STAS 10903/2 - 1979

1. Generalitati

Prezentul standard se refera la modul de evaluare a sarcinii termice, a densitatii

sarcinii termice si a cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra
elementelor de structura ale unei constructii în caz de incendiu, în functie de care, prin
prescriptii specifice, se stabilesc masurile de prevenire si stingere a incendiilor în
constructii.

Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin

combustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente în
spatiul afectat de incendiu.

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii termice la

suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru
principal de determinare a pericolului de incendiu.

Valoarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor

de structura ale unei constructii în caz de incendiu poate fi utilizata la stabilirea limitei de
rezistenta la foc ce trebuie sa o aiba elementele de structura respective.

Aceasta valoare se va determina tinând seama de factorii care pot influenta

combustia materialelor, cum sunt :

- capacitatea de ardere a materialelor în functie de natura, starea fizica, gradul de

divizare, amplasare etc.;

- influenta dimensiunilor geometrice în plan ale spatiului afectat;

- conditiile de ventilare si disipare a caldurii care se degaja;

- posibilitatile de dezvoltare pe verticala a incendiului etc.

2. Evaluarea sarcinii termice si a densitatii sarcinii termice.

Sarcina termica (SQ) se determina cu relatia :

în MJ (1)

în care :

Qi puterea calorifica inferioara a unui material, în MJ/kg (pentru gaze, în

MJ/mN3);
 Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate în spatiul luat în
considerare, în kg (pentru gaze, în MJ/mN3);
n numarul materialelor de acelasi fel aflate în spatiul luat în considerare.
Spatiul luat în considerare, pentru care se determina sarcina termica, poate fi un
compartiment de incendiu al unei constructii (definit conform normelor tehnice specifice)
sau, dupa caz, o parte a acestuia (o încapere sau un grup de încaperi, o hala sau o zona
a acesteia, unul sau mai multe niveluri etc.).

Puterea calorifica inferioara (Qi) se determina, conform STAS 8790-71. Valorile

puterii calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate în anexa A din prezentul STAS.

Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste luând în considerare

cantitatea maxima a materialelor care au aproximativ aceeasi putere calorifica inferioara
si care se pot afla la un moment dat în spatiul respectiv.

Se vor lua în considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile, care sunt
în interiorul cladirii sau care intra în componenta elementelor de constructii, instalatii,
utilaje tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din componenta pardoselilor,
tâmplariei, finisajelor (exceptând zugravelile si vopsitoriile), izolatiilor, rafturilor,
containerelor, paletelor, ambalajelor etc.

Nu se iau în considerare materialele combustibile aflate într-o stare în care aprinderea lor
nu este posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.).

Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia :

în MJ/m2 (2)

în care

SQ sarcina termica (detaliata anterior) în MJ;

AS suma ariilor pardoselilor încaperilor ce alcatuiesc spatiul luat în considerare

(definit anterior), în m2.

3. Evaluarea cantitatii de caldura si a densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca

va actiona asupra elementelor de constructii în caz de incendiu

Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de

constructii (SA), se determina cu relatia:

în MJ (3)
în care :

c coeficient prin care se tine seama de marimea dimensiunilor

geometrice ale spatiului luat în considerare. Valorile acestui coeficient sunt
conform tabelului 1;

p coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de conditiile de

ventilare si disipare a caldurii. Valorile acestui coeficient sunt conform
tabelului 2;

m coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a materialelor,

în conditii de incendiu. Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 3 :

Qi puterea calorifica inferioara (definita anterior)

M masa materialelor combustibile de acelasi fel, în MJ, determinata

conform procedurii prezentate anterior fara a lua în considerare :

pardoselile lipite direct pe un suport incombustibil masiv;

gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire din interiorul

utilajelor tehnologice fixe' sau al conductelor, care nu pot fi avariate
înainte sau în caz de incendia;

lichidele din conducte si recipienti ficsi, de maximum 1 m 3;

carbunele sau cocsul depozitat temporar în buncare de beton

sau zidarie.
 Tabel 1

Valorile coeficientului c
Aria construita a spatiului luat Latura mica (l) a spatiului luat în
considerare, în m
în considerare (Ac) l < 20 20 ≤ l < 40 ≤ l < l ≥ 60
40 60
m2 c (informativ)
≤ 1000 1,0 1,0 - -
1001 ... 3000 1,1 1,1 1,2 1,5
3001 ... 5000 1,2 1,2 1,4 1,5
5001 ... 7000 1,2 1,2 1,5 2,0
7001 ... 9000 1,2 1,4 (1,3) 1,7 2,2
9001 ... 30000 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,4
> 30001 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,6

OBSERVAŢII: 1. Valorile din paranteze se aplica la constructii cu un singur nivel

suprateran;

2. Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru compartimentele

de incendiu care au accese din exterior pe ambele laturi lungi. Pentru
celelalte compartimente, coeficientul c se ia din tabelul 1,
corespunzator laturii mici si pentru o suprafata ce se înscrie într-un
inter-val imediat superior celui real.

Tabel 2

Valorile coeficientului p
Numar de niveluri supraterane
Subsol
1 2 3...5 >5
p (informativ)
≤ 0,04 1,4 1,2 1,3 1,5 1,8
0,04...0,08 1,2 1 1,1 1,3 1,5
> 0,08 1 0,6 0,8 1 1,3

*Semnificatia simbolurilor :

Ag aria însumata a sectiunii golurilor care apartin de spatiul luat în

considerare, prin care caldura poate fi evacuata în exterior;

Ac aria construita a spatiului luat în considerare.

