CELE CINCI RANI CARE NE {MPIEDICA SA FIM NOI iNSINE Lise Bourbeau CUPRINS Prefata... Formarea ranilor si a mistilor Respingerea. i Abandon .......ececcrennn . 25 Umilirea. Tradarea.... Nedreptatea Vindecarea ranilor si transformarea mastilOr......cee ssseensesseeuseeneeeneene OTPrefatii Redactarea acestei carti a fost posibila datorita perseverenfei a numerosi cercetitori, care, asemeni mie, nu au ezitat in a face publice rezultatele cercetirilor lor, in ciuda scepticismului si a controverselor stamite de citre acestea. De altfel, cercetitorii stiu c8, in general, vor fi criticafi, la fel si publicatiile lor si se pregitesc si trfiasci cu aceasta adversitate. Ceea ce ii motiveazi este dorinfa lor de a favoriza evolujia omului si pe cei care le accept descoperirile. Printre cercetatori, primul cAruia {in sd-i mulfumese este psihiatrul austriac SIGMUND FREUD, pentru monumentala sa descoperire a inconstientului si pentru faptul ci a indraznit s4 afirme ci fizicul poate avea o legatura cu dimensiunile emotional si mentala ale fiinfei umane. Mulumirile mele se adreseaza si unuia dintre clevii lui Freud, WILHELM REICH, care, dupa parerea mea, a fost marele precursor al metafizicii. El a fost primul care a stabilit cu adevarat legatura intre psihologie si fiziologie, demonstrand ca, nevrozele afecteazi nu numai mentalul, ci si corpul fizic. in continuare, mulfumesc psihiatrilor JOHN C. PIERRAKOS si ALEXANDER LOWEN, amandoi clevi ai lui Wilhelm Reich, cei care au definit bioenergia, demonstrand importan{a implic&rii emofiilor si a gandirii in voinga de a vindeca trupul. in special, datorita operei lui John Pierrakos si a partenerei sale, Eva Brooks am reusit si realizez sinteza pe care o veti descoperi in aceast4 carte. Dupa un stagiu foarte interesant, la care am participat in 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui John Pierrakos, am observat si am cercetat cu asiduitate pentru a ajunge la o sinteza a celor cinci rani si a miastilor care le insofesc. De altfel, tot ceea ce este cuprins in aceasta carte a constituit obiectul a numeroase verificari, incepand din 1992, prin intermediul a mii de persoane ‘are au participat la stagiile mele, precum si din exemple extrase din viata mea personal. Nu exista nici o dovada stiintificé pentru ceea ce se afirma in aceasta carte, dar te invit, cititorule, si verifici sinteza pe care am propus-o, inainte sa o respingi si, mai ales, si o experimentezi pentru a afla daca iti poate fi de folos in imbunatitirea calitatii proprici tale vieti. Dupa cum {i-ai dat seama, continui sa te tutuiese si in aceasta carte, asa cum am facut-o gi in celelalte scrieri ale mele. Daca citesti pentru prima oara una dintre cArtile mele gi nu esti familiarizat cu, cursul ASCULTA-TI CORPUL, se poate intampla ca anumite expresii sd te uimeasea foarte tare. De exemplu, eu fac o distinofie clara intre sentiment si inteligena, intre "intelectuana"5i "inteligen{&", sau intre a stapani ceva si a controla ceva. Sensul pecare il atribui acestor cuvinte este explicat in celelalte carfi ale mele, sau in cadrul atelierelor pe care le conduc. Continutul carfii se adreseaza atat genului masculin cat si celui feminin. Atunci cand nu este cazul, precizez acest lucru. in acelasi timp, continui sa folosese cuvantul DUMNEZEU. $i iti reamintesc ca, atunci cand folosesc cuvantul DUMNEZEU, fac referire la EUL TAU SUPERIOR, la fiinfa ta adevarati, acel EU, care ifi cunoaste adevaratele nevoi, pentru a trai in iubire, fericire, armonie, pace, sdnatate, bunastare gi bucuric. iti dorese si te descoperi in capitolele ce urmeaza cu aceeasi plicere cu care eu mi-am impartagsit descoperirile. Cu drag, Lise Bourbeau Capitolul 1 Formarea rinilor si a mastilor Cand un copil se naste, el stie, in adancul lui, ci motivul pentru care se inearneazi este acela de a fi el insusi, trecdnd print-o serie de experienfe. De altfel, sufletul Iui a ales dinainte familia si mediul in care se va naste, cu un scop foarte precis. Tofi ave aceeagi misiune, venind pe lume: aceea de a trai o serie de experienje pind cand ajungem sa le acceptim gi si ne iubim pe noi ingine trecdnd prin ele. Atat timp cat o experienta este trait in non-acceptare, adica fiind judecata, in culpabilitate, team, regret sau orice alti forma de non-acceptare, oamenii isi_atrag fard_incetare circumstantele si persoanele care ii fac sa retraiasci aceeasi experien{a. Unii dintre ei, nu numai ca experimenteaza acelasi tip de eveniment de mai multe ori pe parcursul unei vieti, dar mai mult, trebuie si se reincamneze o dati sau de mai multe ori pentru a ajunge sa il accepte in totalitate. A_accepta o experienfi nu inseamn4 ci acea experienti este _preferata noastri sau cA suntem de acord cu ea. Este vorba mai degraba de a ne acorda noua insine dreptul de a experimenta si de a invita prin intermediul a ceea ce tri Trebuie si invatam mai ales ce anume este benefic pentru noi si ce anume nu este bun. Jar singurul mod de a_afla acest _lucru este si devenim constienti_de_consecin{ele aceleiexperiente. Tot ceea ce hot&rdm sau nu, ceea ce facem sau nu, ceea ce spunem sau nu gi la fel, ceea ce gindim sau sim{im va avea anumite consecinte. Omul isi doreste sa traiascd intr-un mod din ce in ce mai inteligent. Atunci cénd isi da seama cd o experienté provoaca’ niste consecinte daunatoare, in loc sa-si reproseze ceva sau_si fic ranchiunos pe cineva, trebuic si accepte pur si simplu faptul cd a ales acca experienta (chiar inconstient), pentru a descoperi ci nu a fost o miscare inteligenta pentru el. isi va aminti de acest Jucru mai tarziu. Astfel putem si trdim o experient’ in acceptare. Din contra, vi reamintesc cA, chiar daci vi spuneti: .Nu mai vreau sa trdiesc asa”, o luati de la capat. Trebuie sa ifi acorzi dreptul de a repeta de mai multe ori aceeasi greseali sau experienti_neplacuta, inainte de a ajunge s&_ai_vointa si curajul necesare pentru_a te schimba. Oare de ce nu intelegem de la inceput? Din cauza ego-ului nostru, alimentat de convingerile noastre. Tofi avem numeroase convingeri care ne impiedicd sa fim ceea ce vrem sa fim. Cu cat aceste maniere de a gandi sau convingeri ne fac rau, cu atét incercim mai mult sa le diminuim. Ajungem chiar s credem cd nu ne aparfin noua. Iar a reusi s& le echilibram inseamna a ne incarna de mai multe ori. Doar atunci cand corpul nostru mental, emotional si fizic vor asculta de DUMNEZEUL interior, spiritul nostru va fi pe deplin fericit Tot ceea ce traim in non-acceptare se acumuleaza la nivelul sufletului. Acesta, nemuritor fiind, revine mereu, sub diverse forme umane, cu tot bagajul adunat in memoria sa de suflet. inainte de a ne naste, ne hotaram ce anume dorim sa reparim in timpul urmatoarei incarnari. Aceasta decizie si tot ceea ce am acumulat in trecut, nu sunt inregistrate in memoria noastra constient4, respectiv ceea care aparfine intelectului. De abia pe parcursul vietii ne vom da seama treptat de planul nostru de viagi si de ce anume trebuie s4 reparim, Atunci cand fac aluzie la ceva ,,neincheiat, nerezolvat”, fac referire la o experien{a traita in non-acceptarea sinelui. Exist o diferent intre a accepta o experienfa si a se accepta pe sine insusi, De exemplu, o tanara care a fost respins& de catre tatal ei, deoarece acesta dorea s& aiba un biiat. in acest caz, a accepta experienfa insemna a-i da tatalui ei dreptul de a-si fi dorit un baiat si de a o respinge pe fiica lui. Acceptarea de sine, const, in cazul acestei tinere, in a-si acorda dreptul de a avea resentimente fafa de tatal ei si apoi de a se ierta pentru faptul de a-i fi purtat pic’. Nu trebuie si existe nici o judecata asupra tatalui ei sau asupra ei insdsi, ci doar compasiune si infelegere pentru acea parte care sufera in fiecare dintre ei. Ea va sti cA acea experienfa s-a incheiat in totalitate, atunci cAnd, la randul ei, va respinge pe cineva, féird si se acuze, cu mult compasiune $i infelegere, fafa de ea insi: si o alt& modalitate de a sti dacd acea experienff a fost rezolvata gi trait intr-adevar in acceptare: persoana pe care o va respinge nu o va detesta, ci si ca, la randul ci, va fi plina de compasiune, stiind c tuturor oamenilor li se poate intampla s& respinga o alt persoana, in anumite momente ale vietii lor. |. Mai existaSa nu lasi ego-ul si-ti joace feste, ego-ul care incearca adesea, prin toate mijloacele, si ne facd si credem cd am incheiat o situatie. Ni se intémpla deseori si spunem : ,,Da, infeleg de ce celalalt a actionat asa”, pentru a nu fi necesar sA ne privim pe noi insine si si ne iertim. Ego-ul nostru incearc’ astfel si gasesci 0 modalitate rapid’ de a lisa de o parte situatiile neplacute. Se intémpla si acceptim o situafic sau o persoand fara sd ne fi iertat pe noi ingine, sau fara sf ne fi acordat dreptul de a-i fi purtat picd celuilalt, sau de a fi inca resentimentari. Acest lucru insemna ,,a accepta doar experienja”. $i repet: este important si facem diferenja intre a accepta experienfa si a se accepta pe sine.” Aceasti acceptare este _greu de facut, deoarece ego-ul nostru nu vrea si accepte faptul cA toate experientele dificile pe care le traim au ca unic scop sa ne arate ca si noi ne purtim in acelasi fel ca si ceilalti Ti-ai dat seama pan’ acum ca atunci cand acuzi pe cineva de ceva, acea persoana te acuzA la randul ei, de acelasi lucru? De aceea este atat de important sa invefi si te cunosti gi s4 te accepti cat mai mult posibil. Acest lucru ne ajut& s& trim din ce in ce mai putine situafii dureroase. Depinde de fiecare dintre noi si hotdram s4 ne luim viata in propriile mini, pentru a deveni stipani pe propria existenfi, in loc s& Kasim ego-ul fiecdruia si ne controleze viata. Dar a face fat’ acestor lucruri necesita mult curaj deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rani, care ne pot produce foarte mult rau, mai ales dacd nu au mai fost tratate inca din vietile anterioare. Cu cat suferi mai mult intr-o situfie sau cu o persoana, cu atat mai de departe provine acea problema. Pentru a te ajuta, pofi s& te sprijini pe DUMNEZEUL tau interior care este omniscient (El stie tot), omniprezent (El este peste tot) si omnipotent (El este atotputernic). lar aceasta putere este mereu prezenti, vie in tine. Actioneazi astfel incdt te orienteazi spre persoanele si spre situajiile care ifi sunt necesare pentru a creste si a evolua, conform planului de viafa ales inainte de a te fi nascut. Chiar inainte de a te naste, DUMNEZEUL tau interior ifi atrage sufletul spre mediul gi familia de care vei avea nevoie in viitoarea ta viata. Aceasta atractie magnetica si aceste objective sunt determinate, pe de o parte, de ceca ce nu ai reusit inca si traiesti in iubire gi acceptare in viejile tale anterioare si, pe de alta parte, de ceea ce viitorii ti parinji au de incheiat prin intermediul unui copil ca tine. Acest lucru explicd de ce, parinfii si copii au, in general, aceleasi rani de vindecat. Cand te nasti, nu mai esti constient de tot acel trecut, deoarece te concentrezi mai ales pe nevoile sufletului tau, care vrea s te accepti cu calitatile tale, cu defectele tale, cu fortele tale, slabiciunile tale, dorintele tale, personalitatea ta etc. Toti avem astfel de nevoi. Cu toate acestea, la putin timp dupa nastere, ne dam scama ca atunci cand vrem sa fim noi ingine, acest lucru deranjeazi lumea adulfilor sau pe cea a apropiatilor nostri. Ajungem astfel la concluzia ca, a fi natural, nu este bine, nu este corect, Este 0 descoperire dureroasa 5ce provoacd mai ales copilului, accese de furie. Aceste crize devin atat de frecvente incat ajungem si credem cf sunt normale. Sunt numite ,,crizele copiliriei” sau apoi, ,crizele adolescenfei”. Poate au devenit ceva normal pentru oameni, dar cu siguranta nu constituie ceva firesc. Un copil care se agit in mod natural, care este echilibrat si care are dreptul de a fi cl insusi nu face genul acesta de erize. Din nefericire, acest tip de copil nu exist’ aproape deloc. Am observat in schimb, ci majoritatea copiilor tree prin urmatoarele patru etape: Dupa ce a cunoscut bucuria de a fi cl insusi, copilul, in prima ctapa a victii, va cunoaste durerea provocata de faptul ci nu are dreptul de a actiona mereu asa, trecdnd astfel in cea de a doua etapa. Urmeaza apoi perioada de crizi si cea de revolt, a treia etapa. Dup’ aceca, in a patra etapa, pentru a-si micsora suferinta, copilul se resemneazi si ajunge si-si creeze 0 nou’ personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalti sii devin, Multe persoane vor riméne inchistate in cea de a treia etapi pe toati durata vietii, adicd vor fi mereu in reactiune, furiosi sau in situatii de crizi. in timpul celei de a treia si celei de a patra etape ne credm mai multe misti (noi personalitafi) pe care le folosim pentru a ne apara impotriva suferinfei traite pe parcursul celei de a doua etape. Aceste misti sunt in numir de cinei si corespund celor cinei rani importante, traite de fiinfa uman: |. in timpul numerogilor ani de studiu, am ajuns la toate suferintele oamenilor pot fi concentrate in cinci rani. Le mentionez aici, in ordine cronologica, adic in ordinea in care fiecare dintre ele apare in viaja noastra: concluzia RESPINGERE ABANDON UMILIRE TRADARE Dispunandu-le altfel, objinem acrostihul TRAHI (fr. TRADAT), astfel pot fi memorate mai usor. TRADARE RESPINGERE ABANDON UMILIRE (iN FRANCEZA: HUMLIATION) 6NEDREPTATE (/N FRANCEZA: INJUSTICE) Acest acrostih evidentiazi faptul cA, de fiecare dati cénd una dintre aceste rani se reactiveaza, intreaga noastri fiinfi se simte tridata, Nu mai suntem credinciosi DUMNEZEULUI nostru interior, nevoilor fiinfei noastre, deoarece ne lésim ego-ul cu, convingerile si temerile lui, si ne conduc’ viata, inlocuirea ranilor cu mastile este consecinta faptului cd vrem si ascundem, de noi insine gi de ceilalti, ceea ce ined nu am vrut si rezolvim, Aceste ascunziguri sunt o form’ de tridare, Care sunt aceste misti? Le-am notat mai jos, ling rinile pe care incearc’ si le ascunda: RANI MASTI RESPINGERE. FUGAR ABANDON. -DEPENDENT UMILIRE.. .MASOCHIST TRADARE. NEDREPTATE. Toate aceste rini si aceste msti vor fi explicate in detaliu in capitolele urmitoare. Importanta mastii este creata in functie de intensitatea ranii. O masca reprezinta un tip de personalitate, cu un caracter care ii este propriu, dat fiind ca convingeri care vor influenfa atitudinea interioara si comportamentele acelei persoane, Cu cat rana este mai importanti, cu ataét vom suferi mai mult, ceea ce ne va obliga s4 purtam mai des aceste mi ‘au dezvoltat numeroase Purtim o masca doar atunci cand vrem sa ne protejim. De exempluy, in cazul in care persoana trdieste o nedreptate in urma unui eveniment, sau cand se judecd pe sine ca find nedreapti, sau cénd fi este teama de a fi judecata ca find incorecta, va purta masca ei de rigid, adica va adopta comportamentul unei persoane rigide. O sa ilustrez printr-un exemplu, pentru a vedea mai clar felul in care rana si masca ce fi corespunde, sunt legate una de alta. Rana interioard poate fi comparati cu o rani fizici pe 7care o ai pe mand de mult timp, pe care o ignori si pe care nu ai ingrijit-o cum trebuia. Ai preferat si o bandajezi, pentru a nu se mai vedea. Acel pansament este echivalentul mistii. Ai crezut cA facdnd astfel, vei putea pretinde cd nu esti ranit, Crezi cd intr-adevar, aceasta este solutia? Bineinjeles ci nu! Stim cu tofii lucrul acesta, dar ego-ul, el, nu il stic. Este una dintre modalitatile lui de a ne pacal Sa ne intoarcem la exemplul cu rana de la mand. Sa presupunem ci acea leziune te doare foarte tare, atunci cdnd cineva te atinge pe mani, chiar daci rana este protejati de pansament. Cand cineva te ia de mand, cu dragoste, iar tu fipi: "Au! Ma doare!", poti si-fi imaginezi cat de surprins este celdlalt. Oare chiar a vrut si te rineasc? Nu, deoarece daci suferi atunci cand cineva te atinge pe mand, este din cauza faptului c& tu esti cel care a hotirdt si nu-si ingrijeasca rana, Iar cellalt nu este responsabil de durerea ta. Este la fel pentru toate ranile, Sunt foarte multe situatiile in care credem cd suntem respinsi, abandonati, tradafi, umilifi, sau tratafi intr-un mod injust._in realitate, de fiecare data cand ne simtim ranifi, ego-ul nostru este cel care vrea sa creada ¢ raspunzator, Practic, inceredm si gAsim un vinovat, Cateodat, hotiram c4 noi suntem cei vinovati, cdnd, in realitate, nu ¢ cu nimic mai adevarat decat atunci cand il acuzim pe celilalt. Stifi cd, de fapt, in viata nu existi persoane vinovate: ci doar persoane suferinde. Acum stiu c&, cu cat acuzim mai mult (pe sine sau pe ceilalti), cu atat se repet mai mult aceeasi experientd. Acuzarea nu serveste decat la nefericirea oamenilor. in timp ce, daca privim cu compasiune partea umani care sufera, evenimentele, situafiile i persoanele vor incepe sa se transforme. celalalt_este le pe care le creém pentru a ne apara, sunt vizibile in morfologia unei persoane, in infatisarea sa exterioar’, Mi se pune adesea intrebarea daca pot fi detectate rinile la copii mici, Eu personal, ma amuz observandu-i pe cei sapte nepofei ai mei, care au, in momentul in care scriu aceste randuri, intre sapte luni si noua ani. La majoritatea dintre ei, pot sa incep si vad ranile plecdnd de la aparenfa fizica. Ranile usor de reperat la aceasta varsta pot indica o ran mai importanta. in schimb, am observat la doi dintre cei trei copii ai mei, faptul ca trupul lor de adult indica rani diferite de cele pe care le vedeam atunci cand erau copii sau adolescensi. Corpul este atit de inteligent, incat gaseste intotdeauna un mijloc de ane arta ce anume avem de rezolvat. in realitate, DUMNEZEUL nostru interior este cel care il foloseste pentru a ne vorbi in urmatoarele capitole ve{i descoperi cum putefi si va recunoastefi propriile masti, precum gi pe cele ale celorlalti. in ultimul capitol voi vorbi despre comportamentele noi pe care le putem adopta pentru a vindeca aceste rani neglijate pana acum gi astfel, s& incetim s& mai suferim iar schimbarea mistilor ce ascund aceste rani se va face astfel, in mod natural.in plus, este important si nu ne agi{am de cuvintele folosite pentru a exprima ranile sau miastile. Cineva poate fi respins gi si traiascd o nedreptate, altcineva poate fi tradat si trdieste acest lucru ca pe o respingere, altcineva poate fi abandonat si se simte umilit etc. Cand veti cunoaste descrierea fiecdrei rani in parte si caracteristicile ei, va fi mult mai clar pentru voi. Cele cinci caractere descrise in aceasta carte pot avea asemanari cu cele descrise in alte studii de caractere. Ficcare dintre aceste studii este diferit, iar acesta nu igi propune sa le inlature sau sa le inlocuiasca pe cele realizate in trecut. Una dintre aceste teorii, conceputa de catre psihologul Gérard Heymans, in urma cu aproape o suta de ani, este ined destul de popular si azi. Se regasesc aici urmatoarele opt tipuri de caractere: pasionalul, colericul, nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul, apaticul si amorful. Atunci cand Heymans foloseste termenul ,,pasional” pentru a descrie un tip de caracter, asta nu insemn’ ca celelalte tipuri nu traiesc pasiunea in viata lor. Fiecare dintre aceste cuvinte folosite pentru a descrie tipurile este necesar pentru a defini caracterul dominant al unei persoane. Repet, nu trebuie s8 ne agayim de sensul literal al cuvintelor. Este posibil ca, dupa ce citifi descrierea comportamentului si atitudinea mistii, pentru fiecare rand, si va recunoasteti in fiecare dintre ele, Dar se intampla foarte rar ca o singura persoana s& aiba toate cele cinci riini, De accea este important si retinem descierea fizicd, deoarece corpul reflect fidel ceea ce se intimpld in interiorul nostru. Este mult mai dificil si ne recunoastem la nivel emotional sau mental. Amintifi-va c& ego-ul nostru nu vrea si ne descoperim toate convingerile, deoarece este hrinit cu aceste convingeri si prin ele supravietuieste. in cartea de faji nu voi explica mai mult ego-ul, deoarece am vorbit despre asta, detaliat in cArfile ASCULTA-T1 CORPUL, cel mai bun prieten pe care il ai pe Pamént si Asculté-ti iar corpul! Se poate si reactionati si s4 nu fiti de acord, aflénd cd persoanele suferind de o anumit rand, au o reactie legata de relatia cu unul dintre parinti. inainte de a ajunge la aceasti concluzie, am verificat ipoteza cu mii de persoane, daca intr-adevar era asa, iar acestea au confirmat. Repet si acum ceea ce spun in fiecare atelier pe care il coordonez: printele cu care aveam impresia ci ne infelegeam cel mai bine cAnd eram adolescenti, este cel cu care avem cele mai multe situafii de incheiat. Este greu de acceptat ideea cA suntem resentimentari exact fafi de parintele pe care il iubim mai mult. Iar prima reactie in fata acestei afirmatii este, in general, negarea, iar dup’ aceea, furia, iar apoi suntem pregatifi si facem fafd realitijii: este inceputul procesului de vindecare. Descrierea comportamentului si a atitudinilor legate de diferitele rani, poate sa vi se para negativa. Recunoscand una dintre rinile voastre, putefi si avefi o reactie la descrierea mistii pe care o creafi pentru a evita suferinta. Este vorba despre o rezistenfa foarte umand si naturala. Acordafi-va suficient de mult timp. Amintiti-va ca, la fel ca toate persoanele din jurul vostru, masca este cea care va face sa reactionati, atunci cand nu suntefi voi 9ingiva. Nu va linisteste gndul ca, atunci cind vi deranjeazi un comportament al cuiva, asta indica faptul ci acea persoand poarti o masca pentru a nu suferi? Tindnd cont de acest aspect, veti deveni mai toleranti si va va fi mai usor sa-i priviti pe ceilalti cu dragoste. Si luam exemplul unui adolescent care are comportamentul de ,,dur”. Cand descoperim ca se poarta astfel pentru a-si masca vulnerabilitatea si teama, relafia cu el se va schimba, pentru cA yom sti c el nu este nici dur, nici periculos. Ne pastram calmul si chiar putem si-i remarcim calitaile, in loc si ne fie teama i si-i vedem doar defectele. Este incurajator sa stim ca, chiar dacd ne nastem cu anumite rini ce trebuie vindecate, rani ce sunt frecvent activate prin reacjiile pe care le avem in fafa celorlalfi si a situafiilor din jurul nostra, mastile pe care le-am creat pentru a ne proteja nu sunt permanente. Punand in practicd metodele de vindecare sugerate in ultimul capitol al cArtii, veti vedea cum mistile se micsoreazii treptat, in consecin{A atitudinea voastri se va schimba si, posibil si corpul vostru. Oricum pentru a vedea acest lucru este nevoie de cativa ani, inainte de a constata rezultatele vizibile in corpul fizic, deoarece acesta se transforma intotdeauna mai lent din cauza materiei din care ¢ construit. Corpurile noastre mai subtile (cel emotional si cel mental) au nevoie de mai pufin timp pentru a se schimba, in urma unei hotdrari luate in profanzime si cu dragoste. De exemplu, este foarte usor sd- fi doresti (emotional) gi si-ti imaginezi (mental) ca vei vizita o {ara straind. Hotararea de a face acea calatorie poate fi luata in céteva minute. Dar inainte de a planifica totul, organizarea, economisirea banilor etc. concretizarea acestui proiect in lumea fizicd va dura mult mai mult, O modalitate eficienti de a verifica transformiarile voastre fizice consti in a va fotografia in fiecare an. Faceti fotografii cu planuri diferite, cu toate partile corpului, pentru a vedea clar detaliile. Este adevarat ci anumite persoane se schimba mai repede dect altele asa cum anumite persoane isi pot concretiza o calatorie mai repede decat altele. Ceea ce este important este sa continuém sa lucram la transformarea interioara, iar acest lucru ne va face sa fim mai fericiti in timpul lecturarii urmatoarelor cinci capitole, va sugerez sd notafi tot ceea ce credeti cA va corespunde, iar apoi si legati capitolele care va descriu cel mai bine atitudinea si, mai ales, infiisarea fizic’ 10Haidefi si vedem impreund ce inseamn’ cuvantul ,xespingere” sau a respinge”. Dictionarul di mai multe definiii: a expulza, a indepirta refuzind ceva, a impinge, intoleranfa, a nu admite ceva, a evacua. Mai multor persoane le este greu s& facd diferenfa intre respingere si abandon. A abandona pe cineva inscamna a te indeparta de el pentru altceva, sau pentru altcineva, in timp ce a respinge pe cineva, inseamni a-] inlitura, a nu vrea si-1 ai Langa tine sau in viaja ta. Cel care respinge foloseste expresia ,Nu vreau”, in timp ce, cel care abandoneazi spune mai degraba ,.Nu pot” Respingerea este o rand foarte profunda, deoarece cel care suferd din cauza ei se simte respins in fiinja lui si mai ales in dreptul su de a exista, Dintre cele cinci rini, este prima care se manifesta: apare foarte devreme in via{a unei persoane. Sufletul care se intoarce pe pamént pentru a vindeca acea rand, traieste in respingere inc& de la nastere, iar uneori chiar inainte de a se naste. Sa luim exemplul copilului nedorit cel care ajunge, cum se spune, prin accident”. Daca sufletul acelui bebelug nu a rezolvat sentimentul de respingere, adic, daci nu a reusit si fie bine, si riménd el insusi, in ciuda respingerii, bebelusul va trai sigur o rand de respingere. Un exemplu elocvent este cel al noului nascut care nu este de sexul dorit de parinfi. Exist, bineinfeles si alte motive pentru care un parinte respinge un copil, dar ceca ce este important aici const in constientizarea faptului cd doar sufletele ce au nevoie si triiascd aceastié experienti vor fi atrase spre pirinfi care igi resping copilul. Se intampla adesea ca parintele si nu aibd intentia de a-si respinge copilul, dar acesta se simte respins, in orice circumstanfa: in urma unui repros sau din cauza nerabdarii sau a furici unuia dintre parinti. Atata timp cat nu este vindecata, o rand se poate reactiva foarte usor. Persoana care se simte respinsi nu este obiectiva. Ea interpreteaza incidentele prin filtrul ranii sale gi se simte respins& chiar si atunci cdnd nu este. creeze o masca de Din momentul in care bebelusul incepe sd se simtd respins, incepe FUGAR, Datorita numeroaselor regresii in stare fetald, la care am asistat, am observat cA, persoana care avea o rand de respingere, se vedea ca find foarte mica in pantecele mamei, unde ocupa foarte putin loc gi era adesea intuneric. Acest Iueru mi aceasti masca a fugarului, poate si inceapa sa fie conturata, inc inainte de a ne naste. confirmat ideea c Va atrag atenjia, cd, incepind de acum, pana la sfarsitul cirfii, voi folosi termenul de fugar, pentru a desemna persoana care suferd de o ran& de respingere. Accasté masc& a fugarului este noua personalitate, caracterul dezvoltat pentru a evita suferinja provocata de rana de respingere. Aceasti masca se poate recunoaste in infatisarea fizica, printr-un corp fugar, adicd un corp sau 0 parte a corpului care pare ca vrea sa dispara. Corpul este ingust si contractat, ceea ce Jl face s& poati si dispar’ mai usor, sau sd nu fie prea prezent sau prea vizibil intr-un grup. 2Este un corp care nu vrea si ocupe prea mult spatiu, imaginea fugarului care va incerca toat& viata sA nu foloseascA prea mult spafiu. Atunci cdnd avem impresia c& aproape nu exista carne pe oase, cA pielea pare lipiti de oase, putem s& spunem cA acea rani de respingere este inca foarte mare. Fugarul este o persoana care se indoieste de dreptul ci la existenfa si care las impresia cd nu s-a incarnat in totalitate. Acest lucru explicd aparenfa unui corp adesea fragmentat, incomplet, din care pared ar lipsi o bucatd, sau senzafia cA parjile corpului nu se potrivese. De exemplu, partea dreapti a corpului sau a fefei poate fi foarte diferita de partea stingé Sunt lucruri care se vad foarte ugor, cu ochiul liber. Deci nu va fi necesar si masurim pentru a vedea eA cele dou’ parfi nu sunt la fel. Amintifi-vi c& se intdmpla foarte rar si intdlnim pe cineva care s& aiba cele doua parti identice, Un corp fragmentat, incomplet, inseamna o parte a corpului in care ai impresia c& lipseste © bucati, de exemplu fesele, sani, barbia, gleznele mult mai subfiri decat pulpele, sau 0 adancitur’ in zona spatelui, a pieptului, a pantecelui. De asemenea, ideea de corp fragmentat se poate manifesta si prin nonconcordanfa dintre partea superioara si partea inferioara a corpului Se poate spune ca un corp este contractat atunci cfnd avem impresia cd acea persoana se pliaz in ea insisi. Umerii ii sunt aplecafi inainte iar brafele sunt adesea lipite de corp. Exist de asemenea impresia ci a fost un blocaj in cresterea corpului sau a unora dintre partile lui. Ca si cum una dintre parti nu ar avea aceeasi varsti ca restul corpului, sau daca trupul este complet contractat, avem impresia ci vedem un adult intr-un corp de copil. Cand vezi pe cineva cu un corp diform care ii stameste mila, pofi si deduci de asemenea c acea persoani sufera de o rand de respingere. De altfel, sufletul a ales deja acest gen de corp, inainte de a se naste, cu scopul de a ajunge apoi intr-o situafie potrivita pentru a depasi acea rand. Fata si ochii fugarului sunt mici. Ochii par goi, deoarece cel care suferd de aceasta rand are tendinfa de a fugi in Jumea lui sau de a fi pe lund (in astral), Privirea lui este adesea plind de team. Privind chipul unui fugar, se poate intampla si avem impresia cd vedem o masi ca vede , mai ales in jurul ochilor foarte incercinafi. Chiar gi el poate avea impresi totul print-o masc’, Unele persoane mi-au spus c& acea impresie poate si dureze o zi intreaga, in timp ce pentru altele poate dura doar céteva minute. Este o modalitate de a nu fi prezent cu adevarat la ceea ce se intaémpla, pentru a evita suferinfa, indiferent pe ce durata de timp. Atunci cand cineva are toate caracteristicile precizate mai sus, rana sa de respingere este mult mai importanta decat dac& nu ar avea, de exemplu, decat ochii fugarului. Atunei cand corpul cuiva indica aproximativ 50% din caracteristicile fizice proprii fugarului, putem crede c& acea persoand igi poart’ masca pentru a se proteja de rana de respingere in 50% 2Bdin timp. Acesta ar fi cazul, de exemplu, al unei persoane cu un corp destul de gros gi cu glezne foarte mici, O singurd parte a corpului ce corespunde caracteristicilor fugarului arat cA rana de respingere este mai putin importanta. A purta o mascd inseamné a nu mai fi tu insuti. Adoptam o atitudine diferita, inca de mici, crezand ca aceasta ne va proteja. Prima reactic a unei persoane care se simte respinsa este aceea de a fugi. Copilul pe cale si-si creeze o masca de fugar, atunci céind se simte respins, este genul de copil care va trai adesea in lumea lui imaginara. Lucru care explici de ce acest gen de copil este de obicei cuminte si linistit, nu creeazi probleme simu face mult zgomot El se amuzi singur, in lumea lui imaginard si construieste castele de nisip. Poate chiar si creadi c& parinjii lui au gresit bebelusul la maternitate sau cA nu ei sunt parinfii lui adevarafi. Este genul de copil care inventeazi diferite motive pentru a fugi de acasd, unul dintre acestea fiind dorin{a lui mare de a merge la scoala. in schimb, odat ajuns la scoala, mai ales cdnd se simte respins sau se respinge el insusi, se regaseste pe lund”, plecat in lumea lui. O doamna mi-a povestit chiar ca se simfea ca o turista la scoala. Acest gen de copil vrea ca ceilalti si-si dea seama de existenja lui, chiar dac& nu crede prea mult in dreptul lui de a exista. De exemplu, ma gandesc la o fetifi care se ascunsese in spatele mobilei in momentul in care pirinjii ei aveau invitati acasi. Cand ei si-au dat seama cA fetija nu mai era acolo, au inceput tofi si o caute, iar ea nu a iesit din ascunzitoare stiind ca tofi crau din ce in ce mai ingrijorafi. Ea spunea: ,,Vreau ca ci si ma giseat cest exemplu ci fetifa credea atat de pufin in dreptul ei de a exista incat trebuia sa creeze situafii in care si-si poata demonstra acest drept. . Vreau ca ei sa-si dea seama ca exist”. Se vede din z Cum adesea este vorba despre un copil al carui corp rimane mai mic decat cel normal, de multe ori seaman cu o papusa, cu o fiinfa foarte fragila. De aceea reactia mamei unui astfel de copil este adesea aceea de a-1 supraproteja. Copilului i se spune des ca este prea mic s& fac cutare sau cutare lucru. Copilul ajunge s& creada acest lucru, in asa fel ineat corpul lui ramane mic. Pentru el, a fi iubit devine deci ,,a fi sufocat”. Mai tarziu, reacfia lui va fi de a respinge sau de a fugi cdnd il va iubi cineva, pentru c nu fi sufocat. Un copil supraprotejat se simte respins deoarece nu este acceptat pentru cea ce este el. Pentru a incerca si compenseze faptul ca este mic, ceilalti vor sa facd si sa gandeasca totul in locul lui si, in loc sa se simté iubit in conditiile date, copilul se va simtit respins in propriile sale calitati. va fi din nou teama de a Fugarul preferd si nu se ataseze de lucrurile materiale, cici acestea Lar putea impiedica si fuga atunci cdnd doreste. E ca si cum ar privi de undeva de sus tot ceca ce este material. Se intreabi ce anume cauti pe acest’ lume si fi este greu s& cread cA va putea fi fericit aici. in schimb il atrage tot ce fine de spirit, precum si domeniile intelectuale, Nu foloseste des 14lucrurile materiale pentru plicere, deoarece le considera superficiale. O téniri imi spunea ca nu fi face nici o placere s& fact cumparaturi, O Picea doar pentru a se simfi vie. Fugarul recunoaste ca banii sunt necesari, dar ca nu il fac fericit. Detasarea aceasta de lumea material ii produce dificultati in viata sexuala. Poate ajunge s& creada cA sexualitatea interfereaza cu spiritualitatea. Mai multe femei de tipul fugarului mi-au spus ca ele credeau c& sexul nu era ceva spiritual, mai ales dup ce au devenit mame. CAnd crau insarcinate, se intampla ca soful lor si refuze si facd dragoste pe parcursul intregii perioade de sarcina. Persoanele de genul fugarului au dificultai in a accepta cA pot avea nevoi legate de sexualitate, la fel ca orice fiinf4 umana normal. fsi atrag situafii in care sunt respinse in plan sexual, de cdtre un partener, sau se priveaza singure de sexualitate. Rana de respingere este traité in raport cu parintele de acelasi sex. Daca te recunosti in descrierea unei persoane care se simte respinsa, acest lucru inseamna ca ai trait acea respingere cu parintele de acelasi sex. Acest parinte este cel care a contribuit la activarea rani deja existente. Este deci firese si uman s& nu-1 acceptim si si avem resentimente ‘mpotriva lui, mergdnd pana la a-1 uri. Parintele de acelasi sex are rolul de a ne invata sa iubim, sa ne iubim si sé daruim iubire. Parintele de sex opus ne invafa sa ne lasam si sa primim iubirea. Neacceptand-ul pe acest pirinte, este normal ci ne-am hotirat si nu-1 considerim drept model. Daci constafi ci ai accasti rand, accasti non-acceptare poate explica dificultatile pe care le ai ina te accepta si a te iubi, fiind de acelasi sex cu parintele respectiv. Fugarul se crede nul, fara valoare. Din acest motiv va incerca prin orice mijloace sa fie perfect pentru a se valoriza in ochii lui si in ochii celorlalfi. Cuvantul ,nul” este foarte des prezent in vocabularul séu atunci cénd vorbeste despre el insugi sau despre ceilalfi, De exemplu, o s-1 auzim spunand: + ,, Seful meu imi spunea cd nu sunt bun de nimic, deci am plecat de acolo.” . »» Mama nu stie s faci nimic din tot ceea ce tine de treburile casnice.” + ,, Tata a fost intotdeauna nemernic cu mama mea, asa cum se poarta sotul meu cu mine. Nu o condamn pentru faptul ca a plecat.” in Quebec se foloseste cuvantul "NIMIC" in acelasi sens ca si cuvantul "NUL", De exemplu: + "Stiu ci nu valorez nimic si ca ceilalfi sunt mai interesanti decat mine." + "Nu conteaza ce fac eu, asta nu duce la nimic, intotdeauna o iau de la capat". + "Fa ce vrei, nu inseamna nimic pentru mine." 15in timpul unui atelier, un barbat spunea c se simfea nul si bun de nimic in fafa tatdlui stu. Spunea: "CAnd imi vorbeste mi simt strivit si sufocat si nu mA gindese decat si fug, cdci in fata lui imi pierd controlul. Simpla