Sunteți pe pagina 1din 128

Colec]ia Cicerone Ioni]oiu

Martiri [i mărturisitori ai Bisericii din România

(1948 - 1989) Biserica Ortodoxă

http://www.procesulcomunismului.com/

Contact

contributii@procesulcomunismului.com

mesaje@procesulcomunismului.com

2004

EPISCOPI ŒNLĂTURAŢI DE AUTORITĂŢILE COMUNISTE

Patriarhul Rom‚niei Nicodim Munteanu, fiu al unei familii de ţărani din Pipirigul Neamţului,

a studiat la. Seminarul de la Socola, iar din 1890 a fost trimis de mitropolitul Iosif Naniescu la

Academia lui Petru Movilă din Kiev. Œn 1896 a devenit ieromonah la Mănăstirea Neamţ. Óntre 1903 - 1909 a condus Seminarul de la Gala ţ i, iar Ón 1909 a fost hirotonit arhiereu vicar pe l‚ngă Mitropolia Moldovei. Ales episcop de Hu şi Ón 1912, s-a retras ca stare ţ la M ăn ăstirea Neamţ Ón perioada 1924 - 1935. Œn ianuarie 1935 a fost chemat la c‚rma Mitropoliei Ia ş ilor, iar la 30 iunie 1939 a devenit patriarhul Rom‚niei. Pentru că a refuzat să devină o simplă unealtă Ón m‚na comuniştilor, a fost Ónlăturat din scaun şi

a murit la scurtă vreme. Œn după-amiaza zilei de 27 februarie 1948, clopotele anun ţ au moartea patriarhului Nicodim Munteanu. Cinci zile, credincioşii şi-au plecat genunchii Ón faţa trupului neÓnsufleţit al patriarhului, aşezat Ón catedrala patriarhală.

Mitropolitul Irineu Mihă lcescu (Ioan, numele de botez), fiu de preot, a v ăzut lumina zilei Ón comuna P ăt‚rlagele, Buzău, la 24 aprilie 1874. Dup ă ce a Ónv ăţ at la şcoala din sat, şi-a continuat studiile gimnaziale la Buzău, de unde s-a transferat la Seminarul Teologic din acelaşi oraş. Cursul superior Ól urmeaz ă la Seminarul Central din Bucure ş ti, de unde trece la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Ón 1899 Óşi ia licen ţ a Ón Teologie, av‚nd ca subiect al tezei "Sinodul III Ecumenic din Efes".

Œn continuare, studiaz ă la Facult ăţ ile de Teologie ş i Filosofie din Berlin şi Leipzig. Œn 1903

Óşi ia doctoratul Ón filosofie la Leipzig, summa cum laude, cu teza intitulat ă : "Darlegung und Kritik der

Religionsphilosophie Sabatiers".

Œntors Ón ţară, Ioan Mihălcescu este numit la 1 iunie 1904, profesor la Facultatea de Teologie din Bucure ş ti, pe seama catedrei de Teologie Fundamentală şi Dogmatică, al cărei titular e confirmat la 28 martie 1908. La Facultatea din Bucure ş ti a creat disciplina de Apologetic ă sau Teologie fundamental ă, sistematiz‚nd un imens material, pe care ştiin ţ a european ă i-l punea la dispozi ţ ie. Nichifor Crainc Ó ş i amintea de cursurile sale, considerate Ón comparaţie cu cele mai prestigioase ale Universităţii din Bucureşti, ca de adevărate sărbători ale vieţii intelectuale. 1 Œntre cele 510 titluri legate de numele profesorului Ioan Mihălcescu, inventariate de Emilian Vasilescu 2 , se numără şi importante traduceri, precum Epopeea lui Ghilgame ş , Legile lui M‚nu sau Bagavad-Gita, f ă cute dup ă versiuni germane şi franceze. Œn anul 1923, Ón viaţa profesorului Ioan Mihălcescu a intervenit un eveniment crucial: a fost hirotonit preot pe seama bisericii Amza. Œntre 1926 -1928 a fost decan al Facultăţ ii de Teologie din Cern ău ţ i. După moartea soţiei sale, Anastasia, Biserica a văzut imediat Ón el un viitor ierarh. Ón 1936 devine arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, apoi loc ţ iitor de episcop al R‚mnicului ş i mai t‚rziu, Ón 1939, loc ţ iitor al mitropolitului Olteniei, iar din decembrie 1939 mitropolit al Modovei. La 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mih ă lcescu era for ţ at s ă se retragă din scaun. A murit Ón Ómprejurări neelucidate, la 3 aprilie 1948.

Emilian Dumitru Antal, arhiereu vicar al Bucureştilor, locuitor de episcop la Arge ş , apoi

loc ţ iitor de mitropolit la Suceava, s-a n ă scut la 20 octombrie 1894 la Topli ţ a, jude ţ ul Harghita. A

studiat Teologia la Sibiu ş i filosofia la Universitatea din Budapesta. După 1948 a fost exilat la mănăstire; Ónt‚i la Mănăstirea Neamţ, după aceea la Cozia şi, Ón cele din urmă, la Topliţa, unde a r ă mas

ca stare ţ , timp de 19 ani, p‚n ă la moarte. Este Óngropat la Mănăstirea Topliţa.

Nifon Grigore Criveanu, mitropolitul Olteniei, s-a n ă scut la 20 februarie 1889, la Sl ătioara, judeţ ul Romanaţ i (Olt). A studiat la Seminarul Central ş i la Facultatea de Teologie din Bucure ş ti,

1 Studii teologice, publica ţ ie a Facultăţ ii de Teologie din Bucureşti, anul VII, 1938 -1938, p. 12.

2 ibid., p. 245.

1

apoi la Facult ăţ ile de Teologie din Montpellier ş i Paris. Preot la biserica Lucaci din Bucureş ti, apoi

la Popa Soare, profesor ş i director la Seminarul Nifon din Bucure ş ti, s-a călugărit la Cernica Ón

1927. Hirotonit Ón acelaşi an arhiereu vicar al Episcopiei R‚mnicului, la 19 octombrie 1933 a fost ales episcop la Hu ş i, iar la 30 noiembrie 1939 a devenit mitropolitul Olteniei. A fost pensionat Ón 1945.

Atanasie Alexandru Dinc ă , arhiereu vicar patriarhal, cu titlul B‚rl ă deanul, loc ţ iitor de episcop al R‚mnicului din 1945, a fost scos din funcţie după 1948 şi obligat să intre Ón Mănăstirea Neamţ.

Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăchescu, născut la 21 mai 1893 la Z ă voieni, V‚lcea, a absolvit Seminarul Central din Bucure ş ti, dup ă care a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi cursuri de specializare la Montpellier, Ón Franţa La 12 ianuarie 1944 a fost ales arhiepiscop al Chişinăului şi mitropolit al Basarabiei. După numai c‚teva luni a fost nevoit să se refugieze la Bucureşti. Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii 3 , a murit Ón detenţie.

Episcopul Eugeniu Laiu s-a născut la 20 iunie 1894 Ón localitatea B ă rg ă unani, jude ţ ul Neam ţ .

A fost mitropolitul Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi. Pentru acţiuni duşmănoase faţă de comunism, a

fost arestat Ón 1949, potrivit informa ţ iilor provenite de la protopopiatul Tg. Neamţ . A Óncetat din viaţă

la 20 aprilie 1968.

Relatarea lui N. Steinhardt despre episcopul Leu pe care 1-a Ónt‚lnit Ón Ónchisoare "tare d ă r‚mat, umbl‚nd Ón c‚rje, Ón ţ olit Ón straie mi ţ oase de baciu la o st‚n ă de munte Ónalt", interogat Ómpreun ă cu doctorul Voiculescu, de gardieni, "batjocoriţi şi beşteliţi, insultaţi, Ónjuraţi şi porcăiţi" 4 , s-ar putea referi Ón realitate la episcopul Laiu, pentru că episcopul Leu a murit Ón martie 1949 şi nu a fost arestat.

Mitropolitul Timi ş oarei Vasile L ă z ă rescu, s-a n ă scut la 1 ianuarie 1894 Ón localitatea

Corne ş ti, jude ţ ul Timi ş . Ales episcop al Caransebe ş ului, este hirotonit arhiereu Ón 1933 iar la 12 iunie 1940 este ales episcop al Timişoarei. Ón 1947 devine arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului.

A fost pus Ón retragere la 18 decembrie 1961, la cererea autorităţilor comuniste, stabilindu-i-se ca

reşedinţă Mănăstirea Cernica, unde a şi murit.

La 1 martie 1949 s-a stins din viaţă, Ón reşedinţa episcopală de la Huşi, Ón v‚rst ă de 69 de ani, episcopul Grigore Leu. Fiu al unei vechi familii de preo ţ i din p ă r ţ ile Covurluiului, n ă scut la 2 mai 1881 Ón Ţ u ţ cani, Vaslui, dup ă ce a urmat cursurile Seminariilor din Roman ş i Ia ş i, a fost hirotonit preot pentru comuna Oancea, Gala ţ i, urm‚nd Ón paralel cursurile Facult ăţ ii de Teologie din Bucure ş ti. Óntre 1916 - 1918 a fost directorul Seminarului din Ismail, iar Ón 1924 a devenit vicar al Mitropoliei Iaşilor, fiind sfinţit arhiereu Ón acelaşi an.

Œn 1936 Grigore Leu este ales episcop al Argeşului, iar după patru ani, Ón 1940, este ales episcop

de Hu ş i, unde r ă m‚ne p‚n ă la 5 februarie 1949. Ón urma noilor arondări eparhiale din 1949, Episcopia

Fluşilor se Ómparte Óntre Episcopiile de Roman şi Galaţi, iar episcopul Grigore Leu este pus Ón retragere.

