne da indicii asupra limbei române,
de a o larga cuvântul poale.
Cunoscutele versuri :
Pe un picior de plaiu
Pe-o de raiu...
ne arata ca vechea româneased insemna poalele
unui munte sau deal. Cum in adevär e vorba de
tima parte a scoborisului, ne arata versul al doilea,
rai vechea nu numai grädina biblica,
ci in genere de Cu
acest inteles a trecut vechea româneascd astfel
o de vrea o deschidere spre un
cu pasune, piciorul de plaiu" este ultima
parte a scobori*ului.
Prin urmare, limba s'a departat de latina
Pierzdndu-se acest au ramas márturii despre exis-
tenta lui numeroase nume de localitati; sunt multe sate nu-
mele Raiu, jud. Botosani, Roman, chiar o parte
din orasul acest nume. (V. Geografic).
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA GEOGRAFICÄ POPULAR TOPONIMIA 159
nurnai a pierdut pes, dar in ce

legatura de ea a ramas acelasi
care numeste membrele ce sustin corpul, numeste
partea dela baza muntelui.
Dupa cum s'a putut numirile unui
munte sunt imprumutate dela corpului. Aceasta
legatura cu procedarea crearea de noi
nurniri pentru Lucrurile noi trezesc mintea
imaginea lucrurilor din experienta anterioara cu cari
se vreo pe baza acestei asocia-
nurnele lucrurilor cunoscute trec asupra celor noua.
Astfel, limba nu creiaza de obiceiu cuvinte noua din com-
binari noua de sunete, ci se foloseste de materialul exis-
tent pentru a da o noua numire, cand lucrurile noua
sunt cunoscute contactul cu alte popoare, odata cu
lucrul se de obiceiu numele.
s'a petrecut lucrul cu formele plastice ale
renului ; nu numai limba romana, sau numai
bile romanice, ci pe o mult mai Astfel in
slavoneste griao acelasi timp
deci o de teren, prin care curge o ; in
spinare spinare de munte. In
tea omului primitiv formele plastice ale terenului s'au
asociat cu formele plastice cele mai familiare lui cari
l'au interesat mai de tirnpuriu, anume formele pro-
priului corp sau ale animalelor ce le pe langa
sine ca ca urmare a acestui fapt numele unora
le-a trecut asupra celorlalte.
Ceeace este de relevat pentru limba este
tocmai de termeni continuarea acestui
lingvistic. Latina piciorul muntelui radix,
nurnire lucrarea De
menea limba Gipfel se la
unui munte la unui porn. Latina balcanica a pastrat
catava vreme cuvantul corespondentul latin clasic
pes, l'a petiolus, picior, ca numire
www.dacoromanica.ro
160 D. PUSCHILÄ
pentru partea corpului, s'a aplicat acest cuvant la partea

de jos a muntelui, ceeace dovedeste asociarea de idei
persista, vie. Aceste fapte ne contactul des al
poporului roman regiunea muntoasa, ochiul sau
toate aspectele variate din plastica scoartei
pentru fiecare la o numire noua.
Reprezentantul latinului pes n'a disparut
din limba romana, el s'a mai mentinut
tocmai in latin
aplicat la teren ; este forma Aceasta forma n'a
fost socotita drept un element latin. Totusi faptul in
Moldova se pronunta z aspru ne
gasim originea fondul vechiu al
ca il are forma in pieZi, care se aude prin
Muscel din care s'a derivat
serveste la derivarea de adverbiale (furis,
dar la origine forme au fost adjectivale, cum ne
arata In arom., cal cal de
munte, de camp 2). Tot vechea
s'a zis de pe
de pe vintre apoi aceste derivate s'au
trebuintat adverbial expresii ca a
iar pe de alta parte s'a un (lerivat substantival
Daca *piede a veche a picior
de munte, forma de azi avem pluralul acelei
forme pierdute, dela forma de plural s'a derivat pezis.
Intelesul de oblic se explica prin conforma0a terenului,
la poale e de mai darapanat,
nisul mai repede 4).
o comunicare din partca Diac. N. Popescu, in

jud.
2) Weigand, XV Jahresbericht des f. rum. Sprache, p. 60.
3) o comunicare. inseamml in Tara un
mai bombat pe un munte (late pantece); a merge
merge in pe un asemenea
4) Tot trebuie rcdus in
www.dacoromanica.ro
TERM1NOLOGIA GEOGRAFICÄ TOPONIMIA 161
Unii din categoria aceasta de termeni nu

deadreptul ale corpului, ci lucruri oarecare lega-
tura corpul animalelor, astfel o
in peste coastele unui munte sau deal. Se poate
observá deci, consecventa care poporul faurit ter-
pentru diferitele forme de teren de care ne-am
ocupat. se poate trage concluzia pentru terminologia
geografica, ca este in spiritul de a numi formele
plastice ale terenului numiri ale corpului.
- Prin muscel se intelege o mai
mica un munte un muntisor.
este identic ca cu mtuwel, foarte apropiat ca
forma, dar a fost daca este vre-o eti-
mologica cele doua forme. Ceeace se este
forma muscel se in de
ca nume, in judetele Prahova,
Buzau, in cari se afla nume de localit4 acest nume,
pe cand cea de-a doua, a fost intrebuintata in
Moldova, unde a urme toponimie, de asemenea
in jud. Gorj. Este vre-o legatura etimologica irare aceste
forme ?
Forma are lat.
s'a in mai toate limbile romanice : mon-
ticello, franc. monceau, span. montecillo in vegliota
forma foarte apropiata cea Din
forma normala muncel, ceialalta in niste impre-
deosebite.
Judetul Muscel este foarte in muncele, o
parte din chiar numele de
Cu forma corespunzatoare s'ar zis
presiile rea. de la Cronicul lui Cantemir

ne forma piezi (piezi buni, piezi rai) inteles, deci
de masculin plural. Intelesul augur se probabil
prin credinta in popor, pasul cu
drept sau e semn bun sau Etimologia 'ladea,
de Puscariu (Etymol. Wörterb.) e greu sustinut.
40130
www.dacoromanica.ro
D.
epoca mai veche derivate se

dela forma de plural, nu
nu delos. Motivul e lesne Poporul are
in minte nu notiunea abstracta eu cuvantul
-de ci reprczentarea a unui cu multe
dela forma de plural acea repre-
zentare face derivatul Tot s'a putut pe-
trece lucrul cu forma A intervenit forma
de plural munti, care a schimbat pe *munticelli
care mai departe a
(prin trecerea lui la s, ca negutitor>
negustor, custura); din unde
grupul de consunante nsc, a dinaintea s,
;pentru usurinta pronuntarei (ca
Forma aceasta de plural un singular
-corespunzator muscel, care a pe muncel cele
judete amintite. ce e dreptul nu se zice la
plural muscei ci muscele, prin analogie dupa
unele valcea a fost de muncel
un singular In felul acesta
este un produs al insusi terenului judetului ce acest
un relief de caracteristic. Este o forma
teresanta pentru rgeografia limbei" (Sprachgeographie)
care ne un indiciu pretios chestiunea
populatiei In judetele cari se aude forma
:aceasta, populatiunea este mare parte din
Muscelului, se vede de altfel din potrivirea unor
nurne de localitäti din acele judete din In
nicul-Sarat cuvantul e cunoscut 1), desi nu se
localitate numele de Muscel, se poate
din Dictionarul geografic.
Regiunea de a acestui cuvant nu se
parteaza mull de azi a ajuns a fi
') colind comunicat ca

tionarul Hasdeu, Acad. rom., manuscrise).
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA GEOGRAFICk TOPONIMIA 163
mai mull nume propriu pe tru cutare sau cutare

sau pentru vre-o asezare omeneasca din
tatea ei. lucru s'a petrecut forma ceialalta mun-
In jud. Tecuciu este un sat un de deal, ce
numele Muncel ; nu mai simte lega-
tura dintre munte nici dealalui i-au zis
muncel, pe care e satul
oarnenii zic adesea Muncelului.
De ce a disparut din intrebuintarea zilnica?
lui ar putut ar putut ajunge
neze deal scoborarea a Rornanilor spre
corespunzdtorul francez monceau a ajuns
insemneze mai deal, gramada de
genere Pricina, aceste forme
latine pierdut terenul din trebue in
faptul Romanii au dat in regiunea dealurilor de mase
mai compacte de Slavi astfel s'a impus slavon
deal aceiasi tarie care s'au impus nume de
de ajungand
astfel ca se zice la deal de sus, chiar
regiunile muntoase, inlocuind forma amunte care se
mai pdstreaza numai unele regiuni din Prin
patrunderea cuvantului slavon alt cuvant din fon-
vechiu al limbei a suferit o modificare, este
mal. Corespunzdtorul lui albanez munte, in ro-
a mai pastrat de deal, in unele
parti, in dar lui este
surpatura unui deal unei ape 2)
Tard.-Astazi suntem deprinsi sa punem acest
vant in opozitie oras, sat, sau o
') Aceasta ar corespunne formei franceze amont, en amont

De sigur pentru forma la vale, in vechea
avale, corespunzfind formei franc. aval, avan.
2) In unele din Ardeal (comit. Sibiului). mal inseamná.
clisos, mai ales pe marginea unei ape.
www.dacoromanica.ro
164 D.
de colectivitate, teritoriul ce cuprinde mai multe sate.

Dar in trecut, cand mai mari de populatie nu
aveau importanta, un alt
contrar in anume inwzle. Tara in opo-
zitie cu regiunea muntoasa, locuitorul camp
opozitie cu munteanul. Acest mai vechiu al
tului a lasat urme. Se Ardelenii numesc
azi Romania mai ales Muntenia simplu Tara.
numire dateaza dintr'o veche. Tarii Roma-
neti a fost rnult de pastorii ardeleni pentru
natul vitelor »a trece in tara" pentru ei a se
scobori la de ceastlalta parte a Carpatilor. Astfel
dupa ce s'a statul muntenesc, de din-
coace de Carpati a ramas pentru ei tot numai tara".
De stare de lucruri se poezia
populara din astfel :
..Se duc 'n tara,
duc nu mai vin
Costandin...
E de observat chiar ca Marginenii" nu dau numele

de ardelenesc, ci numesc camp", iar
cuitorii lui sunt numiti nu Numirile : Tara
Oltului, Tara Motilor, se leaga de intelesul
de stat organizat" pe care luat tara. In
gatura cu in telesul celalalt de camp, de lucrat,
sta expresiunea cap de o pierdere care nu
rita multa se zice ca nu e un cap de
nu e un capät de pamânt, de a pierdere ti-ar
rau
- Vanturile au in popor nurniri diferite,

dupa rcgiunile din cari vin. Ca numiri mai generale sunt :
Austrul, Baltaretul, Munteanul. In din
Lxpresiunea aude in Ardealului.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOG1A GEOGRAFICÄ TOPONIM1A 165
Muntenia, Austrul este ce bate din spre apus, Bal-

ce bate din spre din regiunea bal-
tilor e din spre Mun-
teanul de miazanoapte, din regiunea muntilor.
Din aceste nurniri, Austrul e de origine nume
ce se din spre Mediterana, la
tiunea din Peninsula balcanica a probabil a
se aplica din spre Adriatica astfel a ajuns
uscat ce bate din spre apus pentru populatiunea
din Oltenia Muntenia. Celelalte numiri sunt
formatiuni recente, e chiar un imprumut de la
Slavi. In limbile slavice crivdt
ar deci tot i s'a zis acestui
de Slavi, probabil un vio-
lent, putere copacii; de la efectele lui
i s'a la poate in chip de
gluma, dar cu vremea s'a fixat limba '). Ca nume al
pare a fi patruns limba romana dela
caci Slavi, pe cat putut vedea din dictio-
narele avute la indemana. nu numesc astfel nici un
Numirile Munteanul sunt formate cu
sufixe de origine - ean et. In unele parti din
jud. se forma Muntet 2).
In jud. se face o stramutare completa
a acestor anume de sud e nurnit
de de nord sau nord-est
Muntean din spre apus. Schimbarea e de
situatia geografica a judetului, muntii vin acum partea
de apus, iar Dunarea baltile partea de rasarit. Ea
ne dovedeste numirile nu erau date in mod mecanic,
poporul din aceste parti apropiate de munte a pastrat un
contact des regiunea Dunarii,
de bate din spre
I) analogie nurnirea ce se
in unele vantului de ce produce secetá.
2) Chestionarul jud. Râmnicu-Sarat, pag. 133.
www.dacoromanica.ro
166 D.
Afara de aceste .nurniri mai generale, sunt