lui prezenfé ma sperie." © doamna mi-a povestit cd, la varsta de 16 ani, luase hotardrea ca mama ei s4 nu mai reprezinte "nimic" pentru ea, in momentul in care mama ei i-a spus c& poate si dispar’ pentru totdeauna, poate chiar si moar, acest lucru i-ar conveni, Din acel moment a intrerupt complet orice relatie cu mama ei Este interesant de remarcat faptul ca cel care incurajeazi plecarca unui copil ce se simte respins, este de obicei, parintele de acelasi sex. O situafie despre care mi s-a vorbit des este cea in care copilului care vrea si plece de acasi i se spune de cdtre parinte : "Pleacd, e 0 idee foarte buna. Noi vom fi liberi." Atunci copilul se simte si mai respins si va fi tot mai resentimentar fafa de parinte. Acest gen de situafii se intampl cu un printe care are gi el, la randul lui o rand de respingere. El incurajeazi fuga deoarece este vorba despre un mijloc familiar, chiar daca nu este constient de asta. Un alt cuvant care face parte din vocabularul fugarului este cuvatul inexistent. De exemplu, la intrebarea "cum este viafa ta sexuala?” sau "cum sunt relafiile cu o anume persoana", un fugar va raspunde inexistente, in timp ce majoritatea oamenilor ar spune pur si simplu cd nu este bine. De asemenea, foloseste cuvantul a disparea, Va spune, de exemplu: "Tata o ficea pe mama tarfa...si eu voiam s& dispar in momentele acelea" sau "imi doream ca parinfii mei s dispara". Fugarul cauti singuratatea, deoarece, daca ar primi mai mult atentie, i-ar fi fried ca nu ar sti ce s facd cu ea. E ca si cum existenta ar fi prea mult pentru el. in familie, sau in orice alt grup, se sterge. Crede cd trebuie s& treacd printr-o multime de situafii neplacute, ca si cum nu ar avea dreptul s& riposteze. Oricum, nu vede ce alteeva ar putea face. S& luim exemplul unei fetife care fi cere mamei ei s4 0 ajute la teme si cAreia i se raspunde: "Du-te la tatal tu, Nu vezi ci eu sunt prea ocupata, iar el nu are nimic de ficut?", Simfindu-se respins4, prima reactie a fetifei este s4-si spun’: ,,Asta e, nu sunt destul de draguta, de aceea nu vrea mama s& ma ajute” si va gasi un loc in care s stea singura. Fugarul are in general foarte pufini prieteni la scoala, iar mai tarziu la servici. Este considerat solitar si ¢ lasat singur. Cu cat se izoleazi mai mult, cu atét va parea mai invizibil. Int isi pune masca de fugar atunci cand se simte respins, pentru a nu suferi, devine atat de sters incat ceilalfi nu-1 mai vad. Devine din ce in ce mai singur gi astfel isi gaseste un motiv pentru a se simi respins. intr-un cer vicio: Situatia pe care vreau si v-0 povestesc s-a intamplat de mai multe ori la sfirgitul atelierelor mele, cand fiecare impartigea cum anume |-au ajutat cursurile. Am fost foarte surprinsa in momentul in care am constatat prezenja in sald a unei persoane pe care nu o remarcasem in 16timpul celor doua zile de stagiu. M-am intebat: "dar unde a fost oare in zilele astea?". Imediat dupa aceea mi-am dat seama ca avea infaisarea unui fugar si cd s-a descurcat in aga fel incat s nu vorbeasca, si nu puna intrebari pe durata atelierului i cd s-a asezat in spatele celorlalfi astfel incat si nu fie prea mult vazuta. Cand le atrag atentia acestor persoane ca au fost aproape invizibile, ele imi raspund aproape invariabil: "Nu aveam nimic interesant de spus. De aceea nu am vorbit." De fapt, fugarul vorbeste pufin in general. Dac& incepe si vorbeascd mai mult 0 face pentru a se pune in valoare, iar cuvintele lui pot parca orgolioase in ochii celorlalfi Fugarul dezvolta adesea afectiuni ale pielii, pentru a nu fi atins. Pielea fiind un organ de contact, aspectul ei poate atrage sau respinge o alti persoand, O afectiune a pielii poate fi un mijloc inconstient de a nu fi atins, mai ales in locul care este afectat. De mai multe ori mi s-a spus de cdtre astfel de persoane: "Am impresia c& atunci cnd sunt atins, sunt scos din carapacea mea". Rana de respingere {I face pe cel care o poarta si creada cA, dacd traieste in lumea lui, nu va mai suferi, deoarece nu se va respinge pe sine si nu va mai fi respins de ceilalti. De aceea i se intémpla des, cand este intr-un grup, si nu vrea si participe si sd se fac invizibil. Se retrage in carapacea lui. in acest fel, fugarul poate pleca usor in astral. Din nefericire este adesea inconstient de acest lucru. Poate chiar si creada c este un fenomen normal si cd si ceilalfi sunt "pe luna" la fel ca el. Adesea are ideile imprastiate. De multe ori il auzim spundnd: "Am nevoie si mi adun". Are impresia c& este sfirdmat in bucifele. lar aceast senzafie este prezent& mai ales la cei al cdror corp are o infatisare disparata. Am auzit astfel de fugari spundnd:" Ma simt tliat in bucdti de ceilalti. E ca si cum nu as fi acolo." Exist chiar persoane care mi-au spus ci au impresia clari de a avea o separare in dreptul taliei, intre partea superioara gi cea inferioara, ca si cum talia ar fi stransa de un fir invizibil. Am cunoscut 0 doamna care simfea un astfel de fir invizibil in zona de sub sini. Dup’ ce a practicat tehnica de abandon pe care o predau intr-unul din ateliercle mele, a simfit cum partea superioara si cea inferioaré a corpului se reunesc si a fost foarte surprinsd de noua senzatie. Acest lucru a ficut-o si constientizeze faptul c& nu se mai gisea cu adevrat in corpul ei ined din timpul copilariei. Nu cunoscuse ce inseamni a fi "cu picioarele pe pamant": Am remarcat in timpul atelierelor mele, mai ales in cazul femeilor fugare, ci acestea au tendinfa de a se aseza picior peste picior. Preferinta lor este de a sta pe jos. Nemaiavand picioarele pe pimdnt, pot si evadeze mai usor. Faptul cd au platit pentru a participa la curs, indicd co parte din ele vrea si fie acolo, chiar daca le este greu si se integreze. Le spun cA pot si aleaga s& plece in astral, sa piarda ceea ce se intampla sau pot sa ramand conectate la locul unde se afla gi sa fie prezente la ceea ce se intampli. Cum am spus mai inainte, fagarul nu s-a simfit acceptat gi primit de catre parintele sau de acelagi sex. Acest lucru nu inseamna neapirat ci acel pirinte 1-a respins. El insusi este cel care s-a simfit respins. Acelagi suflet s-ar fi putut intoarce cu o ran& de umilire gi s-ar fi wvsim{it umilit cu aceiasi parin{i si cu aceeasi atitudine, Din contra, este de la sine infeles ci fugarul isi atrage mai multe experienfe de respingere decat oricare alta persoani, ca un frate sau o sora care nu are acea rana. Persoana care sufera de respingere cautd mereu iubirea parintelui de acelasi sex. Cu ea, fie in relafia cu acel parinte, fic transferandu-si cdutarca la alte persoane de acelasi sex. Crede cA nu va fi o persoand completa atta timp cit nu va objine jubirea acelui parinte. Este foarte sensibild la cea mai mic& mustrare primita de la acel pirinte si se simte foarte usor respinsi, Va ajunge la ranchiuna, chiar Ia urd atat este de putemnica suferinfa. Amintii-va faptul ci este nevoie de foarte multi iubire pentru a uri. E vorba despre o mare iubire dezamigiti care se tranformi in uri. Rana de respingere este att de profunda inedt fagarul este, dintre cele cinci caractere, cel mai_predispus la uri. El poate sf treacd cu usurin{a de la o fazi de mare iubire, la o mare ur. Lucru care indicd marea lui suferinta interioara. in cazul parintelui de acelasi sex cu el, fugarului fi este team& mai degraba si nu-l respinga el insusi. in consecinfa, este foarte refimut in ceea ce face si ce spune in fata acestuia. Nu poate fi el insusi din cauza ranii pe care o are. Are o serie de tactici pentru a nu-1 respinge pe acel parinte deoarece nu vrea si fie acuzat de a fi respins pe altcineva. in cazul paringilor de acelasi sex, in realitate fugarul ar vrea ca ei si fie cei care fac in asa fel incat el si nu se simta respins. De fapt, nu vrea si vada, o data in plus, cd rana sa nevindecat’ ii provoaca sentimentul de respingere si c& acest lucru nu are legatura cu acel pirinte. Daca traieste o experinfa de respingere cu parintele sau o alt persoana de sex opus, se acuza pe sine pentru acea situafie si se autorespinge spunand ca din cauza lui a fost respins de c&tre celalalt. Daca ifi recunosti rana de respingere, este important si accepti faptul ci, chiar daca parintele tau te respinge cu adevarat, acest lucru se intampla datorit faptului cd rana ta nu a fost vindecati, iar tu atragi astfel acel gen de parinte sau de situati continua si crezi cd tot ceea {i se intampla este din vina celorlalti, rana nu _va putea fi vindecati, Drept consecinfi a reactiei fata de parinfii tai, te simfi respins de persoanele de acelagi sex si iti este teama si nu respingi persoanele de sex opus. Dat fiind ca ifi este frica si nu le respingi, s nu te surprinda daca chiar o vei face. Va reamintese faptul ci, cu cat alimentém mai mult o team, cu atat aceasta se va concretiza mai repede. 2 Daca vei Cu cat este mai puternici rana de respingere la o persoani, cu atat acea persoanii igi va atrage mai multe situafii in care va fi respinsi de citre alteineva. Fugarul, cu cat se respinge mai mult pe sine, cu att fi va fi mai fricd sf nu fie respins de ceilalfi, Se devalorizeaza tot timpul. Adesea se compara cu alfii mai buni decat el, lucru care il face si creada c& el este mai putin decat ceilalfi. Nu poate vedea faptul ca este mai bun decat alfii in anumite domenii. fi este greu chiar gi si creada cA cineva il poate alege 18ca prieten, ca partener sau ci oamenii pot sil iubeascd cu adevarat, O mama imi povestea ca atunei cand copiii ti spuneau cd o iubesc, ea nu infelegea de ce! Fugarul traieste astfel in ambivalenta. Atunci cAnd este ales, nu crede acest lucru gi se respinge pe el insusi, sfarsind uneori prin a sabota o situafie. Cand nu este selectionat in ceva, se simte respins de ceilalfi. Cineva, provenit dintr-o familie cu numerosi copii, imi povestea c& tatl lui nu-I alegea niciodati pentru nimic. Astfel, ajungea imediat la concluzia cd ceilalfi erau mai buni decat el. Deci nu era surprinzitor faptul cA ei erau alegi inaintea lui. Intra astfel intr-un cere vicios, Un lucru des intalnit la un fugar este faptul c& spune sau crede ca ceea ce face el este lipsit de valoare. Cand i se acord’ prea mult atentie, isi pierde mijloacele, ii este teama si ocupe prea mult spatiu. Daca foloseste prea mult spatiu crede ca deranjeaza. Tar a deranja, inseamna pentru el c& va fi respins de persoana sau de persoanele pe care le incomodeaza sau pe care crede cA le deranjeaz. Chiar si in pantecele mamei, inainte de a se naste, fugarul ocupa putin spatiu. El va continua sa fie 0 persoan’ sters’ atata timp cat rana sa nu va fi vindecata. Atunci cand vorbeste iar cineva il intrerupe, reacfia lui imediata este de a crede c& el nu este important si, de obicei, nu mai spune nimic. Cineva care nu are o rana de respingere, va spune mai degrabii ci ceea ce spune este nesemnificativ, nu el insusi. Fugarul igi exprima cu greu opiniile atunci cénd nu este intrebat, deoarece crede ci ceilalfi se vor simti confruntati si il vor respinge. Daca vrea si cear ceva cuiva, iar acea persoana este ocupati, va renunta si nu va mai spune nimic. Stie ce vrea, dar nu indrazneste sA ceara, considerand cd nu este suficient de important pentru a-1 deranja pe celalalt. Mai multe femei mi-au marturisit 4, incepand din adolescent4, nu s-au mai confesat mamei lor, din teama ci nu vor fi infelese. Ele creadeau cd, a fi inteles, inseamna a fi iubit. A iubi insemna a-l accepta pe cebilalt chiar dac& nu il infelegem. Din cauza acestei convingeri, acele femei devin evazive atunci cand vorbesc. incearcd astfel si evite subiectul si le este team s& vorbeasci despre altceva. fn consecin{a, acesta e comportamentul pe care il au cu celelalte femei. SA nu uitim c4, dacd un barbat este fugar, va trai acelasi lucru cu tatal lui si cu ceilalti barbati. O alti caracteristicd a fugarului este aceea de a cduta perfecjiunea in tot ceea ce face, deoarece crede c&, daci face o greseala va fi judecat. Pentru el, a fi judecat este echivalent cu a fi respins. Iar cum nu crede in perfectiunea sa, compenseaza acest lucru incercdnd si ating’ perfectiunea in ceea ce face. Din nefericire, confunda a fi cua face. lar cdutarea perfectiunii poate deveni o obsesie. isi doreste atat de mult s& facd totul perfect, incat orice sarcin’ de indeplinit ti ocup’ mai mult timp decat este necesar. Astfel isi va atrage alte situafii de respingere din partea celorlalti. 19Cea mai mare team a fugarului este panica. Imediat ce crede cA ¢ pe cale si intre in panic’ intr-o situajie anume, prima lui reacjie va fi cea de a se salva, de a se ascunde sau de a fugi. Preferd s dispara deoarece stie ca, fiind in panica, poate ramane nemiscat pe loc. Crede ca, fugind, va putea evita o nefericire. Este atat de convins cA nu va putea controla acea situafie, incat deja se gdndeste la o posibila panic’ viitoare, chiar daca in realitate nu este cazul. Dorinfa de a dispirea este un lucru innscut in cazul fugarului, iar in timpul regresiilor in stare fetal’, am auzit adescori astfel de persoane spundnd ca incercau sa se ascunda chiar gi in pntecele mamei. Deci se poate vedea ci aceast dorin{d se naste foarte devreme. Cum in viafa se intémpla si atragem genul de situafii sau de persoane de care ne este fricd, fugarul atrage adesea situafii sau persoane care ii produc panic’. Frica lui va face situatia si mai dramatica. intotdeauna gaseste motive intemeiate pentru a-si justifica plecarile, fuga. Fugarul intra in panica si raméne nemiscat pe loc, mai ales in fata parintelui sau altor persoane de acelasi sex (mai ales cele care ii reamintesc de acel parinte). in fata parintelui sau persoanelor de sex opus, nu simte aceeasi teama. Poate si le faci fay mult mai usor. Am observat de asemenea ci fugarul foloseste frecvent cuvantul panic in exprimare. Va spune, de exemplu: "Simt o mare panicd la ideea de a renunta la fumat”, O persoani care nu are rana de respingere ar fi spus pur si simplu cd Zi este greu sa se lase de fumat. Ego-ul nostru face tot posibilul pentru ca noi si nu ne vedem ranile. De ce? Pentru ca, la nivel inconstient, i-am atribuit aceastA misiune. Ne este atat de teama si retrdim durerea asociata fiecdrei rani, incat ezitim prin toate mijloacele pe care le avem sa recunoastem ca, daci trim o situatie de respingere, acest lucru se intampla pentru cA ne respingem noi- insine. Cei care ne resping apar in viata noastra pentru a ne ardta cat de mult ne respingem pe noi insine. Teama de a intra in panicd duce de asemenea, in cazul fugarului, la pierderea memoriei, in mai multe situafii Poate si creada cA are o dificultate legati de memorie, ednd de fapt, este vorba despre 0 problema legata de fricd. Am observat frecvent, in timpul stagiului Cum sd devii animator- conferenfiar c4, atunci cénd un participant de tipul fugarului trebuie si iasd in fafa pentru a face o expunere sau o mini-conferinfa in fafa celorlalfi, chiar daca este bine pregatit si-si cunoaste bine subiectul, in ultimul minut, frica lui devine atat de mare incdt are un lapsus de memorie. Cateodaté poate chiar si-si pariseasc corpul, in fafa tuturor, rimandnd blocat pe loc, ca cineva plecat pe luna, Din fericire, problema aceasta se poate corecta de la sine, pe masura ce fugarul igi va vindeca rana de respingere 20Dupa cum reiese din ceea ce am mentionat in acest capitol, este clar c& rana de respingere ne afecteazi maniera de a comunica. Temerile fugarului, care il impiedicd si comunice clar si s&-si exprime cererile sunt urmatoarele: teama de a nu fi interesant, de a fi considerat nul sau fara valoare, de a fi nein{eles si teama ca celalalt il asculta din obligatie sau din politefe. Daca va recunoasteti aceste temeri, acesta este un mijloc eficient pentru a descoperi cA in acele situafii nu sunteti voi insiva si cA rinile sunt cele care preiau controlul actiunilor voastre. Este interesant de observat cA ranile ne pot afecta, de asemenca, felul in care ne alimentim. Fiinta umand igi alimenteazA corpul fizic la fel cum il hrineste pe cel emotional sau pe cel mental. La nivelul alimentafici, fugarul prefer porfiile mici si deseori pofta de mincare dispare atunci cAnd traieste o teama sau emofii puternice. Dintre cele cinci tipuri menjionate, fugarul este cel mai predispus la anorexie. Anorexicul se priveazi aproape in intregime de hrana, deoarece se crede prea gras, in timp ce in realitate este slab. Foloseste aceasti metoda pentru a incerca si dispara. Cand i se intampla si minance cu pofta si mult, inceared si evadeze prin mancare. Totusi, este o modalitate de a fugi mai rar intélnita la un fagar. Alege mai frecvent alcoolul sau drogurile pentru fuga. Cand ii este foarte fricd inceari sé consume multe dulciuri. Iar cum teama ne goleste de energie, credem ca, mancand dulciuri, vom dobandi mai multa energie. Din nefericire, acest aport de dulciuri nu ne furnizeaza decat o energie temporara, care trebuie reinnoita periodic. in continuare, am notat cAteva dintre bolile si indispozitiile care se pot manifesta la un fugar. + Suferd adesea de DIAREE, deoarece respige hrana, inainte ca trupul sa fi avut timpul si asimileze cum trebuie elementele nutritive, asa cum se respinge pe sine sau respinge foarte repede o situatie care ar putea fi buna pentru el. ardi + Altii sufera de ARITMIE, o neregularitate a ritmului Cand inima lor incepe sa bat cu o vitez nebuna, au senzafia cA inima vrea s& iasa din piept, s plece. Este un alt mod de a fugi dintr-o situafie dificila pentru ci + Am subliniat faptul ed rana de respingere provoacd att de mult ru inedt este normal, pentru un fugar sd-si urasca pirintele de acelasi sex, cel pe care il acuza in copilirie pentru suferin{a lui. in acelasi timp fi este foarte greu si se ierte pentru resentimentele pe care le are fafa de acel parinte, de unde preferinja lui de a nu vedea sau de a nu sti cd i-a purtat picd sau c& inca mai are ranchiund impotriva acestuia. Dac nu isi acorda dreptul de a-si uri pirintele de acelasi sex, va putea face un CANCER, boali asociata cu ranchiuna sau ura produse in urma unei dureri traite in singuratate, Cand cineva reuseste si-si marturiseascd ca are resentimente fafa de unul dintre parinfi, nu va mai avea cancer. Poate si facd o forma de boala violent, dac& va intretine ideile de agresivitate impotriva acelui 21parinte, dar boala nu va fi cancer. Cancerul se manifest’ mai ales la persoane care au suferit mult si care se acuza pe ele insele. Nu vor si recunoasca faptul cA si-au urdt unul dintreparinti, deoareceadmitand _acea_ranchiuna, ar _fi_echivalent_pentru_ei_sa méarturiseascd ci sunt o persoané rea, lipsiti de inima. La fel, ar insemna sa admitd faptul cd il resping pe acel parinte si nu invers, cd parintele fi respinge pe Fugarul nu si-a atribuit dreptul de a fi copil. S-a straduit si se maturizeze repede deoarece credea ci astfel, va fi mai pufin respins. De aceea corpul siu, sau 0 parte a acestuia, seamina cu corpul unui copil. Cancerul indica faptul c& nu i-a dat dreptul copilului din cl si sufere. Nu accept faptul cA este absolut uman si-i porti picd parintelui pe care Lai crezut a fi responsabil pentru suferinfa ta. Printre celelalte boli si indispozifii care il pot afecta pe un fugar, se gasesc de asemenea, PROBLEMELE RESPIRATORII, mai ales atunci cand intra in panicd. Poate avea gi ALERGII, un ecou al respingerii pe care o simte fat de anumite alimente sau substante. De asemenea, poate alege VARSATURILE, respingerea alimentelor pe care le-a absorbit, pentru a-si arta respingerea fata de o situafie sau persoan’. Am auzit tineri care spuneau: "As vrea si-mi vomez mama (sau tata)". Fugarul igi poate exprima intentia de a "vom", de a da afar’, 0 persoani sau o situatie spundind: "Ma scarbesti!' scdrbeste!" Este felul lor de a-si exprima intenfia de a respinge pe cineva sau ceva. " sau "Lucrul acesta ma Pentru un fugar, a lesina sau a avea AMETELI reprezinta alte mijloace de a fugi de situatie sau de o persoana, in cazuri foarte grave, fugarul foloseste COMA pentru a fugi. Persoana de tipul fugarului sufera de AGORAFOBIE, foloseste acest tip de comportament pentru a fugi de anumite persoane sau situafii care ar putea si-i stémeascd panica, (A se vedea definitia acestui tip de comportament, la pagina 48). Atunci cand fugarul consuma prea mult zahar, poate sa fie afectat de boli ale pancreasului, precum HIPOGLICEMIE sau DIABET. Dacd acumuleazi mult uri pentru un parinte, in urma durerii provocate de respingerea pe care a trdit-o si pe care o mai trdieste inc si crede c& a ajuns la limita emofionala si mental, poate deveni DEPRESIV sau MANIACO-DEPRESIV. Daci se gandeste la sinucidere, nu va vorbi nimanui despre asta, se va hotiri s4 o facd si va face tot posibilul si nu rateze. Cei care vorbese des despre sinucidere si care rateazi atunci cAnd trec la act, sunt mai degrabi cei care sufera de abandon. O si vorbese despre acest lucru in capitolul urmitor. Fugarul, avand dificultai, atunei cand este tanr, de a se recunoaste ca find 0 fiin{a intreaga, este tentat sii incerce si devind ca altcineva: se pierde in personalitatea cuiva pe care il admira, de exemplu, cazul unei fetite care vrea si devind Marilyn Monroe. Poate s& continue mai apoi, trecdnd de la un model la altul, Pericolul, in cazul unor astfel de comportamente excesive, este ci se pot transforma mai tarziu in PSIHOZE. 2Indispoziiile si bolile menfionate mai sus se pot manifesta de asemenea in cazul persoanelor care suferd de alt fel de rani, dar se pare ed sunt mult mai frecvente in cazul celor care suferd de rana de respingere. Daca afi recunoscut rana de respingere in voi, este foarte posibil ca parintele de acelagi sex, s& se fi simfit si cl la randul lui respins de pirintele lui, de acclasi sex. in plus exist’ sanse mari si se simt& respins si de citre tine. Chiar daci acest lucru se intémpla inconstient, la fiecare dintre voi, aceasti observajie s-a dovedit a fi corecti, dup’ verificarca ci in cazul a mii de persoane, de tipul fagarului. Amintifi-va ca principala cauz4 a prezenfei unei rani provine din incapacitatea de a ne ierta ceea ce ne facem noua ingine sau ceea ce am facut altora, Este greu si ne iertim pe noi insine, deoarece, de obicei, nu realizim faptul c& suntem ranchiunosi fat de noi insine, Cu cat este mai important rana de respingere, cu atat ne vom respinge mai mult sau vom respinge mai mult alte persoane, situatii sau proiecte. Le reprosim celorlalti tot ceea ce facem noi ingine si nu vrem si recunoastem. Din acest motiv atragem in jurul nostru persoane care ne arati cea ce le facem celorlalti sau ce ne facem noua ingine. O alta modalitate de a constientiza faptul cd ne respingem sau respingem o alta persoand este rusinea. De fapt, traim un sentiment de rusine atunci cand vrem sa ne ascundem sau si mascim un comportament. Este normal si ni se para rusinos si avem anumite comportamente pe care le reprosaim celorlalfi. $i mai ales nu vrem ca ei sé descopere ci avem aceleasi comportamente ca si ei. Nu uitafi ci ceea ce am spus mai sus, se intampla doar atunci cind o persoand care suferi de respingere decide si-si poarte masca de fugar, creznd ci astfel va putea evita suferin(a. in functie de gravitatea rani, cAteodat’ masca este purtatA cdteva minute pe siptimana, alteori aproape in permanenti. Comportamentele proprii fugarului sunt dictate de teama de a retrai rana de respingere. Se poate ca voi s& va recunoastefi in anumite comportamente pe care le-am descris si nu in tot ceea ce am seris. Este aproape imposibil ca cineva si se recunoascd in toate comportamentele menfionate. Fiecare rani are propriile sale comportamente gi atitudini interioare. lar aceste modalitati de a gandi, de a simti, de a vorbi si de a actiona sunt legate de fiecare rani in parte, indicdnd deci o reactie la ceva ce se intémpla in viaja reali, O persoana aflata in reactional nu este centratd, nu este ca insasi si nu poate si fic linistita sau fericita. De aceea este foarte util si reperam momentele in care suntem noi insine sau suntem in reactional. Astfel vom putea si devenim stipani pe propria noastra viafa si s nu ne lasm condusi de temeri. 23Capitolul de fafa igi propune si va ajute si deveniti constien{i de rana de respingere. Daca va recunoastefi in descrierea mastii de fugar, in ultimul capitol vefi gasi informafiile de care avefi nevoie pentru a vindeca aceasta rand si a redeveni voi insiva, fara sA credefi ca viata este plind de respingeri la tot pasul. Daca nu va vefi recunoaste in cele spuse in acest capitol, vi sugerez s& verificati cu cei apropiati si care vi cunose bine, daca ei sunt de acord cu voi, inainte de a lasa la o parte aceasta posibilitate. Am mentionat deja faptul c& putem avea doar o rani mici de respingere. in acest caz, vom avea doar anumite caracteristici dintre cele enumerate. De asemenea, este important sa va incredeti mai intai in infatigarea fizicd, deoarece corpul nu ne minte niciodat’, in schimb noi ne putem insela cu usurin{a. Daca recunoastefi aceasta rand la cdteva dintre persoanele apropiate, nu trebuie s incercati si le schimbafi. Putefi folosi mai degrabi, ceea ce invajati acum, pentru a va dezvolta compasiunea pentru ceilalti, pentru a infelege mai bine comportamentele lor reactive. E de preferat s& citeascd ei insigi cartea, daca isi manifest interesul in acest sens, mai degraba decat s& le explicati confinutul cu propriile voastre cuvinte. Caracteristicile ranii de RESPINGERE Activarea rAnii: din momentul conceperii pani la varsta de un an. Nu simi ed ai dreptul de a exista. Se activeazi in realatia cu pirintele de acelasi sex cu Masea: fugar P&rinte: de acelasi sex Corpul: contractat, subjire sau fragmentat Ochii: mici, temitori, sau impresia de masca in jurul ochilor Vocabular folosit: "nul", "nimic", "inexistent", "a disparea" Caracter: Detasat de material. Perfectionist. Intelectual. Trece de la etape de mare iubire la faze de ura profunda. Nu crede in dreptul lui de a exista. Dificultati sexuale. Se crede nul, fara valoare. Cautd singuratatea. Este sters. Are capacitatea de a se face invizibil. Gaseste diverse mijloace de a fugi. Pleacd in astral cu usurinfa. Se crede neinjeles. Are dificultati in a-1 lasa sa traiasca pe copilul sau interior. Cea mai mare team: panica Alimentatie: lipsa poftei de mancare din cauza emotiilor sau a fricii. Portii de mancare mici. Pentru a fugi: zahir, alcool sau droguri. Predispus la anorexic. 24Boli si indispozifii posibile: boli de piele, diaree, aritmie, cancer, probleme respiratorii, alergii, varsituri, lesin, coma, hipoglicemie, diabet, depresie suicidar’, psihozi. ‘Capitol 3 Abandonut rizicu. | DEPEN DENTULUI if | ! \ % NM el eet j (Rana de abandon)A abandona pe cineva inseamna a-I pari, a-1 lisa deoparte, a nu vrea sa te ocupi de el. Mai multé lume confunda respingerea cu abandonul. Haideti si vedem impreund in ce consti diferenta dintre ele. Daca, de exemplu, intr-un cuplu, unul dintre parteneri decide si-1 respinga pe celalalt, il indeparteaz& pentru a nu-1 mai avea alaturi de el. Daca, din contra decide si-1 abandoneze, il pariseste, pleacd pentru a se indepirta de celilalt, temporar sau definitiv, Rana traité in cazul unui abandon se situeazd de la inceput la nivelul lui a avea si a face, mai degraba decat la nivelul lui a fi, cum este in cazul rinii de respingere. Am notat in continuare cateva situatii care pot trezi rana de abandon la un copil. Un copil mic se poate simti abandonat: .daci mama Iui este dintr-o data foarte ocupat cu un alt copil nou-nascut. Sentimentul de abandon va fi cu att mai puternic cu cat bebelusul va avea nevoie de mai multa ingrijire, dac& este adesea bolnav sau cu dizabilitéji. Copilul cel mie va avea mereu senzafia ci mama lui se ocupa periodic de bebelugul nou sosit. $i va incepe s creada cd asa va fi de aici inainte, pentru totdeauna, ci nu-si va mai regiisi niciodat’& mama. daca parinfii lucreaza in ficcare zi i au foarte putin timp pentru el cand este dus la spital si este lasat acolo. Nu infelege ce i se intémpla. Daca este constient c& s-a purtat urdt, fie si in cel mai mic detaliu, in siptimanile anterioare si a simtit c& parinfii s-au sdturat de el, sentimentul de abandon va fi si mai pronunfat. La spital, va putea crede c& parintii sai Lau abandonat pentru totdeauna. Chiar daca acestia il viziteaza in fiecare zi, durerea inscrisé in momentul in care s-a simtit abandonat este mai puternici ‘si creeze 0 masca, avand convingerea ca acea masc’ il va ajuta s& nu mai retrdiascd durerea inifiala. . Tar aceasta suferinfé il determnina ..cdnd parinfii il las in grija altcuiva, in timpul vacantelor, chiar daca acea persoani este bunica. daci mama lui este mereu bolnavd, iar tatal este prea ocupat sau absent pentru a avea grija de el. Copilul va fi obligat s& se descurce singur. ‘Am cunoscut 0 doamna care trdise o mare teama, la varsta de 18 ani, cand murise tatal ci. Acest deces, care pentru ea a fost echivalentul unui abandon, a marcat-o foarte mult, deoarece de mulfi ani mama ei fi spunea mereu cd o va da afar din casi, imediat ce va implini 21 de ani, Aceasta femeie, care se simfise respinsa de citre mama ei, s-a speriat si nu inceta si se gindeascd: "ce o smi se intimple acum, fard tata care avea grija de mine, cnd va trebui s plec din casa parinteasca? Mai multe persoane care sufera de rana de abandon au mérturisit ci au trait in copilarie 0 lips de comunicare cu pirintele de sex opus. il considerau pe acesta prea inchis in sine si 26ii purtau picd pentru faptul de a-l fi lsat pe celalalt parinte si ocupe prea mult loc. Multe dintre aceste persoane erau convinse ci nu-I interesau de loc pe parintele de sex opus. Conform observafiilor mele, rana de abndon este triitd in relafia cu pirintele de sex opus. De asemenea, am remarcat cA foarte freevent, o persoand care sufera de abandon, suferd de asemenea si de respingere. Cand cra foarte mic, s-a simfit respinsa de parintele de acelasi sex si abandonati de cel de sex opus, care, dupa opinia ei, ar fi trebuit si se ocupe si mai mult de ea si, mai ales, ar fi trebuit si fie atent ca ea s4 nu fie respins’ de celalalt parinte. Un copil poate trii o experienfé in care si se simt& abandonat de catre parintele de acelasi sex, dar in realitate ceea ce simte in relafia cu acest parinte este rana de respingere. De ce? Deoarece pirintele de acelasi sex, care nu se ocupa de el, acfioneazi astfel deoarece se respinge pe el insusi, iar copilul simte acest lucru foarte adénc. Atunci cand un parinte se respinge pe sine gi are un copil de acelasi sex ca gi el, este normal gi uman ca el si respinga acel copil, chiar inconstient find, pentru ca, copilul ti reaminteste de el insusi, in fiecare moment. Exemplul doamnei care si-a pierdut tatal la varsta de 18 ani ilustreaza clar aceasté dubla rand de respingere si abandon. Aprofundand mai mult acest studiu de caractere, vefi constata cd majoritatea oamenilor au mai multe rini. Oricum, nu toate au acelagi grad de durere. Cei care sufera de abandon nu se simt suficient de hraniti la nivel afectiv. Lipsa hranii fizice poate de asemenea si provoace o rani de abandon, care de obicei apare inainte de varsta de doi ani. Masca pe care incercim so creem pentru a ascunde aceasta ran este cea de DEPENDENT. Voi folosi acest cuvant pentru a descrie pe cineva care sufera de abandon, il voi numi pe tot parcursul carfii, dependentul. Acest masca se caracterizeazi printr-un corp lipsit de tonus. Un corp alungit, subtire, care se pierde, indicd o rand de abandon importanté. Aparatul muscular este subdezvoltat gi pare c& nu poate sustine corpul drept, ca si cum acesta ar avea nevoie de un suport. Corpul exprima exact ceca ce se intémpla in interiorul cuiva. Dependentul crede cA nu poate si reuseasc nimic singur gi c& are nevoie de alteineva pentru a-1 ajuta. Corpul lui ilustreaza aceasta nevoie de sprijin. Putem vedea cu usurinfa intr-o astfel de persoana, copilul mic ce are nevoie de ajutor. Ochii mari, tristi indica de asemenea o rana de abandon, sunt ochii care parca vor sa-1 atraga pe celalalt prin privire. Picioarele sunt subtiri, avem senzatia ca bratele sunt prea lungi si ci atéma de-a lungul corpului. E acel gen de persoand care pare ci nu stie ce si fac& cu brafele, cdnd sta in picioare si mai ales cand este privit de aljii. Cand o parte a corpului pare plasata mai jos decat este normal, acest lucru este tot o caracteristic’ a dependentului. Poate de asemenea sa aiba spatele curbat, ca si cand coloana nu L-ar putea sustine in totalitate. Anumite parti ale corpului pot fi moi, lsate, de exemplu umerii, s4nii, fesele, obrajii, burta, scrotul, in cazul barbatilor. 