Mitropolitul Nicolae Mladin s-a n ă scut la 18 decembrie 1914, la Abrud. După ce a absolvit liceul la Petroşani, a urmat Facultatea de Teologie la Oradea, Chi ş in ă u ş i Bucure ş ti, lu‚ndu- ş i doctoratul Ón 1946, ş i continu‚nd cu cursuri de specializare la Viena. Tuns Ón monahism Ón 1947 ş i hirotonit Ón 1949, a fost ales arhiepiscop al Sibiului ş i mitropolit

al Ardealului Ón 1967. Nevoit să se retragă din scaun Ón 1981 Ón Ómprejurări neclare, a murit Ón 1986 la

Mănăstirea S‚mbăta de Sus.

Episcopul Policarp Moru ş ca (Pompei, numele de botez), s-a n ă scut la 20 martie 1883 Ón localitatea Dealul Geoagiului, jude ţ ul Alba. Dup ă ce a urmat cursurile gimnaziale la Alba Iulia ş i Blaj, a absolvit Institutul Teologic din Sibiu. Óntre 1908 - 1919a slujit ca paroh Ón Şeica Mare, judeţul Sibiu. Tuns Ón monahism Ón 1925, a fost ales episcop misionar pentru rom‚nii din America la 24

3 Editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Rom‚nă a Vadului, Feleacului şi Clujului Ón 1995. 4 Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj, 1997, p. 59.

2

ianuarie 1935. Œn 1948 a fost pensionat. A murit Ón 1958 ş i este Óngropat la Schitul Sf. Ioan Botezătorul din Alba Iulia.

Veniamin Nistor (Virgil, numele de botez), episcop de Caransebeş, s-a n ă scut la 10 februarie

Ón localitatea Araci, jude ţ ul Covasna, Óntr-o familie de preot. A absolvit liceul la Braşov şi

Institutul Teologic la Sibiu, Ón 1909.

A lucrat la Episcopia Clujului, apoi la Arhiepiscopia Sibiului. A fost tuns Ón monahism la

C ă ld ă ru ş ani ş i hirotesit arhimandrit Ón 1940. La 8 iunie 1941 a devenit episcop al Caransebeşului. Œn februarie 1949 a fost pensionat. A murit la 5 februarie 1963 şi este Óngropat la Mănăstirea Sf‚ntul Ioan Botezătorul din Alba Iulia.

1886

Episcopul Cosma Petrovici, n ăscut la Brăila Ón 11 ianuarie 1873, a studiat la Seminarul din Galaţi Óncep‚nd cu anul 1892. Din 1892 a urmat cursul superior al Seminarului Veniamin din Iaşi.

Œn toamna anului 1896, după absolvirea seminarului, se căsătoreşte şi pleacă la Cern ău ţ i pentru a-

. şi desăv‚r şi studiile la Facultatea de Teologie de acolo. La 15 iunie 1897 se Óntoarce Ón ţ ar ă şi este

hirotonit diacon pe seama bisericii din Pom ă da, jude ţ ul Boto ş ani, dar este deta ş at la catedrala din Dorohoi.

Œn 1900 ş i-a luat licen ţ a Ón Teologie, iar la 15 august 1902 a fost hirotonit preot Ón M ăn ăstirea

Văratec şi numit protoiereu la Dorohoi. Ón vara anului 1917 a r ă mas v ă duv cu opt copii. La 9 iulie

1923 a fost hirotonit arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul de Botoşăneanul. La 11 iunie

1924 a devenit episcop al Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi.

La sf‚rşitul lunii august 1947 a fost ´ pus Ón retragere ª prin decretul 1836/10 septembrie 1947, iar

Ón ziua de 16 decembrie 1948 şi-a dat obştescul sf‚rşit.

Arhiereul vicar Vasile Veniamin Pocitan, născut la 5 decembrie 1870 Ón comuna Ciumaşi, Buzău, locţiitor de episcop la Huşi, Óntre 1932 - 1934 şi arhiereu vicar al Bucure ştilor Óntre 1935 - 1948, a fost pensionat Ón 1948. Episcopul Nicolae Popovici de la Oradea s-a n ă scut la 29 ianuarie 1903 la Biertan, judeţ ul Sibiu. A urmat cursurile gimnaziale la Dumbr ă veni, şcoala normal ă la Sibiu, apoi liceul la Braşov şi Academia Teologică la Sibiu, Ón 1934 şi-a luat doctoratul Ón Teologie la Cern ău ţ i, dup ă care a f ăcut studii de specializare la Atena, Munchen, Tubingen, Leipzig ş i Breslau. Œntre 1932 -1936 a fost profesor de Dogmatică şi Apologetică la Academia ´ Andreian ă ª din Sibiu. La 28 aprilie 1936 a devenit episcop al Oradiei. Refugiat la Beiu ş Óntre 1940 - 1944, a fost pensionat la 5 octombrie 1950 şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Mănăstirea Cheia. A murit la 20 octombrie 1960, la Biertan.

Mitropolitul Visarion Puiu (Victor, numele de botez) s-a născut la Pa ş cani, Ón 27 februarie 1879. Dup ă ce a studiat la Seminariile din Roman ş i Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti apoi ale Academiei duhovnice ş ti din Kiev. La 22 decembrie 1905 a fost tuns Ón monahism la Roman, iar Ón ziua Naşterii Domnului, Ón acelaşi an, hirotonit diacon. Hirotonit preot Ón 1908, a devenit vicar al Eparhiei Dunării de Jos Ón 1909, apoi a fost director al Seminarului Sf. Andrei din Galaţi, iar mai t‚rziu director al Seminarului din Chişinău şi exarh al mănăstirilor din Basarabia. La 17 martie 1921 a fost ales episcop al Argeşului, Ón 1923 episcop al Hotinului cu sediul la Bălţi, iar la 17 octombrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei. Óntre 1942 - 1944 a fost mitropolit al Transnistriei şi de pe această poziţie s-a străduit cu stăruinţă să demonstreze că Transnistria aparţine pe bună dreptate rom‚nilor. La 23 august 1944 se afla Ón Zagreb, unde a participat la hirotonirea unui arhiereu pentru Biserica Ortodoxă Croată; a Ónţeles imediat ce va urma Ón ţară şi s-a văzut nevoit să se refugieze Ón Apusul Europei. La 21 februarie 1946 "Tribunalul Poporului" din Bucure ş ti 1-a condamnat la moarte. Sub presiunea autorităţilor comuniste, Sf‚ntul Sinod 1-a depus din treaptă la 28 februarie 1950. A fost reabilitat Ón septembrie 1990. Œntre 1949 - 1958 a fost Ónt‚ist ă t ă torul Episcopiei Ortodoxe Rom‚ne de la Paris, ataşată Sinodului Bisericii Ruse din afara frontierelor, cu sediul la New York. A murit la 10 august 1964.

3

Teodor Trandafir Scorobeţ , n ăscut la C‚rţ i şoara, judeţ ul Sibiu, ales Ón 1946 arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de R ăş in ă reanul, a fost Ónchis de autorit ăţ ile maghiare la Cluj, Oradea ş i Zambor, Óntre 1916 -1918. Ón 1948 a fost scos la pensie forţat.

Tit Simedrea, mitropolit al Bucovinei, n ă scut Ón comuna Naipu, Giurgiu, la 4 septembrie 1886, a studiat la Seminarul Nifon, la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi la Facultatea de Drept din Iaşi, continu‚nd cu cursuri de specializare la Monlpellier ş i Paris. A slujit ca preot de mir Ón parohia Prunaru, Teleorman, apoi la Blejeşti şi Movila Periş, Ilfov. Œntre 1923 - 1925 a fost director al Cancelariei Sf‚ntului Sinod. C ă lug ă rit Ón 1924 la M ă n ă stirea Cernica, la 11 decembrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei, eu reşedinţa la Cernăuţi. Ónţeleg‚nd că va fi pus Ón disponibilitate din oficiu, s-a retras la 31 iunie 1945. I s-a fixat ca domiciliu schitul Darvari din Bucureşti.

Pavel Şerpe, arhiereu vicar al Bucureştilor din iulie 1947, cu titlul de Ploieşteanul, a fost pus Ón disponibilitate după 1948, stabilindu-i-se ca loc de retragere Mănăstirea Curtea de Argeş.

Episcopul Lucian Triteanul, născut la 15 august 1872 la Războieni, jude ţ ul Alba, a urmat liceul la Blaj ş i Sibiu, apoi cursurile Institutului de Teologie din Sibiu şi ale Facultăţii de Filosofic din cadrul Universităţii din Budapesta. Ón 1923 a fost tuns Ón monahism, iar la 29 martie Ón acelaşi an, ales episcop al Romanului. Prin decretul Nr. 1836 din 10 septembrie 1947, a fost pus Ón retragere.

4

PREO ŢI ŞI DIACONI ARESTAŢI ŒN PERIOADA 1945 -1989

Preotul Mihai Acatrinei, născut la Movileni, Iaşi, Ón 1910, slujitor la catedrala mitropolitan ă din Iaşi, a fost condamnat Ón 1947 pentru uneltire Ómpotriva URSS şi atitudine antidemocratică. A trecut prin Ónchisorile de la Aiud, Gherla şi Poarta Albă.

Preotul Iosif Achirilei (Ü) din parohia Piatra Tăieturii a fost Ómpuşcat din ordinul Securităţii Ón

1948.