locale, Munteanul e numit in Muscel
Brasoveanul numire care ea rnarturie de desele
relatiuni ale locuitorilor din aceste parti cu Ardealul,
deosebi cu comercial Pe la Severin
acest vant e numit Hateganul, bate din spre
Hategului fapt care ne pune in vedere legatu-
rile aceste regiuni.
Dupa cum vântul e numit in jud. Suceava
Rusul sau vantul de Cazaci, tot astfel cel de nord e
numit Leahul 2) de la Lesi. Aceasta numire ne duce
in trecut, Moldovenilor cu Polonii erau dese,
cand se atingeau prin granita Bucovinei
din spre Galitia. daca locuitorii din Suceava
i-ar schimb numele i-ar zice Bucovineanul. Tot
in judetul Suceava din spre e numit
numire care din vremea
Ocnii era un centru din partea de jos a Moldovii
relatiile cu el numeroase.
Pädare.---Se ca ce
dure, silva, a disparut limba inlocuit
prin tot fondul latin, rezultat din
printr'o modificare fonetica
semantica. palus se un fenomen
geografic, schimbarea de a fost pricinuita
de mediul fizic, sta prin urmare cu
tuatia geografica a poporului trecut. De aceia
acest cuvant oarecare atentiune.
Schimbarea de o prezinta
baneza, astfel putem ca s'a petrecut in sudul
de acolo s'a propagat nord. modifi-
') Chestionarul Hasdeu.

2) Hasdeu, jud. Suceava.
Tot acolo.
www.dacoromanica.ro
TERMINOI.OGIA GEOGRAFICÄ TOPONIMIA 167
fonetica a lui paludern in *padulern o prezinta

alte forme romanice padule, neap. padula, sard.
paule, vechiu span. port. Forma paludem este
reprezintata prin franc. prov. paint,
Faptul nu toate formele pleaca dela aceia$i
forma ne arata ca forma *padulern nu
dateaza din epoca latina comuna, ci s'a nascut mai
raspandindu-se numai unele regiuni ale domeniului
romanic.
De unde sa plecat modificarea? In Italia trebue sa
se forma *padule, este reprezintata multe
dialecte italiene de aici a putut sa pe deoparte
spre apus in Sardinia Peninsula pe de alta spre
in Peninsula Ea este explicata de obiceiu
ca provenind din in forma paludem.
metateza adevaratul ei este stramutarea
din licidele r de langa o consonanta langa alta.
Alte de sunete se datoresc
totdeauna unor contaminatiuni cu alte cuvinte apropiate
ca forma ca aceasta urmä a
fost pricina schimbärii fonetice in pains.
Forma modificatä apare mai ales in dialectele din
nord, din preajma Padului. Se Padul pe-
mare intindere pana la varsare o salbä de mlastini,.
astfel ca aceste regiuni formele palus Padus aveau
prilej sä se intalneasca des vorbire sä se produca
o contaminare ele, din care s'a näscut forma
- Dar nu numai apropierea fonetica dintre cele
forme a putut pricinui o contaminare intre ele, ci a putut
exista o apropiere in privinta Numele
prii geografice au avut la inceput un asupra
intelesului numelui ne dau niste forme-
in vechea franceza: = a paste
Etymologisches
www.dacoromanica.ro
168
pasune a obstei, multe alte

rivate. Din urmatorul citat se vede bine
trebuintana citate: Il est permis...a un chacun
des dits voisins faire mener praistre son bestail que l'on
appelle vulgairement padoyr l'un sur l'autre" Du Cange
vocabularul sau da forma din mediolatina
explicand-o prin locus pascuus et palustris". dar
bun de acelasi timp. Aceasta serie
de cuvinte din franceza nu se reduc la forme
latine, ele sunt cu foarte mare probabilitate din
fondul celt al limbei franceze s'au pastrat,
cu 2). Numele fluviului Padus se
poate pune in cu aceste forme, se
partea nordica a ltaliei a fost de populatie
(Galia nume de s'au putut trans-
mite in limba cand acesti Gali au ;
numele orasului Padua in categorie. Apoi

valea l'adului cu s este foarte potrivita pentru
päsunat, mai ales pentru iernatul vitelor ce pasc vara in
Alpi. Prin aceasta s'a putut face ca fluviul
primeasca drept un al de
sau chiar in mlastinos. Aceasta n'ar
un caz izolat. Chiar muntilor apropiati de Pad,
Alpii, a servit de baza la numeroase derivatiuni ce au un
cu felul de ce se duce in ei, cu
pastoritul. In franceze apropiate de Alpi aup
drept de pasune
=a forme cari sunt in documente
dievale in pe, alpagiare alpeare,
dialectele germane din
Elvetia, Alpe insemneaza de munte. aici avem
') Formele citatul dupà Godefroy, Dict. de l'ancienne langue
7) Pastrarea iui rl intervocalic se faptul aceste

expresiuni sunt intrebuintate mai ales in Frantei.
') Du Cange, Vocabularium.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA TOPONIMIA 169
de aface fara insemnare primitiva a

melui
dar, prin amintite, viata pasto-
regiunea mlastinoasa a Padului apropierea
fonetica dintre numele fluviului cuvantul palus, cuvinte
cari se aplicau la reprezentari inrudite, s'a
nirea foarte in vorbire a celor cuvinte
terea formei *padulem prin contaminarea fenomen
care e atat mai des, o e vorbita de o
populatie mai primitiva, mai disciplina
acum de explicat evolutia acestui
cuvant in Peninsula balcanica. s'a ajuns de la
lesul de la cel de padure? Trecerea un
teles la s'a facut nu regiune mlastinoasä ci
in trecerea dela o regiune spre o regiune mun-
Schimbarea mediului a zdruncinat fixitatea notiunii
de aducand planul
o nota a lui tergand pe alta. Mlastinile au
de obiceiu o vegetatie e foarte
trivit pentru pascutul Prin chiar acest fapt nota
intaietatea pentru un pastor, padure
a putut ajunge insemneze bun de pasune, chiar
departe de stdtatoare, iar de aici la de
nu mai era un pas. Astfel acest cuvant, care
un fenomen geografic de a ajuns
un fenomen ce apare deosebire in regiunea
muntoasa, acelasi timp deslusiri asupra
prejurarilor de din trecutul poporului Din
contactul nordul Italiei a imprumutat forma
mai jar cand drumul acea parte i-a fost
prin navalirea Slavilor, cand a fost
mai vreme regiuni mai departate de
: nota de apa statatoare s'a
sters totul. locul cuvantului latin silva, a fost

la sau inlocuit prin de straina
pe care au Bulgarii.
www.dacoromanica.ro
170 D. PU$CH1LÁ
chestiune laturalnica ar mai daca silva

a disparut cu din limba
derivatul silvaticus. Silva ar tre-
buit sa sealbd, Salbá este nu-
mele unui arbust, salba moale (Evonyrnus europaeus). S'ar
ca, gratie vreunei geografice, silva sa-si
numind acest arbust. Chiar in latina
uneori in locul numelui anu-
mit sali x, a. l).
Din ce preced, se vede importanta explicarii
istorice a termenilor de cari se foloseste poporul pentru
nurnirea fenomenelor geografice. Ei ne pot da deslusiri
asupra legaturii dintre in asupra
de populatiune, cum s'a a fost
de muscel. asernenea cercetare se
cu cele asupra toponimiei. Numele ne spun
mult asupra populatiunei dintr'o regiune. Ne vom
aici de un singur caz, numele al celui
mai mare curs de apa ce tara
Numele nu se mult la toate popoa-
rele Europei. In limbile romanice se continua nurnele
latin Danubius, nu totdeauna sub forma pe care ar
luat-o graiul poporului. In nici nu poate
vorba de o continuare a numelui latin. Totusi nici un
de la popoarele nu este. Caci Ungurii
numesc Dunarea , grupul de sud,
Bulgarii. Dunam. forma slava, dupa fonetismul ei,
este o forma anume trebuie sa
dela Goti, dela cari au alte elemente germa-
in limbile slave; forma gotica Dunavis o da Cesarie
Nazianzul Forma este Dunaj. Forma turca a
numelui este Tuna, putin deosebita de cea ungureasca
de cea pe care o dau geografii arabi (pana prin sec. 14)
') Georg, Lateinisch-deutsches Wörterbuch.

V. Archiv für slavische Philologie", 292 urm.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOG1A GE(1GRAFICÄ 171
(fluviul Chiar de forma

albaneza, care '), se forma ro-
mâneasca. In genere, formele numelui toate popoa-
rele se prin partea a
Este totusi greu a desparti forma
cea Fata acestea forma
are mai mutt re la sfarsit. De unde ar pute
proveni acest adaos? Folklorul ne poate da deslu$iri in
aceasta privinta. Dunarea este cantata in poezia
populara, se chiar in versuri copilaresti; in
tecul se pomeneste de apa a o
observatiune ne dove$te acest fluviu
a o impresiune puternica asupra irnaginatiei
rului 2). Cam de ce este acea impresiune, ne
ca :
Dunäre,
Drum färä pulbere
de
urmare Dunarea turbata" a o impresiune de

asupra poporului.
Este cunoscut procedeul care poporul face
poezia mai vioaie: epitetul. Unei ape care face
ciuni poporul zice ; sunt Vai rele" pe
romanesc. Daca admitem ca forma
primitiva pe cea aromna Duna, in poezie,
se epitetul rea, se Duna rea.
este cantata poezia populara a Slavilor; la Bulgari
i se da epitetul bl% 3), iar intr'un croat
se : vu zernlicu k mutnomu Dunaju" (in
de jos. la turbure4). Din contopirea celor
Comunicatä de un
2) V. monografia Al. Papadopol-Calimah, in
literaturú in traditiune.
3) f. Philologie, 301.
302.
www.dacoromanica.ro
D.
doua cuvinte s'a nascut in forma Dunarea, care

ne mai ca un compus, a trecut in vor-
birea de toate zilele, a final socotit ca
s'a refacut o forma nearticulata, Dunare. Contopirea celor
doua elemente a putut inlesnita de ele se
gasiau in versuri recitate de copii, cari aglu-
tineaza mult mai lesne cuvinte deosebite, pastrandu-le
transmitandu-le generatiei ce vine dupa Sunt
numeroase formele acest Astfel este
untdelemn, care popor se undelemn.
Nu oricine se mai cand la
din cari s'a alcatuit. In vechea la Coresi Dosof-
teiu, se acest sirnplu mai
s'a partea a doua. Pe inceputul secolului
al XIX-lea se untal de lemn. ceia ce dove-
deste ca se mai constiinta din care se
numele. cele trei parti s'au contopit
bine singur chiar sunetul d in
pronuntarea adaogandu-se articolul la
tul cuvantului,
luam un caz chiar din toponimie. Intr'un
din Ardeal ') este o parte numele acesta
se mai des fraze ca: duc pe stau
pe etc., adeca prepozitia pe Partea
oraselului astfel este peste
morilor, pe nu e altceva peste
sau, pronuntarea faz. cuvin-
tele s'au contopit, considerandu-se in acelasi timp
putul drept prepozitia pe prin analogie cu numele altor
cartiere, cari primesc prepozitia pe, spre a arata
locul: pe Brata, pe Gruiu Odata contopirea, lo-
comit. Sibiiului.
2) din are originea probabil caz
slavon al cuvântului cerut de slave ce
locul. Insusi numele Sliste ne arata la baza a fost
o Slavi sli;te-asezare).
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA GEOGRAFICA POPULARÄ TOPONIMIA 173
calnicii, desi au iazul ochilor pana astazi, au

