Cartea basarabeană în colecțiile
Valori bibliofile
Bibliotecii Academiei Duhovniceşti
din Sankt Petersburg
(sec. XIX-înc. sec. XX)
În destinul cărții basarabene ajunsă în
colecții străine se ascund numeroase pagini
deloc sau prea puțin cunoscute. Așezate
în depozitele bibliotecilor, fie din Sankt
Petersburg, Moscova1 sau în bibliotecile
mănăstirești de la Sfântul Munte2, cărțile
noastre zac uitate de tăcerea secolelor, care
le acoperă. În scopul valorificării unui pa-
trimoniu cultural-ecleziastic ce ne apar-
ţine, fără îndoială, s-ar cuveni o cercetare
monografică care să adune laolaltă cărțile
noastre de patrimoniu risipite în colecții
străine3. Vom face referinţă la cartea basara-
beană ce se păstrează în colecția Bibliotecii
Academiei Duhovnicești din Sankt Peters-
burg. Este vorba despre câteva titluri tipă-
rite la Sankt Petersburg (pentru Basarabia):
Noul Testament, 1817, 1819, Biblia, 1819,
Gramatica lui Iacob Hâncu (1840), cât și
din cele tipărite la Chișinău în Tipografia
Duhovnicească a Basarabiei: Bucoavnă,
1863; Ceasoslov, 1907; Psaltire,1907; Aca-
tist, 1910. O bună parte din exemplarele
cercetate de visu au ajuns în colecția Bibli-
otecii Academiei Duhovnicești din San-
kt Petersburg pe căi oficiale și/sau legale,
conform prevederilor stipulate în ucazul
sinodal în vederea înfiinţării Tipografiei
Exarhicești din Chișinău, aprobat în 4 mai
1814 (primit la Chişinău pe 27 mai 1814).
Decizia sinodală avea la bază legislaţia în
vigoare a Imperiului Rus, care „după în-
altele ordine date, primul în 1787 iunie,
20 şi, al doilea din 1802, februarie, 2, se
aprobă voia […] de a înfiinţa tipografii”4.
În legătură cu ucazul amintit precizăm,
că asupra Basarabiei se aplica ad-hoc o
______________________________________________________________
1
Издания кириллической печати XV - XVI вв.
(1491-1688 гг.): для южных славян и румын: кат.
кн. из собр. Гос. публ. б-ки им. М.Е. Салтыкова-
Щедрина (сост. В.И. Лукьяненко), СПб., 1979, 186 с.
(sunt inventariate 68 titluri, ediții chirilice, XV – XVII).
2
Florin Marinescu, Vlad Mischevca, Cărţile româ-
neşti din biblioteca mănăstirii athonite „Sfântul Pavel”,
Atena, 2010, 285 p.
3
În colecția bibliotecii se dețin exemplare tipă-
rite în diverse centre tipografice ale Țărilor Române
(sec. XVIII-XIX): Iași, Blaj, Sibiu, Buda, Smirna.
4
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 404, f. 9-11
Conf. dr. Maria DANILOV
Abstract:
The Bessarabian book in the collections of the
Clerical Academy library in Sankt Petersburg
(end of the 19th - beginning of the 20th centuries).
Many Bessarabian clerical books what ended up
in foreign collections are now lying forgotten
in the Clerical Academy libraries of Sankt
Petersburg and Moscow as well as in the monastic
libraries on the Holly Mountain. This paper is a
small contribution to this subject and an attempt
to uncover a very small part of those books - just
7 titles what are currently part of the Collections
of St. Petersburg Clerical Academy Library.
These titles include few books published in Sankt
Petersburg for Bessarabia: Noul Testament (The
New Testament) 1817, 1819, Biblia (The Bible)
1819, Gramatica lui Iacob Hancu (Iacob Hincu’s
Grammar) 1840, as well as 4 titles published in
Chisinau by the Clerical Publisher of Bessarabia:
Bucoavnă, 1863, Ceasoslov, 1907; Psaltire 1908;
Acatist, 1910. There are documented evidences
that mandatory copy of every title published in
Chisinau in the Tsarist Period (1812-1918) was
sent to the public collections of St. Petersburg.
During the research on the subjectwere found rare
editions with unique value such as „ Valachian-
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015
moldavian Chrestomathy (1840)” by Iacob Hancu
or „Bucoavna basarabeană” 1863. The destiny
ofour cultural treasures that ended up in foreign
collections is often uncertain. The odyssey of the
Bessarabian book throughout national history is
very symbolic, as the books represent the core of
the cultural unity. A monographic research should
asses and restore the value of our lost patrimony
and gather our heritage books scattered through
foreign collections.
Keywords: Bessarabia, history of books, Clerical
Academy libraries, Sankt Petersburg Russian
Empire, Tsarist Period
9
 legislație străină. Mai mult, ucazul sinodal trebui să observăm că probele documentare
Valori bibliofile

era unul anterior anului de pomină, 1812, din arhivele din Chişinău în legătură cu
iar aceasta echivala cu o încălcare gravă a istoricul tipăririi Bibliei din 1819 au fost
dreptului local5. Cât privește problema dis- valorificate doar parţial. Ceea ce putem
tribuirii cărților ce urmau să fie tipărite în stabili cu certitudine, în urma investigaţiei
nou înființata tipografie „exarhicească a noastre, ține de faptul că mărturiile docu-
Chișinăului”, apoi trebuie să observăm că mentare asupra istoricului tipăririi Bibliei
dispoziţiile sinodale (structurate dacă
în 17estearti-
vorbădacă românești
este
de cărți vorbă de cărți
cunoscute înlaspațiul
Sankt
cunoscutePetersburg
în spațiul
bibliografic (1819),
bibliografic
al cărții alpub-
românești, cărții românești,
ar trebui să ar trebui
cole), alături de multe alte restricții preve- observăm
licate
că
de
probele
A. Balţatescu
documentare din
în secolul
arhivele din
al XIX-lea,
Chişinău
observăm că probele documentare din arhivele din Chişinău în legătură cu istoricul tipăririi în legătură cu istoricul tipăr
deau „că din tot felul de cărți și lucrări tipă- Bibliei acoperă doar un segment neînsemnat din
Bibliei din 1819 au fostdin 1819 au fost
valorificate doarvalorificate
parţial. Ceeadoarce parţial. Ceea ce
putem stabili cu putem stabili cu certitudine, în ur
certitudine,
rite în această tipografie se trimite câte un istoricul tipăririi Bibliei (11 august 1815 - în urma
investigaţiei noastre, ține de faptul că mărturiile documentare
exemplar Sfântului Sinod pentru investigaţiei
bibliotecanoastre, ține 18 de decembrie 1817)documentare
faptul că mărturiile 7
. Problema asupracărţii ro-asupra
istoricului istoricului tipăr
tipăririi

