Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Sarcina termica de incendiu constituie cel mai important parametru al pericolului (riscului) de incendiu. In
prezent se utilizeaza doua notiuni privind sarcina termica:
· sarcina termica SQ calculata conform STAS 10903/2-79, care este o sarcina potentiala cu putere
termica maxima data de puterea calorifica inferioara Qi, in cazul arderii complete; din aceasta se
calculeaza densitatea sarcinii termice q scare este tot maxima;
Concepte cheie: sarcina termica de incendiu; densitatea sarcinii termice de incendiu; densitatea sarcinii
termice caracteristice si valoarea de calcul a acesteia;
REZUMAT
Sarcina termica si densitatea acesteia se pot determina prin doua cai stabilite prin reglementari:
n
i=1
Mi - masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate in spatiul luat in considerare [ kg ] ;
Qi – puterea calorifica inferioara PCI a unui material, solid sau lichid [ MJ/kg] ori gazos [ MJ/m3 N] ;
As – suma ariilor pardoselilor incaperilor ce alcatuiesc spatiul luat in considerare [ m2 ]
Hui - puterea calorifica inferioara in [ MJ/kg ] determinata conform SR EN ISO 1716 prin relatia:
- variabile, care sunt susceptibile sa se modifice pe durata de viata a cladirii, fara a depasi 80 %
din timp;
- specifice destinatiei;
Densitatea sarcinii termice caracteristice qf,k pe unitatea de suprafata se calculeaza prin relatia:
A – suprafata planseului ( Af ) a compartimentului sau a spatiului de referinta, ori aria suprafetei interioare
( Ai ) a compartimentului, rezultand , dupa caz, qf,k sau qi,k.
Valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice qf,d se calculeaza conform Eurocodului 1 pe
baza densitatii sarcinii termice caracteristice qf,k prin urmatoarea relatie:
δq1 – coeficient care tine seama de riscul de initiere a incendiului datorat marimii compartimetului – vezi
Tabelul 2
δq2 – coeficient care tine seama de riscul de initiere a incendiului functie de destinatia spatiului – vezi
Tabelul 2
10
δn = Π δni - coeficient care ia in considerare unele masuri active de aparare impotriva incendiului
„ i” .Aceste
i=1
masuri active sunt in general impuse din motive de securitate a vietii utilizatorilor. Vezi Tabelul 3.
Determinarea densitatii sarcinii termice se face luand tinand seama de toate materialele combustibile din
cladire sau din compartimentul de incendiu si din partile combustibile ale constructiei, inclusiv acoperirile si
finisajele.
Evaluarea densitatii sarcinii termice se face, de regula, pe baza clasificarii sarcinilor termice specifice
cuantificate dupa tipuri de destinatii ale cladirilor luind in calcul, dupa caz, si sarcinile termice aferente constructiei,
care nefiind clasificate in tabele trebuie determinate conform relatiilor generale.
In cazul incintelor speciale, care nu sunt clasificate in tabele, densitatea sarcinii termice se calculeaza
intrun mod particular, ca proiect individualizat. In prealabil se poate face un studiu de caz privind sarcina termica
corespunzatoare destinatiei incintei.
25 1,10 0,78 galerii de arta, muzee, piscine
250 1,50 1,00 birouri, locuinte, hoteluri, industria de
papetarie
2500 1,90 1,22 industria constructiilor de masini si motoare
5000 2, 00 1.44 laboratoare de chimie, ateliere de vopsitorie
10000 2,13 1,66 fabrica de artificii sau de vopsele
Tabelul 3. Coeficienti pentru masuri active de lupta impotriva incendiilor δni ( notati in tabel Δn1-10 )
Nota: - In situatia in care masurile din Tabelul 3 sunt prevazute conform normelor se recomanda sa se considere
valorile δni ca fiind egale cu 1,0. Daca nu au fost prevazute, se recomanda ca
valorile coeficientilor δ ni corespunzatoare celor lipsa sa fie egale cu 1,5.
- In cazul cand scarile se pun in suprapresiune in momentul alertarii de incendiu, coeficientul δ n8 se poate
lua egal cu 0,9.
- Consideratiile de mai sus se bazeaza pe ipoteza ca cerintele standardelor europene privind sprinklerele,
alarmarea si sistemele de desfumare sunt respectate.
Tabelul 4. Puterea calorifica inferioara Hu [ MJ/kg ] a unor materiale combustibile, determinata conform SR
EN ISO 1716 si utilizata la calculul sarcinii termice
Nr.crt Materiale Hu
.
1 Lemn 17,5
2 Bumbac, hartie, carton, matase, paie, lana, imbracaminte, pluta si alte materiale solide celulozice 20
3 Antracit, carbune de lemn, carbune si alte produse solide pe baza de 30
carbon
4 Butan, etan, metan, propan si alte 50
parafine
5 Butena, etilena, propilena si alte olefine 45
6 Benzen, toluen si alte 40
aromate
7 Alcool etilic, etanol, metanol si alti alcooli 30
8 Benzina, petrol ( gaz lampant), motorina 54
(Diesel)
9 Polietilena, polistiren, polipropilena si alti hidrocarbonati plastici puri 40
10 Alchilbenzensulfonat –ABS ( material plastic 35
solid)
11 Poliester (plastic 30
solid)
12 Poliuretan, poliizocianurat (plastice 25
solide)
13 Policlorura de vinil –PVC (material 20
plastic)
14 Anvelope de 30
cauciuc
15 Piele 20
- se extrage din baza de date (tabele) valoarea puterii calorifice inferioare –Qi in [MJ/kg] pentru fiecare material
relatia ( 5);
relatia ( 6 );
- exista diferente semnificative intre valorile puterii calorifice inferioare Q i si Hui ale aceluiasi material, reflectate in
sarcina termica si densitatea acesteia calculate prin cele doua cai;
- intre densitatea sarcinii termice caracteristice q f,k data de relatia ( 5 ) si densitatea sarcinii termice q s data de
relatia ( 2 ) diferentele se datoresc umiditatii si coeficientului facultativ Ψ;
- valoarea de calcul a densitatii termice de incendiu qf,d determinata prin relatia ( 6) este, in conditii de respectare a
cerintelor normative, cu mult mai mica decat q s si q f,k ,datorita unor coeficienti δ ni subunitari; ca urmare si riscul
de incendiu calculat astfel este mai mic;
- valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice q f,d , prin continutul relatiei (6 ) de determinare, seamana partial cu
intelesul de pericol sau de risc de incendiu