Preotul Andrei Adam s-a n ă scut la 21 august 1920, Ón localitatea Zerveşti, judeţul Caraş- Severin. După ce a absolvit Academia Teologică din Caransebeş Ón 1945, a intrat ca funcţionar la cancelaria Consiliului Eparhial din Caransebeş, unde a funcţ ionat p‚n ă Ón 1948, c‚nd a fost arestat, pe data de 17 iunie, de c ă tre un grup de angaja ţ i de la Siguran ţ a Lugoj, grup ce Ól avea Ón frunte pe chestorul institu ţ iei, Kling Zoltan. La Siguran ţ a din Lugoj i s-a cerut s ă dea o declara ţ ie Ón leg ă tur ă cu activitatea sa legionar ă , dar a refuzat. Œn toamna aceluiaşi an a fost mutat la Timişoara şi de acolo la Aiud. Œn ziua de 26 decembrie 1948 a fost transferat la lag ă rul de de ţ inu ţ i politici de la Ocnele Mari. Acolo, Ón camera 11, a fost dat pe m‚na unei echipe de reeducare politică . Studentul Grigore Ş tef ă nescu, originar din R‚mnicu V‚lcea, Ion Samson, fiul unui medic din Roman, Constantin Gemeniuc din Bucovina ş i Liviu Vlădoianu din Constan ţ a, l-au supus la cazne pe care mintea omenească nu le poate concepe. La numeroasele b ă t ă i pe care le-a primit acolo, a participat ş i un oarecare Gheorghe Scor ţ eanu. Din cauza b ă t ă ilor care continuau p‚n ă ce Ó ş i pierdea cuno ş tin ţ a, p ă rintele diacon Andrei Adam a Ónnebunit. Şi-a revenit abia Ón iulie 1951.

Œn 13 ianuarie 1953 a fost judecat de Tribunalul Militar Timişoara şi condamnat la şapte ani Ónchisoare. După o perioadă de c‚teva săptăm‚ni a fost trimis la Jilava, apoi la mina de plumb Cavnic.

Eliberat Ón noiembrie 1953, este numit preot Ón S ă lb ă gel, protopopiatul Lugoj, Ón august 1958. Din octombrie 1963 se transfer ă Ón parohia Buco şni ţ a, protopopiatul Caransebeş, iar din 1972 revine Ón parohia natală, Zerveşti, de unde se pensionează Ón 1994.

Preotul Nicolae Adam (Ü) din Răcătău, Bacău, a murit Ón Ónchisoare potrivit mărturiei părintelui Constantin Galeriu.

Preotul Adamescu din Eparhia Dunării de Jos, a fost arestat Ón 1949; a trecut prin lagărul de la Peninsula. Preotul Dumitru Ad ă mu ţ din Adjudeni, Neamţ , a fost condamnat pentru construcţia bisericii din parohia sa.

Preotul Mircea Agapie din C‚rpe ş tii Mari, Beiu ş , a fost condamnat prin sentinţa nr. 308/27. 06. 1959 la cinci ani de Ónchisoare corecţională şi cinci ani interdic ţ ie corec ţ ional ă ş i confiscarea averii, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale". A fost eliberat Ón 1964.

Preotul Ion Ageu, n ăscut la 13 martie 1917 la Buhani, judeţ ul Arad, preot şi profesor la Academia Teologică din Arad, a fost arestat Ón 1948 şi condamnat pentru uneltire de Tribunalul Militar Bucure ş ti. A fost Ónchis la Jilava, Arad, Timişoara, Capu Midia şi eliberat Ón 1964.

Preotul Gheorghe Airiniţoaiei, paroh Ón localitatea Teioasa, Botoşani, a fost arestat Ón iulie 1952 şi Ónchis la Suceava. Eliberat din Ónchisoare Ón 1954, este trimis cu domiciliu obligatoriu Ón Bărăgan.

Preotul Pantelimon Albeanu (Ü) din Gorj se afla Ón iarna anului 1953 Ón celularul Ónchisorii din Craiova. A decedat la Periprava.

Preotul Nicolae Albescu a fost reţinut timp de un an la Securitatea din Iasi.

1

Preotul Romulus D. Albu, paroh la Pane, l‚ng ă Deva, a fost condamnat prin sentinţa nr. 138/25. 05. 1960 a Tribunalului Militar Braşov, la opt ani de Ónchisoare, pentru "deţinere de publicaţii interzise". A fost eliberat Ón 1964.

Preotul Vasile Albu, se afla la Peninsula Ón 1953.

Preotul Andrei Aldea din localitatea Berivoi, Bra ş ov, n ă scut la 9 martie 1914, a fost condamnat Ón 1959 la trei ani de Ónchisoare pentru "favorizarea infractorului".

Preotul Marin Alecu, n ă scut la 6 mai 1910 Ón localitatea Independenţa, Călăraşi, era paroh Ón comuna Alexandru Odobescu c‚nd a fost arestat Ón 1952, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale" şi condamnat la doi ani de Ónchisoare. A fost Ónchis la Slobozia, Călăraşi, Oneşti, Borzeşti, Poarta Albă, Galeş şi la Canal.

Părintele Zamfir Alecu, născut Ón localitatea Independenţa, judeţul Călăraşi, preot Ón Ciocăneşti- Mărgineni, unde funcţionează şi Ón prezent, a fost condamnat Ón 1952 la trei ani de Ónchisoare, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale", pedeapsă pe care a executat-o la Slobozia, Călăraşi şi la Canal.

Preotul Alexandru T. Alexandrescu, născut la 15 octombrie 1894, Ón comuna Bucu, Ialomi ţ a, paroh Ón localitatea C ă l ă ra ş i, a fost arestat prima oar ă Ón perioada 16. 08. 1952 - 14. 08. 1953. Ón 1959 este din nou arestat, prin sentin ţ a nr. 79417/08. 1959 a Tribunalului Militar Bucure ş ti, la 16 ani de temni ţă grea ş i opt ani degradare civic ă , pentru "uneltire contra ordinii sociale". A fost eliberat Ón 1964.

Preotul Constantin Alexandrescu, n ă scut la 26 iulie 1914 Ón Mihălceni, Vrancea, paroh Ón Focşani, a fost condamnat de Tribunalul Militar Constan ţ a pentru "uneltire contra ordinii sociale" şi Ónchis Ón perioada 1959 -1964.

Preotul Ion D. Alexandrescu, n ă scut la 12 septembrie 1887, Ón localitatea Chiajna, Chitila, paroh Ón Ra ş i, Lehliu, a fost condamnat pentru instigare publică de Tribunalul Militar Constanţa, prin sentinţa nr. 137/26. 02. 1951, la doi ani de Ónchisoare.

Preotul Nicolae Alexandrescu (Ü)din Urlaţi, Prahova, a decedat la Aiud Ón 1951. Avea 51 de ani.

Preotul Vasile Alexandrescu, născut la 11 august 1906 Ón comuna Greabănu, Buzău, paroh la Brăila, a fost condamnat la şapte luni de Ónchisoare.

Preotul T ă n ă sache Alexandrescu, n ăscut la 2 septembrie 1910 Ón comuna Nicoreşti, Galaţi, a fost arestat Óntre anii 1952 - 1954 pentru activitate legionară.

P ă rintele Anton D. Alexandru, n ă scut la 4 octombrie 1915 Ón localitatea Gropniţa, judeţul Iaşi, a fost hirotonit preot la data de 6 august 1942, Ón actuala Republic ă Moldova. A fost arestat Ón iunie 1945 ş i re ţ inut timp de trei luni Ón lag ărul de la Galata, Iaşi fără să fie judecat. Œn 19 iulie 1952 a fost arestat şi condamnat la 60 de luni de Ónchisoare, apoi trimis Ón colonia de munc ă de la Bicaz, de unde a fost transferat dup ă un an Ón colonia de munc ă de la Borzeşti. A fost eliberat Ón 1954. Potrivit adresei nr. 75.682/30. 11. 90 a Ministerului de Interne, motivul arestării 1-a constituit faptul că "Ón perioada 1940 - 1941 a fost şef sector legionar". Œn 24 septembrie 1959 a fost arestat din nou şi, după o anchetă care a durat opt luni, judecat ş i condamnat de c ă tre Tribunalul Militar Ia ş i la opt ani de Ónchisoare corecţională şi confiscarea totală a averii. A trecut pe la Jilava şi Aiud. A fost eliberat Ón 1964, la 31 iulie.

Printre preo ţ ii Ónchi ş i Ómpreun ă cu el se numă r ă : Nicolae Gheorghiu din T‚rgu Neam ţ , Ioan Alexandru, Alecu Zamfir din Cioc ă ne ş ti, C ă l ă ra ş i, Mihai Acatrinei din Movileni, Iaşi, Dumitru Bejan din H‚rlău, Iaşi, Gheorghe Tuleasc ă din Probota, Boto ş ani, Iftimie Gheorghe din Ia ş i, Vasile Laz ă r, Gheorghe Popovici, Ioan Ionescu, Gheorghe Dimitriu, Ioan Tatulea, Mihai Viscu şi Aurei Teodorescu din Iaşi, Dumitru Zamisnicu din Popricani, Iaşi, diaconul Valeriu Anania, preoţii Dumitru Argint din Bucureşti, Dumitru Leon din Gogească, Iaşi şi diaconul Florin Caşcaval din Iaşi.

Preotul Ion Alexandru (Ü) din T‚mboieşti, Vrancea, arestat Ón 1949, se afla la 10 mai 1950 Ón celula 107 din Ónchisoarea de la Galaţi. A decedat la Aiud.