7Dupa cum afi putut constata, caracteristica cea mai vizibili a unui dependent este lipsa tonusului muscular. Imediat ce vedefi o parte a corpului moale, puteji deduce ci acea persoana poarta masca dependentului pentru a-si ascunde rana de abandon. Nu uitai cd ceea ce determina densitatea mastii este intensitatea rani. O persoana foarte dependenta va avea toate caracteristicile mentionate mai sus. Daca o alta are doar céteva dintre aceste trasturi, inseamna cA rana sa este mai putin profunda. Este important si stim cA, in cazul in care cineva este gras si are anumite parti ale corpului lipsite de tonus, excesul de groutate indica o alta rand, despre care vom vorbi mai tarziu, in timp ce lipsa tonusului muscular indica rana de abandon. fn acelasi timp vom jnvata si facem diferenta dintre masca fugarului si cea a dependentului. De exemplu puteti vedea dou persoane subfiri ling voi, una este fugar, cealalta dependent. Amindoua pot avea gleznele mici si incheieturile fragile. Diferenfa dintre ele se va vedea mai ales in tonus. Persoana de tip fugar, in ciuda faptului c& este slaba sau mica, are 0 atitudine dreapti, in timp ce persoana de tip dependent are o posturi care parcd se prabuseste. Avem impresia ci fugarul are pilelea lipita de oase, dar cu un sistem muscular solid, in timp ce dependentul are mai mult carne, dar ii lipseste tonusul. Atunci cénd cineva sufera de doua ni - de respingere si de abandon, veti putea recunoaste in corpul lui anumite caracteristici ale fugarului si anumite caracteristici ale dependentului. Rana care ise cel mai mult in evident o indicd pe cea de care sufera acca persoana cel mai des. Vitati-va la oamenii din jurul vostru pentru a le descoperi ranile, este un exercitiu foarte bun pentru intuitie. Deoarece corpul ne spune totul despre acea persoana, exist tot mai multi oameni care incearc’, prin toate mijloacele, si-si modifice inf¥tisarea, de exemplu apeland la chirurgia plastici sau dezvoltndu-si excesiy muschii prin culturism. Atunci cand vrem s& ne ascundem corpul de ceilalli corespund partilor "alterate" ale corpului nostru. incercam s& ascundem acele rani care Prin intuifie putem s& descoperim la ceilalfi parfile transformate ale corpului. Am intalnit de mai multe ori astfel de persoane. De exemplu, studiind o clienti in timpul unei consultafii, am observat ci avea un piept frumos, ferm, in timp ce prima mea impresie privind-o fusese ci are sanii ldsaji. A fost ca un "flash" de cdteva secunde. Cum am invatat si am incredere in intuitia mea, iam spus: "E ciudat, te privesc gi vid c& ai sani frumosi, fermi, dar adineauri, pentru o secund am vazut mai degrabi niste sini mici, moi. Ai facut cumva o operafie estetic’?". Femeia mi-a confirmat ca, intr-adevar facuse o operatie esteticd deoarece nu-i placeau sanii ei. Este destul de dificil si vedem anumite detalii, mai ales tonusul muscular, in cazul femeilor care poarta sutien, pernufe pentru a ridica umerii sau fesele si alte accesorii care 28ne induc in eroare, Oricum persoana care se priveste in oglinda nu se poate minti pe sine. Este indicat si ne urmam intuifia si prima impresie pe care o avem cand privim pe cineva. Cunose barbati care fac culturism inci de cand erau foarte tineri si totusi, in ciuda muschilor bine conturati, frumosi, se poate sesiza o lips a tonusului. Astfel se explica de ce dupa intreruperea exercitiilor, acesti barbati revin repede la o forma flasca a muschilor. Acest lucru se intémpla doar in cazul celor dependenfi. Rana nu se vindecd ascunzénd rana prin mijloace fizice. Revin la exemplul dat in capitolul anterior, referitor la rana de la mana. Chiar daca persoana care are acca rand poarté o manus pentru a-si ascunde rana, aceasta nu se va vindeca doar astfel. Dintre cele cinci tipuri de caractere, dependentul este cel mai apt s& devin victim’. Are ganse ca un parinte sau chiar ambi pirinfi si fie de asemenea victime. O victima este 0 persoana care isi creeazA tot soiul de dificultati in viata: mai ales probleme de sanatate pentru a atrage atentia. Acest lucru raspunde nevoilor dependentului, care crede c& nu are niciodata destul. Atunci cand vrea sa atraga atentia prin diverse mijloace, in realitate incearc& s& se simt& suficient de important pentru a primi un ajutor. Crede ca, dacd mu reuseste sd atrag’ atentia celuilalt, nu va putea conta pe acea persoand. Acest fenomen poate fi remarcat in cazul dependentilor cénd sunt inci foarte tineri. Copilul dependent are nevoie sa simta ca, dac& face un pas gresit, va putea conta pe cineva pentru a-1 repune pe picioare. Este 0 persoana care dramatizeaz mult lucrurile, cel mai mic incident poate lua proporfii imense, Daca, de exemplu, partenerul unei astfel de persoane nu o sund pentru a o anunfa cd intarzie, se va gandi la ce este mai rau si nu va infelege de ce celalalt o face si sufere atat de mult nespunandu-i. Cand vedem pe cineva comportindu-se ca 0 vietima, ne intrebam adesea cum reuseste si facd sd i se intémple atitea situafii dificile. Dependentul trieste evenimentele ca fiind dificultaji. Problemele fi fac de fapt un cadou, acela de a capta atenfia celorlalfi. Acest lucru fi permite s4 nu se simt& abandonat. A fi abandonat ¢ ceva mai greu de trait pentru el decat diversele probleme pe care si le atrage. Doar un alt dependent poate injelege cu adevarat acest lucru, Cu eat cineva joact mai mult rolul victimei, cu atat rana lui de abandon devine mai importanta. ‘Am constatat de asemenea ci victimei fi place si joace des rolul salvatorului, De exemplu, dependentul va juca rolul parintelui fafa de frafii si surorile lui sau va incerca cineva pe care-1 iubeste dintr-o situafie dificil. $i acestea sunt mijloace subtile de a primi atenjie. in schimb, cand un dependent face multe lueruri pentru cineva, isi doreste mai ales si primeascd mulfumiri, s& se simt important. Aceasta atitudine fi aduce ins, adeseori, dureri de spate, deoarece card in spate responsabilitigi care nu fi aparfin. alveze pe Are adesea ureusuri si coboraguri. O anumita perioada este fericit si totul merge bine si, dintr-o data, se simte nefericit gi trist. Se intreaba de ce, fiindcd foarte des, acest gen de 29situatie se intampla fara nici un motiv aparent. Cautand mai bine, ar putea si-si descopere teama de singuratate. Forma de ajutor de care are cea mai mare nevoie dependentul este sustinerea celorlalfi. Fie c& are sau nu dificultafi in a lua singur deciziile, dependentul cere de obicei parerea sau acordul celorlalfi inainte de a lua 0 decizic. Are nevoic s se simta sustinut, sprijinit in deciziile pe care le ia, Din cauza aceasta, acest tip de persoan poate fi considerati drept cineva care are dificultii in a lua o decizie dar, in realitate, nu se hotirdste sau se indoieste de acca decizie doar dacd nu se simte sustinut de altcineva Asteptirile lui fata de ceilalfi depind de cea ce pot acestia si faci pentru a-1 ajuta. Totusi, nu de ajutor fizic are nevoie in primul rand, ci mai ales de a se simi susfinut de cineva in ceca ce face sau vrea si faci. Atunci cdnd ¢ susfinut se simte iubit si ajutat. Desi are nevoie de ajutor, este interesant de observat ci, dependentul foloseste des expresia: "Nu mai suport", Ceea ce demonstreaza cat de des le facem altora, fara s4 ne dim seama, exact cea ce le reprosaim lor sau ceva ce ne e teami sine faci noua alfi. Dependentul poate prea lenes, deoarece nu-i place si faca activititi sau munca fizicd singur, are nevoie de prezenfa cuiva pentru a suporta acele activitati. Atunci cand ceva pentru altcineva, 0 va face sperand si obsina in schimb afectiune. Cand primeste afectiunea doriti ficdnd ceva plicut cu altcineva, igi doreste ca acea situatie si dureze mai mult, Cand se termina, va spune: "Ce pacat ca s-a terminat atat de repede!". incheierea unei situaii plicute este traiti tot ca un abandon. ce Dependentul care este in parte si victim, are tendinfa, mai ales in cazul femeilor, de a avea o voce subjire, de copil si de a pune multe intrebari. Acest Iucru se vede cénd cere i este greu si accepte un refuz si are tendinfa s insiste mult. Cu cat sufera id primeste un refuz, cu atét mai mult este pregatit sd folosesca toate mijloacele pentru a obfine ceea ce vrea ea. Adic& sé manipuleze, s& se supere, s& santajeze ete, Dependentul cere adeseori sfaturi deoarece nu se crede in stare si reuseascd singur, dar asta nu inseamna neaparat cA va asculta sugestiile primite. fn continuare va face ceea ce ceea ce cduta el nu eraa sustinere. Atunci vrea, find ajutor ind merge pe jos cu alfii, ii las pe ceilalfi sa treacd in fafa, deoarece prefera si fie ghidat de ceilalfi. Crede ca daca se descurci foarte bine singur, nimeni nu se va mai ocupa de el in viitor si va ajunge la izolare, lucru de care vrea si fuga cu orice pret De fapt, singurdtatea este cea mai mare fricd a dependentului. Este convins ci nu poate si © gestioneze. De aceea se agafa de ceilalfi gi face orice pentru a le objine atenfia. Este pregatit si face orice manevre pentru a fi iubit, pentru a nu fi parisit. Este in stare s& suporte situafii foarte dificile, inainte de a pune capat unei relafii. Teama lui fac singur? Ce o si devin? Ce o si mi se intémple? Adesea este in conflict cu el insusi, : "Ceo sa ma 30deoarece, pe de 0 parte cere multd atenfie, iar pe de alta, ii este teama cd dacd cere prea multi, va sfarsi prin a-1 deranja pe celilalt. Jar acesta din urma va putea atunei si-1 pardseasca. Se crede despre dependent ci fi place suferinfa, atunci cand tolereazé anumite situatii, desi nu recunoaste acest lucru. De exemplu, 0 femeie care traieste cu un alcoolic sau care este batutd, Suferina la ideca de a-si parisi partenerul este mai mare decat aceea de a indura ceea ce traieste. Practic, viata ei se sprijina pe o speranta, o speranfa emotiva. Nu poate si-si recunoasci rana, deoarece facdnd acest lucru, riscd sa retrdiasc suferinfa pe care o reprezint& acea rana, Persoana dependent este cea care are cea mai mare capacitate de a nu vedea problemele din cuplu. Preferd si creadi cd totul merge bine din team de a nu fi abandonatd. Daci partencrul 0 anunfi cd va pleca, va suferi cumplit, deoarece, nevaznd problemele nu se astepta la asta. Dac vi aflati in aceasta situatie, si vedefi ci va agiati de celilalt, ci faceti tot felul de manevre pentru a mu fi abandonafi, trebuie si va ajutati singuri. Gasiti o imagine mental, imaginafi-va ceea ce va acorda sprijin. Nu renunfafi mai ales cand aveti momente de disperare si cand credei cA nu veti mai primi ajutor din exterior. Poate credefi c4 nu veti reusi singuri, dar exist’ o solutie pentru orice problema. Ajutandu-va voi insiva, se vor clarifica lucrurile si veti gisi solutia. Dependentul are o dificultate in a folosi cuvantul "a lasa" care, pentru el, este sinonim cu "a abandona". Daca, de exemplu, dependentul vorbeste cu o persoani care fi spune: "te las acum, trebuie si plec". O va durea inima. Simplul fapt de a auzi cuvantul "a lisa", chiar gi la telefon, ii trezeste emofii puternice. Pentru a nu se simti abandonat, ar trebui ca celalalt sa ii explice motivul pentru care pleaca, fara a folosi acest cuvant. Atunci cand un dependent se simte abandonat, crede ca nu este suficient de important pentru a merita atentia celuilalt. Am observat frecvent ca, daca indraznesc sa ma uit la ceas pentru a verifica ora (lucru pe care il fac des din cauza programului meu foarte incdrcat) cand sunt cu o astfel de persoana, chipul acesteia se schimba. Simt cat de mult o deranjeazi gestul meu. Va crede imediat ci ceea ce am eu de facut este mai important decat ea. Acest gen de persoand are de asemenea o dificultate in a pardsi un loc sau a renunta la 0 situajie. Chiar daca fi place un loc in care va merge, este tristd la ideea cd va trebui si plece din acel loc. De exemplu cineva care pleacd intr-o clatorie de cdteva saptamani - ti va fi greu si-i pardiseascd pe cei apropiati, serviciul, casa inainte de a pleca. Odat ajuns in acel loc, cdind va veni timpul si se intoarci acas4, va simfi din nou o dificultate in a pardsi acel loc precum si persoanele de acolo. Emotia cea mai intens traita de catre un dependent este tristefea. O simte in adancurile fiinfei lui, fri s4 o infeleag’ sau si poati spune de unde vine. Pentru a nu a avea acest sentiment, cauti mereu prezenfa celorlalti. Totusi poate ajunge si in cealalta extrema, adic& sd se retragd, si paraseasci persoana sau situafia care au produs acea tristefe sau acel 31sentiment de singuratate. Nu isi da seama ci de fiecare data cénd pardseste ceva sau pe cineva, abandoneaza la réndul lui. in momente de crizd poate si ajunga chiar si se gandeasca la sinucidere. in general tot ce va face este si vorbeasc despre asta si si-i ameninte pe ceilalfi cd o va face, dar nu va trece la act, deoarece tot ceea ce cauta el este sustinerea. Daca va avea o tentativa de sinucidere, o va rata. Dacd dupd mai multe tentative, nimeni nu va vrea s4-1 sustina, este posibil sa ajunga sa se sinucida cu adevarat. De asemenea, dependentului ii este teama de orice forma de autoritate, isi imagineaz cA cineva care are o voce autoritara sau o atitudine autoritara, nu va vrea sa se ocupe de el. 0 considera pe acea persoana indiferenta si rece. De aceea el este foarte cilduros cu ceilalti, uneori chiar exagerdnd. Crede c& daci este asa si ceilalfi vor fi la randul lor cAldurosi, atenfi, fara raceala si nu vor fi autoritari. Dependentul foloseste des cuvantul absent si cuvantul singur. Vorbind despre copilaria iui, de exemplu, va povesti ca de multe ori era lasat singur, iar mama sau tatl lui erau absenti. Poate recunoaste cA sufera de izolare atunci cand traieste un sentiment de anxietate la ideea de a fi singur. Crede ca totul ar fi mai bine, daca ar fi cineva langa el. Oamenii pot foarte bine sA se simta singuri, dar fara si sufere din cauza asta. Gradul de anxictate determina gradul de suferin{a. Iar a se simti izolat, genereazi de asemenea un sentiment grav la cel care sufera, deoarece ii este teama ca ceea ce ii lipseste i se va refuza sau va deveni inaccesibil sau nu va mai fi disponibil in momentul in care si-1 doreste. Ceea ce se ascunde in spatele senzatiei de izolare este faptul ca, cel care sufera se inchide, in mod inconstient, in fafa lucrului sau a persoanei pe care le doreste atat de mult Inga el. Nu se deschide pentru, a primi acel lucru sau acea persoani din frica de a nu putea, face fata. in acelasi timp ii este teama de emofiile pe care aceasté atenfie primita Lar putea face sa le trdiasci. Comportamentul lor se remarca cu usurinta printre numeroasele persoane care isi auto-saboteaza propria fericire. Imediat ce o relatie devine mai intensa, fac in aga fel incat sa-i fixeze un termen de durata. Persoana dependenta plange ugor, mai ales cand vorbeste de problemlele sau de incercarile sale. in plinsul ei se poate vedea cum ii acuza pe ceilalji cd au lasat-o balté exact cand avea o multime de probleme si de boli. fl acuza chiar si pe Dumnezeu pentru faptul de a fi abandonat-o. Crede de multe ori ea este cea care ii are dreptate. Nu isi di seama ca abandoneaza pe ceilalfi. De asemenea, nu realizeazi numirul mare de proiecte la care renunfa pe parcurs. Ego-ul ii joaca din nou feste, cum ni se intampla tuturor, de altfel. Dependentul are nevoie de atenjia si de prezenja celorlal{i, dar nu isi di seama de cate ori nu face chiar el ceea ce ar vrea ca alfii si facd pentru el. De exemplu, i-ar plicea sa se aseze s& citeasca singur, dar nu ar vrea ca partenerul lui si facd si el asa ceva. fi place si mearga in anumite locuri singur, dar se simte abandonat daca partenerul lui face la fel. isi va spune: "Asta ¢, nu sunt suficient de important pentru ca el si vrea s ma ia cu el", De asemenea, este dificil pentru o persoan’ dependent si nu fie invitatd la o intdlnire, atunei 32cand, in mod normal ar fi trebuit s fie invitata. Va trai o mare tristefe, un sentiment de abandon si de lips de importanja. Dependentul are obiceiul de a se agi{a fizic de persoana pe care o iubeste, in copilirie, fetija se agafi de tatal ei, iar baiefelul de mama lui. in cuplu, dependentul se sprijina de celalalt, il tine de ména sau il atinge des. Cand sta in picioare cauta sa se sprijine de un perete, o usa, sau altceva, Chiar asezat fiind, ii este greu s4 stea drept, igi sprijina bratul de spatar sau se simte strivit in scaun. in orice caz, ii este greu si stea drept, stand cu spatele aplecat inainte. C4nd vedeti pe cineva care cauta sa i se acorde mult atentie, intr-o adunare publica, uitati- va la corpul lui si veti vedea cd are multe din caracteristicile dependentului. in timpul atelierelor mele, am constatat ca intotdeauna exist persoane care profita de pauze pentru a-mi putea pune una sau mai multe intrebari in particular. Am vazut ca de fiecare data acele persoane poarti masca dependentului. De obicei, le cer si-si formuleze intrebarea in fata tuturor, deoarece sunt intrebari importante, iar raspunsurile ar putea sa-i intereseze si pe ceilalfi participanti. Cand reincepem cursul, adesea evita sé mai puna acele intrebari. Ceea ce fi interesa era atenfia pe care ag fi putut s& le-o acord in particular. Mi se intampla sa recomand acestor persoane o terapie in particular, pentru a obfine astfel toata atentia pe care si-o doresc. Totusi, aceasta solutic are anumite limite, deoarece exist riscul si alimenteze rana, in loc si 0 vindece. Un alt mijloc de a atrage atentia este in cazul acestor persoane, si ocupe 0 functie publica sau si aiba acces la un auditoriu larg, Multi dintre céntireti, actori si alte persoane care lucreaza intr-un domeniu artistic si apar in fafa unui public larg sunt dependengi. Se simt bine in orice rol de vedetd. in consultajiile particulare, dependentul este genul cel mai apt in a realiza transferul cu terapeutul su. De fapt cauta la acesta sprijinul pe care nu 1-a primit de la un parinte sau un partener. O prietena psiholog mi-a povestiti ci intr-o zi, un client a facut o criza de gelozie cdnd 1-a anunfat c& o va inlocui o colegi, timp de doua siiptimani cat va fi plecati in vacanfa cu soful ei. $i-a dat scama cf clientul ficuse un transfer asupra ei. Dupa o verificare, am constatat cd era vorba despre un dependent. Profit de acest exemplu pentru a atrage atentia celor care lucreazi in terapie, si fie vigilenti mai ales la acest rise de transfer, in cazul in care clientul lor sufera de abandon. Dependentul este o persoana care fuzioneaz usor cu ceilali, lucru care il face s& se simta responsabil de fericirea sau nefericirea altora, la fel cum crede ci ceilalfi sunt resposabili de propria lui fericire sau nefericire. © persoand fuzionald, numiti de asemenea, 0 persoana psihicd, simte emotiile celorlalfi si se las usor invadata de ele. Aceast doring’, de a fuziona, antrencazi mult fricd, putdind sa duc chiar si la agorafobic. in cartea mea, Corpul tau spune:"iubeste-te!" am dat urmatoarea definitie agorafobiei: 33Aceasti forma de fobie este o team maladiva de spatiile libere si de locurile publice. Este cea mai rispandita dintre fobii. Femeile sunt de doua ori mai sensibile decdt barbajii la agorafobie. Multi dintre barbafi o ascund in alcool. Prefer, si devina alcoolici decat si-si recunoasci teama aceea, incontrolabilé, Agorafobul se plange adesea cA trdiegte 0 anxietate si mai ales 0 angoasi, pe punctul de a intra in panic’. O situajie angoasanta produce acestuia reacfii fiziologice (palpitatii cardiace, amefeli, tensiune sau slabiciune musculara, transpiratie, dificultafi respiratorii, great, incontinenfd, ete.) care pot duce la stiri de panic, reacfii cognitive (senzatie de instrdinare, teama de a pierde controlul, de a nu innebuni, de a fi umilit in public, de a lesina sau a muri etc.) si reactii comportamentale (fuga din situafii anxiogene si, evident, din orice loc care i se pare indepirtat de locul unde este persoana securizanta de care are el nevoie). Majoritatea agorafobilor sufera, de hipoglicemie. Teama gi senzatiile pe care le simte agorafobul sunt foarte puternice incat il fac sa evite situafiile din care nu poate s& fugi. De aceea agorafobul trebuie si gaseasca, un apropiat care si fie persoana lui securizanti cu care s4 poata iegi, precum gi un loc securizant in care s& se refugieze. Exist persoane care ajung si nu mai ias& deloc in lume. isi gasese mereu motivafii serioase. Dar de fapt, catastrofele anticipate nu se produc niciodata. Majoritatea agorafobilor au fost foarte dependenti de mama lor, in copilarie si s-au simfit responsabili fie pentru fericirea ei, fie si o ajute in implinirea rolului ei de mami. Agorafobul se poate ajuta emotional reglindu-si situafia cu mama lui. Cele doud mari temeri ale agorafobului sunt teama de moarte si teama de nebunie. Dupi ce am intélnit agorafobi aproape in toate atelierele pe care le-am animat, timp de ani de zile, am putut s& fac o sinteza interesanta despre agorafobie, ceea ce a ajutat sute de persoane. Temerile lor provin din copilarie cénd, au trait in izolare. Un camin propice pentru agorafobie este acela in care au avut loc decese sau cazuri de nebunie la cei apropiati. Se poate de asemenea, ca agorafobul s& fi fost el insusi in pericol de moarte, cdnd era foarte mic, sau ca teama legata de nebunia sau, de moartea, cuiva, sa fi fost vehiculata in familie. Aceasti teami, de moarte este trait, in cazul agorafobului, la toate nivelurile, chiar daci acesta nu-si di seama exact. Nu se crede capabil si facd vreo schimbare in nici un moarte simbolica. De aceea, orice schimbare il domeniu, deoarece aceasta ar reprezent: face si triasci momente de angoasi si fi accentueaza gradul de agorafobie. Aceste schimbari pot fi trecerile de la copilarie la adolescenfa, apoi de la adolescenfa la varsta adulta, de la celibat la casatorie, o schimbare a locuin{ei, a serviciului, o sarcina, un accident, o despartire, moartea sau nasterea, cuiva. ete. Timp de mai multi ani, aceste angoase si frici pot fi inconstiente gi interioare. Apoi intr-o zi, cand agorafobul ajunge la limitele sale mentale si emofionale, nu le mai poate fine doar in interior, iar temerile sale devin constiente si vizibile. 34Agorafobul are de asemenea o imaginafie debordanta si incontrolabila. isi imagineazi situatii ce depasesc cu mult realitatea si crede c& este incapabil s& faci fati acestor schimbari. Aceasta activitate mentala intensd il face sd se teama de nebunie. Nu indrizneste si vorbeasci despre asta cu ceilalfi, de team si nu fie considerat nebun. Trebuie sa-si dea seama urgent cA nu este vorba despre nebunie, ci despre o sensibilitate foarte mare, prost gestionata. Daca credeti ci, corespundeti acestor criterii trebuie sa stiti cd ceea ce traiti nu este nebunie si ci nu veti muri din cauza asta. Ci pur si simplu, foarte mici fiind, ati fost prea deschisi in fafa emotiilor celorlalji, creznd cA suntefi responsabili pentru fericirea, sau nefericirea lor. in consecinf& afi devenit prea psihici pentru a putea fi vigilenti si a preveni nefericirile in prezenta celorlalfi. [ati de ce captati toate emofiile si temerile celorlalti atunci cand va aflati intr-un loc public. Lucrul cel mai important ar fi s4 invajafi adevarata notiune de responsabilitate, Cea de care credeati pnd acum ca nu este bund pentru voi. Aceasta notiune de responsabilitate face parte din toate cursurile atelierului Asculta-fi corpul. Am observat ci majoritatea agorafobilor pe care i-am intalnit pana acum au caracterul dependentului. in definitia agorafobiei ficeam referiri la moarte si la nebunie. in cazul unui dependent, atunci cand moare cineva apropiat, trdieste un sentiment de abandon. fi este din ce in ce mai greu sa accepte moartea, deoarece fiecare deces fi va reactiva rana de abandon si va contribui la accentuarea gradului siu de agorafobie. Am constatat ci persoana Ja care predomin’ rana de abandon are © team mare de moarte, in timp ce persoana la care predomin’ rana de tidare are o teami mai mare de nebunie. Voi vorbi despre rana de tidare in capitolul cinei. Mama dependentd, fiind fuzionala, depinde mult de iubirea copilului ei si face totul pentru ca acesta si simta c& ea se gindegte mult la el. Iubirea celorlalti, mai ales a celor apropiati, fi sustine pe dependenfi. Acest lucru fi ajuti s4 ramAna in picioare. Am auzit adesea persoane dependente spundndu-mi: "Nu pot suporta, o situafie in care cineva nu ma iubeste, ag vrea si fac orice pentru a rezolva acest ucru." Cand un dependent afirmi’: "Este important pentru mine si ma suni, sd-mi dai vesti despre tine", in realitate vrea si spun Cand mi suni, eu mi simt important”. Are nevoie ca ceilalti important cu orice pref si si-1 ia in considerare, deoarece el nu poate si facd asta singur. A-1 facd si se simta Cand un dependent este in contact cu problemele cauzate de dependenja lui, in acel moment isi doreste si devin’ independent. A se crede independent devine o reactie foarte frecventa la persoanele dependente crora le place mult sa le spuna celorlalfi cat de mult se consideri ele independent. Totusi, acest Iucru nu face decat si accentueze si si ascunda rana de abandon deoarece aceasta nu este ingrijiti. 35De exemplu, o persoand dependent, barbat sau femeie, poate si nu-gi doreascd copii, sub pretextul cA vrea si-si pastreze independenja. in cazul unui barbat dependent asta poate s4 ‘insemne, teama de a nu mai primi toata atenfia din partea partenerei, daca ar fi un copil prezent in familie, Femeia dependent, ar fi mai degraba speriata de a nu se simfi sufocata de toate obligatiile pe care le aduce un copil. in schimb, daca igi doreste un copil, il prefer’ pana la o varsté foarte mic, cand sunt foarte dependenti de ea. Acest lucru o face sa se imt4 mai important. Dependentul este interesat si caute mai degrabi autonomia decat independenja. O s& explic cum se ajunge aici in ultimul capitol al cdi. in viata sexual, dependentul are acelagi comportament. Se foloseste adesea de sex pentru a-1 agafa pe celalalt, lueru vizibil mai ales la femei. Cand persoana dependent se simte dorité de celilalt, se crede astfel mai important. Dintre cele cinci tipuri de caractere, as spune cd este persoana cireia fi este teami de a fi abandonata si cireia ii place cel mai mult sexul. Adesea doresc si alti parteneri, in afara celui legitim, si se poate observa frecvent ci cei gi cele care se plang de faptul ci le lipseste viafa sexuala sunt cei care sufera de rana de abandon gi care poarti o masca de dependent. Dac unei femei dependente i se intampla si nu vrea s& fac dragoste, nu va spune acest lucru partenerului ei. Se va preface c& are chef, deoarece nu vrea si piarda o ocazie in care se simte dorit’, Mi s-a intamplat chiar s& intalnese femei care au acceptat un menage a trois, stiind ca sotul lor facea dragoste cu cealalta femeic, in camera vecina. Pe de alta parte, barbatul dependent se va preface cA nu stie cd sofia lui are un amant. Aceste persoane aleg si indure astfel de situatii decdt si fie abandonate. Cu siguranfa, nu sunt alegerile lor preferate, dar sunt gata sa faca orice pentru a nu-si pierde partenerii. Plecand de la cele afirmate in acest capitol, este de la sine infeles ci rana de abandon ne afecteazi modul de a comunica. Temerile dependentului, cele care il impiedicad sa comunice clar si si-si exprime cererile sunt urmatoarele: teama de a plange sau de a fi considerat drept un copil mic, teama ca celalalt sa nu plece, ca celalalt sa nu fie de acord si si ignore ceea ce s-a spus sau ce a cerut, teama de a i se spune nu, de a fi refuzat, de anu fi sustinut asa cum se astepta, de a nu raspunde asteptarilor celorlalfi. Daca va recunoastefi in aceste frici, este un motiv bun sa realizafi cd nu suntefi voi insiva si ci rana de abandon este cea care preia controlul. La nivelul alimentatiei, dependentul poate si mindnce mult fard si se ingrase. Cum atitudinea lui interioard este de a nu avea niciodata suficient, acesta este mesajul pe care il primeste corpul lui atunei cind minanea. Corpul lui reacjioneazi astfel, in consecing’. Cand cineva mandnca, chiar si foarte putin, gandindu-se ci mandnc prea mult, corpul Tui primeste acel mesaj si reacfioneaz ca si cum ar primi prea mult. $i deci acea persoani crede 4 se ingras. fn capitolul anterior afirmam ci fugarul are tendinfa de a deveni anorexic, in timp ce dependentul are mai degrabii tendinja de a deveni bulimic, Observatiile mele m-au facut s 36jung la concluzi ind un barbat dependent este bulimic, este ca si cum incearcd sa se hraneasca direct de la mama lui, atat de mult ii lipseste aceasta. Cand bulimia se manifest la o femeie dependentd, atunci tatal este cel care ii lipseste. Cand aceste persoane nu au un substitut pentru parintele care le lipseste, atunci realizeazi un transfer asupra mancarii. De altfel cuvantul "a inghifi, a manca " e folosit des in limbajul lor. De exemplu vor spune: "Copilul meu imi inghite toat, energia," sau "Munca imi manéncé tot timpul". Dependentul prefera alimentele moi celor dure. De obicei ii place mult painea, simbolul pAmantului roditor. Mananca incet pentru a face s& dureze cat mai mult plicerea si atentia, mai ales cand este in compania altor persoane. De altfel, persoanelor dependente nu le place s& mén4nce singure, mai ales in afara casei. in plus, cum au o dificultate fata de cuvantul "a lasa", nu vor s& lase nimic in farfurie. Toate aceste lucruri le face intr-un mod inconstient. in ceea ce priveste bolile caracteristice, dependentul este cunoscut ca fiind un copil bolnavicios, slab sau plapand. Acestea sunt diversele boii care pot fi susceptibile de a fi contactate de persoanele care sufera de rana de abandon. ASTMUL este o boala in care expiratia devine dificila si greu de suportat, in plan metafizic, acesta boala indica faptul ca acea persoand ia asupra ei mai mult decat trebuie si mu da inapoi decat cu mare greutate. BRONSITELE se intlnese de asemenea, deoarece au o legitur’ metafizick cu familia. Cand dependentul suferd de o bronsiti, acest Iucru indicd faptul c& are impresia ci nu primeste suficient de mult de la familia lui, de care depinde prea mult. Este interesat s& creada ci are un loc in familia lui, mai degraba decat si facd diverse manevre pentru a ajunge si creada acest lucru. Din cauza parfilor sale psihice fuzionale, dependentul atrage probleme cu PANCREASUL (hipoglicemie si diabet) precum si probleme la GLANDELE SUPRARENALE. intregul lui sistem digestiv este fragil deoarece crede c& nu este hrdnit in mod adecvat, chiar daca aceast lips nu are nici o relevanfa in plan fizic. Desi lipsa se situeazd in plan afectiv, corpul Tui fizic reflectind psihicul, va primi mesajul acestei lipse. MIOPIA este de asemenea foarte frecventd la dependenti. Ea reprezinta dificultatea de a vedea la distant, legata de teama de viitor si mai ales in faja unui viitor petrecut singur. Dependentul care isi alimenteaz mult partea de victima poate ajunge sa sufere de ISTERIE. in psihologie se spune c& persoana istericd este asemeni sugarului cdruia fi e teami cd nu va primi lapte gi c va fi abandonat. De aceea igi arati sentimentele intr-un mod atat de gilagios. Mai mulfi dependenti ajung sA sufere de DEPRESIE atunci cand rana fi doare prea tare si cand igi percep neputinfa de a se simi iubiti asa cum si-ar dori, Este tot o modalitate de a atrage atentia. Persoana dependent suferi de MIGRENE deoarce se impiedicd si fie ea insisi. igi blocheaz4 propriul Eu sunt. Face prea multe manevre pentru a fi ceea ce vor ceilalfi sau 37traieste prea mult in umbra persoanelor pe care le iubeste, in plus, am remarcat ci dependentul este cel care se imbolnaveste cel mai adesea de BOLI RARE, numite INCURABILE. Va reamintesc cA atunci cand medicina calificd o boal ca find incurabila, ne anun{i c4, in realitate, stiinja nu a gasit INCA un leac. Bolile si indispozitile mentionate mai sus se pot manifesta si in cazul persoanclor care au alt gen de rani, dar sunt mult mai frecvente in cazul celor care sufera de abandon, Daca va recunoastefi in rana de abandon, va reamintesc ca aceasta rani a fost activata de catre parintele de sex opus si continua sa fie reactivata de catre orice alt persoana de sex opus. Este deci absolut normal si uman sa purtafi pic’ acelui parinte sau acelor persoane, Repet ceea ce am scris deja in majoritatea cartilor mele: Atta timp ct continuam si fim ranchiunosi fafi de un parinte (chiar daca intr-un mod inconstient), relatiile noastre cu toate celelalte persoane de acelasi sex ca si acel parinte, vor fi dificile. in plus, va sugerez sa verificati daci accel pirinte nu a trait acecasi rand in relatic cu parintele lui de sex opus, adicd parintele lui, de acelasi sex ca gi tine. Accleasi rani se repeti din generafie in generajie (cea ce explici de asemenea, fenomenul ereditiii), iar asta atata timp si atét cat roata karmei nu se va fi oprit, prin trairca relatiilor intr-o iubire adevarati. Amintifi-va ca principala cauzd a unei rani provine din incapacitatea noastra de a ne ierta, ceea ce ne facem nouA insine si ceea ce le facem celorlalti. Ne este greu si ne iertim deoarece, de obicei, nici macar nu ne dim seama ca ne purtim picd noua ingine. Cu cat este mai importanta rana de abandon, cu atat inseamna ca te abandonezi mai mult pe tine insufi (adic te lagi abandonat) sau ca ii abandonezi pe alfii, situajii sau proiecte. Le reprosam celorlalfi tot ceea ce ne facem noi ingine si nu vrem sa vedem. Din aceasti cauzd atragem in jurul nostru_persoane care sA ne arate ceea ce le facem altora sau noua ingine. Un alt mijloc de a ne da seama ca ne abandondm pe noi ingine sau fi abandonam pe alii, este rusinea. De fapt, traim un sentiment de rusine atunci cand vrem sa ne ascundem sau si mascim un comportament pe care il reprosam celorlalti. $i mai ales nu vrem ca ei si descopere cd noi actionam la fel ca ei. Deci, este foarte important si devine urgent si reglam situafia cu parin{ii nostri, iar astfel vom inceta si reproducem acelasi gen de situatii. Chiar si cercetdtorii din medicina si din psihologie au constatat si au recunoscut perpetuarea anumitor comportamente si boli din generaie in generajie. Au recunoscut c& exist familii de diabetici, de cardiaci, de cancerosi, de astmatici precum si familii de violenti, incestuosi, alcoolici ete. 38Daci recunosti la tine caracteristicile dependentului, chiar dacd nu crezi ci {i-a lipsit atenia parintelui de se sex opus si ca, din contr’, admifi ci ai primit multa, atentie, se poate intampla urmatorul lucru: atentia pe care ai primit-o poate nu corespundea celei pe care ai fi vrut tu s-o primesti. Poate chiar te-ai simfit sufocat din cauza acelei atentii primite. Va pot da un exemplu, cu fiul meu cel mare, la care rana de abandon a ramas inscrisi in corpul lui de adult, Cu toate astea, acest copil a fost, dintre cei trei copii ai mei, cel care a primit cca mai multi atengie din partea mea, cAnd cra mic, deoarece nu lucram atunci in afara locuintei, stiteam acasa cu el. In scimb eram prea sever si rigida cu el in situafii, care dupa parerea lui nu justificau aceast& atitudine. Nu il isam liber, supravegheam tot ceea ce fiicea deoarece vroiam, si fac din el o fiint& perfect, conform notiunii mele de perfectiune. Azi am infeles ci nu era deloc genul de atenjie pe care gi-ar fi dorit el si o primeascé. Prin urmare a trait rana de abandon si mi se pare normal faptul cA mi-a purtat pica cnd era mic. imi dau seama acum c& aceasti experienti, fcea parte din planul lui de via{a si ci trebuia si infelegem anumite lucruri impreun’. El avea nevoie de o mami ca mine pentru a-si incheia procesul de iertare fafa de abandon, iar eu aveam nevoie de un fiu ca el pentru a mi ajuta s4 inchei anumite situafii cu tatil meu. O si vorbesc mai pe larg despre asta in capitolul referitor la tradare. Legile spirituale spun cA, atata timp cét o persoand nu a trait o experienta in iubire, va trebui s4 se intoared pe pamnt pentru a retrai aceeasi, experienta. Revenim avand aceleasi suflete, dar cu roluri diferite. Toate acestea pentru a ne da o sans sa rezolvim, definitiv ceea ce nu am reusit sa reglim in vietile noastre anterioare. SA nu uitagi c4, caracteristicile si comportamentele descrise in acest capitol sunt prezente doar atunci cind o persoana care suferi de abandon decide si-si poarte masca de dependent, crezind c& astfel va evita si triascd suferinja abandonului. in functie de gravitatea si intensitatea durerii, acesté masca poate fi purtata foarte des sau foarte rar. Comportamentele proprii dependentului sunt dictate de frica de a nu retrai rana de abandon. Oricum te pofi recunoaste in anumite comportamente si nu in tot ceea ce am seris. Este aproape imposibil ca cineva sé se recunoascd in toate comportamentele mentionate. Fiecare rana are comportamentele si atitudinile interioare corespunzatoare. Aceste feluri de a gandi, de a simfi, de a vorbi, de a actiona, legate de fiecare rand, indica deci o reacfie la ceva ce s-a intémplat in viaf’. O persoand aflatd in reacfional nu este centratd, nu este ea insasi si nu poate fi fericitA. De aceea este foarte important si stim momentele in care suntem noi ingine si cele in care suntem in reactional. Facdnd aceste lucruri devine posibil sa fii stapan pe propria ta via(a in loc s& te lagi condus de temerile tale, Acest capitol isi propune s& te ajute si devii constient de rana de abandon. Daca te regasesti in descrierea mastii de dependent, in ultimul capitol vei gasi toate informatiile de 39care ai nevoie pentru a vindeca aceasta rand si a redeveni tu insufi, fra si mai crezi ci viafa e plina de abandon, Daca nu te regasesti in aceasta descriere, iji sugerez sa verifici cu cei care te cunosc mai bine pentru a vedea daca sunt de acord cu tine. Am mentionat deja 4 se poate intémpla, si avem doar o ran mici de abandon. in acest caz, vei avea doar anumite caracteristici ale ranii. iji reamintese c& pofi sa te inerezi mai intai in aspectul fizic, deoarece corpul fizic nu minte niciodata, spre deosebire de noi care ne putem ingela cu usurin{a. Daca vei recunoaste aceasta rand la céteva dintre persoanele din anturajul tau, nu trebuie si incerci si le schimbi, Foloseste mai degrabi cea ce ai invijat pentru a avea mai mult compasiune pentru ceilalfi, pentru a le infelege mai bine comportamentul, Este de preferat sa citeascd ci ingisi aceasta carte dacd isi manifest vreun interes in acest sens, decat si incerci s& le explici confinutul cu propriile tale cuvinte. Caracteristicile ranii de ABANDON Activarea r&nii: intre un an gi trei ani in relajia cu parintele de sex opus. Lipsa unei hrani afective sau a tipului de hrand dorit. Masa: dependent Corpul: Lung, subfire, lipsit de tonus, plapand, picioare subfiri, spate curbat, brafe care par prea lungi si care atarn’ de-a lungul corpului, parti ale corpului care atm sau sunt moi. Ochii: mari, tristi, Privire care atrage. Vocabular: “absent”, "singur", "Nu mai suport", "Ma simt inghitit", "Nu mi se da drumul". Caracter: victima, fuzional, nevoia de prezenta cuiva, de atentic si mai ales de susfinere Dificultatea de a face sau de a decide ceva singur. Cere sfaturi pe care nu le urmeazi neaparat, Voce de copil. Dificultatea in a accepta un refuz. Tristeye. Plange usor. Atrage mila. intr-o zi ¢ vesel, intr-o zi ¢ trist. Se agafi fizic de ceilalfi. Psihic. Vedeta. Cauti independenya. fi place sexul. Cea mai mare teami: singuritatca. Alimentafie: apetit bun. Bulimic. fi plac alimentele moi. Mannca incet. Bolile posibile: dureri de spate, astm, bronsite, migrene, hipoglicemie, agorafobie, diabet, afectiuni ale glandelor suprarenale, miopie, isterie, depresie, boli rare care atrag si mai mult atenfia asupra lui, boli incurabile. 