lui (art. 16), la departamentul Instrucțiunii

Bibliei româneștiBibliei mâneşti
românești
la Sankt Petersburglatipărite
Sankt
(1819), în Basarabia,
Petersburg
publicate (1819), cât de
publicate
de A. Balţatescu şi pentru
în A. Balţatescu
secolul în secolul al XIX-l
al XIX-lea,
Publice, Academiei Imperiale și Academiei
acoperă doar unacoperă Basarabia,
segmentdoar un segment
neînsemnat ladinSankt Petersburg,
neînsemnat
istoricul Biblieisetipăririi
din istoricul
tipăririi constitu-
(11 Bibliei
august 1815(11- 18august 1815 -
Duhovnicești din Sankt Petersburg, iar 1817)
decembrie în decembrie
7 ie în
. Problema perspectiva
1817) 7
cărţii . româneşti
Problema cărţiiunor înprobleme
româneşti
tipărite tipărite
Basarabia, insuficient
câtînşiBasarabia, cât şi pentru
pentru Basarabia, la Basarabia
colecția Bibliotecii Publice Imperiale se vor
Sankt Petersburg,Sankt cercetate încă.
Petersburg,înseperspectiva
se constituie Referinţele
constituie unor
în perspectivale găsim,
probleme unor aproape
probleme
insuficient insuficient
cercetate încă. cercetate în
trimite cate două exemplare”6. Constatăm
Referinţele le găsim,
toate,
Referinţele
aproape
în legătură
le toate,
găsim,înaproape
cu înpersonalitatea
legăturătoate, legătură cuexarhului
cu personalitatea
exarhu-
personalitatea
Gavriilexarhului
Bănulescu- Gavriil Bănules
că din cărțile scoase de sub teascul tipogra- Bodoni,lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, în special
Filialei Basarabene a Societăţii
Bodoni, în special cele ce în ţin
special cele ce ţinFilialei
de activitatea
Basarabene a Societăţii Biblice Ruse la Biblice Ruse
fic de la Chișinău, în mod obligatoriu ur- cele cede ţin
activitatea
de activitatea Filialei Basarabene
Chişinău
Chişinău (1817-1826). (1817-1826).
a Societăţii Biblice Ruse la Chişinău (1817-
mau să fi depuse exemplare în colecțiile pu-
blice din Sankt Petersburg. Astfel se face că 1826).
o bună parte din cartea basarabeană păstra-
tă astăzi în colecțiile publice din Federația
Rusă a ajuns acolo pe căi legale.

Cărți editate în limba română de

Societatea Biblică Rusă. Biblia și Noul
Testament. Istoria cărţii religioase tipări-
tă în limba română in perioada păstoriei
mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni
mai cuprinde şi ediţiile apărute la Sankt Pe-
tersburg – Noul Testament, ediţii separate
(1817, 1819) şi respectiv, Biblia (1819) - a
treia ediţie integrală cunoscută în spaţiul
românesc. În colecția Bibliotecii Academiei
Duhovniceşti din Sankt Petersburg se păs-
trează cate un exemplar din Noul Testament Noul Testament, Sankt Petersburg, 1817 (nr. inv.
(1817), ediție separată și Biblia (1819). Noul Testament,48794)
Noul și Biblia,
SanktTestament,
Petersburg, Sankt
Sankt
1817 (nr.Petersburg,
Petersburg, și1819,
1817 (nr.
inv. 48794) (nr.
Sanktinv.
inv. 48794)
Biblia, și Biblia, Sankt Petersbur
Petersburg,
1819, (nr.
103806),
1819, (nr. inv. 103806), inv. 103806),
tipărite
tipărite în
în limba tipărite
limba
română înprin
limba
română română
prin
contribuția prin
contribuția
Societății BibliceSocietății Biblice
contribuția
Chiar dacă este vorbă de cărți cunoscute 8
Ruse8(colecția Bibliotecii
Ruse (colecția Bibliotecii
Academiei 8 Academiei
Duhovnicești Duhovnicești de la Sankt Petersburg).
în spațiul bibliografic al cărții românești, ar Societății Biblice Ruse (colecțiadeBibliotecii
la Sankt Petersburg).
Acade-
7 7
Балцатеску А.,Отделение
miei Duhovnicești de la Sankt Petersburg).
Бессарабское Отделение Российского Библейскаго Общества // Кишиневс
Балцатеску
______________________________________________________________ А., Бессарабское Российского Библейскаго Общества // Кишиневские
Епархиальные
Епархиальные Ведомости/ Ведомости/
Kişinevskie Kişinevskie
Eparhial′nye Eparhial′nye
Vedomosti Vedomosti
(în continuare KEV), (în 1872,
continuare
nr. 7,KEV),
p. 2101872,
- nr. 7, p. 21
5
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 404, f. 9-11 215. 215.
8
6 8
ANRM., F. 205, inv.1, d. 404, f. 12-13. Decretul sinodal
Existenţa unei Existenţa
înBiblice
Societăţi uneiînSocietăţi
vederea Biblice
înființării
Rusia este în Rusia
prineste
tipografiei
consfinţită laconsfinţită
ucazul imperialprin
Chișinău ucazul
cuprinde
din imperial
6 decembrie șirdin 6emis
un 1812, decembrie
în 1812, emi
baza raportului
ţarului deprezentat ţarului Al.
de către principele Al.Societăţii,
Goliţân. Proiectul Societăţii, aprobat de ţarul Alexan
de restricții de cenzură asupra cărților: „În I,baza raportului prezentat
Tipografia Exarhală
era o copie exactăI, era se
o copie
a celui
vor către principele
tipări
exactă
britanic
cărţi
a celui and
– British
Goliţân.
bisericeşti
britanic
Proiectul
şi
– British
Foreign
în
Bible and
limba
Foreign
Society
aprobat de
moldovenească,
Bible
(1804).
ţarul Alexandru
Society regulamentului
Conform (1804). Conform regulament
ce vor fi traduse din slavoneşte după aceleaşi cărţi sinodale (art. VIIfeţe):bisericeşti
„Gramaticile trebuincioase pentru Seminar şi biblic
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