2

Preotul Mihai Alexandru, născut Ón 1906 Ón satul Budişteanu, Brăila, paroh Ón satul Filiu- Budi ş teanu, a fost arestat ş i condamnat la ş ase ani de Ónchisoare Ón 1952 pentru faptul că a protestat, după ce satul său a fost arat iar biserica jefuită şi demolată. A murit Ón 1986.

Preotul Mihai Alionte din Gruiu, Ilfov, n ăscut la 26 septembrie 1921 Ón comuna Băr ăganu, judeţ ul Constan ţ a, a fost arestat Ómpreun ă cu ţăranii din sat şi condamnat la patru ani de Ónchisoare, prin sentinţa 373/10. 06. 1951 a Tribunalului Militar Bucureşti, deoarece s-au opus colectivizării.

Preotul Pavel Alisie din Slimnic, Sibiu, a fost arestat Óntre anii 1952 -1954. A decedat la 3 1 martie

1972.

Preotul Cernat Emil Ambruş din Crivina de Jos, Timiş, semnatar al cererii "Mărturie de credinţă", adresată Ón 1981 Patriarhului Iustin Moisescu, a fost anchetat şi persecutat de Securitate, apoi expulzat 1 .

Bartolomeu Valeriu Anania, ast ă zi arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, conducător al grevei studen ţ eşti antirevizioniste şi anticomuniste din 1946 de la Cluj, inspector patriarhal, scriitor, a fost arestat de mai multe ori. Ón 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar Ploieşti la 25 de ani de muncă silnică pentru "uneltire contra ordinii sociale". A fost eliberat Ón 1964, de la Aiud. Œntre 1965 - 1976 a fost director al Episcopiei Ortodoxe Rom‚ne din America şi Canada, iar Óntre 1976 - 1982, directorul Institutului Biblic din Bucureşti. Din 1993 este arhiepiscop la Cluj.

Preotul Gheorghe Iancu Anastase din Rucăr - Argeş era cu domiciliu obligatoriu Ón 1952, c‚nd a decedat.

Preotul Dumitru Anca din Cluj, condamnat Ón 1950, a trecut prin Gherla şi pe la minele de plumb de la Baia Sprie, unde se afla Ón 1953.

Preotul Ilie M. Anca de la biserica Herăstr ău, n ăscut la 1 martie 1922 la Ulmeni, judeţul Teleorman, a fost arestat Ón perioada 11 ianuarie 1952 - 9 noiembrie 1955, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale"; a trecut prin Rahova, Jilava, Baia Sprie şi Aiud.

Preotul Nicolae Andreescu (Ü), paroh Ón Poien ă rei, Muscel ş i Ón Nucşoara, protopopiatul Curtea de Argeş, a fost arestat Ón 1958 pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale" şi executat Ón 1959 la Jilava.

Preotul Spiridon I. Andreescu, n ă scut la 19 iulie 1902 Ón comuna Văleni, judeţul D‚mboviţa, a

fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Bucure ş ti, prin sentin ţ a nr. 41/13. 07. 1961 la ş ase ani de Ónchisoare ş i confiscarea averii, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale". A fost graţiat Ón iunie

1962.

Preotul Vasile Andreica (Ü)) din Vişeul de Sus, arestat Ón 1949, a decedat Ón detenţie.

Preotul Gheorghe Andronescu din Poieni, Muscel, paroh la Nucşoara, a fost deţinut politic.

Preotul Toma Andronescu, paroh Ón localitatea Colacu, jude ţ ul Vrancea, a fost arestat Ón 16 ianuarie 1958.

Preotul Cezar Gh. Andronic, n ăscut la 20 iulie 1902 Ón comuna Călugăreni, judeţul Neamţ, paroh Ón Galu şi V‚nători, judeţul Neamţ, apoi Ón Piatra Neamţ , a fost arestat Ón 1948 şi condamnat prin sentin ţ a nr. 353/ 22. 3. 1949 a Tribunalului Militar Ia ş i la 12 ani de munc ă silnic ă ş i zece ani degradare civică. A fost eliberat Ón 1955 de la Aiud, dar i s-a stabilit domiciliu obligatoriu Ón comuna R ă chitoasa Fete ş ti, jude ţ ul Constan ţ a, p‚n ă Ón aprilie 1956. Din 1957 p‚nă c‚nd s-a pensionat, Ón 1975, a fost paroh la Valea Viei, judeţul Neamţ.

Preotul Ioan Andronic, n ă scut la Viforeni Ón 2 septembrie 1914, a fost arestat Ón 1948 şi condamnat la cinci ani de Ónchisoare, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale". A fost Ónchis la Zalău, Deva şi Alba Iulia. Preotul Diaconu Angelescu din Brăila, Ón 1952 se afla Ón Ónchisoare la Aiud.

1 Œn volumul Biserica Óntemniţată, Rom‚nia 1944 - 1989, publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 1998, apare "decedat Ón detenţie"(p. 52).

3

Preotul Nicolae Angelescu din Bucureşti a fost reţinut pentru cercetări Ón perioada august 1952 - august 1953.

Preotul Ilie Anghel, n ă scut la 11 septembrie 1894 Ón Arce ş ti, Olt, paroh Ón C‚rlogani, a fost condamnat pentru uneltire Ón 1959, la patru ani detenţie.

Preotul Nicolae Anghel din Bal ş , Olt, a fost arestat Ón 1959 ş i condamnat la patru ani de Ónchisoare. Eliberat de la Aiud, a decedat Ón 1962.

Preotul Vasile Anghel a fost anchetat la Securitatea din Brăila, apoi condamnat administrativ la un an ş i dou ă luni de Ónchisoare. A decedat Ón 1972.

Preotul Gheorghe Anghelescu, n ăscut la Calafat, Dolj, Ón 1 ianuarie 1911, a fost arestat Ón perioada iunie 1959 - februarie 1961.

Diaconul Ion Anghelescu (1891-1984), profesor din Brăila, a fost condamnat administrativ la un an de Ónchisoare.

Preotul Mircea Antal din Breb, Sighet, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la un an detenţie, pentru "participare la organizaţie subversivă".

Preotul Valeriu Antal din Topliţa, născut la 6 septembrie 1909, a fost arestat Óntre anii 1949 - 1955 şi 1959 - 1964, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale".

Ieromonahul Ilarion Antohi de la M ă n ă stirea Sih ă stria a fost arestat Ón ziua de 15 mai 1948 pentru că deţinea cărţi cu "conţinut subversiv".

Preotul Constantin Antonescu din Bucoveni-Buftea, Ilfov, a fost arestat şi trimis la Canal Ón perioada 16 august 1952 - 11 august 1953, pentru activitate Ón cadrul P.N.Ţ.-ului.

Preotul Gherasie Antonescu din GÓngiova, Dolj, trecut prin Băl ţ ile Brăilei, a decedat după eliberare.

Preotul Mihai Apostol a fost arestat Ón 1960 şi condamnat.

Preotul Ioan Apostu (Ü), născut la H‚rlău Ón 1921, a fost paroh Ón localitatea Deleni, laşi. Condamnat Ón 1958 pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale", a decedat la Aiud.

Preotul Ion D. Arbore (1889-1956) din comuna Dimăcheni-Dorohoi (azi Corlăteni, Boto şani), a fost deţ inut politic Óntre 1947 - 1948 la Dorohoi, Suceava, Jilava şi Gherla iar Ón perioada 1952 - 1953 la Botoşani, Suceava şi Canal.

Preotul Ardeu din satul Pricaz, Hunedoara, a fost Ónchis la Securitatea din Deva.

P ă rintele Ilarion Argatu, c ă lug ă r de la M ă n ă stirea C ă ld ă ru ş ani, a trecut prin Ónchisorile comuniste.

Preotul Dumitru Argint, născut la 16 iunie 1907 Ón comuna Şişcani, B‚rlad, preot la biserica Văcăreşti din Bucureşti, a fost arestat Ón 1948 pentru multiplicare de publica ţ ii interzise ş i condamnat de Tribunalul Militar Bucure ş a, prin sentin ţ a nr. 303/8. 03. 1949, la patru ani ş i ş ase luni de Ónchisoare, pedeaps ă ce i-a fost suplimentat ă cu Ónc ă cinci ani, dar a fost eliberat Ón 1954.

Preotul Haralambie Argintaru din parohia Cloşani, Baia de Aramă, judeţ ul Mehedin ţ i, a fost deţ inut Ón perioada iulie 1959 - aprilie 1960.

Preotul Ion Arnăutu, născut Ón 1905 la Doanca, judeţul Olt, unde a devenit mai t‚rziu paroh, a fost arestat Ón 1959 şi condamnat la trei ani de Ónchisoare, apoi trimis la Poarta Albă.

4

Preotul Marin Arn ă utu din Romanaţ i, a fost deţ inut Ón perioada 1958-1964. A decedat după eliberare.

Ieromonahul Hrisostom Asavei de la Mănăstirea Durau, născut la Bistricioara, Neam ţ , a f ă cut parte din "G ă rzile Decebal" ş i a fost arestat Ón 1949, cu lotul de la Schitul Durau.

Preotul Anton Atnagea, n ă scut Ón 1890 Ón Zorlen ţ u Mare, Cara ş -Severin, paroh Ón satul natal, a fost arestat Ón 1952 pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale" şi Ónchis la Gherla.

Preotul Romul Avram din Satu Nou, Şomcuta, a fost arestat Ón 1952.

Preotul Cornel Avramescu din Uroi, Hunedoara, a trecut prin Ónchisorile comuniste.