pierdut legatura dintre numele cartierului faptul el
este asezat peste iaz.
Din toate limbile s'ar cuvinte cari sunt
rezultate din contopirea a doua sau trei singur,
cornpuneri. psihologic
e urmatorul: Limba are de un pentru
lucru. se ca o reunire de sau
multe cuvinte un singur reprezen-
tarea unica ce le corespunde este ca un tipar, care face
din diferite piese fonetice un singur elementele di-
ferite se aglutineaza e deajuns o cat de mica
care fonetica, pentru ca constiinta compunerii primitive
se se forme noui in
nu se cere vrerne indelungata pentru nasterea
asemenea forme, e lucru de o generatie, ce s'a
odata intepenit ramane, mai ales
paralel cu limba poporului nu exista o literara.
forma Dunare nu ar fi un izolat, ci se
pe un proces, procesul de aglutinare, care
paneste limbile de pe fata de
limba chineza. In sprijinul explicarii de sus, s'ar mai
aduce in Moldova se forma
Dunarea, chiar unde cere o forma nearticulata
(d. ex. pe Dunarea), aceasta este forma primitiva,
care de fapt nu este articulata, ci s'a considerat ca atare,
s'a refacut forma
Forma este dar specific
Asupra s'a din nord nu
se poate spune mai mult ca ea apare formata gata
in secolul al XVI; in mai vechiu monu-
ment de scrisoarea boierului Neacsu din
Campulung (1521) in cronica lui Mihail
Moxa.
Am admis la baza ei forma albaneza aromana
Duna. Nu s'ar ca forma impru-
www.dacoromanica.ro
174 D.
mutat-o dela Unguri, ar fi vorba

de un imprumut, el s'ar fi mai dela Slavi,
cari ne-au dat numirile multor ape din bazinul Dunarii.
Astfel Oltul ce e drept, de vechiul nume Alutus,
dar numai prin fonetism slavon, Jiul; chiar
numele de pe malurile lui sunt slave,
Jiul de sus, Dol-jiu= Jiul de jos.
Daca se poate legatura formei
a celei albaneze, fara toate
au izvorul in nurnirea folosita populatia de a
tinuturilor Dunarene, e vrednic de luat aminte,
pulatia acelor tinuturi, romanizata in cea mai mare
parte, n'a numirea din a fluviului
european, vestit pana neamurile asiatice, pentru a
pe aceia de din limba cuceritorilor, care deve-
nise a
Chestiunile cele mai interesante sunt de obiceiu
acelea cari stau la granita dintre De mult
istoricii avut nevoe de datele filologici pentru
garea unor chestiuni importante din domeniul Prin
cele precedente se a se da uncle contributiuni
ale filologiei studiul geografiei, spe-
domeniul antropogeografiei. In
dintre nu poate fi vorba care este
fiecare da primeste la va
folosi totdeauna din cunoasterea precisa a relatiunilor
dintre lucruri. a cerceta numirile relative la teren
conexiune formele plastice, ar mai greu se
gaseasca S'ar mai putea
forma curmezi. Ceeace s'ar spune despre
forma, este ca sta in a Dar daca la-
sam afara ne curmez trebue ne
la un substantiv. seama de cele
a fost de unui munte, se poate
siguranta avem a face un derivat dela forma
curmaz, in de curmaz
www.dacoromanica.ro
GEOGRAFICÄ 175
este prototipul formei grumaz, ce se

sub forma gurmas sau grumas'). Astfcl forma grumaz,
un derivat albanez, este cu verbul a
din románeste se poate mai larg pe
chestiunea imprumutului dela o limba la alta.
Acestea sunt fapte alese ca exemple
pentru a pune in evidentä folosul legAturilor dintre geo-
grafie filologie; dar se pot chestiuni mai
sante.
D.
G. Meyer, Etymol. Wörterb. der alb. Sprache".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ROMÂNII DIN CRAINA SERBIEI
(Marginea) se numeste ocrugul" din

spre Tara Ca ocrug", administra-
spre S. se pana la Timoc, spre V.
pana dincolo de minele Maidanpek. Autorii lucrarilor de
fata pana au putut sat cu sat, aproape
intregime, numai partea dela de Miroci
Deli partea Crainei care priveste spre
Romania. Cercetarea s'a facut in special punct de
vedere etnografic rezultatele ei complete, precum
zultatele altor cercetari posterioare, vor fi date aiurea.
pitolele de fata au vedere numai partea din cercetari
legatura geografia.
Privire antropogeograficd.
Ocolita N.spre E. de Dunare - in dreptul
acesta prin cele mai ale sale chei,-Craina
se intercaleaza ca un colt al statului intre Banat
Oltenia. In cea mai mare parte e de
masivul muntos care face legatura intre Carpati Balcani
care, cat tirnp directiunea e SSV. se numeste
400-500 m.; exceptional
m.), iar culmea principala, de
adevarata coteste spre SSE., numirea de
(cu trei la distanta: Golu 1100
Tarni Vrh 1201 Deli-Iovan 1058 m.). Din aceasta culme
www.dacoromanica.ro
G. VALSAN
scad in valea Timocului, care

ce deschide un drum de spre interiorul Peninsulei
balcanice, vine de se Dunare, la marginea
Negotinului, singurul de oarecare intindere al Crainei.
Ca geologie, Mirocii sunt continuarea a Car-
patilor. Ca la N. de in Miroci contactul intre
roce prezinta curiozitati care nu s'au putut
mai verosimil prin admiterea unui care a
fost general pentru mai tot lantul Carpatilor meridionali
In vremea cretacicului o resfrAngere a scoartii ar ft asternut
peste rocele preexistente, aceasta pe mai toatä intinderea Carpa-
tilor meridionali, o de roce. in majoritate rnetamorfice,
aduse dinspre S.E. sau mai probabil dinspre N.V., care s'a
spart a in numai suprapuse. deci nici
o rdAcinä
Indiferent de explicarea regiunea

care ne priveste, urmatoarea structurd :
cretacicd cu directia N.S., cuprinde mai

muntoasd. Centrul partea de V., despicata de
sunt calcaroase, pe restul e format din
turi negre foarte cutate. se
gineste spre E., dela Glamia spre V. dela
Golubina, alte de micasist, aceiasi
directie spre S. Un al treilea cristalin, conti-
nuarea importantei care hotarul Banat
Oltenia, in pe la
ca o numai Petrosel. Restul care a rämas
spre la e acoperit, de o mar-
gine neogena, de aluviunile moderne. Asemenea chiar
regiunea de roce vechi stanca de multeori nu se arata
usor, mare parte e strat
de nisip, uneori aluvionar, chiar pe de cele
G. M. Murgoci: Tertiarul Olteniei in An. Inst. geol. rom.

1907.
www.dacoromanica.ro
HOMÂNII DIN I
mai multeori provenit

compunerea a rocei subsis-
tente In multe locuri s'a format
un strat de terra rossa.
cari vaporul prin Cazanele
pe timp de ploae, povestesc
uimiti de peretii albi. de calcar, din c
care ca din niste vine des-
chise, ape sangerate de terra rossa 2).
ca o continuare a dela
N. Dunarii se arata Mirocii si din
punct vedere In serile
limpezi cand cerul in apus e inca
bibat de muntii
veniti ies puternic in
de te-ai spre Severin, sau spre
Negotin, sau mai ales pe la
cotul ei. eel mai adanc din dreptul
ostrovului Corbu, priveliste se
Dinspre varfurile Godeanului -
pana apropiere de creasta
vanului, muntilor ,
aproape ca o ondulata.
Ici colo numai, se un perete
mai repede sau se un mai
(Stirbätul). Cele mai multe
:
au crestele retezate.
monotonie a
se prezinta te-ai chiar
regiunii muntoase.
E
1) Em. de Martonne: Evolution mor-
phologique des Alpes de
Paris. 1907, p. 124. I
2) Id.: Traité de géographie physi-

ue". - Paris, 1909, p. 347.
www.dacoromanica.ro
180
se simt cand nu esti in apropiere de chiar

pe unde curge acest fluviu mare nu se observa. Ai crede
Mirocii sunt legati fära intrerupere de restul
tot acest e aproape un Pe coama
a culmilor, care se mai toate la
poti merge ore intregi urcari (fig. 2).
numai pe ad se arata
al doilea caracter morfologic al regiunii - desi intotdeuna,
privesti sectiune transversald, in partea
incep largi maluri foarte tesite,
se de odata ascutit,
patul stänca (Cazul tipic e la Dupliana,
unde a väii ca o prin
se un cu atät de
repezi, nu a putut folosit nici de sat nici de drum.
satul cat drurnul sunt sus pe Adeseori
se ingusteazd de mult chei"
(Recita, Reca, Slatina, Vratna) aceasta uneori (Recita,
Reca) chiar apropiere de unde paraele
a sält mai repede, pe albie ca cum aci
panta un de care accelereazd
curgerea in timp aproape nu
nerea de aluviuni. Activitatea apelor curgatoare e
de mare mai toate au caracter de torente a
inrämurare spre munte creste ochii.
Marele sat Iabucovät e actuatmente de care
spre in an. Pe alocuri drumurile aproape
inaccesibile, umplu de
lovani pe care abia pot (drumul
covat-Geanova).
Netezimea culmilor, toate roca subsistenta

intense, a dus la concluzia in Miroci cat
in M. relieful de altädatä, a
Pe Reca, aproape värsarea ei in Dunäre s'au putut
construi trei mori, una dupä alta, pe o
www.dacoromanica.ro
Fig. 2. Vedere spre Gherdap, de pe DunArii.-
Inceput de terase pe malul - Perfectä intre ambele
maluri.
3. Terase la Varbita Se
inceputul de vale - vechiu brat al ?- care ocoleste Costolul.
Partea mai
-de pe coasta sunt nisipurile pe care le asterne
superioare 115-120m.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNII DIN CRAINA 181
fost ros inutul transformat peneplend, care e

destul de veche (descompunerea chimica a rocelor foarte
pe care odata au domoale (aluviuni
pe altitudini insemnate). Evolutia nu s'a oprit aci
obosit al culmilor actualmente e de
repezi, cu vai cu chei numeroase. regi-
unea rocelor vechi din e o peneplend
Tintul aluviunilor are o morfologie Asezate
terase cum le numesc din
aceste aluviuni sunt urmele unor vechi niveluri ale
prin netezimea suprafetei - pe care uneori
se ape stagnante: - continua
aspectul monoton al tinutului muntos.
Pe hárti cu curbe de nivel se poate observa o usoara
a teraselor spre S.E., ceeace ave pentru
problema Incep a se la (fig. 2) au cea mai
mare desvoltare unde crutat mai mult
se observa rinduri terase, care cea superioard
e cea mai de malul actual, care pe alocuri are el
aspect de cerdac care ar a (Fig.
- Desenat dupä originalul de sus.