statutar, în Comitet statutar, în Comitet

erau acceptate erau acceptate feţe de
şi laice, bisericeşti şi laice,
orice rang, de orice rang,
gen, confesiune etc.gen, confesiune
În Comitetul etc. În Comitetul bi
alte cărţi şcolare se pot tipări cu litere civile, însăcomponenţă
din prima nu dindinnoile
prima
au fostediţii
aleşi, din
componenţă alte
în marea tipografii,
au fost
lor ci
aleşi, în marea
majoritate, numai
lor
laici. din nou-creată,
majoritate,
Societatea cea
laici.sinodală
Societatea
după cum din
nou-creată,
se arăta după
în cum se arăt
Moscova. (art. IX); „Se vor prezenta Sf. Sinodstatut,spre
„trebuia statut, „trebuia
să urmărească
examinare să de
un scop
înainte urmărească
unic un scop
a –fi editarea
date unicsfinte:
lacărţilor
tipar –noile
editarea cărţilor
Vechiul
traduceri sfinte:
şi Noul sau Vechiul
Testament
alcătuiriîn Noul Testament
şi limbi străine în limbi str
lucrate de persoane duhovniceşti […]. Cu acest prilej se va adăuga şi părerea Î.P.S. Voastre privitor la necesitatea unor
asemenea tipărituri (art. XIII); „P.S.V. veţi avea grijă şi supraveghere strictă, în toate privinţele, fără nici o excepţie,
asupra tipăririi cărţilor şi lucrărilor în această tipografie (art. III); „Întreţinerea şi organizarea acestei tipografii este
dată sub dispoziţia şi îngrijirea personală a Înalt Preasfințeniei Voastre” (art. II). Restricţiile sinodale asupra tipărituri-
lor ce urmau să fie scoase de sub teascul tipografic de la Chișinău limitau activităţile cărturăreşti ale mitropolitului Ga-
vriil Bănulescu-Bodoni. În linii mari, ucazul sinodal prevedea două categorii de tipărituri în limba „moldovenească”. În
prima categorie trebuie să includem cărţile bisericeşti (liturgice), acceptate de cenzură, în exclusivitate, doar în varianta
tradusă după ediţiile sinodale, şi în acest sens, erau lăsate sub supravegherea directă a exarhului (vezi: Danilov M. Cen-
zura sinodală și cartea religioasă în Basarabia (între tradiție și politică țaristă), Bons Ofices, Chișinău, 2007, 264 p.).
7
Балцатеску А., Бессарабское Отделение Российского Библейскаго Общества // Кишиневские Епархиальные
Ведомости/ Kişinevskie Eparhial′nye Vedomosti (în continuare KEV), 1872, nr. 7, p. 210 - 215.
10
 În dependenţă de anumiţi factori care au Principele Al. Goliţân s-a adresat către

Valori bibliofile
influenţat direct tipărirea Bibliei, vom deli- exarhul Gavriil „să-i trimită o Biblie româ-
mita, cel puţin, două etape în istoricul cărţii: nească ce ar fi servit drept original pentru
• în prima etapă (11 august 1815 - 18 o nouă ediţie sub egida Societăţii Biblice”10.
decembrie 1817) a fost pregătit pentru tipar De asemenea, este cunoscut, că mitropoli-
Noului Testament (1817, ediţie separată)9 şi tul Gavriil Bănulescu-Bodoni ar fi expediat
s-a întreprins corectura primelor două cărţi
din Vechiul Testament, textele fiind expedi- la Petersburg două Biblii – una de la 1688,
ate la Chişinău mitropolitului Gavriil Bă- de la Bucureşti şi alta tipărită în Transil-
nulescu-Bodoni pentru a fi verificate; vania, la Blaj, în 1795. Biblia de la 1688, în
• în cea de a doua etapă (18 decembrie opinia exarhului era „o traducere greoaie
În dependenţă de anumiţi factori care au influenţat direct tipărirea Bibliei, vom delimita,
1817-15 august 1819), corectura cărților
cel puţin, două etape în istoricul cărţii:
și neclară”, pe când cea din Ardeal era una

sfinte s-a făcut doar la Sankt Petersburg, tradusă „de pe ediţiile celor 70 de bătrâni
în prima etapă (11 august 1815 - 18 decembrie 1817) a fost pregătit pentru tipar
sub supravegherea egumenului Varlaam9 înţelepţi din Răsărit şi era mai clară. În ea
Noului Testament (1817, ediţie separată) şi s-a întreprins corectura primelor două
Cuza (cel chemat de la Iași). se întrebuinţează limba cea nouă, mai înţe-
cărţi din Vechiul Testament, textele fiind expediate la Chişinău mitropolitului Gavriil
În cazul unor diferenţieri esenţiale leasă”11. Principele Al. Goliţân a dat priori-
dintre textele sinodale şi cele din originalul
Bănulescu-Bodoni pentru a fi verificate;
tate Bibliei de la Blaj (adresa din 26 ianuarie
 în cea deromânesc
a doua etapă (18(Biblia
decembriede la Blaj,
1817-15 1795),
august 1819), a fost
corectura cărților sfinte

consultat
s-a făcut episcopul
doar la Sankt Petersburg, Filaret
sub supravegherea Drozdov,
egumenului Varlaam Cuza (cel 1816), comunicând, totodată, că de curând
chematrectorul
de la Iași). Academiei Teologice din Sankt va începe tipărirea Noului Testament (ediţie
Petersburg.
În cazul unor Corpul
diferenţieri esenţiale cel sinodale
dintre textele mai şiimportant deromânesc
cele din originalul separată). Exarhul mai era informat despre
(Biblia de la documente din istoricul
Blaj, 1795), a fost consultat tipăririi
episcopul Filaret Bibliei
Drozdov, rectorul Academiei decizia Comitetului în privinţa corecturii
Teologice din româneşti îl cel
Sankt Petersburg. Corpul constituie
mai important decorespondenţa
documente din istoricul tipăririi cărţii care, inițial, va fi „supravegheată de
dintre
Bibliei româneşti preşedintele
îl constituie corespondenţaSocietăţii Biblice
dintre preşedintele Ruse,
Societăţii Biblice Ruse, principele Ipsilantie şi consilierul Matei
principele
principele Alexandru Alexandru
Goliţân şi exarhul Goliţân şi exarhul
Gavriil Bănulecu-Bodoni. Krupenschi, cunoscători de limbă moldo-
Gavriil Bănulescu-Bodoni. venească”. Al. Goliţân îl mai ruga pe exarhul
Gavriil să însărcineze o faţă duhovnicească
din eparhie, dintre cei cunoscători „ai lim-
bii moldoveneşti” care ar face corectura fo-
ilor pe care le va trimite la Chişinău12.
Drumul cărții de la Sankt Petersburg
la Chișinău era anevoios și de durată, de
aceea exarhul Gavriil Bănulescu-Bodoni a
avut intenția de a tipări la Chișinău ediția
Bibliei inițiată sub egida Societății Biblice
Ruse. Despre acest fapt ne mărturisește
Noul Testament (1817). Pagina de titlu are impri- scrisoarea (din 23 iunie 1816) expediată
Noul Testamentștampilei
meul Bibliotecii Academiei Duhovnicești
(1817). Pagina de titlu are imprimeul ștampilei Bibliotecii Academiei
pe numele preşedintelui Comitetului Biblic
din Sankt
Duhovnicești din Petersburg
Sankt Petersburg(Nr.
(Nr.inv. 46495).
inv. 46495).

______________________________________________________________
8
Existenţa unei Societăţi Biblice în Rusia este consfinţită prin ucazul imperial din 6 decembrie 1812, emis în baza
raportului prezentat ţarului de către principele Al. Goliţân. Proiectul Societăţii, aprobat de ţarul Alexandru I, era o copie
exactă
(vezi И. Чистовичь, Историяa celui
переводаbritanic
Библии на–русский
British
язык,and Foreign
ч. Первая. Bible Society
Санктпетербург. 1872-753, (1804).
c. Conform regulamentului statutar, în Comitet erau
38-105).
9 acceptate feţe bisericeşti şi laice, de orice
Noul Testament, Tipografia Sfântului Sinod, Sankt Petersburg, 1817, 274 f. rang, gen, confesiune etc. În Comitetul biblic din prima componenţă au fost
aleşi, în marea lor majoritate, laici. Societatea nou-creată, după cum se arăta în statut, „trebuia să urmărească un scop
unic – editarea cărţilor sfinte: Vechiul şi Noul Testament în limbi străine (vezi И. Чистович, История перевода Библии
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

на русский язык, ч. Первая. Санктпетербург. 1872-753, c. 38-105).