Preotul Marcel Avramescu din Bucureşti a fost Ónchis la Jilava. Preotul Hargea Bab din Checiş, Şomcuta, a fost arestat Ón iulie 1952.

Preotul Iosif Bab din Satu Mare, condamnat Ón 1950 la şapte ani şi jumătate de Ónchisoare, a trecut prin temniţ ele de la Cluj, Gherla şi Aiud.

Protopopul Baba de Alba Iulia, originar din Bistri ţ a-N ă s ă ud, a fost Ónchis la Alba Iulia şi Aiud.

Preotul Constantin Babal‚c, n ă scut la 29 mai 1909 Ón Devesel, Mehedinţi, paroh Ón Jiana Veche, Mehedinţi, Cernaia şi Devesel, a fost Ónchis prima dat ă Ón perioada 15 decembrie 1950 - 8 februarie 1953, apoi Óntre 24 iunie 1959-6 mai 1964.

Preotul Baciu din M‚ner ă u. Hunedoara, a trecut prin temni ţ ele comuniste.

Preotul Constantin Badiu a fost Ónchis Óntre anii 1952-1956 si 1958-1962.

Preotul Gavril Baicu din Săldăbagiu, a dispărut Ón 1952.

Preotul Balaban din comuna Marga a fost deţinut politic.

Preotul Dimitrie Balaur s-a n ă scut Ón 1903 la Rezeni, jude ţ ul Lăpuşna, Ón Basarabia. A studiat la Seminarul din Chişinău şi la Facultatea de Teologie din Bucure ş ti, absolvit ă Ón 1928 cu magna cum laude. Œn 1932 a absolvit şi Facultatea de Geografie. Œntors acasă, a fost numit consilier cultural al Eparhiei Hotin - Bălţi. Œn 1937 s-a căsătorit şi a fost hirotonit preot Ón noaptea de Paşti a aceluiaşi an. După ce, Ón ziua de 26 iunie 1940, U.R.S.S. a dat Rom‚niei ultimatum s ă evacueze Basarabia Ón 24 de ore, familia p ă rintelui Balaur s-a refugiat la Iaşi, apoi la Bucureşti. O dat ă cu reluarea Basarabiei, familia preotului Balaur s-a Óntors acasă, Ón Basarabia pustiită de sovietici prin deportări şi crime.

La 4 aprilie 1959, din biserica la care slujea Ón Bucureşti, unde s-au refugiat din nou, p ărintele Dimitrie Balaur a fost ridicat de Securitate. Procesul a avut loc la data de 4 septembrie, c‚nd părintele Dimitrie Ómplinea 56 de ani. A fost condamnat la 27 de ani de muncă silnic ă , pentru "activitate contra primului stat socialist din lume" şi pentru "activitate contra or‚nduirii de stat". A fost Ónchis la Jilava, Gherla şi Periprava p‚nă Ón 1964.

Œn timp ce p ărintele era Ónchis, familia sa, so ţ ia şi fiica, au Óndurat numeroase greut ăţ i ş i umilin ţ e. Dup ă ce a ie ş it din Ónchisoare, p ă rintele Dimitrie Balaur a fost repartizai la o parohie dintr- un cartier bucureştean.

Preotul Mihai Balica de la biserica Bucur din Bucureşti, născut la 19 septembrie 1912, a fost paroh Ón localit ăţ ile Raiu, Jugani ş i Murgeni. Condamnat prin sentin ţ a nr. 342/1950 a Tribunalului Militar Bucure ş ti la 16 ani de Ónchisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale", a fost Ónchis p‚nă Ón 1964, la Aiud, Oradea, R‚mnicu Sărat şi Botoşani.

5

P ă rintele Petru Balint, paroh Ón localitatea Turche ş , Bra ş ov, a fost Ónchis Ón temniţele comuniste. Preotul Ioan Bancoş din Urmeniş, Maramureş, a fost deţniut politic.

Preotul Banu era Ónchis Ón 1956 la Aiud.

Preotul Gheorghe Baranoschi, născut la 16 octombrie 1911, paroh Ón Suhuleţ, Iaşi, a fost arestat Ón 1952 şi condamnat administrativ la doi ani de Ónchisoare, pedeaps ă pe care a executat-o Ón colonia Gale ş , la Peninsula ş i Borzeşti.

Preotul Constantin Barbălată a trecut pe la Baia Sprie Ón 1953.

Preotul Antonie Barbăscumpă, născut la 6 august 1912, paroh Ón localitatea S‚mbăta, Bihor, a fost condamnat la cinci ani de Ónchisoare, pentru de ţ inere de armament, prin sentin ţ a nr. 753/18. 01. 1960 a Tribunalului raionului Tudor Vladimirescu.

Preotul Aurelian Bărbici, parohul bisericii Sf. Nicolae din Tg. Jiu, s-a aflat Ón detenţie Óntre 1949 şi 1954. A decedat Ón 1959.

Preotul Barbu din comuna C‚rna, jude ţ ul Dolj, a fost Ónchis la Văcăreşti.

Preotul Alexandru Barbu, născut la 20 mai 1914 Ón comuna Ioneşti, paroh Ón Fişcălia, V‚lcea, a fost Ónchis Óntre anii 1952 - 1954 şi 1958 - 1964.

Preotul Pantelimon Barbu din Dolj a trecut prin temniţele comuniste.

Preotul Lazăr Bardan, născut la 30 octombrie 1909, paroh la Hurezu, a fost Ónchis Óntre anii 1952 - 1954.

Preotul Barnovescu din B‚rlad a fost Ónchis Ón temniţele comuniste.

Preotul Eugen Başti din Medişa, judeţul Satu Mare, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj prin sentinţa nr. 1535/29. 07. 1950, pentru "uneltire contra ordinii sociale", la patru ani de Ónchisoare.

Preotul Ioan Batin (Ü) din Strei S‚ngeorgiu, judeţ ul Hunedoara, a decedat Ón Ónchisoare la Gherla.

Preotul Dumitru Bazilescu 2 (Ü) a murit Ón 1961, la Periprava.

Arhimandritul Grigore B ă bu ş a fost arestat cu grupul "Rugul Aprins". A trecut prin Ónchisorile Uranus, Jilava, Salcia Óntre 1959 - 1964, av‚nd o condamnare de 20 de ani.

Preotul Ilie Bă cioiu de la biserica Icoanei din Bucureşti, n ăscut la 5 iulie 1909 Ón comuna Dragoslavele, a fost Ónchis Ón perioada 20 iulie 1952 - 30 mai 1954.

Preotul Mircea B ă descu din Sl ă tioara, Romana ţ i, a trecut prin temniţele comuniste.

Preotul Vasile B ă descu, n ă scut la 12 octombrie 1911 Ón comuna Scurtu Mare, regiunea Bucureşti, a fost Ónchis Ón perioada 18 iulie 1952 - 25 aprilie 1955.

2 Œn volumul Biserica Óntemniţată, Rom‚nia 1944 - 1989 publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti 1998, apare şi Aurel Bazilescu, tot decedat la Periprava. Foarte probabil, este vorba despre aceeaşi persoană.

6

P ă rintele iconom stavrofor Gheorghe I. B ă doiu, n ă scut la 10 mai 1915 Ón comuna Cobia de Sus, regiunea Piteşti, a fost arestat Ón 15 mai 1948. Dup ă trei luni la penitenciarul din T‚rgovi ş te, este transferat la Aiud unde e supus la diferite munci; Óntre altele, a lucrat la tăiat lemne cu gaterul. Ón ajunul Cr ă ciunului din 1948 a fost mutat la Ónchisoarea din Ocnele Mari, unde a rămas timp de doi ani. Viaţă de Ónchisoare, cu terci, turtoi, arpacaş, priciuri cu rogojini etc. Œn camera 9 de la etaj, a fost Ónchis cu Ónc ă 80 de de ţ inu ţ i, majoritatea preoţi: Nelu Rădulescu, Titi Diaconescu, Marin Stăncescu, Vasile Ionescu, Dumitrache din judeţ ul Olt, Nicu Ivan din Focşani, Tiberiu Ş uta, Panciovan etc. Printre de ţ inu ţ ii din camera 9 se afla ş i generalul Mihail Gheorghe, unul dintre autorii actului de la 23 august. Ón camera 6 era Ónchis Petre Ţuţea. Dup ă doi ani de suferin ţă petrecu ţ i aici, a fost transferat Ón infernul de la Canal, la Capu Midia.