40Haideti si vedem impreund ce inseamna cuvantul ,,umilire”: actiunea de a te simti umilit, sau de a insulta pe altcineva intr-un mod excesiv. Sinonimele acestui cuvant sunt: ofensa, rusine, jignire, vexare, lezare. Aceasti rand incepe sa fie simfita sau se activeaza intre un an si trei ani. Vorbesc despre activare, ,,trezire”, deoarece va reamintesc cd teoria mea se bazeazi pe ideea ci ne nastem find constienti de ranile pe care trebuie si le rezolvim, chiar daca dupa nastere nu mai suntem constienti de acest lucru. Sufletul care se intoarce pentru a rezolva aceastd rand va atrage unul sau doi parinfi care il vor umili, Este o rani legati mai ales de lumea fizied, cea a lui a avea si a face, Se activeaz in momentul in care incep sa se dezvolte functiile corpului fizic, perioada in care un copil normal inva{é si mindnce singur, sd fie curat, si asculte si si infeleaga ceea ce ii spun adultii, ete. Trezirea ranii se produce in momentul in care copilul simte cd unuia dintre parinfi fi este rugine cu el sau ii este teama c& pirintelui ii va fi rusine cu el daca este murdar, sau dacd face o prostie (mai ales in public sau in fafa familici), cand ¢ prost imbracat etc. Oricare ar fi situafia care i face pe copil in acel moment rana se activeazi i se amplificd. De exemplu, un bebelus care se joacd cu caca in patuf sau face o alt prostioara dezgustitoare. Rana lui se activeaz cind 0 aude pe mama lui povestind tatalui stu ce s-a intémplat, numindu-1 pe el, pe copil ,pore mic". Chiar foarte mic fiind, bebelusul poate simfi dezgustul paringilor lui si se poate simfi umilit gi rusinat. se simt& umilit, jignit, comparat, lezat sau s&-i fie rugine, imi amintese un caz anume, de cand aveam sase ani si eram in internat la o scoala catolic’. Toate fetifele dormeam impreuna, intr-un dormitor mare, iar atunci cand una dintre noi facea pipi in pat, maicufele o obligau sa se plimbe a doua zi prin clase, purtnd ceargaful patat in spate. Maicufele credeau c& umilind-o si jignind-o astfel, nu se va mai repeta incidentul. $tim cu tofii cd se intémpla exact invers. Acest gen de umilire agraveazi situatia. Orice copil care are de vindecat o ran de umilire gi care trdieste o astfel de experienfa va vedea cum rana lui se accentucaza. De asemenea, la nivelul sexualiti un potential important in activa umilire. De exemplu, cand 0 mama igi surprinde baiefelul masturbandu-se si exclam: Pore mic ce esti, nu fi-e rusine?". Copilul se simte lezat, rusinat, iar mai tarziu va avea dificulta{i in viata sexuala. Daca un copil il surprinde pe unul dintre parinfi gol si simte cd acel parinte se simte stdnjenit gi vrea s& se ascunda, va invaja astfel cd trebuie sd-i fie rugine cu corpul lui. Aceasti ran poate fi traita pe diferite niveluri, in functie de ce anume s-a intamplat la varsta dintre un an si trei ani. Copilul se poate simfi stanjenit daca are senzafia ca este prea mult controlat de c&tre un parinte, daci crede c& nu are libertatea de a acfiona sau de a se 42migca cum vrea el la nivelul fizic. De exemplu, un parinte igi ceartd copilul care a iesit si se joace in noroi, cu hainutele curate, exact inainte de sosirea invitafilor. Daca parintii vor povesti incidentul in fafa invitatilor, umilirea copilului va fi si mai accentuata, iar acest comportament poate si-1 faca pe copil sa creada ca isi dezgust& parintii. Atunci se va simti umilit si ii va fi rusine de propriul comportament. in schimb, se intémpli si aud des persoane care sufera de aceasta rand, povestind toate lucrurile interzise pe care le-au facut cand erau mici sau adolescente. Este ca si cum ar fi cdutat mereu situafii pentru a retrai umilirea. Spre deosebire de celelalte patru rni, traite in relajie doar cu unul dintre pirinfi, clar specificat, sau cu o persoana care a jucat rolul acelui parinte, rana de umilire este cel mai adesea trait in relafia cu mama. Poate fi trait’ in relatia cu tatal atunci cand acesta exerciti rolul mamei, controleazi, ii arati copilului cum si fie curat, ete. De asemenea, se poate ca rana de umilire si fie legata de relafia cu mama in domeniul sexualitatii si al curafeniei gi de realatia cu tata, la nivelul procesului de invatare, a ascultarii gi a vorbirii. fn acest caz, rana va trebui rezolvata in relatiile cu ambii paringi. Copilul care sufera o rana de umilire isi va crea o mascd de MASOCHIST. Masochismul este comportamentul unei persoane ccare giseste plicere si chiar satisfactie in suferinga. Acea persoana cauta durerea si umilirea, de obicei intr-un mod inconstient. Face in asa fel incat s-i fie rau, sau s se pedepseasca inainte sa faca altcineva acest lucru. Chiar daca am subliniat faptul ci umilirea si rusinea se situeaz& la nivelul lui a avea” si ,a face”, se poate intimpla ca o astfel de persoana si faci tot posibilul si ajunga ,,si fie” asa cum ar dori ceilalti sa fie, dar de fapt, ceea ce face sau nu face el, ceea ce are sau nu are va declansa rana de abandon, Am observat de asemenea ca, a face si a avea: anumite lucruri, devine un mijloc pentru a compensa rana. incepind de acum, cand voi folosi cuvantul masochist, mi voi referi la persoana care suferd de umilire si care poarté 0 masc& de masochist pentru a evita suferinfa si durerea asociate umilirii. O sa repet ceea ce am subliniat in capitolele precedente. O persoana poate trai o experienti de rusine sau umilire fara ca rana de umilire sa fie activata. Pe de alt’ parte, 0 persoana masochist poate tai o situatie de respingere si si se simti mai degrabi umiliti decat respins&. Este adevarat ca, cele cinci tipuri de persoane, in acest studiu de caractere, pot fi sténjenite, ruginate daci sunt surprinse in flagrant atunci cnd le fac celorlalti exact ceea ce le e teama lor si traiasca. in schimb, se pare c4 persoana care sufera de rana de umilire este cea cAreia fi este rusine cel mai des. As vrea s& precizez diferenfa dintre rusine si culpabilitate, Ne simjim vinovafi atunci cand judecdm ca fiind ru ceva ce am facut sau nu am facut. Ne este rusine atunci eéind credem ca nu am fost corecti in cea ce am fiicut la un moment dat. Contrariul rusinii este mindria, Cand 0 persoana nu este mandra de sine insisi, fi este rusine, se acuza si are 43tendinfa de a se ascunde. Cineva poate si se sim vinovat furl si-i fie rugine, dar nu poate si fie rusinat, fara si se simtd vinovat. in descrierea fizicd a mistii masochistului, dat fiind c& acesta, se crede murdar, lipsit de inima, ,purce!” sau mai putin decat ceilalti, igi va dezvolta un corp gras, de care ii este rusine. Un corp greu, gras diferé de un corp plin de mugchi. Un individ poate si cAntireasci 20 de kilograme peste greutatea lui ,normalé" si si nu fie gras. Pare mai degraba 0 persoand puternicd. Masochistul, este mare din cauza unui surplus de grisime. Corpului lui este rotund, pare la fel de lat cat este de lung. Lucru care se observa chiar gi din spate. fn timp ce o persoand puternicd are un corp plin de muschi, mai mult lung decat lat, iar vazuti din spate, nu di impresia c& ar fi gras. Aceasti deseriere se aplicd atat femeilor cat si barbatilor, Daca doar o parte a corpului este gras’ sau rotunda, burta, fesele sau sinii, de exemplu, acest lucru indica 0 rana de umilire mai mica. Pot fi asociate de asemenea de masca masochistului, urmitoarele caracteristici: talia scurta, gatul gros si bombat, tensiune in gat (in interior si in exterior), in maxilarii si zona pelviand. Adesea are un chip rotund si ochii larg deschisi si inocenti ca cei ai unui copil. Este evident c& 0 persoana care are toate aceste caracteristici fizice sufera de o rand destul de severa. ‘Am observat ci acest rand pare a fi cea mai greu de recunoscut de citre cel care 0 poarti. Eu personal am luerat cu sute de persoane mascochiste, mai ales cu femei avnd 0 rand de umilire evident’, Multe dintre ele au avut nevoie de aproape un an pentru a recunoaste ea s-au simfit umilite sau cd le-a fost rusine in anumite situatii. Daca recunosti caracteristicile fizice ale masochistului in corpul tau gi ai o dificultate in a-fi recunoaste rana de umilire, 8 nu te surprinda acest lucru si s4-ti acorzi timpul necesar pentru a o recunoaste. De fapt, una dintre caracteristicile masochistului este si faptul cd nu fi place sa se grabeasca. Pentru el este chiar greu s& funcfioneze intr-un ritm rapid atunci ednd este necesar gi i este rugine cand nu reuseste sa fie la fel de rapid ca ceilalfi, precum gi atunci cdnd merge mai incet. Trebuie sa invete sa-si acorde dreptul si se miste cu propria lui viteza. Este dificil si recunoastem masca masochistului la acele persoane care reusese controleze bine greutatea. Daca te numeri printre acele persoane care se ingrasa repede si se rotunjeste cdnd nu reuseste sa-si controleze alimentatia, se poate s4 ai aceasté rana de umilire, dar si fie ascuns& pentru moment. Iar acea rigiditate care iti permite si te controlezi este explicata pe larg in capitolul sase al cartii. si Dat fiind faptul ci masochistul vrea s par& puternic si si nu mai fie controlat, devine foarte performant si ia multe responsabilitati asupra lui. Tocmai de aceea isi creeazi un spate puternic pentru a putea cara multe cu el. De exemplu, in cazul unei doamne, care pentru a-i face pe plac sofului ci accepta ca soacra ci s vind si locuiasc la ca acasa. Dupa scurt timp, soacra ei se imbolnaveste, iar femeia, se simte obligaté si o ingrijeasca,Mascochistul are talentul de a se plasa in situafii in care trebuie si aiba grija de o alti persoana. Astfel uit de sine din ce in ce mai mult. Jar cu cat igi asuma mai multe responsabilitati, cu atat ia mai mult in greutate. De fiecare data cand masochistul pare s& vrea s facd totul pentru ceilalfi, el isi doreste, in realitate, si-si creeze constrangeri si obligatii. in timpul cat se ocupa de ceilalti crede ca acestora nu le va fi rusine cu el, dar adeseori se simte umilit din cauza faptului ca se abuzeaza de el. De altfel, se simte rar recunoscut pentru tot ceea ce face. Am auzit mai multe femei masochiste spundnd ca s-au saturat sa fie servitoarele altora. Se plang de acest lucru, dar continua sa faca la fel, deoarece nu-si dau seama ca in realitate ele isi creaza aceste constrangeri. In acelasi timp am auzit de mai multe ori exprimari de genul: ,,.Dupa treizeci de ani de munca serioasa, am fost data afaré ca un gunoi!” Acest gen de persoane, care se considera devotate, nu se simt cu adevarat recunoscute. in plus, este interesant de observat umilirea cuprins’ intr-o astfel de expresie. O persoana care nu este masochist ar fi spus: ,,.Dupa treizeci de ani de munca, am fost concediati.”, fara s& foloseasca cuvantul ,,.gunoi”. Masochistul nu realizcaza faptul ci fiicdind totul pentru ceilalfi fi umileste fiicdnndu-i sit simtA cA, fard el, nu pot s& reuseascd nimic. Se intimpla chiar ca, acest gen de persoan’ si se asigure de faptul cd restul familiei i prietenii stiu clar ci o anumiti persoand nu poate face nimic fara ajutorul ci, iar acest lucru il va face chiar in fafa persoanei pe care 0 ajutd. Aceasta din urma se va simfi atunei foarte umilit Pentru masochist este foarte important sa infeleaga cd nu are nevoie si ocupe atat de mult loc in viata celor apropiati. Jar el, din contri, nu isi da seama ca ocupa prea mult loc, deoarece adeseori face acest lucru intr-o maniera subtila. De aceea corpul lui fizic ocupa atat de mult spatiu. El se ingrasa in funofic de locul pe care crede ca trebuie si-1 ocupe in viata lui. Corpul, in aspectul lui, fi reflect convingerile. Atunci cand masochistul va sti, in sinea lui, c& este special si important, mu va mai trebui si le dovedeasc’ acest lucru celorlalti. Recunoscdndu-se pe sine, corpul Iui nu va mai avea o nevoie atat de mare si ocupe mult spatiu. Masochistul pare foarte controlant, dar acest control este motivat mai ales de teama de a nu-i fi rusine de apropiafii lui sau de el insusi. Acest gen de control este diferit de cel despre care voi vorbi in capitolul referitor la rana de tridare. De exemplu, mama de tipul masochist va controla intr-o maniera abil infatisarea si curdfenia copiilor si a partenerului ei, Este acel gen de mama care vrea si aiba copii foarte curafi, inci de cand sunt foarte mici. Daca nu reuseste, ii va fi rusine de ea insfgi, in calitate de mami. Dat fiind cd masochistul, barbat sau femeie, este adesea fuzional cu propria lui mama, va face orice pentru ca acesteia si nu-i fie rugine cu el. Mama are un rol important in viata 4smasochistului, chiar dacd intr-un mod inconstient si involuntar. Mama este perceputa, in cazul lui, ca o povara greu de purtat, lucru care-1 motiveazi o data in plus sa-si formeze un spate puternic. Acest rol important al mamei continua uneori chiar si dupa moartea acesteia. Chiar daca ii este rusine sa recunoasca, masochistul se simte de obicei eliberat la moartea mamei lui, deoarece pana atunci avea libertatea ingradita. Influenja mamei se va atenua doar atunci cand rana de umilire va fi pe cale sa se vindece. in alte cazuri insi, unele persoane sunt foarte fuzionale cu mama si, in loc sa se simti cliberate, atunci cand aceasta moare, fac o crizi puternica de agorafobie. Din nefericire astfel de persoane sunt tratate pentru depresie. Iar cum insd nu sunt tratate pentru adevarata lor boala, vor avea nevoie de foarte mult timp pentru a-si reveni. Masochistului fi este greu s& isi exprime adevaratele nevoi si ceea ce simte cu adevirat, deoarece inca de la 0 varsti foarte mica, nu indrazneste si vorbeasca despre asta din teama de a nu ii fi rusine sau de a face pe altcineva s& se simta jignit. Parinfii unui copil masochist ii spun frecvent acestuia cé ceea ce se intamp]a in familia lor nu ii priveste pe cei din afar’ gi c& nu trebuie si vorbeasc’ despre asta. Trebuie s& pastreze totul pentru el, Situatiile de care le este rusine sau membrii familici cu care le este rusine trebuie si fie secrete. De exemplu, nu se vorbeste despre un unchi aflat in inchisoare, despre un membru al familiei internat intr-un spital psihiatric, despre un frate homosexual sau despre un caz de sinucidere din familia lor etc. La un moment dat, un barbat mi-a povestit cat de rusine i-a fost cdnd a facut-o pe mama lui si sufere deoarece, foarte tanar fiind, i-a furat acesteia bani din portofel. Pentru el era inacceptabil si 0 facd si sufere pe mama lui, care suferea deja dat fiind ca se priva de multe lucruri in favoarea copiilor ei. Nu vorbise pana atunci cu nimeni despre asta, Daca ne imagindm sute de astfel de mici secrete bine pastrate, putem intelege de ce acel barbat suferea de afectiuni ale gatului si de probleme cu vocea. Alte persoane mi-au marturisit rusinea pe care o simfeau cAnd isi doreau ceva, in copilarie, atunci cand o vedeau pe mama lor cum se priva de lucruri esenfiale pentru ea. Nu indrazneau s& vorbeascd despre acele dorinfe, in special cu mama lor. in general, masochistul ajunge la un punct in care nici macar nu mai este in contact cu propriile lui dorinje, deoarece riscd si o supere pe mama lui. Vrea atat de mult si-i faca pe plac mamei, incat nu-si accept decat acele dorinte care i-ar plcea mamei lui. Masochistul este de obicei hipersensibil, iar cel mai marunt lucru poate s&-1 ating’. in consecinfa, face orice pentru a nu-i rni pe ceilalfi. Imediat ce cineva, mai ales cei pe care ii iubeste, se simte nefericit, crede ca el este responsabil. Crede ca ar fi trebuit sau nu ar fi trebuit si spund sau si fact ceva. Nu infelege c&, find atat de mult legat de cea ce simt ceilalti, mu isi mai asculta propriile sale nevoi. Masochistul este cel care, dintre toate cele cinci caractere, isi ascultA cel mai putin nevoile, desi uneori este foarte constient de ceea ce vrea. isi provoaca suferin{a neascultandu-le, ceea ce contribuie la alimentarea rani 46de umilire sia mistii sale de masochist. Face orice pentru a fi util. Pentru el acest lucru este o modalitate de a-si ascunde rana si de a se convinge c& nu sufera de umilire. Aceasta este motivatia faptului ca masochistul este adesea recunoscut pentru capacitatea lui de a-i face si rada pe ceilalfi, raznd de ei insisi. Este foarte expresiv atunci cand povesteste ceva si gaseste mijloace pentru a face povestirea amuzanta. {si asuma rolul de a+i face pe oameni si radi. Este un mod inconstient de a se umili. Astfel, nimeni nu va putea ghici faptul cd teama de a-i fi rusine este ascunsa poate in spatele cuvintelor care provoaca rasul. Cea mai mica critica facuta la adresa lui il face si se simta umilit si neinsemnat. in plus este specialist in a se devaloriza pe sine. Se vede ca fiind mult mai mic, mai putin important decat este in realitate. Nu poate s& conceapa ca ceilalti il considera o persoana speciala si importanta in ochii lor. ‘Am observat ci foloseste foarte des cuvantul ,,mic” sau putin”. Va spune de exemplu:" Ai putin timp pentru mine?" sau ,micul meu cap" sau am 0 micd idee" sau ,, doar un pic". Scrie mic, face pasii mici, ii plac masinile mici, casele mici, obiectele mici etc. Daca te recunosti in descrierea masochistului si nu esti constient de faptul c& folosesti aceste cuvinte, ifi sugerez si ii intrebi pe cei din jurul tiu dac& vor si te observe si si te asculte atent. CAteodata suntem ultimii care ne cunoastem cu adevarat. Cand masochistul foloseste cuvantul gras, il foloseste mai mult pentru a se umili. De exemplu, atunci cénd se murdareste in timp ce mandnca (ceca ce se intampla destul de frecvent), va spune sau va gandi despre el insusi: ,Ce pore mare sunt!”. Intr-o seara ma intdlnisem cu o doamn’ de genul masochistului . Fra bine imbricata si indraznise s& poarte cele mai frumoase bijuterii ale ei. I-am facut un compliment pentru finuta ei, iar ea mi-a raspuns: Am aerul unei bogatase grase, nu {i se pare?”. Persoana care sufera de umilire are adesea tendinfa de a se blama pentru orice si chiar de a lua aspura sa vina celorlalti. Un barbat masochist imi povestea cd atunci cand sofia lui se simte vinovata pentru ceva, el se las usor convins ca este vina lui. De exemplu, daca ea ii da o listd de cumparaturi de facut si uita si noteze un produs care e cumparat in mod frecvent in El se intoarce de la magazin fair s& fi luat produsul respectiv. Ea ii spune:"De ce nu te-ai gandit s& iei si asta? Stii foarte bine c& lim asa ceva in fiecare saptamana!" El se simte vinovat si se acuza pentru faptul cd nu s-a gandit. Chiar daca ea ar fi spus: Am uitat sa notez pe lista acel produs", el s-ar acuza in continuare pentru faptul de a nu se fi gandit la asta. O sa va mai dau un exemplu referitor la 0 doamni care are aceeasi atitudine. Soul ei conduce masina si pe drum stau de vorba. El se uita la ea pentru ai raspunde si face maneyra gregiti la volan. Atunci 0 acuza pe sofia Iui pentru faptul de a-i fi distras atenfia. in astfel de situafii ea crede cd trebuie si-si ceard scuze. Verificdnd impreuna dacd ceea ce a7spune el este adevarat si dacd ea ficea intenjionat acel lucru, ea igi va da seama, ci realitatea e cu totul alta, dar dat fiind faptul c& soful ei declara c& ea este vinovatd, ea are tendinfa si-1 creada. Aceste exemple ilustreaz’ obiceiul pe care il are un masochist de a-si asuma responsabilitatea pentru ceva ce nu fi aparfine si de a se invinovati pentru acel lucru, A-si asuma vina si a-si cere scuze, nu rezolvi niciodata nimic, deoarece, de fiecare data cand are loc o astfel de situatie, el se va invinovati din nou. Este important si ne reamintim faptul cA ceilalfi nu pot niciodata si ne faci si ne simfim vinovati, deoarece culpabilitatea provine doar din noi ingine. Masochistul se va simfi adesea neputincios in fata celor pe care fi iubeste si care fi sunt apropiafi. Atunci cind este invinovajit de ceva (reacfie pe care o atrage impotriva lui), riméne blocat, nestiind ce anume s spuna pentru a se apara. Se acuzi, Poate s& sufere intr-atat incdt si plece din locul respectiv. Dupa aceea, mai tarziu, va incerca si se justifice, s4 explice in scopul de a impaca lucrurile. Considerandu-se vinovat, erede cA este de datoria lui sa remedieze situafia. Nu spun cd doar masochistul se simte vinovat. Fiecare dintre cele cinci tipuri de caractere se simte vinovat din motive diferite. Masochistul se poate simfi umilit foarte usor, pare c4 se eschiveazi mai mult si se simte cu atat mai vinovat. Un lucru foarte important pentru masochist este libertatea, A fi liber inseamna pentru el si nu aiba de dat socoteala nimanui, s4 nu fie controlat de nimeni gi sa faci ceea ce vrea cand yea, Copil fiind, masochistul nu s-a simfit liber, mai ales cu parinjii lui. Acestia puteau, de exemplu, si-1 impiedice sa aiba prietenii pe care ar fi vrut si-i aiba, si iasi cénd voia el sau si-i dea multe sarcini sau responsabilitati de indeplinit in casi, ca de exemplu sf se ocupe de frajii mai mici. Mentionez totusi ca, el insusi este de obicei cel care isi atribuie diverse obligatii, mai degraba decat ceilalti. Cand se respect pe sine si simte cA nimeni nu vrea si-i pun’ befe in roate, devine entuziast, isi traieste viata din plin: nu mai are limite, in astfel de momente cade in excese, in prea mult”, in mai multe asapecte ale viefii lui. Mandnc’ prea mult, cumpara prea multi méncare, giteste prea mult, face prea multe lucruri, vrea prea mult si ajute, i se pare cA ii este prea bine, vorbeste prea mult, Cand adopt unul dintre aceste comportamente, ti este rusine de el insusi, deoarece se simte umilit de privirile sau de remarcile cclorlalfi. De aceea fi este foarte fricd si ajunga in astfel de situafii, si simta ci nu mai are limite, deoarece este convins c& va face lucruri de care fi va fi rusine, fie cA sunt in plan sexual sau social, referitor la cumparaturi, la iesiri in lume etc. Mai mult, crede ci daca se ocupa prea mult de propria lui persoana, nu va mai fi util celorlalfi. lar aceasté convingere reactiveaza umilirea traita in copilarie cand refuza s4-si asume responsabilitatile cclorlalti. Din aceasta cauza exist atat de multa energie blocata in corpul unui masochist. 48Daca ar reusi si fie liber asa cum are el nevoie, fird si se simtA vinovat sau si-i fie rusine, corpul lui s-ar subtia, deoarece ar elibera mult& energie. in consecinta, cea mai mare team& a masochistului este libertatea. Este convins ca nu ar sti ce s& faci dacd ar fi liber. Astfel incat, intr-un mod inconstient, reuseste s& nu fie liber, iar el este cel care decide acest lucru. Crede ca facdnd singur alegerile, nu va mai fi controlat de ceilalti, dar, adesea, deciziile lui ii aduc rezultatul opus si mai multe constrangeri si obligatii. Atunci cand vrea si se ocupe de tofi cei pe care ji iubeste, crede c& isi asigur’a libertatea, deoarece el este cel care controleaza, dar, in realitate se ingradeste singur. O si dau cateva exemple in acest sens: - Un domn crede ca este liber si aiba cate partenere vrea el si isi creeaz o mulfime de probleme in legaturd cu felul in care isi administreazi timpul pentru a reusi s& le vada pe toate si s& se asigure cd nici una dintre ele nu stie de existenta celorlalte, - Un domn se simte prizonier acas& cu o sofie care il controleazd. Pentru a scapa de aceasta situajie are ined doua sau trei slujbe in plus. Se erede liber, dar, in realitate, nu mai are timp liber pentru a se delecta si pentru a sta mai mult cu copilul. - O doamni locuieste singurd si, pentru a fi liber’, isi cumpara propria locuinga. Dar nu mai are timp liber pentru ca deoarece trebuic si se descurce singuré cu toate responsabilititile. Ceea ce face un masochist pentru a se clibera pe un anumit plan ill va ingradi pe alte planuri. Mai mult, creeaz o muljime de situafii in viafa cotidian care il oblig’ si fact anumite lueruri ce nu raspund propriilor lui nevoi. O alta caracteristicl a masochistului este aceea de a se pedepsi pe el insusi, crezdnd cA astfel il pedepseste pe celalalt. O doamni imi povestea ci se certa des cu soul ei deoarece acesta iesea cu prietenii lui si mu petrecea destul timp impreuna cu ea. in timpul acelor certuri, ea ti spunea: ,, Dacd nu esti multumit poti s& pleci!” Atunci el isi lua haina gi pleca, iar ea riménea din nou singur’. Crezind c& il pedepseste, de fapt se pedepsea pe ea insisi, rimAnand singura, in timp ce soful era fericit c& putea s Este 0 modalitate foarte bund de a-{i alimenta partea masochist. Masochistul are de asemenea talentul de a se pedepsi pe el insusi inainte ca altcineva s& 0 faca. Este ca si cum ar vrea sa-si dea el prima lovitura gi si se pregateasca astfel pentru ca loviturile celuilalt sd-i faci mai pujin ru. Aceasta situafie survine mai ales atunci cand ii este rusine de ceva sau fi este teama si nu fie jenat in fata celuilalt. Are o dificultate atat de mare in a-si face pe plac incat, atunci cAnd se simte bine intr-o anumita activitate, se acuzd de obicei ca profita prea mult de acea stare. Masochistul face tot posibilul pentru anu fi judecat ca fiind, un profitor. Cu cat se acuza mai mult de a fi astfel, cu atat va profita mai mult corpul lui, adica va creste in greutate. 49O tanard mami mi-a spus intt-o zi: ,Mi-am dat seama, c& acjionez in asa fel incat si nu am timp pentru a ma delecta si si nu fac cu plicere cea ce fac.” A adiugat cd, seara, cand soful ei si copii se uitd la televizor, uneori se opreste si ea s& se uite cu ei. Cand o atrage emisiunea pe care o vad, rimane in picioare so urmireascd. Nici micar nu are timp s& se aseze deoarece, dup prerea ei, ar lenevi. Deci, nu ar mai fi o mama bund. Simul datoriei este un lucru foarte important pentru o persoana masochista. Masochistul se regaseste freevent in postura de intermediar intre doud persoane. Serveste drept tampon intre acestea, Iucru care il determina sa-si faurcascd un strat protector solid. Face in asa fel incat sa fie avocat in astfel de situatii. De exemplu, o mama masochista va interveni intre taté sau profesor si copii. in loc s&-i invete pe acestia si-si asume responsabilitatile. La servici, masochistul isi alege o functic in care si fie obligat sa intervina pentru a remedia totul astfel incat toata lumea sa fie multumita. Daca nu este asa, se va acuza de faptul de a nu fi facut nimic si i-ar fi rusine deoarece se erede responsabil de fericirea celorlalti. Aceste aspecte se pot vedea pe corpul lui cdnd adun& prea multe pe spate si pe umeri. Ajunge sa aiba dureri de spate sau umerii din ce in ce mai aplecati. De asemenea, dupa aspectul corpului se poate vedea momentul in care un masochist nu mai poate acumula anumite greutifi. Ai senzafia c& pielea ii este intins’ Ja maxim, cd nu mai incape in ea, ci este strans in propriul sau corp. fn astfel de momente se imbraca cu haine foarte stramte. $i ai impresia ci, daca va respira mai puternic, hainele se vor rupe. Daca ai observat ca {i se intémpla asa ceva, atunci corpul tu incearcd siti comunice ci este momentul de a te ocupa de rana ta de umilire, deoarece nu mai pofi sa cari mai mult. Aparenfa exterioara este un lucru important pentru masochist, chiar dacd am putea crede contrariul vizand felul in care se imbraci unele persoane de acest gen. in sinea lor, le plac mult hainele frumoase si vor s& arate bine, dar cum ered cd e de datoria lor s& sufere, nu igi permit acest lucru, Cand un masochist se imbracd cu haine foarte stramte sau decoltate, este un semn c& rana este foarte dureroasi, imbracdndu-se astfel va suferi si mai mult, Cand incepe si-si cumpere imbricdminte frumoasa, de calitate, pe misura gi pe gustul lui, ‘inseamni cd rana este pe cale s& se vindece. Masochistul are talentul de a-si atrage situajii sau persoane care il vor umili. $4 luim cAteva exemple: - O femeie care isi alege drept partener un barbat cu un comportament foarte deplasat in public, dupa ce a baut mult, - O femeie isi ia ca sof un barbat care flirteazii tot timpul cu alte femei, chiar in faja ei. = Un domn care isi alege o partenera cu un comportament vulgar, manifestat mai ales in fata colegilor lui de servici. 50= O doamni care igi pateazi hainele, fie din cauza vaselor murdare, fie din cauza unui flux menstrual prea abundent. = Un domn sau o doamni care au darul de a-si murdari hainele cdnd iau masa in public; Domnul prin faptul c& sea’ mancare pe cravat, iar Doamna pe decolteu. Doamna va spune cd snii ci cei mari o deranjeazi atunci cand mananca. Nu vrea s vada ca isi atrage situafii umilitoare sau jenante care o ajuté si-si descopere rana. Am auzit de atitea ori doamne masochiste care spuneau in timp ce Juam masa cu ele: ,,Ce proast sunt, iar m-am murdirit!”. $i cu cat se striduic mai mult si-si curefe pata, cu att accasta va fi mai vizibila. - Un domn care este concediat, iar cand sta la coada pentru a gasi un alt loc de munca, i se intampla frecvent sa intalneasca un fost coleg sau pe cineva cunoscut care il vede stand la coada. Atunci va incerca sa se ascunda. Doar cei care sufera, de rana de umilire traiesc in acest mod anumite situafii de genul celor descrise mai sus. O alta persoana, ar fi putut, in aceeasi situafie, si se simt& respinsa, abandonata, tradata sau sa traiasca acea situatie ca pe o nedreptate. De aceea este important s4 ne reamintim ca ceea ce ne face si suferim nu este ceea ce traim, ci reactia noastra la ceea ce ni se intimpla, din cauza acelor rani nevindecate. Dezgustul este un sentiment trait adesea de un masochist. Este dezgustat de el insusi sau il repugni ceilalti. Adesea igi creeaza situatii in care va simti dezgust, iar prima reactie va fi sa respinga’ ceea ce ii repugnd. Am intalnit mai multe persoane masochiste, barbafi si femei, aveau o repulsie fata de parinfii lor: 0 mama neglijent, prea gras, vulgara, un tata alcoolic care fumeaza tot timpul, miroase urat sau care iese cu partenere ciudate sau cu alte femei. Chiar copii fiind, astfel de persoane nu voiau sa invite alti copii la ei acasa, lucru care le diminua sansele de avea la fel de multi prieteni ca si ceilalti copii. Pentru a arta cat de mari sunt dificultatile masochistului de a asculta care sunt propriile lui nevoi, se intémpla foarte des s& il vedem facdnd pentru ceilalfi cea ce nu face pentru el insusi. O si dau cteva exemple in acest sens: - Un domn il va ajuta pe fiul siu si-si zugriveasca apartamentul, in timp ce nu reuseste sf aiba timp pentru a face acest lucru in propriul lui apartament. - O doamni, va pregti casa pentru invitafii sai, dar cand este singurd, nu face acest lucru, chiar dac& prefera 0 casi curatéi, cu lucrurile in ordine. Nu se considera suficient de important pentru a face asta. = O doamna care prefera s& fie aranjata, se va imbrica bine doar pentru ceilalfi, cand ¢ singura, se imbraca in ,,zdrenfele" ei de cas. Daca vine cineva in vizité, pe neasteptate, ti va fi rusine s& fie vizuta astfel si va vrea si se ascund’. 