9
Noul Testament, Tipografia Sfântului Sinod, Sankt Petersburg, 1817, 274 f.
10
Societatea Biblică Rusă a primit în acest scop, prin misionarii englezi, o subvenţie de 300 lire sterline.
11
Балцатеску, А., Бессарабское Отделение Российского Библейскаго Общества, în KEV, nr. 7, 1872, p. 21; Paul
Mihail, semnala în 1984, precum că „pe 11 august 1815, Comitetul a hotărât să tipărească în limba română Noul Testament
în 5000 exemplare. Autoritatea ce s-a dat Bibliei de la Blaj se datorează lui Veniamin, Mitropolitul Moldovei. Anume
de la chiriarhii Moldovei şi Ţării Româneşti s-a cerut „cea mai perfectă Biblie românească, care ar putea să servească
drept model sau original. Mitropolitul Veniamin al Moldovei, cunoştea Biblia tradusă de Samuil Micu şi a trimis-o la
Petersburg prin arhimandritul Varlaam Cuza, care a stăruit acolo până la terminarea tiparului” (Mihail, P., Contribuţii
la Bibliografia Românească veche, în Extras din Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie “A. D. Xenopol” din Iaşi,
1984, vol. XXI, nr. 37).
12
Balţatescu, A., op. cit. (KEV, nr. 7), 1872, p. 213-205.

11
 din Petersburg: „[…] Întru asigurarea liniem ține de faptul că ediția Bibliei de la
Valori bibliofile

supravegherii tipăririi Sfintei Scripturi, să Sankt Petersburg nu este „o copie a Bibliei

se trimită hârtie şi caractere la Chişinău,
pentru a continua culegerea cărţii în
Tipografia Exarhicească“13. Exarhul Gavriil
Bănulescu-Bodoni îşi asuma misiunea să
supravegheze personal tipărirea integrală
a Bibliei la Chișinău. Cererea exarhului n-a
fost acceptată deoarece „Societatea s-ar
expune unor mari greutăţi dacă ar trimite la
Chişinău materialul necesar tipăririi cărţii
[…], iar cheltuielile pentru editarea Bibliei
vor spori mult”, explica în adresa de răspuns
principele Al. Goliţân 14. Dimpotrivă, acesta
a rugat să fie căutată o faţă duhovnicească
pentru a supraveghea tipărirea cărții la
Petersburg, iar Societatea Biblică îşi asuma
„întreţinerea cuvenită a persoanei trimise,
alocând în acest scop 25 000 rub15“. Nu i-a
fost deloc ușor exarhului Gavriil să găsească
o astfel de „față bisericească” cu cunoștințe
temeinice în cunoașterea limbii române. De
aceea a fost nevoit să-l cheme pe egumenul
Varlaam Cuza de la mănăstirea Dobrovăţ
(după aproape şase luni de căutări), care a luat
calea spre Petersburg pe 15 februarie 1817.
Ediția integrală a Bibliei în limba română
a ieșit de sub tipar în luna august 1819, după
cum se arată în prefaţa cărţii „[...] tipărită
cu blagoslovenia Sfântului Îndreptătorului
a toată Rossia Sinod Dumnezeiească scrip-
tură a legii vechi şi cei noao de tălmăcire
românească, care mai întâiu s-au tipărit
în Transilvania, iară acum s-au tipărit cu
cheltuiala Rossieneşcii Societăţi a Bibliei
[…]”16. Însă ceea ce este important să sub-
______________________________________________________________
de la Blaj, 1795, cu corectări mici, mai mult
gramaticale”, după cum s-a susținut până
acum în istoriografia tradițională17. Din
cuprinsul Bibliei a fost omis „ […] A lui Io-
sip Macabei carte” (text prezent în Biblia de
la Blaj, 1795). Acest moment de referință a
scăpat din câmpul de cercetare al istorici-
lor şi nici nu a „provocat acel interes cultu-
ral” despre care ne amintea, la timpul său,
Virgil Cândea18. Lipsa interesului cultural
a mai fost susţinută şi de lipsa informaţiei
din publicaţiile istoricilor ruşi, referitoa-
re la tipărirea şi editarea Bibliei româneşti
de la 1819. Pe la 1872, istoricul I. Cistovici
semnala lipsa oricărui interes în această
privinţă în societatea imperială rusă19. Să
mai adăugăm că Societatea Biblică Rusă a
gestionat foarte strict distribuirea exem-
plarelor Sfintei Scripturi. Un exemplar din
Biblia în limba română se vindea cu 12 rub.
50 cop. Spre exemplu, din cele tipărite în
limba rusă – cu 6 rub., iar o Biblie în limba
germană se vindea cu 10 rub.20 Exemplare-
le cercetate au scoarțe de piele roase, ceea
ce ne sugerează că au fost în uz îndelungat.
Pe cotorul cărților sunt vizibile urmele mai
multor etichete aplicate la inventarierea
acestora.
Crestomaţia „valaho-moldoveneas-
că” a lui Iacob Hâncu (Sankt Petersburg,
1840)21. În colecția Bibliotecii Academi-
ei Duhovnicești din Sankt Petersburg se
păstrează un exemplar din Crestomaţia
„valaho-moldovenească” (1840), alcă-

13
Петровски, С., Екзарх молдо - влахийский и митрополит Киевский и Кишиневский Гавриил Банулеску –
Бодони // Записки Одесского общества истории и древностей, тoм. 19 -й, Oдесса, 1896, с. 92.
14
Balţatescu, A., op. cit. (KEV, nr. 7), 1872, p. 215.
15
Ibidem, p. 215.
16
Biblia, Tipogr. Nic.Greci, Sankt Petersburg,1819 (vezi prefaţa cărţii).
17
Mihail, Paul, Mihail, Zamfira. Acte în limba română tipărite în Basarabia. I-BTRV, 1812-1830, Editura Academiei
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

Române, Bucureşti, 1993, p. XVI.