Nu pretutindeni pästrat aceste terase.
in sale mai accentuate ori-
') Em. de Martonne: Rech. sur l'évol. des Alpes de
p. 124.
2) e vorba terasele care prin intinderea prezenti
o importantä antropogeografIcä. Totalitatea etajelor de terase,
unele numai crämpee neinsemnate, ar dc I.
(Entwicklungsgeschichtliche Karte des Eisernen Tores-Gotha
Perthes.
www.dacoromanica.ro
182
unde -a ros parte din La

Palanca 4) se de regiunea rocelor
vechi terasa numai ca o fasie inaltä,
adevarat de pe care ascuns gradini
satul CupuzAstea. lucru sigur s'a
Negotin unde terasele a Ne-
golinului trebue fi fost pentru un
cire care a fost parasit de
Dealurile se brusc ar retezate.
foarte jos, e acoperit de balti mai ales dealuri
altitudinea e mai aiurea, ca un cot de ar
ad mai malt. care din munte picrd
albia nehotarite printre trestisuri. Chiar
Timocul incepe a face insule lasa moarte.
tinutul e päräsit o locurile mai ínaltate
in Negotinului (Praova, Raduievat. Bucovcea)
care sunt ni$te izolate vechile terase ale
pe care acum le n ade le acopere de nisipuri
ratoa re.
Un alt din acest punct de vedere este la

dova (Fig. 3 5). din sus la satul
tinutul de terase se Dunare arc larg.
prispa a Dunarii care ea aproape
izolatä ca un ostrov, atat la V. de la
bita terenul se de mull, timpuri de cre$tere a
apele nävillesc din spre ajung
de se unesc cu balta Costolului care se intinde langa
Solul acestei e in mare parte spulberata de
a$ternutä in dâmburi pe coasta Aceste nisipuri
sunt cauza care va intrerupe totul comunicatia. chiar temporara,
intre balta Costolului. a fost
spusa Tata se legau
de pluta de colo, din balta Costolului". Lucrul nu ar
o deosebita atentiune daca in dreptul acesta n'ar ruinele podului
lui Traian. Costolului e un vechiu ostrov, asupra
construirii podului tocmai in punctul acesta se poate in
traditia existentá la din marginea
Traian cu soru-sa" ca zidi podul, a din apele
prin balta Costolului. a fost gata lucrarea s'a dat
drumul apelor pe albia veche, s'a rapt podul a trebuit fie
www.dacoromanica.ro
4. - Palanca. din E. Crainei care Dunärea
se apropie mai mult de vechi. au chei...
www.dacoromanica.ro
Cern
-'3,
Fig. 5, Ocolina Severinului. in care pe malul se departeaza de Dunare. Ostrovul

pare un crampeiu din terasa docul podului lui Pe malul rornanesc e de notat
unui in descompunere : harta Stat. Maj. Sarb 1/75.000)
www.dacoromanica.ro
184 G.
zidit a doua se mai poate pune intrebarea existenta

acestei legende cu Traian are vre-o valoare asupra statorniciei
elementului in Crainei.
Cauza care a intinerit peneplena a tera-

sele. Acestea incep a se narui pretutindeni. cari
abia scapa din cheile rnuntilor si vor alu-
viunile pe suprafata lina a teraselor. atrase de ni-
Dunärei dupa un timp de curs
adevarate vaiugi", care mai pre-
tutindeni terasele. Faptul nedeplinei racordari cursul
superior inferior al dovedeste o scadere
a nivelului de baza dintre care ultima e dcstul de
Mai e o serie de fenomene care aduce variatie in
monotonia tinutului. Acestea se alla regiunea
a Mirocilor. Intinderea destul de mare a calcaros,
asemenea nivelul de baza atat de apropiat
450m) fata suprafata care primeste ploile, au
facut ca regiunea sa puterniç Fenomenele
carstice capata o mare desvoltare. Regiunea nefiind cer-
personal, aci se va da rnaterialul rezultat din spu-
din cercetarea hartilor
de Cazane pe culmi", de Ape Bigarul de
apa ese ca un din stance, de Panuri (Ponoare?),
de pesteri". Harta (1/75.000 St. Maj. Sarb),
arata peste 70 doline 22 adevärate bazinuri de
0 localitate in este M-rea

tinut care mutt Ialomicioarei (Buceci).
Chei pereti verticali de care se dcschid
pesteri, cascade care adfincesc ro-
tunde, un de subt mai ales
care caracterul romantic care atrage pe
unii excursioni$ti-deasupra de
mai multe la deschideri enorme. niste urme ultime
râmase din boltii vechi pesteri uriase, - de
care fameux pont de Ponoare" etc. p.
127) putin lucru.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNII DIN CRAINA 185
pe fundul carora curg la lumina zilei, uneori

pe o lungime de 5 km. rauri cari afluenti,
fac cotituri apoi dispar E de observat
adancimea depresiunilor, dupa cum arata harta, nu
pare a mai mare de 100m. patul pe care curg
apele din aceste depresiuni s'ar cu putin 200m.
mai sus, ceeace poate da o idee de energica circulatie
ce trebue sa se stabileasca cand aceste
sä ajunga Privind harta, de
explicabile intr'o astfel de regiune, ai impresia
unui directia S.-N. in crarnpeie, care
cepe din apropiere satul Miroci se poate
destul de bine pana la o anume distanta. Impresia aceasta
e de relieful tinutului, o platforma rninunat
marginile din spre apus
chip de albie inclinatä spre N. desehiderea spre
ostrovul Ogradina: bazin de rau.-Mentio-
nez faptul, nestiindu pomenit aiurea, poate sa
aiba oarecare cu problema (cf. curioasa
vale paralela dela Dubova, pe mal al
Martonne : Evol.. etc., p. 133).
marginea acestui tinut carstic. Fluviul,
.acum caractere de apa de
din sus de Milanovat. un curs regulat. Cum in
giunea a Crainei, regularitate se tulbura.
Malurile, devenite pereti verticali pesteri.
apropie mai mull ori unde in la
ca din in dea nastere la largiri ale
suprafetei de (Dubova. Mraconia, Ogradina),
care corespund mari ale fundului (in Cazan
53m, sub nivelul mai apei). Aceste caractere
au dus la presupunerea ca la strapungerea defileului au
avut o mare importanta fenomenele carstice ale regiunei.
Orsova, unde apele Cernei, repezi capri-
cioase, rasfira un puternic con de pietrisuri, Dunarea ra-
mane o apa de munte multe bùcuri"
www.dacoromanica.ro
G. VÂLSAN
a apelor din fund) scafe" (vartejuri care trag fund).

ocoleste gradinile urmele de cetate ale ostrovului
Ada-Cale, cand cununa a Gher-
dapului, unde timp de ape mari, cand vine
e o fierbere necontenita, cand apa e
aproape poti trece cu piciorul"-Dupa ce iese din Gherdap
sau Poarta fierului" incepe a se linisti. Apar
ostroave mai numeroase, intinsuri apa e mai ,
tot mai din caracterele sale de apa repede:
(curge printre adevarate de torent pe marginea
in partea Serbiei se schiteaza terase pe maluri
depune numai pana spre ; iarna nu
ghiata rpoarta mult (sloiuri) de Dela

Cladova dispar cale de apa usor
de trecut, nu a a-si forma
serpuirile viguroase printre tinuturile de terase,
mai monotone ca regiunea muntoasa, dar mai fertile
mai populate. Sate mari se langa malul apei, pe
ultima din temelia zeci de
izvoare (Ratcova). Numai pe alocuri vanturile din ,
Gorniacul care au un
intreg tinut aluvionar intr'o regiune de dune, arunca
sipul pe malul drept, alcatuind
destul de care drumurile lo-
cuitorilor.
intregirea icoanei e de
amintit ca regiunea de mari face parte din
madia (sarb.: codrul de stejar) care cuprindea o mare
parte a Serbiei nordice mai peste tot
e despadurit, ceeace face ca actiunea distructiva a ploilor
a raurilor fie mai puternica. Batranele deo-
sunt reduse la un maques care
uneori nici nu-si poate intinde peste
Serbie contemporaine", Paris, 1902, p.31, vol. I.
www.dacoromanica.ro
multele rapi carsii" pietroase, printre care
turme capre. La acest caracter mediteran se
nucul crescut stare adesea
(Urovita) Nu rar se smochinul crescut de
pripas prin grädinile care cunosc il
mesc astfel. (Trece dincolo de Dunare-Cerneti). Ase-
menea liliacul, in stare naturala, a ca locali-
dealurile dela V. de Negotin sa poarte numele
acestei plante Trebue adaogat salbatec, in foarte
mare cantitate, amintind de nurnele Dardanii care
se spre S. Muntele mai inca tisa
toponimie: Tisa langa Stirbat) ),
poala dealului rno.:vnolul". jneapcInul nu sunt
cunoscuti. Regiunea teraselor, de multele gradini
poame, e caracterizata prin multimea Mai toti
avem vii"), a cultura se face rational in jurul
gotinului.
Ca nu mai Asemenea cerbi
ciute", odata au fost multi;
caprioare".
gonia carne de
apa Dunarii
de peOi (care se mai multi oriunde la
Cherdap). Ca animale domestice caprele mult
mai mare ca oile, caracterizeaza acoperite
tufe, porcii vacile campul".
De rnentionat, ca interes antropogeografic, este
musca dela Babacaia" stanca esind
din in primele cazane).
Poporul o localizeaza aci povestete despre ea legenda
un a izbutit coada toc-
') Cf. cit.", p. 30: Principalement dans la vallée

du Timok on trouve le noyer en si grande abondance que la cul-
ture de cet arbre pourrait y devenir la service d'une utile
tation".
2) Harta Stat. Maj. I 75.000.
www.dacoromanica.ro
G.
mai acesta in pestera dela Babacaia. Ala" (balaurul)

l'a amenintat: tu, dar eu dau musca omoare calu.
van a Dar eu dau fumul omoare musca. Ca interes
geografic, am putut culege dela urmAtoarele: Musca e cev
mai mare ca cea de vin. Se cum in in Aprilie.
tine vre-o luni, astfel timpul muncii campului.
Ese pe su' cocoloase multe pe fata
bate de de se
Vantul acesta o la Belgrad. In
Gorniacul o dincolo de Timoc. (In Olt('nia
prin dealurilor in ei
vita. De aceea vitele sunt fum numai noaptea
ies la omul trebue munceasch la tinge
vita catran numai munci.
Para lel cu multe din aceste note care dau fisionomia

geografica a regiunii. omeneasca pre-
anume pe care nu le cred lipsite de
interes antropogeografic.
Ca muntos Carpati
e de Aci arcul Carpato-Bal-
mai ad se apropie
mai mult geografice pentru cir-
popoarelor: stepa Ungariei.
Aceasta situatie de sigur a contribuit atraga pe
diferite curente nearnuri. Chiar pentru popu-
care dinspre S., ca pentru cea din
geografice ale sau ale
intreg acest muntos, cu incurcate, cu vai
impracticabile, a fost un care nu se
mai lesnicios in feluri: pe Moravei
a Timocului, foarte putin prin defilcul de
al Dunarii. De aceea drumurile de intensa in
lumea veche erau eel de pe Moravei drumul care
lung valea Timocului unde, pe timpul Rornanilor
') C. Geschichte der Serben', vol, I, p. 8 (Gotha
1911).
www.dacoromanica.ro
ROMkNII DIN SERBIEI
mai ales al Irnperiului Bizantin, cetatile se