51Ca si in cazul celorlalte rani, fiinja umand face orice pentru a nu fi constient’ de suferinta ei, deoarece fi este prea teami si simti durerea provocati de acea rani, Masochistul va face acest lucru incercdnd sa fie demn cu orice pref. Foloseste des expresiile a fi demn sia fi nedemn. Se considera adesea nedemn: de exemplu, nedem de a fi iubit sau de a fi recunoscut. indata ce se consider astfel, crede cA nu meriti si faca ce fi place, ci mai degraba sa sufere. Toate astea se intampla, de obicei, intr-un mod inconstient. La nivelul sexualitigii, masochistul are de obicei dificultaji din cauza ruginii pe care 0 simte. Tindnd cont de toate tabuurile vehiculate in educatia sexual a copiilor, este normal ca o persoani clreia i se face rusine foarte ugor, si fie influenjat de nofiunile de picat, infamie, mizerie ete. legate de sexualitate, De exemplu, un copil care se naste dintr-o mama necisatorita. Daca acest copil este considerat copil din flori, copilul rusinii, rana lui va fi activati foarte devreme, atat de devreme de fapt, incdt va deveni un adult cu o rana foarte pronunfata, inci din momentul conceperii, va avea o imagine falsi despre actul sexual. $tiu ca, in prezent, sexualitatea este un domeniu mult mai deschis decat inainte, dar si nu va lasati amagii de acest lucru. Tot mai multi adolescenti sufera de obezitate, ceea ce ii impiedica pe unii dintre ei si aiba o viafai sexuald normala si plicutd. Aceasta rugine de sexualitate, transmisa din generafie in generatic va fi solutionata doar atunci cénd rana de umilire va fi vindecat. Am observat, de-a lungul anilor, c& majoritatea persoanelor care sufera de umilire fac parte din familii in care tofi membri au dificultafi in zona sexualitafii. Asadar, nu intamplator s-au atras aceste suflete, in mod inconstient. O tanara masochista are tendinfa de a-si controla sexualitatea, mai ales pentru a nu ii da mamei ei, care e de obicei foarte controlanta referitor la acest subiect, motive sa-i fie rusine cu ea. Adolescenta aflé de la mama ei cd sexul este un lucru dezgustator si mai tarziu, va trebui sa facd o munca importanta cu ea insdsi pentru a renunfa la acea credin{a. O tanara mi-a povestit cat de rusine i-a fost, la varsta de 14 ani, cand s-a lasat sarutata de un baiat. A doua zi, la scoali avea impresia cd toati lumea o privea si stia ce ficuse ea. Cat de multe fete tinere nu s-au simtit umilite in momentul aparitiei ciclului menstrual si a cresterii sanilor! Unele dintre ele inceara chiar s& isi aplatizeze mari. inii cAnd li se par prea Adolescentul masochist se simte de asemenea controlat la nivelul sexualitatii. fi este foarte teama, de exemplu, si fie surprins in timp ce se masturbeazi, isi va atrage situatii umilitoare si jenante, cu parinfii lui si cu prietenii, legate de nivelul sexual. Umilirea este mai putemicd, de obicei, in relajiile mami-fiicd. Cu cat cineva crede mai mult c& sexul este ceva rusinos si murdar, cu atét va atrage mai mult situayii de harfuire sexuala si abuzuri in timpul copilariei si al adolescenfei. Tar acelei persoane ii va fi atat de rusine incat nu va indrazni sa vorbeasca cu nimeni despre asta. 52Mai multe femei de tip masochist mi-au povestit c& atunci cdnd au gisit curajul de a le spune mamelor lor faptul c& au fort harfuite sau au trait un incest, li s-a rAspuns: Este din cauza ta, esti prea sexy” sau ,, Cu siguranfa ai facut ceva fiindcd fi s-a intamplat asa ceva." Genul acesta de reacfii din partea unei mame, nu pot decdt si amplifice sentimentul de umilire, de rusine si de culpabilitate pe care il trdiese, Cand o femeie isi creeaz o protectic solida, sub forma unui surplus de greutate, in jurul soldurilor, al fesclor, sau a pantecelui adic in jurul zonei sexuale a corpului, putem si presupunem ci are o team legati de sexualitate, cauzata de abuzurile traite, Nu este surprinzator faptul de a vedea atat de mulfi adolescenti care, in momentul in care incep s& se manifeste pregnant doringele sexuale, se ingras’. Acesta devine pentru ei un mijloc pentru a nu fi atragatori, pentru a nu fi harfuiti si, in mod inconstient, pentru a se priva de placerea sexual. Foarte multe femei mi-au spus :"Dacé as fi avut un corp frumos, suplu, ag fi fost prea sexy si, poate, mi-as fi ingelat soful" sau ,,Daci m- as imbrica mai sexy, soful meu ar fi gelos". Am observat cd majoritatea persoanelor grase, barbati sau femei, sunt foarte senzuale. Dat fiind ca nu cred cd merit sa simta plicerea, vor face in aa fel incat s& se priveze de ea si la nivel sexual. Deci, este posibil ca persoana care sufera de umilire s& aiba fantasme, desi nu va indrizni niciodata s& vorbeasc despre asta, deoarece crede c& este un subiect jenant. Persoanele masochiste nu sunt doar senzuale, ci si sexuale, Ar face dragoste des daca ar fi capabile si fie ele insele, dac& ar avea timp si-si recunoasca adevaratele nevoi in domeniul sexualitatii (precum si in alte aspecte), De mai multe ori am auzit femei spunand cA atunci cénd isi doresc si faci dragoste, nu indriznesc s4 vorbeasca despre asta cu partenerul lor, in opinia lor este de neconceput sa il deranjeze pe celilalt pentru propria lor placere. Barbatul masochist, de asemenea, nu are in general viata sexual pe care si-ar dori-o. Fie este prea timid cfnd e vorba de sex, fie este obsedat si cauta peste tot. Poate avea dificultati legate de erectie sau chiar s sufere de ejaculare precoce. Cand o persoand masochist igi acorda dreptul de a-i plicea sexul gi giseste partenerul cu care poate fi ea insdsi, va avea totusi dificultiti in a se abandona complet, fi este rusine si arate ce anume ii place legat de sex si si isi exprime placerea, prin sunete, de exemplu, care si arate cat de mult ii place. Confesiunea, ceruta de biserica, a constituit de asemenea o sursa de rusine pentru cei care se confeseze chiar au fost obligafi so practice, inca de mici. Aceste persoane trebuiau si legat de ,,g4ndurile ascunse. Este usor si ne imagindm, mai ales in cazul unei tinere fete de tip masochist, cat de greu este si marturiseasca faptul de a fi facut dragoste inaintea cAsatoriei. Persoanele cele mai credincioase se simfeau rusinate in faja lui Dumnezeu, deoarece, pentru ele, a-1 dezamigi pe Dumnezeu era un lucru inacceptabil si li se parca foarte umilitor s& trebuiasc si vorbeascd despre aceste lucruri in fata unui preot. Aceastd 53umilire lasi o urmi profund impregnati care va avea nevoie de multi ani de zile pentru a disparea. Procesul de a se dezvalui in fata unui nou partener presupune un efort important pentru o persoani de genul masochist. Le este teama sa nu le fie rusine cand vor fi priviti de celalalt, desi, in sinea lor, masochistii sunt eci cdrora le face cea mai mare placere si se plimbe goi prin casa, atunci cind au dobandit acest drept. Find persoane senzuale, cu cat vor considera mai mult sexul ca fiind ceva ,,murdar” cu atat pot sa-si doreascd mai mult sa fic ,murdare”, in scxualitatea lor. Acesta este un lucru poate dificil de inteles pentru cei are nu sunt de genul masochist, dar persoanele de acest gen infeleg foarte bine. Este acelagi lucru pentru toate tipurile de rani. Putem sa infelegem, mai bine atunci cand traim experienta acelei rani Ca urmare a ceea ce am mentionat in acest capitol, este de la sine infeles ca rana de umilire ne afecteazi maniera de a comunica. Temerile masochistului care il impiedicé sa comunice clar si sisi exprime cererile sunt: teama de a-l rani pe celilalt, de a fi considerat egoist daca isi dezvaluie temerile, de a fi injosit sau umilit, teama ca celéllalt sa- 1 faci si se simté un nimic, de a-si spune sau de a simfi cA este nedemn. Dacd va recunoastefi in aceste temeri, este o modalitate bund de a descoperi ca nu sunteti voi insiva si cd rana de umilire este cea care preia controhul. Mentionez mai jos cateva dintre afectiunile si bolile pe care le poate avea un masochist. Durerile de SPATE gi senzatiile de greutate pe UMERI sunt foarte freevente, deoarece ia multe rispunderi asupra lui. Durerea de spate se datoreazi mai ales sentimentului c& ti lipseste libertatea, Partea de jos a spatelui este afectatd cdnd se leaga de lucrurile materiale, iar partea superioari este legati de planul afectiv. Poate suferi de PROBLEME RESPIRATORII atunci cénd se last sufocat de problemele celorlalti. Problemele la PICIOARE, precum VARICE, ENTORSE si FRACTURI sunt frecvente. Din cauza temerii sale de a nu mai fi capabil s& se miste, ajunge sa-si atraga probleme fizice care il impiedica s& se miste. Se intampla des si sufere de FICAT, deoarece este genul care ,.se amiraste” mult pentru ceilalfi. Durerile de GAT, ANGINA si LARINGITELE sunt alte probleme ale masochistului, deoarece se refine, nu spune mult din ce ar vrea si spund si mai ales ceea ce vrea si cear’. Cu cat ii este mai dificil sa-si constientizeze propriile nevoi si sa-si exprime cererile, cu att are mai multe sanse de a avea probleme cu GLANDA TIROIDA. in plus, faptul de a nu sti sd-gi asculte nevoile provoaci adesea URTICARIE, MANCARIMI ALE PIELII. Se stie ci expresia mA mindnc&” inseamna ,am o mare pofta sa..,,”, dar masochistul nu isi permite, deoarece ar fi rusinos si vrea prea mult s&-si implineasca placerile. O alta problemi fizicd pe care am obscrvat-o la persoancle masochiste este functionarca proasti a pancreasului, lucru care atrage HIPOGLICEMIE si DIABET. Aceste boli se manifesta la acele persoane care au o dificultate in a-gi trai placerile, sau la cele care fac acest lucru, dar 54se simt vinovate sau sunt umilite. Masochistul este de asemenea predispus Ia PROBLEME CARDIACE, deoarece nu se iubeste destul de mult, Nu sé considera suficient de important pentru a face ce fi place. Inima are o legdtura direct cu capacitatea de a savura placerile, cu bucuria de a trai, Mai mult, datorita credinfei sale in suferin{’, se intampla des s vedem un masochist obligat s& se supund mai multor INTERVENTI CHIRURGICALE. Daca va descoperifi una sau dintre aceste afectiuni fizice, acest lucru indicd faptul ci exist sanse reale ca ele si fie cauzate de comportamentul corespunzitor mistii de masochist. Aceste boli se pot manifesta si la persoane care au alte tipuri de rani, dar se pare ci sunt mult mai frecvente la persoanele care sufera de rana de umilire. in ceea ce priveste alimentatia, masochistul este adesea un om al extremelor. Fie infulecd mult cu mare poft, fie ia doar portii mici, pentru a se convinge pe el insusi c& de fapt nu méndnc& mult, pentru a nu-i fi rusine. Minanci mai multe porfii mici, cea ce pan’ la urmi constituie 0 cantitate mare de alimente. Are momente de bulimie cAnd se hraneste pe ascuns, fir’ . De exemplu, ¢ genul care poate manca in picioare in buc&tirie, Astfel are impresia ci nu a mancat asa de mult cét ar fi mancat daci s-ar fi agezat la masi. fi plac alimentele cu grasime multi. si dea seama exact ce mandnc’ De obicei, se simte foarte vinovat si ii este rugine s mAndnce in fafa cuiva, mai ales cand e vorba de alimente care ingrasi, de exemplu, ciocolata. © doamna care a participat la un stagiu, mi-a povestit c4 atunci cdnd face cumpératuri la alimentar’ gi ajunge la casi, pentru a plati, se uitd la toate ,prajiturile" din cosul ei si fi este rusine géndindu-se ce anume vor crede persoanele din jur despre ea. Este convinsa cd 0 considera ,,o purcicd mare”. Faptul de a crede ci minancd prea mult, nu il ajut& pe masochist si-si controleze greutatea. Stim foarte bine cA ni se intimpld mereu ceea ce credem. Cu cat cineva se gandeste si se simte vinovat pentru ca a mancat prea mult, cu atét, mincarea ingurgitata, il va ingrdsa mai mult, Dac& cineva absoarbe multe alimente si nu se ingras, inseamna cd nu are acceasi atitudine interioara, aceeasi convingere. Oamenii de stiinté vor spune ca cele doua persoane au un metabolism diferit. Este adevarat ci oamenii pot avea un metabolism sau un sistem, endocrin diferit, care le poate afecta corpul fizic, dar, eu raman la convingerea cA sistemul credintelor este cel care determina tipul de metabolism, de sistem endocrin sau de sistem digestiv al unei persoane i nu invers. Din nefericire, masochistul se recompenseazi prin mncare. Este modul lui de a se gratifica. Atunci cnd va incepe sa facd acest lucru prin alte mijloace, va simfi mai putin nevoia de a se recompensa prin alimente. Nu trebuie sd-si poarte picd pentru acest comportament, deoarece cu siguranti acest lucru l-a salvat pana acum, |-a ajutat si continue sa traiasca. Conform staticticilor, 98% dintre oamenii care fin cura de slabire repun greutatea pierduta si chiar putin in plus, in momentul in care reincep s4 mandnce normal. Afi remarcat faptul 55ca cei care vor sa slibeasc& spun, majoritatea, c& vor si piarda, kilograme sau ci tocmai au pierdut kilograme. Am observat ca, dupa cure de slabire repetate, persoanele care au pierdut si au repus din greutate foarte des, au o dificultate din ce in ce mai mare in a pierde din nou kilogramele in plus gi le este tot mai ugor sA le repuna la loc pe cele pierdute. Este ca si cum corpul fizic este obosit de munca depusa. Este mult mai indicat s& accepfi acea extragreutate si s& luerezi pe rana de umilire, asa cum este menfionat in ultimul capitol al cartii. Pentru a deveni mai constient de rana sa de umilire, masochistul trebuie si recunoasca in ce masurd i-a fost rusine de el insusi sau de alte persoane si cat de rusine le-a fost altora cu el. Mai mult, trebuie sa devina constient de nenumaratele ori in care se autoumileste, adicd atunci cand se injoseste si se simte nedemn. lar cum este adesea un om al extremelor, incepe, de obicei, prin a nu vedea nici o situafie jenant’, pentru ca apoi si recunoasca foarte multe. Cand se intampla acest lucru, prima Ini reactie const in a avea un soc in fata acestor situatii de jena si de umilire, iar apoi izbucneste in ras. Este inceputul procesului de vindecare. Un alt mijloc de a deveni constient de acest lucru consta in a constientiza dacd este genul de persoand care vrea adesea si preia asupra lui responsabilitatile sau angajamentele altora. Daca va regasifi in descrierea rinii de umilire, refinefi ci munca va trebui fiicutd la nivelul sufletului, adicd pentru a va elibera de acea rand. Dac munca se va face doar la nivelul fizic, controlindu-vi mereu pentru a nu va ingrisa sau pentru a nu slabi, nu veti fi in acord cu planul vostru de viati si va trebui si vi reincarnati intr-un corp nou, poate si mai gras. Dat fiind cd ai ajuns pnd aici, este mai infelept si faceti ceea ce va va elibera sufletul. Este important si va dafi seama cd si mama sau tatil vostru traieste o rand de umilire, in relafie cu parintele de acelasi sex ca gi voi. Simfind compasiune pentru parintele care sufera de aceasta ran&, iti va fi apoi mai usor s& simfi compasiune si pentru tine. fatea de a ne ierta S& ne reamintim c& principala cauzi a unei rani provine din incapa pentru ceea ce ne facem noua ingine sau cd ii facem pe alfii si sufere. Ne este greu si ne iertim pe noi, deoarece, de obicei, suntem inconstienti ci avem resentimente fafi de noi insine. Cu cat este mai importanta rana de umilire, cu atat te umilesti mai mult pe tine, injosindu-te sau comparandu-te cu ceilalfi sau vei umili alte persoane fiindu-ti rugine de ei sau vrind si faci prea mult pentru ci. Le reprosim celorlalfi ceea ce ne facem noi insine si nu vrem sa vedem. De aceea atragem in jurul nostru persoane care ne arata ce le facem celorlalfi si ce ne facem nous insine. ‘Am subliniat mai devreme ci masca masochistului pare a fi cea mai greu de recunoscut sau de admis. Dacd vi recunoastefi in caracteristicile fizice ale acestei masti si in al celorlalte nu, va propun si citifi acest capitol de mai multe ori in urmatoarele luni. Treptat 56vor reaparea situafiile in care afi trait ura sau umilire. Este important sa ifi acorzi timpul necesar de a recunoaste aceasté rand in tine. Reamintesc faptul ck comportamentele si caracteristicile mentionate in acest capitol sunt prezente doar cAnd cineva poarti masca de masochist crezdnd ci astfel va evita si retrdiascd umilirea. in funfie de gravitatea rinii si de intensitatea durerii, aceasti mascii poate fi purtatd doar cfiteva minute pe siptiimand sau aproape intotdeauna. Comportamentele proprii masochistului sunt dictate de teama de a retrai rana de umilire. Este posibil si va recunoasteti in anumite comportamente gsi nu in tot ceea ce am scris. Este aproape imposibil ca cineva si se identifice in toate comportamentele pe care le-am mentionat. Toate ranile descrise in aceasta carte au fiecare in parte, comportamentele si atitudinile interioare respective. Aceste moduri de a gandi, de a simfi, de a vorbi, de a actiona, legate de fiecare rand indica o reactie fafi de ceea ce se intampla in viata. O persoani aflaté in reactional nu este ca insdsi, nu este centrata si mu se poate simfi fericita. De aceea este atat de util si constientizim momentele in care suntem noi insine si cele in care suntem in reactional, Facdnd toate acestea, vefi putea deveni stapani pe viata voastr’, in loc si va lasati controlati de temeri. Acest capitol isi propune si va ajute si deveniti constienti de rana de umilire. Dacd va recunoastefi in descrierea acestei rni, ultimul capitol confine toate informatiile de care avefi nevoie pentru a vindeca acea rand si a redeveni voi insiva, fara si mai credeti cd viata este plina de umilire, Dacd nu va recunoasteti in aceasta descriere, va sugerez sa verificafi cu cei care va cunose bine, daca si ei sunt de acord cu voi. Am mentionat deja faptul ci putem si avem doar o rani mica de umilire. in acest caz vefi avea doar anumite caracteristici. Va reamintese c& este important sa aveti incredere mai intai in aspectul fizic, deoarece corpul fizic nu minte niciodata, spre deosebire de noi care putem si ne inselam cu usurinta. Daca recunoastefi aceasta rand la cineva din anturajul vostru, nu trebuie si incercafi si-1 schimbati. Folositi mai degraba ceea ce invajati din aceast& carte, pentru a avea mai mult compasiune pentru ceilalfi, pentru a le infelege mai bine comportamentele reactive. Este de preferat si citeasc ei singuri aceasta carte, dacd sunt interesafi in acest sens, decat sa le explicati conjinutul c&rfii cu propriile voastre cuvinte. Caracteristicile ranii de UMILIRE Activarea rAnii: intre un an si trei ani, in relatia cu parintele care s-a ocupat de dezyoltarea lui fizicd, de obicei mama. A te simfi umilit din cauza controlului acelui parinte Masca: masochist 7Corpul: gras, rotunjit, mic de staturi, gat gros si bombat, tensiuni in zona gatului, a maxilarelor si cea pelviana. Fafa rotunda, deschisa. Ochii: mari, rotunzi, deschisi, inocenti. Vocabular: ,.a fi demn”, ,,a fi nedemn”, ,,mic”, ,,gras” Caractesr: ii este adesea rusine de el insusi gi de ceilalfi, sau ii este teami ca celorlalfi si nu le fie rusine cu el. Nu ii place s4 mearga repede. {si cunoaste nevoile, dar nu le asculta. Aduna multe greutiti in spate. Controleaza pentru a evita rusinea. Se crede murdar, lipsit de suflet, sau find mai pujin decat ceilalji. Fuzional. Face in asa fel inedt si nu fie liber, deoarece ,a fi liber” inseamna ,nelimitat”, Dac nu are limite, ii este team’ de excese. Joaca rolul mamei. Hipersensibil. Se pedepseste pe sine crezind ca astfel il va pedepsi pe celilalt. Vrea si fie demn. fi este rugine, la nivelul sexualitayii, dar este senzual si nu igi asculta nevoile sexuale. Compenseazi si se recompenseaza pe sine prin mancare. Cea mai mare frica: libertatea Alimentafia: ii plac alimentele grase, grele, ciocolata. Este bulimic sau mandnca in portii mici si multe. fi este rusine si umpere sau si manfnce ,prajiturele”. Boli posibile: Dureri de spate, umeri, gat, angind, laringite, probleme respiratorii, probleme la picioare, varice, entorse, fracturi, boli de ficat, probleme cu glanda tiroida, urticarie, hipoglicemie, diabet, probleme cu inima. 58BOMINATORULUI (Rana de triidare) 59Putem trada pe cineva, sau putem fi tridafi de cAtre cineva, in mai multe feluri. Conform dictionarului, a trida inseamna a inceta si mai fii fidel fata de cineva, de 0 cauzi, a abandona sau a da in vileag pe cineva. Termenul cel mai important legat de tridare este fidclitate, antonimul cuvantului trdare. A fi fidel, inscamna a-fi respecta angajamentele, a fi loial si devotat. Putem sa avem incredere intr-o persoana fidela. Atunci cand increderea este distrusa, putem sa suferim de tradare. Aceasta rana este activaté la varsta intre doi si patru ani, in momentul in care energia sexual se dezvolta, angrendnd astfel complexul lui Oedip. Aceasta rand este traité in relatie cu parintele de sex opus, Sufletul care doreste si vindece aceasta rand igi va atrage un parinte cu care va avea o legatura afectiva puternica si o atractie mutuala foarte mare, deci un puternice complex al lui Oedip. O sa subliniez cateva explicatii pentru cei care dorese safle mai multe lucruri despre aceasti teorie a complexului lui Oedip, creat de psihanalistul SIGMUND FREUD. Conform acestei teorii, tofi traim acest complex, dar la niveluri diferite. Fiecare copil, mai ales intre doi si sase ani, devine indragostit de parintele de sex opus sau de persoana care joaca acel rol, deoarece se afld la varsta la care i se dezvolti energia sexual, incepand de atunci, copilul devine constient de forta lui de viata, forja sexual, sau cea care reprezinta capacitatea lui de a crea. Este normal ca, inca de la nastere, copilul sa fuzioneze cu mama lui si s aiba o mare nevoie de atenfia ei si de ingrijirile ei. Mama va continua totusi si se ocupe de ocupatiile ei cotidiene gi s& aib& grija si de ceilalyi membri ai familiei, asa cum facea de fapt inainte si vind bebelusul. Daca mama va raspunde prea mult capriciilor lui, in asa masurd incdt devine o sclav, copilul incepe si creada c4 il poate inlocui pe tatil sau si si o ingrijeasca singur pe mama lui. in acest caz, in opinia lui Freud, copilul nu va trece prin etapa oedipiana, esentiala in dezvoltarea sa, iar acest Iucru va deveni ceva foarte nesinatos pentru el, la nivel psihologic gi sexual, cand va fi adult. A traversa cu bine aceasti etapa oedipiana inseamn ci orice copil trebuie si ajunga si ca, pentru nasterea lui, a fost esential si prezent, mama trebuie si-I facd pe copil si simti c& acel tata exist si este la fel de important ca si ea. Imediat ce copilul va intelege cd pentru conceperea lui s-au unit cele doud sexe, va deveni interesat de sexul opus. Va dezvolta o dorinta inconstienta de a avea un bebelus cu parintele de sex opus. in acelasi timp i se dezvolta puterea creativa. Acest lucru explica comportamentul fetitelor care inceraca s4-si seduca tatal si al baietilor, care incearcd si-gi seducd mama. Fac totul pentru a obfine afectiunea parintelui de sex opus. Vor incerca de asemenea si-1 protejeze pe acel parinte, in ciuda dezamigirii de a nu fi primit atentia dorits. Cand un parinte avand acelasi sex ca gi copilul il raneste pe celilalt recunoas: 60pirinte, de sex opus, copilul va fi foarte afectat. Unii copiii pot chiar si doreasci moartea parintelui pe care il acuza. Din nefericire, in majoritatea cazurilor, complexul lui Oedip este foarte prost trait deoarece, mama este foarte posesiva cu fiul ei, iar tatal cu fetifa lui. Cu cat e mai devalorizat tatal, uncori chiar complet ignorat, cu atét va fi mai greu de rezolvat acest complex. Am observat ci cei care suferi de rana de tradare, nu au reusit si-si rezolve complexul lui Oedip, cdnd erau foarte mici. Acest lucru presupune ca, atasamentul lor fata de parintele de sex opus este mult prea mai mare, lucru care le va afecta relatiile afective gi sexuale, la varsta adult. Vor avea mereu tendin{a de a-1 compara pe partenerul lor cu parintele de sex opus, sau vor avea nenumarate asteptari din partea partenerului lor, legate de ceea ce nu au primit din partea pirintelui de sex opus. in momentul actului sexual, aceste persoane au dificulta{i in a se relaxa complet. Vor fi retinute, deoarece le este fricd s se abandoneze celuilalt. Sufletul care se incarneazi cu scopul de a vindeca rana de tradare igi alege parinti care folosese seductia cu copilul lor si care sunt centrati mai degraba pe ei ingisi. Cu acest gen de parinfi, copilul ajunge sa simt& cA ci au nevoie de el si vrea, mai ales ca parintele de sex opus, sa se simt bine. incearca prin toate mjloacele s& fie special pentru acel parinte. Un barbat ce suferea de rana de tradare, imi povestea ca, in copilarie, mama si cele doua surori ale lui il valorizau spunandu-i ci doar el stie si faci pantofii si straluceascd atat de frumos, atunci cand ii dadea cu ceara sau ii lustruia. Deci, cdnd indeplinea cele doua sarcini, se simfea special. Nu isi dadea seama ca se lisa manipulat prin seductie. exemplu pentru a arata cum poate fi traita rana de tradare, in copilarie. Copilul se simte tradat de parintele su de fiecare data end acesta nu igi respect 0 promisiune, sau fi trideazi increderea. Trieste aceasti tridare mai ales in relatia lui de dragoste sau sexual. De exemplu, o experienfi incestuoas’ este trait ca o tridare, in aproape toate cazurile de incest. Copilul traieste de asemenea o tradare de fiecare dati cAnd simte ci parintele de acelagi sex a fost tradat de citre celalalt parinte. Resimte acest lucru ca si cum i s-ar intampla lui personal. Un sentiment de tridare poate fi trait si atunci cAnd, © fetifi este lisatd deoparte de tatal ci, atunci cand se naste un bebelus baiat in familie. Cand copilul incepe si triiasci sentimente de tradare, isi creeazd o mascd pentru a se apira, ca gi in cazul celorlalte rani, Aceasté mascd este cea a DOMINATORULUL Genul de control pe care il exerciti nu este motivat de aceleasi rajiuni precum controlul masochistului. Acesta din urma controleaza pentru a nu fi fi rugine, sau pentru a nu-1 jena pe celalalt, in timp ce dominatorul controleaza pentru a fi atent la respectarea propriilor angajamente, pentru a fi fidel gi responsabil sau pentru a se asigura cd ceilalti isi respect’ promisiunile 61Dominatorul isi creeazi un corp care exhiba forja, puterea si care pare si spuna: ,,Sunt o persoana responsabila, puteti avea incredere in mine”. Un barbat dominator se poate recunoaste prin umerii largi, mai largi ca si soldurile. Cateodata se intampla sa nu fie o diferen{a mare intre lirgimea umerilor si cea a soldurilor, dar , cum va spuneam intr-un capitol anterior, trebuie si avem ineredere in propria noastra intuijie. Cand, la prima vedere cineva emana mai multd forfé in partea superioara a corpului, este semn ca e vorba despre cineva care sufera de tridare. Daci vedem un barbat cu umerii largi, bicepsi bine dezvoltafi, pieptul bombat si purtnd un tricou mulat pentru a-si evidentia muschii, vom sti cA acel barbat are o rana de tradare importanta. La 0 femeie dominatoare aceasta forta se concentreazi mai degraba la nivelul soldurilor, a feselor, a pantecelui si a copaselor. Coapsele puternice reprezinta de asemenea una dintre caracteristicile fizice ale unei femei cu aceasta rand. Partea inferioari a corpului ei este, in general, mai larga decat umerii. CAnd cineva are corpul in forma de para, cu cat este mai accentuatd partea groasa a peri, cu atat este mai importanta rana de tradare. in anumite cazuri se poate observa si fenomenul invers. Un barbat poate avea soldurile gi coapsele mai largi decat umerii, iar 0 femeie poate avea un corp masculin, adicd umerii largi, solduri si coapse mai subjiri. Dupa observarea si verificarea mai multor cazuri de acest gen, am ajuns la concluzia ed rana lor de tradare a fost trait’ in relajia cu pirintele de acelasi sex, mai degraba decat cu cel de sex opus. Complexul lui Oedip, nu a fost, in cazul lor, trait normal, adicd cu parintele de sex opus. Aceste persoane s-au atagat mult de parintele de acelasi sex si |-au ignorat prea mult pe celdlalt. Pot s& spun totusi cA astfel de cazuri sunt rare. De aceea, in acest capitol ma voi referi mai mult la persoanele care tr aceast rand de tradare cu parintele se sex opus. Se intémpla adesea ca un astfel de corp si indice o rani de respingere ce poate fi vazutd intr-un corp fragmentat. jesc in ansamblu, persoanele care poarti masca dominatorului igi ocupa bine locul ce li se cuvine si sunt foarte fizice. Adesea emand un aer ,,ia uitafi-va la mine!” Se intampla uneori si aiba mai multe kilograme in plus, dar nu se poate spune c& sunt grase. Le numim mai degraba persoane puternice. Vazute din spate, nu par grase. Totusi, privite din fafa astfel de persoane, barbati sau femei, pot avea burta mare, umflat’. Este modul lor de a-gi arata forfa prin pantecele mare care exprima ,Eu sunt capabil”. in farile orientale aceasta fort se numeste forja lui Hara. Precizez ca, cresterea in_greutate, in general, este in relatie cu_partea mentala_a_unei persoane care crede ci nu ocupa suficient de mult loc in propria ei viati. Un surplus de greutate nu inseamna deci automat o rand de umilire, rand descrisi in capitolul anterior. Pentru un masochist greuatea este un mijloc in plus pentru a se simti umilit. in cazul celorlalte rani, cresterea in greutate este mai mult in relatie cu convingerea lor ca trebuie si ocupe mai mult spafiu. Observam cé fugarul si dependentul, care sunt foarte subjiri, chiar foarte slabi, nu vor sa ocupe mai mult spafiu. Acest Jucru il ajuti pe fugar sa fie mai invizibil, iar pe dependent si para mai slab, deci sd fie ajutat mai mult. 62Privirea persoanelor de tip dominator este intens, seducdtoare. Cand o astfel de persoani priveste pe cineva, are talentul de a-1 face sa se simt& special, important, Vad lucrurile foarte repede. Iar intensitatea privirii ii ajuta s& vadi repede ansamblul a ceea ce se intampla in jurul lor. Dominatorul isi foloseste mult ochii pentru a-1 {ine pe celalalt la distanfA cdnd este defensiv sau pentru a-I fixa si scruta pe celilalt intr-un mod intimidant. Se protejeaza astfel pentru a nu isi arata slabiciunea, vulncrabilitatea sau neputinta. VA reamintesc ca atunci cdnd cineva nu are decat una dintre caracteristicile mentionate mai sus, rana acelei persoane este mai putin importantd. Se poate recunoaste domeniul in care 0 persoana este dominatoare si ii este teama de tradare, prin partea corpului care indica forta sau putere. De exemplu, cand o femeie sau un barbat are solduri puternice gi o burta proeminentd, ca o protectie foarte bund, acest Iucru indic& o furie simfita impotriva sexului opus, lucru care se manifest mai ales la nivelul sexualitifii. Se poate ca acea persoana sa se fi simfit harjuita sexual, in copilarie sau sa fi fost victima unui abuz sexual, ceea ce explica aceasta forma de protectie sexual. Dac& va recunoastefi in deserierea fizici a dominatorului, dar suntefi mai degraba o persoana introvertita, se poate si fie mai dificil pentru voi si va recunoasteti in comportamentele pe care le voi descrie in continuare, deoarece controlul pe care il exercitafi este mult mai ascuns, deci mult mai greu de constientizat. In acest caz, cei care va cunosc foarte bine, ar putea sa va spuni, citind ceea ce urmeaza, daca purtati masca dominatorului. Cand persoana este mai extrovertiti, controlul ei este mai vizibil si mai usor de reperat. La nivelul comportamentului si a atitudinilor interioare ale dominatorului, fora este caracteristica comuna tuturor persoanelor care au o rana de tradare, Este important pentru acestea si abordeze aceasti fort si mai ales curajul lor. Sunt foarte exigete cu ele insele si vor s& le demonstreze celorlalti de ce sunt capabile. Traiesc orice act de lasitate, deci de lips& de curaj, ca fiind 0 tradare. isi vor reprosa enorm daca renunfa la un proiect, dacd nu au avut curajul de a merge pani la capat. Le este foarte greu sa accepte lasitatea celorlalti. Dat fiind faptul ca le este foarte greu sa accepte orice forma de tradare provenind de la ei ingigi sau de la ceilalti, dominatorii fac tot ce le sta in putinfd pentru a fi persoane responsabile, puternice, speciale gi importante. Astfel, dominatorul igi satisface ego-ul care nu vrea sa vada de cate ori pe siptimana se tradeazi pe el insusi sau tradeaz pe altcineva in general, este inconstient de acest lucru, deoarece a trada este att de inacceptabil pentru el, incat nu vrea si admita ca poate face asa ceva. Daca este constient cd a tradat pe cineva, de exemplu prin nerespectarea unei promisiuni, va gasi tot felul de scuze si poate adesea, s& recurga la minciun’ pentru a iegi din acea situajie. Va afirma, de exemplu, c& s-a gandit la acel lucru, cand, in realitate a uitat complet ceea ce avea de facut. Sa ne reamintim ca fiecare dintre rinile noastre exist pentru a ne atentiona asupra faptului ca, daca ceilalfi ne fac si suferim, se intampla si datorita faptului ca si noi ii facem si 63sufere sau ne facem pe noi insine si suferim. Acest Iucru nu poate fi infeles sau acceptat de ciitre ego. Dac vi recunoaste{i in masca dominatorului gi simtiti 0 oarecare rezistenfa citind aceste randuri, inseamna cd ego-ul este cel care opune rezistenfa, nu inima. Dintre cele cinci rani, dominatorul este cel care are cele mai multe asteptari de la ceilalti, deoarece fi place si prevada totul si astfel s controleze. Am mentionat intr-un capitol precedent c& si dependentul are multe asteptiri din partea celorlalfi, dar este vorba de asteptari in relatie cu nevoia lui de a fi ajutat si susfinut din cauza ranii sale de abandon Astfel, se simte important. Asteptirile dominatorului fai de ceilalfi au drept scop verificarea felului in care fac ceea ce au de facut, dac& o fac bine sau nu, precum gi verificarea increderii pe care 0 poate avea in ci. Mai mult, este foarte abil in a ghici asteptarile celorlalfi. I se intémpli frecvent si spund sau si facd ceva in functie de asteptirile celuilalt, fara a avea neaparat intentia de a face ceea ce a spus. Dominatorul are o personalitate foarte puternica. igi afirma convingerile cu for{a si se asteapta ca si ceilalfi si adere la credinfele lui. isi formeaza foarte repede o parere despre cineva sau despre 0 situatie i este convins ca are dreptate. [si afirma punctul de vedere intr-un mod categoric si vrea cu orice pret si-i convinga pe ceilalti. Va folosi foarte des expresia ,,Ai infeles?" pentru a se asigura ca este infeles pe deplin. Crede cd atunci cand cineva il infelege, acea persoana este de acord cu el, lucru care, din nefericire, nu este valabil. Am verificat cu mai multe persoane de tipul dominantului daca isi dideau seama cat de mult incercau s& mi convingd atunci cnd igi exprimau parerea si nu isi dideau seama de intentia lor. Toate mastile au un punct comun: atunci cand o persoana poarta masca este inconstienta de acest lucru. Din contra, cei din jurul ei vad destul de ugor masca pe care o poarté acea persoana. Dominatorul face in asa fel incat sd nu se afle in situafii de confruntare in care nu ar deine controlul. Cand este cu persoane pe care le considera rapide si puternice, se va retrage din team de a nu putea sa le faca fafa. Dominatorul este rapid in actiunile sale. infelege sau vrea sa infeleaga foarte repede si are dificultafi atunci cind cuiva fi ia prea mult timp pentru a explica sau povesti ceva. intrerupe adesea si rispunde chiar inainte ca interlocutorul lui sa fi terminat ce avea de spus. in schimb, dac cineva va indrazni s4-i facd acelasi lucru, fi va spune foarte raspicat: Lasi-mi si termin, nu am terminat ce aveam de spus!" Are mult talent si isi face repede treaba. Deci, nu prea are rabdare cu cei care sunt mai lenti. Trebuie sa faca eforturi pentru a-i tolera. Este adesea o ocazie in care incearca si-i controleze pe ceilalti. De exemplu, cand se afla la volan, in spatele unui sofer care merge foarte incet, devine nerabdator si se infurie. Parintele dominator va pretinde copiilor lui s& fie rapizi si si invefe repede. Acelasi lucru este valabil gi in ceea ce il priveste pe el. Cand lucrurile nu se migc& suficient de repede pentru gustul lui si, mai ales, cand il deranjeaz& 64un lucru neprevazut se infurie foarte usor. fi place sa fie primul, mai ales cand este intr-o competifie. A termina primul este mai important pentru el decat a face bine ceea ce are de facut. Uneori va ajunge chiar si-si creeze propriile reguli de joc pentru ca totul sa fie in avantajul lui. Cand lucrurile nu se desfasoard conform asteptarilor Iui, devine foarte repede agresiv, desi nu se considera o persoand agresiva. Se vede pe sine ca find, mai degrabi, o persoani care se afirma, puternica, care nu se las& usor influentata. Dominatorul este, dintre toate cele cinei caractere, cel care are cel mai des oscilafii de dispozitic. La un moment dat poate fi plin de iubire si atenfie, iar in secunda urmitoare, poate si se infurie din cauza unui mic incident. Cei din jurul lui nu stiu cum si se poarte in fafa lui. Tar ceilalfi traiese freevent acest gen de atitudine ca pe o tradare. Dominatorul are mult de exersat in cea ce priveste rabdarea si toleranta lui, mai ales c”nd este vorba de situafii care il impiedica s lucreze si si faci ceva in felul lui si in functie de asteptarile celorlalti. De exemplu, daca este bolnav, va face tot posibilul sa se vindece foarte repede pentru a-si putea relua activitatile. Cand cei apropiafi sau cei care au un angajament fafa de el sunt bolnavi, nu mai are rabdare. Dominatorul are tendinja de a ,prevedea" viitorul, adicd inceared si anticipeze tot ce se va intdmpla in vitor. Mentalul lui este foarte activ. Cu cat rana este mai puternica, cu atat vrea mai mult s4 controleze totul pentru a nu suferi de tradare gi cu att mai mult vrea si anticipeze viitorul, Inconvenientele majore ale acestei atitudini constau in faptul cd el vrea ca totul si se petreacd asa cum a prevazut si este plin de asteptiri fata de viitor. Aceasta atitudine il impiedicd in acelasi timp, si-si traiascd din plin momentul prezent. De exemplu, atunci cénd Iucreaza, va fi ocupat sa-si planifice vacanfele viitoare, iar in timpul vacanfei igi va organiza intoarcerea la servici sau isi va face griji pentru ceea ce se intampla acas& in lipsa lui, Adeseori este grabit s4 vadi ce anume se va intimpla i dacd totul se va intampla asa cum a prevazut el, in loc s& profite de momentul prezent. Dominatorului ii place s& ajunga undeva mai devreme, pentru a-si asigura controlul asupra situafiilor. Nu fi place si intarzie si nu tolereaza persoanele care intarzie, desi acest lucru fi ofera o alté ocazie de a le controla, incercdnd s& le schimbe. Devine nerabdator daci termina o sarcina cu intarziere sau dacd altcineva i-a promis 0 lucrare pe care i-o pred cu intarziere. Aceast dificultate este trait mai ales cu persoanele de sex opus, cu care se enerveazi mai usor decat cu celelalte. Iar cum este exigent, se intdmpla des sii nu timpul necesar pentru a efectua o lucrare gi si nu acorde acest timp nici celorlalti. corde fi este greu s& atribuie cuiva o sarcina si si aiba incredere in acea persoana. Va incerca si controleze mereu dac& sareina respectiva se indeplineste conform asteptarilor lui. Are o dificultate atunci cdnd trebuic si-i arate cuiva cum sa facd ceva, iar acca persoand invata incet. El nu are timp de pierdut. Cand deleagi sarcini e vorba despre lucruri usoare sau functii in cazul c&rora nu va fi acuzat daca nu sunt indeplinite corect. De acea dominatorul 65trebuie si fie rapid: face aproape totul singur, daca nu, se ocupa cu supravegherea celor care il ajuti, DA impresia ca are ochi si urechi peste tot, pentru a verifica ce fac ceilalti si pentru a se asigura ca isi indeplinese bine sarcinile. Este mai exigent cu ceilalfi decat cu sine insusi. Are mai multa ineredere in persoancle de acelasi sex si fi verificd si controleaza mai mult pe cei de sex opus. Rana de tradare se activeazi in cazul dominatorului de fiecare data cand se aflé in prezenta cuiva care nu isi respectd angajamentele. Dominatorul, considerandu-se 0 persoani foarte muncitoare si responsabila, are dificultati cu lenea. in opinia lui, cineva nu are dreptul sa leneveascd decat dupa ce si-a indeplinit toate sarcinile de care este reponsabila si nu inainte de asta. A vedea pe cineva care nu face nimic, mai ales daca ¢ 0 persoand de sex opus, il enerveazi foarte tare. O va considera pe acea persoan’ lenesi si fi va fi greu s& aiba incredere in ea. Mai mult, face in aga fel incat toatd lumea sa stie ce a facut el, cum anume a procedat si cat a lucrat, astfel incat ceilalti vor vedea cat de responsabil este el si cd este 0 persoana de incredere. Dominatorul detest momentele in care ceilalti nu au incredere in el. Se considera atat de responsabil si de talentat incat crede ca ceilalfi ar trebui si apeleze la el. Cu toate acestea nu vede cat de greu ii este lui sa aiba incredere in ceilalti. Dominatorul opune rezistenta cdnd trebuie si se confeseze cuiva, deoarece fi este team’ cA acele confidenfe vor fi folosite impotriva lui intr-o zi, Trebuie s4 aiba multi ineredere in cineva pentru ca acesta si devina confidentul lui. in schimb, este primul care povesteste celorlalfi