18
Cândea, Virgil. Raţiunea Dominantă. Contribuţii la istoria umanismului românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1979, p. 172 – 215.
19
Чистович И., История перевода Библии на русский язык, ч. Первая, тип. Деп. уделов, Санкт-Петербург,
1872, c. 38-105.
20
ANRM, F. 2, inv.1, d. 570, f. 4-67; F. 205, inv.1., d. 1628, f. 17; F. 205, inv. 1, d. 3445, f. 69; F. 205, in. 1, d. 6008, f. 1-8.
21
Iacob Hâncu [Ghincullov] 1800-1870, absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău, unde a fost și profesor
de română, rusă, franceză şi geografie; dragoman la Ministerul de Externe al Imperiului Rus (1830-1865); profesor la
catedra de limbă valaho-moldovenească a Universităţii Imperiale din Sankt Petersburg; a publicat Descrierea regulilor
gramaticii valaho-moldoveneşti, Adunare de scrieri şi traduceri în proză şi versuri, pentru exerciţii în limba valaho-
moldovenească (1840); Concluzii pe marginea gramaticii valaho-moldoveneşti (1847), Carte de buzunar pentru ostaşii
ruşi în campanii din Principatele Moldovei şi Valahiei (1854); Dicţionarul moldovenesc-rusesc, nepublicat);

12
 apreciată în posteritate ca cea mai importantă lucrare23.
Exemplarul crestomaţiei „valaho-moldovenești”, consultat de noi, are o stare de
conservare foarte bună, iar ceea ce ar trebui să observăm ține de aspectul grafic al cărții. În
colecţiile de patrimoniu din Republica Moldova deţinem mai multe exemplare din această
tuităediţie
de însă
basarabeanul Iacob
cele Hâncu
consultate. În
22
nimareo oediţie a gramaticii lui Iacob atâtHâncu

Valori bibliofile
nici unul din de visu, nu expresie grafică a copertei de
anul 1840, la tiparnița Academiei Impe- cu o asemenea copertă din carton 24
tare și cu
rialereuşită. Mai mult:
din Sankt nici după
Petersburg descrierile
apar bibliografice
două cărți anterioaretipografic
imprimeu (Al. David,
în 1934
chenar ; P.floral.
Mihail,Fap-
– crestomația
1941 ), nu întâlnim o ediţie a gramaticii lui Iacob Hâncu cu o asemenea copertă din carton că
25 „valaho-moldovenească” și tul amintit, ne îndeamnă să presupunem
gramatica (Начертание правиль валахо- doar o parte din exemplarele cărții au fost
tare și cu imprimeu tipografic în chenar floral. Faptul amintit, ne îndeamnă să presupunem că
молдавской грaмматики/Descrierea regu- tipărite cu coperta tare, celelalte având co-
lilordoar
gramaticii
o parte valaho-moldoveneşti,
din exemplarele cărții au1840),
fost tipăriteperta de hârtie
cu coperta tare, subţire,
celelalte de culoare
având copertaverzuie,
de
ultima fiind
hârtie apreciată
subţire, în posteritate
de culoare verzuie, aşaca
cum ceale cunoaştem
aşa cum le cunoaştem
in diferite in diferite
colecţii ajunse colecţii
până la noi.
mai importantă lucrare23. ajunse până la noi.

Coperta și pagina de titlu: Собрание сочинений и преводов в прозе и стихах для

Coperta și pagina
упражнения de titlu: Собрание сочинений
в валахо-молдавском и преводов
языке / Adunare deвscrieri
прозе şi
и traduceri
стихах для în упражнения в
proză şi versuri,
валхо-молдаском язык / Adunare de scrieri şi traduceri în proză şi versuri, pentru
pentru exerciţii în limba valaho-moldovenească, Sankt Petersburg, 1840. exerciţii în limba
valaho-moldovenească, Sankt Petersburg, 1840.

exerciţii în limba
Exemplarul valaho-moldovenească
crestomaţiei (1840); Concluzii pe marginea
„valaho-moldo- gramaticii valaho-moldoveneşti
Este cunoscut că gramatica lui (1847),
Iacob
Carte de buzunar pentru ostaşii ruşi în campanii din Principatele Moldovei şi Valahiei (1854); Dicţionarul
venești”, consultat de
moldovenesc-rusesc, noi, are o stare de
nepublicat); Hâncu a fost cea dintâi în istoria literatu-
conservare
22
foarte
Гинкулов, bună,
Якоб. iar ceea
Собрание ce ar trebui
сочинений и преводов rii didactice
в прозе basarabene,
и стихах care a tipărit
для упражнения в валахо-frag-
să observăm
молдавскомține
23
языкde aspectul grafic
с присовокуплением, al cărții.
Санкт-Петербург, mente din
Типография literatura
Императорской românească din
Академии, 1840. epo-
Ciobanu, Ștefan, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Editura enciclopedică „Gheorghe
În colecţiile de patrimoniu
Asachi”, Chișinău, 1992, p. 92.
din Republica că 26
. Evenimentul editorial s-a întâmplat
Moldova
24 deţinem
David, maiTipăriturile
Alexandru. multe exemplare
româneşti din
în Basarabiadoar
sub cu un an mai
stăpânirea rusă târziu de laBibliografie,
(1812-1918). deschiderea
această ediţie
Chişinău,
25
însă
Universitas, niciunul din
1993, [nr. 59], p. cele
82. con- oficială a catedrei de limbă română în ca-
sultatePaul
deMihail
visu, nu are o expresie grafică a drul Universității Imperiale din Sankt Pe-
copertei atât de reuşită. Mai mult: nici după tersburg, în 183927. Constatarea noastră are
descrierile bibliografice anterioare (Al. temei de a înainta o altă ipoteză de lucru:
David, 193424; P. Mihail, 194125), nu întâl- Iacob Hâncu a pregătit această operă fun-
______________________________________________________________

Гинкулов, Якоб. Собрание сочинений и преводов в прозе и стихах для упражнения в валахо-молдавском
22
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

языке с присовокуплением, Санкт-Петербург, Типография Императорской Академии, 1840.

23
Ciobanu, Ștefan, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Editura enciclopedică „Gheorghe Asachi”,
Chișinău, 1992, p. 92.
24
David, Alexandru. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1918). Bibliografie, Chişinău,
Universitas, 1993, [nr. 59], p. 82.
25
Paul Mihail, Tipărituri româneşti în Basarabia, Bucureşti, 1941.
26
Гинкулов, Якоб. Начертание правиль валахо-молдавской грамматики, Санкт-Петербург, Типография
Императорской Академии, 1840.
27
Gramatica lui Iacob Hâncu este apreciată în istoriografia rusă drept „prima lucrare scrisă în rusește asupra limbii
române” ( vezi Домосилецкая, М.В. Изучение румынского языка и культуры румын в России (XIX – начало XX вв).
Acta Linguistica Petropolitana. Труды Института Лингвистических Иследований, Том V, часть 1, отв. pедактор
Н.Н. Казанский, Санкт-Петербург, Наука, 2009, стр. 61).
13
 damentală a vieții sale mult mai devreme. ceniu a lucrat asupra manualului de grama-
Valori bibliofile