Norme de muncă supraomeneşti, oprirea hranei celor ce nu realizau norma

Nicolae Ilie din Teleorman, precum şi preotul Vasile Ionescu din Olt, cu picioarele paralizate, erau totuşi obligaţ i să muncească, dar, cum nu-şi mai simţ eau picioarele, erau transportaţ i Ón roab ă . La Midia s-au m‚ncat broa ş te, ş erpi, iarb ă ş i buruieni. Un de ţ inut a prins o c ăţ ea pe care a t ăiat-o şi a m‚ncat-o Ómpreun ă cu prietenii săi. Œn iadul acela a lucrat doi ani la c ă rat cu roaba, la spart piatr ă ş i la Ónc ă rcat vagoane, alături de Corneliu Coposu. La un moment dat, din neatenţ ie, şi-a Óntins rufele sp ălate pe iarb ă, dincolo de linia p‚nă la care le era Óngăduit deţinuţilor să păşească, Iară să fie observat de soldatul care Ói păzea. Mustrat de superiorul său, un sergent-major ungur, soldatul s-a aşezat cu arma la ochi, pregătit să-1 ucidă pe acela care va ridica hainele; răsplata ar li fost zece zile de permisie şi o primă de cinci mii de lei, bani mul ţ i la vremea aceea. Dar cu p ă rintele Gheorghe I. B ă doiu s-a Ónt‚mplat o minune. Pur şi simplu a uitat să- şi ia hainele Óntinse la uscat. La sf‚rşitul zilei, la plecare, i s-a cerut să-şi ridice hainele de acolo, dar la sugestia lui Corneliu Coposu, nu le-a luat, spun‚nd c ă nu Ói apar ţ in ş i c ă ale sale au r ă mas la bar ă ci. Comandantul Sabo 1-a lovit cu pumnii Ón fa ţă ş i, dup ă ce a căzut, 1-a t‚r‚t spre locul unde ar fi urmat să fie Ómpu şcat. Părintele s-a ag ăţ at de un lemn; a fost bătut mult, dar 1a intervenţia şefului de detaşament, Ón cele din urmă comandantul Sabo a renunţat la intenţia sa. Alt ă dat ă , c‚nd deta ş amentul de munc ă Ón care se afla nu ş i-a mai putut Óndeplini normele supraomene ş ti, conducerea lag ă rului a decis s ă aduc ă un alt detaşament, al Ónv ăţătorului Ioil, care să demonstreze că norma se poate nu numai realiza, ci chiar dep ăş i. Numai c ă Ón timp ce c ă l ă ul Borcea Ói Ónjura pe cei din echipa părintelui, d‚nd ca exemplu detaşamentul lui Ioil, s-a auzit o bubuitură; c‚nd au cobor‚t Ón Canal, unde era vechiul lor loc de muncă, ocupat acum de detaşamentul lui Ioil, au g ăsit o gr ămad ă uriaşă de p ăm‚nt: vagoneţ ii şi oamenii erau Óngropaţi cu toţii. Patruzeci şi cinci de oameni au murit Ón acel accident. P‚nă la 2 februarie 1953 c‚nd a fost eliberat, timp de patru ani şi nouă luni a rămas Ón Ónchisoare fără să fie condamnat. Dup ă eliberare a dus-o uneori şi mai greu dec‚t la Ónchisoare. Urmărit şi persecutat p‚n ă Ón decembrie '89, i-a avut totu şi pe enoriaşi mereu de partea sa. "La sf‚r şitul anului 1947 - Ó şi aminteşte p ărintele - c‚nd a fost obligat să abdice Regele Mihai,

mă g ăseam Ón vizit ă la un general din satul meu. Se numea Vasile M ă inescu ş i era comandant general

Cum stăm de vorbă, d‚nsul cu paharul Ón m‚nă, s-a auzit prin radio

vestea abdicării regelui. Generalul s-a aprins la faţă, i-au dat lacrimile, s-a ridicat Ón picioare şi a spus:

al Cavaleriei din Rom‚nia (

Aici, preoţii Păunescu şi

).

Acum s-a zis cu ţ ara noastră . I-a căzut paharul din m‚n ă şi s-a spart. ( murit la Jilava. "

)

A fost şi el cur‚nd arestat şi a

Preotul Cornel B ă lan din Apateu, Satu Mare, a fost arestat la 13 februarie 1952.

P ă rintele Dumitru B ă la ş a, n ă scut la 1 august 1911 Ón comuna Guşoeni, judeţul V‚lcea, este licenţiat Ón teologie, cu calificativul magna cum laude. Preot ortodox ş i cercet ă tor istoric, a activat Ón cadrul Asocia ţ iei Slavi ş tilor din Rom‚nia, a fost secretar al Institutului de Istorie Na ţ ional ă , filiala Oltenia; a activat de asemenea ca redactor la revistele "Foi literare", "Celula", "Oltenia" şi "Mitropolia Banatului". A fost căsătorit cu Ana Grecu, care a decedat Ón 1967, şi are două fete: Ileana şi Maneta. Prima oară a fost arestat Ón 1938 Ón gara Balş, deoarece avea asupra sa un pachet cu 1000 de copii xerox ale scrisorii lui Iuliu Maniu către patriarhul Miron, pre ş edintele Consiliului de mini ş tri, cu prilejul instaur ă rii dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Pachetul era adresat avocatului Mihăilescu, şeful Partidului Naţional Ţărănesc din oraşul Balş. A fost Ónchis la Caracal şi apoi la Craiova, judecat ş i condamnat la trei luni de Ónchisoare. Eliberat, s-a Óntors acasă, dar a fost dat afară din preoţie. S-a

7

angajat ca zilier, pentru a-şi putea Óntreţine familia, dar a fost din nou arestat de către Arm‚nd Călinescu. Ónchis la Vaslui şi apoi transferat Ón Lagărul de la Sadaclia Ón Basarabia, se afla Óntr-un lot de 41 de preoţi, dintre care 39 erau ortodocşi şi doi uniţi. După ce Corneliu Codreanu a fost ucis, cei 41 de preo ţ i au fost elibera ţ i. P ă rintele Dumitru Bălaşa a lucrat pe la mai multe ferme, cu ziua, pentru a asigura familiei cele necesare traiului.

Œn 1940 a fost din nou arestat apoi reabilitat ş i trimis pe front Ón U.R.S.S., unde a fost decorat

cu ordinul Steaua Rom‚niei. Dup ă 23 august 1944, a fost arestat la Craiova din ordinul lui VÓ şinski, care Ó şi avea sediul temporar Ón acest ora ş . La interven ţ ia amicului s ă u academician C.S. Nicolaescu-

Plop ş or din Craiova, a fost eliberat. Ón anul 1945 s-a stabilit Ón comuna Şuteşti, unde şi-a construit o casă, dar Ón 1959 a fost arestat din nou. A fost trimis Ón teribila Ónchisoare de la Pite ş ti. Dup ă ş ase luni de chinuri ş i teroare, cu interogatorii noaptea, cu b ă t ă i p‚n ă la s‚nge etc, Ón Vinerea Mare din 1960 a fost condamnat, prin sentinţa nr. 176/1960 a Tribunalului Militar Craiova, la ş ase ani de Ónchisoare. Au fost adu ş i ca martori mincino ş i Ón procesul său: Marin Oprea, zis Mărăcine, secretar P.C.R. din Şuteşti, Dumitru Preduţoiu, preşedintele Consiliului Comunal Şuteşti, Ilie Traşcă, preşedintele colhozului. Victor Buică, contabil, Vasilc Oprita, gardian, şi o femeie din satul Verdea. A executat pedeapsa Ia Piteşti, Jilava, Aiud şi un an Ón Balta Brăilei, la Salcia. I s-a confiscat şi casa; soţia a fost evacuată, cu doi copii.

A fost Ónchis Ómpreună cu preoţii Ilie Stan din Guşeoaia, mort la Aiud, Petre Diaconescu din

parohia Mitrolani, jude ţ ul V‚lcea, Ion B ă la ş a (tat ă l pictorului Sabin B ă la ş a), Ónchis la Periprava f ă r ă

s ă fie condamnat, Ş tefan Bălaşa şi Luca Popcscu din Zlătărei, judeţul V‚lcea, condamnat Ón 1952. Eliberat Ón 1964, a lucrat ca redactor la revista "Mitropolia Olteniei". Œn 1983, Securitatea i-a confiscat toate cărţile, Ón urma unei percheziţii de patru ore. Părintele Dumitru Bălaşa a publicat, Ón ciuda repetatelor arestări şi a permanentei prigoane, peste o mie de articole şi numeroase căr ţ i.

Preotul Ion Bă la şa, n ăscut la 26 mai 1908, la Gu şoeni, V‚lcea, paroh Ón Dobriceni, Olt, a fost Ónchis iară condamnare, Óntre anii 1959 - 1964, pentru uneltire.

P ă rintele Ş tefan B ă la ş a a fost hirotonit Ón 20 iulie 1932 pentru parohia B ă rbuceni. Arestat de Securitatea din Dr ă g ăş ani Ón ziua de 16 septembrie 1959, ca urmare a unei Ónscenări, a fost imediat transferat la Piteşti, unde a r ă mas zece luni, c‚t a durat ancheta. Ón timpul cercet ă rilor a fost b ă tut de doi anchetatori, am‚ndoi cu numele Ispas. Acuzat la Ónceput de activitate legionar ă , a fost trecut ulterior Ón lotul contrarevolu ţ ionarilor. C‚nd cei doi martori mincino ş i s-au Óncurcat Ón declara ţ iile pe care le f ă ceau, p ă rintele Ştefan Bălaşa a ştiut să scoală Ón evidenţă contradicţiile din aceste mărturii, dar Ón loc să fie Ón favoarea sa, aceast ă atitudine i-a sporit perioada de condamnare la cinci ani. De la Piteşti a fost transferat la Jilava şi, dup ă şase săpt ăm‚ni, Ón Balta Brăilei, la Grădina, Str‚mba, Salcia şi Stoieneşti.

A fost Ónchis Ómpreună cu părintele Gheorghe Chiriac din Bucureşti şi cu părintele Ghiocel din

judeţul D‚mboviţa.

Preotul Matei B ă l ă noiu, paroh la B ă ile Govora, a fost de ţ inut la Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Preotul Nicolae B ă l ă nu ţă , n ă scut la 26 august 1911 Ón localitatea Străoanu de Sus, Vrancea, a studiat la Seminarul din Galaţi şi la Facultatea de Teologie din Cern ă u ţ i. A slujit Ón parohia P ă ule ş ti, Vrancea, ş i la capela militară din Focşani. A fost luat prizonier pe frontul de Est, iar Óntre anii 1959 - 1962 a fost Ónchis.