ce i s-a incredinfat, dar se infelege de la sine cd are un motiv foarte serios pentru ao face, fi place s& condimenteze putin ceea ce spun sau fac ceilalti. De exemplu, dacd 0 mama fi explicd ceva copilului ei, tatal dominator, trecdnd pe langa ei va spune: ,, Ai infeles ce {i-a spus mama ta?" Situatia respectiva nu il priveste deloc, dar totusi se amestecd. Daci o astfel de situatic se intampli unei fetife, se poate intampla destul de usor ca ea si 0 considere drept 0 tridare, mai ales cand ea este fetifa tatei, iar el nu ii ia apararea cand mama o pedepseste. in general, dominatorului ii place si aiba ultimul cuvant, de aceea gaseste mereu ceva de adaugat la orice. ‘au aproape orice. Se ocup’ mult de treburile altora. Cum vede repede tot ce se intémpla in jurul lui si se cu usurin{ toate sarcinile. Crede ca trebuie si-i ajute pe ceilali si-si organizeze viaja. Nu isi di seama ca actioneaza astfel pentru a avea controlul. Ocupandu-se de ceilalfi, poate controla ceea ce vor ei s& ii facd, cum si cand anume o vor face. Cand un dominator se ocupa de problemele celorlalfi, are sentimentul ca acestia sunt mai slabi decat el. Este 0 modalitate deghizati de a-si arta propria fort. Cand cineva nu crede destul in propria lui fort’, va face totul pentru a incerca sa o arate celorlalti. Iar a se ocupa de cei mai slabi este adesea o modalitate folosita in acest scop. considera mai puternic decat ceilalti, isi asuma 66Mai mult, dominatorul este foarte sensibil, dar e vorba despre o sensibilitate care nu se vede prea mult, deoarece este prea ocupat s& isi arate forja. Am constatat in capitolele anterioare ci dependentul se ocupa de ceilalti pentru a-si asigura suportul si sprijinul acestora si ci masochistul actioneazi ast{el pentru a fi o persoan bund si pentru a nu le da celorlalfi motive sa le fie rusine cu el. in ceea ce il priveste, dominatorul se ocupa de treburile altora pentru a nu suferi el de trédare sau pentru a se asigura cA ceilalfi raspund asteptarilor lui. Daca te recunosti ca fiind o persoani care se crede responsabilA si aranjeze viata celor pe care ii iubeste, iti sugerez si examinezi cu atentie motivatia pe care o ai. Ego-ul dominatorului se simte frustrat imediat cdnd cineva il critici in ceea ce face deoarece nu fi place si fie supravegheat, mai ales de cdtre un alt dominator. Are multe dificultati cu persoanele autoritare, deoarece crede ca acestea vor sa il controleze. Se justificd si are intotdeauna o motivatie buna pentru a face lucrurile asa cum vrea el. isi recunoaste cu dificultate temerile si nu vrea s& vorbeasca despre slabiciunile sale. De altfel, inci de foarte mic, dominatorul incepe sa spuna: ,,Sunt capabil s4 fac asta, lasi-ma si o fac singur!" yea s& fac& lucrurile in stilul lui, dar ii place ca ceilalti s& il recunoasca, si il felicite gi, mai ales, sé remarce ceea ce a facut el. Nu vrea sa igi arate vulnerabilitatea de teama ca cineva si nu o descopere si sa profite, controlandu-1. fi place sa se arate ca fiind curajos si puternic, cat mai des posibil. in general, face doar ce si cum vrea el. Le spune celorlalfi ceea ce vor ei si auda, dar nu tine cont de parerea lor si pana la urma face cum vrea el. De exemplu, imi amintese ci intr-o zi, eu si soful meu am angajat pe cineva de tipul dominatorului, si faci anumite lucrari in casi. Explicandu-i acelui domn ce anume voiam sf fac si cu ce si inceapa, am observat c& nu fi convenea ce spuneam eu si nu ii plicea ca eu sa ii spun ce are de facut, deoarece el era expertul in materie de reparafii. Prin urmare, a incercat si ma convinga de felul in care vedea el lucrurile, fara a tine seama de prioritafile noastre. I-am spus cd inteleg punctul lui de vedere, dar ca pentru a raspunde nevoilor noastre, eu si sotul meu preferam altceva. ,Foarte bine !" a raspuns el. Totusi, dupa doud zile am descoperit cA facuse exact cum vruse el. Cand i-am marturisit nemuljumirea mea, deoarece nu facuse ceea ce ii cerusem, avea deja pregatite toate justificarile. A facut in asa fel incat s& aiba el ultimul cuvant, deoarece era prea tarziu si o ia de la capat cu lucrarea. ‘Am spus mai devreme ci dominatorului nu ii plac persoanele autoritare, dar nu isi da seama de cfte ori el insusi di ordine gi ia foarte repede decizii in numele celorlalti. imi place mult si observ un dominator aflat intr-un post de conducere sau de supraveghere, intr-un loc public precum un restaurant, un spital, un magazin etc. Vrea si stie tot ceea ce se intémpl4, isi spune pirerea fara sd ii fi cerut cineva acest lucru, se pare cA nu se poate abjine si nu adauge un comentariu personal la ceea ce spun sau fac ceilalti. intr-o zi am observat intr-un restaurant un chelner de tipul dominatorului, care se rastea la un altul, ce intrunea toate caracteristicile tipului de fugar. Dominatorul ii spunea tot timpul 67fugarului ce avea de facut si pe cine trebuia si serveasc’. Fugarul isi ridica ochii spre cer in semn de exasperare. {i impartageam sofului meu observatiile mele, spunandu-i ca cei doi chelneri riscau si ajunga la o cearta serioasa, cand cel de tipul fugarului, cel care ne servea, s-a indreptat spre noi si a inceput sa ne povesteasca cat de grea era situatia lui si cd se pregatea si plece de acolo, in curand. Cunoscand ranile, nu am fost surprins’ si aud plingerile lui, deoarece un fugar care se simte foarte respins, prefera si fuga decat si facd fafa situatiei. Cel mai interesant lucru din aceasta situafie este faptul ci ospatarul dominator nici macar nu cra patronul sau superiorul celuilalt. Avea exact aceeasi funcjie ca si fugarul, doar c& pur si simplu, isi asumase raspunderea de a-1 face pe celilalt un chelner a fel de bun ca gi el. Dominatorul parea clar deaspura situatici si controla disputa foarte bine. Parea foarte mndru de el si mu isi didea seama de atitudinea sa de a controla totul. Era mai degrab& ocupat si fi arate sefului cd el este un muncitor bun si cA poate avea inceredere in el in orice situatie. in opinia lui, celalalt chelner ar fi trebuit s fie recunosc&tor pentru ajutorul pe care i-1 didea. Ceea ce noi numim control este in ochii unui dominator echivalent cu ajutor. Dat fiind cd cu si soful meu méncam destul de des in acel restaurant, pe parcursul deplasirilor noastre, mi se pare foarte util sA cunoastem diversele tipuri de rini, deoarece asta ma ajuta sa stiu cum si mA adresez, de exemplu, chelnerilor. De exemplu, stiu c& daca ii fac o remarcd neplicut unui dominator, sau daci ii vorbese despre o gresealii pe care a facut-o, va incepe imediat s& se justifice si poate chiar s4 mint pentru a-gi salva reputajia sia nu igi strica imaginea, Dac abordarea mea este dominatoare, nu voi obfine ceea ce vreau. Trebuie si simtd cd este ceva ce vine de la el si nu ceva impus de altcineva. Am trait cdteva experienge in care, chelnerul ma lisa s& astept in mod intenionat, numai pentru a-mi demonstra cine are ultimul cuvant de spus. Cand cineva incearc& s4-1 convingd pe un dominator de 0 idee noua, acesta este usor sceptic. Cel mai greu lucru pentru el este s& fie luat prin surprindere, cand nu are timp sa se pregateascd. Iar nefiind pregatit, riscd sa nu aiba controlul, in consecinta riscd sa fie el controlat. Cum efectul unei surprize este un Iucru greu de trait pentru el, prima lui reactie const ina se retrage si a rimane in stare de alertd. Trebuie si fie pregatit pentru orice eventualitate gi fi place s se gandeasca dinainte la toate posibilitatile, pentru a fi pregatit. Nu isi di seama de cate ori isi poate schimba el insusi planul gi ii pune pe cei apropiati in. situafii surprinzitoare, datorate schimbarilor ficute in ultimul minut. Atunci cdnd el este cel care decide, isi acorda dreptul si-si schimbe parerea foarte usor. O doamna care are rana de tradare imi povestea ca, atunci cfnd era tanara, incerca mereu s& ghiccasci dinainte reactiile tatilui su, reactii pe care Ie triia foarte dificil. Cand se astepta ca tatil ei si o loveascd, deoarece fiicuse ceva urat, el nici macar nu o atigea. Cand ea se astepta si fie Kiudata pentru rezultatele bune la scoala, el o lovea, fara ca ea s& stie 68cauza acelei furii. Acest exemplu demonstreazi faptul ci, rana de tidare a acelei fete atragea genul acesta de comportament, la fel ca si rana de tridare a tatilui ei, care il determina si adopte acest comportament. Era ca si cum, acestuia din urma fi ficea o plicere perversd si o surprind’, s nu corespunda asteptarilor ei, pe care se parea ci le stie dinainte. Acest lueru se explic& prin fuziunea dintre un tata si fica sa sau o mami gi fiul ei care trdiesc acest gen de rani. Orice comportament imprevizibil din partea parintelui antreneaza, in general, un sentiment de tridare la copilul de gen dominator. Dominatorul fi consider foarte repede pe ceilalti drept ipocriti, din cauza lipsei lui de incredere. Din contra, prin comportamentul lui manipulator, am putea foarte des si il consideram pe el un ipocrit. De exemplu, atunci cand lucrurile nu merg cum vrea el, acest fapt il enerveazi si va incepe si vorbeasca pe la spatele persoanei vizate, oricui vrea si-1 asculte. in acel moment, nu igi da seama ca gi lui i se intampla si fie ipocrit. Dominatorul nu suporta sd fie minfit. Va spune:"prefer s4 primesc o palma decat s fiu mintit."El insusi minte foarte des, dar pentru el, acelea nu sunt minciuni. Gaseste motivatii serioase pentru a deforma adevarul. Minciunile lui, in general mai subtile, sunt necesare, dup parerea lui, pentru a-si atinge scopurile sau pentru a se justifica. De exemplu, menjionam mai devreme ci reuseste s& ghiceascd usor asteptarile celorlalti spune ceea ce vor ei si auda, Din nefericire nu poate si-si respecte mereu cuvantul dat, deoarece se angajeazi in ceva fara sd verifice daca va putea si-si respecte angajamentul. Va gisi prin urmare, tot felul de scuze, chiar si pe aceea ca a uitat complet ca si-a luat un angajament. Ceilalfi traiese astfel de situafii ca pe o minciuna gi ca pe o tradare, el poate si califice astfel de comportamente ca fiind expesia unor limite, de exemplu. in mod paradoxal, el personal traieste foarte dificil faptul cd cineva nu il crede. Daca cineva nu are incredere in el se crede tradat. Iar pentru a evita acest sentiment dureros de tradare, va face totul pentru ca ceilalti si aiba incredere in el. ca adesea le {in timpul atelierelor mele, multe femei se plingeau cA soful lor le manipula si le controla minfind foarte des. Dupa ce am verificat, am constatat cd majoritatea acelor barbati erau dominatori. Nu vreau s& spun c& toate persoanele de tipul dominator mint, dar acest lucru este mai freevent in cazul lor. Dacd va recunoastefi avand aceasta rani, va sugerez sa fifi foarte atenfi, deoarece cel mai adesea, cel care minte crede ci minciunile lui sunt adevarate, sau nici macar nu igi da seama ci minte. Afi putea chiar si ii intrebafi pe cei care vi cunose mai bine daca ci au impresia sau isi dau scama cd vi se intampla des si mintifi. De asemenea, dominatorul nu poate suporta persoanele care triseaza. in schimb, cand el insusi triseaz’, de exemplu cAnd joaci carfi, pretinde c& o face pentru a se amuza sau a verifica daca ceilalti isi dau seama, Daca triseazA cAnd isi face raportul de impozite, va spune cA toat& lumea face la fel. 69Mai mult, dominatorului nu fi place si fie pus intr-o situaie in care trebuie si dea raportul despre felul in care acjioneaza alteineva, un coleg de serviciu de exemplu. Stie c& atunci cand cineva fi face acelasi lucru, traieste situatia ca pe o tradare. Deci nu vea sa fact acelasi lucru celorlalfi. in urma cu céfiva ani, la biroul atelierului Ascultd-fi corpul, 0 angajati noua, care trebuia sa dea relafii clientilor prin telefon, le dadea acestora informaii gresite. Acest lucru se intimpla deja de mai multe saptimani, cand am aflat de la o alta angajaté. Am verificat cu cea care lucra langa acea angajata, daca isi daduse seama de ce se intimpla, Ea mi-a marturisit c& stia de la inceput, dar c& ,a-si turna colegii" nu ficea parte din sarcinile ei. Va puteti imagina cat de furioasi era atunci partea mea de dominatoare, care jinea dintotdeauna la reputafia atelierului Ascultd-fi corpul. De fapt, reputatia dominatorului este foarte importanta. Cand cineva spune sau face ceva ce ar putea si-i afecteze reputafia bund pe care incearca si o menjind, se simte insultat gi e furios, deoarece traieste acea situatie ca pe o tradare grava. Va ajunge chiar sa minta pentru a-si mefine sau salva reputatia sa buna. Ceea ce conteaz cel mai mult pentru el este s& aiba reputatia unei persoane de incredere, responsabili, care isi face foarte bine treaba. Atunci cand vorbeste despre el, nu se destainuie in totalitate, nu vorbeste decat de lucruri care ii asigura o reputatie bund. Are o dificultate chiar si atunci cand i se cere sa fie girant pentru cineva care imprumuta bani, de fric& s& nu igi piardi buna reputatic daca celdlalt nu plateste datoria. Daca, dupa indelungi cugetiri se hotraste totusi si fie girant pentru o alta persoana, iar aceasta nu igi va respecta angajamentul de plata, dominatorul va trai acea situatie ca pe o tradare grava si greu de suportat. El este o persoana careia nu ji place si faca datorii, iar cdnd o face, le va rambursa ct mai repede cu putin{a pentru a nu-si strica reputatia. ‘Am observat ca si parinfii de tipul dominator actioneazi de asemenea pentru a-si pastra buna reputafie, mai degraba decat pentru fericirea copiilor lor. Vor incerca si-i conving’ pe copii ca este pentru binele lor, dar acestia nu se las inselati, Stiu cA parintii de acest gen se gandesc mai degrabi la ei insisi. Parintele dominator vrea si decida pentru copiii lui, in timp ce, cel care se gindeste intr-adevar la fericirea copiilor, va verifica cu acestia ce anume fi face fericifi Persoanelor dominatoare nu le place s se giseasc’ in situajii in care nu stiu s4 raspunda la © intrebare. Din aceasti cauzi sunt interesate, in general, si cunoascd multe Tucruri gi le place si invefe despre multe subiecte, Cénd li se pune o intrebare, ele incearca si gisea un raspuns, cu riscul de a spune orice, deoarece le este foarte greu, chiar imposibil sa miarturiseasc: .nu stiu réspunsul”. Interlocutorul, dandu-si repede seama ci acea persoana nu stie raspunsul, poate avea impresia ci este minfit. Cand cineva spune: ,nu stiam...” dominatorul isi face aproape o datorie din a rispunde: eu stiam. Nu mai stiu unde am auzit asta, dar stiam” sau ,am aflat lucrul acesta in cutare loc”. Din nefericire, nu este 70intotdeauna adevarat ce spune. Iar expresia ,cu stiam” este foarte des folosita de catre dominator. Dominatorul se simte insultat cdnd cineva se ocupa de treburile lui fara ca el sa-i fi dat permisiunea. Daca, de exemplu, cineva ji citeste corespondenta, poate avea o criza de furic. Daca altcineva intervine sau raspunde pentru cl cdnd el este de fafa, se va simti de asemenea insultat, deoarece va crede ci celalalt nu are incredere in capacitatile lui. Nu igi da seama, in schimb ca lui i se intampla des sa intervina si s4 vorbeasca in locul celorlalfi. De exemplu, un barbat de tipul dominator, casitorit cu o femeic de genul dependent (cu 0 rand de abandon) va fi mereu tentat si-i spun sofiei lui cum si de ce si faci cutare sau cutare lucru. Din nefericire, acest gen de femeie va suferi in tacere. Jin sa adaug ca intr-un cuplu in care unul dintre parteneri este de genul dominator, iar celalalt dependent, primul va fi adesea dependent de slabiciunea sau de dependenta celuilalt. Se crede puternic pentru cd il controleaza pe celalalt, dar, in realitate este vorba doar despre alt gen de dependenja. Cand dou persoane de tip dominator traiesc impreuna, este mai degraba vorba despre o relafie de putere. Toate exemplele pe care le-am citat sunt situatii trite ca o tridare de citre un dominator. Daca va surprinde acest lucru, inseamn’ cA nofiunea pe care o aveti despre .,tridare” este prea limitaté. In ceea ce ma priveste, am lucrat timp de ani de zile pentru a ajunge la aceasti realizare. Vedeam foarte clar in corpul meu ci aveam o rani de tradare, dar nu reuseam sa fac o legatura intre ceea ce se intamplase in viata mea si aceast& ran’. Mi-a fost in special dificil si fac o legdtura cu tatal meu cu care trdisem un putemnic complex al lui Oedip. fl adoram atat de mult incat nu vedeam in ce anume ag fi putut si ma simt tradata de el, si mai ales, si admit c& puteam avea resentimente fafa de el. Am reusit si consimt, dup’ mai mulfi ani c& de fapt tata nu raspundea asteptirilor mele de a fi un barbat responsabil. Eu provin dintr-o familie in care, in general, femeile erau cele care luau hot&rari, iar barbatii le secondau. Am regasit acest comportament la parintii mei, precum si la unchii si mitusile mele. Am ajuns la concluzia ci femeile igi asumau toati rispunderea deoarece erau mai puternice, mai capabile. Barbafii erau, deci, slabi in ochii mei deoarece nu controlau nimic. fn realitate, conceptia mea era falsi, deoarece nu 4 daci o persoand nu ia decizii este iresponsabild. A trebuit de asemenea si-mi redefinesc notiunile de responsabilitate si angajament. insemna. Cand am avut timp sa ma gandesc la cea ce se petrecuse in copi mama lua majoritatea deciziilor, dar, in acelasi timp, tata isi respecta intotdeauna promisiunile fata de ea si isi asuma responsabilititile. Cand una dintre deciziile Iuate de mama se dovedea a nu fi cea mai buna, tata igi asuma consecintele in aceeasi masura ca gi ca, Deci, cra un barbat responsabil. ie, mi-am dat seama cd 71Pentru a ajunge sa infeleg nofiunea de responsabilitate mi- am atras un prim partener si doi baiefi pe care ii consideram iresponsabili si pe care am incereat si-i controlez mult timp, inainte de a-mi da seama c& avean aceasta parere despre tofi barbatii, in general. Acest lucru explic& de ce eram foarte prudent cu persoanele de sex opus, ca orice dominator de altfel. Pentru a ma ajuta si ma vindec de rana de tradare, mi- am atras un al doilea partener care gi el suferea de aceeasi rana. Datorita lui, pot s& verific zi de zi progresele pe care le fac gi, in consecinfa, diminuarea rani. Pot si vid o mare diferenff intre comportamentul meu fafa de el si comportamentul pe care il aveam cu fostul meu partener. Dominatorului ii este de asemenea teama de angajament, iar acest teami provine dintr-o fried si mai mare: teama de a renunfa la un angajament, Considera ci a nu isi respecta promisiunea si a renunfa la un angajament sunt sinonime cu tradarea. in concluzie, se crede obligat si-si respecte cuvantul dat si, daca isi asuma prea multe angajamente, se va simi ingradit. Decat sa iasa dintr-un angajament, prefera s4 nu se angajeze deloc. Cunosc, de exemplu, pe cineva care pretinde intotdeauna ca ceilalti si-i telefoneze. Mai mult vrea sa stie exact ziua si ora cand va fi sunat. Daca cineva uita sa il sune, o va suna el pe acea persoana, care nu si-a respectat angajamentul, pentru a-i spune parerea lui. Nu isi di seama cA pretinde foarte mult de la ceilalfi si ci el insusi are o dificultate in a se angaja. Observandu-1 am constatat marea cantitate de energie necesara pentru a controla totul in acest mod. Iar acest comportament il face s continue sd-si alimenteze rana de tradare. Mai multe persoane care sufera de tradare au suferit datorita faptului ca parintele de sex opus nu si-a respectat angajamentul conform asteptarilor pe care copilul le avea fafa de un pirinte ideal. MA gandesc, printre altele, la un domn care are azi mai mult de saizeci de ani si care traia singur cu mama lui, cénd era mic. Aceasta iegea cu tofi barbafii care nu ezitau sd cheltuiasca mult pentru ea. Cand avea 15 ani, mama lui a plecat cu unul dintre acei barbafi, deoarece era dispus sa cheltuiasca 0 avere cu ca. Mama si-a trimis fiul la un internat, lucru care 1-a facut si sufere de abandon gi mai ales de tradare. Devenit adult, maniera lui de a atrage femeile era aceea de a cheltui bani si nu de a se angaja cu adevarat in vreo relafie. Credea ca astfel se va razbuna pe mama lui, dar, in realitate, avea acceasi rand de vindecat ca $i acei barbati pe care ii judeca pentru cA fi seduceau mama cu bani. Se intimpla des si aud femei care iau parte la atelierele mele si-mi povesteacd cA, atunci cand au rimas insarcinate cu un barbat cAruia fi era team si faci un angajament, acesta insista mult ca ele s& avorteze. Genul acesta de incident care se intampla femeilor avand rana de triddare, va adauga si mai mult la acea rand. Este foarte greu pentru ele si accepte c& celilalt refuza si-si asume rispunderea pentru copilul care se va naste ‘Am mentionat mai inainte ci dominatorul nu are prea usor incredere in oameni. Este mai increzitor in cineva cdnd nu existi nici un interes sexual. Este foarte seducdtor, dar cand rana este foarte acutd, prefer ca cei de sex opus sii fie prieteni, mai degraba decat iubifi. 2Se simte mai confortabil cu prietenii. Foloseste, de obicei, seductia pentru a-i manipula pe ceilalfi, iar acest lucru ii reuseste foarte bine. Este specialist in a gisi diverse mijloace de seductie. Dominatorul va fi, de exemplu, genul preferat de o soacra, deoarece o va seduce cu vorbele lui frumoase. Din contri este foarte prudent in prezenfa altui seducdtor. Daca cineva incered s& il seducd nu se va las sedus. Cand vorbese despre seductie, nu ma refer doar la cea din plan sexual, poate fi folositi in toate aspectele viefii. Cea mai mare team a dominatorului este DISOCIEREA sub orice forma. Este genul de persoana care traieste foarte grou o despartire in cuplu, sau orice forma de disociere. Pentru un dominator este o forma de infrangere grava. Daci el ia decizia de a se separa, ii este teama ca il va trada pe celalalt si va fi acuzat ca fiind tradator. Daca celalalt ia hotararea primul, il va acuza el de tradare. $i mai mult, o despartire fi va reaminti faptul c& nu a avut control asupra relatiei. Totusi, se pare ci persoanele de acest gen traiesc cel mai mult despartiri, rupturi, Daca le este teama sa-si asume un angajament, fac acest lucru din teama de despartire. Iar aceast teama fi face sd-si atrag relafii de iubire in care partenerul nu este liber si se angajeze. Pentru ei este 0 modalitate foarte buna de a vedea ca ei insisi sunt cei care nu vor sé-si ia anagajamente. CAnd doua persoane de tip dominator triiesc impreuni, iar relafia nu merge bine, vor amna mult momentul in care vor marturisi c& ar fi mai bine pentru ei s& se desparta. Cand se regisesc in cuplu se manifest fiecare prea mult. Fie sunt fuzionali, ca parte din celélalt, fie se simt separafi, mai ales cénd partenerul nu ii recunoaste asa cum vor ei. De altfel, folosesc mult cuvantul disociat, separat. Va spune adesea, de exemplu: ma simt disociat de corpul meu”. O domna mi-a povestit, intr-o zi, ci imediat ce avea 0 neinjelegere cu soful ei, se simfea taiata in doua, disperati din cauza fricii de 0 posibila despartire. Aceasta doamna sufera de asemenea de rana de abandon, ceea ce dubleaza teama ei de despartire. cum ar face Conform observatiilor mele, rana de abandon se dezvolta inaintea celei de tradare la ¢ foarte tineri fiind, si nu vada sau si nu majoritatea dominatorilor. Cei care se ho accepte partea lor de dependent (rana de abandon) isi dezvolti forfa necesara pentru a-gi ascunde rana de abandon. in acel moment incep sa-si creeze masca de dominator. Daca privim atent o astfel de persoand, vom putea vedea masca de dependent in ochii ei (ochii tristi sau aplecai) sau buzele care atérnd sau una ori cdteva parji ale corpului care cad sau sunt lipsite de tonus. Este usor s ne imaginim un copil mic care, simfindu-se abandonat sau neavand parte de destula atentie, decide, prin toate mijloacele posibile si-si seducd parintele de sex opus pentru a-i atrage atentia si mai ales pentru a se simfi susfinut de catre acesta. Copilul se convinge c& el este atat de dragut si de adorabil incat parintele va trebui si accepte s& se ocupe de el intr-un mod special. Cu cat incearca mai mult sa-si controleze parintele printr- o astfel de atitudine, cu atat va avea mai multe asteptari. Cand acest lucru nu se intampla, Bcand nu i se implinese asteptirile, in acel moment va trai tridarea. Va deveni tot mai dominator, igi va forma o carapace de forf, crezind cA astfel nu va mai suferi de tadare sau de abandon. Partea dominatoare il incurajeazd pe dependent si vrea si devind independent. La anumite persoane, domina rana de abandon asupra celei de tradare, in timp ce la altele, se intampla contrariul: predominé masca de dominator. Barbatul care igi dezvolt mugchi puternici prin culturism, despre care vorbeam in capitolele anterioare, dar al c&rui corp devine flase cand se opreste din a face sport, este un exemplu bun al unci persoane care are o rand de tradare gi o rand de abandon. Daci va recunoasteti in descrierea mastii dominatorului, dar nu si in cea a dependentului, va sugerez totusi si nu eliminafi aceasti posibilitate. Raméneji deschisi la ideea c& afi putea avea gi o rand de abandon, Rana cea mai profunda in corp este cea pe care o arta cel mai des in viata cotidiana. in consecinga, in urma observatiilor pe care le-am facut timp de ani de zile, am constatat cd © persoana poate suferi de abandon, fard si sufere neaprat si de tradare, in timp ce persoana care sufera de tridare, sufera de asemenea gi de abandon. Mai mult, am observat c& mai multe persoane al cAror corp indica mai degrab’ o rani de abandon, end erau foarte tineri, au inceput, o dat’ cu avansarea in varsta, sa dezvolte caracteristicile rani de tradare. $i procesul invers se poate produce. Corpul este mereu in transformare, tot timpul ne indicd ceea ce se intimpla in interiorul nostru. Daca afi observat, existé multe caracteristici comune la cei carora le este teama s& nu fie abandonati si la cei cdrora le este fricd sa nu fie tradati. Pe langa aspectele menjionate mai sus, amindoua genurile de persoane vor sd atraga atentia. Dependentul pentru a obfine atentia celorlalfi, iar acestia s§ se ocupe de el, in timp ce dominatorul actioneazA astfel pentru a controla o situatic, pentru a-si arata forfa de caracter si pentru a impresiona. Putem vedea adesea tipul dependentului la actori sau cantire{i, dar vom regasi mai degraba cel de dominator in randul comicilor, al umoristilor, carora le place sa fi faca pe alti sé radi. Celor dowd tipuri de caractere le place si fie vedete, dar fiecare din ratiuni diferite. Dominatorul are adesea reputatia cuiva cu prestanfii, care ocupa mult spatiu. Iar in general, nu ii va conveni ca partenerul sau partenera s4 ocupe mai mult spatiu decat el. O doamna cate participa la atelierele mele, mi-a povestit c’ in perioada in care ea si soful ei erau parteneri de afaceri, relatia era foarte buna. fn momentul in care ea a luat hotdrarea si lucreze pe cont propriu si a avut afaceri mai bune decat ale lui, desi lucrau in domenii diferite, relatia s-a deteriorat. S-a transformat intr-o relatie de competitie. Domnul se simfea tradat, iar Doamna se acuza pentru faptul de a-I fi abandonat pe soful ei. 74O alta caracteristicd a dominatorului este dificultatea lui important de a face o alegere, atunci cand facdnd acea alegere exist riscul de a pierde ceva, deoarece atunei nu va mai avea control asupra situafiei. Astfel se explicd de ce dominatorul are uneori dificultati in a se decide sau este acuzat c& reflecteazi prea mult. Cand este sigur pe el, mai ales cand controleazi situatia, nu are nici o problema in a lua o decizie. Dificultatea de a se separa de ceva se manifesti de asemenea si la serviciu. Daca igi administreaza propria companie, poate sa ajunga pana la a se situa intr-o situatie dificila, 0 indatorare scrioasa, de exemplu, inainte de a marturisi cd nu mai poate continua afacerea. Ca si angajat, dominatorul ocupa adesea functii de conducere. Este intotdeauna greu pentru el de a renunfa la un loc de muncé. Poate si faci acest lucru dar foarte greu, De asemenea gi contrariul este valabil in cazul lui. Cand o persoana de incredere care lucreaza pentru el, vrea si plece, va trai aceasta situatie foarte greu, manifesténdu-si adesea furia si agresivitatea. Dominatorului, care are in general un suflet de sef, ii place sa ii dirijeze pe ceilalji. fi este team s4 nu mai controleze, deoarece crede ca facdnd acest lucru, nu va mai fi el seful. Ceea ce se intampla este exact contrariul. Cand un dominator inceteaza s si se mulfumeste doar si conduc’, va deveni un sef mai bun. A controla inseamna a conduce, a administra sau a guverna condus de teama. A dirija inseamna acelasi lucru, dar facut fara teama, inseamni a fixa o directie fara ca aceasta si insemme cA totul va fi facut aga cum vrem noi. Putem sa fim sefi si sé continudm si invajim anumite lucruri de la subordonatii nostri. controleze totul Spiritul lui de sef, il face uneori si devind sef intr-o intreprindere, dar asteptarile sale gi controlul pe care vrea si-1 exercite il vor face sa triiasc’ mult stres. Cu cat este mai dificil pentru el sa lase garda jos, cu atat este mai urgent si necesar s facd acest lucru. O alté teami importanta pentru dominator este RENEGAREA. Pentru el, a fi renegat inseamna a fi tridat. in schimb nu isi di seama de cate ori fi reneaga pe ceilalti, eliminandu-i din viaa lui. De exemplu, nu va vrea si dea o a doua sansa cuiva in care gi-a pierdut increderea. Foarte adesea, nici mcar nu va mai vrea si vorbeasc cu acea persoani, Cand este furios, iar lucrurile nu se desfigoara conform asteptirilor lui, poate foarte usor si intoarc& spatele cuiva, in mijlocul unei discufii sau poate si-i tanteasca cuiva telefonul in mijlocul unei conversatii. Am metionat deja cd are dificultifi in ceca ce priveste lasitatea, minciuna si ipocrizia. Reneaga orice persoand comportindu-se astfel. Aceasti renegare se manifest adesea in urma unei despirfiri. De foarte multe ori am auzit persoane de genul dependentului spundndu-mi nu vreau si mai stiu nimic despre...”. Nu igi dau seama cA printr-o astfel de atitudine ii reneaga pe ceilalti. Dat fiind cA dominatorul este un seducator, viata lui sexuala nu va fi satisfacdtoare decat in urma unei seducfii. Acest lucru explici de ce dominatorului ii place mult s& se indragosteasc& si partea pasionala dintr-o relafie. Cand pasiunea incepe sa se sting’ din 75partea sa, va gisi un mijloc pentru ca ideea de a rupe relatia si vind de la celallalt. Astfel, nu va fi acuzat de tradare. Femeia dominatoare are adesea impresia ca este controlata de partener gi deci, este foarte prudenta. fi place sa faca dragoste mai ales cand acest lucru pleaca de la ea, cand a hotarat 8 se lase sedusa sau cand are ca chef sa-si seduca partenerul. De asemenea si barbatului dominator ii place s& aiba inifiativa. Cand un dominator barbat sau femeie, vrea si faci dragoste, iar celalalt refuza, se va simfi tridat. Nu poate sa infeleaga ca celalalt, care totusi jl iubeste, nu vrea si fuzioneze cu el, facdnd dragoste. Problemele sexuale provin din faptul ci a avut o relafie prea fuzionala cu pirintele de sex opus si cd, complexul lui Oedip nu a fost inc’ rezolvat, Parintele de sex opus a fost atat de idealizat incat nici un partener nu va putea raspunde asteptarilor acestei persoane. in ciuda problemelor lor sexuale, am remarcat cd cei care suferi de tridare igi dorese mai mult si aiba un amant. Dar nu isi dau seama cat de mult igi ranesc rana de tradare, dorindu-si acest lucru, fie doar in ganduri, fie in realitate. in consecinta, existé adesea un blocaj la nivel sexual, deoarece, dacd va reamintifi, la inceputul acestui capitol, am menfionat ci tipul dominator a dezvoltat o important’ fort sexual, iar in cursul anilor, prin temerile cultivate, poate s& blocheze o mare parte din aceasti energie. Se poate observa cand acea energie este blocat, la nivel fizic, cand regiunea pelviana este umflati. Dominatorul poate ajunge chiar si-si renege viaja sexual in totalitate, gisind o motivatie bund pentru a-si justifiea decizia. Ca urmare a ceea ce am mentionat in acest capitol, este de la sine injeles ci rana de tridare ne afecteazi modul in care comunicim. Temerile dominatorului, care il impiedicd sa comunice clar i s& isi exprime cererile sunt urmitoarele: teama de a nu-1 putea convinge pe celilalt, de a fi mintit sau de a fi considerat mincinos, teama de furia celuilalt sau de propria lui furie, teama de a se confesa, de a-si arata vulnerabilitatea sau de a fi considerat vulnerabil, de a fi manipulat sau de a se lasa sedus, de a fi obligat s& se angajeze in ceva. Daca va recunoastefi in aceste temeri, este un mijloc bun de a descoperi ci nu suntefi voi ingiva si cd rana de tradare preia controlul asupra voastr’, in ceea ce priveste alimentafia, dominatorul are tendinja de a manca repede, deoarece nu are timp de pierdut, Cnd este absorbit de o sarein& foarte important, poate s& uite cu usurinfa si mndnce. Spune chiar ci a mAnca nu este un lucru important pentru el. in ’indince, va schimb, cand vrea si piarda controlul si si mAnance mult mai mult decdt are nevoie. Dintre cele cinci tipuri de caractere el este cel care isi condimenteazi mincarea dupa gustul lui. Unii dominatori adauga sare chiar inainte de a gusta mancarea. Se asiguri ca au ultimul cuvant de spus referitor la alimentatia lor, asa cum fac si in timpul unci conversafii, adauga sare. ‘inca mult si se va bucura de mancare. Poate chiar La nivelul bolilor care se remarca adesea la un dominator mentionam cateva: 76se datoreazi pirjii lui fuzionale, ca gi in cazul dependentului. Dar, agorafobia trait de dominator este marcatd de teama de nebunie, in timp ce persoana care poarti masca dependentului se teme mai mult de moarte. Tin sa subliniez cd agorafobia este adesea diagnosticata de citre medici ca find spasmofilie. + Dominatorul atrage dureri ale ARTICULATIILOR, corpului, mai ales la GENUNCHI. + Este predispus la boli care semnificd pierderea controlului asupra anumitor parti ale corpului precum HEMORAGII, IMPOTENTA, DIAREE etc. + Daca ajunge intr-o situafie de neputinga totala, poate fi atins de PARALIZIE. + Adesea are probleme la nivelul SISTEMULUI DIGESTIV, mai ales la FICAT gi la STOMAC. + Este afectat mai mult decat alfii de boli a ciror denumire se termina in ,-its", Am descris aceste boli in cartea Corpul téu spune: ,,lubeste-te!”, care explicd in detaliu faptul cA aceste boli sunt traite de catre persoane care, din cauza numeroaselor lor asteptari, ajung la nerabdare, furie si frustrare. . Se intémpa adesea ca un dominator sa sufere de HERPES BUCAL, afectiune care se manifest atunci cénd acuzi, constient sau nu, sexul opus de a fi oribil. Este de asemenea un mijloc de control, pentru a nu-1 sdruta pe celaialt. Bolile si afectiunile mentionate mai sus se pot manifesta si la persoane care au alte rani, dar se pare ca sunt mult mai freevente la cele care suferd de tradare, Este important si constientizati ci parintele de sex opus, in relatie cu care se traieste aceasti rand, a wit si poate incd mai traieste 1a randul lui aceeasi ran’. Nimie nu va impicdicd si verificati acest lucru cu el. A vorbi cu parinfii nostri despre ceca ce au trait ci cu pirin{i lor, cand erau mici, se dovedeste a fi foarte adesea o experienfa foarte beneficd. Amintifi-va cA principala cauzd a unei rini provine din incapacitatea noastri de a ne ierta pentru ceea ce ne facem noui ingine si pentru ceea ce fi facem pe alfii si triliascd. Ne este greu si ne iertim, deoarece, in general, ni cA ne purtim pic. Cu cit este mai importanta rana de tradare, cu atét mai mult acest lucru inseamni cA te tridezi pe tine insufi sau ii tradezi pe ceilalfi, neavand incredere in tine, sau cand nu ii respecti promisiunea fafa de tine insufi. Le reprosim celorlalti tot ceea ce ne facem noi ingine si nu vrem si vedem. De aceea atragem persoane care ne pot arta ceea ce le facem celorlalfi sau noua ingine. micar nu ne dim seama Un alt mijloc pentru a deveni constienti cA ne tradim sau tradim pe altcineva este rusinea. De fapt, trim un sentiment de rusine atunci cnd vrem s& ascundem un comportament. 