Cariera pedagogică la Sankt Petersburg și-a
început-o in 1829, anul în care încheiase
scrierea Dicționarului moldovenesc-rus, ră-
mas, de altfel, în manuscris28. Exemplarul
dicționarului se păstrează în colecția de
manuscrise a Bibliotecii Publice din Sankt
Petersburg, unde a fost depus mult mai târ-
ziu (în urma decesului autorului, în 1870)
de către directorul bibliotecii A.F. Bîckov, la
care a ajuns pe căi necunoscute nouă. În da-
rea de seamă a Bibliotecii Imperiale pe anul
1884, se cuprinde o descriere amănunțită a
Dicționarului moldovenesc-rus (1830), alcă-
tuit de Iacob Hâncu. Manuscrisul cuprinde
două volume cu scoarțe tari, îmbrăcate cu
piele și cu cotor aurit. Evident, lucrarea a
fost scrisă inițial pe hârtie de format mai
mare, care ulterior a fost tăiată și broșată.
Acest fapt poate fi confirmat de unele
particularități specifice ale manuscrisului:
• rândurile scrise/caligrafiate sunt încli-
nate spre partea inferioară a paginii, iar în
final sunt ușor tăiate;
• numeroase foi sunt scrise doar pe o
singură parte;
• alte foi broșate sub copertă sunt albe.
Astfel, în tomul întâi (A-N), din cele
469 file, sunt completate/scrise doar 283. Pe
când tomul al doilea (O-Â), cuprinde 489
file, având scrise doar 27929.
Revenind asupra contextului în care Ia-
cob Hâncu a fost angajat în calitate de dra-
goman la Departamentul Asiatic al Minis-
terului de Externe al Imperiului Rus (pe 30
iunie 1830), ar trebui să observăm că el a
activat în această funcție 35 de ani (până la
1865)30. În paralel - timp de aproape un de-
______________________________________________________________
tică „moldo-valahă”. Motto-ul cărții plasat
pe pagina de titlu ne sugerează că autorul
„acestei gramatici nu este un legiuitor al
limbii, ci numai un adunător și alcătuitor
al acesteia - limba fiind o creație a popo-
rului, iar ulterior, în măsura statorniciei
acesteia, este și un scriitor”. Din momen-
tul în care s-a deschis catedra de limbă ro-
mână la Universitatea Imperială din Sankt
Petersburg (1839) Iacob Hâncu s-a văzut
nevoit să grăbească munca de alcătuire a
manualelor sale de gramatică, care i-au ser-
vit drept ore de curs universitar la această
catedră.
A condus catedra de limba română în-
tre anii 1842-1858 (din 1855 va deține tit-
lul de „profesor extraordinar”31. Scrierile
lui Iacob Hâncu au fost apreciate de con-
temporani. Dimitrie Sulima scria, între
altele: „autorul gramaticii merită cele mai
alese laude. Asemenea lucrări nu numai că
sunt lipsă în știința rusă, ci sunt puține și în
limba valaho –moldovenească. El primul a
pătruns în complexitatea problemei și ne-a
dat asemenea opere”. În baza acestei recen-
zii, manualul lui Iacob Hâncu a fost înain-
tat în 1841 la premiul „Demidov”32. Ștefan
Ciobanu, la rândul său, a calificat manualul
de crestomație a lui Iacob Hâncu printre
acele lucrări care dă „primul dicționar ro-
mân-rus, destul de complet” (bineînțeles,
dacă nu luăm în calcul lucrarea rămasă în
manuscris – Dicționarul moldovenesc-rus,
1830)33.
Bucoavna bilingvă de la 1863. Dintre
tipăriturile basarabene aflate în colecţiile
publice din Sankt Petersburg, nespus de

28
Домосилецкая, М.В., Изучение румынского языка и культуры румын в России (XIX – начало XX вв). Acta
Linguistica Petropolitana. Труды Института Лингвистических Иследований, Том V, часть 1, отв. pедактор Н.Н.
Казанский, Санкт Петербург, Наука, 2009, p. 59.
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

29
Ibidem, p. 59.
30
În 1842 a fost numit al 2-lea dragoman (translator oficial al serviciilor consulare în probleme orientale); în 1853, a
fost avansat dragoman de categoria a 5-a, iar mai apoi i s-a atribuit înaltul titlu de consilier de stat (11 aprilie 1854); în
1856 a fost distins cu ordinal Sf. Vladimir, clasa a III-a, iar în 1863 – cu ordinal Sf. Stanislav, cl. I-a.
31
Romanistica ca ştiinţă ia naştere în Rusia ca parte a slavisticii. Limba română, folclorul, cartea veche – manuscrise
sau tipărituri – s-au bucurat de un interes sporit printre cercetătorii ruşi, din perspectiva unor legături culturale ce au
existat dintotdeauna între lumea din spaţiul slav şi cel al românimii. Slavişti consacraţi, precum V.I. Grigorovici, I.I.
Sreznevski, A.I. Sobolevski, către sfârşitul secolului al XIX-lea s-au apropiat în cercetările lor de conceperea unei largi
perspective în problema legăturilor culturale dintre români şi slavi.
32
Десятое присуждение учрежденных П. Н. Демидовым наград, 17 aпреля 1841 г., СПб., 1841, стр. 345.
33
Ciobanu, Ștefan, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Editura enciclopedică „Gheorghe Asachi”,
Chișinău, 1992, p. 92.

14
 preţioase sunt bucoavnele, ediţii rare în tot Exemplarul din colecția Academiei

spațiul românesc. Faptul că exemplare din
bucoavnele tipărite s-au păstrat puţine, este
o mărturie că s-au bucurat de o largă soli-
citare în epocă, fiind utilizate de mai multe
generaţii de-a rândul, ceea ce a condus la
distrugerea acestora . Din cele semnalate
Valori bibliofile
Duhovnicești din Sankt Petersburg are o
stare bună de conservare și paginația integ-
ră. Coperta de hârtie cartonată, subțire.
Filele cărții sunt bine păstrate, hârtia groa-
să, textul aranjat în pagină pe două coloane
34

de noi în colecţia Academiei Duhovniceşti și încadrat în chenar dublu, floral.

din Sankt Petersburg, amintim că ediţia Cărți tipărite la începutul secolului
Bucoavnei de la 1863 cuprinde textul integ- XX. Alte exemplare de carte basarabeană
ral al Bucoavnei de la 1861 tipărită, însă, cu sunt cele ieșite de sub teascul Tipografiei
text paralel în limbile română şi rusă35. Duhovnicești (reînființată), în 1906. Vom
Informaţiile bibliografice lansate în cer- reține doar trei titluri: Ceasoslov (1907),
cetările anterioare asupra Bucoavnei din Psaltire (1907), Slujba și Acatistul cuviosu-
1861 confirmă faptul că această ediţie a fost lui Serafim […] din Sarov (1910). Exempla-
una cu text integral românesc - toate ediţi- rele au o stare de conservare deplorabilă.
ile apărute până la 1861 sunt ediţii bilingve Spre exemplu, exemplarul Psaltirii se află
cu text paralel în limbile română şi rusă.
Ediţia Bucoavnei din 1863, era, de fapt, o într-o stare avansată de degradare: legătura
variantă multiplicată după cele anterioare cărții se desprinde de cotor, filele sunt în-
la care s-au adăugat textele din Sfânta Isto- gălbenite, colțurile îndoite, rupte. Mai mul-
rie şi Catehismul. te file din interior sunt acoperite cu pete
La cele expuse mai sus, vom semnala doar de ceară. La stadiul actual al cercetării nu
Cărți tipărite la începutul secolului XX. Alte exemplare de carte basarabeană sunt cele