Pe drumul Moravei poate fi socotit excentric pentru
regiunea de care ne ocupam, drumul Timocului ne inte-
reseaza mai de aproape. Pe toate clisurile, a fost
de infiltrare spre V. S. al populatiilor ajunse pana
in marginea de apus a La trecerea prin
acest in Peninsula contribuia faptul
in aceasta parte nu mai are lunca, malurile
sale sunt ca innaltime - caci campia Timocului,
spre Vidin, e un al romane pe care
trece peninsulei Balcanice. Urma unei miscari
mai vii de neamuri a azi in hrtile etnografice,
pe aceasta vale a Timocului, satele
au patruns mai ori unde spre E. sate sarbesti
(pana in jurul Negotinului), precum, probabil tot pe ea, au
putut sarbesti din
jurul Socobaniei, centre destul de insemnate de Bulgari.
popoarelor streine au lasat neatins
care a putut care nevoe
de munte: pastorii. puteau pe culmi, sau
S. sau dinspre N. Cercetari ulterioare vor dovedi
au inaintat au inaintat pastorii din S.,
li se drumul Timocului, una din
zele care, prin faptul cale de invazie straina -a
la ruperea intre Carpatilor
Balcanilor. E sigur prin dovezi etno-
grafice, in dreapta cat in
regiunea populatia e aceeas: pastori
Ungureni".
cucerire e prin faptul
dupa am muntele e identic de-o parte de
alta a Dunarii. trecerea de pe un mal pe altul se
poate spune e mai trecerea
fileului, prin de deschideri
care s'au sate chiar (Dobra,
zasca, D. Milanovat, Golubinie, Ogradina, Orsova, etc).
www.dacoromanica.ro
Asemenea faptul c acest ca o
Banat Oltenia, poate parte de ce aci
s'a putut mentine azi o
populatie care aiurea in peninsula a
putut asimilatd. Regiunea a fost alimentatd necontenit
cu Rornâni din Oltenia din Banat.
alimentare iese bine evidentä in Crainei
de care ne unde ,,Ungurenii" pastori au ocupat
tot muntele unde pe marginea a multe
sate au fost de curând Olteni veniti de
peste Dunare Barloaga, Praova, etc.).
Se pare e vorba numai o a
Lucrul se vede prin caractere particulare
etnice, mai ales port, care nu apar nici la
nici la Olteni. Chiar locuitorii au constiinta amestecului. Ei nu-si
zic Tereni cum zic celor ci Mistritoi, oameni de
amestec. Numirea nu pare unui amestec numai de Olteni
Ungureni. Acestia din probabil nu au intrat formarea
pulatiei de Mistritoi deck cantitate Pretutindeni,
populatia ungureneasca a ca asezare sta-
spre granita intre Ungureni nu
corespunde granita mai mult cu limita dintre munte
dealuri,- pretutindeni de cazuri, fuziunea
se face greu caracterele deosebitoare
nicie, chiar satul a fost totul izolat, ca
brogea. Acest caracter foarte conservativ au Ungurenii din
asezate in regiunea contact a mun-
tenilor, sunt etnic vorbind, in bine distincte,
a populatie nu se Mistritoii
sunt un amestec din Olteni mai putin -care totusi au
intrat amestec mai ales in de N., unde circulatia pe mar-
ginea a usurat fuziunea -cu o populatie autoctona sau
dinspre S., sau acestea Cineva trebue
locuit acesta destul de bogate izvoare de traiu. au
venit locuitori dinspre S. au inaintat mult spre N., in
timpuri recente, o dovedeste faptul pe terasele de deasupra
Costolului-deci chiar fata Severinului- a existat nu de
mult un sat, Osoina, veniti din din
un port totul deosebit de al bastinasilor. din
cina atractiei din pricina din a
www.dacoromanica.ro
DIN SERRIEI
fost s'a risipit cu incetul, curn s'a risipit individuali-

tatea a locuitorilor lui. Din aceste note iese constatarea curat
antropogeografica: de margine
alte mai mari este timp un de
amestec al populatiei.
poate ea contribul la lämurirea

asezärilor omenesti In acest sens e interesant
de observat ca calcaroasä e lipsita de sate, desi
titudinea ar o astfel de asezare.
(Muntenegrenii) adusi de care
pe un sat Petrovoselo, sau cum ii mai
zic Romanii Petrosel, inconstient au respectat harta geo-
satul nu mai de capatul
limbei cristaline care in pe la Ada-Cale.
Alt sat. acesta romanesc vechiu, Mirociu, el a evitat
carstul se aflä asezat tocmai capatul S. al
carstice.
Mai interesanta este asezarea satelor din E.
pot observá doua de sate : un langa Du-
in interior format din sate ascunse pe
rAurilor. Ca sä la ele din spre Dunare
treci prin chei foarte adesea repetate, chei
la trecerea prin cristalina neo-
care margineste centrul mezozoic al Mirocilor.
pe valea salbateca, adesea impracticabila a unui astfel
de are impresia din ce ce
mai mult pustiul muntelui, de odata, spre uimirea
lui, vede valea se din gradinilor
apar acoperisurile de ale caselor. de
roce cristaline neogene, care prin prezenta ei a deter-
formarea de chei, a fost de locuitori ca un
fel de pavaza spre Dunare, de unde intotdeauna veneau
nenorocirile forma de incursiuni ale paganilor 1). In
,.Milionii (o familie) paru' fugiti dela

nu s'a putut (Reca)
www.dacoromanica.ro
192 G.
acest sunt satele cu cele mai multe urme de vechime,

sate ramase cea mai mare parte sarace putin locuite.
Restul satelor dinspre E. sunt asezate obisnuit
malul sau terenul aluvionar rodnic al tera-
selor, astfel de darurile fluviului
de ale In regiune unde vremea
Turcului erau bordeie (cf. satul Bordcie), sunt
acum satele cele mai mari mai bogate ale Crainei.
Din punct de vedere morfologic aratat ca in
tinutul muntos culmile sunt in realitate niste
nalte de o mediocra (300-400m). In
tura aceasta o prima constatare de facut e
in mai mare parte fug de vai urmeaza
domoale. (V. harta St. Maj. 1/75.000 fig.
6.sate nu exista aceste
afara de al (populatie straina de al
Mirocilor).
de mentionat
Mirocii vin tocmai pe culme, para
din cursul Dunrii drurnurile
al PalangAi. In trecut satul vestit pentru haiducii lui, iar azi
calätorii se feresc sä innopteze in el.
Exista interesanta pentru antro-
pogeografie : satul inghesuit - in vre-o largire-
ca la Slatina sau la confluente de ca la
cita -, are colonii pe culmile din jur,
pe care stau sunt presarate
o de la distante uneori destul de mari
unele de altele 6 7).
La omul are casa lui pentru pentru stoacä"

(vite). Aci de vite face
uneori tot timpul anului la säla$, desi poate sat.
Unii sat numai rar, in de särbätoare la svecinä"
(veselie) trebue purzul (birul). Stau la
merg in sat cautä sudu' (vätäselul)". din
Muntele are multe care sunt numite lot
lucru care dovede$te mai bine rudenia aceste
www.dacoromanica.ro
Fig. 6. - drum Fig. 7. - lase pe
icsind din acoperisurile a Fete, in (pe dealului e un
se la din primal arata exis-
unui alt
www.dacoromanica.ro
DIN CRAINA SERBIEI 193
feluri de La obisnuit ciobanul pacurarul

nu familia, grija lui e numai pentru care nici-
nu atinge proportia celor din e din multe
capre oi. (V. 11).
Deci, satele muntelui au o formd o parte a

e pe alta risipita pe
mile jur.
In Petrosel sunt Ungureni, dar de Numa
in sat. In Tärnaica 200 restul
In Reca: Sant 70 (de bir).
jite pe-atdtea"... Povarsca: La noi mai
pe sus pe vales, etc.
prin acestea esti curios

impresionat de viata a desi
pe care ai venit din spre vale
de tufe, cu drum zbuciumat, mai mult prin
albia te-ar face crezi numai
cuprinsul. Pe care obisnuit
sunt risipite, se mai (pe drumul Vratnei
s'au acumulat vre-o opt ; pe drumul Urovitei
tot Par ar un inceput de sat viitor, o forma

primitiva a
De pe
e legat un alt fapt Cura-
:
e sapi cu sapa 'n ca

faci de arat. Mai toate culmile Crainei sunt
de de multe ori se vezi muntele
coastele cu varfurile goale, acoperite de
chiar de vie, Indeletnicire care poate
In tinuturile foarte veche : Mai tot natu (omul)
are parcelul (bucata, petecul) lui de vie" 1).
1) Cf. N. lorga: Geschichte des rumanischen vol.

p. 152, Vlahii din peninsula Balcanica, amintiti in sec. 14 ca
sesori de
40130 13
www.dacoromanica.ro
194 G.
E de rnentionat observata de '), pe

care o are populatiunea a muntilor pentru
forma a satului (comuna In toti muntii
de Români) pentru pe 2). In
apar ambele caractere ele sunt asociate forma
de sat de vale. Acest fel de asezare poate
o importantä deosebitä, e o formatie interme-
de asezare agricola mostenitä din timpuri
mai vechi. Forma aceasta ar
un fenomen vechiu de viatä poporan - de
ditiuni geografice prielnice pricinuita tot de un fenomen
geografic : populatiei. Sunt date care
se pare ca a existat de o ase-
zare omeneasca destul de insemnatä pe
A fost satu de mai In deal, nici nu gata
miei mai di ce a fost vreme (Slatina) e o vale
sus, a fost un sat odata Oamenii se ziceau
Seineni" a fost se zice
a fost sat de (Stîna Ciocoiu), ,,da a fost (drum)
de munte o culme se Cracu Bisericii". -
Din harta Stat. 1/75.000, culeg urmatoarele numiri, toate
1) V. T. Coloniile din Bosnia, p. 146,

147, 264-268. Aci se observarile in sens ale lui C.
Jireeek ale Dr. I. Cvijié, care numeste tipul de sate
tiate: Tot pomenind de katun
spune: Acest e verosimil al populatiei
site, din aceasta se vede fetal acesta de (dar
poate fetal ocupdrii pastorital) n'a fost inceput
(Apud p. 147).
2) Mai ales la macedoneni Filipescu, p. 146).
trecut N. Geschichte des rumänischen Volkes
(Gotha, 1905, I, p. 148-158. E de in special, pentru ase-
din Serbia. cele ,,Zwölf Dörfer
oder kleinere Ansiedelungen und etliche Berggruper" care au
existat la Bucovinei. Locuitorii securea
curaturi (lazuri, se coborau foarte rar pe Sus aveau
pentru turme le dedeau o recoltä
pentru nevoile (p.
www.dacoromanica.ro
DIN CRAINA 195
Valea intre azi nu e nici

un sat (poate aici vechea Bordeli la E. de Mosna,
la S. de Vratna, Bordei la S. de Palanca. dea-
deasupra nu e nimic; - Grädi.ste
Oraie (?) la N. de Ciubra; Culmea Slava (715
la N.E. de Tarnaica 1); deasupra Sapului;
la V. de Mosna; Zbeg 2) deasupra Topoln4ei (pe Porecica).
Corilova de sälase pe rnunte la S. de pe
vechi e ca sat (Harte von dem Konigreich Ser-
vien, von F. 1808, reg. Berolin
Tot prin o asezare mai veche se poate

un fapt geografic mult mai complicat, care luat
izolat ar curios: balciurile (nedeele, slavele, rugile)
pe Obiceiul e Banat numirea de Slava,
unei culmi pare a in cu toate no-
tele noastre nu au aceastä informatii
recte. cunoscuta bine de Romanii din
este crucea la sf. deasupra satului Gura
Ad, pe culme, se aduna locuitorii din mai multe sate
fac apoi petrecere". (Cu acest prilej se leaga
multe Obiceiul balciului pe pustii
exista pe alocuri, dupa cate mi s'a spus, in in
acesta el poate sä una din ultimile urme ale unui
de asezare foarte veche, urma care s'a mai putut men-
tine asociata nota religioasa a hramului unui sfant.
Persistenta pana azi a acestui de asezare pe
4), e explicabila pe langa conditiuniie geografice
1) Slava, la la din Serbia, inseamnä

hramului unui sfant.
Zbeg, unde se la gluma la tinerisurile".
Mai e de notat din aceiasi numirea de care
apare de patru ori in munte, destul de departe de satele
La afara de satul pomenit, harta de
trei ori numirea de
4) Pentru persisten¡a unei vechi pe culme Craina
Banat se pot aduce ca sprijin cuvintele marelui geograf Mar-
care la 1696 s'a pe la Rusciuc. El
www.dacoromanica.ro
196 G.
de prielnice fenomenului prin imprejurarile istorice ale

tinutului. a fost pana secolul trecut directä stapa-
ire turceasca, a neprietenului", centrul Tachia-Orsova
Locuitorii satelor, mai ales de langa Dunare,
au pästrat foarte vie amintirea acestei epoce de robie.
Adesea aduceau turme Mare (care apare des
in cântecele populare), de pue la edec vasele
susul apei; satele de munceau, pentru o
grädinile turcesti; fetele umblau cu
jite ca sä nu atragä atentia sau cälätorilor
musulmani; vremuri de incursiuni, din spre Vidin sau din spre
Tächia Cladova, se a sate - unii
sâteni ca scape se ascundeau in gropi.
Indiferent de explicare, forma mixta a

tului, locuirea a familiei pe de multe
amintiri ale unei locuiri trecute, culmile varfuri des-
padurite de dru-
muri, precum adundrile pe sub forma de slave
rugi, ca note distinctive pentru partea muntoasä
a regiunei de care ne Aceste note nu se pot
numai antropogeograficeste, dar desigur felul de
existenta populatiei românesti pe malurile Dunärii a