7Este normal si ni se para rusinos si avem un comportament pe care il reprosim celorlalti. $i mai ales, nu vrem ca acestia si descopere c’ action’im exact ca si ei VA reamintesc faptul ca, caracteristicile si comportamentele descrise in acest capitol sunt prezente doar atunci cind o persoana decide si poarte masca de dominator, crezind ca astfel va evita si mai trdiasca tradarea. in functic de gravitatea ranii si intensitatea durerii, aceasti masca poate fi purtata foarte rar sau foarte des. Comportamentele proprii dominatorului sunt dictate de teama de a nu retrdi rana de tradare. Toate ranile descrise in acesté carte au fiecare dintre ele, propriile lor comportamente si atitudini interioare corespunzitoare. Aceste moduri de a gandi, a simti, de a vorbi, legate de fiecare rand indicd o reactie la ceea ce se intémpla in viata. O persoana aflata in reactional nu este centraté pe sine, nici pe sufletul ei si nu poate fi fericita. De aceea este foarte important si reperam momentele in care suntem noi insine sau in reactional. Astfel veti putea deveni stapani pe propria voastra viata, in loc si va lasati condusi de temerile voastre. Acest capitol are ca scop sa va ajute si deveniti congtienti de rana de tradare. Dacd va recunoastefi in descrierea acestei rini, ultimul capitol confine toate informatiile de care avefi nevoie pentru a vindeca aceasti rand si a deveni voi insiva, Pird si mai credefi ci viata este plind de tridare. Dac nu va recunoastei in cele descrise aici, va sugerez si verificati cu cei care vi cunose bine, daca sunt de acord cu voi. Am menfionat deja cd este posibil si avem doar o micd rani de tridare, iar in acest caz avem doar cateva dintre caracteristicile acesteia. Va puteti identifica in anumite comportamente, nu in toate aspectele descrise aici. Este aproape imposibil ca cineva si se recunoasci in toate comportamentele mengionate. Vi reamintese c& este important sa avefi ineredere mai intai in aspectul fizic, deoarece corpul fizic nu minte niciodata, in timp ce noi putem si ne Lasim pacdliti cu uguring’. Daca veti recunoaste aceastd rand la persoanele din jurul vostru, nu trebuie sa incercati si le schimbafi. Folosifi ceea ce afi invajat in aceastd carte pentru a va dezvolta compasiunea pentru ceilalfi, pentru a le infelege mai bine comportamentele reactionale. Este de preferat si citeascd ci singuri cartea, dacd manifesta un interes in acest sens, mai degraba decat si incercaji si le explicafi confinutul cu propriile voastre cuvinte. Caracteristicile ranii de tradare Activarea ranii: intre doi si patru ani in relatia cu parintele de sex opus. inselarea increderii sau a asteptarilor neimplinite in conexiunea iubire-sexualitate. Manipulare. Masca: dominator Corpul: inspira forfa si putere. La barbafi, umerii mai largi decat soldurile. La femei, soldurile mai largi si mai puternice decdt umerii. Piept bombat. Pantece bombat. 78Ochii: privire intensa si seducdtoare Vocabular: ,.disociat", ,,ai infeles intrebarea?", eu sunt capabil", ,lasi-ma pe mine si fac asta", ,,stiam eu", ,ai incredere in mine", nu am incredere in cutare persoana". Caracter: se considera foarte responsabil si puternic, Cauta sa para special si puternic. Nu isi fine promisiunile si angajamentele sau face eforturi pentru a le fine. Minte cu usuringa. Manipulator. Seducdtor. Are multe asteptari. Dispozitie schimbatoare. Este convins cd are dreptate si incearcd sd-i convinga si pe ceilalfi. Nerabdator, Intolerant, infelege si actioneazi repede. Performant pentru a fi remarcat, Actor. Se confeseaz greu. Nu igi arati vulnerabilitatea. Sceptic. li e teama sa iasa dintr-un angajament. Cea mai mare teami: disocierea, separarea, renegarea. Alimentafia: apetit bun. Mananca repede. Adaugii sare si condimente, Se poate controla cAnd e ocupat, dar apoi poate pierde controlul. Boli posibile: boli legate de control si de pierderea acestuia, agorafobie, spasmofilie, afectiuni ale sistemului digestiv, boli terminate in ,,-itd”, herpes bucal. 79Nedreptatea este caracteristica unei persoane sau a unui lucru lipsite de dreptate. Dreptatea, justifia se defineste ca fiind aprecierea, recunoasterea si respectul drepturilor gi a meritelor fiecdruia. Cuvinte sinonime ale cuvantului justitie sunt: dreptate, echitate, impartialitate, integritate. O persoana care sufera de nedreptate este deci o persoana care ‘nu se simte apreciata la justa ei valoare, care nu se simte respectaté sau care nu crede ca primeste ceca ce merité. Cineva poate, de asemenea, si sufere de nedreptate si cand primeste mai mult decat considera ci merit. Prin urmare, rana de nedreptate poate fi provocata de ideea cA avem mai multe lucruri materiale decat ceilalti, sau, din contra, ca nu primim destul. Aceasta rana se activeazd in momentul dezvoltarii individualitatii copilului, adica intre patru si sase ani, aproximativ, in perioada in care devine constient cA este o fiinté umana, 0 entitate intr-un intreg cu propriile lui diferente. Copilului i se pare nedrept si nu poata si-si dezvolte individualitatea, si nu poata sa se exprime si sa fie el insugi. Trdieste aceasti rani mai ales in relajia cu parintele de acelasi sex. Sufera din cauza racelii acelui parinte, adica din cauza incapacitatii acestuia de a simfi si de a se exprima. Nu vreau s& spun ci tofi parinfii celor care sufer de nedreptate sunt reci, dar sunt percepufi astfel de citre copil. Acesta suferi de asemenea din cauza autoritarismului acelui parinte, a criticilor frecvente, a severitifii, intoleranfei sau conformismului. fn majoritatea cazurilor, acel parinte sufera la randul lui de aceeasi ran’. Poate c& nu este traitd in acelasi mod sau in aceleasi circumstanje, dar exist, iar copilul 0 simte. Unele persoane rigide mi-au povestit cd relajia cu parintele de acelasi sex era foarte bun’ in perioada adolescenfei si cd crau chiar prieteni cu acesta, De fapt, era vorba despre relafie superficial in care nici parintele, nici copilul nu vorbeau despre ceea ce simfeau. Sufletul care alege sa se intoarca pe Pamant pentru a-si vindeca rana de nedreptate isi va alege parinti care il vor ajuta s& reia contactul cu acea rand. Unul dintre parinti, uneori chiar amandoi, pot suferi de aceeasi rand. Reacfia in fata nedreptifii consta in blocarea sentimentelor, crezand cd astfel evitim rana. Masca pe care si-o creeaz copilul pentru a se proteja in acest caz este RIGIDITATEA. Chiar daca cineva isi blocheaza sentimentele, acest lucru nu inseamna cA acea persoani nu mai simte nimic. Din contra, persoanele rigide sunt foarte sensibile, dar igi dezvolta capacitatea de a nu simti acea sensibilitate si de anu o arata celorlalti. Dintre cele cinci caractere, rigidul este cel care are cel mai des tendinta de a-si incrucisa bratele. Astfel isi blocheazi regiunea plexului solar, pentru a nu, simi. O alté modalitatea de a nu simfi este aceea de a se imbraca in negru. Am menfionat cA fugarului ii place de asemenca s& se imbrace in negru, dar avénd o motivatic diferita, accca de a vrea si dispard. Persoanele care au cele dou’ rini, de respingere si de nedreptate, nu poarta, in general, decat haine negre sau inchise la culoare. 81Rigidul cauta dreptatea si justetea cu orice pret. Devenind un perfectionist va incerca sa fie mereu corect. Crede ca, daca ceea ce face sau spune este perfect, acel lucru va fi automat si corect. Pentru el este foarte greu sA infelega ca, actionand intr-un mod perfect, conform propriilor lui criterii, poate in acelasi timp fi nedrept. Cel care sufera de nedreptate este mai inclinat sa simta invidie pentru cei care au mai mult decat el si care, in opinia lui, nu meriti. De asemenea, poate fi convins ca ceilalfi il invidiaza cand el are mai mult decat ei. Gelozia, care este diferita de invidie, este traita mai mult de dependent sau de dominator. Dependentul este gelos deoarece fi este teama c& va fi abandonat, in timp ce dominatorul este gelos din teama de a nu fi tradat. Masca rigidului se distinge printr-un corp drept, rigid si ,,cat mai perfect posibil”. Corpul este bine proporfionat, cu umerii drepfi, avand aceeasi lifime ca si soldurile. Rigidul se poate ingrasa in timpul vietii, dar corpul lui va continua si fie bine proportionat. Motivul pentru care se ingras ¢ explicat in capitolul precedent. Menjionez c& rigidul este cel cdruia fi este cel mai team de a se ingrisa. Va face totul pentru anu se ingrsa, Tot el este cel care nu accept si faci burta. Cnd sta in picioare, are tendinta de a-si suge burta. Femeia rigid vrea si considere cA nu este normal pentru 0 femeie si nu aiba burtd. Corpul femeii trebuie s& iba rotunjimi, altfel nu este feminin. Barbatii, precum gi femeile de acest gen au fese rotunde, frumoase. Femeile au talia mica. Celor rigizi le place si poarte haine stranse pe talie sau s4 poarte o curea in jurul taliei. Acest gen de prsoand crede cf, strngndu-si talia, care se afl in regiunca plexului solar (zona emotiilor), va simfi mai pufin. Aceste persoane sunt pline de viata, au miscari dinamice. Dar, gesturile lor sunt rigide, fara prea multi flexibilitate si arata o inchidere, ca de exemplu cénd o persoana rigida are dificultai in a-si deschide in intregime brafele. Au piele frumoasa si privirea strlucitoare. Maxilarul inferior c mai degraba strdns, gatul drept de mandrie, uncori se pot vedea nervii gatului care se misc’. Daca va recunoasteti in caracteristicile fizice descrise mai sus, inseamna ca suferiti de 0 rand de nedreptate grava. Daca va regis de nedreptate nu este prea mare. doar cAteva dintre aceste trasdturi, rana voastra inc din copilirie, rigidul igi di seama ca este apreciat mai mult pentru ceea ce face decat pentru ceea ce este. Chiar daca nu intotdeauna aceasta este realitatea, este convins de acest lucru, De aceea devine foarte performant si incepe foarte curand si se descurce singur. Face totul pentru a nu avea probleme, si chiar cand le are din plin, prefera sé spun ci nu le are, pentru a evita sa simta suferinja legati de ele. Este foarte optimist, adeseori prea optimist. Crede cd spunand mereu ,,nu ¢ nici o problema”, situatiile dificile se vor rezolva mai repede. Nu cere ajutor decat in ultimul moment. 82Cand i se intémpla si traiascd o decepjie, sau un eveniment neprevazut, va continua si spuni: ,.Nu e nici o problema!” Astfel ajunge si ascunda, in fafa lui si in faja celorlali, ceea ce simte si are o aparenta de imperturbabil Rigidul la fel ca $i dominatorul are adesea o problema legata de lipsa de timp, dar din motive diferite. Rigidul nu are suficient timp deoarece vrea ca totul sa fie perfect, in timp ce dominatorul nu are destul timp, deoarece este prea ocupat si se amestece in treburile altora. Rigidului nu ii place nici Ini s& intrarzie, dar o va face des deoarece pierde mult timp pentru a se pregati. Cand rigidul este convins c& are dreptate in fafa autoritatii sau a cuiva care se consider’ 0 autoritate in materie, se va justifica pana cand i se va da dreptate. fi este teama de autoritate deoarece, a invafat, copil fiind, cA autoritatea are intotdeauna dreptate. Cand ceilalti par a nu avea incredere in el si pun multe intrebari referitor la o situatie, in timp ce el stie cd a fost cinstit si corect, va trai acest lucru ca pe un interogatoriu si va simti o nedreptate. Dat fiind faptul cA va cduta mereu dreptatea, vrea s se asigure c este demn de ceea ce primeste. Meritul este important pentru un rigid si inseamna s& objina o recompensa in urma unei performange realizate. Dac va primi mult, fird si fi lucrat prea mult, erede ea nu meritd si face in aga fel incdt s piarda ceca ce a primit. Cei care sunt foarte rigizi fac in aga fel incat si nu primeasc& nimic, deoarece, in opinia lor, trebuie si fie extraordinari pentru a merita o recompensi. in explicafiile pe care le di, rigidul vrea ca toate detaliile s& fie corecte, dar expresiile pe care le foloseste sunt pe departe de a fi mereu corecte, deoarece exagereaz foarte usor. Foloseste frecvent cuvintele intotdeauna, niciodata si foarte. De exemplu, o doamna rigid’ ii spune sofului ei: tu nu esti NICIODATA aici, esti TOT TIMPUL plecat!” Nu isi da seama cd, exprimandu-se astfel, este incorecta deoarece foarte rar o situafie se poate repeta intotdeauna sau niciodata. Pentru un rigid adesea totul este foarte bun, foarte bine, foarte special ete. Cu toate acestea, nu fi place ca ceilalfi s& folosease’ aceste cuvinte. Cand fac acest lucru, fi acuz ci exagereazii si nu folosesc cuvintele potrivite Religia poate avea un impact mai mare asupra unui rigid decat asupra celor care sufera de alte rani, Binele si raul, corectitudinea si incorectitudinea sunt nofiuni foarte importante pentru el. De altfel, acestea sunt principiile dupa care isi ghideaza viata. Se poate remarca acest lucru si din limbajul pe care il foloseste. Adesea isi incepe frazele folosind bine sau bun, pentru a se asigura cA ceea ce va spune va fi un lucru bun gi corect. fsi incheie fraza prin de acord? pentru a verifica justefea a ceea ce tocmai a spus. Foloseste mai multe adverbe precum exact, corect, cu siguran{a, probabil etc. Spune de asemenea: ,,nu este clar”. fi plac explicatiile clare si precise. 83Cand un rigid este emofionat, nu vrea si arate acest lucru, dar ne putem da seama dupa tonul vocii care devine see gi inflexibil. Poate si foloseascd rasul pentru a-si ascunde sensibilitatea si emofiile. Poate sa radi din nimic, pentru ceva ce celorlalfi nu li se pare amuzant. Cand este intrebat un rigid ce mai face, va raspunde invariabil ,,foarte bine!”. Raspunde foarte repede, pentru a nu avea timp s& simt& ceva. Dupa aceea, in timpul conversafiei, va vorbi despre mai multe aspecte din viafa lui care nu merg atat de bine. Cand i se spune: dar credcam cd spuneai ci este foarte bine” va rispunde cA, de fapt, nu este vorba despre probleme serioase. Teama de a se ingela este foarte puternica in cazul unui rigid. in timpul atelierelor mele, doar persoanele rigide vin si ma intreaba: ,,Am facut exercifiul asa cum trebuia?” in loc si fie interesate de ceea ce simt sau de ceea ce pot s& invefe din acel exercifiu, ele sunt interesate mai mult sa stie daca |-au facut bine. Am observat de asemenea cA, atunci cand vorbesc despre un comportament sau o atitudine pe care rigidul le considera ca fiind noi defecte, adicd se considera pe sine incorect din moment ce are acel comportament, ma intrerupe, chiar inainte ca cu s& termin ce am de spus, pentru a ma intreba: ,,ce facem acum in situafia asta?” Vrea si obfina imediat trucuri pentru a deveni perfect. Daci nu este perfect, va trebui sa se controleze pentru a nu Isa sa se vada defectul pe care tocmai 1-a descoperit. Nu igi di seama, o data in plus, c& este incorect fafa de el insusi, deoarece cere mult prea mult de la el. Ar vrea si rezolve lucrurile imediat. Nu igi acorda timp pentru a simfi ce se intampla, pentru a-si acorda dreptul de a fi uman si de a avea in continuare lucruri de rezolvat. ‘Am remareat la cei care poarta masca rigidului o tending de a rosi foarte usor, atunci cand imi povestesc ceva ce ei considera a fi nedrept. De exemplu, acest lucru se observa cand cineva imi vorbeste despre dificultatea pe care o are de a ierta pe cineva care i-a facut rau sau cand vorbeste de rau de cineva pentru ca nu il mai suporta si considera atitudinea acelei persoane ca find nedreapta. Aceata reactie indica faptul cd persoanei respective fi este rusine de ea insdsi, de ceea ce face sau nu face. in schimb, nu stie ci acesta este motivul pentru care roseste si uncori, nici macar nu isi di seama cA rogeste. De altfel, persoanele de genul fugarului sau a rigidului sunt cele care au cel mai frecvent probleme de piele. Aceasti teami de a nu se ingela o determin’ pe o persoani rigida sd se situeze adesea in situaii in care are de facut o alegere. Cu ct cuiva ii este mai fried cu atat va atrage situafii corespunziitoare acelei frici. De exemplu, daca cineva are de facut 0 alegere cand vrea si- si cumpere ceva, dar nu are bani se intreaba dacd ar trebui si-si permit si faci acea cumpiraturi. Deci, trebuie si se hotirasci dac& si facd sau nu acea cumparaturd. Se intémpla frecvent ca o persoana rigida sa-si facd o placere alegand o anumita optiune, iar apoi si aiba senzatia ca pierdut un alt lucru. De exemplu, un domn care alege s cumpere 84bilete pentru o vacanfi frumo bani pentru a-si renova casa. Din cauza fricii sale de a alege varianta proastd, rigidul se indoieste adesea de el insusi, dupa ce a facut acea alegere. isi pune adesea intrebarea daci alegerile pe care le face sunt cele mai bune pentru el, cele mai corecte. Mai tarziu va spune ca ar fi trebuit si foloseasca acei Daca vedeti persoane cdrora Ie este greu si aleaga de cxemplu, la restaurant, o prajitura, 0 sticla de vin etc., putefi fi siguri cd este vorba despre un rigid, specialist in astfel de situagii. in timpul diverselor pauze de masi, la restaurant, am observat ce se intampla cand se aducea nota de plata. Dominatorul vrea si fie stipdn pe situatic spundnd: ,, sunteti de acord si imparfim nota in mod egal? Va merge mult mai repede si va fi mai putin complicat astfel”. Se exprima cu atta forfa si control incat ceilalti vor accepta politicos. Calculeaza repede, impartind suma in mod egal la numarul de persoane si fi anunfa suma pe care trebuie si 0 plateascd fiecare. in acel moment intervin persoanele de tip rigid. Ele nu sunt mulfumite. Cel care trebuie s pliteascd mai mult decat a consumat considera cA este nedrept, iar cel care a comandat feluri de mancare mai scumpe considera ca fiind injust ca ceilalti sA plateasc mai mult, cdnd el este cel care a profitat de acest lucru. in astfel de situafii, de obicei se reface calculul, Persoanele rigide sunt foarte exigente cu ele insele, in majoritatea aspectelor vietii. Au o mare capacitate de a se controla si de a-si impune anumite sarcini. Am mentionat, in capitolul anterior, ca dominatorului ii place si controleze ceea ce se intampla in jurul lui. in schimb, rigidul, cauta atat de mult perfectiunea incat are tendinja mai degraba, si se controleze pe el insusi. Devine performant si cere atat de mult de la el, incat si ceilalti ii vor cere la fel de mult. De foarte multe ori am auzit femei rigide spunandu-le celor din jur: ., nu ma mai considerati ca fiind femeia robot care poate si facd orice!” in realitate aceste femei vorbese astfel pentru ele insele. Ceilalti sunt prezenti pentru a le confirma cat de mult pretind de la ele insele. Un participant la unul dintre atelierele mele a povestit, intr-o zi cA tatal lui ii spunea mereu: ,,tu nu ai nici un drept, nu ai decat obligafii”. Iar aceasta fraz a ramas inscrisa in el, ined din copilarie gi recunostea c& are o dificultate in a face ce vrea, Spunea ef nu igi permite si fie altfel, s4 se amuze, si se odihneascd. Crede ci est obligat sa fie mereu in actiune. Astfel, isi indeplineste datoria, lar cum tot timpul este ceva de facut in cotidian, acest lucru inseamni cd rigidul isi permite foarte rar si se destinda fird a se simi vinovat. De exemplu, se justificd dupa ce se distreaz sau se odihneste, spundnd cd a meritat acest lucru dupa cat a muneit. in plus, rigidul se simte foarte vinovat dacd el nu face nimic in timp ce altcineva lucreaza. Considera acest lucru nedrept. Din aceasta cauzi corpul lui, mai ales picioarele si brajele sunt tensionate, chiar si in timpul momentelor de repaos. Trebuie s& fac& un efort pentru a-si relaxa picioarele, pentru a le lasa s se destinda. in ceea ce ma priveste, mi-am dat seama de acest lucru doar in ultimii ani. Am mers la un moment dat la coafor sau in timp ce citeam ceva, dintr-o dati 85mi-am dat seama ci aveam picioarele rigide, Trebuia sa le dau dreptul, in mod constient si se destinda, inainte nici macar nu eram constienta de aceasta inflexibilitate. Rigidul are de asemenea o dificultate nu numai in a-si respecta limitele, ci, mai ales, ina le recunoaste. Dat fiind ca nu isi acorda timpul necesar pentru a simfi daca cea ce face corespunde sau nu nevoilor lui, face adesea prea multe si pana la urma cedeaza. De altfel fi este foarte greu sa cera ajutorul cuiva. Prefera sa facd totul singur pentru a fi sigur ca este perfect. De aceea, rigidul este cel mai predispus sa sufere de epuizare fizied, de burn-out. Putefi si constatafi ci marea nedreptate de care sufera un rigid este impotriva lui insusi. Se acuzi foarte usor, de exemplu, dacd cumpara ceva de care crede cd nu are neapirat nevoie si in acel moment cineva pe care il iubeste se priveaza de strictul necesar pentru ca el si-si permitd acea cumparatura, va trebui sa justifice acea investitie in fafa lui insusi spundnd apoi cA de fapt nu o merita. Daca nu, se va acuza ci este incorect. Rana de nedreptate este o alta rand pe care trebuie s& 0 vindec in aceasti viata. Mi s-a intamplat de mai multe ori si pierd sau si strie ceva nou, de Ja prima folosire a acelui articol, atunci cdnd credeam ca nu aveam neaparat nevoie de el. Astfel am stiut c& ma simfeam vinovata, deoarece in mod constient, credeam ci de fapt acceptasem alegerea gi c& nu aveam motive si mi simt vinovata. Am invafat ci un proces de acceptare nu este neaparat realizat daca incercam si ne convingem la nivel mental cd meritim ceva anume. in acest situafie ceea ce lipseste este capacitatca de a simfi cd meritém acel lucru. Putem sa stim, la nivel rational, cA il meritim, dar trebuie si simjim mai mult pentru a ne acorda dreptul de a ne procura acel lucru sau de a considera o anume cunparturi ca fiind ceva corect. Mai multe persoane m-au auzit spunand ca cea mai frumoasa recompensi pe care pot si mi-o dau este aceea de a merge prin magazine si de a-mi cumpira ceva frunos, de care nu am nevoie neaparat. Astizi stiu ca, daca am aceasta nevoie, este pentru a ma ajuta si incetez s4 mai cred in ideea de merit si pentru a reusi sa imi permit ceea ce ma face s ma simt bine, fara si ma simt vinovat’. Am observat adesea c& participantilor de tip rigid, de la atelierele mele, le place si se asigure c& cei apropiati stiu ca ei vin la un curs si ci nu sunt in vacanta, ci vin acolo pentru a lucra pentru ei insisi. Cei care vin din alte localititi si se cazeazi la un hotel fac in asa fel inct si ia cea mai ieftind camer pe care o gasesc, Unii dintre ei mu le spun celor din vor fi judecati ca fiind incorecfi. Cand incearca si familie ca stau la un hotel, de teama ascunda ceea ce face sau ceea ce isi cumpara, rigidul simte nu doar vinovatie, ci si rusine. Rigidului ti place ca cei din jurul lui s& fie la curent cu tot ceea ce face si ce are de facut. Dominatorul actioneaza si el la fel, dar din alte considerente. Acesta din urmi vrea s& arate faptul c& este responsabil, in timp ce rigidul face acest lucru pentru a arta c merita 0 recompensi. Astfel, cnd plateste pentru condifii de lux sau pentru un concediu, nu se va simfi vinovat. Sper’ ca ceilalti s& considere corect faptul ed si-a acordat 0 recompensi. 86Dupa cum afi observat, notiunea de merit este foarte important pentru un rigid. Nu ii place s& i se spun cd este un norocos, deoarece, pentru el a fi norocos nu este un lucru corect. Vrea si merite tot ceea ce i se intémpla. Daca cineva fi spune cA este norocos, el fi va rispunde: ,.nu este vorba despre noroc, deoarece am muncit mult pentru a ajunge aici.” Daca el insusi crede c& intr-adevar a fost norocos si nu a meritat ceea ce a obfinut, se va simti foarte prost si dator fafa de cineva. Va face totul pentru a nu pstra ceea ce a obfinut doar pentru el. O caracteristicd a rigidului, grou de recunoscut pentru persoanele care nu sufera de 0 rand de nedreptate, este faptul cd i se pare adesea mai nedrept si fie favorizat decat si fie defavorizat fafa de ceilalti. intr-o astfel de situatie anumite persoane de genul rigid vor face tot posibilul pentru a pierde sau opri ceca ce li se oferd. Alfii gisesc un motiv si se pling’ in asa fel inet si ascunda celor din jur faptul c& nu mai suport. Alfii se cred datori si ofere ceva in schimb. Fiind eu insimi o persoana de genul rigid pot s4 confirm acest lucru, deoarece, inca din copilarie, am avut talent si abilitai in multe domenii. Am fost de mai multe ori eleva preferata a profesorilor. Am inceput ined de atunci si fac multe pentru a-j ajuta pe ceilalfi, deoarece mi se parea nedrept ca cu s am mai mult decat ei. De altfel, acesta este motivul pentru care o persoand rigida va fi tentatd si-i ajute pe ceilalti. in consecinga, mu este surprinzator faptul c& o astfel de persoan’ are o dificultate in a primi cadouri, deoarece se va simfi datoare. Decat si se simta obilgat’ sa ofere celuilalt ceva avand aceeasi valoare (pentru a fi corecti), prefer si nu primeasc’ nimic si va refuza. CAnd de exemplu, cineva o invit la mas’, prefera s& refuze decat s& find minte apoi, ci data viitoare va fi randul ei s plateasca. Daca accept, o va face cu gandul de a se revansa generos. Este normal ca cineva care sufera de nedreptate si-si atraga cat mai des situatii nedrepte, in accepfiunea ei. De fapt, o situajie pe care o astfel de persoan’ 0 considera ca fiind nedreapta, poate fi interpretata diferit de cAtre cineva care nu suferd de aceasta rani, De exemph in urmi cu ceva timp vorbeam cu o doamni care suferise mult din cauza faptului de a fi cea mai mare dintre frafii ei, | s-a parut intotdeauna nedrept cA trebuia si o ajute pe mama ci si si aiba grija de ceilalfi copii si mai ales faptul ci trebuia si fie un exemplu pentru ei. in schimb, alte femei imi povesteau cd li se parea nedrept si fie al doilea sau al treilea copil, deoarece foarte rar primeau haine noi, fiind obligate sa le poarte pe cele ale surorii mai mari. De atatea ori am auzit barbafi sau femei care spuneau cat de nedrept li se pare lor si fie obligafi si se ocupe de un parinte bolnav si batran! Tar ceea ce li se parea cel mai nedrept era faptul c& frafii gi surorile lor gaseau o mulfime de scuze pentru a nu se ocupa de parinti, lucru care ii obliga pe ei sa 0 facd. Acest gen de situafii mu sunt intamplatoare. Persoanele rigide nu suferd de fapt din cauza acestor situafii. E mai degraba invers: rana 87lor de nedreptate atrage acet gen de situatii care vor inceta in momentul in care rana lor va il vindecata. Am mentionat mai devreme capacitatea rigidului de a se controla, de a-si creea obligatii. De aceea partea rigida a unei persoane este cea care impune un regim. O persoana care nu sufera de rana de nedreptate, deci un non rigid, nu va reusi, deoarece nu se va putea controla ca un rigid. Rigidul, de exemplu, nu poate infelege de ce un masochist nu tine regim. Nu il accepta pe acesta, Crede ca si ceilalfi ar putea si se controleze la fel ca si el, daca ar vrea cu adevarat. Motivatia rigidului cind isi creeazi obligatii este aceca de a atinge perfecjiunea pentru el insusi, conform propriului sau ideal de perfectiune. O persoana care nu este rigida, se va acuza de lips& de voinf4, dar este important si facem distinctia intre a avea voin{a si a se controla. Persoana care se controleaza este cea care isi impune ceva, fard ca acel lucru si corespunda neaparat unci nevoi. in spatele controlului, se ascunde inevitabil 0 fried. Persoana care are vointa stie ce vrea sie determinat’ si objind acel lucru. Ajunge si-si ating’ scopul find organizati, nerenunfind la obiectivul ei si isi respect nevoile si limitele. Cand se intampla ceva care fi schimba planurile, devine flexibil4 si este capabila s& igi refaca planurile pentru a-si atinge scopul. in timp ce, o persoana rigid’ nici macar nu verificd daca ceea ce doreste raspunde intr-adevar uneia dintre nevoile ei. Nu isi aloc& timp pentru a se intreba: ,,cum ma simt cu aceasta dorinfa si cu modalitatea pe care am ales-o pentru ao indeplini?” Rigidul poate parca uncori dominator, dar cdnd intervine pe langa ccilalfi, nu o face pentru a controla si a atrage atenfia sau pentru a parea puternic, cum face dominatorul, el intrevine doar dac& ceea ce s-a spus este nedrept pentru cineva sau nu i se pare lui corect. Rigidul rectificd ceea ce s-a spus, in timp ce dominatorul adauga ceva la ceca ce s-a spus Rigidul poate critica 0 persoand dac& crede c& acea persoana, cu talentul gi calitatile sale, ar fi putut indeplini mai bine o sarcina. Dominatorul va critica pe cineva daca sarcina pe care o avea de indeplinit nu a fost facutd asa cum voia el, in functic de gusturile gi asteptarile sale. Mai exist o diferenta intre felul de a controla al rigidului si cel al dominatorului: persoana rigid: nedreapta fafa de celilalt. Persoana dominatoare, se controleaz pentru a putea controla mai bine 0 situatie sau 0 alta persoana, pentru a fi cea mai puternica. se controleazi pentru a nu pierde controlul, deoarece crede ci, pierzindu-l, va fi Persoanei rigide ii place ca totul si fie foarte bine ordonat. Nu ii place cand trebuie si caute ceva. Unii pot ajunge pana la obsesie in nevoia lor de ordine perfect’. Rigidul are de asemenea o mare dificultate in a face diferenfa dintre rigiditate si disciplin Definitia mea preferata despre rigiditate est plecat pentru a se agija mai degraba de mijlocul prin care ajunge si-si implineasca acea nevoie. O persoand disciplinata va gisi o modalitate de a-si indeplini o nevoie, fara s& uite © persoand rigida igi uitd nevoia de la care a 88de acea nevoie. De exemplu, cineva care decide si mearga pe jos 0 ori pe zi pentru a-gi pastra forma fizic’. Mijlocul este, in acest caz mersul pe jos. isi impune si mearga pe jos, in fiecare zi, fie cA e timp frumos, fie ca e timp urat. Daca intr-o zi nu va face acest lucru igi va purta picd pentru asta. Persoana disciplinaté nu uité de ce merge pe jos in fiecare zi. in anumite zile va decide s4 nu mearga pe jos, fiind mai bine astfel pentru sindtatea ei. A se forfa i-ar diuna mai mult decat orice in acest caz. Nu se va simfi vinovata si isi va relua mersul pe jos adoua zi, odihniti. © persoand disciplinat’ nu abandoneazd un proiect deoarece a pierdut o zi sau fiindcd s-a produs o schimbare in planul ei. Rigidul traieste adesea un stres, deoarece isi impune perfectiunea in orice. Dominatorul este si el la randul lui stresat, dar din motive diferite: vrea si reugeascd, Vrea sa evite esecul cu orice pret din frica de imaginea pe care ar putea-o avea in ochii celorlalti si din teama de a nu-si periclita reputatia. Persoana care poarté masca rigidului este foarte rar bolnava. Oricum, chiar daca ar durea-o ceva, ar incepe sa simt& acest lucru doar cand starea ei s-ar agrava mult. Este foarte dura cu corpul ei. Este genul de persoana care nu simte cind corpul ei are nevoie sé elimine, fie fecale, fie urind. Este persoana care se poate controla cel mai mult timp. Atunci cénd simte inseamni cA corpul ei nu se mai poate refine. Poate si se loveasca, si aib& o vanataie mare, fri si simt& durerea, Dacd simte pufina durere in momentul in care se loveste, mecanismul ei de control se declanseazi imediat, ceca ce fi permite si anihileze dureree Ati observat adesea in filme cand cineva este torturat, sau in filmele de spionaj, cd actorii alesi au intotdeauna caracteristicile fizice ale rigidului. Putem sd cunoastem cu usurinfa un politist, dupa fizicul lui de rigid. Astfel de persoane pot avea si alte rani, dar partea lor rigida este cea care ii determina si aleaga o meserie prin care cred ca vor aduce dreptatea pe lume. Totusi, cénd unui polifist sau unui spion ii place sA isi arate puterea si forta, atunci masca lui de dominator |-a determinat si aleaga acea meserie. ‘Am observat c& persoancle rigide se lauda si isi fac un titlu de glorie din faptul ci nu au nevoie niciodati de medicamente sau de medic. Multe dintre ele nici macar nu au un medic de familie, iar dacd ar avea o urgenfi nu ar sti cui sa se adreseze. Cand se hotirise si ceard ajutor, putem si credem cd sufera de mai mult timp si cd au ajuns la limita controlului lor. Nu reugese s4 ajunga pan la partea care le spune: cu nu voi simfi”. Este important sa stim cd nimeni nu se poate controla toata viafa. Tofi avem limite in plan fizic, emofional si mental. De aceea auzim des spundndu-se despre o persoani rigida : ,, nu injeleg ce i se intampli. Aceastd persoand nu era niciodati bolnava, iar acum are 0 problema dupa alta.” Acest gen de situatie se intémplé cand persoana rigid’ nu mai reuseste si se controleze. Emofia cea mai frecventa traita de catre rigid este furia, mai ales impotriva lui. Prima lui reactie cnd este furios este de a ataca pe altcineva, chiar daca furia e resimfit’ impotriva lui insusi. in realitate este furios pe el deoarece nu a vazut ce era corect sau nu a facut cea 39ce trebuia ficut. De exemplu, o persoana rigida care imprumuta bani unui prieten, stiind ca acel prieten are des probleme cu banii. ii imprumut& banii deoarece stie eA acel prieten i-a promis si ii dea inapoi in doud saptimani, deoarece asteapti sa primeasca niste bani, dar nu igi fine promisiunea. Rigidul va fi atunci furios pe el insugi deoarece nu a vazut lucrurile corect gi i-a acordat acelui prieten ined o sans. El vrea adescori si acorde o sansi celorlalfi fiindc& se considera mai corect astfel. Daca este foarte rigid, probabil ci nici micar nu isi va recunoaste furia i va incerca si rezolve situafia scuzindu-1 pe celilalt. Acelasi cxemplu poate fi trait ca o rand de tradare, in cazul in care cel care imprumuté bani este un dominator. Acesta din urmi ins’ nu isi va purta picd precum rigidul. Va fi resentimentar fag de acel prieten, in care a avut incredere, pentru c& nu si-a respectat promisiunea. Rigidul este in acelasi timp persoana care are o dificultate in a se lasa iubit si a-si arata iubirea, Se gandeste adesea prea tarziu la ce ar fi vrut si spund sau la semnele de afectiune pe care ar fi vrut si le arate celui pe care il iubeste. {si propune frecvent s& facd acest lucru cand il va revedea, dar uit cand se iveste o ocazie. Prin urmare este considerat 0 persoana rece, lipsita de afectivitate. Actionand astfel este nedrept fafa de ceilalti si mai ales fata de el, deoarece nu poate si exprime cea ce simte cu adevarat. Rigidul, fiind foarte sensibil evita si se lase atins, psihologic vorbind, de catre alfii. Acesta team de a fi atins sau afectat de ciitre alte persoane este suficient de puternice’ pentru a-i crea probleme de piele. Pielea, fiind un organ de contact, ne ajut& si-i atingem si s& fim atingi de citre ceilalfi. Prin urmare, daca este respingatoare, pielea ii alunga pe ceilalfi. Persoanei care are 0 afectiune a pielii ii este fried de ceea ce ceilalfi ar putea crede despre a. Aceasti teami de a se Lisa atins de cAtre ceilalji, poate fi observatd in corpul rigidului, care se inchide. Bratele lipite de corp, mai ales de la cot la umar, mainile strinse, precum si picioarcle stranse, lipite unul de celalalt, sunt clemente care indica acesta inchidere. Un alt mijloc des folosit de cdtre rigid pentru a fi nedrept fafa de el insusi este comparatia. Are tendinja de a se compara cu cei pe care fi considera mai buni decat el si mai ales, mai perfecti" decat el. A se devaloriza astfel reprezinti o mare nedreptate si o forma de respingere a fiinfei lui, Foarte des, in copiliie, rigidul a trait situafii in care a fost comparat fie cu fratii, surorile sale, fie cu pricteni sau colegi de scoala. in acele momente ii acuza pe ceilalti ci nu sunt corecti cu el, deoarece nu stia ci, daci cei apropiafi il comparau cu alfii, 0 ficeau pentru a-i ardta ceea ce facea el insusi, in interioral lui. Daca va recunoastei in aceast rand de nedreptate gi purtafi masca rigidului, primul lucru pe care trebuie sa il facefi este sf admitefi de fiecare data cénd sunteti nedrepfi cu alfii si mai ales cu voi insiva, in fiecare zi. Aceasta este partea cea mai grea, de a admite, dar 90astfel va incepe procesul de vindecare. Voi vorbi mai detaliat in capitolul urmitor despre felul in care putem vindeca aceasta boala. imi amintese un incident care s-a petrecut cu unul dintre fii mei, cand acesta avea 17 ani, incident