Preotul Victor Bălăşescu, născut la 30 octombrie 1905 Ón Lăcusteni, V‚lcea, paroh la Sineşti, a fost Ónchis pentru uneltire, Óntre anii 1951 - 1961.

Preotul Gheorghe B ă l ă tu ş , Ş omcuta, a disp ă rut Ón ziua de 16 august 1952.

Preotul Petre B ă l ă u ţ escu, n ă scut la 14 iunie 1907 Ón localitatea Ivăneşti, Vaslui, paroh la Dumbrăveni şi Costeşti, Vaslui, a fost arestat la 19 august 1959 ş i condamnat pentru "uneltire

Ómpotriva ordinii sociale", la zece ani de Ónchisoare, de către Tribunalul Militar Iaşi. A fost eliberat Ón

1964.

P ă rintele Emil B ă ldescu, fiul preotului Ioan B ă ldescu, n ă scut la Seaca, Teleorman, la 23 noiembrie 1912, a fost preot Ón parohia Sf‚ntul Haralambie, protopopiatul Turnu M ă gurele.

8

Condamnat administrativ la doi ani de Ónchisoare, a fost trimis la Ghencea, apoi transferat la Galeş Ón 1952, din 17 noiembrie 1952 a lucrat la montarea de cale ferată Ón lagărul de exterminare Peninsula - Valea Neagră - "lag ărul de contrarevolu ţ ionari nr. 1". Pe data de 11 august 1953 a fost eliberat. La intervenţia patriarhului Justinian pe l‚ngă Gheorghiu- Dej, cu care era Ón bune relaţii, au fost eliberaţi atunci c‚teva zeci de preoţi. La Óntoarcerea acasă, enoriaşii l-au primit cu multă dragoste. Abia atunci a aflat toate c‚te a Óndurat Óntre timp familia sa; Óntre altele, fiul său fusese eliminat pe motiv că are un tată "bandit". Astăzi, părintele Emil Băldescu locuieşte Ón Turnu Măgurele.

P ă rintele Ioan B ă ldescu (Ü) a absolvit Seminarul din Bucure ş ti Ón 1906, dup ă care s-a c ă s ă torit

cu o fat ă din apropierea satului s ă u natal, Mih ă ie ş ti. Urmă rit ca instigator Ón mi ş c ă rile ţă r ă ne ş ti din 1907, a plecat Ón comuna Seaca, judeţ ul Teleorman. Acolo i s-au născut cei opt copii, Óntre care şi Emil, care a devenit preot şi a fost, la r‚ndu-i, Ónchis. Œn iulie 1919 a fost numit protoiereu al jude ţ ului Teleorman. Œn 1928 s-a mutat la Turnu

M ă gurele, dar a p ă strat la Seaca 5,25 hectare de p ă m‚nt, pentru caic a fost acuzat mai t‚rziu că este

chiabur. La alegerile din 1933 a fost ales senator pe listele Partidului Liberal. La 15 august 1952, de Sf‚nta Măria, seara, a fost arestat de acasă. Œn aceea ş i noapte a fost ridicat

ş i fiul s ă u, p ă rintele Emil B ă ldescu. Au fost transporta ţ i Ón lan ţ uri la Ghencea. Acas ă au r ă mas dou ă femei, f ă r ă nici un ajutor. Œn septembrie, părintele Ioan Băldescu, care suferea de inimă, boală ce s-a agravat, a fost internat

la infirmeria lagărului. La 19 septembrie, un grup de 400 de oameni, Óntre care şi cei doi preoţi Băldescu,

au fost trimişi la Canal. Œn seara de mar ţ i, 23 septembrie, p ă rintele Emil a vorbit pentru ultima oar ă cu

tat ă l s ă u. A doua zi, pe c‚nd era dus la lucru Ón coloan ă , a Ónt‚lnit o alt ă coloană de deţinuţi, ce se

Óntorceau de la lucru şi purtau cu ei un om mort; era tatăl său. P ărintele Ioan Băldescu a murit Ómping‚nd la o roab ă grea; inima lui nu a mai rezistat. A doua zi, i s-a permis fiului s ă - ş i vad ă tat ă l mort, la infirmerie; era Ón anteriul său preo ţ esc, aruncat Óntr-o cabină de W.C., Óncă nefolosită.

Părintele Nichita Bălescu a fost arestat Óntre 26 decembrie 1942 - 4 martie 1943 şi 14 octombrie -

12 noiembrie 1944. A fost Ónchis Ón lagărul de la T‚rgu Jiu, la Mănăstirea Tismana şi la Făgăraş. Œntre

1957 - 1964 şi chiar mai t‚rziu, a fost mereu convocat la Securitate şi anchetat.

Preotul Pantelimon B ă loiu, a fost arestat Ón perioada 1959 - 1963, fiind condamnat de Tribunalul Militar Iaşi prin sentinţa nr. 122/1960.

Preotul Nicolae B ă nescu din localitatea Apa S ă rat ă , Arge ş , a fost arestat Ón 1958 ş i condamnat pentru omisiune de denun ţ ; era Ón leg ă tur ă cu fraţii Arnăuţoiu.

Preotul Dobrin B ă nu ţ (1903-1990) de la biserica Sf. Filofteia din Br ă ila a fost condamnat la

25 de ani de munc ă silnic ă ş i Ónchis la Gala ţ i ş i Canal. A fost eliberat Ón 1964.

Preotul

Marin

condamnat politic.

B ă r ă scu,

n ă scut

la

Scornice ş ti

Ón

1915,

paroh

la

Coteana, Olt, a fost

Părintele Pimen Bărbieru, stareţ la schitul Cetăţuia, a fost condamnat la 25 de ani de munc ă silnic ă , prin sentin ţ a nr. 478/11. 05. 1950. Avusese leg ături cu colonelul Arsenescu şi cu ceilalţi din grupul lui şi-i adăpostise. A executat 14 ani ş i nou ă luni din pedeaps ă . A trecut prin Jilava, T‚rgu Ocna, Baia Sprie şi Aiud. A murit la Mănăstirea Pasărea Ón 1982.

Preotul Ioan Bă rda ş s-a n ăscut Ón localitatea Inand, judeţ ul Bihor, la 26 decembrie 1913. A fost hirotonit Ón 1942, de către episcopul-martir Nicolae Popovici, pentru parohiile Groşeni şi S‚c, plasa Beliu-Bihor, unde a slujit p‚nă Ón momentul arest ării. A f ăcut parte din mişcarea de rezisten ţă "Horea,

Clo şca şi Crişan", de pe valea Cri şului Alb, al cărei şef era inspectorul şcolar Ioan Bl ă g ă il ă . Óntre anii 1951 - 1953 a f ă cut de asemenea parte din grupul de rezistenţă organizat Ón Munţii Codrului, sub comanda maiorului N. Dabija, care a fost prins ş i executat la Sibiu Ón 1964. Condamnat la 20 de ani de munc ă silnică, de către Tribunalul Militar Timişoara, prin sentinţa nr. 66/7. 03. 1953, p ărintele Ioan

B ărdaş a fost Ónchis 14 ani Ón penitenciarele Arad, Timişoara, Jilava, Lugoj, Capu Midia şi Aiud.

S-a aflat Ón celulă Ómpreună cu părintele Dumitru Stăniloae, cu preoţii Ilarion Felea, Bartolomeu Anania, D. Bejan, T. Gherasimescu, Marcu Vr‚nceanu, Gr. Băbuş, Daniil Tudor, Benedict Ghiuş,

9

Traian Bogdan, Vasile Giurgiu etc. Œn volumul Calvarul Aiudului 3 p ă rintele Ioan B ă rda ş Ó ş i public ă amintirile din perioada 1953 - 1964, Ón care a fost Ónchis.

Preotul Dumitru B ă rn ă rescu din Tutova a fost arestat Ón 1945 ş i trimis Ón lagărul de la Caracal.

Preotul Pavel B‚lcă din Rugi, Caraş-Severin, a fost deţinut politic.

Preotul Dumitru B‚rjoveanu, născut Ón 1906 la Corodeşti, Vaslui, a fost condamnat Ón 1958 la 14 ani detenţie. A trecut pe la Aiud.

Preotul Ioan B‚rl ă nescu din V ă dastra, Olt, s-a n ă scut la 7 aprilie 1917 Ón localitatea Bucini ş u, Olt. Condamnat la ş ase ani de Ónchisoare de Tribunalul Militar Craiova, este graţiat Ón 1964. După eliberarea din Ónchisoare, slujeşte Ón parohiile: Bislreţu Nou, Dolj, Naidaş, Balinţ şi Moşniţa Veche, Ón Arhiepiscopia Timişoarei.

Preotul Victor B‚rl ă nescu, n ă scut la 14 mai 1915 la Buciniş , Olt, a fost arestat Ón 1950 şi condamnat la cinci ani detenţie, prin sentinţa 864/ 1950 a Tribunalului Militar Craiova. A executat pedeapsa la Brăila.

Preotul Dumitru B‚rnovescu, n ă scut la 10 octombrie 1906 Ón localitatea Corde ş ti, Vaslui, paroh Ón b‚rlad, a fost arestat Ón perioada 10 august 1948 - 15 noiembrie 1956. Ón 1959 este arestat din nou şi condamnat pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale", prin sentinţa nr. 61 13. 01. 1959 a Tribunalului Militar laşi la 15 ani de muncă silnică. A fost eliberat Ón 1964.