Ramis montis Aemi a Carpati - o situatie iden-
cu cea de azi, aude vorbind (corruptoque nomine
vocant; & Lingua ipsorum, corrupta Latina, aut Lingua est,
p. 27), aude dela ei numiri de pe malul (Por-
tetza, Banul, Palankutza, Deez ?) p. 22-23). Cu aceastä
nostintä despre populatia din muntii de
näre, iatä cum caracterizeazd el pe genere: Ii (Valachi)
Danubii ripas accolere incipiunt, quae a Ramis montis Aemi
& Carpati, nec vivere , i departe: Montes
ob usum . . & sagax eorum
indoles, rusticis exercitiis dedita, & praecipue studio propagandi
armenta, ipsisque adest quxdam modica urbanitas, & subrustica
comitas, qua al Hungaris & Rascianis (Danubius panno-
nico-mysicus ab Aloyso Ferd. Corn. Marsili-Hagae Comitum-
Amst. MDCCXXVI. Tom. I, p. 27).
www.dacoromanica.ro
ROMÄNII CRAINA 197
alcatuire al tinutului a favorizat persistenta acestui fel

particular de asezare.
la regiunea teraselor la marginea
prima constatare de coincidând schimbarea
liefului, este disparitia formei mixte a satelor '). Acestea
sunt genere mari mai adunate ale muntelui,
ca multe din satele noastre de Le mai
multe cotite, inguste, se inteo raspantece",
satulúi. Un gospodariile din
marginea satului. din e trecut in partea
curtii, ca un fel de val, aceasta acoperita cu
sau cu toate satele de
camp au ocol, circular ocolind satul pentru
vitelor pentru porci
E el cu fel de are
spre Dupa aceasta cdmpurile
sau vii, din ici colo, rasare
cate o cu icoana de
(acoperisul, streasina) plecat de vânturi.
Aceste sate au avut existenta cea mai zbuciumata.
Subt stapanirea neconditionata a Turcului, ele nu puteau
prospereze, nici se risipeasca. Devastate, arse,
se din nou, ar fi
bratele de De urme vechi, mai ales
in nu se A ramas urma stapdnului
in poduri arcate, in frumoase,
care se mai ales de-alungul unde terasele
dau drumul apelor adunate aluviunile Aceste
mele in forma unor de trainic
proportii armonioase uneori chenare gingase de
sunt lucrate grija iubirea pe care o la
fântdnelor popor oriental, venit din
Ca o a asupra asezárii omenesti,
poate socoti faptul Negotinului, satele s'au
pe crampeele de terase de Dunäre (Praova, Raduevat,
Bucovce).
www.dacoromanica.ro
198 G.
insetate, pentru care apa e aproape Aceste

de apa au ca sa pastreze pentru
turcesc bunar.
Aceste note de antropogeografie se pot completa
seama de un alt element geografic esential
al : Dundrea trecatoarea Ferului",
acest fluviu imparätesc care de trei parti
multe cotituri, Crainei, e de
asezarile omenesti din cauza puternicei sale
geografice. Prima o arata harta:
19 sate mari, dintre care trei Cladova,
Palanca), sunt atrase de fluviu se dela
Tâchia la Raduevat. Lucrul e explicabil in
vedere in primul e un izvor de
al doilea un fluviu de mare a fost
totdeauna o cale
Pastorul oricat de nu nefolosit
el acest de de aceea chiar defileu,
pe malurile apei unde s'a nimerit un mai
ses, s'a alcatuit un sat, care se cum poate
munte. Viata omeneascd e subt
pendinta a acestor geografice : locui-
sunt ciobani In casa pescarului de
malul apei se carnea de capra pentru pastrama
se pieile de oae (Sap), ciobanii pe
din linguri pe care sunt pesti (stana
Ciocoiu) expresii : o pun pe
anul asta (imi ese bine)". - Fireste o caracteris-
au satele asezate
locuitorii sunt agricultori
Pentru pe care a avut-o Dunärea, e

cum se povesteste facerea lumii: A dántAilea zi, a facut Dumnezeu
lumina ce vedem... A de cincelea zá a Dunere. A
de-a a fäcut iepurii, toate jivotinele..."
etc. (Costol).
www.dacoromanica.ro
OMÂNII DIN 199
Ca drum de comert, timpurile vechi a

folosit economiceste locuitorilor prin faptul
corabiilor susul apei se greu parte
unde cursul e repede chiar periculos la trecerea ,,Portii
De aceea Corabierii erau nevoiti tocmeasca
care traga, ei sau la edec
Aceasta a facut ca satele de Poarta
sa prospere deosebi. saparea noului
canal au povestesc parere
de de vremea de de Aceastä circulatie
de pe locuitori, mai ales pe ai muntelui.
Haiduci cari hoteau caravanele (uneori sau
de pe nu erau rari. Tinutul e de
legende, de populate numiri referitoare la
haiduci (mai vestit a fost Otu), care ar fi
prin munti multe 2).
Acestea sunt consideratiunile pe care le sugereaza,
asezarea omeneascd privita comparativ
geografice.
Cercetarea de nu a sa inainteze aceste
date ca niste coincidente, care trebue luate
ele nu par accidentale.
In caz, cand e vorba de cercetari asupra felului
se un popor, ca in cazul de
nu pot de oarece ele de
multe ori sunt cauze care, prin faptul inlesnesc sau
anume indeletniciri, determina anume
sens aspectul unei populatii.
1) Se de 4-5 lei. Aci se varsa chesa (punga) cu
poli a negustorului... nu s'a innecat!"
2) 0 caracteristica pentru faptul a fost izbitä
imaginatia de Dunärii Cazane: vrernea
de de mult aci o punte. I-a potera.
(capetenia hotilor) a zis:-Treceti voi mai eu
piept. Au trecut hotii eu au rupt puntea in
atunci s'a priponit in a dincolo: -
voi pe mine, mai bine eu pe voi.- i-a omorit.
www.dacoromanica.ro
200 G. VÄLSAN
in de aceasta, chiar cercetarile antro-

pogeografice nu pot da rezultate generale sigure,
- lucru care In starea putine concrete
se pot - astfel de cercetäri pot special
pentru etnqgrafie mai pentru etnografia
poarelor putin ca un cadru o direc-
mai precise de studii, precum o deschidere de
probleme, care sunt un ajutor nesperat pentru o
mare parte aflata epoca de acumulare haotica
a materialului.
G. VÂLSAN
www.dacoromanica.ro
Fig. 8. - Vederea Sapului, sat Poarta Fierului" (Gherdap).
Fig. 9. - Vederea Iabucovatului, mai mare sat din

(cirer Inc.) Forma a de
www.dacoromanica.ro
LEGENDA
CRAINA SERBIEI
m. altitudine
Dela 50-200 m.
I
Dela 200-350 m. 2 Orsova
3
Dela 350-500 m. 4 Ograaina
5 Dubova
Peste 500 m. 7 Mosna
8 Toponita
9
11
12 Severin
13 Cerneti
14
15 RAtcova
16 Corbova
17 Batoti
18
19
20 Ve1esnita
21 Crivina
22 Bordeie
23 Barza-Palanca
24
25
26 Urovita
27 Vratna
28
Malainita
30
31 Plamna
32 Popovita
181
34 Carbulovo
Ciubra
73 37 Mocrania
38 Bregova
-
a
0408 42 Bucovcea
43
44
45
46
- 4 1asenita
48 Dupliana
49 Geanova
(Peril)
50 Praova
51 Samarinovat
(ArW)
52 Camenita
53 Mibailovat
54 Miroci
Reca
56 Grabovita
Camenita mare
61
652
o
66 Vârbita
mare
98 cuai
Deveselu
de
73
74 Gruia
www.dacoromanica.ro
ROMÂNII DIN SERBIA
(Vechime. Stratificdri etnice)
Seminarul de Geografie intreprinde de va vreme,

fiecare an, escursiuni nu numai membrii obli-
gatorii, cu cei din universitate, licentiati pro-
fesori. Astfel se interesului dela cei
care la cei care dela cei care au
plecat, ce au prins ceva din metoda unei cei
ce se pregatesc pot ceva, nu e mai putin
värat legdturile universitatea, poti prinde
mereu nu numai dar mai ales noui pers-
pective de cercetare.
Astfel in vara anului 1909, o escursie
alungul Giurgiu la Vidin, cautam, profesor
elevi, ne dam seama, intre altele, de vechimea elemen-
tului care sud, dealungul marelui
fluviu. Acest element, se tot mai mult spre sud,
cu inaintezi spre de al neamului nostru,
care e Severin-Or*ova-Belgrad din sud
nordul Se observa acest fapt, daca
unele etnografice, din Timocului
spre apus in valea Moravei, Serbia.
acum despre romaneasca se
de lumea dela noi Informatii fugitive se puteau lua
din o mica cercetare a unui 1), sau din cercetdrile
(Intre noWii) de T. Georgevici,
Belgrad, 1906.
www.dacoromanica.ro
202 G. GIUGLEA
dialectale ale d-lui Weigand I) care, calatoriile sale

a vizitat cteva sate românesti din Serbia.
Din asemenea cunostinti nu se invedereze
toata importanta pentru cercetari a Românilor
de acolo. Privite lucrurile mai de aproape chestiunea
aceasta o de interes.
din multe puncte de vedere, dintre Hateg,
confluenta Tissei a Oltului se ca o unitate
geografica, prelungita la sud de : aceiasi munti,
aceleasi magurele", vegetatie, ace-

leasi animale, populatie. Pentru neamul românesc,
pomenit mase sudul din vremea
jugul acesta de munti care leaga lantul carpatic
de cel balcanic, ese In relief ca un de ..tinut de
Rornânii din cuprinsul Carpatilor Aromani cari ca
au roit de aproape pe toatc culmile
peninsulei balcanice. Se deci o
litate gäsim, cercetând acest de
mai veche cele doua ramuri, de nord sud, ale
poporului nostru.
Aceste preocupari dintr'o escursie, care voiam
numai sa facem un de Jecunoasteri" asupra regiunilor
care ne-ar anume probleme de cercetat, ne-au
demnat mergem doi colegi de care e vorba.
Planul a fost sa intreprindem o investigatie linquistica-
geografica, care duce, credem, la rezultatul etnografic de
a cu mijloace mai complexe unui popor.
Am voit studiem omenesti, port, obi-
ceiuri, etc., precum ce chip se reflecteaza toate acestea
in limba 2), bine fiecare din noi deosebita
privire partea care este mai accesibilä pregatirii sale
Die Rumänischen Dialekte der Kleinen Valachei, Serbiens

und Bulgariens, Leipzig, 1900.
2) ca astfel de cercetári vor intreprinse pe
intinderea teritoriului locuit de Români.
www.dacoromanica.ro
DIN SERBIA 203
speciale. Se ca pe langa acestea n'am uitat

trebue luat in vedere ceeace ar putea istoria.
Materialul intreg pe care cules, il vom folosi la
un studiu mai intins, pentru care speram sa putem
restul teritoriului pe cat vor locuind in sudul
calatoria din vara am vizitat 30 de sate,

