1.

Structura lucrării de licenţă

Realizarea lucrării de licenţă este o metodă de evaluare a competenţelor dobândite
de studenţi pe parcursul facultăţii. Prin această lucrare studenţii vor dovedi că
stăpânesc cunoştinţe generale şi specifice de psihologie, precum şi cunoştinţe
referitoare la realizarea unei cercetări şi redactarea raportului final al acestei
cercetări, adică lucrarea de faţă. O lucrare bună va respecta structura prezentată
în continuare, va demonstra cunoştinţele temeinice ale studentului despre subiectul
abordat, va fi corectă din punctul de vedere al metodologiei, al prelucrărilor
statistice şi al inferenţelor şi argumentelor susţinute. De asemenea, lucrarea
trebuie să fie coerentă, să aibă o structură logică şi să respecte principiile
redactării unei lucrări ştiinţifice. Studentului îi revine întreaga
responsabilitate pentru realizarea cercetării şi redactarea lucrării de licenţă în
conformitate cu cerinţele prezentate în acest material. Nerespectarea acestor
cerinţe va atrage după sine penalităţi în ceea ce priveşte notarea lucrării.
Lucrarea de licenţă va avea următoarea structură: 1 Pagina de titlu 1 Cuprins 1
Rezumat 1 Capitolul I. Introducere 1 Capitolul II. Cadrul teoretic 1 Capitolul III.
Obiectivele şi ipotezele cercetării 1 Capitolul IV. Metodologia cercetării 1
Capitolul V. Prezentarea rezultatelor 1 Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor.
Concluzii. 11 Bibliografie 11 Anexe Lucrarea va fi redactată pe calculator în
format A4, având caractere Times New Roman de 12 puncte, la un rând şi jumătate
distanţă. Paginile vor fi numerotate în josul paginii la centru, cu excepţia primei
pagini care nu va fi numerotată. Marginile paginilor vor fi de 2,5 cm sus, jos şi
în dreapta, iar în stânga 3 cm. Fiecare capitol va începe pe o pagină nouă (doar
capitolele, nu şi subcapitolele). Subcapitolele vor fi numerotate cu numere arabe:
1.1, 1.2, 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.2 şi aşa mai departe.