care mi-a atins puternic rana de nedreptate, pe care incere si 0 vindee in aceasti viata. Intr-o zi, cdnd cram singuri, |-am intrebat: ,,spune-mi, dup& parerea ta, care este atitudinea mea, in calitate de mama, care te-a facut si suferi cel mai mult?". El mi-a rispuns: ,nedreptatea ta". Am ramas far’ cuvinte, nu mai puteam si vorbese, atat de mare cra surpriza mea. imi aminteam toate situatiile in care incercasem sa fiu 0 mami corecta. Punadu-mi in locul copiilor mei, pot si infeleg acum, ci au considerat anumite comportamente gi atitudini ale mele ca fiind injuste. Totusi, caracteristicile fizice ale baiatului meu indic& faptul c& experienta lui de nedreptate, trait cu mine i-a activat mai degrabi rana de tridare. De fapt, a considerat nedreapta indiferenta tatalui sau, la vederea comportamentului meu fafa de el. in corpul sau, se pot vedea doua rani: cea de nedreptate si cea de tradare. Acest luctu este foarte des intalnit si inseamna c& exist ceva diferit de rezolvat cu fiecare dintre cei doi parini: rana de tridare cu parintele de sex opus, iar cea de nedreptate cu parintele de acelasi sex. Cea mai mare teami a rigidului este RACEALA, indiferen{a. Are la fel de multe probleme in a-si accepta propria raceala cat si in a o accepta pe a celorlalfi, Face tot posibilul pentru a pirea calduros. De altfel se considera calduros si nu isi da seama cA ceilalti pot si-1 considere rece si insensibil. Nu este constient de faptul cd eviti s& intre in contact cu sensibilitatea lui pentru a nu igi arata vulnerabilitatea. Nu poate accepta aceasti indiferent, deoarece acest lucru ar insemna si fie fara inima, adicd nedrept. De aceea este foarte important pentru un rigid sa i se spun’ c& este bun, adic& bun in ceea ce face si plin de bunitate. in primul caz se va crede perfect, iar in al doilea, calduros. fi este greu si vada raceala celorlalfi. Cand cineva este rece fat de el, il doare inima si imediat se va intreba ce a facut sau spus incorect din moment ce celalalt se poarté astfel in fafa lui. Este atras de tot ceea ce este nobil. Respectul si onoarea sunt nofiuni foarte importante pentru el. Este impresionat de persoanele cu funcjii importante. Daca stie c& poate objine un anumit titlu, devine si mai important. Este gata si fac toate eforturile si sacrificiile necesare, desi rigidul nu considera aceste lucruri ca fiind sacrificii. in viata sexuala, rigidul are adesea probleme in a se abandona, a simfi plicerea. Are probleme in exprimarea tandretei pe care o simte. Totusi, este genul care are infatis cea mai sexy. Persoanelor rigide le place si se imbrace cu haine mulate, stramte, sexy si si fie foarte atrigatoare, Se spune adesea despre o femeie rigida cd este 0 seducitoare, adic ii place si atraga barbajii pentru a-i respinge cu raceala daca crede ca lucrurile au mers prea departe. in timpul adolescentei, rigida este cea care se va controla, dorind sa ramana pura si perfect pentru barbatul ideal. isi creeaz4 usor un ideal de relatie sexuala ireala. Cand se decide s& aiba o relafic, de obicei este dezamagiti, deoarece aceasta nu rea a1corespunde idealului ei. Cand o persoand rigida are dificultafi in a-si lua un angajament intr-o relafie, acest lucru provine din teama ei de a nu se insela in alegerea partenerului. Acesta teama de angajament este diferita de cea a dominatorului, caruia ji este frica de despartire, deoarece {i este teama ca va trebui sa renunfe la acel angajament. Persoana rigida intretine mai multe tabuuri la nivel sexual, deoarece notiunile de bine si de rau ii condue gi viafa sexuala. Femeia este foarte abilé in a simula plicerea. Cu cdt rana este mai puternicd, cu atat acea persoani este mai rigid gi ii va fi dificil si ajunga la orgasm. Barbatul poate , suferi de ojaculare precoce sau chiar de impotent, in funofic de capacitatea lui de a-si face pe plac in viata. Am observat ci multe dintre prostituate au caracteristicile tipului rigid in infaisarea lor. Pot intretine relatii sexuale doar pentru bani, deoarece reusesc sa-si blocheze sentimentele mult mai bine decat alte persoane. in urma celor mentionate in acest capitol, este de Ja sine infeles ca rana de nedreptate ne afecteazi felul in care comunicam. Temerile persoanei rigide, care o impiedicd si comunice clar si sa-si exprime cererile sunt: teama de a se insela, de a nu fi clar, de a fi ctiticat, de a fi ales un moment nepotrivit, de a vorbi prea mult, de a pierde controlul, de a fi judecat ca fiind profitor. Daca va recunoastefi in aceste temeri, este un bun motiv si vi dati seama ci nu suntefi voi insiva, iar rana de nedreptate este cea care preia controlul asupra acfiunilor voastre. La nivclul alimentafici, rigidul prefer alimentele sarate cclor dulci. fi place de asemenea tot ceea ce e crocant. $tiu persoane cArora le place si roada sloiuri de gheafi. De obicei incearcd s& isi echilibreze alimentafia, Dintre cele cinei genuri, el este cel care va alege cel mai usor si devind vegetarian. Asta nu inscamna neapirat cf a fi vegetarian raspunde nevoilor lui. Amintifi-va c& rigidul ia adesea anumite decizii pentru a fi corect. Daca este vegetarian, deoarece i se pare nedrept si fie omorate animalele, de exemplu, organismul lui ar putea s& sufere de o lips de proteine. in schimb, daca face aceasta alegere deoarece nu fi place carnea si, mai mult, ii face plicere sa stie c& salveaz animalele, motivafia va fi diferita, in acel moment, corpul lui se va comporta mai bine. Daca isi controleaza prea mult alimentatia, poate s4-si piarda controlul in ceea ce priveste dulciurile sau alcoolul. Daca acest lucru se intamp|a in fata altor persoane, se va grabi sa le explice tuturor ci de obicei nu i se intmpla asa ceva, astizi ¢ intr-adevar o exceptic. Cand un rigid traieste o situatie care il afecteazi mult, o aniversare, sau o intalnire speciala, de exemplu, fi este mult mai greu s se controleze. Va avea tendinfa, in acel moment, de a ménca lucruri de care nu se atinge de obicei, mai ales alimente care ingrasé.. Cand i se intémpla aga ceva, se justificd spunand: ,de obicei nu mananc NICIODATA astfel de lucruri, dar azi o fac pentru a fi alaturi de voi". Pare s uite complet c& a spus acclasi lucru si ultima dat. Dupa aceea se simte vinovat, se acuza si isi promite c& va reincepe sf se controleze, inca de a doua zi. 92in continuare mentionez bolile si afectiunile pe care le poate avea o persoana de tipul rigid: . Simte rigiditatea in corpul sau prin forme de ANCHILOZARE sau TENSIUNI, in SPATE gi in zona GATULUI, precum gi in parfile flexibile ale corpului (glezne, genunchi, solduri, coate, inchcicturile mainii etc.) persoanelor rigide le place sa-si trosneascd degetele, incercnd astfel si le faci mai suple, Pot si simt& carapacea care le acoperi corpul, dar nu simt ce anume se ascunde in spatele acelei carapace. + BURN OUT, EPUIZAREA FIZICA $I MENTALA + Bolile ale ciror denumiri se termina in ,,-iti"; TENDINITA, BURSITA, ARTRITA. Orice boald a cdrei denumire se termina in ,,-ita" indica o furie interioara refinuta, Iucru des intalnit in cazul celor rigizi. + Poate avea de asemenea TORTICOLIS din cauza dificultafii de a vedea toate aspectele unei situafii pe care o considera nedreapta, . Probleme legate de CONSTIPATIE si HEMOROIZI sunt foarte frecvente din cauza dificulta{i de a se abandona si a refinerii pe care o manifesta in viata. + Rigidul poate suferi de CRAMPE care se manifest cnd cineva se agafa de ceva sau se refine din fri + Dificultatea lui in a simfi plicerea poate duce la probleme de CIRCULATIA SANGELUI si la VARICE. + Adesea are probleme cu PIELEA USCATA. + Poate avea ACNEE pe fad atunci cAnd fi este team s& nu se ingele, de a-si pierde fafa, imaginea, de a nu fi la inltimea asteptarilor lui. + PSORIAZISUL apare adesea la persoane rigide. isi atrag 0 astfel de problema pentru a nu se simfi bine sau a fi fericiti, Ar fi ceva nedrept fafa de ceilalfi, Este interesant de observat ca aceste probleme apar exact inaintea vacanjelor sau cdnd totul mege foarte bine in viata lor. + Problemele de FICAT sunt frecvente din cauza furiei refulate. + NERVOZITATEA este freeventa, chiar daca, de obicei, rigidul reuseste si se controleze foarte bine, astfel incat furia nu se vede din exterior. + Destul de des rigidul suferi de INSOMNIE, mai ales cand nu se simte bine decat atunci totul s-a incheiat cu bine si este perfect. Se gandeste atat de mult la ceea ce are de facut incat se trezeste si nu mai reuseste s4 adoarma. 93+ Are de asemenea probleme de VEDERE, din cauza dificultajilor de a vedea cd a luat o hotarare gregité sau a putut s4 aiba o percepfie eronata asupra unei situafii. Prefera s4 nu vada ceea ce i se pare imperfect, astfel nu va mai suferi. Foloseste des expresia: ,.u este clar", lucru care nu il ajuta s& igi imbunatajeas: ic vederea. Majoritatea bolilor de care sufera rigidul nu sunt, in general, destul de scrioase pentru a fi nevoie de o viziti la medic. Asteapti ca boala s& se vindece de la sine sau incearci si se ingrijeasc’ singur, fr si le spun’ celorlalti, deoarece fi este foarte greu si recunoasci faptul c& are nevoie de ajutor. Cand se hotiraste si ceara ajutorul exist riscul si aiba o afectiune foarte grav. Afectiunile si bolile mentionate mai sus se pot manifesta si la persoane avand altfel de vini, dar se pare ci sunt mult mai frecvente la cele care suferi de nedreptate. ‘Am mentionat in capitolul precedent ci masca dominatorului (rana de tradare) ascunde in spate o ran de abandon, La fel se intampla in cazul mastii rigidului care ascunde o rana de respingere. Dup& cum afi vazut in capitolul referitor la ana de respingere, aceasta poate aparea in primele luni de viaf, in timp ce rana de nedreptate se activeaza intre trei si cinci ani. Copilul foarte mic care s-a simfit respins dintr-un motiv sau altul, va incerca smu mai fie respins, fiind c4t mai aproape de perfectiune. Dup’ c4tiva ani, in ciuda eforturilor lui de a fi perfect, nu se simte iubit si considera acest lucru ca fiind nedrept. in consecin}a ia hotirarea de a se controla incepand din acel moment si de a deveni perfect, astfel incat nimeni si nu il mai resping vreodata. Astfel, isi creeazd masca rigidului. isi blocheazi sentimentele, lucru care il ajut s nu se mai simt& respins. Atunci cdnd rana de nedreptate este mai evidenti decat cea de respingere, in corpul unei persoane, inseamna ci acea persoan’ simte mai mult nedreptate decdt respingere. in cazul altora, poate fi valabili varianta inversa. Cu toate acestea, cineva poate suferi de respingere, fara s& sufere si de nedreptate, dar, conform observatiilor mele, toate persoanele care sufera de nedreptate ascund in spatele acesteia o ran& de respingere. Lucru care explici de ce, vedem corpul unui rigid, care imbatranind devine tot mai mic si firav. Corpul lor preia treptat caracteristicile mastii fugarului. Medicina numeste acest fenomen osteoporoza. Daca va recunoasteti in rana de nedreptate, este important si vA amintiti ca parintele vostru, de acelasi sex a trait si probabil mai traieste la randul lui acecasi rand in relatia cu parintele lui de acelasi sex. in urmatorul capitol voi mentiona ce anume trebuie facut in relafia cu acel parinte, pentru a ameliora rana, Amintii-va ci principala cauzi a prezen{ei unei rini provine din incapacitatea de a ierta ceea ce ne facem noua insine sau ceea ce le-am facut altora, Este greu si ne iertam pe noi insine, deoarece, de obicei, nici macar nu ne dam seama ca ne purtim pica. Cu cat este mai importanta rana de nedreptate, cu atat mai mult inseamna acest lucru ca tu esti nedrept fafa 94de ceilalti sau fati de tine insufi, cerdind prea mult de la tine, neasculténdu-ti limitele gi netraind plicerile pe care ai vrea si le simfi. Le reprosdm celorlal{i tot cea ce ne facem noi insine dar nu vrem s& vedem acest lucru. De aceea atragem in jurul nostru persoane care ne arata ceea ce le facem celorlalfi sau noua insine. Un alt mijloc de a deveni consticnti de faptul ci sufcrim de nedreptate sau cd suntem nedrepti fata de altcineva, este rusinea. De fapt, traim un sentiment de rusine atunci cand vrem sé ascundem un anume comportament. Este normal si ni se para rusinos si avem un comportament pe care il reprosim celorlalti. Nu vrem sub nici o forma ca ei si descopere ca si noi actionam la fel ca ei Va reamintese faptul c& acele comportamente si caracteristici descrise in acest capitol sunt prezente doar atunci cand o persoani decide si poarte masca rigidului, crezdnd cd astfel va putea evita si sufere de nedreptate. in funcpe de gravitatea ranii si intensitatea durerii, aceasté masca este purtat foarte rar sau foarte des. Comportamentele proprii rigidului sunt dictate de teama lui de a retrai rana de nedreptate. Toate rinile descrise in aceasta carte au fiecare comportamentele si atitudinile interioare corespunzitoare. Aceste moduri de a gandi, a simfi, a vorbi si de a actiona indica deci 0 reactie la ceea ce se intimpla in viata. O persoana aflati in reactional nu este centrata si nu se poate simti bine sau nu poate fi fericita. De aceea este att de util si fim constienti de momentele in care suntem noi insine si cnd suntem in reactional. Astfel vefi putea deveni stpani pe propria viafa in loc si va Vasati condusi de temeri Acest capitol isi propune sa va ajute sa devenifi constienti de rana voastra de nedreptate. Dac va recunoasteti in descrierea acestei rani, in ultimul capitol veti gasi informafiile necesare pentru a vindeca aceasta rana si a redeveni voi ingiva, far’ si mai credefi cd viata este plina de nedreptate. Daca nu va recunoastefi in aceasta rand, va sugerez sa verificati cu cei apropiati daca sunt de acord cu voi. Am mentionat deja c& putem avea doar o rand superficialé. in acest caz, vefi avea doar cateva dintre aceste caracteristici. V4 puteti recunoaste in anumite comportamente si nu in toate caracteristicile pe care le-am descris. Este aproape imposibil pentru o persoana si se recunoasca in toate comportamentele mentionate mai sus. Va reamintesc cd este important si va incredefi mai intai in descrierea fizicd, deoarece corpul fizic nu minte niciodata, spre deosebire de noi, care ne putem insela cu usurin{a. Daca recunoasteti aceastd rand la altcineva din anturajul vostru, nu trebuie s& incercati sa-1 schimbati. Folositi mai degraba ceea ce invatati in aceastd carte pentru a avea mai mult compasiune pentru ei, pentru a le putea infelege mai bine comportamentele reacfionale. 95Este preferabil sa cite: singuri aceasti carte, dacd au un interes in acest sens, mai degraba decat s& incercati s& le explicati continutul carfii cu propriile voastre cuvinte. Caracteristicile ranii de NEDREPTATE Activarea rinii: intre patru si sase ani in relafia cu parintele de acelasi sex. Blocaj in dezvoltarea individualitatii. Masca: rigid Corpul: drept, rigid cat mai aproape de perfectiune. Bine proportionat. Fese rotunde. Talie micd, stinsi in haine sau cu o curea, Miscari rigide, Piele frumoasi, Maxilar strans. Gat infexibil. Postura dreapta, mandra. Ochi: privire intensa si vie. Ochi limpezi. Vocabular: ,nu ¢ nici o problema", ,ntotdeauna, niciodati", ,,foarte bun, foarte bine", _special”, exact”, ,,cu siguranja", ,de acord?", Caracter: perfectionist. Invidios. fsi blocheaza sentimentele. {si incruciseaza des bratele. Performant pentru a deveni perfect. Dificultai in a cere ajutor. Poate si rad’ din orice motiy pentru a-si ascunde sensibilitatea. Tonul vocii sec si infexibil. Nu recunoaste c& are probleme. Se indoieste de propriile alegeri. Se compara cu ce e mai bun si cu ce e mai rau. Dificult3qi in a primi, in general i se pare nedrept s4 objin’ mai putin, dar si mai nedrept cAnd obfine mai mult decat alfii. Dificultate in a se simfi bine, fara s& se simta apoi vinovat Nu igi respecta limitele, cere prea mult de la el. Se controleaza. fi place ordinea. Este foarte rar bolnav, e dur fafi de corpul lui. Coleric. Raceala si dificultate in a-gi arita afectiunea fi place si aiba o infitisare sexy. Cea mai mare team: raceala Alimentatie: prefera alimentele sarate celor dulci. fi place tot ceca ce este crocant. Se controleazi pentru a nu se ingraga. Se justific’ si fi este rugine cdnd isi pierde controlul. Boli posibile: epuizare profesional (burn-out), anorgasm (in cazul femeilor), ejaculare precoce sau impotent (in cazul barbatilor). Boli a ciror denumire se termina in ,-ita", precum tendita, bursita, artrit& etc. Torticolis, constipatie, hemoroizi, crampe, probleme de circulafie, afectiuni ale ficatului, varice, probleme de piele, nervozitate, insomnie, vedere slab, 96Capitolul 7 Vindecarea rinilor si transformarea mastilor inainte de a vorbi despre etapele de vindecare pentru fiecare tip de rani si de mase’ in parte, a5 vrea si vi impartagesc cAteva observatii pe care le-am facut referitor la maniera in care fiecare persoand vorbeste, se ageazi, danseazi etc. Aceste modalititi specifice fircdruia pun in evident diferenfele de comportament corespunzatoare fiecdrei masti. in functie de masca pe care o purtim, felul in care vorbim si vocea sunt diferite + Fugarul are o voce stinsa si slaba. + Dependentul foloseste o intonatie de copil si un ton plangacios. + Masochistul las& sa se intrevada anumite sentimente in vocea sa, pentru a fi considerat 0 persoana interesanta. + Rigidul vorbeste mai degraba intr-un fel mecanic si refinut. + Dominatorul are 0 voce puternicd care se aude pana departe. Mentionez in continuare modalitatea in care danseazi fiecare tip de caracter in parte: + Fugarului nu ii prea place si danseze. Cand 0 face, se migc& pufin si intr-un fel sters, pentru a nu fi remarcat. Ceea ce transmite este nu va uitati prea mult la mine! + Dependentul prefera dansurile de contact, deoarece fi dau ocazia si se lipeascd de partener, CAteodata, pare ci se agafa de celillalt. Ceea ce transmite este; Cat de mult ma iubeste partenerul meu! + Masochistului fi place s4 danseze mult si profitd pentru a-si exprima senzualitatea. Danseaza din placerea de a dansa, Ceea ce emana este: Uitafi-va la mine, cat pot fi de senzual! + Dominatorul foloseste mult spatiu. fi place si danseze gi profit’ de asta pentru a seduce. Este mai ales o ocazie de a fi privit. Ceca ce transmite este: Privifi-ma! + Rigidul danseazi foarte bine si are ritm, in ciuda rigiditatii picioarelor. Este atent pentru a nu gresi pasii. Este cel care ia cel mai adesea lecfii de dans. Cei foarte rigizi sunt foarte seriosi, stau foarte drepti si par si-si numere pasii de dans, Ceca ce emana este : Priviti cat de bine stiu si dansez! 97Ce fel de masini preferafi? Descrierea urmitoare vi indici ce anume din personalitatea voastra va influenteaz alegerea: Fugarului fi plac masinile de culoare inchisd, care tree neobservate. + Dependentul prefera o masina confortabila si diferita de norme. + Masochistul alege o masind mica in care se simte la adipost. + Dominatorul alege o masina puternica care va fi remarcati. + Rigidul prefera o masina clasicd, performanta, in acord cu cdstigul lui. Puteti aplica aceste caracteristici si la alte categorii de articole precum si la modul in care va imbracati. Modul in care se asazi o persoand indicé ceea ce se intampla in timp ce acea persoand vorbeste sau asculta. + Fugarul se face mic in scaun si fi place si-si indoaie picioarele sub el. Nefiind astfel legat direct de pamant, poate fugi mai usor + Dependentul se lipeste de scaun sau se sprijind de ceva, de braful scaunului sau al fotoliului. Partea de sus a spatelui e aplecata inainte. + Masochistul se aseaz cu picioarele departate. Cum de obicei alege un scaun sau un fotoliu care nu fi convine, pare sa stea incorfontabil. + Dominatorul se aseaza si se las pe spate, iar cand asculta isi tine brafele incrucisate. Cand vorbeste, se apleacd inainte pentru a-1 convinge mai bine pe interlocutoru! lui. + Rigidul se aseaz foarte drept, cu picioarele lipite, in aceeasi linie cu corpul, cea ce ii accentueazi postura rigid. Cand igi incrucigeaza picioarele si bratele, o face pentru a nu simi ce se intampla. De nenumirate ori, in timpul unor intdlniri am observat cA 0 persoand se poate aseza in feluri diferite, in functie de ceea ce traieste in acel moment. De exemplu, o persoani care are o rand de nedreptate si o rand de abandon, cand imi vorbeste despre problemele din viata ci, corpul ei devine mai moale, iar spatele e incovoiat, atunci traieste rana de abandon. Cateva minute mai tarziu, atunci cand eu ii adresez o intrebare despre ceva ce ea nu yrea s vorbeasca, corpul ei devine mai drept si rigid, iar ea imi spune ca totul este bine referitor la acel subiect. De asemenea, felul in care vorbeste cineva se poate modifica de mai multe ori in timpul unei conversaii. As putea s& continui astfel cu mai multe exemple. in lunile care vor veni sunt convins’ ci veti reugi si v dati seama in ce momente voi ingiva sau cei din anturajul vostru poartd 0 anumiti masca, prin observarea propriilor voastre atitudini psihice si fiziologice si a cclor 98pe care le au ceilalfi, Puteti de asemenea si observati ce teama este trait in acele momente. Am remarcat un lucru foarte interesant, referitor la fricile noastre. Ati observat ca, pe parcursul capitolelor din carte, am menfionat care este cea mai mare teama resimfita de fiecare tip de caracter in parte. Am obscrvat cA persoanele care poarté 0 mascd anume, nu igi dau seama de teama pe care o simt dar, cei din jurul lor pot vedea foarte usor ceea ce vor acele persoane si evite la un moment dat. + Cea mai mare teama a fugarului este panica. El nu isi di seama de acest lucru, deoarece se retrage chiar inainte de a intra in panicd si, foarte adesea, in cazul in care ar intra in panied. in schimb, cei din jurul lui isi pot da seama datoritd agitatiei lui, deoarece ochii il trideazi de obicei. + Cea mai mare teama a dependentului este singuratatea. El nu vede acest lucru, deoarece face in aga fel si nu fie nicodata singur. Atunci cdnd este singur, incearcd s& se convinga ca fi este bine, fara ins& si-si dea seama c& isi caut& tot timpul o ocupaie pentru ca timpul s& treaci mai repede. fn absenta unei prezente fizice a cuiva, fi vor tine companie televizorul si telefonul mobil. Pentru cei apropiafi lui este mult mai usor s vada si mai ales si simta acest team’ de singuratate pe care o are, chiar si atunci cAnd se afla printre ali oameni. fl trideaz& de asemenea ochii foarte tristi. + Cea mai mare team a masochistului este libertatea. Nu se simte liber din cauza numeroasclor constrangeri si obligatii pe care si le impunc. in schimb, cei din jurul Tui il consideri liber, deoarece, de obicei, giseste mijloacele si timpul necesare pentru a face ceea ce si-a propus. Nu ii asteapta pe ceilalfi pentru a lua o hotarare, Chiar daci ceea ce alege il impicdica sa fie liber, in ochii celorlalti, avea toata libertatea de a decide altfel. Ochii lui mari, larg deschisi arata interesul pe care il are pentru orice si dorinja lui de a tr ct mai multe experiente. + Cea mai mare team a dominatorului este disocierea gi renegarea. Nu isi da seama cat de multe situafii de conflict creeaza, sau cite probleme pentru a nu mai vorbi cu cineva. Desi isi atrage multe situafii de desparfiri sau in care reneag pe cineva, nu isi da seama ci de fapt ii este fric ceste despirtiri sau renegari bune pentru el. Crede c& astfel mu va mai fi pacalit, Faptul c& este foarte sociabil si isi face usor cuostinfe noi il impiedicd si vadi numirul mare de persoane pe care le-a dat la parte in viata lui. Cei din jurul lui igi dau seama mai ugor de acest lucru. De asemenea, il trideaz si ochii. Privirea devine foarte dura si poate si-i indeparteze pe ceilalfi, atunci cand e furios. . Din contra, crede . Cea mai mare teamé a rigidului este raceala. fi este greu si recunoasca aceast raceala, deoarece se considera o persoana calduroasa, care face tot posibilul ca totul sa fie corect si armonios in jurul lui. in general, este fidel prietenilor lui. in schimb, cei din jurul 99lui vad adesea aceasté riceala la el, nu numai in ochi, ci si in atitudinea lui seacd gi inflexibila, mai ales atunci cdnd se simte acuzat pe nedrept. Prima etapa in vindecarea unei rani const in ao recunoaste si ao ACCEPTA, fari a fi ins de acord cu faptul cX este normal s& existe in noi. A o accepta inseamn’ a o privi, a © observa, stiind c& a avea inca situafii de rezolvat face parte din experienta fiintelor umane. Daca ceva iti face in continuare rau acest lucru nu inseamni ci esti o persoan’ rea. Faptul de a fi fost capabil si creezi o masc4 pentru a nu suferi a fost un gest eroic, un demers din iubire fata de tine insuti. Acea masca te-a_ajutat_si supravietuiesti_si si te adaptezi in familia pe care ai ales-o tu insuti inainte de a te naste. Adevaratul motiv pmtru care ne nastem intr-o anumiti familie sau suntem atrasi de persoanele care au aceleasi rani ca si noi, este cA, la inceput ne place ca ceilalti sa fie la fel ca noi. Ajungem astfel si nu ne mai consideram atét de rai. Dupa un oarecare timp incepem si le gisim defecte celorlalji, pe care nu le mai aeceptim ca atare. Prin urmare, vom incerca s ti schimbam, fra si ne dam seama ca, de fapt, ceca ce mu acceptim la ceilalfi sunt acele parti din noi pe care nu vrem si le vedem, din teama de a nu trebui si ne schimbim noi ingine. Credem eA trebuie si ne schimbam, end, in realitate trebuie si ne vindeciim. De aceea este un lucru benefic si ne cunoastem rinile, iar acest lucru ne permite mai degrabi si ne vindecdm, in loc si ne schimbim. Amintiti-va faptul c fiecare ran provine dintr-o acumulare de experiente, traite pe parcursul mai multor viefi anterioare, in consecinfd este normal si fie foarte greu pentru noi, s& le infruntim din nou in aceasta via. Dat fiinded nu am fost prevenifi in vietile anterioare, nu va fi suficient s spunem doar ,,Vreau si ma vindec", In schimb, aceasta voinfi si hotardrea de a rezolva ranile sunt primii pasi spre compasiune, ribdare gi toleranta fata de tine insuti. Aceste calitafi pe care le veti dezvolta in acelasi timp si in relafiile cu ceilalti sunt cadouri pe care le vefi primi pe parcursul procesului de vindecare, Sunt convinsa cA, in urma lecturarii capitolelor precedente, ati descoperit ranile celor apropiati voud. Iar acest lucru ijutat si le infelegeti mai bine comportamentele, deci s& fifi mult mai toleranfi faféi de ‘Asa cum am menfionat deja, este important si nu ne agafim strict de cuvintele folosite pentru a identifica ranile sau mistile. Putem, de exemplu si trim o experienfa de respingere si si ne simtim tradafi, abandonati, umiliti sau si o percepem drept o nedreptate, Cineva poate fi nedrept cu noi, iar acest lucru ne poate face si ne simtim respingi, umiliti, tradaji sau abandonati. Dupa cum vedefi, nu experienfa in sine este important, ci ceea ce simfim referitor la acea experienf. De aceea este foarte important, pentru a-fi recunoaste mai bine ranile, s& te 100raportezi la descrierea caracteristicilor fizice ale corpului, inainte de a face referin{a la caracteristicile comportamentale. Corpul nu minte niciodata. El reflecté ceea ce se intampla in plan emofional si mental. Va sugerez sa recititi, cu atentie, de mai multe ori descrierea caracteristicilor fizice corespunzatoare fiecarei rani in parte, pentru a reusi sa le diferentiafi clar. $tiu ca, in ultimul timp, tot mai multe prsoane recurg la chirurgia esteticd pentru a corecta anumite aspecte ale corpului lor, Dupa parerea mea, se pacalese astfel, deoarece nu inseamna cA, dacd nu mai vedem caracteristicile unci rani, intr-un corp, accasti ran s-a vindecat. Mai multe persoane care au recurs la chirurgia esteticd au marturisit cd au fost dezamagite vazand cum, dup’ doi-trei ani, reapareau acele aspecte pe care au vrut si le inlature sau sa le ascunda. Este unul dintre motivele pentru care, chirurgii esteticieni nu garanteaza rezultatul intervenfiei pentru toata viata persoanei care a solicitat-o. Daca, in schimb, alegeti, din amor propriu, si v4 ocupafi radical de corpul vostru fizie, prin chirurgia estetica, fiind constienti de propriile voastre rani i faicnd un travaliu emotional, mental si spiritual asupra voastra insiva, atunci existé mari ganse ca interventia chirurgicala s fie benefica pentru voi, iar corpul s 0 accepte mult mai bine. Anumite persoane se picdlesc, astfel pe plan fizic, dar exist alte persoane care igi intind singure capcane, la nivelul comportamentului, adici la nivelul atitudinii lor interioare. Acest lucru se intampli des, de exemplu, in cadrul atelierului Caractere gi Rani, in care explic aceste rani in detaliu. Unii participangi se regisese foarte bine in descrierea unui comportament, de un anume tip, in timp ce corpul lor arat o cu totul alt& realitate, imi amintese, printre altele, de cazul unui tnar, de vreo treizeci de ani, care imi spunea ci a trait o rand de respingere, incepdnd din primii ani de viafa. El credea ci sufera pentru ci nu poate avea o relatie stabila, din cauza numeroaselor situafii de respingere pe care le-a trait. Cu toate acestea, corpul lui mu ardta nici un semn de respingere. Dupa un timp, i-am spus: ,,esti sigur cA ceea ce simfi este respingere si nu nedreptate?". I-am explicat dupa aceea cA aspectul lui fizic sugera mai degrabi semnele unei rani de nedreptate. A fost foarte surprins. I-am sugerat si-si acorde pufin timp pentru a se gandi la acest lucru. Cand lam revazut, dupa o siptimand, era emofionat si mi-a spus cA a infeles si si-a clarificat multe lucruri in tot acest timp. Reusise si gasea de nedreptate. si si recunoascii foarte clar acea rani Acest gen de exemplu nu este surprinzitor, deoarece ego-ul nostru face orice pentru ca noi si nu ne vedem rinile. Este convins ci, descoperind acele rini, nu vom fi in stare si le facem fafa. Ego-ul este cel care ne-a convins si cream acele masti, in scopul de a evita suferin{a provocati de réni. Ego-ul crede intotdeauna ca alege cel mai usor drum, dar, in realitate, ne complica viata. Atunci cand inteligenta este cea care ne conduce viata, la inceput poate parea dificil, 101deoarece este nevoie de un anume efort, dar, in realitate, inteligenfa ne simplifica foarte mult viata. Cu cat asteptim mai mult sa ne vindecim ranile, cu atat se vor agrava mai mult. De fiecare data cand traim o situatie care reactiveazi acea rand, vom adauga un nou strat dureros. Este ca si o plaga care se extinde. Cu cat se agraveaz mai mult, cu att ne este mai fricd si © atingem. Intram astfel intr-un cere vicios. Acest lucru ne poate provoca chiar si o obsesie, adicd si ajungem sé credem cd toatd aceasta lume exist pentru a ne face pe noi sa suferim. De exemplu, o persoana foarte rigida va vedea peste tot nedreptate gi va deveni de un perfectionism excesiv. O persoana fugara, in schimb, se va simfi respins’ de toata lumea si se va convinge cd nimeni nu va mai putea vreodata si o iubeascd etc. Avantajul de a ne recunoaste rana sau rdnile const in faptul c& astfel putem privi in directia cea bund. inainte de a le recunoaste, ne purtim ca 0 persoana care merge la doctor pentru a se trata pentru o boal de ficat, dar in realitate are probleme de inima. Aceasti situatie poate dura ani de zile, precum exemplul acelui tanar care incerca si giiscascd o solutie pentru rana lui de respingere din cauza careia credea cd suferd, fara ins a ameliora nimic. Dupi ce a reusit si giseas: apa procesul de vindeeare al rinii. insa adevarata rana a fost capabil sa inc Tin si precizez faptul cd exist o diferen{a intre a avea masca dependentului si a suferi de dependenji afectiva. Nu doar persoanele care au rana de abandon, desi poarti masca de dependent, sufera de carenfe afective. Orice persoana, indiferent care ar fi rana de care suferd, poate fi dependenti la nivel afectiv. Oare de ce ? Deoarece devenim dependenti afectiy atunci cdnd suferim de o carenfi afectiva si suferim de aceasta carenja afectiva atunci cand nu ne iubim suficient pe noi ingine. in consecin{a, vom cauta iubirea altora pentru a ajunge s4 ne convingem ca suntem demni de a fi iubiti, Fiecare mascd are rolul de a ne arta faptul ci ne impiedicim si fim noi insine deoarece nu ne iubim destul de mult. in realitate, toate comportamentele corespunzitoare fiecdrei masti reprezinta reac{ii si nu comportamente bazate pe iubirea de sine. inainte de a merge mai departe, as vrea s4 recapitulam explicafiile cuprinse in capitolele precedente, referitoare la parintele in relafia cu care este traita fiecare dintre cele cinci rani. Este un lucru important in procesul de vindecare. . RESPINGEREA ESTE TRAITA IN RELATIA CU PARINTELE DE ACELASI SEX. Fugarul se simte deci respins de persoanele de acelasi sex ca si el. Le acuzi pentru faptul ca il resping si este furios atat impotriva acestor persoane cat si impotriva lui insusi. Astfel va trai toata aceasta furie impotriva lui insusi. De asemenea este posibil ca, ceea ce crede el ca fiind respingere intr-o anumita experien{a (cu persoanele de sex opus) si fie mai degrabi abandon, 102+ ABANDONUL ESTE TRAIT iN RELATIA CU PARINTELE DE SEX OPUS. Dependentul se va simfi abandonat foarte des, de cdtre persoanele de sex opus gi are tendinfa de a le acuza mai mult pe acestea decat pe el insusi. Atunci cand traieste 0 experien{ de abandon intr-o relafie cu cineva de acelagi sex, se va acuza pe el insusi, And cA nu a fost suficient de atent cu celdlalt sau c4 nu a stiut cum s& se poarte. Se intampla adesea ca ceea ce crede el a fi o experienta de abandon, in relatia cu o persoana de acelagi sex, si fie de fapt o experien{a legatd de respingere. a + UMILIREA ESTE TRAITA iN GENERAL, iN RELATIA CU MAMA, atét in cazul unei femei Are tendinga de a le acuza pe acestea. Daci traieste o experienfa de umilire cu 0 persoan’ de sex masculin, atunci se va acuza pe el insusi si fi va fi rusine de comportamentul lui sau de gindurile pe care le are in fafa celuilalt. Acesta rand poate fi trait’, in caz exceptional, in relatia cu tatal, dacd acesta se ocupa de nevoile fizice ale copilului, daca el il invita cum si fie curat, cum sd mindnce, cum si se imbrace etc. Dacd va recunoaste{i in acest caz, atunci va trebui si inversafi sensul pentru cele spuse mai sus, de la feminin la masculin. in cazul unui barbat. Masochistul se simte umilit in relajiile cu femeile. . TRADAREA SE MANIFESTA {N RELATIA CU PARINTELE DE SEX OPUS. Dominatorul se va simfi foarte repede tradat de persoanele de sex opus si are tendinfa de a le acuza pentru suferinja si emofiile pe care le simte. Atunci cind traieste o experienfa legata de tradare in relatia cu o persoand de acelasi sex, se va acuza mai degrabi pe el insusi si isi va purta picd pentru faptul de a nu fi vazut la timp acea experinfa, pentru ao evita, Este foarte posibil ca ceea ce crede el a fi o experienfa de tridare, din partea persoanelor de acelasi sex, si fie mai degrabii o experienta legati de nedreptate. + NEDREPTATEA ESTE TRAITA iN RELATIA CU PARINTELE DE ACELASI SEX. Rigidul sufera de nedreptate in relatia cu persoanele de acelagi sex pe care le acuzi c& sunt nedrepte cu el. Dacd traieste 0 experienfa pe care o considera ca find legata de nedreptate, in relafia cu 0 persoana de sex opus, nu il va mai acuza pe celilalt, ci mai degrabi se va acuza pe sine de a fi fost nedrept sau incorect. Este foarte posibil ca o astfel de experienfa si fie de fapt Iegati de tradare. in cazul in care sufera foarte mult, poate ajunge chiar si simti o furie cumplita. Cu cat ne afecteazi mai mult a resentimentari fafa de parintele pe care il considerim responsabil pentru suferinta noastra. Mai tarziu, vom transfera acea ranchiund sau acea urd asupra persoanelor de acelasi sex cu parinfii pe care i-am acuzat pentru faptul de a ne fi facut si suferim. De exemplu, este normal, ca un tanar si-si urascé tatal de catre care s-a simfit mercu respins. Mai tarziu, va transfera aceastd urd asupra altor barbati sau asupra fiului siu, de catre care se va simfi de asemenea respins. este rini, cu atat este mai normal si mai uman sa fim 103