avem, din fiecare, raspunsuri la ce
formasem ca putem elemente necesare, ca-
racteristice pentru mai multe puncte ce le impune un
studiu etnografic.
Aici ma voiu ocupa mai mult de chestiunea vechimei
lor din sa justific prin toponimie
concluzia la care am
Cand e vorba de o populatiune, ce ii
tinderea, trebue te ocupi imediat de vechimea ei. Acesta
este punctul cel mai greu, starea, care se la
noi aceste studii.
Punctul de razim, in lipsa de documente, ramane mai
ales toponimia. E dupa cum cand se naste omul
tot cand se un sat se ocupa un
care n'a mai fost locuit, de toate trebue
sa li se dea un nume. In aceste documente, care sunt
numirile toponimice, se poate ceti uneori timpul, cand au
fost date precum nearnul care le-a dat. Cate
cineva in aceste cercetari o spune mai lamurit
lipsa de studii dela noi care trebue ne folosim ca
drumare de ceeace a dat Miklosich pentru toponimia slava.
Din privirea asupra numirilor de pe harta Crainei
reese toponimia e in mare parte, ca nordul
din forme slave. Astfel avem
care
V. numirile, care va fi vorba mai jos, harta facut

de G.
www.dacoromanica.ro
204 G. GIUGLEA
satul de sub flindca se afla langa un

deal ce prin lui imprejurimile :
se in documentele noastre
vechi de prin Mehedinti Gorj, de deal.
Sunt apoi numiri care numai ca cuvinte sunt slave,
dar limba noasträ, ele socotite
mai curând ca date de Români. Astfel sunt Rem,
sat un parau, care se mai numeste aici
reka, fluvius); Slatina care de asemenea mai exista
unele graiul viu, cu de
numiri curat : Vdiuga (sat), care
e un derivat din vale (ca buturuga din erá
curent limba veche astäzi numai unele regiuni
dialectale mai exist& Numirea e data deci locul
care e asezat satul. Tot sunt:
locul, lespezile de pe care se da sare la
pe dealurile de lânga Cerèt cu cer);
Peri cu peri, care sunt presärati pretutindeni
apropiere de Geanova, etc. Mai ales numiri
de sdlae" sunt multe românesti, ceeace arata, au fost
mai mult de populatia Acest fel
de este caracteristic pentru locuitorii de munte
dealuri, unde destul sat
tarle mai departe de sat. Acolo vitele fac
agriculturd in Curaturi".
Nu ma pot ocupa aici de toponimia, pentru
care am sä date la fata locului,
numai ne putem da seama pronuntarea
rectä a numelor. Pe härti, mai ales cele in limbi
streine, de cele mai multe ori gresite 2).
Intr'un document (Acad. Rom., pach. CXXXVI, 104) ho-

pe deasupra unei ce vine dela o
iar mai departe i se zice Deci a cu
2) Chiar d. Weigand, desi filolog, se lasä indus eroare de

scrie intre altele Cecerac pt. Diegerati
www.dacoromanica.ro
DIN
Voiu mai adaoga numiri care sunt im-

portante pentru aflarea vechimei 1) Romanilor de aici
Acestea sunt Corbova Geanova (sate), cum le pronunta
Rornanii. Pe harti sunt transcrise : Corbovo, D2eanjevo.
Cea e Corbu sufixul (sarbo-bulgar)
-ova. se des nordul ca
de sate, munti, dealuri, etc., ceeace de altfel e foarte
natural, e una din cele mai
meroase noastre.
Numele trebue explicat mai de aproape. Ca
nu e de origine nu se
din faptul
neste nici o apropiat. In limba
balcanica
Geand, care sta la baza acestei forme, e
una din numirile care se la forme de teren, la dea-
maluri de 2), etc. Poporul numeste
unui sau munte dupa cele ale corpului
omenesc : cap, picior, etc. Antropo-
morfisme de acestea se pretutindeni topo-
nimia noasträ. pentru a nu din cele
care se apropie mai mult de cazul nostru, Buza
In aceasta comp. colectia d-lui Picot, Chants
pulaires des Roumains de la Serbie, (Paris, 1889), care nu sunt
culese de d-sa. Autorul crede sunt veniti in s. XVIII, din
tenia Banat, bazändu-se pe numele de Tärani" Ungureni".
Vede, pe acestia, locuitori mai vechi, pentru ca Cerna-
Reca nu existä cele doua numiri.
D. in darea de seamä asupra acestei colectii de
lade, ca emigrarea, dupa unele indicii din balade, a trebuit
se intämple la sfär$itul s. XVIII mai adaogä: Sau poate
locuitorii dintre Timoc-Morava, alcátuiau intre Românii
din Dacia Traianä cei din Macedonia..." (Arhiva din Ia$i, H,
p. 368-399). D. Weigand (o. c. p. 19) nu admite asemenea punct
de vedere, spune a fost o ca cea amin-
titä. Ceeace credem noi aceastä chestiune se va mai
parte, in text.
2) Intre alte regiuni in Oltenia (Dolj), cu care se aseamänä
limba Romanilor din Craind, se zice - comunicarea
C. - pe geana dealului".
www.dacoromanica.ro
206 GIUGLEA
Mehedinti), (deal
Piscului, etc., Sprancenala (sat sub malul 01-
tului, jud. care sat asezat pe
de mal; Frunti le in Gorj) a.
In cazul nostru Geand de deal, pe care
s'a asezat satul, s'a zis satul Geana (cf. mai
sus In macedo-romana care
populatie de care ne are unele comune,
dzcand (= dacorom. geana) are tocmai de ,,deal
a fost la nurnirea A venit
apoi o populatie care a sufixul
i-a zis Geanova, un fel de genetiv in care am
complet satul E caz ca in forme ungu-
resti cum e Cerndtfalu (= Satul Cernatului),
neste simplu Cernatu Brasov) alte multe cazuri
cari arata venind ungureasca peste una
a mai adaogat un falu" (= sat) pe vechiul
nume romänesc.
In e instructiv al unui sat
de Muntenegreni, graiul romanese)
care se numeste Petrovo selo (satul lui Petru). Cu vremea
poate dispara selo" precum dela o .vreme nu s' mai
pronuntat nici la cazurile noastre. S'a zis Corbovo
(satul) Corbului, sau numai s'a selo"
pe numai simplu Corbovo, de Rumani
(cu prefacut in - in hiat)
stratificare de element peste
nu se numai aici, regiunea a Crainei ci
spre nord, peste toponimia jud. Mehedinti,
ocupa
- tot In Banat, de care nu ne putem
acest caz nu dent
care au primit pomenit mai sus, pentru
In fata lui, in Dunäre, e ostrovul Corbova, Ostrovul

Corbului", are explicare.
www.dacoromanica.ro
DIN SERBIA 207
ca numai acestea dovedesc mod absolut evident pro-

cesul linquistic-etnic de care ne Astfel sunt :
Cucuiova jud. Mehed.) care a fost
sufixul sau forma de
: lat. *Cucullius, din cucullus) 2) (sat,
jud. Pe langa acestea de mai mare este
Vdrciorova, care document din sec. XVI e
sub forma Varfciorova"). interesantd
intermediara ne duce la forma primitiva a acestei
numiri, care nu poate fi alta 4) (din
Comp. carucior, mes-
: porsor porcusor,
etc., care cum cade o consonanta
alte
Pe tinderea pe care sunt aceste a
trebuit sa se o populatie care, desi dispa-
a interesanta in toponimia
Cänd s'a putut o emigrare de populatie

care nu fi dent din sud, ne
va cazul toponirnic din Numele
este atestat, am putut urmári eu, in documente
nesti din Ungaria din veacul XV. Astfel un doc. din
1447 (Hurmuzaki, DCVIII), e dat sub forma
Comp. din un mai vechiu Cuciulata,
deal sau sat de pe un deal in de (ca formatiune
linguistica comp.
2) Cf. Anuarul de Geografie, p. 51.
?) Forma aceasta mi-a fost comunicata de D-1 Nedioglu, sub-
directorul Arhivelor Statului, a-mi putea da asupra
n-rului sub care e inregistrat amintitul document,
personal n'am putut Totus, chiar acest dat, carac-
terul al numirei se vede precis din terminatiunea dimi-
pentru noi aici mai important ca ori ce este
existenta unui element in aceasta numire, care a suferit
apoi o in
4) Ca diminutiv, in toponimie, care nu mai e posibil
comp. a (diminutiv din Rosia") in jud. Mehedinti a.
www.dacoromanica.ro
208 G.
chorwa (= Vorcior(o)va), altul din 1448 (cf. tot Hur-

mazaki) e vorba de niste nobili din Worchorowa,
care e redarea litere latine a formei, o
pronuntäm : Varciorova. Adaug ca -f- din Varf-
ciorova", exista in document aceastä fi
redat document dar nu prins de un
scriitor latin, a carui ureche de limba romana.
In documente din anii urmatori se acest nume
de mai multe ori. pornim deci numai dela acesti ani,
ca nu ne folosim de date sigure explicarile
ce numirea noastra a putut mai
sub forma mai sus.
de toate populatia slava ca sä
se
(ovo)
poatä acea -
in toponimie, a avut nevoe de oarecare vreme,
putin 70-80 ani, timpul trebue ca sa devie
legata de mäcar o generatie a celor
emigrati. In felul acesta ne ducem dincolo s. XIV cand
a sä existe, mai numirea forma
Daca socotim apoi
adaosul sufixului la numiri räspandite pe o
dere destul de mare Mehedinti, are
caracter, mai rezultä urmatoarele fenomenul
a trebuit sä se in timp a trebuit
vie o populatie numeroasd mase chiar-ca poata
pe o intindere de mare. Daca venea
la timpuri deosebite, sau numai
numiri noi pentru asezäri noi sau numirile vechi
ale existente. In primele momente, necu-
limba slavii in citate,
le-au pronuntat cum erau in limba A
apoi ca elementul al sä
minoritate pentru ca sa se slavizeze sa se impue
numirea slavizata ). Elementul mai n'a putut
Astfel s'a ca refer la un caz citat, cu nu-
www.dacoromanica.ro
DIN SERBIA 209
prea mult a dispärut masa cea mare a popula-

tiunei numai nurnirile oarecum
tezate ,ei. una din aceste numiri
rova) s. XV, ne duce vedem emigrarea po-
menita, cel mai apropiat s. XIV, vedem se
atunci.
In acest veac sunt evenimente care au
putut determina o miscare balcanice. Cauza
au fost Turcii care prin cuceririle repezi ingrozise
treaga crestinatate.
Dupa moartea lui Dusan al Serbiei, se
tinde turceasca la Au urmat
noscutele lupte, care cele trei popoare vecine Bulgari,
au luat de mai multe ori parte
Pentru regiunea de care ne ocupam aici, s'a dat aceste
vremuri o deosebita, Bulgari Turci pe
o-parte--Unguri ajutati de pe de alta (1366).
partea occidentalä, ce fusese bulgäreasca,
era atunci sub Unguri1) cari opun timp
Turcilor, cari ajutau pe al Bulgariei cucereasca
acea regiune.
In prin cea mare dela Cosovo
(1389), Turcii pun definitiva peste peninsula Bal-
Aceste sguduiri, cari se cunosc de obste,
rite mai ales de slava din sud, erau de
a produce o miscare inläuntrul acesteia. inaintare
a unui element spre nord, pana peste pe
intinderea ce ne-o indica toponimia mai sus mentionata,
mele satelor din care se compun (cele 7 sate din comit.

Brasov.) Satulung s'a tradus in ung. Cernatu s'a
ghiarizat: (satul lui Baciu) a devenit
Forma din urmä s'a impus apoi preponderanta elementului
unguresc, ii zic asâ. - Acest proces il
in popor, nu ca ceva nou, oficial.
i) Acest fapt este interesant, trebue pus in
cu numirea de Ungureni", de care se va vorbi mai departe.
14
www.dacoromanica.ro
210 G. GIUGLEA
apare deci foarte fireasca in aceste vremuri. cum

atestarea in documente sec. XV a satului Varciorova
ne cautam serni-slavizarea numirei citate
mai de vreme in veacul anterior, vedem dam tocmai
atunci de imprejurari istorice priincioase pentru
populatii.
cum se lamureste timpul - pentru nostru
mai - cand s'a suprapus un strat de populatie
slava peste cea romaneasca, lasand, dupa disparitia
acele urme in toponimie care ne-au vedem
timpul s'a putut o asemenea stratificare
Urmele acestui element sudic se observa
prisosinta limba toponimia din Nordul
Serbiei, care ne duc la timpuri mai apro-
piate amintit. De e lesne de
inaintari de grupuri de balcanica s'au
intamplat de
Trebue mai adaogam ca tot in s. XIV care
ne-a dus toponimia, cazul nostru, se docu-
mente care de Serbia I).
mai alaturam ce spune d. Weigand (o. c.,
p. 19) pastorii cu turmele
la Suha Planina, aproape de Zaiciar pana
unde se din Serbia sud, se
Daco Macedoromani, intre cari din
Serbia au putut intermediari. Cand studiul limbei
altor parti din flinta vor arata punctele comune cu
cedoromanii, fara ca acestea sa se nordul
Cf. doc. de in Arhiva III, p. 85, sqq.