În continuare vor fi detaliate cerinţele pentru fiecare dintre aceste părţi ale
lucrării: 1. Pagina de titlu Coperta cartonată va cuprinde următoarele elemente: 
Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus 
LUCRARE DE LICENŢĂ – la mijloc  Numele autorului (studentului) – jos dreapta 
Numele coordonatorului – jos stânga  Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru
(cel mai jos) Pagina de titlu (prima pagină) va cuprinde următoarele elemente:
 Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus 
Numele lucrării – la mijloc  Numele autorului (studentului) – jos dreapta  Numele
coordonatorului – jos stânga  Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru (cel
mai jos) Pentru exemple vezi Anexa I (coperta cartonată) şi Anexa II (pagina de
titlu). 2. Cuprinsul Cuprinsul va include toate elementele lucrării, începând cu
„Rezumatul” şi continuând cu capitolele şi subcapitolele numerotate ale lucrării,
inclusiv „Bibliografia”. În dreptul fiecărei părţi din lucrare se notează pagina la
care se regăseşte. 3. Rezumatul În ordinea redactării lucrării de licenţă,
„Rezumatul” se scrie ultimul. Acesta cuprinde, după cum îi spune şi numele, un
rezumat de un sfert de pagină a tot ceea ce cuprinde lucrarea de licenţă. El va
include: obiectivele lucrării, pricipalele teorii şi modele teoretice pe care s-a
bazat cercetarea, principalele rezultate şi concluziile cercetării. În total
rezumatul va conţine 150-250 de cuvinte. 4. Capitolul I. Introducerea Introducerea
va avea o lungime de aproximativ 3 pagini (nu mai mult de 5 pagini). În această
introducere se va prezenta motivaţia temeinică studierii temei propuse, o trecere
în revistă a teoriilor, rezultatelor şi dificultăţilor din studiile anterioare.
Introducerea se va încheia cu întrebarea cercetării şi prezentarea obiectivelor
specifice, care decurg logic din stadiul actual al cercetărilor în domeniu. O bună
introducere va răspunde următoarelor întrebări:  Care este problema studiată? 
Care este nivelul de cunoştinţe la momentul actual în domeniul investigat?  Care
sunt ipotezele/ obiectivele specifice referitoare la problema studiată?  Ce
implicaţii teoretice are studiul realizat şi cum va influenţa el cunoaşterea în
domeniu? 5. Capitolul II. Cadrul teoretic Cadrul teoretic al lucrării va cuprinde
prezentarea critică a literaturii de specialitate din domeniul investigat şi nu va
depăşi 50% din dimensiunile întregii lucrări de licenţă (aproximativ 30 de pagini).
În acestă parte se va prezenta istoricul problemei studiate, definirea
principalelor concepte, teoriile şi modelele teoretice ale acestor concepte.
Selecţia teoriilor prezentate se va face ţinând cont de actualitatea şi de
importanţa acestora, precum şi de relavanţa lor pentru problema studiată.
Prezentarea aspectelor teoretice nu se va face sub forma unei simple înşiruiri, ci
analizând critic teoriile prezentate din perspectiva întrebărilor cercetării. De ce
se ţine cont în realizarea cadrului teoretic (Chelcea, 2005, p. 80):  „Să
identificăm şi să discutăm studiile cele mai relevante în legătură cu tema care ne
preocupă.  Să includem cât mai multe materiale moderne, de ultimă oră.  Să
acordăm atenţie detaliilor, cum ar fi transcrierea numelor proprii.  Să încercăm
să fim reflexivi, să examinăm bias-urile noastre şi să le clarificăm.  Să evaluăm
critic materialele consultate şi să arătăm cum le-am analizat.
Să dăm citate şi exemple pentru a justifica evaluările şi analizele făcute. Să fim
analitici, evaluativi şi critici faţă de literatura consultată. Să orientăm
informaţiile obşinute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate. Să
facem lizibilă trecerea în revistă a literaturii prin claritate şi coerenţă,
procedând sistematic.” Ce nu se face în realizarea cadrului teoretic (Chelcea,
2005, p. 80): 1 „Să nu omitem lucrările clasice sau relevante din domeniu. 1 Să nu
discutăm lucrări depăşite, vechi, neactuale. 1 Să nu scriem incorect numele
autorilor sau să greşim datele bibliografice. 1 Să nu utilizăm termeni afectogeni
sau concepte fără a le defini. 1 Să nu facem apel la termenii din jargon şi la un
limbaj discriminatoriu pentru a justifica puncte de vedere limitate. 1 Să nu
înşirăm idei fără să le comentăm: o listă nu echivalează cu trecerea în revistă a
literaturii problemei. 1 Să nu acceptăm orice punct de vedere sau credinţă ce se
regăseşte în literatura consultată. 1 Să nu descriem doar conţinutul lucrării
citite, fără a-l evalua. 1 Să nu includem informaţii necontrolate, inexacte. 11 Să
nu transcriem incorect termenii, în special paronimele. 11 Să nu utilizăm un limbaj
pretenţios.”     Ultimul subcapitol al cadrului teoretic trebuie să facă
legătura dintre partea teoretică şi partea practică. Aici se vor prezenta
concluziile analizei teoretice, problema abordată (care rezultă în urma analizei
teoretice şi a observaţiilor) şi soluţia propusă pentru a răspunde la întrebarea
cercetării. Evitarea plagiatului!!! Este foarte importantă evitarea copierii
textelor sau a unor fragmente de text fără a pune ghilimele şi fără a face
trimitere la autorul căruia îi aparţin. După cum spune Chelcea (2005): „A plagia
înseamnă a fura. Şi furtul se pedepseşte. Inclusiv furtul intelectual.” De
asemenea, este foarte important ca atunci când se prezintă ideile unui autor să se
facă referire la acesta, trecându-se în paranteză numele şi anul apariţiei lucrării
la care se face referire. De exemplu: 1 Unii autori consideră că plagiatul este un
furt intelectual (Chelcea, 2005)... sau 1 Chelcea (2005) consideră că plagiatul
este un furt intelectual. Dacă aceleaşi idei se regăsesc la mai mulţi autori
aceştia sunt toţi menţionaţi în paranteze, împreună cu anul apariţiei lucrării la
care se face referire. De exemplu: 1 Unii autori consideră că plagiatul este un
furt intelectual (Chelcea, 2005; Ionescu & Popescu, 1999; Martinescu, 2001;
Cutărescu et al, 2007). 6. Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Obiectivele şi ipotezele trebuie să decurgă logic din cele prezentate în ultimul
subcapitol al cadrului teoretic. Acestea trebuie să fie clar formulate. Se vor
prezenta aici obiectivele generale şi cele specifice. Ipotezele vor fi prezentate
explicit (la nivel operaţional).
7. Capitolul IV. Metodologia cercetării În capitolul de metodologie se vor
prezenta: designul cercetării, subiecţii (participanţii), instumentele utilizate şi
procedura de lucru. Alegerea metodelor folosite trebuie să fie justificată de
întrebarea cercetării, nivelul cunoştinţelor teoretice şi obiectivele propuse. În
cazul studiilor cantitative, pentru fiecare studiu în parte, în cadrul designului
cercetării, se vor prezenta:  Ipotezele de lucru  Variabilele implicate  Tipul
de design În cazul studiilor calitative se va insista pe descrierea şi justificarea
metodei/ metodelor alese, modul de colectare şi analiză a datelor, planul de
eşantionare şi reprezentativitatea eşantionului. Se vor discuta punctele tari şi
punctele slabe ale metodelor utilizate. De asemenea, se vor menţiona strategiile şi
metodele folosite pentru a asigura validitatea datelor colectate şi a inferenţelor
realizate. 8. Capitolul V. Prezentarea rezultatelor La începutul acestui capitol se
vor prezenta pe scurt metodele de analiză a datelor utilizate în funcţie de natura
studiului: cantitativă sau calitativă. Este bine ca prezentarea rezultatelor să se
facă în ordinea ipotezelor cercetării. Studiile cantitative. Se vor prezenta
rezultatele descriptive şi rezultatele inferenţiale obţinute. Tabelele vor fi
numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut deasupra tabelului. Exemplu:

Graficele, imaginile vor fi numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut sub
figură, după cum este exemplificat mai jos:
20 18 16 14 severitatea durerii 12 10 8 6 4 2 0 represivi senzitivi interferenţă
controlul asupra vieţii distresul emoţional suportul social MPI

Figura 3. Diferenţele dintre pacienţii represivi şi pacienţii senzitivi în cazul

scalelor
chestionarului de evaluare multiplă a durerii şi a scorului total Toate
informaţiile/ rezultatele prezentate în tabele şi în grafice vor fi exprimate şi în
cuvinte. În această parte a lucrării nu se vor face aprecieri evaluative asupra
rezultatelor. Se vor prezenta doar rezultatele obţinute în modul cel mai neutru
posibil. Studiile calitative. Prezentarea rezultatele studiilor calitative va urma
aceeaşi ordine a ipotezelor cercetării. Se vor prezenta cât mai neutru posibil
toate rezultatele nesecesare pentru susţinerea concluziilor. Se vor preciza anexele
în care sunt prezentate informaţii relevante, cum ar fi transcrierea interviurilor,
ghidul interviului etc. Dacă această parte poate să fie mai redusă în cazul
studiilor calitative, ea va fi compensată de partea de interpretare, unde toate
afirmaţiile vor fi argumentate cu dovezi. 9. Capitolul VI. Interpretarea
rezultatelor. Concluzii. Rezultatele sunt interpretate în primul rând cantitativ,
apoi calitativ. Interpretarea cantitativă presupune să se prezinte ce înseamnă
rezultatele obţinute, care au fost prezentate anterior. După interpretarea
cantitativă se trece la interpretarea calitativă. Aceasta presupune să se explice
cum rezultatele obţinute susţin ipotezele cercetării. De asemenea, aici se discută
în ce măsură rezultatele obţinute sunt conforme cu rezultatele altor studii sau cu
modelele teoretice prezentate în cadrul teoretic. În cazul în care ipotezele nu au
fost susţinute de rezultatele cercetării se prezintă factorii care puteau să
intervină sau sursele de eroare care nu au fost anticipate. Este important să se
prezinte contribuţiile propriei cercetări la dezvoltarea teoretică sau practivă a
cunoaşterii în domeniul investigat. De asemenea, se sugerează să se prezinte
posibilităţi de continuare a cercetării. 10. Bibliografia Bibliografia se notează
după standardele APA.  În cazul unei cărţi:

Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm (o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un

articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane). Bucureşti: Editura
comunicare.ro  În cazul unui capitol:

Sîrbu, C. (2001). Evaluarea durerii orale şi cranio- faciale, în Rotaru, Al.

(coord.) Implicaţii multidisciplinare în durerea orală şi cranio- facială. Cluj-
Napoca : Clusium Schwartzer, R.; Schwartzer, C. (1996). A critical survey of coping
instruments. În M. Zeidner & N.S. Endler (eds.) Handbook of coping. New- York:
Weily


În cazul unui articol:

Young, L.D.; Allin, J.M. (1992). Repression- sensitization differences in recovery

from learned helplessness. Journal of General Psychology, vol. 119, p. 135 Strahl,
C.; Kleinknecht, R.A.; Dinnel, D.L. (2000). The role of pain anxiety, coping, and
pain self-efficacy in rheumatoid arthritis patient functioning, Behaviour Research
and Therapy. vol. 38, p. 863 11. Anexe Anexele se numerotează şi primesc un titlu.
Acestea sunt precedate de o listă a anexelor şi pagina la care se regăseşte
fiecare.