La determinarea ariei Ag se iau în considerare:

 deschiderile special amenajate, conform prescriptiilor tehnice în vigoare,
pentru evacuarea gazelor fierbinti din constructie;

ferestrele sau golurile permanent libere, situate în treimea superioara a

peretilor sau pe acoperis, precum si golurile amplasate în acelasi fel, daca sunt
închise cu elemente care spargându-se sau topindu-se, la temperaturi de pâna
la 250°C, lasa libera sectiunea de trecere a gazelor.

Nu se iau în considerare ferestrele cu doua rânduri de cercevele si golurile închise

cu sticla armata sau placi (blocuri) de sticla.

Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Ag , variaza de la un

nivel la altul, în relatia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie, determinata cu
relatia :

(4)

în care N este numarul de niveluri.

 Tabel 3

Valorile coeficientului m
Nr.
Denumirea si starea materialelor m (informativ)
crt.
1. Nitroceluloza, camfor si alte materiale cu intensitate mare de ardere 1.5
Hârtie în stare libera, talas, rigle din lemn, cu grosimea maxima de
2. 1,3
1cm
Gaze lichefiate si lichide combustibile încalzite la temperatura lor de
3. 1.3
fierbere
4. Deseuri de spuma din material plastic sau de burete de cauciuc 1.3
5. Lemn rotund si ecarisat. cu grosimea de 10...20cm 0,75
6. Ţesaturi de lâna, bumbac si fibre sintetice în baloturi 0,75
7. Paie si fân în stive cu înaltimea peste 0,75
Hârtie in role de peste 50kg sau coale balotate, în pozitie verticala;
8. 0,75
carti si dosare în rafturi
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100°C, care nu sunt
9. 0,75
încalzite în exploatarea normala la temperaturi mai mari de 50°C
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55°C în butoaie,
10. 0,75
recipiente mobile, închise etans
Hârtie în role de peste 50kg în pozitie orizontala, carti si acte stivuite
11. 0,50
strâns
12. Rumegus 0.50
13. Lemn rotund ti ecarisat cu grosimea de peste 20cm 0.50
14. Cherestea sau placi din lemn, în stive stratificate dens 0.50
15. Bumbac brut balotat 0,50
16. Cereale si seminte in saci 0.50
17. Lichide combustibile, în conducte si recipienti ficsi închisi 0,50
18. Cereale si seminte în vrac sau în ambalaje incombustibile 0,30
19. Zahar în vrac sau în saci 0,30
20. Alte materiale combustibile 1,00

OBSERVAŢIE : - în cazul în care, în spatiul luat în considerare, felul sau starea

materialelor variaza în timp, pentru coeficientul m se alege valoarea
maxima corespunzatoare situatiei celei mai defavorabile.

Densitatea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra

elementelor de constructii în caz de incendiu se determina cu relatia:

în MJ/m2 (5)

în care :
 SA conform detalierii anterioare, în MJ;

Aa suprafata apreciata, în m2, care se determina conform precizarilor

urmatoare

Suprafata apreciata Aa, corespunde suprafetei AS, determinata conform indicatiilor

anterioare, în cazul constructiilor parter sau al constructiilor cu mai multe niveluri, în care
planseele dintre acestea au o limita de rezistenta la foc de cel putin 1 ora si se încadreaza
în una din urmatoarele situatii:

nu au goluri;

au goluri protejate prin elemente de închidere cu limita de

rezistenta la foc de minimum 45 minute;

OBSERVAŢIE: Conditiile de limita de rezistenta la foc pot fi reduse cu 15

minute daca qS ≤ 420 MJ/m2(100 Mcal/m2) sau cu 30 minute
daca qS ≤ 210 MJ/m2 (50 Mcal/m2).

au goluri neprotejate cu aria sectiunii de cel mult 0,5 m 2 fiecare,

iar aria însumata a acestor goluri nu depaseste 5% din aria planseului.

În calcule aproximative, în aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata cu

suprafata desfasurata Ad a spatiului considerat.

Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei construite Ac a spatiului considerat,

în toate celelalte cazuri care nu se încadreaza în conditiile precizate anterior.

În cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile într-un spatiu cu aria

construita Ac ≥1000m2 si valoarea qa < 523 MJ/m2 se determina si densitatea sarcinii
termice locale qi, corespunzatoare zonelor cu aria Ai, în care cantitatea de materiale
combustibile conduce la valori mai ridicate decât qa.

Daca ql < 1,5 qa pentru întreg spatiul se ia in considerare qa.

Daca ql ≥ 1,5 qa densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va actiona

asupra elementelor de constructie, se considera astfel:

în cazul în care diferenta ql - qa < 105 MJ/m2 sau, zonele care au ql <
1,5 qa sunt protejate cu sprinklere, se ia în considerare valoarea qa ;

în cazul în care diferenta ql - qa. < 105 MJ/m2 iar raportul dintre aria Al a
zonelor cu valori mai ridicate (ql > 1,5 qa) si aria Aa (stabilita conform indicatiilor
anterioare) este mai mic decât cel indicat în tabelul 4 corespunzator acestei
diferente, se ia în considerare:
 valoare ql pentru zonele în care ql > 1,5 qa ;

valoarea qa pentru restul spatiului luat în considerare.

în cazul în care diferenta ql - qa ≥ 105 MJ/m2 iar raportul (Al / Aa) are o
valoare egala sau mai mare decât cea din tabelul 4 corespunzatoare acestei
diferente, se atribuie întregului spatiu luat în considerare valoarea ql.

Tabel 4

ql - qa

MJ/m2
105 20

210 10

315 5

>420 2.5

OBSERVAŢIE : Pentru valori intermediare se procedeaza prin interpolare liniara