că înbibliografice
Informaţiile cuprinsul lansateBucoavnei de laasupra
în cercetările anterioare 1863 suntdin 1861ieșiteputem
Bucoavnei de sub teascul Tipografii Duhovnicești (reînființate), în 1906. Vom reține doar trei
cunoaște care a fost destinul cărților
titluri: Ceasoslov (1907) Psaltire, (1907), Slujba și Acatistul cuviosului Serafim […] din
confirmă intercalate două feluri de integral
caractereromânesc- (toate
chirili- Sarov (1910). Exemplareleîn
până a intra au oposesia bibliotecii Academi-
faptul că această ediţie a fost una cu text ediţiile apărute
stare de conservare deplorabilă. Spre exemplu, exemplarul
ocuB arpusa eraoipână retna la ătce
eliracest șinî(începând
ecrecan civile
etasnal ecicuf(litere
arg1814), liirusești
oilbib esunt ţamediţii moderne).
rofnI bilingve Astfel,
cu text paralel36în limbile română şi
ei Duhovnicești
Psaltirii se află într-o stare avansatădin Sankt
de degradare: Petersburg.
legătura cărții se desprinde Am
de cotor, filele
etaot( csenâmor larusă). xet textul
rgetni tEdiţia anu tsof a„Sfintei
uc Bucoavnei eidin
ţide 1861, ăcistorii
ătsaecaera, lude f ămriofnîn
tpafapt, oc scurt”
variantă (p.după
multiplicată 49-90)
cele anterioare la
suntputea
îngălbenite,doar
colțurilepresupune că aceste sfinte cărți
îndoite, rupte. Mai multe file din interior sunt acoperite cu pete de
il nî lelarap txet ucare
c evgs-au și
iiţide cel
nilib adăugat ,)4de
tnustextele uc„Învățătură
181 din dSfânta
nâpecnîIstorie al ănmoralnică
( na tsecşia Catehismul.
âp în scurt”
ur în cuprinsul Bucoavnei de la 1863 sunt – înainte de a ajunge în colecția Bibliotecii
ceară. La stadiul actual al cercetării nu putem cunoaște care a fost destinul cărților până a intra
c ăpud ătacilpitlum ătnLa airacele
(p.af122-126)
v o ,tpexpuseed ,armai
e ,16sus,
aienfost
81 nidvom vasemnala
tipărit
ocuB aiţiddoarE .)ăscă
cu litere rusești. Tex- în posesia bibliotecii Academiei Duhovnicești din Sankt Petersburg. Am putea doar
.lumsihetaC iş eirotsI atnâfS nid eletxet taguăda ua-s erac
intercalatetul două „Catihizisul în
feluri de caractere - chirilice scurt” (p.
și civile (litere 91-114)
rusești moderne).e Astfel,
36
ti- textul Imperiale
presupune – cărți
că aceste sfinte au –servit
înainte de adrept cărțiBibliotecii
ajunge în colecția de înde- Imperiale – au
ienvaocuB lusnirpuc nî ăc raod alanmes mov ,sus iam esupxe elec aL
părit
„Sfintei istorii cu
în scurt” caractere
(p. 49-90) și cel de mixte
)enredom itșesur eretil( elivic iș ecilirihc - eretcarac ed irulef ăuod etalacretni
„Învățătură –chirilice și
moralnică în scurt” civile/
(p. 122-126) a fost lungată lectură duhovnicească.
servit drept cărți de îndelungată lectură duhovnicească.

.p( ”trucs nî ăcinlarom ărutățărusești.

vn΄ ed lec iș )0Celelalte
9-94 .p( ”trucs nî iitexte
rotsi ietnifSdin cuprinsul cărții
tipărit cu litere rusești. Textul „Catihizisul în scurt” (p. 91-114) e tipărit cu caractere mixte –
„
19 .p( ”trușisunt
c uc tirăpit e )411-chirilice nî lusizicu
hitaC„caractere
cscivile/rusești. Celelalte
lutxeT .itșetexte etichirilice.
sur erdin c tirăpit cărțiiPrivită
l ucuprinsul într-un
sunt cu caractere chirilice. Privită
într-un
context mai larg al problemei şcolii
context mai larg al problemei şcolii basarabene,
eretcarac uc tnus iițrăc lusnirpuc nid etxet etlaleleC .itșesur/elivic iș ecilirihc ediţia
basara-
bucoavnei de la 1863 se înscrie
l ed ienvaocub aiţîn
idetradiția
bene,
,enebaracărții
ediţia
sab iildidactice
bucoavnei
ocş iemelbobisericești
rp la gral iadin
m txaetdoua
de laa secolului
noc nujumătate
el-XIX la iululoces a etatămuj auod a nid itșeciresib ecitcadid iițrăc aițidart nî
-rtnî
1863alseXIX-lea.înscrie
în tradiția cărții didactice bisericești din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Psaltire (1907). Pe copertă imprimeul cu ștampilă rotundă: ”Библиотека

Psaltire
Императорской(1907). Pe(1)copertă
Академии” ; Ceasoslovimprimeul cu (2).
(1907), nr. inv. 103964

ștampilă rotundă: ”Библиотека Императорской

Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

Ar mai trebui să observăm că exemplarele de colecție – Ceasoslovul și Psaltirea – au

Coperta și pagina de titlu a Bucoavnei Академии”
copertă simplă, de hârtie subțire, pe când ; Ceasoslov
(1) cele (1907),
atestate în colecțiile din Republica Moldova au
i .rN( 3681 ,uănișihC ,enebarasab ienvaocuB a ultit ed anigap iș atrepoC
basarabene, Chișinău, 1863 Chișinău,
(nr. inv.1863
94975). coperta tare din carton acoperit nr. inv.cu103964
cu piele, (2). (în special Psaltirea)37. De
imprimeu tipografic
Coperta și pagina de titlu a Bucoavnei basarabene, (Nr. inv. 94975).
ra grubsreteP tknaS nid itșeci______________________________________________________________
nvohuD ieimedacA aițceloc nid luralpmexE
eleliF .erițbus ,atanotrac eitrâh ed34atrepoC .ărgetni aițanigap iș eravresnoc
Exemplarul din Încolecția
colecțiile bibliotecii
Academiei se dețin
Duhovnicești tipărituri
din Sankt Petersburgapărute
are o stare la Buda,
bună de
37
Culegere
Cartea a multor
Moldovei. Catalog rugăciuni
general (sec. pentru
XIX-înc. sec. XX), treaba
alcătuitori: pruncilor
V. Farmagiu, N. Matei, C. Slutu,
î tardacnî iș enaoloc ăuod ep ănigap nî tajnara lutxet ,ăsaorg eitrâh ,etartsăp Știința, Chișinău, 1992, p. 196-198 (nr.131); Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a
conservarecelor rumănesci
și paginația integră. neuniţi
Coperta decare
hârtieînvaţă subțire.Exemplarul
(1821).
cartonata, arebine
Filele cărții sunt imprimat pe verso-ul
Moldovei. 1683-1918. Catalog, alcătuitcopertei ştampila
de M. Danilov, ex-libris,
A. Grițco, L. Malahov, în2002,
Tyragetia, formă
p. 149-150 (nr.
.larolf
dreptunghiulară,
păstrate, hârtie textîn„Iaroslav
groasă, textul aranjat Goloveţki”[
pagină pe două rus]; laîn fel,
coloane și încadrat Bucoavnă
chenar dublu,
128, nr. 129).
pentru învăţătura pruncilor de a se deprinde a tot la
floral. slovenire şi la citire, cât şi la
63
orânduirea vecernii, utrenii şi a Sfintei liturghii apărută „cu cheltuiala domnului Anastasie
1-2181( ăsur aerinâpăts bus aibarasaB nî itșenâmor elirutirăpit ,urdnaxelA ,divaD
[...], Gheorghe.341-241 Polizu”
.p ,3991 ,uăniși(Râmnic,
hC ,satisrevinU 1829).