De asemenea Hurmuzaki, I, 2, 771 sqq.
2) Intinderea spre Macedo-románi a Románilor
Serbia o aratá numirile care din care se
nesc in prejurul Nisului. acestea se va pute reconstrui
de de care e vorba. Numirile acestea pot
pe hârti scara 1: 200000.- Cf. mai (p. 196) nota despre
atestarea Rom. din Serbia, in s. XVII, la Marsigli.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNII DIN SERBIA 211
atunci chestiunea aceasta va pe deplin

Dar despre astea nu se poate vorbi aici ').
in legatura vechimea originea

din Serbia s'au adus discutie numirile ce le
au acestia dupa diferitele regiuni, trebue le
discutie, ca vedem ce valoare au pentru chestiunea
Numirea de ce se da unei parti din
manii Krainei celor ce se
rava, nu e numai o
- sunt veniti de
vest - spre Mo-
din Ungaria. Ca limba numire

mai - precum etniceste - tot astfel
data a de masa cea mare a
care este sub
Se adeca ca o parte din nord a Serbiei,
dela Vidin spre apus, a s. XIV de Unguri.
mirea de apare ca o a vechei si-
tuatiuni ulterior a fost mereu
prin continua admigrare de noi elemente ungurenesti, cari,
potrivit pozitiunii geografice, astüzi tocmai
in regiunca unde numirea.
o populatie numele teritoriului care
a parte, poate din numirea dc
ce se locuitorilor din un al jud. DAmbovita
care odata parte din jud. Vlasca 3). Tot aici trebue
') Citez numai existenta formei in care u a evoluat la
proces este in macedorom. = - Cf. cele
spuse privinta acestei legituri, in partea a studiului nostru.
2) Regiunea aceasta a mai fost sub austriacd
pacca Paszarovitz, dar numai 21 ani (1718-1739), accasta
n'a putut da na.stere numirii de Ungureni", ci a
cea
3) V. studiul jud. al diacon. N. M. Popescu, in
acest anuar.
www.dacoromanica.ro
212 G. GIUGLEA
arnintit faptul in numai locuitorii de pe o sin-

sunt considerati ca Ungureni, desi satul cade in
regiunea cu care se cred a veniti din Banat.
Deci in cuprinsul zisilor Ungureni" se face
deosebire locuitorii vechi cei noi, veniti de
din Ungaria, care fac perziste astfel numirea res-
de ce cred ca nu poate servi ca argument
pentru sustinerea acestor dintru
din Ungaria. Ei se mai numesc de
Numirea de care
de cea de (= cei margine, din spre
mai de explicat. Numirea aceasta se
pärti ca aici locuitorilor dela plugarilor,
spre deosebire de cum se numesc pretutindeni
locuitorii dela munte '). In Bucovina, care geografice;te se
cu Serbiei, exista aceste
numiri cu semnificatie. In ambele regiuni
trecerea dela la e foarte repede, e
foarte putin. parte in alta ce se ocupa cu
agricultura foarte putin departatul - numit Tard2)
se cei de sus dela munte Munteni.
Deci nici aici n'au dreptate cei ce cred numirea
Tarani ar indica originea acestora din Tara Romaneascd.
Emigrarea dela Nord la Sud peste a fost
totdeauna se observa fenornen se
dealungul Carpatilor a altor graniti.
Dar, precum am spus, numirea nu poate sta legaturä
cu emigrarea, ci cu caracterul in care locuesc
Täranii din
granitä nu se poate aceste
curente, se un amestec continuu ele.
Astfel un argument de inaintarea populatiunii
') Vezi articolul d-lui Puschilä, pag. 182 a.

revista Transilvania. 1911, p. 144
www.dacoromanica.ro
ROMANI! DIN SERBIA 213
cu de caracter din spre Vest spre

- ca un exemplu al amestecului amintit - este
numele arborelui giugastru. inregistrat cu acest
fonetism satul Reca, care e asezat vale, de unde
interesul vietei duce pe - cu - mai
spre Munteni, dar are esire la Dunare.
Dupa fonetismul graiului de aici sune jugastru
j). A rämas fonetisrnul populaVei care l'a
importat din spre Vest care nu-I
acolo unde creste acest arbore 1).
D. Weigand cules tot in forma giugastru in
(regiune de Margininti) a-1 2)
nu s'a la faptul geografic amintit mai sus.
cum se poate infiltrarea de elemente
din o parte alta.
Cu fuziunea de elemente ce produce acolo
unde populatii se ating, o se poate
trage tocmai pe acolo pe unde se produce acest fenomen.
In cazul nostru granita sau mai bine zis linia de fuziune
merge astfel : Reca, Vratna,
apoi se pierde spre Miroci Plamma, care sunt ultimele
punte de unde am putut culege date. In unele punte e
mai puternic un curent. (In Vratna ex. cel din vest)
iar in altele este Iabucovat.).
de acestea trebue numirea de Mis-
tritoi3), care pe ambele maluri ale
giunea aceasta. sunt cei cari fac mixte :
Comp.- in aceasta -- cum deduce Schrader(Die

Indogermanen, Leipzig, 1911) din existenta numelui de peste lipar
la popoarele germanice, acestea au locuit pe Marea
care acest peste. este cl un
fcnomen etnografic studiezi geogralica a lui.
2) Nicht zu vermag ich (cit. giugastru)...
trotz etc. (cit. etc.).
e derivat din (mai vcchiu *mistct), care
e latinul misticius, d'une race mélangée" atestat cu acest
inteles in Hieronymus). Corespunde francezului
www.dacoromanica.ro
214 G.
un tanar din Serbia o fata de sau vice-

versa. Tot se Avem deci in
numire ideea amestecati", fenomen care se
totdeauna dealungul dar in nici-o parte, dupa
nu e de o numire ca Aceasta
arata vechimea notiunii de granita ce a existat Ro-
de pe malurile dar in timp ames-
tecul continuu ce a trebuit se popula-
tiile de pe un arm celdlalt, ceeace
mai mult ceeace spuneam mai sus despre Tärani.
Ideea ca sunt sub stapanirea sarbeascd, face ca de
multeori acesti se
prin asta supusi, De accea
pe care convorbesti, ce limba mai
stie, ce a ca copil, pentru ca ajungi,
incetul cu sä sä declare singur e
va spune atunci dela muica" a
dar el e Sarb, limba e
nu e ca cea din (sau
Acest ne arata de atenti trebue
asemenea Ne mai da de numirile din
autorii vechi despre popoareie ce locuiau noastre,
stapanite de Bulgari, Unguri, etc., au putut sä fie
date in chipul mai sus, aplicandu-se numele stä-
panitorilor la supusii de alta
Din cele discutate vechimea lor
din Serbia reese au o parte mare
Slavi (Sarbo-Bulgari). s'a mai ales
toponimie.
Dar jertfele acestei de asimilare sunt multimea
slavisme noui intrate in graiul romanesc, socotind nurnai
cele ce am constatat
De aici situatia se va Nu vor mai
numai puterile proprii ale popoare,
ci vor ajutati pc care statul.
www.dacoromanica.ro
DIN SERBIA 215
vor pe un nivel tot mai jos, pentructi

nu or pute lupt mai departe, tot cu vechea
a rezistentei de care de puternica ar fi, cu
greu va mai arrnelor moderne de asimilare :
armata. Pentru in mornentul de
tocmai situatiune este priincioasa. Dintr'un
unde nu s'a niciodata un cuvânt romanesc,
carturareasca prin limba nu
se pot date mai pure, mai sigure, nu numai
dar de tot e important ca vechirne vieata
unui popor.
G.
www.dacoromanica.ro
Pug.
Dobrogea la Ovidiu 3
cu privire la raiaua Giurgiului
Hotarul Moldova Muntenia 87
Bibliografie 123
Raiaua 125
Dâmbovita anul 1810. (Hotare, sate, 145
Observatiuni privire la terminologia geograficd populari1
la toponimie
din .....
din Serbia. (Vechime. Stratifictiri
157
177
201
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Granite PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Granite PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUAR

S. Mehedinti. - Apliiri antropogeografice sfera etnograllei,

Din lunga serie de scriitori elini latini ce se pe-

dar precum schimbare a de pastori

poeti elini latini, Sophocle ori Horatiu s. ex., de

la Istru 1). .Asemenea afirmari, in

1) Ex. P. IV, XIV, 7-11.

S. ex.: Ex P. IV; I. Tr. III. IX etc.

gonautilor cari rapese pe Medea din Colchida fac un

1) Medea - legendä - de ei, regele

prin ziduri, cu greu fi cucerit; probabil

...et in terra est altera forma

nici stejari pe coastele dealurilor nici vita de vie ce

clobrogean care nu-i frumusetile unor

Bosforul Cirneric, azi Cherci sau Ienikale.

grele. Coräbiile iWpenesc de get-

Vidimus in glacie pisces haerere ligatos

afara de surprinderea cu care o dar aceasta

pierde culoarea albasträ, apele dulci plutesc peste

Quin etiarn, stagno similis pigraeque paludi,

') Ex P. IV.X. 61-64.

1). De multe ori o numeste numai Pontus2),

de-aface cu o populatie Din prirnele tim-

alte neamuri quaeque aliae gentes", pe care

Tr. II, 197-198.

a Cr. numai de Tanais, dupa ce pe

Amaxoci sau Amaxobii pe acesti barbari din

trimite dintre ele un manunchiu ca dar la Roma 1). Din

1) Tr. V. X. 22; Clausa tarnen misi Scythica tibi tela pharetra:

plete mari barba netunsa

lupta piept la piept se bat sabii lubesc peste

ivimus assiduis expertes pacis in armis

1) 2) Tr. V. VII, 18, 49, inter pellitos Getas", Ex P. IV.

vremea aceea spre Haemus. In Ovidiu vorbeste

quoque Mileto missi venere coloni

In paucis extant Graecae vestigia

printre barbari ajunge sä socotit el ca barbar ; cand

Vellera dura ferunt pecudes, et uti

l) Tr. V. VII, 36-38

Dobrogea, la Getele de dupa

ale Munteniei, nu e greu de Ca popor

dar ce cu ce probleme stau lega-

') Ex P. I. II, 60; 110-114.

In de supus musulman, de lege",

Ca in alte cercetari in acest seminar,

in de puterea suzerana, care-si printransele

asupra se o insemnata cale de

intrebuintat-o Turcii impotriva prin care au

IL Consideratii geografice asupra punctelor alese pe

ce fu cucerit 1526 a format

comertul Tarii Romanesti, tot venitul insemnat al

Dunäre (Tara Romanesca).... Cetatea Alba care e chee

1) Iorga. - Istoria Chiliei

(1257), aduceau la produsele Levantului

III. Hotarul Nistrului

IV. Formarea raielelor

Scrisoarea lui Bogdan:

tatea Chilia toate '). Asemeni

- Doc. II", p. I p. 20.

Orsovei in 1739, inlocuind cea prin

suri dependente de provinciile de peste se admi-

') Nazir la Rusova, Cul, Giurgiu, Bräila, Chilia, (Sdineanu.

Rusava, chiar timp pace. pentru tari