Preotul Gheorghe B‚rsan, n ă scut Ón 1922 la Chelina, Maramure ş , paroh Ón Sighet, a fost arestat ş i condamnat pentru uneltire. A trecut prin Ónchisoarea de la Jilava. Preotul Zamfir B‚rsan din Ocnele Mari a fost eliberat Ón 1953, Ómpreună cu alţi 50 de preoţi.

3 Œn pregătire la Editura Episcopiei Ortodoxe din Oradea.

10

PREO ŢI ŞI DIACONI ARESTAŢI ŒN PERIOADA 1945 -1989

Preotul Ruse Becheanu, născut la 9 iunie 1915 Ón comuna Răsuceni, Teleorman, paroh la Ş erbeni, l‚ng ă Reghin, a fost Ónchis Ón perioada 18 iulie 1952 - 3 august 1955. După eliberarea din Ónchisoare, a funcţionat Ón parohiile Tunari şi Siliştea, judeţul Teleorman.

Preotul Dimitrie Bejan, n ă scut la 26 octombrie 1909 la H‚rl ă u, hirotonit Ón 1938, dup ă absolvirea Facult ăţ ii de Teologie din la ş i, a fost prizonier Ón Rusia timp de şapte ani, unde a ajuns ca preot militar, la v‚rsta de numai 32 de ani. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la şapte ani de Ónchisoare, prin sentin ţ a nr. 77/1950, pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale", a fost deţ inut la Jilava, Aiud şi Canal Ón perioada 1949 - 1956, dup ă care i s-a stablit domiciliu obligatoriu Ón Bărăgan (1956 - 1958). Œn 1959 este din nou condamnat pentru uneltire, prin sentin ţ a 349/ 1959 a Tribunalului Militar Constanţa. Eliberat Ón 1964, a fost Óncadrat ca preot la parohia Ghindăoani, l‚ngă Tg. Neamţ.Œn 1970, datorit ă afluen ţ ei tot mai mari de credincio ş i ce Ól c ă utau peste tot, a fost judecat şi trimis cu domiciliu obligatoriu la casa părintească din H‚rl ău, unde a fost obligat să r ăm‚n ă p‚n ă Ón decembrie '89. A murit la 21 septembrie 1995.

Preotul Grigore Bejan, n ăscut Ón 1906, a fost Ónchis Ón temniţ ele comuniste.

Preotul Gheorghe Bejiru a fost arestat Ón 1952, Ómpreună cu preoţii Tudose Gheorghe şi Marin Constantin.

Preotul Gheorghe Beju (Ü) din localitatea Glodeanu, Buz ă u, a decedat Ón Ónchisoare.

Protopopul Ioan Beju s-a n ă scut la 27 octombrie 1906 Ón comuna Apoldu de Jos, judeţul Sibiu. A studiat Teologia la Cernăuţi. La sf‚rşitul celui de-al doilea război mondial, era Óncadrat de mai mulţi ani ca profesor la catedra de religie ortodox ă de la Liceul Gh. Laz ă r din Sibiu. A fost ş i membru al P.N.Ţ. Ca bibliotecar al profesorilor, Ón iunie 1946 a ascuns o serie de cărţi ce erau interzise Ón bibliotecă, potrivit unui ordin venit de la Bucureşti. Atunci a fost arestat prima dat ă , timp de dou ă luni. La 15 septembrie a fost suspendat din Ónvăţăm‚nt, iar la 28 februarie 1947, din nou arestat. Ónchis la Văcăreşti şi apoi la Piteşti, a fost supus unui regim cumplit de Ónfometare. Eliberat la Ónceputul lui septembrie 1947, este arestat a treia oară - Ón timp ce se alia cu familia Ón staţiunea Păltiniş, Ón 16 august 1952 - şi trimis la Canal, dar Ón urma unui grav accident de muncă este spitalizai şi declarat inapt, apoi eliberat Ón octombrie 1953.

Preotul Valeriu Beleu ţă din Poiana M ă rului, Bra ş ov, a fost arestat Óntre anii 1948 - 1949 ş i 1951 - 1952. P‚n ă Ón 1955 a avut domiciliu obligatoriu Ón Bărăgan.

Preotul Traian Belu, născut la 10 octombrie 1908 la Brăila, paroh la Călineşti, l‚ngă C‚mpina, a fost condamnat prima oară Ón 1941 la zece ani de muncă silnică şi Ónchis la Ploieşti şi Aiud. Condamnat pentru activitate politică Ón Ónchisoare la Ónc ă 25 de ani, pedeaps ă redus ă la doar ş ase ani Ón urma recursului, a fost eliberat Ón 1954 de la Ocnele Mari ş i Óncadrat ca preot Ón parohiile Odobeasca, Negrenii de Sus, Buteşti şi Predeşti.

potrivit mărturiei părintelui Ion

Movileanu, opt ani la Focşani. 1 Preotul Emilian Ben ţ a s-a n ă scut la data de 5 ianuarie 1910 Ón localitatea Bampotoc, judeţ ul Hunedoara. A fost arestat de dou ă ori: Ón 1949 şi Ón 1958. Condamnat pentru "uneltire Ómpotriva ordinii sociale", prin sentin ţ a nr. 347/1959, a fost Ónchis la Arad, Timişoara, Aiud, Gherla, Jilava şi Ón Balta Brăilei.

Preotul Visarion Ş tefan Benea a fost arestat Ón 1955 şi Ónchis,

1 Œn volumul Mărturisitori de după gratii apare cu o condamnare de cinci ani, decedat Ón 1959, după eliberare

1

Preotul loan Ben ţ ea, paroh Ón Ciucea, jude ţ ul Cluj, a fost arestat pentru cercetări, Ón perioada august 1952 - septembrie 1953.

Preotul Emanoil G. Berbescu, n ă scut la 25 decembrie 1906 la Rusăneşti, Romanaţi, a fost arestat la data de 8 februarie 1950 şi condamnat de Tribunalul din Craiova la un an şi şase luni de Ónchisoare, prin sentin ţ a nr. 864/ 1950, pentru omisiune de denunţ.

Virgil Berbescu, preot din Dolj a trecut prin temniţ ele comuniste.

Preotul Ioan Berca, n ă scut la 19 septembrie 1902 Ón localitatea Stroe ş ti, jude ţ ul Gorj, paroh la Calomfire ş ti, jude ţ ul Teleorman, a fost condamnat prin sentin ţ a nr. 612/ 25. 09. 1952 a Tribunalul raionului Alexandria la opt luni de Ónchisoare, pentru deţ inerea unui pistol.

Preotul Ion Bergheanu (Ü) din Arad, duhovnic neÓnfricat la Aiud, a decedat Ón Ónchisoare.

Preotul Berogea din Arad se afla Ón 1945 Ón lagărul de la Caracal.

Preotul Eugen Berza, n ă scut Ón 1925, a fost arestat Ón 1948 ş i condamnat la 20 de ani de Ónchisoare pentru uneltire. A executat pedeapsa la Suceava, Jilava, Gherla, Baia Sprie, Ón colonia Salcia şi la Aiud.

Preotul Ioan Besoiu, născut la 14 iunie 1911 la Sebeş, paroh Ón oraşul natal, a fost arestat Ón 1959. Œn perioada 1960 - 1969 a lucrat ca muncitor Ón subteran, pe Valea Jiului.

P ă rintele Gheorghe Be ş chea, fiu de ţă ran din comuna Osmanu, Br ă ila, licen ţ iat magnet cum laude al Facult ăţ ii de Teologie Bucure ş ti, era paroh al comunei M ă r ă cineni din 1925, c‚nd a fost mobilizat Ón 1942 ca preot militar. Luat prizonier Ón luptele de la Cotul Donului, a trăit şase ani Ón lag ărul 74 Oranki. La Ónceput, regimul era de lag ă r obi ş nuit, p‚n ă ce a ap ă rut acolo Ana Pauker pentru a forma divizia de voluntari "Tudor Vladimirescu". Pentru cei ce au refuzat s ă se Ónscrie,. Óntre care s-a numărat şi p ărintele Gheorghe Be ş chea, au urmat Óncerc ă ri cumplite: zile ş i nop ţ i Ón carcere Ónghe ţ ate, ameninţări etc. S-a Óntors Ón ţară Ón mai 1948. Œn 1958 a fost arestat. Condamnat Ón 1959 la 15 ani de munc ă silnic ă ş i cinci ani de degradare civic ă pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", a r ă mas Ón temni ţ ele comuniste p‚n ă Ón 1964. Dup ă doi ani de la ie ş irea din Ónchisoare, a ob ţ inut un post de preot la biserica Sf. Sava din Ploieşti. Muncind la construirea unei noi biserici, al ături de credincio şii din parohie, a avut, din cauza efortului, un accident vascular cerebral. Œn ultimii ani ai vieţii a fost ţintuit la pat. Cu toate acestea, a fost supravegheat de Securitate p‚nă ce a murit, la 25 mai 1986.

Preotul Petre Be ş liu, n ă scut la 17 decembrie 1906 Ón localitatea V‚nători, Mehedinţi, paroh Ón Bucura, a avut domiciliu obligatoriu Ón perioada 1951 - 1956, Ón satul V‚rţal, judeţul Olt.

Preotul Gheorghe Be ş tea, n ă scut la 14 decembrie 1913 Ón Bleici, Argeş, a slujit la Mănăstirea Văleni, Argeş, şi la catedrala din Constanţa. A fost Ónchis Ón perioada 1952 - 1954. Dup ă ce a ie ş it din Ónchisoare, a lucrat ca muncitor la I.C.I.L. Arad, iar din 1968 a fost Óncadrat ca profesor la Seminarul Teologic din Curtea de Argeş. Óntre 1972 - 1974 a predat la Seminarul din Caransebeş.