36
35
Bucoavna, Tipogr. Arhierească, Chişinău, 1863, 131 p.
David, Alexandru, tipăriturile românești în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1818). Bibliografie,
Universitas, Chișinău,David, Alexandru, Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1818). Bibliografie, Universitas,
36
1993, p. 142-143.
Chișinău, 1993, p. 142-143.

15
 Ar mai trebui să observăm că exempla- Conform stipulărilor prevăzute de cen-
Valori bibliofile

rele de colecție – Ceasoslovul și Psaltirea zura sinodală, cărţile liturgice în „limba

– au copertă simplă, de hârtie subțire, pe moldovenească” urmau să fie supuse unor
când cele atestate în colecțiile din Republica rigori stricte. În vederea selectării textelor
Moldova au coperta tare din carton acope- şi pregătirea acestora pentru tipar a fost
rit cu piele, cu imprimeu tipografic (în spe- constituită o Comisie specială în urmă-
cial Psaltirea)37. De asemenea este cunoscut toarea componenţă: protoiereul Gheorghe
că exemplarele din Psaltire și Ceasoslov, în Dânga, Mihail Ceachir, Constantin Popo-
1907, au fost legate în copertă de percal sau vici, Mihail Plămădeală, Vladimir Baltaga,
este cunoscut că piele
exemplarele
direct ladin Psaltire
tipografie 38 și Ceasoslov, în 1907, au fost legate în
. arhimandritul Gurie, preoții Iustin Ignato-
Titlurile amintite
e percal sau piele direct la tipografie . 38 deja au fost cele din- vici, Constantin Parfeniev, Macarie Untul şi
tâi cărţi scoase de sub teascul tipografic în Alexandru Eustratie. Astfel, arhimandritul
rile amintite deja, au fostÎn
1907. cele dintâi
acest cărţiconform
scop, scoase destipulărilor
sub teascul tipografic
Gurie în 1907. Încu părintele Macarie Untul
împreună
prevăzute
p, conform stipulărilor în ucazul
prevăzute Sfântului
în ucazul SinodSinod
Sfântului (25 (25 şiaprilie
Grigorie Constantinescu
1905 nr. (corector), a re-
aprilie 1905, nr. 1126), Frăţiei pravoslavnice alizat munca de îngrijire a textului Psaltirii
ăţiei pravoslavnice„Naşterea
„Naşterealui luiHristos”
Hristos”din dinChişinău
Chişinău ii „s-a
„s-a dat voie
și a să tipărească (tipărirea acestora fiind
Ceasoslovului
dat voie să tipărească
cult în limba moldovenească, cărţislavone
cu caractere de cult după
în limba
modelul aprobată în şedinţa
celor apărute în Sfatului Frăţiei din 31
moldovenească, cu caractere slavone, după octombrie 1906).
recut la Chişinău,modelul
cum arcelorfi unele părţiîn din
apărute Sfânta
secolul Scriptură,
trecut la cărţi liturgiceLucrarea
Concluzii. - este o contribuție la
Chişinău, cum ar fi unele părţi din 39 Sfânta cunoașterea unei părți neînsemnate a cărții
ie, Psaltire, Ceasoslov sau unele slujbe ale sfinţilor” .
Scriptură, cărţi liturgice - Evanghelie, Psalti- basarabene (șapte titluri), aflate în colecția
re, Ceasoslov sau unele slujbe ale sfinţilor” . 39
Bibliotecii Academiei Duhovnicești din
Sankt Petersburg. Mărturiile documentare
atestă că, din fiecare titlu de carte apărută la
Chişinău în perioada ţaristă (1812-1918),
în mod obligatoriu au fost depuse exem-
plare în colecţiile publice din Sankt Peters-
burg. În urma cercetărilor întreprinse s-a
constat că printre titlurile de carte veche
se întâlnesc ediţii rare cu valoare de unicat,
precum crestomația „valaho-moldoveneas-
că (1840) a lui Iacob Hâncu sau Bucoavna
basarabeană de la 1863. Suntem îndreptă-
ţiţi să susținem că averea noastră spiritua-
lă depozitată în colecţii străine, adeseori a
avut un destin incert. Acel destin pe care
l-a parcurs cartea basarabeană în odiseea
istoriei naţionale, este, deopotrivă, unul de
simbol. De aceea şi trebuie aşezată cartea la
căpătâiul temeliei unităţii noastre culturale.

Slujba și Acatistul cuviosului Serafim […] din

Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2015

Sarov (1910), nr. inv. 51640.

Slujba și Acatistul cuviosului Serafim […] din Sarov (1910), nr. inv. 51640.

______________________________________________________________

orm stipulărilor prevăzute

37
de cenzura
Cartea Moldovei. sinodală,
Catalog general cărţile sec.
(sec. XIX-înc. liturgice în „limba
XX), alcătuitori: V. Farmagiu, N. Matei, C. Slutu, Știința,
Chișinău, 1992, p. 196-198 (nr.131); Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei. 1683-1918.
nească” urmau să Catalog,
fie supuse
alcătuitunor rigori stricte.
de M. Danilov, A. Grițco, În vedereaTyragetia,
L. Malahov, selectării
2002,textelor
p. 149-150 şi
(nr. 128, nr. 129).
38
Новоизданная молдавская богослужебная книга Псалтирь (Библиографическая заметка), КЕВ, nr. 39,
a acestora pentru1908,
tipar a fost constituită o Comisie specială în următoarea
с. 1409-1411.
39
ANRM, F. 208, inv. 4, d. 3847, f. 54 - 55.
nţă: protoiereul Gheorghe Dânga, Mihail Ceachir, Constantin Popovici, Mihail
16
lă, Vladimir Baltaga, arhimandritul Gurie, preoții Iustin Ignatovici, Constantin
, Macarie Untul şi Alexandru Eustratie. Astfel, arhimandritul Gurie împreună cu
Macarie Untul şi Grigorie Constantinescu (corector), a realizatt munca de îngrijire a